A1438

AceaMiopritmnuls eruliEd
tns uca7iei.
Actmanul1c es ealizartos ecuPrormitanf am1c

ogr ăolar obatăpr
prinOrtruliedca7i
nms eina7i.3393/28.02.2017. onaler
119–numărelna7i
oivfucdt onalpetruczuriledabuzopilracmtv
116.111–număren7ă
todasilfu opientruc
Ma1c lMiuead ntEd
b l o u r e p at s i n o f a r l o .
7i
acurn tsin m ed lunidro nirp 5022/06.07.2023.
e
,
tiu ardgonm live tiuMab rtsied lu a nâtta ărpitamronf , ti âtc 1i, latig damronf 1iinuart epdmilt b sim naret s
1c, iralo ânpecn 1c luna id 2023‑2024. ralo
raloInc lutaro ceps . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
al o c / Coluigel / Liluec . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
ACESTMANUALAFOSTFOLOSITDE:
Clas Anul 1colar Aspectul manualului*
Anul Nuvulime rmatipărof it rmatdiglof
la primire la predare la primire la predare
1
2
3
4
*ătmru e tnid:
luenmr itsol rf av es iulPeaun m iulzatceprsau etnr nou,bun,îngrijit,neîngrijit,deteriorat.
• fic irCaev o ecit adi ăec. ladrt e oc tnus7i a m r o if an m e d l u e b a t n e s i r c n e l i
• El ărnmes ed l. f a un i mc en p i c a f r o v u n i v e
Referenți științifici:
Pr.
fo .univ . dr ValentiBarna,FaeadFi tcul zică,UneadinBurstv e1t cur i
Pr.
fo d.I gr De‑Co
lia tan7a s Davidescu,LieulInc erna7i
t onaldeInormatică,
f Bue1t cur i
Re‑1e ordact f:RoxanJeler

Reor: dact IzalaTibe lea
Teor: edacthn Cru7a eng Roeant
Copertă:FaberStudio
Activă7ie1i activrdgln ormăfplat e -learnig:
LearnFodLtarw d.Wee: bsit tps://l
h d.cearnfw om
ărtregisn i1iesunt: arocp MLSiemsCot tingsul
Voe: c CameliaPintile
Cro1i tefdi video:Dr, timeas Shocktersu
Filmări:S.C.FilmExeSRL princ -D
ISBN978‑606‑076‑528‑8
Peomenzitruc ăv e6i
put esaDedr partmenuliDifuzaer
C.P.12,O.P.63,od014880, c or1,
sect Bue1t
cur i
Tel.:0217967383,0217967380
Fax:0213693199
.a
w rt -educationl.ro
Toăreilucrtsapd zeeisuntr eEd

ratv iturArtKlt. e
Niăreilucrtsaop efi
inupoat odusă,epr ocatăs ansmiă, ort ormăsubnicf
(eonic,
letr mecani,, eopirctf el),
ftsaurgin fărăealbiscrEd dupo iturArtKlt.
e
©EdaAritur tKlt, e 2023
Cuvânt‑înainte
Deesăc ă7ăm vn Fizică?

Es ăs ciruobet reaămsb drtanc oep1i m i r o l evt . iamun Fiziac
, ets obailpr,importanăec 1tin7ănaturi,dacăcunoa1t pemr 1i ear
7e n rărotpmcaegl aie, tsc ă7i tixelpmocarsd ătrujnoc iml , e rao ilpx e ‑
cearolu7i
v eimtslor1iaesopcrl din tă. u Fizicaziepr ntăodtaăbaza
ărefo ac rolig nhet arceiop u7i rtlnes ec nidzorolemubtnp iaervl
,elar imu ela xpmoc ia e n 7e urtnep sla im rd âmtn es c to a ergl ălp
entcvfria7adezicuzi.Copidetăzi as oieauvdnc7ia1tin7eip entruas
7i mis ‑ortnlibaofcăxepm cne idmul 1t erdv tcnupid 7i ni 1i cif
.
cinhe t , tx e no c t se ca n anilp cs d Fizicăziopsid al enu7i
p ă, rtsaon ânl ep ăg 1t onuc 7e
ni ,
1imodalită7ideormaf biltă7iloresn7ialepntruă7a v earpcuslgint
vie7i.
Manualul de Fizică pentru clasa a VI‑a7i ulos enpr zainredom ulisremd a r
esulidact, norp punânentulpacivă7i d eprximntalc ‑
ă7a vnmit . eopridscna Deasemn,ăsreact „Ce eabrntlpud ets
fizica?”1iindrumăăoperdscvial eri. matsnlc
Autori acestui manu l au avut n ved r, n contex ul gen ral precizat anter, io
acurte7ea 1tin7ifică 1i sitemazarea lc7i, i l o r te m x p r i n t a l e c r s ă p o a t ă f i
eralizaet cu rs maetil csb 1i să fructie opnă7ileforit d s ‑
ziop , etngli v ă7i itldaom ăsearc vdi lu e tămirpe eivnarcp ‑
lu i compet n7elor specif e vizate. Pentru n dem rs di acti de suc e , fiecar
7i cel ză aemru 1i apurt ă7a v n ed iul s co rp a : er 7i a r e s b vo , e , tnemirpx ziulcno e
1i. eaplicr Luon7i cear ci7i erxn i,, oblempr ebărntr i,, xperimntal ets
ealurdvfincăruiolcapt,, oblemprcaituv opuneridct
1ieolisăcarfdpt ea1i ormljutf zvde eaunortbilă7i, eactipr săzde ‑
volte gândirea logică, creativ ea, spir tul de chipă. n ace 1i măsură autori au
vutanedrsăopunăr olegirsfcpâtmaietulposbă7idealizar era
demrsuliact.Esesarcizadnpt tcădonează rsulcfp activ ‑
tae dictă a elvior pate lg dintre modl e ucr pezentae 1i nu tre ‑
buie să‑1i proună, pentru lc7ii, toali e mtodlr e lucr pouse n maul.
Avâncăedrvn esază drmnul VI‑a aclsdeviortu ,esorulfp
, epoatdci nfuc7iedolctivu,numaisprelzărxperimn ‑
, opuserlt 1i ci on7i curasp ăsegrnuti manul, eit tipul: decfarm
„Stia7i că…”, exrci7iilor 1i p, roblem al inform7iilor cae u rol mtiav7ional su
eano7i
umtrgd unilor1i. enomlraf
Manual tosfebrpazatulieponcardgsv1tin7ificăealizar tă,n
,epartmic xperimntul, oajc oncluziiar bazaltusdeprin
7ion ir fed 1i rolinu ărlumrof a . roletpcn i Ex1i el tn mir p tnus e po r el pm x e
legat d rlitae ncojurătoare mtiân v d afetsl vi pentru ilae no7iunilor
espctiv1i r pentruâng eadirlogcă,lucrnehipă,ealurnco1tin7ădecauzăa
decizi. ilor Petăalde , epart ‑as urmărsăxperimntalocuf enc ‑
esibl1i
craumt săeoprtuniă7i fc ziedisportfl eltiv
. entlig
Nu n ultim rând, autori consideră de inter s informa7iile cu ar cte 1ti n7ific,
oric1its encadrulfiărtobg eiuntă7iă7a vden . er
Autori nutresc peran7a că ace stă lucra e i va sprij n pe levi n observa 1i

n7eenomlratui,
fg târs nidu‑lziecurio ea1i t oiadecun1t
v .
er
Autorii
3
4 Prezentarea manualului
Ce propune acest manual

Moă, nred ătapdcefr ărmrof i1izved ărtlo 7e
netpmocid ,ipaetrc enupo r
Instrucțiuni :
zicaintmgedul vom enu ă7a vn , e r a v s b on i r pa e , e ra olpx e an ‑
de utilizare ză
il 1i. erat pretni
a manualului 1iesupor 7i cude ăcf ecigol.
Fizica,findo1tin7ăaplictă,etsmulaibăc vilorepnxmt
aretisca mru n etu Caănibm aetr rtn -uvitcar dom n
digital 32 U1
fiziaedrpclsomt 1i
modernlcui alorifcăv ehnolgiatdc
Concepte de bază în fizică
Vă digtală,ânurasig . vilorescutanfd Erori de măsurare, surse de erori

ă A. Erori de măsurare
ăă,â Manualul este structurat în 5 unități de învățare. Observ
Măsoară lungimea cărDii de fizică folsind o riglă a>ezată parle cu aest >i cu
p us 116AMII,ă7
Structura unităților de învățare: Deschidere de unitate + lecții
divziunea zero la un ditre mgan. PoDi să afirm cu ertidn că divziunea zero
gineacărxtlmrs Dii?
Utilzeazăolupăpentruazio Dionadivziuneazeoraiglem pc.
rs Veielmna
de predare-învățare + recapitulare + evaluare/autoevaluare

zieadpormltc Diearigl?on
Folose>teolupăemărc e>ttdecâtmaiul eautilzac tă. erioant Ceobservi?
ă7, Iaăt ătla o Di
divziolsităunrpegaf cainstrument de măsură?
op erac l bertn ăs âng et >t
ed !i Câtăcf tso a icerp d ătu aercm
ă. PORTOFOLIU Experimentez
40 U1 Concepte de bază în fizică Evaluare
Aă7 Materiale necesare: fizidetacr că>icât,
32 U1 Concepte de bază în fizică 40 U1 Concepte de bază în fizică Evaluare 41
Realizeazăatperfun ecaitv eritdfalmng
ema: t „Cumsepotic>oar (ptic,
las lemn,metal,hârtie),.
eritdfmabc Erori de măsurare, surse de erori Sinteză recapitulativă Evaluare
ă7
‑uorilent xperimnt
defizică?”
Modul de lucru
• Măsărao ărc aemignul : etirfdDi nmiel d A. Erori de măsurare
elairtm nid elgr ăucitea iun a us,
Sinteză recapitulativă tuiaes.
lcdomn
1.1. Proprietățile fiziceorpalefiziunc erizeact azănsu>irile>iăs tr ăteurilp - Evaluare 1 Copiază pe foai de t s col ane de mai jos, apoi realizează prin săge7i cores
pon den7a ntre meni dntre cl patru colan,
e astfel ncât să exprim coret
Grilă de evaluare
Itemul 1 4 × 3 × 2 p. = 24 p.
Doează cumnt ‑teutilzând metaldin,tic, plasdn hârdin >i tie ează obalriev ‑untreu tabeln,Observ
not Di caiet.
p
Starea fizică auniorcpfzicziepr ntăotalieprăDilorsaefizieclaun mitoe
detimp>iondiDi ecaumt idemu.
er a1telit in7ifică.
Atenție! Trasezăsăge7i. ecinolavrmdtu
Itemul 2 16 p.
,
Itemii 3, 4, 10 p.
ormaDi esudinfv i Stare fizică poate fi:mecaniă,ermică, t taică,
oselr magnetică,ticăop c. et
Ceobservi?Sualorie?vntdc 1.1. Proprietățile orpcuniae Unfizice
Măsoară lungimea cărDii de fizică folsind o riglă a>ezată parle cu aest >i cu
divziunea zero la un ditre mgan. PoDi să afirm cu ertidn că divziunea zero Fenomenul fizic tărsaemodifcr upn fizi. fizienom zieprc ntăoprun orpalefiziunc erizeact azănsu>irile>iăstr ăteurilp -
1 Copiază pe foai de t s col ane de -mai jos, apoi realizeazăfizică
mărime prin săge7i cores
Simbol Denumire
mărime fizică
Denumire
unitate de măsură
Simbol
unitate de măsură
5, 6, 7
G
>iidentfcăelpuDic ndouă • Re p e t ă m ăs u răto r i l e d u p ă gineacărxtlmrs ce r iDig l e a u i?Utfo st lilzeăsazăolupăa te s ăpentruazio Dionadivzis e uneazen ocraigleăl
Dificu: no 10epunct
rs Vezeielmna a s c ă s a u s ă s e
,
esc ,
eormafnst oluDi
ve ,
e ătonjurectbsamdilfv .
or
m pc. tuiaes.
lcdomn Fenomenele fizice pot fi:, emcani ,
ermict ,
etaicoslr , emagntic c.
etiop
pon den7a ntre meni dntre cl patru colan,
e ALastfel ncât să exprim coret timp metru m 3 Pu:
lato jatcn 100etcnup ed
epotfinâlrca enit
pe parcursu manua u u Starea fizică
ăcr ească>iează not alorientbv.Cezieadpormltc observi?Diearigl?on Folose>teolupăemărc e>ttdecâtmaiul eautilzac tă.erioant Ceobservi? auniorcpfzicziepr ntăotalieprăDilorsaefizieclaun mitoe Mărimea fizică enomfizisauetsonDic>itic.ersamuluneasocităuneiprotăDifiziecmăsurab,ile ecartizeazăunocrp er ea1t
lit in7ifică. V
olumv secundă m 2
AUTOEVALUARE
eldxprimnt Iaăt ătla o Di

ed !i Câtăcf tso a icerp d ătu aercm arie metrupătatr s nfuc7iedpunctajl
Concluzii divziolsităunrpegaf cainstrument de măsură? detimp>iondiDi ecaumt idemu. Unitatea de măsură ărm ienu azieripf,cămtinecps nolaDitnevouc sela .lano UnăDi ti ăsm ed l ăru
Atenție! t Trasezăsăge7i.
ecinolavrmdtu lungime metrucb m
7i ob , enut epo7i t
fizică.Găse>temodalităDi Di
anret i ,
s n e r o a c t i b r a s x i el b a t ,
s u nr o ep rs an du t i l b a t s o f a sistem aluv.
oet
Orăsm eci ătr. u e ăramorei nou ac erziaiof esmria cunTeerao e d lunemr Stare fizică poateinternațional fi:mecaniă,ermică,t de unități
taică,
oselr magnetică,
de măsură ticăop c. et (SI),>aera eraăDi Prinautoevaluarepo7iafl:
:
Experimentez ctinu et p ăsm ed ăru ,
elatnemadnuf 2 Fl o r i n , e l v n c l a s a VI a , măsoară cu n cron metru timpul căderi un i corp
PO RTO FO LIU
demic>oorilea Di
băDi
otineus tralc enidc etao n ăsm ed ă,
ru ăcida ăDi
tinu ăsm ed l ăru SI.
eta vired ăsl rtnidebla u1i
rnut ăsg 1t
e :
eliro a v t1 = 2,6,
s t2 = 2,4,
s t3 = 2,3,
s t4 = 2,5s.
• elsabpunct
- Simbol Denumire Denumire Simbol

ătegpr irtale;
. eidntfca
Realizeazăatperfun >e
ergldusn ă, la ătcaxerolavfedtilbsopmedc ărimenau ziifm , ec Materiale necesare: fizidetacr că>icât, ecaitv eritdfalmng
Fenomenul fizic tărsaemodifcr upn fizi.
orpcuniae Unfizienom zieprc ntăoprun Mărimlefziefundamtl>i
• Lungimea(L)–metru(m);
c unităDiledmăsăur fundametliSI: Rezuerminărtauld e:
tis • cuno1tin7eeompltinc
ema: t „Cumsepotic>oar
ăsmnirp ,
erau zaua. c i r n o dt f l u m i a
(ptic, las lemn,metal,hârtie),. eritdfmabc
• Timpul(t)–secundă(s); mărime
a (2,45±0,10)s;
fizică b (2,60±0,15)s;
mărime fizică
c (2,30±0,15).
s
unitate de măsură e; sauinfct
unitate de măsură D
‑uorilent xperimnt
defizică?”
Modul de lucru ,
esc , eormafnst oluDi ve ,
e ătonjurectbsamdilfv .
or • Masa(m)–am(kkilogr g); 3 Treivlmăsoăar lungimea pr1iăs
g escurmătoealrvi:primulv:
e • esarnctud
• ‑tFo
• Măsărao ărc aemignul : etirfdDi elairtm nid elgr ăucitea iun a us,
n m ie l d 25,3centimr;v: aldoie 25,4centimr,ăsvgeilart e1tealorv să 7izientroc en7i
at a
eutilzând losind upa , lin e tras pe riglă sunt ăzu v te mai grose >i apre ftslmetaldin,o pr tic,plasdn hârdin >itie eazănot Diobalriev ‑untreu tabeln,caiet.p Fenomenele fizice ‑ •• pot Tea(T)– turmpe
fi:
mol(mol);,
Kevin(K);
l
emcani ,
ermict ,
etaicoslr ,
emagntic c.
etiop L P
AMII,
3
Adunăerialmto ormaDi esudinfv i
Doează cumnt
CatanDă edsubi (υ)– 25,2c
ed .
irtemn Exămirp 7i cnuf iulranep imgul aero v ăsm iert lc ed u timp metru • cumsă
ă7a
vn e; r
7imbunătă7e1ti
m
Ceobservi?Sualorie?vntdc ătr ori.Măsătur eacăror eamică?
orvutl
ămelb ă. lgirepd olaveritcal DiăDi tlucif >i rape lims zuival •zaila etpac r Repetă măsurătorile după ce rigle au fost lăsate să se ncălzească sau să se ‑ •• InInentulicr(I)–
as amper(A); zuer . elta
Mărimea fizică ets o nDiune asocită unei protăDi fiziec măsurab,
>iidentfcăelpuDic ndouă
ealizerpc zi‑ontr ile ec artizează un ocrp ealuminosăt (I)–candelă(cd). 4 Un1t
espov rticnum zinu e 10m
ed 1i
emignul rt 5mă7i
l irte .
em ăc dnit 1
al
A olumv
m 2
secundă m 2
A
epotfinâlrca enit ăcr ească>iează not alorientbv.Ceobservi?
mapăzeepravc nta
eldxprimnt >t
erods acurtnepilcborl ăsme . inu s em d i nu ae r 1.2. Măsurarea directă a lungimilorzeilaer s ză
dezideoitvsn3litrdeopsav,calu7idecâ7ilitrdeopsavn
Concluzii enomfizisau c>itic. ersamul a ăsm ed tnmursi c ăru :
e tiv r op
ă
fizică.Găse>temodalităDi otzipsienruav dul.
• âncelp niorleatp c nued alinuesd c u zueirnu tlsea Magir enu aer c
riglă,ruletă,>u, bler c. ometrui
PortofoliultăulaFizică.
demic>oorilea Orăsm eci ătr. u e ăramorei nou ac erziaiof esmria cunTeerao e d lunemr
Măsurarea directă a ariei De
efarpus amoc nirp eaf s zailan De
e r o uc e t ,
nolate ărc a sonuc et ira e - 5 Un1t
erodimf ăse 20d
edlirutachgnp ertu oca 1i
irtem V arie metrupătatr s nfuc7
Unitatea de măsură ărm ienu azieripf,
>e
ergldusn ă, la ătcaxerolavfedtilbsopmedc ărimenau ziifm , ec
. eidntfca
, rami p >a a ăc ărpa toDe pner fid cim ae Di cnuf ăsm ed lutnem rtsni eădru zail tu . t ăsmnirp•,erau zaua.cirnodtflumiaFolosindupa,linetrasperiglăsuntăzuv temaigrose>iapreftslopr cămtinec ps nolaDit n e v ou c s e l a . lano UnăDi ti ăsm ed l ăru unei suprafețe cută,emplu,xd hârtiamlercă. 10m, irte a urtnep
eorizots ntal,operi1u
acv l1ia?esrvolumc
1iă.
res o caf Daăc ăln 7i2med ts ier am ,
irte 1u
irepo ca i l
7 ob
‑
Di
anret i ,
s n e r o a c t i b r a s x i el b a t ,s u nr o ep rs an du t i l b a t s o f a
Măsurarea directă a
sistem t lungime metrucb m
• Măsătacef i etaop er>i
Adunăerialmto
a uv i d e : uidem irotcaf ă, ruta epm . cte aidmu >terodsacurtnepilcborl ăsme .inusemdinuaer tlucif >irapelims zuival zaila etpacr 6 O bucătărie ar p doseal de
aluv.
oet
1
ealizerpc zi‑ontr ămelb ă.
lgirepd olaveritcal DiăDi ‑ volumului unui lichid ealizesr azăe: adtsgrcuv cilndru,balon,pietă,cană,c. onetfla
formă dreptunghiulară, cu
internațional de unități de măsură (SI),>ae ra e raăDi
Eva uare
Măsurarea directă a se facutilzând itnrsume ăsuăr specif:,
mapăzeepravc nta
PortofoliultăulaFizică. • âncelp niorleatp c nued alinuesd c u zueirnu tlsea Magir enu aer c intervalului de timp onmetrulc,c. onmuletr
c a d r n u l s o c l e p s i d ar , e c a s u l ,
ctinu et p ăsm ed ăru ,
elatnemadnuf dimensul de 4metri lungme 1i P
, rami p >a a ăc ărpa toDe pner fid cim ae Di
cnuf ăsm ed lutnem rtsni eădru zail tu .t 2 Fl o r i n ,3m el v n clas etri laă7i
VIme. Aceast trebui să a , măsoară cu n cron metru timpul căderi un i corp
Di băDi
otineus tralc enidc etao n ăsm ed ă, ru Eroarea ăcida ăDi
tinu deăsm ed l ăru măsurare SI. eta vired (Δx) ăsetmsnDardif ,etaru edintrzutaulmăsătaon xuărcur i,notacu x,>iealorărvd atăamărim •
B. Prelucrarea datelor experimentale
• Măsătacef i etaop er>i a uv i d e :
uidem irotcaf ă, ruta epm . c te a id mu fie acoperită cu plăci de gresi cu
: Δx = x – x .
ăsl rtnidebla plăcdimensiu le 15 cm
u1i
rnut ăsg 1t
× 20 cm. Câte
e :
eliro a v t1 = 2,6,
s t2 = 2,4,
s t3 = 2,3,
s t4 = 2,5s.
ă
A A
B. Prelucrarea datelor experimentale Eroarea Mărimlefziefundamtl>i c unităDi relativă: ledmăsăur |fundametliSI: x x | ătinfed ătulosba er tnidluropa c >iărveda rolv ăta ărma ăsmi ,
, A e ta ru e?sariuntc
• Lu (L)–
a e m i g n (m
u r t e m ); A x ărmoets ă. lanois em da i Rezuerminărtauld 7e:
tis Un cilndru gradt con7ine apă. Un •
cubdinmetal,cualtrde2entic
Reținm Rețin • TiPrecizia
Exactitatea măsurării ecizepr azăcâtzuertoapsd taulmăsărur ifaDăărveadlor ată.
mpul(t)–unui secundă(sexperiment ); a (2,45 metri,cilndru. ap sfte Anobserăvid căcilndru ape v ±0,10)s; b (2,60±0,15)s; c (2,30±0,15).
s
fi
atăr câtzuerminatdosxcf xperimntul. a căur pânălaindc7ia64cm 3
.Voe:
tlumapidncrs
Metodel preluca dtelor xpimental urmăresc, pe d o par, t e a f l re
âtcirolavenu ă,laer cdetaipor m ătlaedpri , eratp ăsg edlartvniu e
• Masa(m)–
Valoare medie a mărimii ziepr ntămediartcăelorn
fizice am(kkilogr g); măsurate
ac alorimăsv e(x
atur 1 2 3 n ;x ;x ;…;x );
3 Treivlmăsoă
ar lungimea pr1iăs
e a 64cm 3
; b 56cm 3
; c 72cm 3
. •
x + x + x + …+ x
Metodel preluca dtelor xpimental urmăresc, pe d o par,
te aflre esăalorincv anDă urseflcig ărveadlor atăamărimăs. eatur x= 1 2 3 n
.
NoDiunile d bază n procesul d măsurae >i de prlucae datelor xpeimn ‑ • Tea(T)– turmpe AbatereaKeabsolută vin(K);
l sau zierp ătn De
n
25,3centimr;v: aldoie 25,4centimr,ăsvgeilart e1tealorv
âtcirolavenu ă, laer cdetaipor m ătlaedpri , eratp ăsg edlartvniu e :
n u s e l a t n e r f i d l u o m ăs
m a e r o l v tnid ătaru >i: eid m a r ol v δx = | x − x |. Fișă de observare sistematică
1 eroarea de măsurare: x–x ziepr ntăenDa rdif zuerdint măstaul ărur i,nota A • CatanDă edsubi (υ)– eroarea absolută
mol(mol); 25,2c
ed .
irtemn Exămirp 7i cnuf iulranep imgul aero v ăsm iert lc ed u La finalul acestei unități, știu …
Fișa de observare
sistematică/fișa elevului
esăalorincv anDă urseflcig ărveadlor atăamărimăs. eatur 2 cux,eroarea >iărveadlor atăamărimăs, eatur notaăcux ; Abaterea medie sau rep zintă media ritme că a baterilo absolute faDă de valo rea medi a tu ro •
• Inentulicr(I)–
Aă,
ătr ori.Măsătur eacăror eamică?
orvutl
A
absolută de măsurare:|x–x |oridemăsults e; aru A as eroarea absolută amper(A);medie citirilor: δx =δx + δx +…+ δn . DA NU
Peoaiedhârf tie
NoDiunile d bază n procesul d măsurae >i3de prlucae datelor xpeimn eroare relativăm m
1 2 ealizer azăuntabel
|x − x |
de măsurare:
x
,defintăabsolutăerdinpc A
• Inealuminosăt (I)– Rezultatul candelă(cmăsurării d). ‑ n
4 Un1t
ed săzeompltc spa7i1i
emignul rt edintrlb 5mă7i
l irte .
em ăc dnit 1
al
săzormulef ăselmrcuvint ebărpunsrilat i asemănător1iomplec
ează t . rubicle Nutăxise m 2
>iărveadlor m m
A uneu7
talesun: atăamărimăs, eatur eomărts imeadnsolă; mărimii fizice măsurate el: ftscria x . ăsr esauctorpni
E o de măsu a e su se de e o
măsurat
edzideoitvsn3lsăsăitrdeopsav,
espond7e
rtabilc eafirm7i
calu7idecâ7ilitrdeopsavn
nt i
fi7ă
4 exactitatea măsurării p re c i ze a ză c ât d e a p ro a p e e st rezu lt a u l m ăs u răr i f a Dă e1i gr e!t
1 eroarea5 de ărveadlor ată;

măsurare: x–x ziepr ntăenDa rdif zuerdint măstaul ărur i,nota 1.2. Măsurarea directă a lungimilorzeilaer s ză a ăsm ed tnmursi c ăru :
e tiv r op zoer oblemvpr Prăsinr punsrileta
precizia unui experiment ar tă cât de xact a fost det rminat rezulta ul măsu A ‑ otzipsienruav dul. săzexprimnt lucrino , ersinc esorul/fp
cux,>iărveadlor atăamărimăs, eatur notaărători.cux A;

riglă,ruletă,>u, bler c. ometrui săemălaotrifxpcv su dată
a1t
vesorfp icum
sătesăpajut ziesogr .
2 eroarea absolută de măsurare:|x–x A|Măsurarea directă a ariei De efarpus amoc nirp eaf s zailan De e r o uc e t , nolate ărc a sonuc et ira e 5 Un1t
erodimf ăse 20d
irtem -
7
oridemăsults e; aru
| x − xA | unei suprafețe ă,
t u c ,
u l p m e x d âr
h ă.
c r e l m a i t m 10m, irte a urtnep 1iă.
res o caf Daăc ăln 7i2med ts ier am ,
irte 1u
irepo ca i l
Eva uare 3 eroare relativă de măsurare: ,defintăabsolutăerdinpc
Măsurarea directă a eorizots ntal,operi1u
acv l1ia?esrvolumc
Structura lecției: Un parcurs de învățare coerent și eficient

xA
>iărveadlor atăamărimăs, eatur eomărts imeadnsolă; volumului unui lichid ealizesr azăe: adtsgrcuv cilndru,balon,pietă,cană,c. onetfla 6 O bucătărie ar p doseal de
Aă, m
4 exactitatea măsurării p re c i ze a ză c ât d e a p ro a p e e st rezu lt a u l m ăs u răr i f a Dă
ărveadlor ată; m
intervalului de timp
se facutilzând itnrsume ăsuăr specif:,
onmetrulc,c. onmuletr
dimensul de 4metri lungme 1i
în 6 pași didactici
3metri lă7ime. Aceast trebui să
7 5 precizia unui experiment ar tă cât de xact a fost det rminat rezulta ul măsu
rători.
Eroarea de măsurare (Δx) etsnDa
rdif edintrzutaulmăsărur i,notacu
etaru ătaon xuc U1 = xîn xA.
‑
x,>ieaărlorvd atăamărim fie acoperită cu plăci de gresi cu
E o de măsu a e su se de e o A: Δx
32 ăsm , Concepte de bază –fizică dimensiu le 15 cm × 20 cm. Câte
,ă m
E
m Eroarea relativă:
| x x A | ătinfed ătulosba er tnidluropa c >iărveda rolv ăta ărma ăsmi ,
xA
,
ăr
m o e t s ă.
lanois em d i
e ta ru plăce?sariuntc
m m
Exactitatea măsurării ecizepr azăcâtzuertoapsd taulmăsărur ifaDăărveadlor ată. Erori de
m măsurare, surse de erori
m m 7 Un cil ndru grad t con7ine apă. Un
78
cubdinmetal,cualtrde2entic
U2 Fenomene mecanice
3
m 78
metri,cilndru.
ap sfte Anobserăvid căcilndru ape v U2 Fenomene mecanice
Precizia unui experiment atăr câtzuerminatdosxcf xperimntul.
a 3
căur pânălaindc7ia64cm .Voe:
tlumapidncrs
med at Valoare medie a mărimii
fizice măsurate
ziepr ntămediartcăelorn
ac alorimăsv e(x
atur A. Erori de măsurare
x + x2 + x3 +Observ
…+ xn
m 1;x2;x3;…;xn);
P RO IE C T
a 64cm 3
Accelerația gravitațională
la suprafața planetelor
din Sistemul Solar
;
Dependența accelerației gravitaționale de altitudine și de latitudine
Observ
Dependența
b 56cm 3
; accelerației cgravitaționale
72cm 3
. de alt
x= 1 . Dacă se măsoară greu
n Observ
Sc. iul tceiorp lu o
Co7i
arel c a era pm ia tatea unui om la nivelul
Abaterea absolută sau Măsoară lungimea cărDii de fizică folsind o riglă a>ezată parle cu aest >i cu m 7i
ativ rg 7a af rpus al e ano solu i 1i apoi se măsoară
zierp ătn De
nerfid luom ăsm aerolv tnid ătaru >i:
eid m a r ol v δx = | x − x |. Sinid rolet nalp umets
zbecarvion ăoar tiual
g re u t a c s i n t r
Fișă de observare sistematică
un

eroarea absolută
A m m m divziunea zero la un ditre mgan. PoDi să afirm cu ertidn că divziunea zero So. ral
d i n e a d e 10 k i l o m e t r i , s e
Dacă se măsoară greu F
La finalul t a t e a u n u i o m l a n i v e l u l acestei unități, știu …
7i
bo av 1i ae c n a e r ol v
m gineacărxtlmrs Dii? De?ecaf iev c
s
3 Abaterea medie sau rep zintă media ritme că a baterilo absolute faDă de valo rea medi a tu ro Utilzeazăolupăpentruazio Dionadivziuneazeoraiglempc. rs Veielmna 7e
neulfni erac ză
Veă7a v n i n ludom erps d
a aer ola v
gerută7ii? Noetază n c
o p i n i a t a 1i a p o i d i s c u t ă
aiet
eroarea absolută medie zieadpormltc Diearigl?on δx + δx +…+ δn

7i
arel c a 7i ativ rg ie ,
elano acest subiect cu colegi ,
solu i 1i apoi se măsoară P
ă: citirilor: δx = 1 m 2 m DA NU
Sinid et nalp ulitme s părin7ii 1i profesorul/pro
. So. ral adefizisor că.
g re u t a c s i n t r un ealizr
Folose>teolupăemărc e>ttdecâtmaiul eautilzac tă. erioant Ceobservi?
n Ob s e r v ă n r e p r e ze n
E Iaăt ătla o Di
ed !i Cât ăcf tso a icerp d ătu aercm săzormulef ăselmrcuvint Cu1?ecafievm ebărpunsrilat Veetasionulc i tarea alăturată valorile
zbecarvion ăoar tiual asemă
Rezultatul măsurării m uride acel ra7iei gravt7ionale
divziolsităunrpegaf cainstrument de măsură? săzeompltc spa7iorma7isuedinf edintrlb i.
ernt,
i căr7ietsaul l a d i fe r t d i s tan7e fa7ă de eazt
mărimii fizice măsurate el:
ftscria xmăsurat . centrul Pămân tul i 1i cal d i n eua d e neu7
10 k i l o m e t r i , s e
2 Veorma7i
einftblcs i c u l e a ză d e c ât e o r i e s t e ăr
săespond7e
rtabilc eafirm7i
nt oiectepntrusimopra i mai mică ac el ra7ia gra 7i
bo av 1i ae c n a e r ol v e1 gr
Experimentez
CUPRINS
3 m m m mFO L IU
PO RTO v i t a 7i o n a l ă l a o n ăl 7i m e
gerută7ii? Noetază n c aiet
B
3 Veealizar untabels
săzoer oblemvpr d e 400 k i l o m e t r i , f a 7ă d e
P
m
oschemăcumas a c e l ra 7i a g rav i t a 7i o n a l ă
Realizeazăatperfun Materiale necesare: fizidetacr că>icât,
ecaitv eritdfalmng săzexprimnt lucrino
, elorpant diametrul rao cs lu e vin 7e. e rt s i o p i n i a t a 1i a p o i d i s c u t ă , ersinc
m et „Cum
elor1i pant a7i elrc a Calcueazăapoidecâteoritsmacăa7i elrc avit7i
gr onalălaeuinvtcrs
ma: msepotic>oar (ptic,
eritdfmabc vita7i gr onalăla , ontiealc fa7ădelimtabzăamntlei.Ceoncluziipo7isăziormulef edspr acest subiect cu colegi , a1
vesorfp
m
af7a supr , elorpant
săemălaotrifxpcv su datăeldinptrua a7i elrc vita7i gr onală?
‑uorilent xperimnt Modul de lucru SiemulSots .
lar
Latiudneas rlcoăedonatrficguljăraorse
descri pozi7ia uni punct de p suraf7a Pământuli. Latiudnea u i punct es
părin7ii 1i profesorul/pro să
defizică?”
Mfi1 • Măsărao ărc aemignul : etirfdDielairtm nid elgr ăucitea iun a us,
n m ie l d
4 Veamsopric
elor1ipant a7i elrc a oruli. ecatpn 7ie1t
unghiul pe care l face direc7ia care une1te c ntrul Pământul i 1i acel punct (
amint Vaclsdinfeogr
adefizisor că. acălatiudne
a) cu
Doează cumnt ‑teutilzând metaldin,tic, plasdn hârdin >i tie ează not Di
obalriev ‑untreu tabeln,caiet.
p Ob s e r v ă≅9,78 n r e m/s 1i g ≅9,83m/s p r e ze n .Dea7ielrc a
vita7i gr onală1ieiv poeatfidncrăsau dică.Acelac7i r avitg7i r onală , medi lasupfr7aPământu
eaidntfcplu g
m
2 2
lui,ariză veclo e: ntr
ormaDi esudinfv i Ceobservi?Sualorie?vntdc
Ecoruat Pol
2 pag n (t p carte)
a7i
elrcmi e
m m m >iidentfcăelpuDic ndouă vita7i gr onală,espctivr
vita7i gr onalăenfuc7i ritalodv edlatiun?
tarea alăturată valorile
• Re p e t ă m ăs u răto r i l e d u p ă ce r i g l e a u fo st l ăs a te s ă s e n c ăl ze a s c ă s a u s ă s e eamică. u Concluzie
epotfinâlrca enit
Greuta niorpcfl adeitns7efa7ădentcrulPământuliarvzăn acel ra7iei gravt7ionale
3 ăcr ească>iează not alorientbv.Ceobservi? Adănu el airetam etao func7itan7a edis orp1iecdint entrulPăm c ântuli.Gre1t orpulicat enc
m eldxprimnt zeilaer lzierac etpn o pânentrulPăm

dic ântulipânălabzamantlei,. apoiscde
l a d i fe r t d i s tan7e fa7ă de
Concluzii ăpam zeerp atvn erac Aca7i elrc vita7i gr onală1ieorpdinlatucg
fizică.Găse>temodalităDi Portofoliulăut Fi al ziă.
c seaflă,ePăm cdoar âneric, fstuln eturilapo.
cs
centrul Pămân tul i 1i cal
ECRAN
… m Orăsm eci ătr. u e ăramorei nou ac erziaiof esmria cunTeerao e d lunemr
B demic>oorilea Culutzeceirop eavtnm
>e
ergldusn ă, la ătcaxerolavfedt ilbsopmedc ărimenau ziifm , ec ?rolige oc c u l e a ză d e c ât e o r i e s t e
. eidntfca Vezailazeer pi o atn
ăsmnirp ,
erau zaua. c i r n o dt f l u m i a PoPorew 1ă nalp o uas tni mai mică ac el ra7ia gra
COMPLET
1itx e uc .
in gami
Adunăerialmto • Folosind upa, line tras pe riglă sunt ăzu v te mai grose >i apre ftsl o pr Cuză aeul v e s m
‑ v i t a 7i o n a l ă l a o n ăl 7i m e
m m m m ealizerpc zi‑ontr ămelb ă.
lgirep d irolav eitcal DiăDi tlucif >i rap e lims zuival zaila etpac r ?lutceiorp ‑ d e 400 k i l o m e t r i , f a 7ă d e
Ce7i er ăs rolige oc ăv ănup
>t
erod s acurtnepiluc borl ăsme . inu s em d i nu ae r m
m mapăzeepravc nta ărbertnc iorp ed tagel i
a c e l ra 7i a g rav i t a 7i o n a l ă
PortofoliultăulaFizică. • âncelp niorleatp c nued alinuesd c u zueirnu tlsea Magir enu aer c 1iăs ăcaf v . i t segu
m m So7i atic l ăs rolige oc ăv

rao cs lu e vin 7e. e rt s i
Mfi1 , rami p >a a ăc ărpa toDe pner fid cim ae Di cnuf ăsm ed lutnem rtsni eădru zail tu . t m :
ertnid v tacif lac nu edroca
m m ,tnel c x e , enib e trao f , enib

Calcueazăapoidecâteoritsmacăa7i elrc avit7igr onalălaeuinvtcrs
• Măsătacef i etaop er>i a uv i d e : uidem irotcaf ă, ruta epm . c te a id mu ăcfsita ăt. ro
m , ontiealc fa7ădelimtabzăamntlei.Ceoncluziipo7isăziormulef edspr
pag nă ată (pag nă B. Prelucrarea datelor experimentale
m
a7i elrc vita7i gr onală?
Latiudneas rlcoăedonatrficguljăraorse
sub pag nă) Rețin descri pozi7ia uni punct de p suraf7a Pământuli. Latiudnea u i punct es
Observ–Elză
m
aemr1i
u elcărvba ertcnale rmaiotp renfup iăs er pocsed
m unghiul pe care l face direc7ia care une1te c ntrul Pământul i 1i acel punct (
t e a f l re
oruli. ecatpn 7ie1t amint Vaclsdinfeogr
… m âtcirolavenu ă,
laer cdetaipor m ătlaedpri , eratp ăsg edlartvniu e
poeatfidncrăsau dică.Acelac7i r avitg7i r onală , medi lasupfr7aPământu
Mfi1 7i
cel auon . e
esăalorincv anDă urseflcig ărveadlor atăamărimăs. eatur
NoDiunile d bază n procesul d măsurae >i de prlucae datelor xpeimn
m
‑
lui,ariză veclo e: ntr gEcoruat ≅9,78m/s 1i gPol ≅9
2
vita7i gr onalăenfuc7i ritalodv edlatiun?

d g ta respons ve
talesun: m
Experimentez–Experimntl, e prouse n umăr genros, pot fi realzate d către 1 eroarea de măsurare: x–x Aziepr ntăenDa
rdif zuerdint măstaul ărur i,nota
2 eroarea absolută de măsurare:|x–x A|oridemăs

ults e;
aru
eatur notaăcux
cux,>iărveadlor atăamărimăs, m A;
Concluzie
Greuta niorpcfl a 77
el vi 1i profes r cu dispozitive afl te la ndemână. Prin interm diul acest i rub ic

77 .
Mfi1 m de măsurare:
3 eroare relativă
| x − xA |
xA
,defintăabsolutăerdinpc
77
,.
comutare automată elvi nva7ă cum să descifrze informa7iile fizice as un e n fe om n le cotid en.
>iărveadlor atăamărimăs,
eatur eomărts imeadnsolă; m
4 exactitatea măsurării p re c i ze a ză c ât d e a p ro a p e e st rezu lt a u l m ăs u răr i f a Dă , ,.
ărveadlor ată;
5 precizia unui experiment ar tă cât de xact a fost det rminat rezulta ul măsu
Dupăexperimnt,urmeazăoncluzi, e ăerfoca zaesint tudia.
enomlsf
‑
rători.
B NOTIȚE
Rețin–tăeascn en7ă scv ăsegrs e1tzaesint lec7iei,on7i cear no7i
e encuil ‑
S7 AJUTOR zvedsar tărol en7e omptic am1c
ogrepinlsut ă. olar
Aplic–Przoeroblmpun , eatvl cuno1t eafixrpt in7e, lor 1i
dar deoblmpr
ă zoer , tavl 1t
onuc rlion aercif v urtnep 7e i ânbodă7a v n ed lutx e no c e tid . iem t a e r
ă Portofoliu,Proiect,Investigație–Aiciseăsgr escritdfpu omlc ‑
ă .
ealurvdmnt
ă Știai că?–Actăeas rubicăăerfoi orma7i infvule ăonjurclmeadifst ‑
, eoart ectduno1t miraslg in7eenlc7i aumt . e
Cuprins 5
Lecții Competențe
specifice
UNITATEA 1 10 L1:Intudilfziensroc ci 1.1,1.2,1.3,
Concepte de bază 14 L2: Corpuifzi. ec Steafizir că.
orpaunic Fenomefiziec 2.1,2.2,2.3,
în fizică 3.1,3.2,3.3,
18 L3:Mărimfzi, ec unită7idemăsăur 4.1,4.2
21 Evealur
22 L4:Măsectăadiru alungim
26 L5:Măsectăadiru arie
28 L6:Măsectăadiru olumiav
30 L7:Măsectăadiru atimpul
32 L8:Eroridemăs, earu orisued
34 L9: ‑uelorntadgis ntabel;alorimed1i
vcu oriae
emdi;
absolut zuearsci taulimăsărur iunemărimfziec
36 L10:Deectăaindrm arie1iolumiav
40 Siză
ent ăecapitulvr
41 Tetsumaiv
UNITATEA 2 44 L1:Co.rp Mobil.Re. per Sierin7ă fmdts 1.1,1.2,1.3,

Fenomene mecanice 48 L2:Mi1ce1i ar . epausr Trorieact 2.1,2.2,2.3,
3.1,3.2,3.3,
50 L3:Ditan7a s cursă. pa Duatmi1c r ări 4.1,4.2
52 L4: Vizaet.
idem Ună7i ti ăsm ed ă. ru Cazeetiv el(dci ts retcar 7i
ceri ,
e )sne
54 L5:Mi1cectiln1i ar ormă. unif Rezeepr aficăegrnt ami1cări
57 L6: Pueanmi1c
r e1i ar . orpeaunic Aca7i
elrc amedi
59 Evealur
60 L7:Iner7ia,alăenrgopit orpuilac
62 L8:Masa,măsăur ectădir ainer7iei.Unită7idemăsăur
64 L9:Măsectăadiru orpuil;
amsec cântăreair
66 L10:De, orpuileacnst edmăsunita ăur
69 Propuseblmr
70 L11:Inac7i
ert unea;ac7i erlintf uni
72 L12:For7a,măsăur ac7i erint uni
74 L13:Ex or7eempldf (geautr,or7a f , ecardf or7a
f tică).
elas
Unită7idemăsăur
76 L14:Măsor7e
eafu . lor Dinamoetrul
77 L15:Rela7iemasădintr 1ieutagr
79 Propuseblmr
80 Siză
ent ăecapitulvr
81 Tetsumaiv
UNITATEA 3 84 L1:Stermică. ta Coermic. nta Ecermichlbut 1.1,1.2,1.3,

Fenomene termice 86 L2:Teaturmpe.Măsaturi. emp Scărăaturempid 2.1,2.2,2.3,
3.1,3.2,3.3,
88 L3:Motăreasdifcr . ermict Treacălrnsmit duri.ncălzi,
er ăcr eir 4.1,4.2
90 L4:Di. elatr Coac7i ntr e
92 L5:Trormărfans eargdtis
96 L6:Anermicăoalt apei.Ciăcuitlapenr
97 Propuseblmr
98 Siză
ent ăecapitulvr
99 Tetsumaiv
6 Competențe generale și specifice
Lecții Competențe
specifice
UNITATEA 4 102 L1:Magne7i,ac7i
erint emagn7i
uitr ,polimagnetc 1.1,1.2,1.3,
Fenomene electrice 104 L2:Matru.
esgniml Busola 2.1,2.2,2.3,
și magnetice 3.1,3.2,3.3,
107 L3:Stomică
atru tan7e
sub i 4.1,4.2
108 L4:Fenomeuldctrizae(er xperimntal).Sacinaeltră
110 L5:Fuerulg.Cuentulcri
112 L6:Ge,
eoartn ori,
nsumatc elctriu
114 L7:Coe1i
oarnduct izoelctrioa
116 L8:Cicuitlersmp.Elcuit.
edrmn Simboluri
118 L9:Greabcurilons1i
p alenpr
120 L10: Noec7i
otrmdp ocutăraelrmpiv i
(dincauzeale1i
ntur artifcle)
121 Propuseblmr
122 Siză
ent ăecapitulvr
123 Tetsumaiv
UNITATEA 5 126 L1:Lumina:suredlmină,,

entasprouic ,
anslucidetr eopac 1.1,1.2,1.3,
Fenomene optice 127 L2:Prectilnaum.
ropg Vizaet lumin 2.1,2.2,2.3,
3.1,3.2,3.3,
130 L3:Umabr
4.1,4.2
132 L4:Preaclipsordu
134 L5:Deeafsciulordmnă:
v xia1i eflr ac7i
efr a
137 Exci7i
er ecapitulvr
138 Siză
ent ăecapitulvr
139 Tetsumaiv
140 Mozoeoblmrdp eatvl
142 Teefinală
urvtds
Competențe generale și specifice

1 Inea1t
rtigsv in7ificăată,
rucs xperimntală,
c enomfiziaur ,
esimplc tiblepcr
1.1 Exoprietă7i al lor1ienomlrfizia7i tigesvncdrulo ismple
1.2 Foe1i artgisodnuml zeepr xperimntalod
1.3 Fooncluziream bazapesiml 7i
obxperimntal d a7i
tigesvncdrul 1t
ilor in7iefic
2 Exea1t
plicr in7ificăenomfiziaur esimpl1i c aunorplic7iaorteslchni
2.1 Idă eanturifc 1inaplic7ieuzuhnict enomlrfizia etudiasc
2.2 Deă eaclitvsr enomfiziaur ăenatursimpldfc 1inaplic7ieuzuhnict ale
2.3 Re7i ce to rp u n il ba s ro u ge tc p , enaosrpi 7i laroec 1iză
il tu pm n i l de a ‑
,
etrumnloisdf ,
eatpr zidispo etiv
3 Interpa uno dte 1i informa7ii, o7i

b n u te x p r i m a l s u d n a te l s,
ur privnd feom iziec simpl
1iaplic7iaorteslchni
3.1 Exe1i adtrg orma7i inf i1tin7iedinobsra7i tvlfc opri
3.2 Oranizag zeeormsipldftxna entar
3.3 Fooncluziearm 7i elobadtismpcurv e1inut olu7i
vae xperin7e
oa ă7a vden er
4 Rezooblem/sadprv itua7ioblemă
ipr efiziodspcrnmt ci
4.1 Utilzaeaunormărimfzie1i
c aunorpic,,
emort legi,modelfiziepntruăsac pundebărlatr i/
esităncoblmarp cunoa1tefactulăr
4.2 Fozoeaunormdlsip oblemsip/sadrv itua7ioblemă
ipr xperimntal
Norme de protecția muncii în laboratorul de fizică 7
Protecția muncii în laboratoarele de fizică are ca scop asigurarea celor mai bune condiții de muncă, prevenirea
accidentelor și a îmbolnăvirilor profesionale în rândul elevilor și cadrelor didactice.
Cae1i
ldiactr ebui:
vtrl
• ă‑1i s 1e usn ăcsa 1iăs 1i elmron etcpsr 7i
curtsni 7icetorp d elinu 1i
icnum a e ăsm ;
a ro t se c a e r cilpa ed liru
• săutilzeze, ehnicltpamor tan7e sub lepricuoas1ioduc7i eprmijlat e;
• ăs zeedcorpun ae, rtcodl ăratib eum sarbihc ziopsida hcel tairusedolv ‑
e1i hniclortm alecăd, irlo ecum1i pr săutilzezeziedispotcar e; tiv
• să aducă la cuno1tin7a profes ul i or ce d fec7iune thnică sau ltă situa7ie care consti u e n pericol de
esaumbolnăvcidtr esională; fpr
• să aducă la cuno1tin7a profesuli, n cel mai scurt imp osbil, acidentl muncă suferit d proia
persoană7i saudel vi; el
• să oprească lucr l a pari7ia un i pericol im ne t de producer a un i ac ident 1i să informeze de ndată
esorul; fp
• să refuze ntem iat excutare unei sarcin de muncă dacă ace sta r pune n pericol de ac identar sau
mbolnăvesionalăfpr 7i elorapsnuc particn7iesuldiact; opr
• ăs zeiltu 7i cetorp dzelauivn temapihc , eratod ni e zăt nupse ro c .
tad ro c s f a e r c u tn p i l o cs r
a Înainte de începerea experimentelor

• utilzesecar lxpimnt azăelctri, nu • racoduile ntr păr7ile compn te al monta ‑
l a t e n s i u n c e p o t f i p e r i c u l o a s e, v o r f i e f c t u a e , efacorvsjuli oriu, atblgmdn doanercpi
numai de către profes rul de special t e, ajut n bună stare, perf ct izolate 1i corespunzătoare
ant;
euldborv espctiv;
xrmnulof
• p l a n u l d e d e s f ă1u r a r e a e x p e r i m e n t e l o r v a f i •ărc i frn o dm a ui ae s i u l j a t n o mzai la e r ‑
,til ba s e n id ae rp n tiur s f a v lu nosrep ai ,t n e s i x e i utla ojc s1i t um a sc e r p e c u d o r t n i ‑
labi; e c a f v e s tăsimuecdr i o lneitd amru t s n i a e r
• alimentr d la re7ea se v fac de l un tablo ;
enuisnet bus ed soc jat rap lugertn uc
cu sigran7e fuzibi, le calibrte su ntrepătoare • 7i al t sni e r c o d tnia tne ruc d as l ie
a u t o m a t e ; n c a zu l n c a r e s e f o l s e 1t e o p r i ză, el ctric, se va face o ultimă verif care gen rală
erifcatăvlbpn avtesc 1iatăursig prin , eloratp ătleg , urilo izola7ic.
eit
an7e
ursig fuzibile;
b În timpul desfășurării experimentelor
• n timpul ex rim, n te l o r p e m a s d e l u c r n s e • mandăoecrs ca,tal7i ins afltă, ensiutb
aăsgv i,nafrpăr7ieompntalrjuc ‑ elsăvrmanot sefacăăurcosing mână;
,
iul ae , t u p r c t e i b o n u l a t n,
edic ane rt • n t i m p u l f u n c 7i o n ăr i m o n t a j u l i , e s t e i n t e r zi s ă
ătleg ontaculbisepraumontjli atinger păr7ilor neizolate (schimbare lgături ‑
cupăr7iensiu; btlaf , lor , e a t ri n g b c u l o c a i e l n r t p o d
• c e i c a r e e f e c t u e a ză e x p e r i m e n t e l e v o r a v e a o măsă); ur
mbrăcăminte ad cvtă (strânsă pe cor, p mâneci • p e n t r u p rev n i a c i d e n t , l o r d u p ă te r m i n a re
e), binchat erin7ă fdp or; atedlbh , x p e r i m n t l o m o n t a j u l v f i s o c b l ga t r u d e
• e s t e i n t e r zi s ă p ăr ăs i r e a s a u l ăs a r e a f ăr ă s u p r a sub tensiu e; orice inter v n7ie asupra instal 7iei
ensiu;
amotjldghrv ăs eiub rt ecirt leăcf i ătu o a nicrtel nu ed ‑
rizat,easăriluc aibă. erdfintvac
c La manevrarea aparatelor de încălzire (sursele de căldură)
• la plecar din labor,
t chiar 1i pentru scurt
timp, est interzis ă se lase aprinse lămpi cu
edncălatprsiul zi. er
d La folosirea sticlăriei de laborator
‑ur t n c u i c u a căt ueldp u•eads p o d i u n a e r c u d o r t n i •7i e r p u c r o t a r oălbcanl7e eadt s eb u asziv en r o l
ălcitbeuds e7i casf ânn ‑sud luâncmbet aâtc ă, t i s7i b ou s e pă; ue n ci at fn o e cs ei r a t i g a b u s
(ms u d o r ăttânpn ai c ă1u
e fd n l eu ap o r p a i a m ăt a r • , el naol b 1i elăfrahsep cn esav tla e c
ă‑ot rs i nt a b 1iărf ă7a r o f e s a );
lub t ă,
s a m e p t c e r i d ănc ua pl e so ue np ei ct n i b r e i f d i h c i l
• a t u n c i c ân d s e i n t r o d u c e u n d o p n t r‑u n v a s c u zoiomre;
t n la i r e t a m n i d
e7i
pr 7i sub ri,7i senualv masă,
pen âtgdeci 1i • elpahrmicudsrănumaicbel
câtdopuli;
aercnt loudapermi âim 1i in 7i es 1a a n âtcn lef ăsr eling ram ânrf ela t
1iiraăms elutraghdp e nigjedrps e ‑
ătelart ăt. eoar
e În laborator, trebuie să se găsească, la loc vizibil, mijloacele de prim‑ajutor.
U1 Concepte de bază
în fizică
Lecția 1 10 Intudilfizi
ensroc ci
Mărimi fizice
Lecția 2 14 Corpuifizi.
ec Steafizi
r că.orpaunic Fenomefiziec
Lecția 3 18 Mărimfizi,
ec unită7idemăsăur
Evaluare 21
Determinarea valorii unei mărimi fizice
Lecția 4 22 Măsectăadiru alungim
Lecția 5 26 Măsectăadiru arie
Lecția 6 28 Măsectăadiru olumiav
Lecția 7 30 Măsectăadiru atimpul
Lecția 8 32 Eroridemăs,
earu orisued
‑uelorntadgis ntabel;alorimed1i
vcu emdi;
orabslut
Lecția 9 34
zuearsci taulimăsărur iunemărimfiziec
Lecția 10 36 Deectăaindrm arie1iolumiav
Sinteză 40
recapitulativă
Test sumativ 41
10 U1 Concepte de bază în fizică
Introducere în studiul fizicii

Ce este fizica?
Luăirt eac n em ăsaourf etao se m 1iătirem ăs ămrimda o ,ropmi a lec rad ‑
tan,noi, petru oameni,săet n7e o em, lg să‑i, ascunetiloprmd săne
xplicăme ernază. uvoglic
După, evitaoc piso,
unemlxd ochi, des u1o
epnc , r u1osăr ecr ‑
zeăelfta s rc n aemul 1i1t enrop ia (fmurd al e gi.1 –6).Obărevs noc elirup ‑
1 Obesrav jurătoare 1i xeprimntază jucându‑s. e Se uită cu aten7ie la un fltre ca zboară
1i
floriunej cătesar ‑lapentrul , prinde eu1e rnda 1tdată. prime Nu‑i
nimc,maică! ern Dinxperi7ă,a7ă vn cumsăăsar pentruajglomiă
năl7ime1i,deasmn,a7ă vn săa1temontulpriv.
Urmând acei1i pa1i, vei dscoperi 1i tu legi fzici pe car le vi putea ilza n
ealizasunrombtfxpcv . exprimntad
2 Ceetarc Observ
Urmăre1tzeeimagnlpr emaijos1i
nt ăsr ebărpundlatr i.Deăopersc ăsnr ‑
zeeprnomlftausi .
enta Cepărer ,olegirca ,
enilorpt părin7i1i lor
esoruli/pfp eitaldfzisor că.Discuta7iăsposibler punsriclaă.
1 Deeiarnfg1i
tsc acld?rv 2 Diorma7i
esuntfc nori?
3 Încercare
4 ă7a
v n er
5 Exersa
3 Ceer?
unflgts 4 Deecadpiăturiledpoa?
6 Realizaer
Intudilfziensroc ci L1 11
Experimentez
Urmăridentfcămumav josmidelxprnt fizi1i

chiar elcn
maispleucr.
1 Avioane din hârtie
7 Aviondehârtie
Materiale necesare: olidehârc ,
tie on,
cart origlă1icât.
eticanlsv
Modul de lucru
• m p ăt u r e 1t e o co a l ă d e h âr t i e u r m ân d p a 1i i d i n i m a g i n l e d e m a i j o s (f i g . a –f )
1i confe7io nează un vaio (fig.7). Lansează‑l 1i obserăv cum se i1că n difert
ec7i
dir i.Cuebuisămtr zilanse vionulpetrazbacâtur t?maiul
Pași de urmat în realizarea unui avion de hârtie
a b c
d e f
• ârv eiaodn ăuod1i rlescj niufas n iulova e ipra ză‑lesn l . uon id

Cumzbăoar tcaz? esvionul
• Pentru a ls vionu c viză et m a i , er utilzează un iel atsc dn ui.
Li p e 1te av i o n u l d e c a p c u l u n e i st i c l e d i n p l a st i c , fo l s i n d l i p c i s a u a lt a d ezi.
v
nfă1oară inelu atsc de un capăt al rige, apoi ntde lasicu 1i pune vaiol
periglă,ticul. easpndr
Avcânatunilsfvo ticul. easdrm v Dacăec7i onfiv viaon ‑
onul din carton, l vei putea lans mai u1or? Cum va zbura vionul din carton n
a7i
omprc eldinhârcu tie?
• Ceziedispotal endcursltimp?oafv
Concluzie
• Pezba urtn âtc aru , tlum ia ârh nid luova ăs eiubrt âtc tiursno ef emis a ‑
tric1iximatv45°.
oebulnsghdpr
2 Aerul atmosferic și apa

Materiale necesare: u n p a h a r d i n s t i c l ă, o c a r t e
po1talăsauofiedhârtieogarsă,apă1iunasvde ‑
acărsupr uiasăxperimntul.
fac
Modul de lucru
• Umpleahrucă.
• Acăoper ahrulpincăoaidehârcuf . tie
• Apasă cu palm e foai de hârtie 1i răstoarnă u1or
ăpa uc l rah p 7i nem ânn ârh ep aml p d .
eit
• n d e p ăr t e a ză u 1o r m ân a d e p e f o a i a d e h âr t i e 1i
obserăv ecs ntâmplă (fig.8). Apaeg?cur Cum po7i
xplica?e
Concluzie
• Apa est 7inută n iteroul pahruli, prin tem ‑ 8 Aeeric, fulatmos
ap1ihârtia
oidehârulf ,
tie or7a
def erică.
fsunatmodp
ȘTI AI CĂ?
Rețin
• naul2016tosaf
ectaă, d elmainc t i n 7a r e p r e zi n t ă o m o d a l i t a t e d e
apropiat sistem stelar, 1t
aonuc 1i er 7e n , imul a ergl zaab ăt ep
elarAltmusni pha obser a7i
v 1i
e xperimnt.Obsera7i v ile
Centauri,tan7ă lodis 1tin7ifiec rpzintă indc are pot cn ‑
de4,2ani‑luminădenoi, d e u c l a o rf m e g i n a r l v ‑
oplanetăăsimlar xperimntal. fc
cuPământul.Oameni t i n 7a n u e s t e u n s i m p l u p r o c e s d e
de1tin7ăsuntcr coletar obserav7iilor 1i construie d
eaunidplfcr ,iroet ă, vitae rc ta iv c o e t s ic e rt ac ‑
misiuni pentru a ăs eiub 1ienibm ăs uzetei lrpmetoni ‑
etac. ro Celmai
obsera7i dvin 1i i , entxisdjaor
ecătsanfpri
ăietrsulncaivof m.
tăeasc planetăseaflă
Fi zi c a e s t e u n a d i n t r e științele care
nZonaLocuiblă
Ciă, elartcums
e x p l i c ă f e n o m e n l e 1i p r o c e s l e n a t u ‑
en7a
txisuprc ri. La nceputril 1tin7ei, fizica, chima,
elichdătarpns 1i astron mia, geol ia 1i biol g a nu erau
ăerfo a ealposibtf SielarAltmus phaCentauri , eatspr zoormaufile ală. fintur
zeepr n7eive7ii. Pe n t r u c ă n zi u a d e a s t ăzi 1t i n 7a a
,
tlum eraof tsnav 1t an tul a 1tenilpcsd er 7i ni , e ranilp cs d re tni c f oib tnus m c ‑
ziif ac,ziifamhc ă, c ziifortsa ziifoeguasc ac.Deaen, ms ziif ătsac zaabl 1t7e
ni rol
1t
e r nig . i 1ieTonrdom ieglonhzitif elsrgoutpecnaă. u Deruihc al ‑
ziivelt a rs uc aig, en , erdigf al erotuc al ed 1i enaoiv l bom tua l ed
7i
aps e v n , ela r o t b nid ta nemo u al tinrop a edom tn apihce r f
ealfizitrcd . cienlor
n con luzie, fizica st u d i a ză u n i ve r s u l m a te r i a l n c a re t răi m , i a r s co p u l e i e st
7e
n 1i ae r g l . srevinutca oluerac sop ilxe Petseca gni urt
scop, est nevoi de o metodă de an liză, de un limbaj specif c 1i de instrument
m a te . ic n fizica de lsa VI‑a sunt prezentae o7iuni de bază, mărim fzi, ce
intsrume d ăsură 1i tehnic d măsu, rae fenom izice din vrse domni
1iaort. escl doemt Ceen7e omptcira l dobânnedit
:
tnuseilpcd auitsmr zved ă7i ticap erlo ângedi , e rid e rp tni d ‑
enomlrfiziat e1i tudiasc eamdiul. jrotp
Aplic
Duăp ăzu
v ma ec ăpuco es c u t ziif ,
ac ăs ămcren
1inoisăxperimntămcâtalucrismpe:
v
1 Umflă un balon de cau i cu aer 1i 1tegr ‑l bine
c u o m ăn u 1ă d i n l ân ă, a p o i a p r o p i e ‑l d e p ăr. Ce
obser vi?
Re i a e x p e r i m e n t u l f o l s i n d m a i m u l t e t i p u r i d e
materil x e: bumac, lână, materil sntc.
Balonusemprtăc eritdfauncânedt1t s ers
ă7i
cub ?etir fd elair tm nid Aiâltn iam a tin lef t s
denom?f Dacăda,descrinomulfb ‑
.
tav Daăc , un ză‑t aetnmucod ăbaertn us e eforp ‑
/pluros ar, ose f e rps d fenomenul de electrizare.
2 Ap r o p i e u n b a l o n p l i n c u a e r d e u n j e t d e a p ă
care curge la robinet. Cum se comp r tă jetul de
apă atunci ând balonu a fost 1ters anterio cu o
bucată de materi l tex il? Cum po7i explica feno ‑
menulobsrat?v
3 1i
c u i 7i
uapăc n reoadi ten oIalia b n u ăn âlp i e n uăp la u.
rio nt u j a u c Apăl f m u i o
1iluno ab ă‑l
gael ătpacă. ralofs o uc ărcalfăraeodi funli oaApetbr pa eipor
ânmul ienu ăr. el dnac u s i Ce?ivresbo Ba?edra luno Exăcilp. t a vr e s b o l u n e m o f
Intudilfziensroc ci L1 13
LECTURĂ
„ ZO R I I ” F I Z I C I I nceput rile fizici se află n vechiul Babilon din

Meantică, sopm ănleag civlzau 7i, umanei dar
Grnid ă,
ărcmvtnealsircp irots ua irut
ăgael zailvc un 7i. en po ru ie , irumev lca n zoolif ‑
1taerfi in7a1i ematicunr fizi1i ca tas ‑
ărpa u lef 1i etnmirpx elmir natus 7i on inu
ăcinaem d 1i. e ta ic r el Thales din Miletnu tsof a
zved iatlm ubrenoactzolif erac g f ‑
,ic 1i iemonrtsa ziif . ic Thă, c tavresbo a sel ăpud ec
bucatăo efrts fă, otsde capăthilmbru ă
eaorpuidtmc1o g , ear cumar
bi7e
of mădndiel ăvu c. soed Acn, meofts itumn
elctriza, er aondusctilembărr i.Dara
trebui să treacă mai b ne d ouă milen până s‑a
ăsg 7i acilpxe ti 1ta 7i ni ă. cif Ază etopi tamru , e raotim u
ărca ‑aseramifnoc zailaer ăpudt 7i la 2000d: ina e
(clumota ânvu ăcaerg bmil nd eivorp lut 1ianmes
indivizibil).Leucip est fondatrul teori atomis, e
ontiuaăc de Democrit1ide Epicur,eluatărpoi de
John Dalton1idemon atărs xperimntal1804.
Unămaes d iam ec rtnid7i

a lv u s e c i t n a m u l i a ThalesdinMilet
a fo st m a te m a t i c a n u l 1i f i zi c i a n u l g re c Arhimede,
ăirt a ercIII‑l
la uoces n t .H. ae 1izeab sup a elrc
ex p r i m e n t a l a l e h i d r o st a tic . Termenul „fizică” a
fost l it prma dtă de filozoful grec Aristotel, n
secolu a IV‑lea .H. Fizica lui Aristoel cn7inea u
a n s a m b l u d e c o n c e p 7i i t e o r e t i c e c a r e n c e r c a u s ă
ex p l i ce m e c a n i s m u l u n o r fe n o m e n o b s e r va te n
ă.
natur
Arhimed
Considerat „părin” te al 1tin7ei modern, Galileo
Galilei (secolu al XVI -lea) a fost gânditorul care a
deschi o nouă eră n cer tare 1ti n7ifică, bazată
n u n u m a i p e o b s e r v a 7i a d i r e c t ă a n a t u r i , d a r 1i
p e i n f o r m a 7i i l e o f e r i t e d e m i j l o a c e l e t e h n i c e d e
a7i
tigesvn . e F obsera7i
vlind 1i
i oticexprmn ‑
, e n i d e d n 1i
ueralmo ecsur ăst zeiltu ze
oculf,ap1iânv tulneaizar earunodi7i c ideatr
. bunemai Au7i muloentavisf zidispoem etiv Aristotel
1i, etarp ătaor l ed ânp ă7i aps tevn al ă.
la Oaem ‑
1tdeni in7ăeu1i ra săt zeedscifr dinepartmo
tainel Universul i, ncepând cu mi1care planet ‑
1i rol ânnimret 7e nat sbu r tc s u d : i 7a ne opm c
om.
uniat
Laă, lautc ro 1ă airuzifo c arpm eto s ac

clădeafltăir truc7i
ons , e elabză
rc elurinv
GalieoGalie final zate, ce se ncadre ză armoni s n ans mblu
clădir,e1i dar eputlsnriabcv
truc7i
ons ei.
n secolu al XVIII‑le a , Isaac Newton, creato ul
mecani clasi,
e scria: „ Eu nu știu cum voi apărea
lumii, dar mi se pare că nu sunt decât un copil care se
joacă pe țărmul mării și, distrându‑mă, găsesc ici‑colo
o piatră rotundă sau o cochilie mai frumoasă, în timp
ce marele ocean al adevărului zace nedescoperit în
fața mea.” IsacNeonwt
Corpuri fizice. Starea fizică a unui corp.

Fenomene fizice
1 A. Corpuri fizice. Proprietăți fizice
Observ
An a l i ze a ză i m a g i n l e d i n c o l a n a l ăt u r a t ă (f i g . 1 –3), o b s e r vă c e c o r p u r i s u n t
afie1i
ogrtnc ează‑l
not epcait.
Experimentez
1 A1ază pe mas ta de lucr mai multe corpu i afl te n difer t stări de agre :
2
ticlăso apăcu plată,apăcuhrn ală,
miner , aercumpltidbaonu
olumâneaprinsă,ticlu7ă
os cuparfmlihd,unsăpun,ghea7ă‑untr .
asnv
Atenție! Pentru siguranța ta și a celor din jur, trebuie să fii asistat de un adult.
Nu atinge flacăra și ai grijă să nu spargi vasele de sticlă.
2 Realizeazăasemăn
clifrotp ăt.
josmaidecur Identifcăeatrs
ălfa es rc n1i
eagoirt demun lirpoc etnd racif ză‑l
ae ton e
tărulsepndr espunzăt orcagid .
eoar
Solid: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Lichid: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Gaz: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Plasmă: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Concluzie
Co1i soliderpu păsează tr 1i olumv ormaf,1ilichde păsează
tr olumv,dar
forma se poate modif ca , iar gazele nu au nic volum 1i nic formă pro ie, acest a
ocupând to vlum pus la dispozi7i. e Stare d agre est o pr ieta gen ‑
alăr . orpuilac Obucatădelmn,ăopiatr orpuinstlca esolidă;
tar
‑odintrap ticlă, s etarsnopuicmdlahrneiuc
lichdă,‑udintraeul balon,apădeoriv ‑udintr ‑odintreulxgosa n ebut ‑
azoegtropuinslcfd asă.
Rețin
Toeatliopră7ilorfiziecaluniorpzintă starea fizicăatuies.

c
Stziif aer ăc ătanimred tse ă7i
teirpo d tnemo i una l ta f iul pro c e
ntimp1iondi7i
ecaumt idemu.
Corpuifzi.
ec Steafizir că.
orpaunic Fenomefiziec L2 15
B. Starea fizică a unui corp. Tipuri de stări fizice ale corpurilor
Observ
Obărves ,
soj iam ed lirugf nd elirupoc ăciftned starea lor mecanică1imoc ipa ‑
ează
plt .
eluidmajospctnb
a b
Corpuri aflate în mișcare Corpuri aflate în repaus

... ...
Analizează starea de încălzire a corpu ilor ind cate mai jos 1i asoci ză fiecărui
orpsecifatlundăori:egcat .
ecaldsur Dăemplordcx ‑
puricalde1iătonjurecidmlp .
or
bec aprins zăpadă sobă Soare înghețată
Corp cald Corp rece
Experimentez
Materiale necesare: riglă din platsc, pietăn din platsc, bucă7ele mic d hâr,
tie
o mănu1ă din lână, o batisă de hârtie sau din bmac, un maget, o buslă, agrfe
,
emtalic eafgrdintc,
pls monedicupr,oernă,
lat unpahrdeticlăs cuapă
1ioalăc dehârtiealbă.
Modul de lucru
• Frăcae a1i lgir ăntpei ânumlc 1a u ânnlid ă,‑leipor a ă7e cuebd ârehdl ‑
. e i t Ce?i vr e s b o Rezân i l ăt ue lp t n e m .
iartespixtea b d a t d e aCutr o p m c r o v e s m
1i
algirats eca ăntpei aer ipor an lu
ă7e
c u b ârh e d r o?le i t
• g a m e d e c i l a t eApâtm c e fiaprog a v e ‑
.ten Ceâmtnes ă? lp Daăcard nicuda
salp nid el farga iul tengam aer iporpa ‑
ceilt?undarspom Cum7i op
?col tuv a u e rac el nemone f acilpx e
• Observă o busolă 1i explică modul e
func 7io enarlit. sc Caertsl ‑
mentulprica bso?Unde
ai ntâlnit magne7i n via7a de zi cu zi?
Extăis 1imagne7iemari?otf
PORTOFOLIU • Ia un pah r de sticlă apro e plin cu

apă 1i pune‑l la gminre s. Apoi
Alefizitarosg că1i
Bandăziade ăv pune coal de hârtie jos, pe oda, n
alcătuie1teunsc Laernăt
opacăcuorif dreptul mesi, ca n desnul aăturat.
ema: t „Proprietă7ifiziec
Aprinde lanter a 1i ndreaptă lumina
1itărs ifzi” ec esăncar
ă7i ar : Fasciul către magine pahruli, astfel ncât
• oprietă7i c fiziec delumină Pahar l u m i n a c re t c p r i n e r t l p a h ‑
ziepr ntăeafizitrs că plincuaă r u l i 1i p r i n a p ă s ă a j u n g ă p e h âr t i e.
alesă; Ce observi? Modifcă orienta fsc ‑
• zieorpuic ntă c u l i d e l u m i n ă c a re d p e . ah r
oprietă7ilefiziec Ceă? bmihcs e
. descri Concluzie
Adunăerialmto
Fi e c a re co r p s e p o a te a f l n d i fe ‑
ealizerpc zi‑ontr
rite sări fzi,
ce n fuc7ie d coni7iile
mapăzeepravc nta
esaflă.
ncr
Coalăalbă
dehârtie
Rețin
Starea mecanică est car terizată de pro ietă7ile mecani e ale corpu i. lor
1c
im ed rDeats n uas pe, rulamdxerats n alf top es 7i c nl ui fr p o c e
zidepo 7i. orptcaunl
Starea termicăzierp ocăitun a ălcn eda r ts zi, i u l p r o cae r e t d r a t s ‑
ătanim ă7i teirpo ed . aiut seca l ecimret l
Starea de electrizareaiunproeăctmsd edorp ă7i
teirp atel so r c ‑
e cit l.
aupro Sutnirupoecas zal uc1u7ă nir 1ietirulpaoc
zeirtcel ză s au n . coled Acătsae irtcel derats 1i
iul proca ut nezad niped r
n o c 7i
id . uidem eli
Starea de magnetizareătanimret d seprociuă7i ntae rpo ed engaml e cit
.aiut se ca elazie rp trno c Nue ciro ăă7i
teirpo .
e citengam cudno c Unnu as tengam ‑
c e d s r u c a p c i l a t e m r o t zierp ciărtnel tneruă7i
teirpo .
ecit ngam Unegart engam
ădenom , reif n d 1i un rad ădenom . urp c nid
Starea optică a uni corp est ar detrminaă de intrac7iunea lmin cu
c . lupvriotces Luanime‑utopcr nprocidă, lts npmit‑uecr n
. ec rt e aop un mel nid proc Da, proc nu asărceva t e aop un, iac umtl 7i cnuf e
ă7i
teirpo ed , ecitpo elas ăzu v i f e t a o p t.
si er o c l a u e t i r f d n t
Aplic
Ci1t et 7i netauc 1i
s o j i a m e d l u t x n e d i ăcift aerts
fizicăncears flăfiecardntopulvie7iaet
.vcumo
Ștefan s‑a dus n pădure pentru a fot grafi plante
1i. insect Elaobsertvdi fluturifrumoslac7icear
tăts eaup o floare1iacternsăizeafeogrt .După
făcaec afiogrt, u 1i‑acăseamdt apăruerc ut
norifurtnă. oescvpar cătdrumlitpn er
casă,aeputncsăbată vântul,iar aerulaeputncsăse
răcească. La un mo ent dat a văzut un fulger 1i apoi
auzit un tunet.Pentruaseătăci,eafnvlt
o busolă,a1acă‑oolsitaf pentruai1iepdinmar
păd. eur
Corpuifzi.
ec Steafizir că.
orpaunic Fenomefiziec L2 17
C. Fenomene fizice
Observ
Anzeila ză a etoa igm ‑

nile alăturate 1i răspunde
ătm7e
rn ui e c r o l e r a o :
1 Care st el m ntul ce
s e r e g ăs e 1t e n t o a t e
imagnle?
2 Ce fenom iziec du
la producerea ninsorii?
necodi7iiseoducpr
fulgidezăpadă?
3 ntimpeclouă,auloc Niensoar Ploaie Cascadă
mai multe fenomene
fizic.e Ce stare m cani ă au picăturile d apă? De unde provin picăturile d apă
ormează
fc ploai?
4 Ceziepr ntăocasdă?Ceenomfizieai? oprnducst
5 Dienomlfiziracptg enimaglăt dtfc e?atur
Experimentez
Ceață și ploaie în borcan

Materiale necesare: uncabordetilă,
s apă,
efirbnt oăpung cughea7ă,cubri
degha7ă,tic,
unboldpas ocutiehbr,mănu1i. Cea7ă
Modul de lucru
1 Ceață în borcan!Toarnă apă fierbnt coa pânăetsaopr lin. A1tteă
ap
pu7isăn ncălse zeascăcanulbor,mănunorlajtcsvip u1i1iarsăv din
apăncâtelftas săeriont ămr ânăturnaăecidfs in7ial.Aprinde
unbă7dechibrt1idă‑idrumlnbcoa upă,apoiăecr eprdbcoanul
cu o pngă plină cu ghea7ă. Ce observi? Identifcă fenoml iziec ar s po ‑
duc1ixplicăe ondi7i ec iauloc.
2 Ploaie în borcan!Toă nra ăpa ,
nacrob etif ânp ăânc tomacelpusd emi r
din acest . Apoi acperă borcanul c un bol din plastic pln cu bri de gha7ă.
Cecanuli?erobmtf Cumpo7isăxplic?e
Concluzie Cucuber
• Cea7aseoducpratli ăatunciândaturemplic
escăzu
t tăbrusc(corulghe7i ajt i),tăxisarne impurtă7i(fum).
• Plărsnedoc amru n ecdorp s aăioed rliopav 7i
ine v o rp .
e tnibr f ap l ed
Rețin
Un fenom fizic rep zintă un proces, o transforma ,

e o ev lu7i,
e u n e f c t a re
ătonjurcmedilbsatfpv . or Fefizinomeul tăseamodifcrupn ‑
rifzi. orpeaunic Deemplu, x zieaposchimbr 7ieorpnitmuc zintăun
,
cinaem of ălcn rai ziae, r ăcr ărts aerbmihc us aer poc iun a erg d i
ziepr ntăermic. notuf
Fenomenele fiziceori: egcatnmulsf
a fenomene mecanice–ă erfs mi1cla ear,etsiaormdfuchlb melor
fizie;
c
b fenomene termice–ă erfs eadncăltrls ziemlor1i
tasi ormărfanst i
tărs e; argilod
c fenomene optice–ă erfs emdi;
rtopanulfc
d fenomene electrice– suape r n e talf e cirtcel rolin c ras luătnremfatr opems c al
1c
im n uas ; era
e fenomene magnetice–ă erfs emagn7i
tordlf .
lor
Mărimi fizice, unități de măsură

Observ
Nume1te catgori dn care f pte fnomul izic prezenta fiecar dnt

1i
josmaidegnl men7ioneazămărfizimea căerizeactl ază.Scăsrie pun ‑
suriletapc.
a Fenomefizic b Fenomefizic

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Mărimefzică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Mărimefzică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Experimentez
Pupitrul ău de lucr ae numite dmnsiu . Măsoară‑i lungimea! Pentru a fce

ăsm ătru ae, ro ăs eiubrt 1telibats ăsm ed tainu o ă– ru . nolate u Coăredisn inu ac ‑
tae d măsură lungimea căr7ii de fzică, apoi lungmea ui px 1i, la fin , măsoară
l u n g i m e a p u i t r u l i c u o r i g l ă. Co m p a ră p r i n s u p ra u n e r l u n g i m e a p u i t r u l i c u
douăelc 1i etalon ăsgeiv xprimatăelung func7iea; tscd emplu:
xd
ȘTI AI CĂ? Lpupitru5 = · Lcarte;Lpupitru10
= · Lxip ;Lpupitru100
= .mc Nuzuer lm ăsaru n etl u ‑
rări repzintă avlore numică a lungim p truli, avlore c trebui mată
Prescrimlnu
ăsmedatinu ăru ă. tisolf Rezeila ză a ănmesalbtnu eiac p ătiamedlcu ro
eodatăvr ăstgosauf enit
jos1iează‑l ompltc ăsaloriegcuv . edtin
Irak,oriulcpate
nAna1u edortich l Lungime pupitru L(Lcarte) L(Lpix) L(cm)
Su. mer Aceasunt
7i inscrp eptăbona li7e L . . .
delut1iechimdauov
Concluzie
ximatv5 opr 000deani.
Pe1i elnmo faterp niaurt ă7i
teirpo ziifel ,
ec 1t
enif d s e tam si nu e ‑
ărm ed citamărc lurziozaitfjae7i
rmliuctope s aro 1ii a ertn i golan .
aet s c
Omărziif em ăc1i ziifa estlcirpao ăecd luaropmcea donef u as ‑
men fizic, n dievrs tua7ii. De exmplu, pentru a compr diensua difertlo
,
etcibo ‑as ărmtinfed ziifaem ăc ătimun . emignul
Rețin
O mărime fizicăasocităe oprietă7i un fizimăsec ,

abileur erizeact ază
un corp sau n feom izic. Orice mărime fzică poate fi măsurată. Prin măsu ,
ra e
a n i m r,
e t d op s , ulpme x d , cirt el u ba n emig l lo , cirga ne t u air
zeeruniolmv benzidrov nă,activă7i unedrslmp ,prin
a7i
omprc ecuntalomi unitate de măsură.
Mărimle fziec pot fi măsurate direct, cu ajtorl ni sumet d ăsură, sau
indirect,ăsm ânru ărmetlacrid ziifm 7i alerniptg c ărmuceita aemi
fizicăă. espctivr
Procesul măsurăriiărmienu ziifmăvtancerod nups ec 1iătisecn
următoripa1i:
1 oprietă7i abls ifzie1i c amărimfziedmăsc at;
ur
2 eadmăs unit ăur potrivă,ăomparesctlnu mărimeafzică;
Mărimfzi,
ec unită7idemăsăur L3 19
3 rumentldăs
is ăur orulcărajt emăsafcuisv ătur ea;
or INVESTIGAȚIE
4 ealizesrdpncomt azămăsea; ru
5 zuer taulmăsăr ur imărimfzi. ec Crechi1i onlv oseri
omânenlibarxtd ă
Aplic on7i c orma7i nif icu
elaurmătpiv eloar
Peăsm urtn ătcerid au ărm a ziif rolm ,
ec ziopsid e r o etiu1i
sn c v unită7idemăsă: ur deget,
măsdeatpr ă.
ur Analizeazătabel, dinmg identfcămăsdetrunlis ăur cot,palmă,oca,vadră,
1iealizer azăpecaitunblsmănăt, or ează ompltic tuiaes. olnc dram,litră,stânjen,stog,
căpiță,baniță,chilă,drob,
Imagine dispozitiv/ Denumire dispozitiv/ Mărime fizică Unitate falce,pogon,prăjină,
instrument de măsură instrument de măsură măsurată de măsură stânjen,funie,poștă.
Aflăersucdinv
semnifca7ietsauc
denumir1iealizer ază
a7i omprc etsacinr
unită7idemăsăur 1i
unită7iemultdins
erna7i it onaldeuită7i.
Adunăerialmto
ealizerpc zi1i
ă‑l adug en Portofoliu.
Concluzie
Di7i muln oprietă7i ma fizilor ,
puiecalrpec tăxise oprdeigcat
prietă7idornabile1imăsuarbilecăroarleptfiarbuemărimfzi. ec Deemplux,
7i
aps , proc nu ed tapco lu 7ica re tni ,
irupoc etnid au zairtcel da tsr u e
dencălzioprietă7i sun fiziespotmăscar a1i ur donar.
Mărimlefziecsuntoaimblr:lungimeatsoăcuaerlit L,olumv
cu litera V, durat cu litera t, for7a cu litera F, inte sita e curentul i el ctri cu I,
acutremp T.
ȘTIAI CĂ? Rețin

Sistemul Internațional de
Unitățile de măsură s e p o t s t a b i l i a r b i t r a , r d a,
r pentru a exista consens
Unitățiespr scurt SI
ează
7i
a n r e t i l, ano ntSiuilbasof mInets 7i anret elUndano ă7i
ti eMăs d ă, r u e r bu ac ‑
elimbă.
norc Preocupările
eavirSI,ecar 1aetpuniă7ifundametl, ip dinecars7i
ob neoat
urtabilnsgde
erin7ă fmdts pentru ă7i
tinuela c ,ăcida ă7i tinu ăsmed l ăru SI. e ta vir d
unită7imăsdel ăur ează dt n 2015, s -a p r o p u s r e a l i za r e a d e n o i d e f i n i 7i i p e n t r u u n i t ă7i l e d e m ăs u r ă
eaculXVII‑l dinv ea. .elatnmduf Ac7i infed ts 26‑a a l e t poda s f ua i Conferință Generală de Măsuri
Prăentaivm iapr7ine și Greutăți,16n al 2018,
eirbm o 1i20mal erogiv n tari u 2019.
ia Ac7i
in fed t s i
zantuliegvs John sebazează. exactloriuvsdfnp
Wi, lkins , ecar naul1668,
Nr. Mărimea fizică Unitatea de măsură
adefintomsă,olumnv Simbolul Simbolul
crt. fundamentală SI fundamentală SI
1i. ersaloungimv
1 lungimea L metru m
2 masa m amkilogr gk
3 durata t secundă s
4 intensitatea curentului electric I amper A
5 temperatura T Kevinl K
6 tan7ă
edsubci υ mol mol
7 ealuminosăt I candelă cd
Multiplii și submultiplii unităților de măsură

Rețin
Mărimlefziecpotavrdsil, numec nfuc7iedunita măsăur

ă.
tilba s Daăc 7ă af icm ăra us iram ziirfolaevimu ec ăsm ed a t inu ed ăru
ă,
sael zeiltu es ză a ă7i tinu rep xif ăsm ed l ăru SI, nid 7i
cnuf ed luro tcaf e
m u lt i p c a re v l o i n u m e .
rc Dacă mărimle fziec au vlori m a decât unita ‑
măsdeat ăur SI,numesc at multipli;dacămărfizimle micalorvuec
decâteadmăsunit ăur SI,easnumct submultipli.
Deempxlu, dacă se măsoaăr cu rigla nme ui cron,alvoer tcsi
f i c t ă n ce t i m r ( Lcreion=10cm), iar dcă se măsoară lungimea uni atosrăzi,
afidtăevsclor nkm( Ladătrosu =202km).
1 Mutiplună7ilordemăsă
ur (peunită7i
fxr SI):
Nume ‑deca ohect‑ kilo‑ ‑ameg ‑agi
Simbol da h k M G
Factor 10 1
10 2
10 3
10 6
10 9
2 Sutiplună7i
bm lordemăsăur (peunită7i
fxr SI):
Nume deci‑ enti‑c mil‑ omicr‑ nao‑
Simbol d c m µ n
Factor 10 –1
10 –2
10 –3
10 –6
10 –9
Aplic
Utilzândefin7iilepntrum1itiplsubmnă7ilordemăsă,
ur erminădt
zuer en7e
rtaulsmodif .
lordemaijs Calcueazăpecait:
a 15m+15cm+15hm=…m;
2 2 2 2
b 250cm –75 000m +25dm =…m ;
3 3 3
c 100L+100dm +104cm =…m ;
d 2h1i15min+50min=…s;
e 1t+50kg+1 500g=…gk.
Evaluare 21
Evaluare
I Răspunde pe caiet la următoarele întrebări: Grilă de evaluare
1 Ceziepr ntăomărimefzică? Subiectul I+Subiectul II+
2 Ceeobaln7ă
ts 1iesmăsc ăoar cuea? SuIII+Su
lutceib IV= lutceib
90(90p etcnup ed .)
3 Ceăr m imefzicăticăersa eadncăltrpus ziorp?eaunic
Subiectul I 3 × 6 p. = 18 p.
II Realizează pe caiet un tabel asemănător cu cel de mai jos, apoi stabilește prin
Subiectul II 4 × 5 p. = 20 p.
săgeți corespondența afirmațiilor din coloana A cu termenii din coloana B.
Subiectul III 8 × 4 p. = 32 p.
A B Subiectul IV 2 × 5 p. = 10 p.
1 Unetipluamrs a .
entaspr Subiectul V 10 p.
2 Unedmăs
ita ăur dinSIpentrumăsetamsiru b ă.
aturemp Dificu:
no 10epunct
3 Coeluminastcrp c amulkiogr.
Total:100edpunct
4 Tetrumendăs
isol ăur pentru d kilometru. AUTOEVALUARE
III Notează pe caiet termenii corespunzători spațiilor libere: nfuc7iedpunctajl

7a
nacv ărav ed ‑ortn iem ntrp uc tsofărbam ă. etnum al ‑urtn zinid a , el aluv.
oet
ădp nir sucxe inu lpmit ,neru ‑am ătr m ăc. ti Am… c a s u r n i d s o c p ăm a urtne Prin autoevaluarepo7iafl:
.
atneiro Eaăcidn …. anuedton Duăp ăsg ma ec , ace top i ,
murd al tinrop ma nuja ‑ • elsabpunct
âng tabărniecud ă.Sear,ăzu vam căt . vbolnaergicdtu deauri ătegpr irtale;
aji!obr Avea…. emar Amosdintruacmelăun…p entruaomăsaur.Indica • cuno1tin7eeompltinc
38….M‑aângm cădit săbinefar dămi aspirnă. o Am1t
ecarnphult iam e; sauinfct
cămaietspu7inăapă,darmtonsc ăaerolg.Apase…dincauzacălduri. • ec7i dirn ets
Adziauo.
ts n rem a Ne‑aziagm nu lăstiraponem ărpmuc ăm. erm esară‑7i nc zientroc
Vânzătoare l‑a pus e … 1i apoi ne‑a spu re7ul. Toată plimbare ână n sat en7i at ă7a van e; r
atcâtdur a…. ve • cumsă‑7imbunătă7e1ti
zuer . elta
IV La un concurs de alergare pe distanța de 50 de
metri, șase elevi au înregistrat următorii timpi:
7,2s; 6,8s; 8,3s; 7,1s; 7,8s; 7,0.
s
a Scriepcat,escăt
dinro ,
eoar alorietmv ‑
a7i tregisplon ei1a dc . oncursvilae
b Cază a e l u c l,
u m i r p e a c n e l t m o r n i d p m t e l u a rv t n i l u m t v i c e p s r
.
ecutlinadsor
V Elaborează un text de maximum 10 rânduri în care să descrii un fenomen din

natură pe care l‑ai observat (de exemplu, o eclipsă de Soare, o eclipsă de Lună,
un curcubeu, un fulger, un cutremur, o ploaie torențială, o ninsoare, un miraj etc.).
Realizează un desen sugestiv prin care să ilustrezi fenomenul descris.

Fișa de observare
La finalul acestei unități, știu … sistematică/fișa elevului
Peoaiedhârf tie
DA NU ealizer azăuntabel
săzeompltc spa7i‑uedintrlb neu7 ează t . rubicle Nutăxise
ăsr esauctorpni
săespond7e
rtabilc eafirm7i
nt i e1i gr e!t
săzoer oblemvpr Prăsinr punsrileta
săzexprimnt lucrino , ersinc esorul/fp
a1t
vesorfp icum
săemălaotrifxpcv su dată sătesăpajut ziesogr .
Măsurarea directă a lungimii

Observ
ȘTI AI CĂ? Realizează, mpreună cu n coleg , un

priet n sau n me bru al famil e , dife ‑
Ann , eta ihc t ed aio v en
rite măsurători de lungime, util zând un
ă7i
tinu aev a ăsm ed ăru
ce n t i m r u d e c ro i t .
e Măsura7i pentru
ârts a zioinegait n
:
iov ertnid acef ăln 7ia, em 7a nire fmuc
. rolinemao Pe‑1i a urtn e caf
ăsm ătru , eliro 1te ca ua i t a l i e i , l u n g i m e a t ăl p i p i c i o r u l u i , l u n g i ‑
apelat la ceea ce le era cel mea br7e, l o r l u n g i m e a d ge t u l i n e l a r ;
ânmedn al i m ă:luirpo notează apoi ntr‑un tabel atât măsură ‑
. proc As, left Eg n es t pi ortilep,cât1ipelcaougi,
ă7i
tinu aesol f ăsm ed ăru ânrapmoc zuer7i bod el ta (detun mex e ‑
,luteg d mucerp aml p plu: mai scund/mai nalt, mai scur t/mai
(=), et g d urtap luto c lung,os/mmaigr 7i aisub c.). etr
(=1a7a nat sid = emlap et Măsăoar sport, deal oprtimuln ‑
1itoc ertnid ârv iul teg d luf bei „săritura n lungime de pe loc ”, lun ‑
).
uicolj m gimea săriturilor atât pentru tine, cât 1i
Imn Roluirep , nam natsid p e n t r u a l 7i t r e i c o l e g i ; f o l s e 1t e p e n t r u
7eăsm es l urot ja uc aru m ăs u r ăt o a r e o r u l e t ă. No t e a ză v a l o r i l e
ălt i m gnuli roic p i ‑urtn 1ilebat n ărapmoc ăsm eliroav . etaru
1i, aiezitvs dca i nu
Imagineză‑7icăe1ti/ounortc ocr ‑
(=aicnu ă7i l iul te g d aem
i t o r e a s ă 1i t r e b u i e s ă r e a l i ze zi p e n t r u
).
roic p al ed ram Peurtn
c l i e n 7i i t ăi c ât eva o b i e c t e ve s t i m e n t a r e
7e
nat sid es iram el
1i
ap u esol f 1i i el im (obluză,oechprdantli,tă, ofus
(=1 0001i ap ed ).Cuânv lut o rchie 1i o vestă). Notează n‑utr n tabel dnumirea 1i dimensu l fiecărui obect
milălucsenital nid e vorp v e s t i m e n t a r s o l i c t a (l u n g i m e a m ân e c i , l u n g i m e a p a n t a l o n i l o,r l u n g i m e a f ustei,
mille,ănmaes rac o mie. cir umferin7a talie , dimens u ea umerilo etc.). Desen ază apoi biectul de v sti
Câtârt iam eloc s ave zi, u menta7ie1iează not tuiaes. pdnmlc
efot s ed i rot sugen
sud‑solrgtnai u no xa Experimentez
,
ludra y ăsm ed ta inu o ăru
ălage ă7i cub aemignul c i Măsurarea dimensiunilor a trei obiecte
ăsnirpuc lairetam edrtn
Materiale necesare: ă,
lgir o ziif ed at eă,
cr a ,
ranep u /bslaurctipnd at cn ă.
ărb 1i eib ârv rolet g d luf
âim . in Modul de lucru
900d
Acvitam x orpa mu e • Realizează. eldmaijoscuptnbr
,ina Heel g r Icirn tad • Măs1ietacif eps roză
laetcniăbroa p enuis m.
l ed b a t r n c e i f a r o l v
7i
ot erac nirp eg l o zira y i
1i
ae c uae v : emignul Denumirea obiectului Cartea de fizică Penarul Pupitrul/banca
7a
natsid ârv al ed iul san luf
ânp iuleg r ăătpac l lu Lungimea: L(cm)
ăus iul teg d , eram . snit
Ul, roi et etir f d nirp Lă7imea: l(cm)
, igel et‑alsum ia t xif u
ă7i
tinu ăsm ed ă, ru etimun năl7imea: h(cm)
„uă7i tin ”. elair pm
Interpretarea datelor experimentale:
• Coămpar măsaloriev 1i eatur identfcăatât,
emariclov cât1iealorv
eamică,ează‑l point encait.
• Compaăr detrminărileta cu leogirtăi.Ceobservi?Valorie7i b n ue t
olegităidc ela1i
pntruc 7i
aloriebcuvpsntf edtin?u
Concluzie
Luărmaec ts aemign ziifem ăc ăref s rac ărainl e ditn al .
roli up c a
Aăsm ănmaesproicunmgalruemignlcuproaemignulrpoac
zierp ăetrnac ăsm ed aet inu ă.
ru Sin Inlumets7i anret , lano ăsm ed aet inu ăru nul a ‑
:
lurtem s i m g [ L]SI .
m=
Măsectăadiru alungim L4 23
A. Instrumente de măsură a lungimilor
Observ
f mărde e1t
unc7i dorscapntulbime măse , dimensulora
sepotuilzae1i
trumnsidv zidispo e:
tiv
• rigla– est grad tă n centim r 1i mil etri (div ziunea min ă de 1mil metru
ziepr ntăecizipr arigle);
• centimetrul de croitorie(fgi.1)ăsmetoap 150 tlmuecdignaru mc = 1,5,
m
iar metrul de tâmplărie(fig.2)emăspoat tunmer; lagidc
• ruleta(fg.3) i 1t
esolf 1i
ăsmurtenp d iram rolimgnu aer ts
adtăgr nmetri,entimr1i c miletr;
• telemetrul cu laser(fig.4)emăspoat tan7e disur pânăla800demtri;
• șublerul(fgi.5)ăsmetirp , ic m a u s roli tem n d rolim g u ae
eciziropfat ed0,1miletr;
• micrometrul(fg.6) i ăsm ărao ,
icm etraof imgnul (drolitem c lunidro mex ‑
plu,osimeaunfrdpărg ed18 tumans –180m). 4 Telemtrucas
1 Ceorietnmudc 2 Metrudeâmplărie 3 Ruletă 5 ubler
Experimentez
Măsurarea dimensiunilor sălii de clasă și realizarea planului clasei

Materiale necesare: origlă,unmetr
de tâmplări,
e u n ce t i m r u d e c ro i t e tablă
6 Micrometru
sauorletă. catedră ușă
Modul de lucru
• Desen ază planu săli de clasă, figu ‑
ânr orpdinsală.
ecf
bancă
• Măsoară fiecar lungime a obiect lor
d e s n a te 1i a p o i n o te a ză va l o re a n
orpulidnes.
tc
• Pentru ealizaera măsurăt, oril aleg
ăsm ed lutn.
emiăuvrt sonpi am le c
Interpretarea datelor experimentale:
• Co m p a ră va l o r i l e m ăs u ra te 1i i d e n t i ‑
fică atâtalvoer c mi, aer cât 1i
ă,
cim a ec raolv ză‑l ae ton i p e
ncaiet.
• Specif că instrumentul de măsură pe
c a r e l‑a i u t i l za t p e n t r u m ăs u r ăt o r i l e
r ealiza. et
• Compară detrminările ta cu el ae colgi r tăi. Ce observi? Pentru ace lea1i
,eobict 7i aloriebv olegităidcnu 7i
aloriebcuvsntf edtin?u
Concluzie
Orăsm eci 7a
ne t six enup s r e a u .
iroe nu Pe1o
cim urtn ăsm ed roli e ar u ‑
ecâtsptabuirlngmo uli:
egarv
• trumendăsaislg ăur potrivmăsătur esfac; oril
• ad7i ecitrpnulgf e;
• timăeaoplunr ad7i gr ilor;
• ondi7i c sămediu l zeectafnu măsdetrunlis ăur (demplu, x cauzadin
,
eaturilodcmp esăpoat ăapr e). nomuldiatrf
PROIECT B. Lungimi de referință în Univers

Dimensiuni
în Sistemul Solar Rețin
Scopul proiectului
Idea1i
ntifcr earompc nUnătlusriexovn , i r u p o ce sn m v d e d a l c i m g r o ‑
dimensiunilor planetelor ânpivemsn ă1i e t nalp . i xal g
dinSiemulSots lar Studiază tabelu d mai jos 1i descopră dimensu nile uor cpui dn Universul
,
tucson 1i
muce rp , arotsec liroav 1i
roli p t umb s l ro tuja c e t mirpx l t um ‑
Ce vei învăța? .
iul rtem o
Veă7a vin edspr
importan7acunoa1teri Factor Submultiplii
Valoare Exemplu Imagine
dimensiunilor unui (m) și multiplii metrului
obiectpnrua7eelg
easf7ă
omprtc de
.
eobictla
osimeagr
Cum vei face? −9 1naometru
10 6 –10nm aneimbr
(nm)
1 Veetasionul‑uc ride celulare
ernt, i căr7ietsaul
orma7i suedinf i.
2 Veorma7i einftblcs i
sunt importante pentru
oiect. pr
3 Veealizar untabels 1ometruic diametrul
−6
oschemăcudiametrl 10 1 –10m
(m) eriunbact
elordinSipat emults
So. lar
4 Veaompric
dimensiunile planetelor
1ieidntfcaplv
,
eamirc espctivr
lungimea
eamică. −3 1miletru
10 5m mediaun
(mm)
Adunăerialmto o1i furnic i
ealizerpc zi
n Portofoliultău.
Cum vei prezenta proiectul
colegilor?
Veealizar zeeopr entar năl7imea
PoerPow intsauopl1ă 1metru
1 1,5–2m medie a unei
(m)
xt1i
ecu imagn. fin7eumane
Cum se evaluează
proiectul?
Cee7i r ‑lolegirsăc ăv
punăebărntr eatilg
oiect1i dpr săăv facă năl7ieluimac
etmunail
ti.
esug Solicta7i‑le 3 1kilometru
10 8 850m depPământ,
olegirsăc ăv deorac (km)
Chomlunga/
uncaliftv:elnt,
cx Evtesr
, ebinoartf , bine
făcsati ăt. or
Peemairtnuols
bună,urmăre1tefilmu7ul 6 1ametrug
10 3474km diametrulLuni
“ThePofTeersow ”n pe (Mm)
ernt. i
Măsectăadiru alungim L4 25
Factor Submultiplii
Valoare Exemplu Imagine
(m) și multiplii metrului
diametrul
7 12 756
10 10Mm ecuatorial
km
alPământuli
tan7a dis
8 cursăpa
10 100Mm 300Mm
delumină
‑ontr secundă
1milonde
9 kilometr= diametrul
10 1,39Gm
1ametrugi Soeluiar
(Gm)
Aplic
Pentru lungimi mai mari sau mai mici decât metrul se utilizează multiplii și sub-
multiplii metrului:
• decamtrul=1dam=10m; • decimtrul=1dm=0,1m;
• ometrul=1 hc hm=100m; • entimrul=1c cm=0,01m;
• kilometru=1km=1 000m; • miletru=1m=0,001m.
1 Ce ocndi7ie trbui să ndepliască alvorie numc a doă lungim petr a l
eadunscădpt ea?
2 Ordoneazăescăt
r orumătelungim:
oar 0,2km;2m;20cm;20 000m.
3 Calcueazăpecait:
a 1 km + 1 hm + 1 dam + 1m = ? ; b 0,04+m k 1+m a d 30+m 20 000?= m
4 Peohartălascr1:50 000,tan7a
dis entrdouălocaită7iets20dentimr.
c
Catan7a
edisr e?alitnr
5 Distan7a ntre Bucure1ti 1i Ploie1ti est d 60 de kilometr. Ce distan7ă va fi ntre
eldouăc locaită7ipeohartăa1:10
cusr 000 000?
6 Ri1u
iun alg ătadrg ets rlb 1i
irteml n10
era iutseca lurinev 7i
a d r g p i urtne
9miletr.Cetan7ă
dis minăemăsspoat t1u
esacur bler?
4 6 3 8 1 1–riglăadtăgr
2 7 2–ecuriglaosd
3–curso
4–ecursolida
5–erniv
6–1ucursoliaefxdb
7–zidispo ansvtide
9 8–1uerubdfixa
5 10 9–1uansfivrubde
10–piul7ă
4 Loecarpntum
2
7 Oota7i
r eompltăc atmburlinoecăd oenaitr ârv fuli
aetcsui 1 miletru. Dacă tamburl e 100 divziuni pe crmfn7ă, cu ât
sedplazăârv ota7i merulifc eatmburlic10divziuni?
Măsurarea directă a ariei

Observ
Desen ază, pe un caiet cu pătră7ele sau pe hârtie mil etrică o floare. Pentru a
flori,
aemndt numărăpătăurfigneatcdmlr 1ipătaoi ă7e r micle
rămase n figură, dar n afr pătratelo mri. Pentru o măsurae pidă 1i eficntă,
ha1uează r pătelnumăratr . eat
Află apoi ra (supraf7a) florice dsenat duând numărul de pătrate m i 1i
număruldepăteatrmic.ineotcdulfapăunpătatremlud1centi ‑
metru,iarunpătade1 lturmic miletru.
Experimentez
Măsurarea ariei unor suprafețe neregulate

Materiale necesare: origlă,hârtiemlrcă,ofrunză,ă.
adiero
Modul de lucru
• Aleofrunză, g eaz‑o poifx pehârtiamlercă.
• Trză aes ârh ep aitsec lurtnocă,
ieml ait zanurf ehdips edoa âr.
eit
• Numără pătratel mri ncadrte n coturl f nzei 1i notează numărul acestor
pecait,‑untr ntabelsmănăt. eluidmajosrc
• Numărăpătealtrmdics naeză r notcurlfzei,darnfpătar ‑
,
erioantlmdfc 1iează not numărantbelor. suc
• Nuărm ăătp ămr icm eltarătp af n esa1iirm oletar , i dem luroi e tn e talf r d
onturli, c 1iapoieză nt număraorultnescb.Pentruomăsearupidă1i
eficntă,ha1uează r pătelnumăratr . eat
Denumirea Număr Număr Număr Aria
obiectului pătrate mari pătrate medii pătrate mici (cm2)
Frunză
Palmă
Raădier
• Repetăa7i
oper epntruamăsiol ariplmet1i
u adierun .
e
Interpretarea datelor
• Coămpar măsaloriev 1i eatur identfcăatât, emariclov cât1iealorv
eamică,ează‑l point encait.
• Compară detrminările ta cu el ae colgi r tăi. Ce observi? Pentru acel 1i
, eobict 7i
aloriebv olegităidcnu 7i
aloriebcuvsntf edtin?u
Concluzie
Aremărtias imeafzicăăerfsca . orpuileanctd
Orăsm eci 7a
ne t six enup s r e a u .
iroe nu Pe1o cim urtn ăsm ed roli e ar u ‑
,
rolia era ăs eiubrt ăgael s ăsm ed atinu ăru ătivrop ăsm urtnep ătru , iro le f t sa
âtcn ăs iera mtse âtc eif ă.
tcero iam Unăsm ed ati ăru SI n lurtem s ie ra
pătat1i r ziepr ntăariunpătade1 tculr metru:[ A]SI = m2 .
Măsectăadiru arie L5 27
Aplic ȘTIAI CĂ?
• Are7e
afisupr eiplant
Pentru arii mai mari sau mai mici decât metrul pătrat se utilizează multiplii și sub Pământ=510,1mil
multiplii acestuia: oanekm 2
.
• decamtrulpătat=1d r am 2
=100m 2
=10 2 m 2 ; • Are7e afisupr i
• ătp lurtem1ho t=ceha r m 2
10
= 000m 2
10
= 4
m 2; Românie=238 397km 2 .
•ătp l u1kr t=e m oalri k m 2
1= 000 000m 2
10
= 6
m 2; • Are7e afisupr enriut
• decimtrulpătat=1d r m 2
=0,01m 2
=10 –2
m 2; entrobalsdf
• entimrulpătc at=1c
2 2
r m 2
=0,0001m 2
=10 –4m 2 ; 4500m 1i8 250m .
• miletrupătat=1m r m 2
=0,000001m 2
=10 –6m 2 . • Ceamicăbancotă
eobanctădilums
La măsurarea ariei unor suprafețe mari de teren se folosesc unități de măsură speciale: omânr eascăealorcuv
• ziepruna ntăundecamtrpătatsu100m r 2
; de10bani.Aftemisăo
• zieprunhcta ntăometrupătnhc atsu10
r 000m 2
; naul1917de
• ziepronug ntăojumătedhctarsu5 000m 2
. MieruldFi
tnis na7eal
Românie.Are7e afisupr i
1 Ce7i
idnoc ăseiubrt ăcsaenilpd ăuodaecirmnlov aetupl rneia 2
ed1
tsal 045mm .
adunscădea?
2 2 2 2
2 Ordoneazăescăt
r oraileumăte:
oar 0,005dam ;5m ;5000dm ;500cm .
3 Calcuează:
2 2 2 2
a 1dam +1m +1dm +1cm =?
2 2 2 2
b 0,0025km +15dam +500m +50 000dm =?
4 Efectuazăurmăta7i
elopr i:
a 0,4m 2 –20dm 2
–1 000cm 2
–5 000mm 2
=?
b 1,49m 2 –9dm 2
–3 900cm 2
–10 000mm 2
=?
5 Obucătăriedormă
f ătunghilarepd ebuitraăvp cuplăcidesgrcua
2
300cm .Câtăclătpcubeav urtnep asc tnu eisrg d iărăcad i 7a
af rpus
2
ed12m
tiasc ?
6 Maria , mpreună cu famil sa , a dus
nuferi n micul lac d in grădină. După
ace stă opera7iun, e Maria observat
căaf7a supr operităacldn frunde ‑
zeză aelbud s roliefun ăpud eracif
douăzi. le Urmărindolu7i ve , aerilonuf
e a a o b s e r v a t c ă n t r e a g s u p r a f 7ă
a l a c u l i a f o s t a c o p e r i t ă n 10 zi l e.
ncâteziertfdinopusacl
af7a supr lacui?
7 Unvelcuriosabtăaporve ‑
talf iep r ă‑urtn ets ihcd av n
c u a t ât m a i r a p i d ă, c u c ât s u p r a f 7a
liberă a pei are ari mai mare. Dacă
ălfa es pa ‑urtn , cirdnl ahp n ânc d
e s t e e v a p o r a r e a m a i r a p i d ă, a t u n c i
c ân d c i l n d r u l e st ve r t i c a l s a u c ân d
est ncli at? Pune apă nt‑ur n pah r
cilndr1iează. tcr
8 e taop es ne r t iun airPeamit se a urtn
zail tu GoMaelgo . sp ătla enigam n u ‑
ătar ătacels ofa arpus 7a
af Grădin
BoBunid ecnat 1t e ruc . i Peătsaec urtn
a r p u s 7ă,
af ătaemdi se raoil v era
220 491m 2 .ăhc ednigatm nid atr
1:11700,
ar cs al et s l a c ză
aeluc air
7e
e fa rpus . enigam d e ta c l s i
Măsurarea directă a volumului

Observ
INVESTIGAȚIE Roăag olegc, un săfamilebrunpt ealizarnjut unorea

EXPERIMENTAL Ă măsătur .
olumeridv
• Măsoară volum apei d ntr‑o sticlă, util zând un i strument de măsură potriv .
1 Deermină
t olumv Noează
t ăseaglorv ită1i‑oomparc easpciftăloruv ticlă.
pes
interior al unei sticle ce • Măsărao ărpmuciaer plcitsndua itc ulepa mov ‑ota agmled ‑
on7i
c nelichd,fărăafi zin1iăomparic tăeasc ecipnt. olumarv
plină,ânva zidlaispo 7ie • Măsăoar olumrpnisdvc(oă, adier obilădinmetal,oă),
piatr utilzândun
origlă. esaflădtncriug apă.
Experimentez
Măsurarea volumelor de lichid

Materiale necesare: at, drguilnc năcao tă,
adgr ăpetio ată,
dgr harpun
din platsc, o tsiclă cu apă plată de 0,5litr, o cutie mă cu ,
latpe o călimară cu er ‑
neală,eion, ucr uncaiet.
Modul de lucru
• ă,
pa Umuc itsalp nid lurahp el , tad rg ălnuadoit c pna rhap nid ap 1t
etic e
2 Deermină
t ov lum ad7i
gr aespunzăt orc eoarluinvp1iează not ealorvpcit,‑untr ntabel
u ani,
neimod10b asemănăt. eluidmajosrc
ânva zidlaispo 7ie • Toarnăadtăelincugrp 1iează not indca7iantbel.
adteuncilrg • Iaemicăuptaon ernalădc 1iează not olumntabev.
50demiltr,cuapă. • Lasăsăăgcur câtpicătave ernalăcdui 1i adtgrcilnup e1t
cit nouae
indca7iei, apt zieprca ntăolumaichdnpetă. v
Adunăerialmto • Deerminăt olumpicătv ernală. uiodc
ealizerpc zi‑ontr • Cie1t t enouaidc7iernalăpicu adt. inclrug
mapăzeepravc nta
PortofoliultăulaFizică. Numărul
Lichid Volum (mL)
experimentului
1 Apticadnphrules
2 Laetp
3 Cerneală1
4 Cerneală2
5 Picăternalăuidc
6 Apă+picăternalăuidc
ȘTI AI CĂ? Interpretarea datelor:
• Voeilumpant • Analizeazăeldintab1ierminădt tic. olumpahrdesv
Pământ=1,083× • Coămpar eluimăstoapv . ecutpiolmradnv
×10 12 km 3
. • Cuolumneipcătravdts ernală?
uidc
• Volumdeapădin • An a l i ze a ză va l o r i l e vo l u m e l o r d e a p ă, ce r n a l ă 1i a m e st c d e a p ă c u ce r n a l ă.
MaeaNer ăagr = Ceobservi?
=547 000km 3
. Concluzie
• Volumsâneluing Volumul este mărimea fizică care se referă la întinderea în spațiu a corpurilor.
ead70d
utomcgr e .
cetsma nid roleihc rolemu v amus c lage ts eVodihcl ed ctsema iun lmu
ed5
tamskilogr litr. Unmăsdeait ăur SI nolumiva 1i
cubmetrls ziepr ntăocupatlmv
• Volumnibo ade1m
orpcubiltn :[ V]SI = m3.
âudegr =5mm 3
. n practi ă, pentru det rminare volum lui lich de,
lor se util zează o unita e de
3
Acaloriesuntv măsură numită litru; 1L = 1dm . Determinare volum lui un i corp se poate face
e!ximatvopr Po7isă direct, prin compar ea volum i resp ctiv cu volum cunoscut al unei re7ele d
e?xplicd cub ri.
Măsectăadiru olumiav L6 29
Instrumente de măsurare a volumului unui lichid
PaeEr
har eadtrgylnm Ciad7i linrg Fladtongrc Pipetăadtăgr Canăadtăgr nmLsauL
3
nmL nmLsaucm nmL nmL
Aplic
INVESTIGAȚI E
Multiplii metrului cub (m3) Submultiplii metrului cub (m3)
EXPERIMENTA L Ă
3 3 3
1
= buc lurtemac d 1
= 000m 10
= m3 1
= buc l rtemic d md 3
0,001
= m 3
10
= –3
m3
Aiziladispo 7ie ncubride
3 6 zahăr,, eidntcaosr
ometrulcb=1
h hm =10 m3 entimrulcb=1 cm 3
=10 –6
m3
riglăadtă, gr cilndru
3 9 adtcupă. gr
kilometrucb=1km =10 m3 miletrucb=1 m 3
=10 –9
m3
a Deermină t elorumcv
1 Ordoneazăescăt
rn următo olume:
var 10 000cm 3
;1000dm 3
;0,1m 3
; nolsindrgacubf.
5dam 3
. b Noează t olumdeapăv
dinclru,puneaoi
2 Copiazăpecaitbludmjos1iează
ompltc spa7ie:
ilbr cubriledzahăr1i
Volumul enizeomg ază
Corpul ecult. ams După
m3 dm3 dam3 enizaomg , er e1t cit e
otal1i umv
Votanieuomdlcr 0,0018
erminădt olumv
Volumsânteluinomadg 5 zahăruli.
ncazuta7i
onseclr
Voelumacidr 9
en7ă rodif elcntr
25×10 douăerminărdt i,xplicăe
delaPor7iledFier
tăeasc en7ă. rdif
1 300 000olum×v Adunăerialmto
VolumSoeluiar
Pământuli
ealizerpc zi‑ontr
mapăzeepravc nta
Votlumnioad 0,00007
3
3 Câte cărămizi cu ovlm de 120cm s u n t e c a r p n t u a oc s r i u n g a d c
3
olumde0,6
v m ?
4 Al,
urdnax e ,
e rif n d so uc i f .
icun e‑aslmov if aetup r c tabern Elera
ziopsid al 7iănac o e ătadrg , irtl m n ăpa 1iâtc ădrg nid esluc i.
n a v re o l i c n u b a i
Cu?icun euăs laibuedrtm lu ovzeeadnicmorptedAla urtnep urdnaxe
5 CuRUBIK
iul b ‑pcoj nu ets ămelbor zzlup it ed ,
e 1974
n ta e v ni ătc ed plucs er ‑
Er luro t F n Ru. kib „CuRuiul b kib”â1t c a 1980 n ta gi „Ce
luimerp ‑pcoj nub iam l or ‑
blemă”la Jocul Anului,dinGermani.Fiecardintf7elesatopcriăcu
,
etarolc hi 7i ida rt om n , bla no ,
nebla g , uilacortp 1u
or ,1i
urt sabl . ed r v
Un mecanism de pivo7i permit roti ea indep ntă a fiecărei f 7e, astfel ncât
culori e să se amest c. Pentru ezolvare cub l i, fiecar fa7ă trebui adusă la
ăurosing . eculoar
ăc dnit Ruiulbc mov ets kib V185,193
= mc 3
,nid au lmov ets rac ‑
ecubrilm,
t e7e cuf olec ,
eatr ompun?elcar
Măsurarea directă a timpului

Observ
Construie1te un cadrn s. olar Ai nevoi de un disc de carton cu diametrul de cl

pu7in 30 de cntimr, un bă7 lung de cl pu7in 20 de cntimr, o farecă, un tb
cu lip , un compas, o riglă 1i un creio. Marchează centrul disc u, n care tbui
săfaciunorf.eifxabă7u norcuv orulipc. ajt
Foă, losub dni ăciftned 1i ludronets ză
a e s r t e i n l o r ta c e d l u s i p
ăcidn ec. lanidrc tnup seca Fără, lucsid a lped a ză aesrt ă7u
b a r mu l noie rc u iul
ăroeacifl 1iză a e t o n i p a r. o Po7iă‑7i s zierocd âtnleftsaro undc ă‑i s iad
ontăpersonală.
Experimentez
Măsurarea perioadei de oscilație a unui pendul gravitațional

Materiale necesare: , unsportcaiv ăoarfs culngimeadp7in30cm,
o bilă cu cârlig din lemn sau din metal cu diametru mic (mai mic de 2centime ri),
ouncr nometru,eion,
ucr caietulăudefizică.
Modul de lucru
• Leăag uncapătalorifsdecâruligbe1iapoielălc talcpăt. desuportlcaiv
Aiealizar vita7i
elunpdgrfs onal.
• Men7inând firul nti s, ndepărtează firul cu bila de pozi7ia verticală 1i apoi lasă
p . rebiludn Cere?sibvo Ce1c imeracts ?iuldnepar Cezierp ătn
perioada pendulului?
• Pune n oscila7ie pendul prin mic devia7ii ale firul i fa7ă de ver ticală. Cron
metr ază timpul de oscila7ie al pendul ui care descrie două oscila7ii, apoi trei
ȘTI AI CĂ? oscila7ii, 1i notează valori e p caiet, nt‑ur n tabel asemănător cu el d mai jos.
Peerminărdtu câti , bunemai eptăr ela1i c douăexprimnt 1i ori ează
not
• PlanetPămân‑ats .
erminatcdolspbv
ximatvorcupf
• Scurtează firul pendul i (de x mplu prin nfă1ura e firul i pe suport) 1i reia
4,57mdeanilr
măsătur , erioantlspcf ează point alorientbv.
(4,57×10 9).
Pendul Nr. de oscilații Timpul (s) Perioada (s)
Pendul1 2
Pendul1 3
Pendul2 2
Pendul2 3
Interpretarea datelor:
• Analizează atât valori e din tabel, cât 1i car te is c le mi1cări pendul i. Cum
• Cevianmleog po7ierminapodul?t
e7e
tdusca oasdet • Calcueazăalori1i estdvpnufc ează‑l
not entabl.
Gaos;
lapg ăitr e1tepână • Compară avlorie p oadi e oscila7ie pntru acel1i pendul, cu lngim dfert
la177deani. .
iulrfea Ceziulcno 7i ope ăs ?igart zacă?
im e n a r ol v e d i p
Dae?amirc Ceobservi?
Concluzie
Timpulemonărf eitusn a ziiuf s aetmniăc evăr fieun satercud al .
n
Deplas re pendul i de o parte 1i de alt a pozi7iei sale verticale se nume1te
oscilație.
• Duatdejocunimr O7i
alicso ătelpmoc ‑urtnidcolera7i icsoltnem ânpie ăecan riev al
ă.
edorthanbls 1i
al .
col
• Duxnerosvflatui 7i
alicso Ticol era era1t
c m u n e ls u p m e perioada de oscilație1iză
aeton es T.
uc
emdialorv Peăcadermi ts. e i u lr a m d n e p t s o i r u l a e m g n
0,3s.
ecund
Măsectăadiru atimpul L7 31
A. Unități de măsurare a timpului
Rețin
Timpuletsunl dirocetp funaml e fizici 1i ale fios. Inetr ‑

avlu de timp rezintă o măsură a durtei,
v n m l o r a p r o ce s l a u f e n o ‑
ziifrolenm . ec ziifn ă,
c zierp lumit ătn 1i i rutan e s m d o no c if e ta p taredis
caomăsăur aschimbări.
Timpul est o mărime fzică fundametlă, ce s notează cu t,Δt sau τ. Unitae
măsde ăur SI ntimpderaluv secunda: t [ t]SI .
=s Amăseralintvu Ceascupendl
detimpnsaă‑la , eraldtimpncuvo edmăsalscunit ă. ur
Pentrumăsolsec: atimpufr
• secunda;o pulsa7ie a inm ui om durează n jur de o scundă. Ritmul bătăilor
ănaosrep cif ed np im 1i7i idnoc e ă; lfa es rc n eli 7a
nevcrf ălamron
abătăie50 ntrpausloim 1i70debătăipeminut.
• minutul;1min=60s
Perseidl –„p poulardenmitcsf eori7i
mtdla ” –unets
17i ep d laun epcn erac soluatceps imonrtsa nemo f 1ieilu ză aerud ânp ăep
24. tsuga Urărm l, unemof dni âtc arvesbo tap es „o
e ăzăt
c ae t s ” e rao .
tunim ep
• ora;160 = h nim
ză
a e r u zid i ve n du n ă.
i r op r o l e u l e c a eăCedr i pc au rd o i apme ra
• ziua;1zi=24h Metronom
EsePăm ximatvncropul ânota7i erulfc . eisalnjurx
• anul;una=365zile(unaobi1nuit)1i366zile(unabisect).
Reziepr ntăota7i mediru eiPământulinjrSoelui. ar
• deceniul;eniu=10 dc ani
• secolul;ol=100 unsec ani
• mileniul;unmile=1 000deani.
B. Instrumente de măsură a timpului
Rețin
Printer cl ma ofsiet nrum d ăsuăr a inetrlvo d imp se nuără

,
lusaec 1i lurtemon c .
lumonrte ziicerpPeac ăsml aevitrops eliru cno urt u Cronmetru
rătoril trebui să fie foarte bună, se util zează cron metrul, iar pentru cazurile n
catăebuimrldpnv sonreutilzeazăonmuletr.
Aplic
1 Orză
aenod ătcser n ătmru o :
pmit ed larvtni elrao 15s;1 000m;
s 0,1m;
ni
0,001.
eor
Ceouasdigtlebr
2 Calcuează:
a 24e+ or 2zile+6 000min=?; b 1ă
or +1min+1s=?
3 Efectuazăurmăta7i
elopr i:
a 0,5e– or 19min–59s–1 000ms=?; b 1zi–20e–
or 120min–7 200s=?
4 Dacă dautr nei pze 1coleartsd 10,
m i n ue t c e a r t s d u o l ă a p u ‑
zeamde6
ogrlpntu e?or
5 emilnu1i
c emnaul2023?
ostc
6 Pentru o irgae conmiă a plnteor din se,
r a f o st c n e p u t s i t e m f o a r
simplu, care udă plante prin picături de apă ce s uced la numite nterval
.
pmit ed ăc dnit ătcip ădu ec liru ătnaldpuceso d elarvtni l decus 1iăc
3
ătcip eracif ăru 276m
ed mulo v n e ra m ,ăs eiubrt pmi ed lavrtni 7i
ecuf zeeno
instal7ia de irgae pntru ca plnta să primească necsarul de apă pentru o zi?
Clăepsidr
Secunoa1ttulcăefap ăespctivlanr oied2,5l vnar itrdeapăpezi.
Erori de măsurare, surse de erori

A. Erori de măsurare
Observ
Măsoară lungimea căr7ii de fizică folsind o riglă a1ezată parle cu aest 1i cu

divziunea zero la un ditre mgan. Po7i să afirm cu ertidn că divziunea zero
gineacărxtlmrs 7ii?
Utilzeazăolupăpentruazio 7ionadivziuneazeoraiglem pc.
rs Veielmna
zieadpormltc 7iearigl?on
Folose1teolupăemărc e1ttdecâtmaiul eautilzac tă. erioant Ceobservi?
Iaăt ătla o 7i
op erac l bertn ăs âng et 1t
ed !i Câtăcf tso a icerp d ătu aercm
divziolsităunrpegaf ca instrument de măsură?
PORTOFOLIU Experimentez
Realizeazăatperfun Materiale necesare: fizidetacr că1icât,

ecaitv eritdfalmng
et „Cumsepotic1oar
ma: (ptic,
eritdfmabc
‑uorilent xperimnt Modul de lucru
defizică?” • Măsărao ărc aemignul : etirfd7ielairtm nid elgr ăucitea iun a us,
n m ie l d
Doează cumnt -teutilzând metaldin,tic, plasdn hârdin 1i tie ează not 7i
obalriev ‑untreu tabeln,caiet.
p
orma7i esudinfv i Ceobservi?Sualorie?vntdc
1iidentfcăelpu7ic ndouă • Re p e t ă m ăs u răto r i l e d u p ă ce r i g l e a u fo st l ăs a te s ă s e n c ăl ze a s c ă s a u s ă s e
epotfinâlrca enit ăcr ească1iează not alorientbv.Ceobservi?
eldxprimnt
fizică.Găse1temodalită7i Concluzii
demic1oorilea Orăsm eci ătr. u e ăramorei nou ac erziaiof esmria cunTeerao e d lunemr
. eidntfca 1e
ergldusn ă, la ătcaxerolavfedt ilbsopmedc ărimenau ziifm , ec
ăsmnirp ,
erau zaua. c i r n o dt f l u m i a
Adunăerialmto • Folosind upa, line tras pe riglă sunt ăzu v te mai grose 1i apre ftsl o pr ‑
ealizerpc zi‑ontr ămelb ă.
lgirep d irolav eitcal Diă7i tlucif 1i rap e lims zuival zaila etpac r ‑
mapăzeepravc nta 1t
erod s acurtnepiluc borl ăsme . inu s em d i nu ae r
PortofoliultăulaFizică. • âncelp niorleatp c nued alinuesd c u zueirnu tlsea Magir enu aer c
, rami p 1a a ăc ărpa to7e pner fid cim ae 7i cnuf ăsm ed lutnem rtsni eădru zail tu . t
• Măsătacef i etaop er1i a uv i d e : uidem irotcaf ă, ruta epm . c te a id mu
B. Prelucrarea datelor experimentale
Rețin

t e a f l re
âtcirolavenu ă,
laer cdetaipor m ătlaedpri , eratp ăsg edlartvniu e
esăalorincv an7ă urseflcig ărveadlor atăamărimăs. eatur
No7iunile d bază n procesul d măsurae 1i de prlucae datelor xpeimn ‑
talesun:
1 eroarea de măsurare: x– xAziepr ntăen7a
rdif zuerdint măstaul ărur i,nota
cux,1iărveadlor atăamărimăs,
eatur notaăcu xA;
2 eroarea absolută de măsurare: |x– xA|oridemăs
ults e;
aru
| x − xA |
3 eroare relativă de măsurare: ,defintăabsolutăerdinpc
xA
1iealorv ărvade ată amărimăs,
eatur eomărts imeadnsolă;
4 exactitatea măsurării p re c i ze a ză c ât d e a p ro a p e e st rezu lt a u l m ăs u răr i f a 7ă
ărveadlor ată;
5 precizia unui experiment ar tă cât de xact a fost det rminat rezulta ul măsu ‑
rători.
Eroridemăs,
earu orisued L8 33
C. Surse de erori
Rețin
a Erorile grosolane ap r n urma det ‑ a rpus oli e tc f au v e op s

ărroi 7i idnoc roliăsm ărru . i Demex ‑ mărim fizice măsurat. e Precizia uni
plu, din cauza ilum nări insufic ent, xe p r i m n t d e p i d e m o u l n c a r e
7i
acidn ăti c fetaop nemurtsni u a emputdă1isitua7iileonducar
gre1it. n altă situa7i, e e st p o s i b l c a apri7i. cidentalor
instrume l de măsură să fie defct Cum se îmbunătățesc rezultatele măsu‑
ăsmeda otemuăase r u 1i e rg if ă. t rătorilor?imEr
d if top elatnedic a eliro ‑
7enicesno c iDerp e v a rg edoltibeso ed etn murtsni ronu aerisol f nirp etaun
t o p i f e ln a r s g d t u ‑ ăsm ăru . etavcd De,ulpme x urtnep
1iezargdomneta rmu tsniro uat , năsomierc un i m gnulaer u urtsni ‑
ăsm ed epăzixroeu sivd tronu a s ‑ mentul poriv es gla, nu 1ubleru,
, e l a t n el m i gr n u j a e t o p e s c e r a o e d unoieăsmrc uitnmepsorgad era u ‑
enup al uas iul tnemurtsni aer gurtsid ‑ ,iul 1u e t s i v r o pl u t n e m r s i .
lure b
7e
narugisalocirepn aerzai. l u t ir o t Un a l t a s p e c t n d i m n u a r e a e r o i l o r
ăăscm i l prmeoiEr t l a re v un a l o s r g e l i r o a c i d e n t a l e l re p zi n t ă n u m ăr u l d e
i r o l a v e t l a e l c e d tălruemf i de t r a o fc măsurători. Pentru exp riment sim ‑
ăsm , e t a r1i
u e c a u r t năremp zii f ă.
ecm i , elp ărmun imraet dv e taolpu i
Cum îmbunătățesc rezultatele măsură‑ 3 ertn 1i10,7i cnuf ă7i
t i l b s o pe d e l
torilor? Erorile gros lane pot fi elim ‑ ăsm ed ărm a er u ziif ărmriu ec . eti
iză
alneduscorpt alen
zuaer elorta1isenlocuiarv d Erorile de rotunjire. n orice valo re
ăsg ăsmrotla uneti ătru utcefiro ‑ măsautrătxăise o ear dtmină
ondi7i
ecat vizuer . eit aedrijmnutolfc7i. e tano
De e x m p l u , d a c ă o l u n g i m e m ăs u ‑
b Erorile sistematiceză
ae ro t d es o tcaf ‑ artă ets noaă ca ânv d alvoer d
7i
ca er oli ză aeno o rp n t e amr p ‑ 10,3c, m ănmaesn ats eca ăaer ola v
cesul ef ctuări măsurătorilor 1i care ărv eda ăta 10,25c ălefratn es a v ednu m
influe 7ează rezulta u măsurători. l 1i10,35c etse rijnut,
o mr e d a e r a o r e r a i
Ac e s t e a s u n t e r o i l e c a r e d e t r m i n ă de 0,05cm. Dacă lungimea ăsurată
c a r e zu l t a t u l m ăs u r ăr i s ă f i e d i f e ‑ est exprimată ca fi nd e 10,30cm,
r i t d e v a l o a r e a a d e v ăr a t ă. Ex e m p l e : ălfaes rolavicnut eliroavtn
p o zi 7i o n a r e a i n c o r e c t ă a i n s t r u m e n ‑ 10,295ced 1im 10,305c, m aer o e rai
tul i de măsură, fol sirea cestuia n 0,005c
ed t se rijnutor ed .
m
7i
idnoc etla âtced i ‑as erac n elc ăcf tu
etalon rea , omiter a res tări instru ‑ e Erorile de citireăr
pa to ăcad e urtsni ‑
mentuli de măsură. Exacti e uni m e n t u l d e m ăs u r ă n u e s t e a 1e za t
e x p e r i m e n t e s t e, n g e n r a l , d e p n ‑ corespunzător (a) sau dacă cit rea nu
ătned alortnc meup rac n ludom e se fac , p r e n d i u l a c u m s e vd n
.ematicorlspnu (bsoj iam ed nigam ).Erăcf aero ătu
p r i n c i t re a co re c t ă a g ra d 7i i l o r u n e i
Cum se îmbunătățesc rezultatele ăsm ed lacs ăru ălage ts aerolv uc
măsurătorilor?Oaeidntfcrl cel i ma ic div ziuni. Pentru o riglă
erorilor sistematice o constituie deter‑ cu grad7ii de 1mm, eroa d citre
1i
aielc aernim ărm ziif dmnsolf ec ed1m
ts m.
.eritodfm
corect
e1i
gr t
c Erorile accidentale apar din cele mai e1i
gr t
corect e1i
gr t e1i
gr t
d i v e r s e c a u ze. De m u l t e o r i e l s u n t
atâtdemic,ncâtectulfornpa
fi se zat (modifcare tmperaui n
procesul de măsura, e existn7a unor
curen7i slabi de a, er poluare fonică,
u m i d t a e a e t c .). El i m n a r e a t o a l ă a
ero ilor ac identale nu est posib lă,
n s ă, f o l o s i n d m e t o d e m a t e m a t i c e , a b
Înregistrarea datelor într‑un tabel;

calcularea valorii medii și a erorii
absolute medii; scrierea rezultatului
măsurării unei mărimi fizice
Observ
ȘTI AI CĂ? Fiză aex ăln o ăsl i7i

ev rac l ed urtmăsnua vitmxorpa ed m ădac tehcap nu rebil
Taeobază tlus edat 1e
de re7e v . le Pemăsntru căddetimpular , er utilzeazăonmetru. c Repetă
eadonrsfc ăsm ătru , iro cn ed liro 1i
aec urtnep ăln 7iădc ed m . er Ce?irvesbo Va ăsm eliro u ‑
ânper duri1iolanec rate sunt ident c ? n ce ondi7ii valo rea măsurată est mai mare? Dar mai m că?
dupăerictdf Dupăpăreatr,opiatăemrclvs ărveadlor ată?
elorxtsaud
. cules Princapul Experimentez
tabilescu
erin7ă
fldpuct Materiale necesare: unsca,,
eritgldf oruletă.
ale modului de ordonare
elorncâmadt purile
Modul de lucru
on7i c olanesudct • Măsăoar năl7imeaunisctlzând,ânper d,oruletă1iapoicâteoriglă.
ânr duri.Noeloradt • Rezeila ză a ănmesa lbt nu teiac p ăt1isoj iam ed lc u ro ză
aetn 7i
bo elir a v e tun
‑uxperimntal n olanăduc atbelui.
eajutăbld la
Nr. măsurătorii h (cm) h (cm) δh (cm) δh (cm)
aort. escmp
1
2
3
• Duăp ărp at,er ăsmertnid ac ătru ărefoi ătaipor mecarolv aolved ‑

ărveadr ată?Cetfăcosriaue xperimntul?cad
Concluzii
n cadrul oricărui exp riment care are ca scop măsura e directă a unei mărim
ziif , ec ăsm rotlum ia mru n ătru , iro 7ibo rv es ărm urtnep irfd olav enziif am ăc
zailan ă. t Seziulcno egart p ăca ătsixeanudo ăsmediro . erau Ditsecan
esarănctmoiv sefacăemăstaiul ătur ori.
Rezuăsm elta ătru ‑urtn eaton, l e b au ts nr o l i m a s n e d r e v o e t i m r p e a c ‑
zuearblusp elormăsta ărur . ilor
Rețin
Peăsg aăturipno a m aeărcvdraolev i ed ă,

ta ză aeluc es ămru ‑
elmăroart imfzie:
c
• Valoare medie a mărimii fizice măsurate se notază x 1i est gală cu rapo tul
7i
bo rli av mus ertnid ăsm aru n etu ărru 1i i ărmun ăsm ed lu ărru (i n).Acătsae
ziepralov ntămediartcăalorimăsv e: atur
x + x2 + x3 + …+ xn
(x1;x2 ;x3;…;xn);x = 1 .
n
• Atenție!alorimedsnăcuv ăerdifaclov .
etladcmu
• Abaterea absolută sau eroarea absolutăzierp ătn 7e ne r fid lu om aol v e rtnid ‑
eamăsr atăur 1ieamdi: lorv δx = | x − x |.
Avânăc eră1e dp v u n i l t e m r s n a e r i t c d e l i r o s e r o c a l v c s ‑
punzătdivzimcael or tuiaes, c n absolutăer alorivespundc
divzimcael uni;xt, eoncsa măsdetrunis ăur atâtcues mai
ecisuâtpr elimacdvzior emaică.
tuns
Vaemdi1i
loar eabsolutăr medi L9 35
• Abaterea medie sau eroarea absolută medieerpzintă media rtcă a b ‑

δx + δx2 +…+ δn
efa7ă
rilobsut orcitl:
eamduv δx = 1 .
n
• Rezultatul măsurării mărimii fiziceel:
ftscria xmăsurat x x .
Aplic
Re zu l t a t u l u n o r m ăs u r ăr i p e n t r u l u n g i m e a u n u i c o v r e s t e : L = (1,5± 0,1)m .
Ceepr zintăeldouăc e?alorinumcv Ceorul?vecngima
Experimentez
Determinarea volumului unui bob de fasole

Materiale necesare: ,
boaedfsl apă,adt.
uncilrg
Construirea tabelului pentru datele experimentale:
Trase ză pe caiet un tabel de tipul celui de mai jos. n a doua col ană vei nota
volumulapăde in7i tura .
asvnl olanăceitr enotasu numărul de boabe
d e f a s o l p c r e i v no t d u .
a s n a p t r o l c ă e i v no t a volumul total al
apei1ialboerdfs Vtotal(cm 3
).
Nr. Vapă N Vtotal Vbob Vbob δV δV

crt. (cm3) (boabe) (cm3) (cm3) (cm3) (cm3) (cm3)
1 8
2 16
3 24
4 32
Modul de lucru
• Toarnăapăncildru,e1t cit olumapei1i
v ează
not eacită.
lornv
• Puărmun tadrgzăt nuplsedoic bano ed lu ăsm ie rp o ătru 1iiro 1t
e tic e
.
olumapeicbdfsnvr
• Repetăaloridntbemv. fxpuc
• Cie1t t edatăficr otalpei1i
umv ează‑l not ntabeludic.
• Peeurmătifacolnbdsvt orulca:
Vtotal − Vapa
Vbob = .
N
• Calcu ează volum un i bo de fasole p ntru fiecar set d etrminări exp ri ‑
mental1ieantblor.
vc
–
• Calcueazăolumbidefas(pntrv Vbo ).
• Deerminăt eabsolutăr emăspntrufica ătur e(oar δV).
–
• Aflăeabsolutăr medi( δV ).
• Sczueri taulmăsărur , olumiedanbfsv orma: subf
Vbob
= Vbob ± δV .
Discuția surselor de eroare:
• Analizânaloriedntbv,ecazn e?tmairosf Darmaică?
• Cefăctosriaupde xperimntul?cad
• Propune c l pu7in o modalit e de mbunătă7ire a modul i de lucr , astfel ncât
zuer taulmăsătur orilsăoricâtemnatufd maic.
Concluzie
Peât, caenliomsrftdbauin l demu lovtcaxeim ărmun edlu
ăsm ătru ăseiubrt o âtceif (nerami 5 ert 1i10),7anerfida ăsmuloved ătaru
ăseiubrt âtced rami ef ziivdăcmia ec nu (ciulsav )iulrdn . tad rg
Determinarea indirectă a ariei

și a volumului
A. Măsurarea indirectă a ariei unei suprafețe
Observ
Aiziladispo 7ieoriglă.Cumpo7isămăse7e aforipntus e?ulatgr

Cumpo7ie7e afrminsupdt iuncaet?
Dae7e afrisup on?lrueictda
Ceaf7ă supr alăert eunpahrcild?Darbazae?arisc
Experimentez
Scopul experimentului: Măsurarea indirectă a ariilor unor suprafețe regulate

Materiale necesare: oruletă,eion,
ucr uncaiet.
Modul de lucru
• Măsoară dimens u ile podel or din cas n care locuie1ti sau din 1coal n care
e7i
vn 1iează
ompltc pecaitunblsmănăteldmaijos: rcu
Denumirea camerei Lungime – L (m) Lățime – l (m) Arie – A (m2)
Caa1
mer orsaudmit
Caa2mer eriagsuf
Caa3
mer saubcătărie
Caa4
mer saubie
• Ca l c u l e a ză a r i a p o d e l e i d i n f i e c a r e
ă. camer
• De ză aen s e rac u tn p iesac l n p u
ăcf ia ăsm tu ătru 1i eliro ză
ae ton nemid ‑
ă.
rutalecifplnus Te7i op a ripsn
ătla unesd i , ta ru e rp t se rac n ‑
zeăuodctnemarpiu l tan
. ecamr
• Co m p a r ă a r i l e c a l c u l a t e 1i g ăs e 1t e
c a m e r u a r i ce m a i ,
re re s p c ‑
ă,
cim a ec air uc vit ză‑l aeton i pa e
pecait.
• Identifcăorilecatusfăceutn
1i
xperimntul cad ează‑l not pe
caiet.
Concluzie
Aria unei suprafe7e regulat se poate
ăsm latnemir px e ânarnuim et d nemid ‑
siunle a 1i apoi cluând ari cu for ‑
ă. nalp irtemo g nid e tucson el um
Deectăaindrm arie1iolumiav L10 37
Rețin
Pe, enalp cirtmog ufenira mtdun ăseiovnma 1t

aonuc me
eiat.
sormuldcf Mazeeijosuntpr ormuledcafnt.
d2
Pătrat A= L2= D C
2
O
D C
O d L
l A B
L
A B
L
A= L· l Dreptunghi
d1 ⋅ d2
Romb A =l ⋅ h = D
2
l l
d2 h
D C
A C
d1
O l l
B
F
A E B
A= DE· AB= DF· BC Paralelogram
BC ⋅ h AB ⋅ AC
Triunghi dreptunghic =A = A
2 2
A
l l
h
B D C
l
B C l2 ⋅ 3
D A= Triunghi echilateral
4
a⋅h A
Triunghi oarecare A=
2
b
c
h
d r
B C
D a
A= pr2 Cerc
B. Măsurarea indirectă a volumului unui corp
Observ
Aizidispola 7iriglă.
oe Cupo7i m sămăsulat?egromvcpi unrolmev
Cumpo7iolumerinadtvcăr7i?Daolumrneivct?dap Ceolumv
eionascu7i
r ormătdef cilndră?Daenisdcâmtromg p?
Experimentez
Măsurarea indirectă a volumului unor corpuri solide

Materiale necesare: uncildrat, g ocanăadtă,
gr oticlăs de1litruplnăcu
a ojucărieKENDAMA,piesLEGO,urinefgdtlă,
pă, pas obilădinlem,unmăr,
eion, ucr uncaiet.
Modul de lucru
• Toarnăapăadtă, grcnsuil e1t cit ad7i
gre espunzăt orca enivoar ‑
luiape1iează not ‑ueantrlov ntabel.
• Introdu n ap din avsul grdt unl ditre copuil sode al cărui ovlm dre1ti
ă‑l s ăsm (biro ărcuj ltrops ua li KENDAMA, ie ăseip o LEGO,ălib o ,
nmel id e rc ‑
ionul,mărul).Apebuiasătr . odusarplenitcv Cie1tt enouad7i
gr e
eajunsp1i lcr ează not eantblor. v
• De7a nerfiădmnetrp dilos u procăuldmeovc ertniad tc emulov ‑
.
roi Peâtc , a tr nc eu il fa e u ir at :
mnsoj iamză
edtonlec muce‑urptnlebat nd
Denumirea corpului Volum apă (mL) Volum apă + corp (mL) Volum corp (mL)
Măr
Bilă
PiesăLEGO
• Scă, panidlurocet ănraotip ăpa 1i tadrglunic od ătepr ăsm ăru ‑

orilepntuamăsorpui, ectlamv elntabd.
cpoir
• Reătep ăsmedlutiroga ercpniugfe lmovanirtd uep ra
‑omodelat ‑odintr bucatătilnă.depas
• Remodelazăea1i c bucatătilnădepas 1ierminădt . urineolmfgv
• Compară volume măsurate 1i găse1te obiectl care u vol mu cel mai r,
e
elmaic.
sptvr
• Compară ovlume figrnlo mdeat in eca1i bucată de platsină. Ce con ‑
cluziepo7isăagi?tr
Concluzii
• ăsm latneirpx animreVotd aop es cirtânmuoeg prc iun lm isnemd ‑
1i
elas inu . âneliurctamogpnidetucson el umrof clum ovd
• Volum ni corp ate fi detrmna 1i prin dfe7a sau m ovluer alto
c.
tanimre d f taoplum veracutnpir o
•,
l a g e t s e d i h c l u a s, l redni ogs irup oc Voedulomvtsai u nc lum ‑
.m e t s i n d r o l i u.
pas c mrofuted rolneimpd Voun dilos pr c iun lmu
Deectăaindrm arie1iolumiav L10 39
Rețin
Pe n t r u d e t e r m i n a r e a v o l u m u l u i u n u i c o r p g e o m e t r i c r e g u l a t e s t e n e c e s a r s ă
cunoa1ttuiaes.
cldormf Mazeeprsuntjoi calude.
ormfnt
Cub V= a3 a
V= a· b· c Paralelipiped
b
c
a r
Cilindru V= h· Abaza = h· p· r2
h
g
1
h V= ⋅ h ⋅ Abaza Con
3
4⋅ π ⋅r3
Sferă V=
3
Sinteză recapitulativă
1.1. Proprietățile fiziceorpalefiziunc erizeact azănsu1irile1iăs tr ăteurilp ‑
tuiaes.
lcdomn
Starea fizică auniorcpfzicziepr ntăotaliepră7ilorsaefizieclaun mitoe
detimp1iondi7i ecaumt idemu.
Stare fizică poate fi:mecaniă,ermică, t taică,
oselr magnetică,ticăop c. et
Fenomenul fizic tărsaemodifcr upn fizi.
orpcuniae Unfizienom zieprc ntăoprun ‑
,
esc , eormafnst olu7i
ve , e ătonjurectbsamdilfv .
or
Fenomenele fizice pot fi:, emcani ,
ermict ,
etaicoslr ,
emagntic c.
etiop
Mărimea fizică ets o n7iune asocită unei protă7i fiziec măsurab,
ile ec artizează un ocrp
enomfizisau c1itic.
ersamul
Unitatea de măsură ărm ienu azieripf, cămtinec ps nola7i
t n e v ou c s e l a .lano Ună7i ti ăsm ed l ăru
7i
anret i ,
s n e r o a c t i b r a s x i el b a t ,
s u nr o ep rs an du t i l b a t s o f a sistem
internațional de unități de măsură (SI),1ae ra e raă7i ctinu et p ăsm ed ăru ,
elatnemadnuf
7i bă7i
otineus tralc enidc etao n ăsm ed ă, ru ăcida ă7i tinu ăsm ed l ăru SI.
eta vired
Mărimlefziefundamtl1i
c unită7iledmăsăur fundametliSI:
• Lungimea( L)–metru(m);
• Timpul( t)–secundă(s);
• Masa (m)–am(kkilogr g);
• Tea(turmpe T)–Kevin(K);
l
• Catan7ă edsubi ( υ)–mol(mol);
• Inentulicr(as I)–amper(A);
• Inealuminosăt ( I)–candelă(cd).
1.2. Măsurarea directă a lungimilorzeilaer s ză

a ăsm ed tnmursi c ăru :
e tiv r op
riglă,ruletă,1u, bler c.
ometrui
Măsurarea directă a ariei 7e
efarpus amoc nirp eaf s zailan 7e
e r o uc e t ,
nolate ărc a sonuc et ira e ‑
unei suprafețe cută,mplu, exd hârtiamlercă.
volumului unui lichid ealizesr azăe:
adtsgrcuv cilndru,balon,pietă,cană,c.
onetfla
Măsurarea directă a se facutilzând itnrsume ăsuăr specif:,
intervalului de timp onmetrulc,c. onmuletr
Eroarea de măsurare (Δx) etsn7a
rdif edintrzutaulmăsărur i,notacu x,1iealorărvd atăamărim
ăsm , etaru ătaon uc xA:Δx = x– xA.
| x x A | ătinfed ătulosba er tnidluropa c 1iărveda rolv ăta ărma ăsmi ,
e ta ru
Eroarea relativă: ,
xA ăr
m o e t s ă.
l a n o i s e m d a i
Exactitatea măsurării ecizepr azăcâtzuertoapsd taulmăsărur ifa7ăărveadlor ată.
Precizia unui experiment atăr câtzuerminatdosxcf xperimntul.
a
Valoare medie a mărimii ziepr ntămediartcăelorac nalorimăsv e(atur x1;x2 ;x3;…;xn);
fizice măsurate x + x2 + x3 + …+ xn
x= 1 .
n
Abaterea absolută sau zierp ătn 7e
nerfid luom ăsm aerolv tnid ătaru 1i:
eid m a r ol v δx = | x − x |.
eroarea absolută
Abaterea medie sau rep zintă media ritme că a baterilo absolute fa7ă de valo rea medi a tu ro
eroarea absolută medie δx + δx2 +…+ δn
citrlo: δx = 1 .
n
Rezultatul măsurării
mărimii fizice măsurate el:
ftscria xmăsurat .
Evaluare 41
Evaluare
1 Copiază pe foai de t s col anel de mai jos, apoi realizează prin săge7i cores Grilă de evaluare
p o n den7a ntre meni dntre cl patru colan,
e astfel ncât să exprim coret Itemul 1 4 × 3 × 2 p. = 24 p.
er ea1t
lit in7ifică.
Itemul 2 16 p.
Atenție! Trasezăsăge7i. ecinolavrmdtu
Itemii 3, 4, 10 p.
Simbol Denumire Denumire Simbol 5, 6, 7
mărime fizică mărime fizică unitate de măsură unitate de măsură Dificu: no 10epunct
L timp metru m 3 Pu:
lato jatcn 100etcnup ed
A olumv secundă m2 AUTOEVALUARE

V arie metrupătatr s nfuc7iedpunctajl
t lungime metrucb m aluv.
oet
Prin autoevaluarepo7iafl:
2 Fl o r i n , e l v n c l a s a VI‑a , m ăs o a ră c u n c ro n m e t r u t i m p u l c ăd e r i u n i co r p • elsabpunct
ăsl ‑urtnidebla 1i
nrut ăsg 1t
e :
eliro a v t1 = 2,6,
s t2 = 2,4,
s t3= 2,3,
s t4 = 2,5s. ătegpr irtale;
Rezuerminărtauld e: tis • cuno1tin7eeompltinc
a (2,45±0,10)s; b (2,60±0,15)s; c (2,30±0,15).
s e;
sauinfct
3 Treivlmăsoă
ar lungimea pr1iăs
e • unde este necesar
25,3centimr;v: aldoie 25,4centimr,ăsvgeilart e1tealorv să‑7izientroc en7i
at a
25,2c
ed .
irtemn Exămirp 7i cnuf iulranep imgul aero v ăsm iert lc ed u ‑ ă7a
vn e; r
• cumsă‑7imbunătă7e1ti
ătr ori.Măsătur eacăror eamică?
orvutl
zuer . elta
2
4 Un1t
ed 1i
emignul rt 5mă7i
l irte .
em ăc dnit 1
al m
dezideoitvsn3litrdeopsav,calu7idecâ7ilitrdeopsavn
otzipsienruav dul.
5 Un1t
erodimf ăse 20d
irtem
10m, irte ‑1i a urtnep ă. res o caf Daăc ăln 7i2med ts ier am ,
irte 1u
irepo ca i l
eorizots ntal,operi1u
acv l1ia?esrvolumc
6 O bucătărie ar p doseal de
dimensul de 4metri lungme 1i
3metri lă7ime. Aceast trebui să
fie acoperită cu plăci de gresi cu
dimensiu le 15 cm × 20 cm. Câte
plăce?sariuntc
7 Un cil ndru grad t con7ine apă. Un
cubdinmetal,cualtrde2entic ‑
metri,cilndru.
ap sfte Anobserăvid căcilndru ape v
3
căur pânălaindc7ia64cm .Voe:
tlumapidncrs
3 3 3
a 64cm ; b 56cm
c 72cm

; .

Fișa de observare
Peoaiedhârf tie
ăsr esauctorpni
săespond7e
rtabilc eafirm7i
nt i e1i gr e!t
a1t
vesorfp icum
U2 Fenomene
mecanice
Mișcare și repaus
Lecția 1 44 Corp. Mobil. Reper. Sistem de referință
Lecția 2 48 Mișcare și repaus. Traiectorie
Lecția 3 50 Distanța parcursă. Durata mișcării
Lecția 4 52 Viteza medie. Unități de măsură. Caracteristicile vitezei (direcție, sens)
Lecția 5 54 Mișcarea rectilinie și uniformă. Reprezentarea grafică a mișcării
Lecția 6 57 Punerea în mișcare și oprirea unui corp. Accelerația medie
Evaluare 59
Inerția
Lecția 7 60 Inerția, proprietate generală a corpurilor
Lecția 8 62 Masa, măsură directă a inerției. Unități de măsură
Lecția 9 64 Măsurarea directă a masei corpurilor; cântărirea
Lecția 10 66 Densitatea corpurilor, unitate de măsură
Probleme propuse 69
Interacțiunea
Lecția 11 70 Interacțiunea; efectele interacțiunii
Lecția 12 72 Forța, măsură a interacțiunii
Lecția 13 74 Exemple de forțe (greutatea, forța de frecare, forța elastică). Unități de măsură
Lecția 14 76 Măsurarea forțelor. Dinamometrul
Lecția 15 77 Relația dintre masă și greutate
Probleme propuse 79
Sinteză 80
recapitulativă
Test sumativ 81
44 U2 Fenomene mecanice
Corp. Mobil. Reper. Sistem de referință

De la gârlă‑n pâlcuri dese Observ
Zgomotoși copiii vin;
Satul e de vuiet plin; Fenomel canie sut lega d stare mcniă a corpuil 1i de volu7ia
Fumul alb alene iese ărts ie ca .
pmit n Oăforts zieop nid a Noapte de vară,ăsirc Geed Coegro 1b,
cu e rc ‑
Din cămin. eazăzeeprsuntoimagc eatâtn ideam1c, ear cât1i. epausdrc
Noapte de vară Anzeila ză
a ătlae irus ev 1i etaru ărtse iărc f tdne:
i c a nl f e m i r u p o c
deGeeCogor 1buc stare de repaus sau stare de mișcare.
Rețin
nă,
atur sepotbranmfvicuă7ide
c . irupo 7u misUnlurotja c erid tasgn if top ecnam of el saon elir ‑
,
etr iareltpofmndc,prinemdulto. sca
Seect: dirobsavp cădmăruniear opac, din mi1czbsauehiclvnr o ‑
rulneipăsări,ntimpecadlsrub 1cearlopntu
fiurmăritădecât. opelscaunitmrf
Experimentez
Materiale necesare: ârh ăbla eit ă, ta rol c uas ,

uinmla ed ilof A3,
nes d colb nu
origlă,ecă,
oarf lipc,7i
ab bildur,,
eatolrinc .
eoarbitsc
Modul de lucru
• Construie1te o arnă pentru jocl u bi, le folsind coală de hârtie dn blocu de
A3.
nes d Taătla nid e ălaoc ârh ed 5 eit –6bzine 20
ed ă7i
l irtem n c ed .
em eiaodn
fiecar bandă de hârtie p jumătat, e astfel ncât să ai benzi duble cu lă7imea de
xaipmortv 10centimr. Realizeazăginmear lpind bezile dub jr
oliA3.
ejurcmp
• Co7i cefn ză
aeno 107e ulib ârh nid 1i eit 107e ulib .
uinmla ed iof nd Pezeilanosr ză
a
ebilu7ă
fcar 7i olsindabf .
eatolrincbdus
• Macrhează, la un cpăt al erni, locu de ansr l
1 e l i b ‑urtnip ol 7
elugts n 7i cefno ârh nid tao ătipl e
2 ,
eraotibcs ep ăllec a ri ătpac tl ză aes rt i n l c
3 , edsoir ela2ft tă. ealnimrudc
• 4 • Fiecar juător ae l dispozi7ie cin b, le pe car l

aruncădinzipo 7iadelnsrutizândoriglă,el: ftas
5
jucătn aruncăo bilă, o aruncăpoi următjucăorl ‑
c. oret
• Laărmun es laif ăărceif ltnup ătcuj i , ro 7icnuf e
dezoesaflăncr bila.
Concluzie
n decurs l timpul i, oameni au dat o mul7ime de
7iacif nmes ed rolinem t i mișcare1i repaus.De, ulpmex 7i
num ,
i ădlc icapo us elir
sunt corpuri percepute în repaus7ă af Păm ed ân, t ăcida 1i un ăcifdom ziop 7i7ă
af ed
a,
tsec 1i ra m i , elin ăsp ăr1t eupasli ,
i e1i
rac ăbmihcs ziop 7i7ă
af edPămân,
t tnus
considerate corpuri în mișcare. Zborul, notul, urcae ni mu, te cobrârea ‑ontr
ă,
nim eaop1o r s l d a, es eraicnmtus erintcuas rel c
csenif d mișcarea corpurilor în raport cu Pământul.Asl, e f t su iamedl cojni el b
7i
in tus 7ă af super n la ă, nera d ză aeslpd es iopa âtta 7ă af ă, nera d âtc 1i7ă
af ed
,
elib taelc 1i cse rpo lanif r . suape r n o id gnuja
Rețin
Ob1i elict fin7e1i

nuecarl schimbăernăitaucs numesc corpuri fizice.
Aceste corpuri se pot afla în mișcare sau în repaus în raport cu alte corpuri. Deoa ‑
au,
orpilec ei,
obcd oprietă7i
mula 1izeeprot etmulains
Co.
rp Mobil.Re.
per Sierin7ă
fmdts L1 45
ziif enmo , ec zailan ărutgneips o , enmof d eirogtac ziif n ăc ză ae rcul s LECTURĂ

cumodelfizi. esimplfcat
Biografia lui Galileo Galilei
Mobilulzierp ătn ză aejilgzinfsdomruc tnep o iu tacs ojam ‑
rita e pro ietă7ilor gen ral, e cum ar fi volum , mas , natur subtan7ei d n care
, tamrofes 1i7i es ătimunaopc ediulrocatp edrotnce ziop 7ie
spa7i n . timpnoeaul Deemplu, x vion, auspr punctdi
mecani, drv atonsidercfp un mobillocaizafeptr hartă,
pe unla
, moentdip ‑uprint nsimpluct.
Poziția unui corpepoatfidnănaportcu, l numit reper,căruiase
asocizăe1i donatrcmxusi origlăpentrumăstan7e edisru . lor
Exemplu:nxperi, mtul ao pzio 7ia bileor n apt cu ern s dtmiă
ăsm ânru 7e natsid ‑as erac 1i
litbrpoe nid el ăauodel ralucidnepr ihcum ,
ien r
zierp ac ătnărcaetno7
d l r c u e m t d ns i p e r u o c l n i g x ar o u
(cienral 7u lo ăuodrlecnumo l ). etardisnoc hum Arzierp an ătn . sela ur p
Observ
• Co7e er p icnum zailacos ed ănarp o uc er ;

inetrp d asil n 7i amro fni e c i
eri,
fo ealocizaputnr nspa7iu?
• Precizează corpu ile din figura 1 1i stare lor de mi1care, mai ntâi n rapor t cu
Pământul,aportcubilen.
• rasecn tse aclp a erPec 2nidarugf nuicdzatlraopune tr a
ăs 1t aonuc ?iul ensmid e Da3, a ru gif n d role a iv nu s emid r ae r d v n
locaizărolat?eudcprin
• Pozi7ieaplctsmodifănrug ntimp?
1 2
3 4
Concluzie
Stare d mi1care su de rpaus uni corp ate fi de nită numai n rapot cu
un alt corp nu,
mit rep căruia se aociză un sitem d ax e cordnat peu
ziop 7i7i aps n e ra o , u ălgiro ăsmurtnep 7e natsiderau 1i rol ăsmurtnepsacu aru ‑
. roletaud r Acză aemrof tse 7ă niref dmtsi nu (SR).
7ă
niref ed lumetsUni ed tagel rotavrezisobp acif tn7i edi taop eif al iu libom a ‑
.pmitedn moerac Stărlu1c m ie t d s l e t n d p e t n u s a p e r d u a s
7ă
niref ed . sela 7ă niref ed metSesi aredisnoc toărpciro etaic, ospar c iu 7i cnuf n e
zailan ul:itbom ed Pămân, lut So, el ra ă, van o ădlc o , eri ,
capo nu .
cte mo nu
5 Observ
Cuziop animretd up m 7i7i aps n roc iu a ?u Cenep rasc tnu eml ‑

trulocaizaorpnsa7i euic u1itimp?
E1tdatăprimenu ‑untr a1 orn 1i emar po7i
nu aplic7i
osf deorintal
pe tlfon sau betă. Cum porecdzi ca să ajungi l oc de ntâlniertsabl ‑
olegi?rcu
Cae(fpdrumilbcaftonks ig.5)?
Cum trebui să procedzi, pentru locaizarea p hartă a uni vapor flat n lagur
6
ăr
m (f
i g i .6)?
7ă
n a r u g i s zaPeni r e t ar (fo iu r,
ltn o i v pao.7),
g r i e ua n t a s i p e p p eiubert lutoli
ăs 7iăn 1ilortn cătgeld ziuonprăstmiuc7i eadruătinmesoarte imuna l a
ed tnemo etlum iam l .
raotlse cad ucer t iompsanr t ed Deio v en t se c
?pmit Przeice ză a 7i up lec . e vitom ert n
Experimentez
Scopul experimentului: Studiul mișcării mecanice a corpurilor

Materiale necesare: o ma1inu7ă de jucărie (de prfat elghidată), un steag cu
„St
scrieapuot art”,onmetru, c ruletă,
o hârdeolic ,
tie lipc,bandăade ‑
ziă,
v . eatolrinc
7 Modul de lucru
• Aleorpungfix, c zeeaprcv emntari7ă fdus (demplu, x suportl
cueagts).Po7iec7i onf onaulegtsămpr cuolegisapărin7ii,dinhârtiesau
xtil, eram lipteunsordma.
• Lipe1te mai multe coli de hârtie una de c al tă, astfel ncât să ai la dispozi7ie o
enăar enamtprui1i d ma1inu7ata.
• Trasezăenadhârpr ema1i grvtpciund nu7a.
• Machează, r , eriotablnpdums 10tăeapdrsgmn . aledungim
• Nuză aetorm âtc ătpac nu e , roletnmgs a ânpecn zeuc d ziop urtne 7ielp d a ‑
eam1i
cr nu7ei.
8
• Plasezăma1inu7azinpo 7iade„Start”,notaăcuze, or 1iapoiune‑onmi1c.
ear
• Urmăre1temi1ceam1i r nu7east. ipedruml
• eazătrgisn ‑untr zipotabeln 7ima1i ile nu7e(ci spa7i eldontr ale: x1,x2 ,…,x10 )
edtimp(conrlaf ale: mportdn t1,t2 ,…,t10 ).
• Măsărao 7i aps el tanod r c , irtem .
n c d u e s nl a e r o p m t e l a n o d r c a i
• Analizează daetl in b 1i identfcă segmntul d rapă caer fotspacru
ma1i
depirlc nu7ă.Pepor7i ec ma1i etncilrsdu nu7a?
Concluzie
Peziop animretd 7i
a urtn , proc iun a ăs raecn tse ă– c a f p r oe s t l a n u a l e r i f
sistemul de referință.Di7a nats 1i
proc etnid 7ă
niref d lumetsi zierp ătn coordo‑
nata spațială (x)1iăsm es ărao uc rigla sau cu ruleta.lu ibom erac l Mopmit ed lutnem
ălfa es ‑ortn ătimuna ziop 7i, e 7i i n l u t n e m o u c tr o p a n , la zierp ătn coordonata tem‑
porală (t)1iăsmes ărao uc un ceas sau cu un cronometru.
Exemplu:Urmărind m1care uni tre 1i tsare d mi1care călătoril dn tre,
ămrvesbo ă, c , ptmenidoaul 1t ecratnidu iălc ătcnsehirdo
oc m p a r t i ,
en iar l7ii se plmbă prin te. Stare d mi1care călătoril depn
7ă
n i r e fl u dm t s . sela Asl, eft ăcad 7ă n i r e fm d t sa c g l l , unert ălc ă ‑
1i
eraci ot ăbmihcs ziop 7i7ă af 1c imn frovnet d 7ă af e r , atsec d 1i e rac i ra
men7in pozi7ia f7ă de trn su n repaus. Dacă se ocnidră un sitem d rfin7ă
Păm
edtagl ân(ot ărag ), lunertc aernip 7i oticnua ălc ăt1c i mn fr o v e r a
7ăaf . at s e c d
Co.
rp Mobil.Re.
per Sierin7ă
fmdts L1 47
Aplic
Aplicația 1. Excursie la munte

Maăcaelp it ănuerpm t al eisrucx n .
igeloc u Auăcaelp urot 8:00,
a ro l
e1e
rdalocitn din7ă,kilometrcăbnad 20.Ma1i eit ează
not elmont
de timp la cer utol c prin detul câtoravbne kilomtrc ae uză
aseu.
ptr Daentablurmătdsgi or:
Momentul de timp t (min) 8:00 8:02 8:04 8:06 8:08 8:10 8:12 8:14
Pozi7ia x(km) 20 21 22 23 24 25 26 27
Ajă‑l
tu Maep ăs iet ăsr ădnup ărbertn al 1c im al e r o ti f eli .
iulracot era Aleg
vari ntel core t de răspuns. ntrebările pot ave un l sau mai multe răspuns ri
.
ector
1 empludat,
xn zieprc ntăa8:00? or
a moentuli7ial;
b ocaruli; etdp
c . edtimpcaruno
2 Cesemnifca7iebornakilmtcă20nmi1cocaruli?et
a erin7ă; fmuldtsoc
b aportcuesmăs n ăoar donatsp7i
rc ală(x);
c ziepr ntăzipo 7iain7ialăocaruli. t
3 caz,
tesn mi1c
tudlspenroca ărlui?
a nu,easociunpt(m l obil);
b da,elungim; arcdo
c da,edcât mairtoulsng lă7imeadruli.
Aplicația 2. Poziția unui autoturism

zăaes lp d es ra7ă c f mrspiu to uaezepnru taen s oj iam ed arugif n
zoiro ă. latn Peziop acidn 7i a urtn 1i am , i n ăt7ă a n r i e d fs o c e d t s o m f a i s c a s c
ărc lut1iap me r d c n e i l p a i e . an Si7ă niref ed lumets 1a at era ăuod et iro etn mges ‑
ă,
t pae rd eta n uc eta on x1i y,1iel ă,
n u rm to c a e r n i l g u c o d e p a r c
zăt
nupseroc 0. ecirmun irolav ero ătpaeAcrd cestnmug es t aneiro
axe de coordonate.Pozi7i1i am ătalfin lutcnp Aătade s ăuodelc odr c ‑
nate xA1i yAr7i ap ânn iedxa x,vitcepsr y.Daăc eclăsuond etalnodrc
1iam , pmitedn o ciraln ăcenupstao 1t aonuces 1c i me dl u o l ae r
1c
i m c o l e r a e r a.
c n pmit e1i da m l u a vr e t n i i n
y
1 Desenază n caiet u sm de rfin7ă ase ‑
m ăn ăt o r c e l u i a l ăt u r a t 1i r e p r e zi n t ă p o zi 7i a
ma1inipuctl A,erizaact tdeonarc ‑
tele xA=10m1i yA=10m.
Indicație.Peanodr czeepliroav urtn ‑ A
,
eaxplort săebuitr măsdeunitao ă. ur yA
Unăsm ed ati ăru 10m
if e taop eif urtn p i e ‑
eldouăcintra . edonatrcx
2 Reprezintă pozi7ia m 1ini punct l B, car ‑
erizat eldonatrc xA=20m1i yA=40m.
3 t i n d c ă m a 1i n a s e d e p l a s e a ză p e u n d r u m
d r e p t , r e p r e zi n t ă g r a f i c d r u m u l p a r c u r s d e
ma1inăeldouăcntr epunct A1i B.
0 xA x
Mișcare și repaus. Traiectorie

Observ
n rep ta e rânduri ai obser vat mi1care un i autom bil , a un i bic list, a un i

obuzat en.
sauitr
1 2
3 4
Care ste are de mi1care autom bile or din figura 1 n rapo t cu Pământul?
Daelălaportcumbin t?al
Bicil1ti dn fgura 2 pot fi cnsdera7i n mi1caer? Dacă da, fa7ă de caropui?
Poa7i
onsidertfc 1iepaus?nr Dacăda,ondi7i ec i1iaportcuine/ce?
Călătoridnumet(fig.3)sunt mi1cearsunp?Aleglcpu7ineitrs ‑
erin7ă fmdt . eritdf
Trenul di fgar 4 poaet fi n m1caer su n erpa? Caută indc petru a sbil
eadmi1c
trs enuli. atr
Experimentez
Studiul traiectoriei
nmel id ur nil c nu ,
enaoi rc ,
ne rit s lop ,
s i r c e d i l o c tr o p u s n
erticalv.
Modul de lucru
A
• Pe una dintre f7ele cirula, e fixează două creioan de ac 1i lungime: un l n
B centrul cercului (A)1i(iulcre ang m l uta B).Li1t
ep âtc neritslop e iloc ave
.
scride Fiează x erticalv.
supo n debucat A1azămasă, pecilndru
a elftncâts ârv furileoancsăfienotaculr. ps Deplasezăciln ‑
drulemn,elncâtftas eioanlsăcr laseourmăpehâr. tie
a Ceormă f eionuldscrap Afa7ădemasă?
b Ceormă f eionuldscrap Bfa7ădemasă?
Ciăzu
lindruv etdinspa c Deormalinedsc? pf Ceziepr ntălinedscr?
Mi1ce1i
ar .
epausr Trorieact L2 49
Rețin
Unetnorpausf7ă c demrin7ă tufs (SR),‑untr neralitdvmp

oarecare t,ăcad luarevtni dpm etno cir tziop 7iăcifdomesun la 7ă
af
deSR. ales
Un corp est n mi1care fa7ă de un SR, ntr‑un inter val de timp oarec t, dacă
ex i s t ă m o e n t d i f e r t d e t i m p n i n t e r va l u t n care corpul ocupă pozi7ii difer t
fa7ădeSR. ales
Traiector a eprzintă drum l parcu s de un corp afl t n mi1care n rapo t cu n 5 Averioanpc
7ă.
nire f d m t si Cu, etnivuc la zierp aiotc ătn roletcnup lubmasn
suceiv prn cae trc un mobil n decursl mi1cări. Dacă traieco est o line
dreatpă, se num1te traico elin (urma lăsată de un vaio – fig.5), iar dcă
ă,
bruc einl o tse 1t emun s (deinlbruc oteiar , ulpmex 1o o ădp nir aes – e ru
fig.6).
Dârăbla ăsl ăta , nies lurc ep noiva u ed ătasr inl ăba eiof p noierc u d
ăsl emru as ătcip1c m ed n ta r iu ole t s r f i umae g p ol ed iru e a
.
irotcea d elpm x tnus Cuătna1t r o p m i e t s l i b o m u n i e r o t cn p a e r
earmindtzipo 7ieimoblu,darnuăorma7i inf iedsprmoulncavt
mi1c. orieactp Foerin7ă fdmultspoac onsidec ‑
art, a1a cum i1caer uniocp de sitmul de rfn7ă ale. s Deempxlu, 6 osea1erpuind
prinădeur
pentruoicătăur , deploai ectilnr1i oas erticalăv naportcuPămân ‑
tul – figura 7, dar n rapo t cu n tren afl t n mi1care, traiectoria picături poate fi
olinecată–a8. urfig
Aplic
1 Urmăre1te cu aten7ie imag n le d mai jos 1i ident fică cel pu7in patru aiector i.
Descrie fiecar traiectorie n parte, specif ând forma (lin ară, curbil n e) 1i apoi
orianlzaectmdxu tă.
7 Picăturideploa
auneicstrpf
2 Imzieprjosmaidgn ntăfăc
aiogrtdes deralintvum
, timp lanstăeidmgopentru erticalv.
pn Desenazăoaiectr p ‑
1i
mingra erin7ă fdmtsualgpoi edonatrc lxu xOyoajutc ‑ 8 Picăturideploa
enauitrspf
rulcărziefipouat 7ionatăemontali1c
rcg ări.
9 Urmepzăpadă
Distanța parcursă. Durata mișcării

Observ
Aleg două locuri (pozi7ii) din sal de

c l a s ă n c a r e s e d e s f ă1o a r ă l e c 7i i l e d e
ziif ă, c . aslped i v et rac etn Deză aen s
apoi pe caiet cel pu7in două drum i pe
c a r e p o 7i s ă l e p a r c u rg i n t r e c e l d o u ă
1 2 3 4 p ozi 7i i , f i gu rân d c âteva d i n t re o b i e c t l e
edaflt‑a. uldrmiong
Util zând o ruletă, măsoară lungimea
fiecărui drm pe ca‑al i pacrus 1i apoi
eaz‑o
not ncaiet.
7 Cavutlngimeacă?
dr
6 Cu m a r t re b u i s ă f i e d r u m l ce l e a gă
5 ăuod elc ziop 7i, i âtcn leftsa 7a nat sid rap ‑
cursătdrumsăepac fiecâtmaică?
1ias lped top es e rac irup o cAlet la e g
ăsm ărao 7a naitopsd ăsrucap esdca ‑
t e a n t re d o u ă p ozi 7i i : o p ozi 7i e d e p l e ‑
9 10 (perac zio 7i7i ine ă) la 1iziop 7ieriso de
(pzio 7iă). lanif a De, ulpme x 7i op ăs ăsm iro
8 7anat sid ăsruc ap 1im o ed 7ă un ărcuj ed ei
7ă
ucsorbeduas ârhed . eit ălarugifn ‑
ătaru zailaerzed opmentusa
7e
ucsorb ienu a ârh ed . eit
13 Concluzie
15 Distanța parcursă
zie r păt n p r o c n u e d
lungimeaorct dsă detas,
c
11 12 nter două pzio 7ii: o pzi7ie inițială (locul
14 ărcelp )i 1iziop 7ie finală(l). i r so luco
Experimentez
Scopul experimentului: Măsurarea distanțelor parcurse și a timpilor

Materiale necesare: un ceas u cronmetu, o riglă, creioan colrat,
e un caiet,
omnedă,oalăc dehârtiemlrcă,ecă,
oarf bandăziade ă.
v
Modul de lucru
• Construie1te mpreună cu colegu /colega de bancă un plan ncli at astfel: pune
unaetpslmicăr7i1iecait(patruscin),apoisrjnăuncaiets
oecartmiunpătpeancultdăr7i1icuelăltalcpătpebancsu
pemasdlucr.
Monedă
Ploperitancl
cuhârtiemlrcă
Planorizontal
operitcuhâra tie
miletrcă
Căr7i1iecait
• Taie coal de hârtie mlietrcă n două fâ1ii 1i apoi lpe1te‑le una prelungi a
edtlia‑ac ulpanict1i
g eplanuorizotc ntal.
• Plză a e sziao p n7i a d e n o m „St
ed a ” t r a 1iăs a l ăr e b i l1i ,a d e nc oa m t n e m o d n i r o p
.
lurtemon c Pezailaeurtn1o lm e i r p x ,
r ză aercul ăpihcne lugeoc
ăut /c. at gelo Unăsal iov ertnid luărebil , adenom ăllec rai 1t
enrop tla .
lurtemon rc e
Ditan7a
s cursă.
pa Duatmi1c
r ări L3 51
• Urmăre1tmi1c e 1i
monediar e1t opr eiat.
scoprmnul et T EMĂ
Cite1te timpul de mi1care al moned i 1i notează‑l n caiet ntr‑un tabel de tipul EXPERIMENTA L Ă
.
eluidmajosc
Folose1teaplic7iade
• Desenază cu reionul pe hârtia ml etrică conturl monedi n pozi7ia finlă 1i
măstan7e edisru lor
măsăoar tan7a
curiglds cursăpa demonăziepontr 7iain7ială1ieafinlă. c
dinGooglemaps1i
• Noează t zuepcaitr , xperimntal ‑untr . eluidmajosntbpc
erminădt tan7a dis edintr
cast1i1ceoalcr
Nr. experimentului Timpul mișcării monedei Distanța parcursă de monedă
e7i vn .
1. Măsăoar eraludtimpnv
emontulpcărdir i
2. deacsă1imoentul
3. soirla1coală.
Folose1teltrumnis
4. dalem1i bor ni
părin7ilorpentu
• Repetăxperimntuld7i
c neitro,lăsândmoneasăedinzialucpo 7iide tan7a ermids
.
eritadfs Noează
t elntabpoid. cursăpa deacsăla1coală
Interpretarea datelor: saudecălabunic.
Analizeazăeldintab1iăsg e1te:
• tan7ă
edismrc cursă; pa
• eamicătan7ă dis cursă; pa
• edmi1c lartpuc eamondi; r
• elmaicd1c
tpu eamondi.
r
Rețin
Durata un i evnim t rep zintă intervalu de timp n care s desfă1oară acest

.
tnemiv De, ulpmex 1c
im urtnep ,
roi e tna lu m px e nid om ae r adenom
adescriot ăreilungmzipr ntă distanța parcursă,iareluntvd
vutlocmi1c
eapnr ziepra ntă durata mișcăriimonedi.
Aplic
ătacels t e soj iam 7i erdop augif n Muatrh niBud eul picn 1t e ruc , i e rac n
suntvide7i. eatdmirvulb Peetsharăpciv atosfpurni ‑
te m d e a xe d e co rd o n a te n o t a e c u x , re s p e c t i v . y Po zi 7i i l e s t a 7i i l o r d e m e t r o u
„Pi7a a Roă” nam 1i„Un” e ta isr v uc e ta on s f u A,vitcepsr B.Cosecaltnodr ‑
ta7i
ors erin7ă fmuldtapocs ephartă. culsn
a Deă nimretărc ifăuodel tanocdre tnid a7i
ets . zaircoe ptnauoretm d i
b „Pi 7i
u ao tr s e mnUni de lăluacn o r7a ea p 1tăta e p ca t rpRooe ă” n a m u o r t e m n t a‑ac sr u
8:11:08
aro al 7i
a t s n 1is n u„Un ja a ” e t a i8:13:02.
s r ae voi a l Cază
a e l u c l 7a
natsid rap ‑
ău o d 7iea lt s c e r t 1c n i1im uiăao st.r i ueclm duăro erdt e m i Coăr e d i s n ăc l u o r t e m
a l p e ds ză
aes ăuoedl crtn 7i a t s eip
. ein litcer eirotceiart o
c Untbiclsedpazăarvpebul ‑
dul dintre cel două sta7ii de metrou y (m)
A B
pornid e la st7ia de mtrou „Pia7a 350
Roă”. nam El7i at s l e gnuja uo rtem d a
„Un i v e r s i t a t e ”, a p o i s e n t o a r c e p e
acel1i bulevard până la st7ia „Pia7a
Ro m a n ă”. Bi c i c l i s t u l a p l e c a t l a o r a
16:30, când a pornit cron metrul; la
0 160 1 360 x (m)
n t o a r c e r e , c r o n o m e t r u l i ‑a i n d i c a t
10min 1i 20s. Află ditsan7a parcusă
de bic l st 1i ora l care s‑a ntors la
ta7i
s ou„Pi ademtr a7aRomană”.
Viteza medie. Unități de măsură.

Caracteristicile vitezei (direcție, sens)
Observ
1
n cadrul oncrsuilo de atl ism, conure7ii la probe d alger iu star l
5
1i natlumis ăs eiubrt ăgrucap ătimuna o 7ă natsid (100d, irtem 200d,
irtem 400de
3
.)
cte irm âtc , edpr iam â1t c . eriso d ainl ătgumrp ect ra lec dnif eborp lu
6 Cepo7iecumsi1c pndr ăei1a c a1?
ursepotivdnfg
2
4
Caziesportivcdn căsedplazăepd1i lmairc et?lmaincr
Ce po7i spune d spre distan7ele parcu se d sportiv , de la in a de star până la
trecerea liniei de sosire?
Daeailsurhpvcm7i notd ?enups Peeurtnadc e rtni
1c
im at rud iv trops ără? cim a ec if av i 1c im aPet rud vitrops erac u tnăraec if av i
mai mare?
1 Spăgealrotivc
Concluzie
Câ1tiăt g orul neipb dagrletui săăgpcaur tdains7aspecifăopbrei,
.
pmit ed lavrtni ucs iam lec n Pe1c im arpoc a urtn ătg rela ,
ie rtn olir e t s
ărsaecn ăcsaenifd o mărime fizică care să indice cât de repede se deplasează
un corp pe traiectorie.
Rețin
Vitezaărm ets ziif aem ăc zeiretca ză

a 1c
im aetdpr ărart o ep rc iun ‑
.
oriect
Viteza mediezierp oc iun a ătn 7a natsid er lutopa ăsrucap d1iluarevtni
de timp Δt,cursătpaoefn tăeasc tan7ă:
dis
d
v v=
= m .
∆t
2 Vizoet eutilzamr et [d]SI m
ehiculvoat Unitatea de măsură pentru viteză în SIemtrulpscndă: [v ]SI
= = .
[∆t ]SI s
Un m e t r u p e s e c u n d ă re p zi n t ă v i teza u n i m o b i l c a re p a rc u ge o d i st a n 7ă d e
1metru,ntimpde1secundă.
actiănpr olsec1i
f eunită7i al demăsă: ur
km m km 1000 m cm m
1 = 1000 ; 1 = ; 1 = 0,01 .
s s h 3600 s s s
Viăcidn erac.
luithnevmr sui nazoezatrivslpedurtm Acest
,
eombilunrtachpgs elocitm
1i mopeduril aft n cirula7i. e Vizoet metrul a ofsenvit d căter Josip Belu0ić
1ietan1888.
vbr
Experimentez
Scopul experimentului: Determinarea vitezei medii a unui mobil

Materiale necesare: , urtemonc sae nu ălgir o ă,
telur o as ,
e ta rol c n i
cun 1ere7e
aiet, v ,le alumin,
deof oalăc hârde miletrcă,ecă,
oarf bandă
ziade ă.
v
Modul de lucru
• Foză aemr ăuod ârh nid elb 1e ed it 7e erv 1i l ăuod , uinmla ed ilof nd elib zân il tu d
bandăziade ă. v Peerialmtnufc,bilesăaibă. eritdmnsuf
• Măsărao ăln atelur c 7i1i elib mrp ud a iev rc al ed m ză
ae ton ae r ol v
ncaiet,‑untr ntabelcumprdgiăt.
eoar năl7imeadilcrv
lăsasăcadăbilaeutrsăfiecâtde, marspot elfncâttas timpuldecăder
săfiecâte1i mair măseasăru aibăzoeori . nabile
Vizaet .
medi Unită7idemăsă.
ur Cazeeticlvrsa i(dec7i
ir ,
e sen) L4 53
Nr. experimentului Înălțimea Timpul corespunzator miscarii bilei Viteza medie ȘTIAI CĂ?
Bila1 • Vizaet luminaer

etsauvid
Bila2 299 792 458m/s ≅
Bila3 300 000km/s.
• Vizaet ota7i medir e
Bila4 aPământulinjr
Soe30 tluisar km/s.
• Laăs ăs alib ădac 1irebil 1t enrop .
lurtemon rc e Op1t er ânc inuta lrtemon rc aelib d • Vizaet ota7i medir e
a.
edop egnuja Ci1t et ădc atrud e 1i ielb re ză aeton ătarsigen arolv l.
ebat n aLunijurl
• Realizează. elpatrubicoxmn Pămânetulis
• Apăcnura io 1i su n elib zăaertmonc ânp tacru eac n lupmit ăătimuna o l 1,02km/s.
năl7im, e st a b i l t ă d e t i n . e Măsoară năl7imea până la c re ai cron metra t impul • Vizaet ota7i der e
. ecardu Aigrijăsăalegionăl7iebilpotsămacr ă. ajung aPământulinjr
ei, ax laEcetorsua
1 675km/h ≅465m/s.
• Cază aeluc zaetiv eidm
pentruficablă,1ila
,
ecaru 1iârobrlac . e
• Ordonează crescător
7i
cnuf n elzaitb v ed e
ărceif a eid m . aie
• Pe n t r u c a r e b i l ă v i t e za
medie este mai mare?
Ex p l i c ă d e c e a c e a s t ă
bilăzaevitar emari
decât. ebiltac
• Coărapm zeetiv roleib
la urc e u vitezele d
laârobrc . e Caerzăvit
este mai mare?
Concluzie
Vi t e za m e d i e a b i l e l o r
ălned iped 7ialed m
ăsl tsof ua, er cbil eta 1iedniprol aednuis em d e7i
la d .
irotcaf Anzân ila d
1c
imădc n etalf role ib,
aer ăvresbo ăc ză aes lp d es a t se ca i m e c n e c nid
.a e d o p e d ăsăzimtenriapVitcoesrnzapoăuearcdt i pevzas mrt e c
1ia e 7ă
cna t seigd r u c r a p r a e c 1ip r.a ocp m ,
iatl i bae d1ianlueacv rseatn‑al psie d r
Vizaet ărmoets ziifem ăc ă, ciremun aolver c ăsmedtainuc ă,
ru 7i
ce rid e
1i. sne
Aplic
1 Dă ex mple de mi1cări ale unor corpu i care au traiectorie lin ară, cir ulară sau
curbă. Este posibl ca trieo un mobil să fie un pct? Dacă răspunsl et
da,emplifcă.
x
2 naportcuemsid7ă,
f donatrcpulie
m o b i l e st x0 = 18 km, la mo entul in 7ial t0 = 9:20, iar co rd nat punct l i de
sosire este x1= 85, mk lutnemo al t1= 11:30.Deănimret 7a
natsid ăsruc ap otua ed ‑
mobil1iatdeplsărur i.
3 Cuză
etiv c ăseiubrt dm 1u
arozeneslpdgujartne silcomu l
Oră1tieal8:00,
or 1tindcăpleacăa1u
dinor lDeal7:45,
orv tan7a
irds edintr
eldouăc locaită7ied30
ts dekilomtr?
4 Cuză
etiv c ‑as l,
ucihev n taslped ăcad 16:45
a ro l olik enr b lut p d n alf es ‑
e169,
mtric a17:50
irlo seaflbornkimtcă240?
5 Un7ă
natsidzubotaeg rucap 30
ed ‑ortn i emolk ăteduj ă,
ro ed ta o t m rai ‑
ătelci 1,2
egrucap ‑urtn iemolk .
tunim Caăuod elc rtnid e zaetiv ra lbom
mai mare?
Mișcarea rectilinie și uniformă.

Reprezentarea grafică a mișcării
Observ
Anzeila ză a 7i neta uc ătla eingam e e,

talf rue ibom e tir f d esnirp u tn s e rac n
nmi1c,ear 1iidentfcăticlem1c rsa ărifecăruimobl
Cuoria: ectms , ectilnr ă, culari curbilne?
Cazaevitmoblardn e?mair
n decurs l mi1cări un i mobil de tipul ce or pezentae n imag n le d mai jos,
zaetiv ămr ânătnasoc e ăs etaop us ă? csaer Dazaetivăsr aop leibm 1iă? dacs
esitua7i nc zaeivt e1t
oturismcna esaucd?
Concluzie
Mobile din imagin le alăturate au traiectori lin are 1i se deplase ză cu viteze
.
eritdf
n imag ne d mai jos unt rep zenta e pozi7iile un i ma1ini după interval de
,
aletimpg eicazuntr ri.
v
a
v
b
v
c
ȘTI AI CĂ? • ndecurslmi1cări,mobilespt‑udanr neral, itvdmp peoaictr ‑
1i
elinar ză evitcu tană. osc Omi1c delftas nume1t
sar e mișcare rectilinie
• Solar Challengereets și uniformă.ndecurslfitam1cări,egtan7e dismoblucrp alegn
cnuf erac noiva lumirp
ale(frdtimpgnv aurig adinmagesu).
7iză
aeno ăralos eig ren uc
• a ru gif n b,ărvesbo ăc 1i am 7en a t s i d e g r u c a p n e l a rv t n i r a m i e c n i d
tasre v a t ec
CaMânlu an , i ce ,
elag pmit ed zaetiv cd 1i am 1t e rc i n . e O1c
im ed lftsa 1t
emun s e ra e accelerată.
7a
namrof ep ânrtsigern • a ru gif n c,1i
am 7e nat sid e g ,
r u c l a p n m i t e d l a rv t n i c m i a e c n i d
‑sud 1981.
ne Naa v deci vteza ma1ini scad. e O mi1care n care vitza scade nume1te decelerată
ăbrts ăt262d tu irtemolik e sau încetinită.
5on 1i er ătmuj .eta
Experimentez
Scopul experimentului: Studiul mișcării rectilinii și uniforme a unui mobil

Materiale necesare: un cil ndru gad t, o seringă fără ac, ulei, un pah r cu apă, un
onmetru,
cas , eatolrcin caiet,
un 1ere7e
v ,le hârmiletrcă,oarf ‑
ecă,
f bandăziade ă. v
Modul de lucru
• Ta i e c u f o a r f e c a o f â1i e d i n h âr t i a m i l i m e t r i c ă 1i
lipe1te‑o cu bandă adezivă pe toa ă năl7imea cil n ‑
adt.
rulig
• Traseză pe hârtia mletrică câte două perchi d A
rep , ntre care v i an liza mi1care unei p cături d
apă. de Ditan7a s earpdchfint B
ea1i c e(valorv zie imagnelătată). ur
• Umplecindru.
• Prătge 1t e ăsm a urtnep l monrc eso ipmt aru ‑ C
punzatori deplasări unforme a unei pcături de apă d
eilăsovpcar asăcadănulei. D
• Măs o a ră d i st a n 7a d i n t re re p re 1i n o te a ză n c a i e t ,
‑untr eluidpagnrmăttbc . eoar
Mi1cectiln1i
ar ormă.
unif Rezeepr aficăegrnt ami1cări L5 55
Distanța Timpul Timpul Viteza Viteza ȘTIAI CĂ?

Nr.
parcursă mișcării mișcării medie medie
experimentului • Anepatingmlucr
d (cm) t1 (s) t2 (s) v1 (cm/s) v2 (cm/s)
zaeuscatvi eamic
Picăta1
ur duleghpar,
t sm
Picăta2ur acugelrpot
ză
eovit etdps
Picăta3
ur 100km/h1iepoat
Picăta4
ur adel0lrc a
70km/h,epdmair
• Trapăecusring . dinpahr decâtedintrmul
• Formează o picătură de apă n interio ul ulei u , n apro ier a suprafe7ei aces ‑ ma1i. etrniloas
tuia, apăsând ofaret u1or pe iotsnul rg. Picătuar de pă seavdprin e
ăgnires 1i. ielunrp obcav Duăp , pmitedlarvnucs ătcip aslped v aru
ectilnu1i r orm. unif
• Crză aertmon ăraobc e n lupmit ătcip ăuod elmirp tn aru ,
e r p e rtn iopa
următeldouăar . epr Noează t eldouăntabc alori.
v
• Repetăxperimntul căetirpcăturideapă,atsrândeficartăetal
două per chi de rep , util zând creioane col rate. Distan7a ntre per chile de
ebuiprtsăfiea1i c ncadrulxpeimt,dareităf delaxpun ‑
tulrimena.
• Calcueazăzaevit eaunipcătdlsrmtf urideapă.
• Anzeila ză a 7i boelirav zaetivurnp ărceif ătcipe ăpaediru 1iziulcno egart .
i
• Coărapm zeetivătcplroua ec rtnp i ăpa ed iru 1iăciftned ătcip erac u
zaevutia ,
eamirc eamică.
sptvr
Concluzie
Mi1care picăturilo de apă prin ule ts rcilne 1i uniformă, deoarc ts
7e
nat sid g ruc ap . elag pmited lavrtni elag Dr1c
im col e ra c ep i t es i a r
ză
aicos ăxoa ătimuenaodr c axă de mișcare,e(nigroac O),sneu
ziop 1i vit ăsmed tainuo ăru 7ă. nat sid ur nep
Rețin
Pezailan urtn 1c im 1i
am e r ,
soj iam ed nigam d in ăxa o egla s odrc e ‑
ătaneiro ărsalped un 1i am i 1i in ziop n aeigro uc 7ia O.Daăc lutnemo a
7i in la t0 0, = ălfa es luibom lutcnp O, aenig ro uc t pa r n tc up i se ca t nod r c
eiaxdontrcs x0 =0,iarlmoentu tA=2,
s mobiluseafănpuctl A,
co rd n a t v f i xA=4m. Se observă că distan7a parcusă de mobil n itervalu de
timp Δt0 A = tA– t0 ,ets d0 A = Δx0 A = xA– x0 .Analizândesnul,seobrăv căma1ina
etan7e
gdiscurp alegnrit, vdmp peoriactă.
ln tăneasc
situa7ie s poate spune că ma1ina re mi1care ctil n e 1i uniformă. Viteza ma1ini
∆xOA ∆x AB ∆xBC m
este = v = = = 2 1iobserăv căetană. osce ondi7i cetsa i,
∆tOA ∆t AB ∆tBC s
căspuneoat tan7a dis curspa ăopr7i
ets onalătimp:
deralunvc d = v· t
sau Δx = v· Δt,escridunpoat
x = x0 + v·( t– t0 ),ela7i
r enumită legea mișcării rectilinii și uniforme.
0m 2s 4m 2s 8m 2s 12 m
x (m)
O A B C
ȘTI AI CĂ? Reprezentarea grafică a mișcării rectilinii și uniforme a unei bile

• Preasuricml
m ausecndlr
ăs Rețin
easurilcpndt. of
Peentaviosdulf n i m a g i n e a a l ăt u r a t ă s u n t i l u s t r a t e
deGalieoGalie,dar p o zi 7i i l e s u c e s i v e a l e u n e i b i l e a f l a t ă
primul ceas cu pendul n m i 1c a r e , l a i n t e r v a l e d e t i m p e g a l e 0 x(cm)
eatnul1667,
crosf cu Δt = 1 s. Distan7a parcu să de bilă n
decăteChr tianrs d ărceilfusr pmietldarv nu Δt1
= s
Hu.
ensgy este egală cu d = Δx = 2 c m . De o a r e c , Graficul mișcării rectilinii
n i t e r va l d e t i m p e g a l , b i l a p r c ug e și uniforme a bilei
distan7e egal, mi1care bil est rci ‑ x(cm)
einl1iă. mrofinu Peurtnaărm 7i air v a
eclor duă mărim fzi, ec oc dr n a t x 1i
timpul t, se folc repzentări grafce 14
eracuăod etanxopdrc ‑
12
. eralucid Pezoiro ăalxtn ( t)zierp ăetsn
peăsmlidtno ectadnlru ‑ 10
1c
im lutp ăr, ielb ă( l a c i tr e v x a e p r i x)
zierp es ătn7i aps ie tanod r c eliro a v ela 8
GalieoGalie
a i e l b n r to p u c i u l m ea n t g d s
e f r 7ă
nir O. 6
Re p r e ze n t a r e a g r a f i c ă a c o r d o n a t e i
un i mobil n func7ie de timp rep zintă 4
graficul mișcării mobilului.
2
ola v e tuc r n s oj iam ed lu b t n ‑
t(s)
7i
aps ie t nod r c elir nemo al ie b a el ‑
espunzăt
ortldimc . or 0 1 2 3 4 5 6 7
Momentul de timp t (s) 0 1 2 3 4 5 6 7

ChtianHurs ensg y
Coordonata bilei x (cm)
(Huenius)g
0 2 4 6 8 10 12 14
• naul1948tosauf Concluzie
asurilecntv ă.t p a e r d e d t n e m g e s1ci mn Gru l e cti1i
sfAcea iăetărnmsiraloefzetircnaeupr i
. eomicat Aceasunt 7e
n a t s idp de nl ua pg se r o c e l e l a g e p măict f ae ărd tg a re l a v r ăe ct n i r o n u .
libom ed esrucra
edoamnilstf
1tin7ăpentruamăsaur Aplic
ecizitmpulor e
maxiă,eaor 1 n i m a g i n e a a l ăt u r a t ă
afindortesc i v e t n u s 7i
n e d zio p e7i
ta eli
deoscună s u ec i v a l e u n i p e r ‑
la300 000deani. .
ăetra lbfmai lepn a ols
Distan7a dintre două
pzio 7ii seucv rp ‑ 0 x(cm)
zi, s aăpt ni u a e m i g n u l
care este l60 = .
mc
a tind că fiecar ps et făcut n Δt=0,8s, traseză un tabel d vori n cae
săzienot moentul,
dip cât1idonatrcpesi,pentruficad
zitpoelc 7izeepri .enimagdsut
b Reziepr ntăaficulm1c gr ăripentrusoaflă. elapimbr
2 Ma1c
laegmri oalăadătrsope tă.
eapdr Eaolse1t
f aplic7i
oe onuleftpd
1i
libom zăaertsign 7i
aps tnodrc pmit ed nmo etirfd al ăla era o c ep
fa7ădecasi.Da7i elobt entabludmijos:
r
t (min) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
x (m) 0 40 80 120 160 200 200 200 240 280 320
Reprezintă graficul mi1cări 1i precizează inter valu de timp n care Maria fost
epausf7ă
nr decasi.
Pueanmi1c
r e1i
ar .
orpeaunic Aca7i
elrc amedi L6 57
Punerea în mișcare și oprirea unui corp.

Accelerația medie
Observ
7a
aiv n ă, naidtoc ză aeslâlptnd eisa rc iuproc .
e t ls ur m v i d n r u o m n u t i
7i
op e t . irudometl afn slped Obăresv 7e elunrt ‑urtnidel 7i ca rt sid e p n , i
surpinemaglăt, eatur 1iăsr ebărpundlatr i.
Tr7u elun ăca, elpr c abm edlaucot pniedsaurtne‑apsuadner talf
(fi regas p cru .1). gi Ce1c im ed l f 7u elun rt e a r z? ac tseca n l Ce7i
op sed nups ‑
zae7u
tilvunerpt ?iul
Vizaet 7u lunert ă?trnuais ocertsgiulcrapu mitnVizaet unert 7u
el iul
ăs etaop ăcsaerc ăs ua ădacs (f.2)? gi 1 Trenul7
n timp ce trenul7ul urcă, viteza sa cade sau cre1te? Dar n timp ce trenul7ul
ă,
raob c 7i op ec zaetiv e?raps d enups
Cân7u elun rt d ălc lu anif al snuja lăt(fie ro .3), gi ăcif dom es muc za?eatiuv seca
Concluzie
1c
imlup tn ăr7u
elun rt i , iul ă: czeenutpisvarolevaspid
• 1ierinop al ârrob c al zaetiv 1t
e rc ; e 1cim ed l ftsa o 1t
emun s e ra e accelerată;
• e1i racul zaetivrpaol , edacs 1c im zatcsenr 1t e m u ns e decelerată
sau încetinită;
• ămr ânătnaesoc eptimunra7i o i n, ueroltac ânc d1c
i m a e tr s uni‑ 2 Paac7i
trdeis i
formă.
Rețin
Peerizaactnu ari7i
vdemoul zeevita ‑untrmobilu ,
timpderalnv
sedfin1teomărimefzicănumită accelerație medie,ezicarp ntăari7i
v aevit ‑
zeeadtimp:
nu
∆v m
a= ,ăsmedatinu ăru SI
n dni f [a]SI = .
∆t s2
m m 3 Sta7ieadopri
• O7i
a rel c ed 1 zierp ătn 1t
erco zeetivaurclbominu 1 ăpud eif e rac enul7u
atr lui
s2 s
ădnuces 1c
im ed .
e ra
m
• ănmesa do n ăt,
ro 7i
a rel c o ed −1 zierp ătn ădcs o zeetilvboma eunr i
s2
m
cu 1 ăpud ădnuces raif 1c im ed .
e ra
s
• Daăc 1c im 1i
einltcre siul bomaer ă,
mrofinu 7i arelc ă. lun e t s a
• Un mobil care s deplasză uniform (viteza est conată) pe o traieco ir ‑
ăraluc 7i
arelc a ătiroade ărcifdom 7i cerid 1c
imed (sera ăcifdome 7i ce rid a
zeetiv –
i g.4). if
Aplic
O ma1ină porne1te din rpaus, pozi7ie notaă cu O, se dplază acelrt până

n pozi7ia A, apoi arcuge distan7a AB uniform, iar dn pozi7ia B nceti 1te până n
4 Biorieactpls
zipo 7ia C,e1t
undsopr .
e curbilne
a Cază a e l u c l za1i eat1cm i v n e d i a en r a
la A la B.
b Afă 1c7il i a em r c l n ae c a e i r d a e m a ‑ 0m 1s 2m 2s 10 m 1 s 12 m x (m)
ăt a r e l a e d O la A.
c l u s rDeu c ă 7i
e na d i r m e n l t c e i a d e m a
1ci m a l e d e tări n t e c n i B la C.
O A B C
Extindere. Mișcarea rectilinie uniform

variată(dă)
ecalitvsr
Observ
a r1
ugnif ătarsueli 1c im tăselhcisgadnbmur ăta ăs ădac readbli
ătimunao ăln 7i7a af rpusctoarnem Pămân. iult Acătsae ăcftsoaei rgot f ătu
,
cipo s borts ză
a e i r pf t m s g o e r d n f e l a r v t c n a i p l n u i e d g a m i
. elag Stlupocsbartfgeăzeertsign 20deingampă. ducs Seetaop
ocnsidear ă o unitae d timp enru mi1caer ming ets un ietralv d timp egal
1
uc ut = Δt0,05 = .
s 0,05
e l m i r pn ,
ednuc s ăraob cegnim 7ă
natsidoep ălage uc
12,25 7ă
n a t s i d e d e t a i n u o d n i f a c t n e m i r e p x e t s e c a n a r e d i s n o,
i c r t me o i v l om e r a c e p
1 ud12,25 = .
irtem li Duăp 0,101c imlut pecnalde nuc s ăr,
i âtrob caegnim
7ă natsid o ep ălage ă7i tinu rtap uc ,1i1a a, etrap d iam ânp ălato eras lpedăloage
100uc ă7i tinu .
Analizândimagnelătată, ur epo7i c zaevitspundr ming?
ădc lupmit n etar is gern elatn mirepx el tad etuc rt nus oj iam ed lu ebat n
. i gn m Cuăcif dom zeestiv ae?riolav
Momentul de timp t (ut) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Coordonata mingii d (ud) 0 1 4 9 16 25 36 49 64 81 100
Viteza mingii v (ud/ut) 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Ceobservidacăurmăre1tari7i
modulev einfuc7i
doatrl edtimp?
Concluzie
• Mi1caer ming ts erclin 1i aeclrtă, deoarc vizat sa cer1te p măsură
.
lupmit ecr Di7a nat s , ăesraumcip e n c id ets gnim ed 7i idno c eli
zăt
nupseroc mitedluavrtnieac 1i ale c t s ro .
• Diăvresbo elatnmizarelpax nroletă, acd ăpud ă7i tinu e a re c t , pmit ed
zaetiv 1t erc 1i ae c u . eraolv Seăcenupstao ătsaecn 1c im e ra accelerația
este constantă. Mi1caer c lo pe tarico lnă 1i n decursl ăreia
7i
arelc ă, tnasocet a 1t emun s e mișcare rectilinie uniform variată.
• 1c im n ă, tair v m o finu e litc r ae viteza variază proporțional cu intervalul de
timp:Δv = a · Δt sau v = v0 + a · t,ednu v0 zaetivs 7i
i n l u t e m oa l,
a rai v este
zaetiv lutnemo al t,ăsm 1c
imlutpecn al dtru ăr.
i
• În mișcarea rectilinie uniform variată, viteza medieălagets emtiraduc ‑
v0 + v
ăcit zeet1c
ivmrlou peacnv li ăr1i i 1c imluanf ăr:
e taidu s vm = .
2
• Mi 1c a re co r p u i l o r l ăs a te l i b e r n a p ro i e r a Păm ân t u l i , n e g l i j ân d f re c ăr i l e
cu aerl, est o mi1care ctilne uiform avită. Accelra7ia cesti m1cări se
m
1temun e accelerație gravitațională1iăla ge t se uc g ≅ 9,8 2 7e
e,
f a r p u s a e r i p o r a in
s
Pămân. iul t
Aplic
a Aflăa7i
elrc ârobrcdea ming,
ae utilzândetabluinxprm ed
.
maisu
b ă.
tair v mrofinu ein lIdtcer ăcaisf ltpned ua el7i i ab uo tm s e i r f d e r a c n e l a r i
1 Miencădg ăelibr
c Re7i c e lzeia, ltzăn e i d l c n e c3 nma ulcpe ă7i
rntpui i e t s e c a ,ăs a l i o p a ăs u l a ‑
ă.
d e n o m o t a n i l c n l u n aMăs l p e p r e b i lăr 7a ae noc tn slăiud neraulocpmr a ep d
1ci m c o l . ta ue vr a ză 1i
ae rt acne im lo Decn rl cu pămn iat re izatd e mi v
1it a n i l c n i u l nzaa lb p a ,
l t aine dl zacneotmi vl u n1c i a o lm p n e p i ae d r n a o m
7i arel , ca i e t i s o e p ca .earzân iol rteu n zia u le c ni o c d
Evaluare 59
Evaluare
1 Ce7i
on ătimuned brt enu ânc inuta ămrifa es d ăc pro nu erpsd ălfa es erats n Grilă de evaluare
edmi1c
tarpusn e?ar Fi10p
tceibus erac .:
2 Pozi 7i i l e u n i co r p a f l t n m i 1c a re p o t f i n re g i st ra e l a i n te r va l e e ga l e d e t i m p, 9×10p.=90p.
iar fotgrai n care sunt prause toa pzi7iile nrgistae nume1te fot ‑ Dificu:
no 10.
epunct
opică.
bstrafeg Total:100p.
a An a l i ze a ză i m a g i n e a st ro b s co p i c ă1 1i ev i d e n 7i a ză t i p u l d e m i 1c a re p e c a re
otineaplucr. ds AUTOEVALUARE
b Urăr m 1t e 2arugif n e 1c
im ătasnl of a erc lib enu aătrim o uc ză
e tiv n nfuc7iedpunctajl
7e
efarpus io zoiro 1i emac inu elat ăciftned r7i op luesa rt nid l u 7i ob , enut epo7i t
cursdebilăpa emi1c
ncar ată, elrcs etină. spcvr aluv.
oet
3 Ceormă
f o7iruneiaxlct bicletăd efrdmtsiuncapo Prin autoevaluarepo7iafl:
7ă nir Păm
ed tagl ân, t zuac n 1c
im l ăr?ietlcb Da7ă
af r 7ă
nire f d m t si nu ed • elsabpunct
epdalză,
tucrbisg ormăefc oriaxul?ect ătegpr irtale;
• cuno1tin7eeompltinc
4 Un t re n p l e a c ă d i n t r‑o ga ră l a o ra 8:20 1i a j u n ge n ga r u r m ăto a re l a o ra 9:10. e; sauinfct
Dacătan7a dis cursăpa 120d
dets kilometr,zaevitscar enulitramd • ec7i dirn ets
nmi1celdouăcasintr ărg i? esară‑7i nc zientroc
5 Un excursion t parcuge n drum astfel: prima jumătate din timpul to al se en7i at ă7a van e; r
ză
aeslpd 1iuinltcer zaetiv uc4
mreodfinu /sm ,1c im ed iul pm t lu se r ai e ra • cumsă‑7imbunătă7e1ti
zuer . elta
sedplazăotecilnur1iormunifczaevt de2m/s.Calcueazăzaevit medi
.
cursotdmlpaienx
6 Unăl
c ăt‑urtn uacsză
epldtf roac ivmt n zaetiv uc vt10
= /hmk ,
obserăv mi1c secaronptd ăfa7ă
unlerotcsi tula,
de drumipe
parle cu 1ina de tramvi. Pietoni s mi1că rectilnu 1i uniform c viteze egal
vp=2km/h.Calcueazăzaevit fiecăratăregisonup decălătai. vmoruldnt
7 Oă
scar rulantăcăur ectilnur1iormunifczaevt de2m/s,entrdouă.
etaj Lun ‑
ărcsaemig ăuodelc rtni 4 ed t s ja .
irtem Afăl monuerac pmitlurevn
ăracsepu ntalf ăuodelc rtnau v . ejat Daăc ăbrgeslumo 1t e 1i
e ăcru
ătnalur cs ep zaetiv uc 1 ed /sm ,âtc n , roiepus ljat egnuja pmit 7i
idno c eli
căauresn zaecuvit de2m/s?
8 Mai jos et rda blu e arvi7ie a mi1cări un elv car pă de la 1coală
1i ajunge ac să. n tabel , x est co rd nat el vu i fa7ă de cas sa . Se 1tie că
1c
im .einltcr es iulve ar Rezierp ătn 1c
im lucfarg ăr,
i u l v e i i t n e d ătcif lupi 1
mi1cări1icaluezăzaevit ‑aesmdicuar deplast.
Momentul de timp t (min) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Coordonata x (m) 0 90 180 270 360 450 540 630 720 810 900
9 n figura alăturată sunt rep zenta e d(cm)

g r a f i c e l m i 1c ăr i l o r a t r e i p e r s o a n e. 2
Ce7i op 1c im e rpsed ărncuepisf ae r ie Bitcils
25 Alătger or
?enaosrep Ce1c ie m r a ce d i f p et r a e r a
?e la p e dr t enAfsi d e răalc u czee t il v ‑ 20
.enaosrep ieză rat se l c e r t n i d e r a c e i f
15
10 Pionet
5
0 2 4 6 8 t(s)
Inerția, proprietate generală a corpurilor

Observ
ăcf elisrucx n ănuerpm lacot u e as,

lc u 7i
eva un ăs eiov 7i
at s e raoic p n
p e c u l o a r d i n t re s c a u n.
e Care a putea fi consei7ele dacă nu respcta7i acestă
ulă?
egr
nt‑ur n autobz aflt n mi1ca, re s u n t m l e p r s o a n e p i c o a .
re La un moet
dat,1oatsăeobligruf ânfr zee brusc.Cesentâmplăobuz? camenidt
De ce este obligatorie purtarea centurii de siguranță în autovehicule?
Experimentez
Scopul experimentului: Punerea în evidență a proprietății de inerție

a A1a ză o m i c ă j u c ăr i e d e p l u 1 p e c a p o t a u n e i m a 1i n u 7e. Pu n e p e m a s ă, n f a 7a
ma1inu7ei, o carte 1i lanse ză ma1inu7a spre cart. e Ce se ntâmplă cu j căria de
1
ulp ăcad ?csurb eaf s aernl Daăcad r 1i am ersnal 7e
un ?tnel caf es i Noză
ae t
o b s e r va 7i i l e n c a i e t . Re p e t ă ex p e r i m e n t u l p e n t r u v i t e ze d i f e r i t e a l e m a 1i n u 7e i
1iăvresbo 7a ne r fid o rp e tn rap e c ‑
c e s e l e d e s c r i s e d e j u c ăr i a d e p l u 1 1i
. ecart
b Acă oper 7i suboncart pahrune
d e s t i c l ă g o l , i a r p e c a r t o n a 1a ză o
monedă (fig.1). Trage crtonul bsc.
a b
Ce se ntâmplă cu moneda după ce a
?lunotrac s t of Noză aet 7i a rv e s b o e l i 1 Exădenomrahupc itneum ar pg e
ncaiet.
c Pune mai ult ocrpi (de mxplu, ming de tis) ‑ontr cu, tie apoi une c tia
pe un cărucior 1i lasă‑l să cobare p un pla ncliat cre a l bază un oprit
(fig .2). Po7i să construie1ti planul nclinat sprij ni d o scândură cu n capăt pe
u n s c a u n 1i c u ce l ă ‑
l a t c a p ăt p e p o d e a . a b
Ce observi? Ce se
n t âm p l ă c u c o r p u ‑
riledncutpăec
ărc tirpo sf a luroic
zaab l icn ulap ‑
nat?Noează t caietn 2 Exăărpcmanur ocetpn mlirbepuc roi u
obsera7i
v . ile
Concluzie
• Oazubotnaidem 1c intus 7ă aefr ePăm d ân. t Când1oânrlfue ză
ae ,
csurb
7a
nidetua nmo ăs 1iăsp zeert 1c imedarts 1i
e ra lusne rp a l edro v s
1c
iemd zuubotlaer ,
iul ântsixe ărtnedicalusdr . i Laâmtnelsf ălp 1iuc
jucăriadeplu1depcaotm1inu7ei1icuorpilednăruciorleaăb
.
tanilc u a p e
• Moăpurdahne c ăcsurabe g t ăttesracipulnota ,
ae ăucrtnep
7a
nidet ra ‑1i aed ăsp 1i suaper d ats r ,, iced ziop 7i7i in a ă.
la
Rețin
Inerțiaalăenrgopits deorpuilca a‑și menține starea de mișcare,

1i
ectilnraf ormă, unif , epausrdfi atâtcâttimpa ac7i
senurioxt d onează
a s u,
pr lo 1i de a se opune la orice acțiune din exterior ce tinde să le modifice sta-
rea de mișcare(r1i einltc ămrofinu )suaperd .
ualfes rcn Inre7iprociuna
depin natur cesia 1i de imnsule a. De exmplu, un cb din fer a
iner7idecâtmari ela1i cdubn dimensu,lemn.
di Deasemn,cubl
einr7i dfa edcâtamir uncbdifermsa.
Iner7ia,alăenrgopit orpuilac L7 61
Inerția în viața cotidiană
Observ
,
r to p s n a e d l c j i m t a o n , enaoim c ,irunet 1i e raop v , enaoiv el air t m
eansport(bu1teni,grinzi,, epacht , eontairc alizev c.), et ebuitr.
n ao c
Dee?atorbuinc Ceentâmspoa pladcăe?atornusc
Dacă un camio gl frânează, acest prgue ână la oprie anumită distan7ă.
Cuăcifdomes 7a natsid ăsrucap ânp ă1i ale c d ri po al , noimac ăcad etsac
ncărcat?
Pentru a fix coad uni coan (fig.3) ai două posibltă7i: să love1ti coanul c
coad e supraf7a mesi au să love1ti coanul c parte malică de masă. Cum
trebuie să proced zi astfel ncât coad cio anul i să se fixeze de par tea metalică
acionul? 3 Cioadăcnu dinlem
Prafuleordinvschpt earsudcăsuntbăteut
(bdurobiectn ătăt– eoarvcd fig.4).Dicauză en părafulr ăse1telobict
esaubăttcr e?ut Explică.
?‑airugaf nidătaoervmsuătpltaoicengsm uc aerb tn ătaru
(fig.5)zeeprts cărorulajtmnsep maseprotui eair
dealui. rcfg Actesmcanipuo7i r elurfagc‑omixtn sită
metalică.Explică. earsdpoct
Ma1iniledspălatu1ifunc7i. eloraufctds Ceesaulocnm1i
pr na
de spălat fsel ncât rufel să fie stoar? Notează n caiet opna t 1i apoi dscută
olegi, cu cupărin7ii1iesorulf. cp
Concluzii
• Mae7i tnu ai cx b f r o p s l , e e7i r cn i a o d e a t r o p s c 4 Coor1i
v bătător
. esaolucimrdptxefva De, ulpmex ărcenlaoim e1t u t c ab , ine
fără o fixare co spunzătoare acestor , riscă să producă acident la porniea
ăcsurabeipos . iulnomac Dea, e n m s u ec t a r o p s n et l r g n i a t o c
ăstopr avnu ăsrecaov rp ăcad iutseca rnutzăt pse ro c ta gel nus . ro
• Ditsan7a de opri a uni camo nărcat es mi are dcât ditsan7a de opri
il uo ,
gnamc lărucnoeimard tea7i rcni aeiâtcrmd oaimc ‑
.
lo g iu n
• ă, cilatem trap ed iuPelnacoi adoec axdifoc u rtnl acoi tvol eiub rt
ă.
sam ă, sam zieodc iulrnavco imru n ăcilatem trap 1iiulnaco itnoc ‑
ăun 1c im ătc aer ă, sam er ătirpo ets pmit secaă. mn eda oc rai As, l e f t a e tr p
ăcilatem ză aexif s ulnacoi ă. d a o c e p n i b tr a o f
5 Seolsitrmanufp
• Daătiro ă7i teirpo 7i reni d i ut cs nirp so, c e if taop eniah u s e rao v c nid lufa rp ‑ de apicultori
. ertaubs Puânn 1c inlmurovdc ă, c s u r e b a a, s l p e d vt c a i tr a p
ămr ovfaped l uc ânămrun e 7i reni d 1i e ădcrovipa a. e
• ‑ortn :
ltăeaxfis aetsruăgaefl prnuiMisagdcfetrsa c erd
ăsup 7i a t o rn . elvinam ulrotjace Mia, er ătiroad ă7i teirpo 7i reni d , e av
ăs ednit ămr ână1itaxifr. p e u s l g a t f e n i dm r u a l e n f tc s d
• Ru1i anmesuplf ălpesadn 7i a t o r m nu e s t a . ievuacdpr Daot ‑
ătir 7i reni , ie dănesiltufr 1iăsp zeert 1c im ei1i nltcar ă,
m r o f i n u t nr ua sd
ăsetagilbo zeeăstailrpod ucri . ievuc De, i c f ro im e ra vuc e rao ap
ăestaop ăsai ă, v u nc i d . u en l f r a d , dotmsecna ârfaselroti vlefur 1ilut
ălpsediulmargop . e ra PORTOFOL IU
Aplic Realizeazăatperfun
et „Importan7apurtări
ma:
1 7i
acLaude aro ziif e ăc 7a
natsid eăp iruabge tl ed aborp ia50
de .
m Exăcilp an7ă”.uretidsgc
epo7i
nutdc opribusclandef. Doează‑t
cumnt eutilzând
2 Teplimbcueta.Launmoetdabirsăe1t
opr ibrusc.Peecardino7i orma7iesudinfv i.
ăs eiub rt 7i
ca zieno ânrf ?a Pe7ă
af nid ator ?etaps nid aec p uas Juăcifts ăsr !lusnp Adunăerialmto
3 n legisa7ia rutieă se rcomandă păstrae uni dtsa7e suficent d mare nt ealizerpc zi‑ontr
.
ombileaut Cutăeasifcmju e?omandrc mapăzeepravc nta
Masa, măsură directă a inerției.

Unități de măsură
Observ
Puăuod rcl e1i d a c s m u e p r a nc i u p r o c

v o l u m : o c u t i e c u c r e i o a n e 1i o c u t i e i d e n t i c ă, d a r
goală. Love1te cuti le cu mâna pentru a le deplas .
Care dintre cuti est pusă n mi1care mai u1or? De Nisip
a e,
nms ăcad zdoihg nu ărcdr nilp a 7i1iiopa
2 1i
alec 7i elufpzdoichg nlp a ,7i autis e c n iam et s e
u1orsăo7i lsc zidinpo 7iepaus?dr
n figura 1 sunt repzentae două găle7i identc
ă7aga . tr o p u s n e d t a g e l i r o f s i e n u l i d e m r t n i r p e t Găleată Găleată
oalăg cunisp
Gălate Aă, laogets ălgrai ate Bănilpets .
pis n uc A B
Unăsaervoticnum zeesalpd ăuodelc ălg 7i e .Efro ‑ 1 Experimnt
tul depus entru deplasr găle7ii A e st d i f e r t d e
ălgaerslpdutn lrofe 7i e i B?Noză
ae t n
caietpăreatr,apoidscutăolegi1i cu esorul/pfcp adefizisor că.
Am1t etni ‑7i e zio ăsaoilp 1i s o je p r mi a cn e tu na r p l e b m ut i s o l f a
(fadu .2). gi ăsetnia ăsacn iurtcn laduăsneaibrtnespal rbmuir tucs ‑
ăpcnluroi etn idel r . i re ămrau tnepaCul rbmuenib amlec rânut csievm âtce
3 7i
up iam ăn ăpa ?ae p Daă7e c nu r (fl .3) gi , eiaolp ed ta u tsof a eăpr cs muc ap ed
?‑aain elbract ibm 1i alec Ef tse arut cs e 1i a urtnep su ed luzutaerco n l
ă7ec 7i upraodts falu ă? pauctiportsn Caătu 7i acilpx e ziifrzeoel np mco enf lai ‑
ântucsid eta, i geloc u d 1i i net irp /plu. ar o s e f r o p
Experimentez
Co1t eiurtsn7ă af tnilc baehgj nu e zoiro lu(fnapted .4), gi zân

iltu ălgir o d ăgnul
4 âncs o uas ă. rud Li1t ep âncs eling ram ep , ilgr uas ird ârh ăsaorg im et , n o tr a c u s
elftasncâtorpuilecanst jghbănucadădeopartsu liae. c
Pune capătul de jos al cânduri n etoul i ct, a1a cum se dv n image
ătla ă. taru Fiză aex ătptraoecnus , i u l b a er ho g j p s i g u rel ap m x d ‑
ărc ed cnat u ep uas n c 7i
iun ae .Dăârv nid lumrd âtc iulbaehgj luf . elib nu e
Reătep u3 r t n e lp m i r x e –4b7i
cefnoli 1i
alecnidt o l,
airetm ăsn aied ‑
. etirfdm Daăc , eulinab 7i op ăs eldacoutrspmnixeaf
dimens u .
frt Bileorvajung , c t i e d u p ă cea r s o v d p l me urn ă c u
ânp aituc ă. eripo al Măsărao 7a nat sid dăsruc ap ânp ălib ulmetsi aeripo al –.
eituc
Coză aetcl 7i boeltad 1i etun ză‑l aeton ‑u. s ro tj n i a em d l c u e r p l b a t n
Nr. bilă 1 2 3 4
Distanța de oprire d (m)
Concluzii
• Cuălaogit 1iălg ălaogte 1o uiams perda tsnideaocftp âtcedr aituc
ălgănilu, pasmr einaoudecra7i t u n s ec i a e c r a o e d . ram iam
• Umătaru csifetaoplrb ăcadse uc ătiore s 1iătirpo a . c s u r b t s e c an
ăs auăntzeiersoalcpde a v sa7i prenidom 1iie ăraplednrbmua vep s d at
‑aserac . tirpo 1i alec n ărutcse dom 1iă7e c . eiaolp d t u l
• Di7i bo el tad n , iultnemrpx ludacnetu ăvresbo ăc ză aes lp d ib aituc
7e
nat sid ep , etirfd ăcadrih ăsltnuse lib tao1i ec led rbileta ăln 7i. em
7i
idno c et s ca n , i 1i ae c aev rov el ib ză etiv .
eituc n aer tni al Bilurtemaid uc al
ză
aeslpd ram i 7ă natsid o ep aituc âtced ram i , c am lurte aid uc lib
pentrucăiner7iabilemrts adcâtiner7iabilemc.Iner7iasemni ‑
ătsef . lut a pro c nu al ed tir f
Masa,măsăur ectădir ainer7iei.Unită7idemăsăur L8 63
ȘTIAI CĂ?
Rețin
• Unentimrucbd
Iner 7ia est o pro ieta fizică măsurabilă, căreia i se asociază mărimea fizică apăemasd1g
r am.
r
numită masă.Maesaimbolur„ m”sau„ M”,iareuntdmăsăur nSIets kilo- • Ofurnicăeomasăr
gramul:[m]SI g=k. medi5m.
ameilgr
• Ceamicăpasăredin
Masa este o mărime fizică fundamentală care măsoară inerția unui corp. lume este
ospeci
Pânăn2019amulkiogrzeep nta msuielopăsatrlBioulrdeMăsuri
olibr, dec
1iUnită7idinSè, esvr Fran7a.Etalonupetrmkig făcutdinplaă1iirdum
operitădsc n
1i.
otipaunre Cuba1ienucar
• 1alentcu: hivgsk 10ame(hogrhct g) cântă e1t r temaiul
100ame(ddcgr ag) de2g. amer
1 000ame(ggr ) • Oeotbalrdfming
10 000ame(ddcigr g) masde0,5k. ameilogr
100 000ame(cntigrc g) • Uneomasătrdul
1 000 000ame(milgr g) desânximatvoedprg
• Muamulisnt:
pkogr 1q(chintal)=100kg 5k. ameilogr
1t(tonă)=1 000kg • Un om adult re n mdie
1v(von)ag =10 000kg 75d
deams . amekilogr
Aplic
1 Un camion cărcat frânează 1i se opre1te după ce parcuge o anumită distan7ă.

Ac1i
ale , noimac ărcn e rad ,
tac ânrf amru n ără7ă
pn ua dt s i r p o a e v g r u s c a pi e c
ăcim a âtced âncinuta ărcn ared . tac Cu?iclpxem Noză aet 7i
acilpx e t n at
1idiscutăolegi1i
cu esorul/pfcp adefizisor că.
2 Obilăsupendată
gr ‑uprint orizosuptndecalvfirn tal,aurfignc
alătată. ur Dacăbilădentagrs , josn , firtalunemdp firulpes
. superio Dacă se trag busc de firu,
l n e o se rup ,
a c t s f i r i a r ec l s u p i o r n
. serup Caxplica7ietsr enom?rftsac
Firulspeio
Bilăeagr
Fierioulnf
Seeagtr Seeagtr
etnc brusc
3 Ma1e
a tnus edom tlu i zaălacitrev p etătla enigm ac ă.
ta ru
Cu7iop m ăs 7i ocs ădenom ărf ednom lunrt id ăăs ziejnard l
e?tlapc Aiziladispo 7ieunc7itsauoriglă7i sub . er
4 ‑urtn ă
lfa es nrt d ogav n ă.
pa uc rh n Su7a
afrp zoiro ets ahp nid e ‑
talăcânatuni fa7ă epusrntld Păm de ânt.Centâmse plăaf7a
suprc
apeidnhrlou?t Darcândenultrsmi1căectilnur1iorm?unif
Cesentâmplăaf7a cuspr enuli?atrpdho
5 Ordona7iescăt
nr orumătelmas:
or 2 500g;2kg;0,001t;400dag.
Măsurarea directă a masei corpurilor;

cântărirea
Observ
nimagle ătuaertsnzep ntaedifr szipo etivulzaetpnrucântări ‑

.
roliupcae Idăciftne 7i idnoc zailtues racneliziopsd racft 1i
vit ăcifeps ec
1 Ba7ă
nal 7e
arb uc elag
orpuisetcântărtaes.
icu Veziurile1 fg –8.
Aleglunrtziidops elzevitrp etan1ienupx ăsalc oărp erpsdmuc
zăaedcosrp urtanăsemp zioprusicadnm . sleuvait Noză a e t t e ni a c
ânc ed lu om ărt . eri
Experimentez
Scopul experimentului: Cântărirea corpurilor cu balanța

Materiale necesare: 7ă nalb o 7e
a rb uc ,
elag ăsurt o 1i
e tac r m s u 3 –4cro ‑
puri de cântărit, de xmplu n,
pear un caiet, o minge d tenis au de ping‑pong,
unmărc. et
Modul de lucru
• Echilbrează baln7a, apoi une 1or pe latnu di stânga un corp a ărui masă
2 Ba7ă
nal er lat uc
eivrsăoermin. dt Pentruamăsaurmsopli, c pune latdir
, ecatmrs pânăcânbaln7a d ată. echilbrnoudfv Mapunsecatmrl
n mod escrăt.or Masa ocrpuli et gaă cu sma elor ct a u
atbln7a
echir .
Atenție!Când pui corpui sau mse arcte p taleru baln7ei, su7ine cu mâna
baln7aelncâtftas tasăec zenused zeechilbr 1isăcadă.
• Repetă cântărirea punând acel 1i corp e plat nul pe care au fost puse masel
, ecatmr orpultc. seafimn
• Noează t 7i aloriebv ‑uentru ntabel.
• Repetămăsătur orpalesntucânif tăr. eir
• Analizează rezultau măsurătoril 1i indcă mas pentru fiecar dnte corpuile
3 Ba7ă
nal rotacidn ca u
cântăr.
eit
• Indică princ pale trei sur e d ero i care afect ază rezulta u ob7inut n cadrul
xperimntul.
Concluzie
Cântărirea7i
arepo ts ăsm es rac nip a ărao 7e
nlb urotja c pro iun asm /i
ânc .
iul rat
Peăsmaurtn 1t esolf prociun asm ru ătmrue ă: rude co p a r
• Seză aerbilhce 7a nalb (dăca 1i uer năuod rlec adrstlepif nucrpesmi
zoiro ,
erlabtn e pac l ăs m7i
eutp relat ep m nup ăn ănil tsa p ă7e cub as el
ârhed ). eit
• Se1a a ză1o u.
e r lat nid lu ep ro c
• Seăllec p tarmes nup , relat âtcn leftsa ăs zeerbilhc e7a sn a l b .
• Maânciulpro as ărt ălage ts i . e tac r m olesa mu c
4 Cânrat
5 Cânăjit uc rat 6 Cânrotacidn ca u rat 7 Câneicamr f ed rat 8 Cânrat

Măsectăadiru orpuil;
amsec cântăreair L9 65
Să construim o balanță PORTOFOL IU
Cotănsul ersudiv
Experimentez eormadinf ealizer ază
1i
zeeopr ePontar erPow int
Materiale necesare: un mera1 din metal, pahre din plastc, sfoară, o farecă, ersbaln7ecudiv /
o tijă metalică sau n bă7 din lemn, o pungă de 500 de grame cu boa e de fasole, cânolsitdefar‑aulng
ânc ed irupo ărt (dti :
ulpmex 7i
ucsa o ,
eraot ămug o 1t ed , sre 1i or ,
e ăml o âi.).
c te timpul1ixplicăe modul
Po7i urmări un tu orial n care sunt prezenta e tapel de r alizare a unei astfel de epntruolsiafc
baln7eernt. pi cântăr. orpuileac
Modul de lucru Adunăerialmto
• Gău1t er ăuode ârvucitsalpnderh , ecrfao inul ăcf ânâtcd ăugiert icmr ealizerpc zi‑ontr
gineaoprfcărm . uipahr Găurilebutsăfiealtn7e ds aleg mapăzeepravc nta
tă. ealundc PortofoliultăulaFizică.
• Taăoarfies n1asebucă7i,eculngimad15c fr entimr.
• Trătacub o ec ăraofs e, d rahp ertnid‑uartunipla uicfroădan iopa arofs
elncâtftas săămr ânăfixată. depahr
• Fiexază 1i celat inc sfor, afstel ncât de ficar
pahrsăecâtatfilg . aleoridungmfst
• Le a g ă s f o r i l e d e l a f i e c a r e p a h r d e c a p e t l e u n i
a1, umer alăturcnfig ată. ur
• Suspendă apoi umera1ul de un suport orizontal , un
bă7sauotijăfixată. elacpt
• Po7i pune bă7ul sau tij c apel două mes 1i
apoile7ifixacubndăziade ă. v
• Balan7a astfel construi ă trebui etalon ă. Numără
câte boa e de fasole sunt ntr‑o pungă cu mas de
500de grame 1i det rmină mas medi a un i bo
de fasol,
e care va rep zenta unita e de măsură n
esuldcânopr tăr. eir
• Puânc ed proc n‑uurteahpn ertidărlun 1iti iopa
punelcd‑aldoieaphrb,fs până
ânc 7a nalb d ătarbilhce if av (u1u arem zoiro f a).
vl t n
• Nuărm ă1i elosafd b ză aeton ărmun ‑urtnlu n
.eldmaijoscutbpr
• Repetăcânpentruximl tăreitr loac
orpui. c
Număr boabe Masă corp

Corp
N m (g)
Prelucrarea și interpretarea datelor

• Deerminăt orpuilcânmas tăre: it m = N · mbo .
• Identifcăeadmăsor ăur eibaln7e tsc .
• Indicăează ctforipnlsud zuer taulcântărir.
• Dacăutilzaevfasodbcn âugrdeboasupi ,ecipr ‑
ziacântărafimbună? rv
Rețin
Cântărireaorpuilcsefabn7e, eacrtlonvpidf nfuc7ie

de precizia nec sară n fiecar caz. Eroare n procesul de cântărire ste gală cu
eatlonuizarv tndecurslmăsărur i. Cântardebucătărie
Densitatea corpurilor, unitate de măsură

Observ
:
d i h c le d r u t a 1 sireugtnf seracn h păpsutaif rgot fe s , d i h c ln u
1ie r i m. ratnemila elu Deză aen s 1i lurah p teiac ăepânitfon edihc l iert lecd
ep .
nsd Caertnildchsam 1ieractlsim7i up n?sed
Exlică. p Foează rm 1i ut nelfasd rtu lochie anu să.
ectm Asleftd
csemun s edihc l nemiscibile.
1 Pahar ec on7ine lichd • Ce2? aru7i
goipf nd ituc iert lec rpsed nups Ceărm ziif em ăc 7a ne r fid e caf t op
eritdf
cuti?erln Cae?maris cut eldinr Jutifcăs onclu ‑
zi.eaijunslcr
• Analizează3 aurfig zeeprsuntca douăenta apăetscrnh 1icâtune
ou.‑untr apăetshrdinul , esarcu apătulnir nesărată.Identifcă‑le!
Caeldouăcintr ecânpahr tăre1tt?emaiul (Voela1i ctumpis .)
• Doă(fuetirfd hcl u enip tus eci4). n d a ru g h p Po7izaicerp tnid erac
emasărtc e?mair
2 Cueritdf
Experimentez
EXPERIMENTUL 1. Lichide și cuburi

Materiale necesare: 7ă nalb o 7e
a rb uc ,
elag ăuod ,
ecitnd erahp ăuod c enilp
(deritdflch emplu,
x 1i
afinedopsr spirt),ematdinlgouv cbr
,
eritaldf tilnăpas (furile4, g 5,6).
3 Pae…
har cuo
Modul de lucru
• Ecează hilbr baln7a.
• Pune p cel două taler ale b an7ei cel două pahre idntc, e pline cu li h de
d i fe r .
t Ce observi? Balan7a est chilbrată? Ce po7i spune d r masel cor
douăe?pahr Explicăeobsrcvi.
• Plase ză două cub ri cu acel 1i volum, dar din materiale difer t, pe cel două
taler ale bal n7ei 1i observă dacă bal n7a est echil brată. Ce con luzie po7i să
eldouăcagisprt cubri?
Observație.Dacănuaicbrdelmtf1i, olumevag dariopuce
altă formă geomtrică, bile d exmplu, utilzează acest orpui, cu ondi7ia să fie
4 Paon7i
ecidthar nând
eritlchdf e1i
ritaldfnm săaibăela1i c olum. v
• Păsează tr unleditrcbp,
a iarpelălc talerpuniăs
a s t f e l n c ât b a l n 7a s ă f i e e c h i l b r a t ă. Mo d e l a ză p l a s t i l n a s u b f o r m ă d e c u b.
Coămpar elorduămcv cubri1iidentfcă. eolumaircbv
• Co m p a ră vo l u m e l 1i m a s e l ce l o r d o u ă l i c h i d e d i n p a h re c ât 1i a l e c u b r i l o r
utilzaxperimnt.
EXPERIMENTUL 2. Măsurarea masei și a volumului corpurilor

5 Balan7ăpealcăreitalr Materiale necesare: 7ă nalb o 7e
a rb uc ,
elag ăsurt o ,
e tac r m s u urdnil c
seaflăolumecbridv dat,
gr apă,eitropucdnla1ierialmt,decarivlgâteoăarfs 1iecaru
aleg ,
eritolumdfv e1, nota 2,3,etă. vola
Modul de lucru
• Cânărt 1t e lupro c e 17a
nalbuc 1iză
aeton 7i
boasm ătun ‑urtn iulec ptdleban
următ.
or
• Măsărao iulproc m v 1zân
iltu ăpa tnru ia ec n tadrg lunic d 1iortni a ‑
ă.
oarftdespulgc Apează oint orpulintabemc.
v
• Repetămăsătur oriledmasă1iorpuilemntcdv 21i 3.
6 Balan7ăpealcăreitalr
seaflăolumecbridv
eritdf
De,
orpuileacnst edmăsunita ăur L10 67
Nr. m g  m  g 
m (g) V (cm3)      3 
corpului V  cm3   V medie  cm 
1
2
3
• Calcu ează rapo tul dintre masă 1i volum, pentru fiecar dintre cle tri corpu i.
Ceobservi?
• Deerminăt masăedintrpoul mearv 1iolum,
v caluânaritmed ‑
meticăalori.
evtc
Concluzii
• Co, elag muovedirup 7i ce fno rad .
e tir f d sam u e tir f d laire t m n d a o
• Co. e tir f d mulo v a e g sam ed irup
• ăt1i
sixae mproctni7i
ualer umo l v 7ă. ned p ed Raăsam ertnid lutrop
1imulov m1i
alec nid rupoc tn1i
epasocet lairetm zierp ătn atisned ‑
V
tea 7e natsbu 7i
ce fno t us e rac nid . elirup o c e tan
Rețin
Densitae uni subtan7e est mărimea fizică defintă prin aportul dintre mas
m
unui ealizaropc tan7ă
subecdi 1ituia:
escolmv ρ= .Seează
not aerlitcu
V
easc„r
gr ” o ( ρ).
.
mulo v eădta reotzipa rineăut laupro c iausn m a Deeid m ae t isn
[m]SI kg
• Ecua7iaunită7iidemăsăur nSI,,
epntrudsia e:
ts [ρ]=
SI = .
[V ]SI m3
g
• De7e
natsbiue am1i
irpxetos ă7i
tienula eăsdm ă:
ru ,
cm3
kg g
, .
dm3 dm3
g kg g g g kg
• De:
ulpme x e =ρ 2,7
= 2,7 = ,ρ 2,7
= 2 700 = ;ρ 2,7
= 2 700 3 .
cm 3
dm 3
cm 3
dm 3
cm 3
m 7 Turnuldesită7ilor
• 7, a ru gif n , elibcsmn tu eav irt elc nid hl ărceif atsnd ri dihcl u
emaicăts decât. ealichduftmjosn
• 8, arugifn ăresbov 7a afrpuslcet raiupo 1i iepa ep tnus rac i p o
ă.
paucilrh dnf Co7a af rpus l c e t ra li up iam e t sn d u i pa
mică decât a pei, iar ocpule s cufndă n apă până ating fudl svi
edcâtamirunst apei.
• Deărm ets aet izisnf aemi ăc ătar erac âtc „c e d t” capmo ătiub rtsid ets7a na bus
‑untr . orpnc
Substanța ρ (kg/m3) Substanța ρ (kg/m3)

8 Coenrpuiomg
platină 21 400 esigr 2 200
cudensită7i. eritdf Unorpc
aur 19 300 sare 2 160 ăonsiderc endacăomg
tan7a sub etsdincar
mercur 13600 material plastic 2 000 alcăttribuăeds
olumtvrnif
plumb 11 300 zahăr 1 590 său.extoricnsa
gintar 10 500 apă 1 000 ea1i corpulit
uliegcantrds
cupru 8 900 ghea7ă 920 . orpc
fier 7800 afinăpr 720
aluminiu 2 700 benzină 700
cuar7 2 640 lemn 380 –700
ticlăs 2 400 –2 800 aer 1,3
Determinarea densității unor substanțe
Observ
Pe mas de lucr se află corpu i din: plumb, f,

ier cupr , alumin u, zinc 1i bronz.
Ca?erami cetasnd riupocetnd r Daă? cima e r Utzeil ză a lu ebat
tan7e
esubloripdv ă. erioaldpgnt
‑untr npahrseflăapă1ighea7ă.Cae?amirdnstc
Materiale necesare pentru Experimentez

ă7i
tisned a r nimret d i
Determinarea densității unei substanțe solide

PROB L E M Ă Materiale necesare: 7ă nalb o 7e
a rb uc ,
elag ăsurt o ,
e tac r m s u urdnil c
REZOLVATĂ adt,
gr apă,ela1i
orpuidnct erialmt,ă,
oarfs etă.
vola
t so f a ‑uretinl ta n Modul de lucru
7i
cefnoc nid buc nu tano • Cântăre1torpulce 1,măsapoi ă‑i
oar 1i
olumv ează
not 1i
maseilorv olumiv
0,8g
e ta isned nmel /cm 3 ‑untr .
eluidmajosntbpc
5ced arutal uc . m Prni • Repetămăsătur orpuilentc 21i 3.
ânc ătanimrăret d t so f a e ri • Cântăre1teunăapoimr orpuilec 11i 21iaflă.
olumrv
80ged iul buc as m . • Repetăa7i oper orpuilentca 11i 3,orpuileantc 21i 3.
Exăstăsci aenuic psu n • Rezuelmăsta ătur ează‑l olctri ‑uentr orma:
ntbeldf
.
irulog if ra iul buc luroi etni
a Stabile1tedacăecublar Nr.  g   g   g   g   g 
m (g) V (cm3) ρ 3 
ρ 3 
δρ  3 
δρ  3 
( ρ ± δρ )  3 
oluri. g măs.  cm   cm   cm   cm   cm 
b ncazutabilesncr …
cătăxise oluring
erioulcb, nt Interpretarea și prelucrarea datelor:
erminădt olumv • Identifcăori1i esudt discutămbunătă7ixperimntul. a
aort. esc • Trză aes ă,
ârchiretp micl fma rgeitnu ăs e rac 7i
zienrupf 7i
n r o l i r u p o c ea s m
Rezolvare: .mulov ed Pezoiro uaălx mtn ov elizero paevr itnv V(cm 3),re v ax ep rai ‑
a Prânnup se ărf lub c d ă zăt
nuprsăoelaicutproelcizeasrpmve uartinevp erao m(g).Găs1t
e e
:
if ra iut se ca s m irulog ă/v
sam irolav ed lihcer p (ed multoanimret d iul c farg el tcnup iopa m,V)1iart ‑
M=× eta isned l3100g
= . . role xa enig rză oaesnirp Deec rt ec7e năatipsmbreu td aet isned , i o dnit c
Cum M> mănmaes ăc ăs a m u r t n e p 1i i.
r oe l t a s v r ,
etmdu lieohtvcp er dp zăt ln au p s t e c r n o u p i u n e r a o
ătsix e .
irulo g
b V0 = l3– m/de=ta isne Concluzie
25c
= m 3 Deoarec dnsitae ubsn7ei est conaă, punctel graficul trebi să se
ătpaerdo. lfaroexanigro pecrt Deărciroludanecrao tnemirpx u
ătsixe ăsmediro , erau ă.
tperdo petao ifrvunilcfargeltcnup Grăucluifa ‑
ăuod 1i
n rolieuxacf regni lotcniuărrp etcaprm ec atperd if a7i vt
.elag vitamxorpa Vaă7i tisned a rol ăsgăseid ulbartvecnifarg neildfa ts
.
role tad r cule p d ulebat n lfa iro v
Aplic
EXPERIMENT. Determinarea densității apei și a unui amestec de lichide

1 Realizeazăxperimntuasănătoreluicdma, s ndecurslăruiasă
ăsm 1i asmrio ă7i
itnac lumov ă. paed Prză ae rcul epx l tad io ‑
ȘTI AI CĂ? , rimental ompletânc duntabelorismănv ăteluiordc.
mas Realizează
săecarnfigu ziepr n7iari7i v apădemsi func7i1i olumvde identfcă
• Al7i
iajelsob npri eaupăroricslnd xperimntul.
cad
ea1i opirt eacrtms
2 Ametscă olvume ga d pă 1i,
aloc snitr măsoaăr mas 1iolvum aes ‑
adouăetsaumil
eculit1ierminădt eadnsitcul.
m Verifcădacăntesaczeadnsit
tan7e sub eritndf
opr7ii.Bierilsuntj m1 + m2 +…
eficalutăpoms ela7i
cur a: ρamestec = .
ec7i onf edinaljot V1 + V2 +…
on7i eptc ne:, aur
gint, ar zinc,cupr,odiu,
r
o7ec. let
Propuseblmr 69
Probleme propuse
1 Pentru emorca uto rismelo rămase n paă se folsec bare mtali,
ce n u
cabluri.Dee?c
2 7a
nat sid ep rag ela50
edLaaborp ,
irtem d 7i
op et un .
csurb irpo De?ec Exă.
cilp
3 Uneori,laoncursiedht7i,
e laobpr,
detcs caluse1t
opr ebrusc
nfa7aoltac.
iuenbsdrg Cesentâmplăcujohel?
4 n asv frică, o antilpă (fig.1) urmărită de un aiml de pră 1i schimbă
mer u direc7ia de mi1car. e Cum se modif că 1ansel ei de supravie7uire fa7ă de
ozeăbr enu1i car schimbăec7i
dir e?argnl
5 Au1i
nchiseutldorap fencist ăzu
veprsunt et
cu per 7i despăr 7itori n interi.
o Explică de ce sunt nec sare acest măsuri de
an7ă.
ursig
6 n uel sita7ii, bagjel 1ezate p suortl de bagj di‑untr n tre po cădea. 1 Anăpolit
Identifcăesitua7i
ncr i1ixplicăe .
ajelcdbg
7 Camaxiă
setr măsepoatscr dinecatmrsuolf
oruldefiziatb că?
8 O minge d baschet 1i una de tnis e d plase ză cu ae 1i viteză. Care dintre
emaiu1o
tls rdeopit?
9 Pentru a f ce o prăjitură, ai nevoi de o canti a e xactă de zahăr. Cum po7i lua
250dzaed marg ărh ‑ortnid ăgnup zauc ărh 1ked asm uc raod nislf margo
obaln7ăa7e
cubr , aleg fărăziealdispov 7iemastlon?
10 Două.
alegmsuorpic Un,
fierdntsul elălc ticlă.
sdna Caeldintr
e?olumairv
11 Calcuează volum ni cub omgen (fig.2) cu mas m=84 g, confe7ionat di
g
gint,
ar 10,5
ρAg = .
cm3
3
12
400
ed lum lo v uc lo g nu roi10
e tdni aUnnrutaelr ucirbtuecmitne c mc .Cuson ‑
g
7i
cefnoc ets ,
luebrac tnaido iul aire tânacm ae t isned ρ =2,5 ,ză
aeluc a
cm3
.
iul b c as m
2 Cub
g
13 Un pah r din st clă cu densita e ρ =2,5 are masa m = 400 g. Cât va cântări
cm3
ocupăelaphrui?comgntvd
g g
14 Doă
u ă7i
tisned uc latem el ρ1 =10,4 1i ρ2 =19,3 31i csepot ă.
ce t s ma
cm 3
cm
Cuâncson ăuod rlec sam d ,
elat m m152= 1i
g vitceps r m2 193
= g,c ză
aeluc
7i
ealijuobdnst nut.
g g
15 Un,
r e i fn db u c 7,8
ρFe = ,arutle a l10
= .
mc Ceăsam ,
t n i g r ae d 10,4
ρAg = ,
cm3 cm3
,
băurctase mnrotfsei u or pgedctaniur eapdt r snu c
a0,5 = ?m
Temă experimentală
Aiziopsid al 7iăuod e ,
e citn d esa v .
ecitnd emulov d Amăcets .
rn lusa v n 1 mase
kg kg
aledpăg 1 000
ρapa = 1iolsanitrc 800
ρalcool = ,.
asulnriv 2olumev
m3 m3
alegdin1i
c .lichde Umpleunahrdimcts1iuntalphridec
eculadoit, nms apoiune‑leluniba7e
ptr a7e cubr . aleg
a ela7i rnc esaflăelorduămasc e?pahr Maă? eralsudifntg
b Deermină t eaficărdnst ec. tuiams
Interacțiunea, efectele interacțiunii

Observ
Oătirepocalbfdegnim 1i oraespvuc 1u ets ăta ‑urtn , etrpn âitniam ed

1iopilcun t. adulnepoi Capatăocmrveidnt o1i r eltpr mai
?bla Urărm 1t e 1i labdnh e coj nu e ză
aelumrof zaetizivulcnoa erivp1i
uc i o tceia r ‑
.
ignm ar Obărevs 1 eli fa rgo t –71iăciftned ărtni eac lrupo ,
tca no muce rp
1iinflue7eleocipr a1ileoducprntia.Noează t ncaietobsr7i v ile
. eimagnptrufc
1 Fotbali1tângialer după
eming
5 Tânărăe1t
vlocar eaming 6 Yază
esdplahtc 7 Oaesdplază
mnic
achetnisurd ăpea âucapeunrb
Experimentez
2 Kiersuft Interacțiuni diverse

a Moză aeld ărefso ă. niltsap d A1azăăsamep rf 1iăsap ânmuc efsarpu ‑
ei. r Ceta7i onsc ?Noează t ncaietobsr7i
v at.
b Lasă să cadă mai ulte sfr metalic de la difer t năl7imi, nt‑or ladă cu nis. p
Urmăre1te adâncimea urmelo lăsate d sfer n is . p nregistrează rezulta e
‑untr ntabel1iormulează f oncluziipebaza. xperimntalod
c Suă dneps 1i
irupoc etfid lacrev tos nu ed ărvesbo ăcifdom es uc aemignul
esortuli.Noează t ‑untr in7i lugmeatb alăesortuli, a esortulingma
după ce a fost upendat e l un a mit corp 1i corpul corespunzăt, or apoi f r ‑
muleazăoncluzii.
3 ăcAlru e ac tsin p ânts o ăc d Tredping‑pomt ză eongcuvit . etunprs Caelcionrtsuf
e1i mingdtr e?tpr
e Lază aesn 1o u roăcim ălib nirdefătc ertnualgfmp7ă os zoiro ă. latn
Lază aesn 7i cerid n alib , etir f d i âtcn leftsa ăs al.
itbengam ed ipor a es Ceceiart ‑
?alib ae v7ă
n ulafvni Mae roat luteng 1c im arpusa ăr?iel b i Foză aelumr ziulcno .
i
Concluzie
Cânăuod , tcano gujairpoc ăcmenups el interacționează,ăcida ăticrex
7i
coa , tlaiuecrpsn 7ân neulfi ‑sud . corpie De:
ulpmex ânc ătcudj luro
1t
e v o l s,
iantehc rd uc aegnim e ăcif dom es zaet1i iv gnză
i am e r o f d e s n a t l u m i s
ziroc . iethclar Deae, nms eâttamriounlfsdcp ae, gnim
4 Paa1u
r ăobarectis âtc 1iziroc . ie t hca r l
prin aer
Rețin
Interacțiuneaetsac7iuneacriopădinetrouăorpcui;iaencrt7iuneasrli ‑
zeazăect, onadirfp tan7ă, fields ermdiulncâmpt .
p
Inărc7i
mifardeotnu rcoldi pavetziioflpaermic ueproc aenu
erizeact ază, espctivroul modifcărnumesc i efecte ale interacțiunii.
Inac7i ert eavorpuitcnd efecte dinamice1i/sau efecte statice.
• Efectul dinamc onstă n schimbare stări de mi1care corpuil care intrac
7ionează.
• Eftăonsaiceul ac7i erintopulmdf onează.
Câncitsale trose uc rat
Inac7i
ert unea,ac7i
erlintf uni L11 71
Experimentez
Observarea deformării corpurilor

Materiale necesare: un b, ret platsină, un resot, un fir elatsc din auc, un
firdecup,unfirdeo7el,ă,
oarfs etă,
cr ghea7ă,uncioa,zahărcubi,câtanuci.
ve
Modul de lucru
• Apasă cu mâna pe buret 1i apoi ndepărtează mâna brusc. Ce s‑a ntâmplat cu
ăspa lumit n erub ăr1i i ăpud ăspa ertcn ăr?i Noză aet 7i a r evs b o . teiac n l
a Ci1i
nmel id naco icun
• Prză aes ărefs o amlp uc ăniltsap nid 1i‑osal iop ă.
rebil Ce‑as âmtn salp uc talp ‑ sparte
tilnampuc7iuni?Dardupăe?arlib Noează t obsera7i v ilencat.
• ndoaie cl două fire dn cupr, respctiv dn o7el 1i apoi lsă‑le lib. r Notează
modifcăre atâtelfirsu ac7i timpuln , lorasupni cât1idupăndepăr ‑
eac7i tr uni.
• Ia1i lunacoi 1t evol ă, terc d aub e zaărh , cibu l , eltrub 7a aehg ,(felicun gi.a)
1iptliasn.Ceefctavuinr7iuneaditrco 1ifiecardntopu?
b Coe–
ticrpulas
Noează
t obsera7i v ilencat. resorturi elastice
• (fesortulnid ig.b)1ilasă‑l poi . liber Compriă1i esortul lasă‑l. libernoud
Ceobservi?
Concluzie
Ozailanerupocză
timdafers nt 7i caretnimu r1i olinu
7i
in amrof al niver ăla ăpud 7i ca e rat cn , i nu , el t rub lpmex ed 7e o ed lurif 1il rose ‑
.
lut Acă7i teirpo uairpocets 1i e cit sal csemun corpuri elastice.
7i in amrof al niver iam un eă, ltaOmrofed ătliraup oc ertnid etrap 1irad ăsp ză aert
,
asm 1i anil t s p u me x d . urpcedlurif Acirupocets se deformează plastic.
Unel corpu i se spagr atunci când se ac7ionează asupr , l o r d e xe m p l u c r e t a ,
za ărh , lu 7a aehg ,. elicun if a ed taeAcirpo ua irpoc ets casante(fig.c).Alroc et ‑
puri a o et d a fi dure,dempluxgarnit s dmul.Acetsorcpui
nugse1ipar nuseormază df nurmaoc7iuniob1n. euit Decinudeaot
c Co– tnas c pr rah p nu
7i
ca re tni . e l i b a vr s o e t c f r a i u p o c e r t n i d a u ălcits nid ‑as erac traps
Aplic
Găs1t e 7ă
nat sbu pro c e a if u tn airo ge t c s j m ed liru hgn t p
otrivăpucde (departfc din zeepratulcin e:
nta , ecasntorpui
,
erud ). ecitsale uas ecitsalp Deză aen s ămarg id o teiac epănm sa ătiam ed a c u erao
1i soj 1t enu ăgs nirp e 7i e ătivrop iuroc ed airogetă7i
c i r pu o c e r a i f . elas ro
pahar roată ceașcă cretă sticlă de

plastilină
de sticlă de cauciuc din porțelan de scris plastic goală
CORPURI CORPURI CORPURI CORPURI

CASANTE DURE PLASTICE ELASTICE
lingură penița de metal balon

gresie piatră gheață
din lemn a unui stilou de cauciuc
Forța, măsură a interacțiunii

Observ
7a
aiv n zied uc ,7i caretni eădtsixaet ir v eram.
inou 1elin gami n –7erp tnus ‑
zeât.
caets can ertnid ave Id7i carăetinf erac elirup oc ză
aeno ertnid erac if n
7i
ca re tni n e t1a
ale1i
f.
incru7i
oglaiămrceuptfnioceplsuatrcpe fsa i nu
1 Coăoarfgdestpic
5 Otânărăalcăreipărets 6 Maeafgrtnc
asdeunbloictr dinfer 7 Biepdalză
tcris
2 Uneocutiagrm Experimentez
ersobictudv
Interacțiunea, proprietate fizică măsurabilă

Materiale necesare: ed thcapur
(detir fd inu,
s l p e m i dx e e h c a p m ‑
ză
aet 1iăgael iop ăraofs uc ărc 7i1ietiac
a2).
urcnfig
Modul de lucru
• ‑utrn et, cainuph oidaln ‑
3 Uncăeuroma obilă l e a p u n e d o u ă c a i e t 1i o c a r te, n a l
ăpeoant 1ietiac r enup alirt ăuod ărc 7i,rai
1i
e t iac r enup t hca l r p n
eicărtr 7i.
• Pune pachtle p masă 1i trage d le u1o, r p r i n te m d i u l ,
sfor până când
orvepncsăsezedpla peaf7a sur mesi.Ceobservi?Ordoneazăelpacht
nfuc7ieac7i nsitd edplasărrunic . ilor
• Pe7i c a r s p l m e o c r a i f u t o n,
e a l t u i c d r e m x t n i e l ru p e l t h c a p e g a r t ‑
.eidntc Măsăoar 1i eldagtr niculesgma măsapoi ăoar
lungimea lui când pachetul ncep să se dplaseze. Notează datel nt‑ur n tabel
4 Mere care cad din copac eluirmătdtpc . or
Nr. pachetului linițial (cm) lfinal (cm) Δl (cm) = lfinal – linițial

1
2
3
4
• Analizează datel exp rimentale 1i identif că pachet l pentru care firul elastic
‑as t,
elmaiuorcdf elmaipu7i
sctvr n.
• Inează trp oncluzizueilr .
exprimntdal
Concluzie
Deorfmeatilcus aâtmaiercuâtpachetulrmi căr7i,
deci ar m s ai m.
re Pentru a depls un pachet i nterac7ionat cu aest 1i ai
7i
ca . as rpu tano Seăcenups 7i cai 7ă ro f uc tano , iultehcap rus 1i
rad ehcap ‑
7i
ca lut . at rpus ano
For7a,măsăur ac7i
erint uni L12 73
Rețin
Forțaărm ets ziif aem ăc zeiretca ză

a 7i
ca re tni ;
irupoc etnid au ză
ae ton s
cu F.
Unitatea de măsurăor7ă fpentu on‑uwtes l:[ F]SI =N,denumităa după
eluiomd1t
nar in7ăIsacNeon(1642 wt –1727).
• Setipl1i
osecmuf onuli:
wtpaesbm
on=1 wtkile kN=1 000N
on=1 wtaemg MN=1 000 000N
on=1 wtmile mN=0,001N
• Fo r 7a e st o m ăr i m e f i zi c ă ce i n d c ă a t ât va l o re a n u m e r i c ă a i n te ra c 7i u n i , c ât IsNeca (1642
notw –1727)
1iorien eiat.
scr
• Forțelepotfi:
– orf7eecaprlontudi, c emdx ‑
plu for7a de intrac7iune ditre un om 1i o sfară,
7a
rof ădal o e gart us egnipm o nu eracs l0 Resort
or7a
f cităerxpao taunspredlbic ‑ l
ei;lorbct
– for7e ce s tranmi la ditsn7ă, de mxplu for7a 0 0
gvrait7ională (for7a care f să cadă un măr din 1 Dl= l– l0 1
pom), for7a elctriă (forța de atracție dintre un 2
3
2
3
balon și păr)1i7a r o f ăc i t e n g a m (forța dintre magneți 4 4
și obiecte din fier). 5 5
• Fo7a r ăsm es ărao . urtemoziapnsid tumn cvit

Actaes‑uormfdin nesortfixapu
ad7i
cugr i,a1aednimaglătcusv . eatur
F
Experimentez
Reprezentarea forței
Materiale necesare: ă,
cideplar tuc o zeenuip 1o
iuc as ,
e ra emo anid u ‑
tru,bile1icubri.
Modul de lucru
• Fiează x zepiune sauci1oe7e pfar alecuti.
r
• Aga7ăză dinamoetrulp 1ioalăedcutigr orcu7ă f orientaăorizon ‑
tal, ca n figur 1. Notează avlore f7ei ndcate dinamoetru. Apoi pune
cutie bl sau cbri 1i reptă măsurae . Desenază pe cait cuia 1i rep zintă
or7a
f ac7i er oneazăsaupr,douăelcn cazuri.cazun or7a fecanl maiets
, emar ziepr ntăor7a f ‑oprint săgeatăă. mailung
• Gole1te cutia 1i trage de cutie prin interm diul dinamo etrul i nclinat fa7ă de
af7a
supr orizontală,a1acumsedvnarfig2.Noează t ealor7e
fv iendcat
deinamotru1iziepr ntăor7a f eac7ioneazăacutie. spr
• Ridică acum tia pe vrticală (fig.3) 1i notează valore f 7ei ndcate dina ‑
.
urtemo Reătep ăpudltnemirx . procnueit sp aec Deză aen s teiac p
cutia1iziepr ntăor7a f ecar7ioneazăasupr,nelcdouăcazuri.ncazuln
or7a
efca , eamirlov ziepr ntăor7a f ‑oprint săgeatăă. mailung

1 F 2  3
F

F
Concluzie
Fo7a r ărm o ets zii:
fc temsir căa ă,
iremtuln eriaoml vera c 7i ce rid ,
e
,
eratnio uas ne 7i acilp ed tcnup ; e ăsm ed as etainu ăru SI n .lunotwe tse Fo7a r 
zeerp ătan cză i af e s tr og n : l e f c t i so ab m F .Vaăciraemunol ză
aeston mis ‑
cilob F,, ulpme x d F10
= N.
Exemple de forțe (greutatea, forța de

frecare, forța elastică). Unități de măsură
Observ
Deătacnur ehsb d ignm eu airotc 7i

ed p zoiro e ălatn ătabruc es
1inuetcil?sr Caetros7a f subac7iuneacăreiacdorpul?Deecmingl
deping‑pongaudeplsăredupăicrbat ac7i
erint uneacms(fig.1)?
Idăciftneătla no c ep d lingam ătaru 7i caretni ac elirupoc zăaeno 1icef ‑
ac7i
erointsl uni.
1 Mingidep‑pong
opulbsctreafig Cer7ă of ăseiubrt ăgniv 1t etsp crautnep viros ătehca (fgi.2),ărsal aruti
ăjcupr ina?Ceor7ă f oajutăsăeacătr e1t tps achetă?
Deecsdplazăsăgeat‑udinr ncar(fig.3)atunciândoarcetlisăets
ntisădeunsportiv?Ceor7ă f ac7ioneazăasăgupr e7ii?
Ceor7ă f mpiedcăa4 urtldinfgocsm săocileta?umn
Ce7ă rof 7i ca ză aeno (fiulrohcs apu gi.5)1iătuja l ăs ?eraobc 7ă rof ec i ătuja l
săeascăopr atunciânoie?vntds
Experimentez
Studiul forțelor
Partea 1. Laăs âmc ed sint ed gnim o ăs p ădac ăln etirfd al e rbil 7i.
im Arăcnu
2 Spăortiv oba:
lpr Săraitur ,
su n lacitrev agnim ozepaetiv refi. d uc Lază aesn zoiro aegnim.
lt Cualped s m ‑
ăjcupr ina sează mingea n fiecar caz? Desen ază pe caiet raiectoria pe care s deplas ză
m ingea n fiecar situa7ie. Ce for7ă ac7ionează asupra
ătalf ignm 1c im n 7i
autis n er ?etaidus l Rezierp ătn
or7a
aficg ăsg ită.
Partea 2. Materiale necesare: un corp paralelipipe‑
,
cid ă, lgir o , c i t s a l e r o n u r,
ot s e u n p n u
câr,
ecatligudsrm hârtiemlrcă.
Modul de lucru
• Suspendă resotul d sport (fig.6) 1i măsoară lun ‑
(tamrofedniuls g l0 ).Prârcedni neplugi ‑
ătpac l irusd t 1i iultrose a irfn lu âtc enup e
un disc n suport. După ce ai pus un disc n suport,
3 Fal u c r a u c ăte g a r t e r a c măsăoar lungimeasort( l).Noează
t zuer elta
.
soj iam ed iul‑ucrtnupi ed lbat n Cază aeluc nula ‑
girea reso tul i Δl = l – l0 n fiecar caz. Apoi des ‑
neazăncaietshmdzipo tivulxpermna1i
zierp ătn r7e of ciag 7i ca e l ză
aeno ârc arpus ugil ‑ 6 Dizispo xperimntalv
or7e
tudilfpens lor
.ecatluimsr
Nr. experimentului m (g) l0 (cm) l (cm) Δl = l – l0 (cm)

1
4 Motăpeisocl
2
• Li1t ep 7ăafrpus o ep zoiro ălatn ălaoc ârh ed ă. cirteml eit Plză aes c arp luro ‑
hârpelidc miletrcăa 1ichează mr zipo 7ihârpetuiasc . tie Imprimă‑i
ză
evitorpulc orizontală1imăsăoar tan7a dis cursăpa taes,
cd până.eoprila
Repetă exprimntul de ncă două ori, lansând corpul c viteze difert. Notează
‑urtn 7e natsid leb n ânp esruca l ă1i eripo al ăciftned 7a
ro f c tirpo a e c l.
upro
5 Schiorpeârtie Desenazăorpul1i ecait ziepr ntăor7a aficg .
Exor7e
empldf (geautr,or7a
f ,
ecardf or7a
f tică).
elas Unită7idemăsăur L13 75
• Traf7a suprelidcog orizontală,orifsunemdltp 7

l e g a t d c o r.
p Dacă tragi de sfoară cu o fr7ă orizontală mică, ce s ntâmplă cu v2
c orpul? Dar dacă tragi de corp cu o f r7ă mai mare, ce se ntâmplă cu stare de
m i 1c a re a co r p u l i ? Ac 7i o n e a ză a s u p ra co r p u l i c u fo r 7e d i n ce n ce m a i m a r i .
G v1 G
Ceobservi?Noează t obsera7i
v ile1ioncluziilencat.
Concluzii
• Când mingea st lăsată sa cdă, liber viteza ei cr1te (fig.7). Când mingea st
v1
arunctăperticalăv n, su zaevit eiscad;launmoetd,se1t opr epntru
,trucs e aof pmit nu ăs iopa c urtnep ăniver , los a ărm ‑1i udni zaetiv .Cânaegnim d
ătacnure s zoiro , latn ă, brucenivdarotcei zeetivarolv1t ea ic . e Acets v2
ărtasnoc iziculdeano aăc ia7i grcnpums ză aeno or7ă f ătaneiro ep G G
ă,
l a c i tr e v . sojn ued Acătsae 7ă rof 1t emun s e greutate1iză
ae ton s uc G.
• Cânătivol e s labtof eândc uagsnimlrocdp u, tr o s e n u d m e g a r t d o r p e s ‑ v2 < v1 v2 > v1
ărcifdomu r1i olinu s em da , r o l e t c i b m f m i ue nl r a cp deformări.
For7a care uncă săgeat dint‑ur n arc, for7a care mpinge d jos n su copi e
ambulinătr (fig.8)sauor7a f ecaropulszănsuaportivlăraiturcăjp ina
1temun s e forță elastică1iză ae ton s uc Fe.
• 7a afrpus eCotanl sof a erc idp learp u zoiro ălatn 1t erpo s ătiroad e
interac7iuni dtre cop 1i supraf7ă. Asupra co lui ac7ionează, la suprf7a de
conta cu planu orizontal, o f r7ă care s opune mi1cări sal, e numită forță de
frecare la alunecare;ză ae ton s ae c uc Ff.
• Daăc 7i caiulpro usa ză aeno 7e ro f , icm ză. aeslpdun roc Acestpaf
ează ordt ac7iunior7e f i, decarf ecarsopunmi1căriunorpcfa7ădelăc ‑
. tla Atâncinu 7a rofd 7i carted âtced rami envd u 7a rof ă, mixa e r c f d
c orpul se va deplas pe supraf 7a orizontală. Cu cât for7a de trac7iune ste mai 8 Coesarpic
, eram âttauc ză e t i vou ca s l p d e u r o c , erami cn d 1a a lupro cad ambulinăotr
aevnătsc atuis 7ieoi1c
m etă.
arlc Seetaponusăc c7i
a aenu i
ofr7e a supar nioc paet drmin o fcaer vizet i aetcsu, deci ofr7a
7i
a rel c o animre t d aop . iul pro c a e
Rețin
Greutatea est for7a care car te izează interac7iunea dintre Pământ 1i un corp
aflt n aproie a s . Greuta est orientaă vertical, de su n jos 1i depin de
acărorpuls uiac7ionează.
Forța elastică ia na1ter ntr‑un corp elastic deformat 1i tinde să aducă corpul
ticelasromă.
ndf For7aticăelas Feecar‑upnt nesorticla
r7i
op ălano : aiut se c r m o f d u Fe = k · Δl,
unde k este constanta de elasticitate. i u l tr o s e a
Unăsmedati ăru saledtnocurep ‑ l
N
e:
tsica [k]SI = .  
m ν0 Fe
Exemple de corpuri elastice: reso t elastic,
b a n d ă d e c a u i c , f i r e l a st i c d i n c a u i c , c a b l u

7eo ed . c te l G
Forța de frecare la alunecare est for7a care
7a
a f r p u s a l e r p d t c a n o e d ăuod ertni irupoc 
G
ăcenula 7a a f r p uel s n . tlaiuec Penurt
ăcenularpo 7a afrpues zoirnoalpu l, atn 7a r o f e t s r a c n u l e fd 
a
orizontală1iearsnopumi1căriorpcul.Valoearf7eidefcral, un 
tz,
sanec tiaulnfp1c reomcdg era1i7e e f a r p u d st n r o l V
.tca no e talf
Efectul dinamic al unei forțe ăcifdom atse1c
ci m d r a c e n i rt p s l u c e f t s e r a
, orpaunic adicăa7i elrcodup orpuli.
eac  
Ff F

G
Măsurarea forțelor. Dinamometrul

Observ
Mi(fsentifdag gi.1)ătisolfe 7i icrex af urtnep ziif .

ec Anzeila ză
a es c
ntâmplăcueamingtândseac7ioneazăasupr.Dacănusemaic7ionează
asupr ming , ace sta v rev ni la stare ned formată sau va rămâne d formată?
Mioprietă7iang e?ticsaupl
Atunci ând te a1ezi pe o canpe (fig.2), se dformază. Deformae cnpeli
ticăelas tică? saupl Dacăape1iepcantr,erup?tasoc
Urmăre1te o minge de baschet (fig .3) după ce ste lovită de podea . De ce sare
1 Tânăreutilzecar ază eanpoiduămg eacupod?inr Ceor7ă f ac7ioneazăaming?supr
sedfitnomg
Experimentez
Cum să construim un dinamometru?

Materiale necesare: ăsurto ,
etacrmsu ârh eit
ă,
c i r t e,
mivl tma s uc i7i
tebsalneu trose r nu 1o.
rotacidn r
Modul de lucru
• Suspendă reso tul de suport 1i pune cârligu pentru
elăldiscura tcapătl .
2 aep nac o Coep ras erac i p • Fiează x be7i1ocapătlru esortuli,perndicula
esort, p elncâtftas săăajung lahârtiamlercă.
• Ag7ă a ătpac l ăsam ed proc nu iltser a oifn lu
m1, marcheză pe hârtia mlercă pozi7ia n drep ‑
tulcăreiasflăbe7i1orulfixatcpătesortuli.
• Reătep 7i arepo ăraoietn ăuda âng ăcnd edprocnu
masăalăeg (fig.4),7i ob nânmasăcuorpntl d
dublă: m2 =2 · m1,ăadugpoi ncămascuorpn
m1 c. et Realizeazăxperimntuld sa ptru
ori,elftasncâtsăse7i ob năoe1t
cr erop7ională
3 Mio1
edbaschtlng ormăradef esortuli,ă7a orpuilagcms . et
• Re, tropus c lutros ătla ârh ed iru ă, cirtem l ait e rp ‑
zintăuntrmeiscolajăruiasepotmăsaur
orf7e. le Dinamoetrulbisăfietalon.Aselft,
7a
natsid ăuod ertnid 7i aton ârh ep tasr eviscu i at
mil etrcă, repzintă o unitae pntru fo7a măsu ‑
atăr tdinamoeru. sc 4 Reă7a esuntagordc et
douăaleorpuidmsgc
Concluzie
7ir o p r p t c e r i d ăeltasneo 7a iruol f trDeuocs e r 7i ace r a m ocf ză aeno seca rpusa ‑
(faiut .6), gi sale letim l n i t ă7i
tic .
i Avăt s a e cân7ă,
n e d r p e dv n d c m e t u p i u r t s n o
ăsmurtnep murtsniu rofae ru 7e:
rol
dinamometrul(f.5). gi Utzân
il emo anid d ‑
,
lurt ă7i t u e r ga p m o ct e s . r o l i u p ce l
Seăvresbo ăc etsiul trosea r m ofed
7i
rop ălano ă7a garoli upro cas muc . et
Fu7i cn zeabesiul rtemză oa n i d e r a n o Fk
7i
caretni la .
ci tnau s l u t c e f Une p a n i d e l ‑ x
moetr au două scale d măsură: una
ăt a n o l a t e n N,7e
ăsrmo f u raten r ap u,
r o l 1i m
ăt a n o l a t en a t l a g,e ăss ma u ra te n a pr u ‑
ă7i
tin. u er to sl e c a a l e r Peo căsm a e du r tăn r u mg
(uăsmeda t in ăru 7ă rofu tnep 1iatinu ‑
ăsm e d a e tăă), rsua m u r t n e p ăsg e i u b e r tăi 6 Re1i
ormatnedfs oritădamefs
5 Dienamotr ătgel o ăru ăsam e rtn 1i. eta uerg ă7ăr
ag orpiunc
Rela7iemasădintr 1ieutagr L14 –L15 77
Relația dintre masă și greutate ȘTIAI CĂ?
IstNesocaf notw
1ted mo timuner u 7ă ni
Observ z,
elgn , naic tame
ziif 1i naic . mon rt sa
De s e o r i s u n t e m n t r e Eserac lutnav s et
b a 7i : Ce g r e u t a t e a v e m ? 7i
ulover a 1ttano 7a ni ,
Răs p u n s u l f r e c v e n t e s t e : ,
acit po mucerp i nemod n
avem x k i l o g r a m e . Es t e ,acit me a laiceps n rad
ăsr ltecfrosa al usn p ,
acin em eli roet nirp
?erab tn ed ‑ael r.a t c e op b a l
Ca r e e s t e f o r 7a c e t r e ‑ 1687,
luna tacilbup a
lucrarea Philosophiae
buie nvinsă la lansarea
Naturalis Principia
e?achtunir
Mathematica(„Preli p cni
De ce trebui să ac7io
zoolif ela citame
năm puternic asp unor ”),
elarut n sirc ed a er c n
corpuri care au o masă „Le7i cart ae g ” elasre vinu e
apreciabilă pentru a le 1i,rolige a r cilpx e nirp
1ci m e d a e r?aet rsa b m i h c s 1c
im ăr, roli upro c i taerc a
. ecisalc i zeabn cem l
Experimentez erac lumirp tNesof a notw
ăc tar snomed a elig
Identificarea legăturii dintre greutate și masă ză
aenr vug i rutan âtta
1c
im, urt se t iul bo g aer
irupocetfd 7ă
nalbo ăsurtc ,
e tac r m s d anid u ‑
âtc 1i1c im ărirup oc r tla e i
moetru.
1ter c . i
Modul de lucru Co7i cart i gel mrofn ie
• Măsăoar masuniedtropc lajbn7ei1iează not ealorvăsg ită , elasrevinu ăuod irup oc
‑untr . eluidmajosntbpc , emrofitcnup esam ed m1
• Ag7ă a 1i
inotwe adrglutemoni prc 1t
etic 7i acidn e ătirefoa anide ‑ 1i m2 ,corpicer ga t es
moetru.Actăeas indca7iziepr ntăorpuli. eactg ‑ortni p 7ă rof tcerid
• Reetăp ăsm ătur 1i orile i, orpucatel n zuer ctoiap ‑untrela n 7i
rop ălano lus dorp uc
eluidmajos: tbpc 1iroli upro c iesam re v ni
7i
rop ălano ătp uc lutar
G N  7enatsid ăuod el c ertnid
Corp m (g) G (N)   .irup o c
m  kg 
Exăcitame aiserp igel a
: ets
distanța r
forța
forța
SOARELE
masa M F1 F2
Concluzie
Peărc elirupoc tn e‑al aro1ism tanired m a,
eturg ăc mireposd lutropa Pământul
masa m
G N M×m
dintre eugr orp1i
eaunict tan:
osecmlui = const. = 9,8 . F= F= K
m kg 1 2
r2
G
Vaează:
portsnuicl g = 1iziepr ntăa7i
elrc vita7i
gr onală. e:
ncar
m
F7a rof ets 7i ativ rg ălano
Seăsg e1tela7i
rf t s ,
orpeaunictgd G,1i,
orpeluicmas m:
ăuod el c ertnid rup oc
G = m · g. ;
emrofitcnup
Ked tneic feoc nu ets
Rețin 7i
rop timun eta il no
constanta atracției
Diferențe dintre masă și greutate universale;
• Masa et mărimea fzică fundametlă care măsoară iner7ia corpuil 1i are c M ;pro c iul mirp as m et s
edmăsunita ăur nSIamul: kiogr [ m]SI g=k. m este masa celui
• Greautsmărimeafzicăatăderiv ecarmăsăoar ac7i erint uneaditropc ‑aed II‑l l ; pro c ae
1iPământ.Uneadmăsit ăur onul: wtesaprg [ G]SI =N. r7a
nat sid et s el c ertnid
ăuod . irup o c
• Maăcidn as ă,
ciremun aolv raod ânc ep ăcidn aeturg d âtta emun raolv ‑
ricăcât1ie(dorinta ec7i ir e1isen).
PROI E CT Dependența accelerației gravitaționale de altitudine și de latitudine

Accelerația gravitațională
la suprafața planetelor Observ
din Sistemul Solar
Sc. iul tceiorp lu o Dacă se măsoară greu

Co7i
arel c a era pm ia tatea unui om la nivelul
7i
ativ rg 7a af rpus al e no solu i 1i apoi se măsoară
Sinid rolet nalp umets greuta csi n‑utr n
So. ral zbecarvion ăoar tiual ‑
d i n e a d e 10 k i l o m e t r i , s e
De?ecaf iev c 7i
bo av 1i ae c n a e r ol v
Veă7a v n i n ludom erps d gerută7ii? Noetază n c aiet
7e
neulf i erac ză a aer ola v o p i n i a t a 1i a p o i d i s c u t ă
7i
arel c a 7i ativ rg ie ,
elano acest subiect cu colegi ,
Sinid et nalp ulitme s părin7ii 1i profesorul/pro ‑
So. ral adefizisor că.
Ob s e r v ă n r e p r e ze n
Cu?ecaf iev m tarea alăturată valorile
1 Veetasionul‑uc ride acel ra7iei gravt7ionale
ernt, i căr7ietsaul l a d i fe r t d i s tan7e fa7ă de
orma7i suedinf i. centrul Pămân tul i 1i cal ‑
2 Veorma7i einftblcs i c u l e a ză d e c ât e o r i e s t e
sunt importante pentru mai mică ac el ra7ia gra
proiect v i t a 7i o n a l ă l a o n ăl 7i m e
3 Veealizar untabels d e 400 k i l o m e t r i , f a 7ă d e
oschemăcumas a c e l ra 7i a g rav i t a 7i o n a l ă
, elorpant diametrul rao cs lu e vin 7e. e rt s i
elor1i pant a7i elrc a Calcueazăapoidecâteoritsmacăa7i elrc avit7i
gr onalălaeuinvtcrs
vita7i gr onalăla , ontiealc fa7ădelimtabzăamntlei.Ceoncluziipo7isăziormulef edspr
af7a supr , elorpant a7i elrc vita7i gr onală?
pentru planetele din Latiudneas rlcoăedonatrficguljăraorse
SiemulSots . lar descri pozi7ia uni punct de p suraf7a Pământuli. Latiudnea u i punct es
4 Veamsopric unghiul pe care l face direc7ia care une1te c ntrul Pământul i 1i acel punct ( a) cu
elor1i pant a7i elrc a oruli. ecatpn 7ie1t amint V‑a aclsdinfeogr călatiudne
vita7i gr onală1ieiv poeatfidncrăsau dică.Acelac7i r avitg7i r onală , medi lasupfr7aPământu ‑
eaidntfcplu lui,ariză veclo e: ntr gEcuator ≅9,78m/s 2
1i gPol ≅9,83m/s 2
.Dea7i
elrc a
a7i
elrcmi e vita7i gr onalăenfuc7i ritalodv edlatiun?
vita7i gr onală,espctivr
eamică. u Concluzie
Greuta niorpcfl adeitns7efa7ădentcrulPământuliarvzăn
Adănu el airetam etao func7itan7a edis orp1iecdint entrulPăm c ântuli.Gre1t orpulicat enc ‑
zeilaer lziera‑oc etpn pânentrulPăm
dic ântulipânălabzamantlei,. apoiscde
ăpam zeerp atvn erac Aca7i elrc vita7i gr onală1ieorpdinlatucg
Portofoliulăut Fi al ziă.
c seaflă,ePăm cdoar âneric, fstuln eturilapo.
cs
Culutzeceirop eavtnm
?rolige oc
Vezailazeer pi o atn
PoPorew 1ă nalp o uas tni
1itx e uc .
in gami
Cuză aeul v e s m
proiectul?
Ce7i er ăs rolige oc ăv ănup
ărbertnc iorp ed tagel i
1iăs ăcaf v . i t se gu
So7i atic l ăs rolige oc ăv
:
ertnid v tacif lac nu edroca
,
tnel c x e , enib trao f , enib
ăcfsita ăt. ro
Propuseblmr 79
Probleme propuse
1 Idă
ciftne 7i
caretni ătsefinam rcelinu 1u
arpucltsa 1i
at a ro t se c l f
a1u
nmoetuldschirp ei.
t
2 Unobseră
vpcuitlaf cădatmoenul undi7a.
ndoaies Aratăec
ac7i
eropuint onează1iac7i
erointsluf uni.
3 Caac7i
erint opuls oneazăsărla ăjprcuait ina,ecarnmotul
‑asportivul desprinol?
4 Laeputlncimdobaf,căpitanulechpbrsă7inăseamdcf ‑
tel anumitor nterac7iuni, pentru alegr te nuli. Despre c interac7iuni est
orba?v
5 Ce corpu i nterac7ionează la un meci
de tenis de câmp? Ce se ntâmplă cu 2 Bueng‑jetumpings
(fatehcr gi.1)1inemo aegnim uc ‑ ăeativcro
eimplcăar sărituldep
tul impactului?
ătrucos tă, nal orpulc
6 Ce g r e u t a t e a c 7i o n e a ză a s u p r a u n u i atcuefindlgsr
opilcumasde25dame?kilogr dăoarc ticăelas delungim
. emar Sttăanlruc ets
7 Cumodifcă
se ac7i
erutg o eiunobctfx, d cum
n e a ză a s u p r a u n u i c o r p , d a c ă e s t e arfioclădesaunpod.
ir
deplast‑aulnimerda?g
8 As7i
caelus d rtienuap ză,
aeno PORTOFOL IU
pe Pământ, o greuta Gp=49N. Cal ‑ 1 Rachetă1ienisdcâmptrumg p
Realizeazăaterfun
ză
aeluc 7i ca er atuerg ză
aeno usa ‑ ept „Tipuride
ma:
Luep lucs ed iurtă,
nap 1tăc dni 7i arelc 7i
ativrg ălano Luep ăn 6o
ed t s ir e1i dinamotr utilzaear
maicădecâteadpPăm c ânt. actiă”
nproes
9 Ceac7i
erint unialoc sprtemxbung‑jumping?Cetipdeormaf Doează‑t cumnt eutilzând
eprinsotvul(fdac ig.2)? orma7i esudinfv i
10 Ce greuta c7ionează asupr ni săpun c dimensul 8cm×5cm×2,2cm 1iidentfcăelpu7i c eintr
tipuri de dinamometre care
g
1ieacudnsit ρ =1,1 ? potfinâlactiă.enpr
cm3 Identifcăaplic7ia
11 Pe7i
cetorp un ziif as ă,
c .
citsale ub n c tagel s taborc nu Cânorca d l u,
tab . elordinamt
ăsam o er ac m72
= g,
k ,
suape r n t s ,
ulbac ed tnpsu 1t
e gnula s t e ca e Adunăerialmto
cu Δl=3m.Calcueazăeacblui.
tndso ealizerpc zi‑ontr
mapăzeepravc nta
12 Deă
dnab o ă,
citsale 7i
in aemgul c ăla l0 20
= ,
mc 7ă
ag es ăgnup o enaobm uc PortofoliultăulaFizică.
de masă m=250g.tindcălungimeabziidecau vn l=25cm,calu ‑
leazăeiat. scndlo
N
13etaic sle d atnDe
s o c u c i t s a l e tr o s n u k = 20 ămdnepsu aetrc ziif ed ăc
m
acăreimasăets m=300g.Calcueazăesortuli.
ang
14 Cază
aeluc 7i
ca er tug ză
aeno ,
sirc ed lo p t iun a r s raod nis l f
2
orma7i
inf iledpambj:A4210m×297m;80g/m ;500oli.
c
15 O coardă elastică se alunge1te cu Δl1 = 1,00 m, atunci când e a est prins un
ăsam ed tborca m160
= g,
k .
suaper n tlfa Caziroc aeignul făcdaveitslr
obat,
crdespinul demasă m2 =80gk,epaus?otnrfl
Temă experimentală
Construiește singur/singură un dinamometru
Materiale necesare: un resot laic, un sport din plastc/lemn, hârtie ml ‑
trică,ou, birdeafg .
ecunostmadrpi Peealizarntu dinamoetrul,
po7iorulpărsictaj in7i, lor .
olegirnsaucpt
Corpurile fizice el1i
suntobic fin7eenu1i
lcar schimbăernă.
aitucs
Mobilul rep zintă un model fizic asociat un i corp pentru care se neglijează majorita e
ă7i
teirpo , e l a r o n g m u c r al , i f o v a s,
m 7e
n a t r s u b i n e d t r o a sc f ‑
,tam ătimuna o apucoziap1i
ed i7i
ul proc ae7i
t sirpo 7i a s e d n r a oe d t n o c e n ,
u
.
pmit ed n mo timuna l
Sistemul de referință cărorpunets asociză
e u zipoentrudac x emtsiun 7io eanr
n spa7iu, o riglă pentru măsurae distan7elor 1i un ceas pntru măsurae durate ‑
. lor Stăriledm1cearsudplnimobsuted
erin7ă
f . ales
Traiectoria 7ă.
niref ed1c
imzitnrspe alfu ăpctrno aur edn sruca p lumrd
Distanța parcursă de un corp rep zintă lungimea traiectorie descrisă de acesta , ntre două pozi7ii:
ziop 7iein7ială(loculpeări)1iziop 7iefinală(loculsir).
Durata zieprnimtvu ntăfă1o
esdralutimpncv ăar enimt.
vsac
Viteza emărts imeafzicăerizeact azăeami1c
pdtr ăr.
orieactpun
d
Viteza medie zie rpătnpro c iu7a
n atsid :
pmăistreudc aept inu vm = ,unde dzie r păt n
∆t
7anat sid pmiătserdulc ap vre tni Δt;[v]SI1
= /sm .Mi1ci t c e r a e r 1ie i n l ăm r o f i n u a
7e
natesliadvre gtnriucăr1c
a i p l e m u s a r g t l e i c b o d ml i n a b o e m i r u a n
. elage pmit ed
Legea mișcării rectilinii
și uniforme: x = x0 + v · (t– t0 ).
Mișcarea accelerată est mi1care n care un mobil parcuge distan7e din ce n ce mai mari n i tervale
.
aledtimpg Vizaet e1t mobilucr .e
Mișcarea decelerată sau etmi1c s tan7e
edisgrcumoblp edincmarltv
încetinită , aletimpg zaedcivt . scade
∆v
Accelerația medie est mărimea fizică ce car terizează vari 7ia vitezei n unita e de timp: am = ,
eadmăsunit ăur nSIfind[ a]SI =1m/s 2
. ∆t
Mișcarea rectilinie est mi1care un i mobil care are loc pe o t r a i e c torie lin ară 1i n decurs l căreia
uniform variată a7i
elrc tană. osec
Inerția alăenrgopits ‑1i orpuildeac men7ieadmi1c trns ,
ear ecfiar ‑
tilneuorfmă,fiedpa, rus atâttimpcâtdinexrtousac7ionează,
asupr lo
1i7i caeirolnupesad ăsednit croxenid u 1c
im ed a r t s cif om el , e ra
ormăectilnuf , epausdr esaflu. ncr
Masa (m) ărm o ets ziif em ăc ălatnemduf ăsm erac ărao 7i
reni ;
proc iun a ăsm ed atinu ăru
pentrumasănSIamul: ekiogrts [ m]SI g=k.Semăsăoar cuântarul.
m kg
Densitatea tan7e
ueisb e:
ts ρ = ,[ρ]SI =3 .
V m
Interacțiunea 7ica ets ăcorpie anu ăuod ertnid ,
irupoc zeilaer s erză
ac eif ,
tce rid tca no irp eif
7ă,
natsid al âmc iun lidemrtn irp . p In7i
caret ăuod era nu :
etcf 1icimand .
cita s
Efectul dinamic 7i
caretni l ătsnoc iu ărts aerbmihcs n 1c
im ed i 7i
ca re tni ac roli up c a e r o ză.
aen
Efectul static ac7i
erlint tăonsuic ac7i
erintopulmdf onează.
Forța etmărs imeafzicăerizeact azăac7i erint orpuiena1i
cdt sează
not cu F;
eadmăsunit ăur eNets onul:
wt [ F]SI =N.For7asemăsăoar cudinamoetrl.
Greutatea or7a
fets erizeact azăac7i erint Pămedintrua ân1i
t opiearnfltcu
sa.
er Grorientaăsu 1i
josnuderticalv esia: xpr G = m · g,unde g
ziepr ntăa7i
elrc vita7i gr onală.
Forța elastică 1t
an i 1i
tamrofe‑ud critnsaelr păsoecdnit ăcuda citsale uproc la starea nede‑
N
ă:
tamrof Fe = k · Δl,ednu k este constanta elastică,
iul trose a [k]SI = .
m
Siză
ent ă/Te
ecapitulvr tsumaiv 81
Test sumativ
Subiectul I Grilă de evaluare
Scriepoatfdunsmăsăur emulrna7i
tis onaldeuit7iesorc ‑ SuI+Su
lutceib II+ lutceib
punzătepntrumătoa elmăroar imfzie:
c +SuIII= lutceib 90ed
a m a s ă ; b e;
dnsita c .
eutagr (90p
etcnup .)
Subiectul I 3×6p.=18p.
Subiectul II. Răspunde la următoarele întrebări:
Subiectul II 3×10p.=30p.
1 Ce
7i
ca re tni e7i
tcsa re tni l?a eănctuismaoncid ?e cliunt e f ?cDaita s lutce f r
g Subiectul III 3×14p.=42p.
2 Densita e unei sub tan7e est ρ =2,5 . Exprimă ace stă densita e n u ită7i
cm3 Dificu:
no 10epunct
dinSI.
Total:100p.
3 Rămâne n echil bru o bal n7ă pe al cărei plat ne s pun două pah re id nt c,
e
unlpicaă,elăliarc olsanitr?pcu Jutifcăs ăsr punsl.
Subiectul III. Rezolvă următoarele probleme:

1 Calcu ează greuta e care ac7ionează asupra un i cub din sticlă ( ρ = 2,5 g /cm 3
)
acultr l=40m.
N
2 Calcu ează alungirea un i reso t de consta ă elastică k = 100 , dacă de l se
m
a7ă
g orpcumasn m=2,5gk.Reerticalv.
sou
3 Ce(
cuprdemas ρ1=8,9g/cm 3
)1izi(nc ρ2 =7 100gk/m 3
)pentrusac
7i
aob neomasădealmă, m=5gk,eacudnsit ρ=8 400gk/m 3
?

Fișa de observare
Peoaiedhârf tie
ăsr esauctorpni
săespond7e
rtabilc eafirm7i
nt i e1i gr e!t
a1t
vesorfp icum
U3 Fenomene
termice
Stare termică. Temperatură
Lecția 1 84 Stare termică. Contact termic. Echilibru termic
Lecția 2 86 Temperatura. Măsurarea temperaturii. Scări de temperatură
Lecția 3 88 Modificarea stării termice. Transmiterea căldurii. Încălzire, răcire
Efecte ale schimbării stării termice
Lecția 4 90 Dilatare. Contracție
Lecția 5 92 Transformări de stare de agregare
Lecția 6 96 Anomalia termică a apei. Circuitul apei în natură
Probleme propuse 97
Sinteză 98
recapitulativă
Test sumativ 99
84 U3 Fenomene termice
Stare termică. Contact termic.

Echilibru termic
A. Starea termică
Observ
Prive1te cu aten7ie imag n le a ăturate (fig.1, 2 1i 3). Acesta ilustrează locuri n

fădescar 1oăar activă7i.
umane Folose1telcuvint cald1i recedescriapntu
efizidrnpuctv emldinag.
tcs
Stare fizică a sitemlor desci prn cuvitel cald sau rece se num1te stare
de încălzire sau stare termică.Aiăctamise 7a niucol me rtx lud on i s m hc e
est mai rec d ât sal de clasă. i apo, d, esigur ai estma coret că locuin7a din
ălgnuj ădlac im ets âtced a. slc Aiăcimret a s teulvaicbs etnrdisoc ep
1 Untruionsglc 1iânonsiderc xperin7a d 1icuno1tin7ele‑acarpngle dobâni pândit ăacum.
ctiăegunar
Crezi că ar putea fc ael1i lucr 1i un copil dn juglă, care nu a fost nicodată la
1coală1iăzu vanuic zăp t ad?Daem, xtr dulnoic r ompletc sar
ăttdelgrup egiunlordpTetsac a?r
Rețin
Evătcero a ul ărts a ziif ăsrolemiutbs aec imrt ă.

vicebo if Acatse
esupnrtaoc1tin7ifică1ioncluzii1tin7i. efic Experin7a1tin7ificăneatăr
căermicăatsludvpo .
orpuilac
2 Osalădeclasăobi1nuită Aplic
Pr1t evi ăutlurjne ,ă, salcn ătmru : irup o c el a lute,

iac luo ,
it s alb ,
t lure,
fi o ac
lum, aeg 7a nalc 1ă, u al ed au ,
edop , e t r p nu . nuacs led uroicp Rezeila ză a teiac p
untabel,ncearsăzinoet orcpuiledmas ndoire scătoear tărs ilor
, ermict epânnc 1i caldmieu erminânt , ecrmailud a1aziecrum tu,fără
săleating.Coămpar olegităiauscr .Ceta7i onsc ?
Atânrpeing d,tu, onsidercap 1i sumaideorplc ealizer ază
onuătlă,is nurmaoctli eas.Compaăr din outlas ce aol ‑
. gilor Compăar elcdouăetlisa.Suntide?c Caerdintlszic acumă
3 ălacipo rt Oăbialogncuj nid tă?
ealismr
Experimentez
Aizidispola 7i, e , oratlbdemsp căneitr cui 5

căralp on7i cr ătegprtosfanu (fit ig.A,B1iC)
ătsaecurnpli 7i cel . e ăticlose ăs retd ‑
ermicătasn căneitrloa i,căraledspr or
on7i c nut1tinmc.Atecuingtpd entru
(„1t
scurteoafimp ”) egr cană. efir Po7itabils A B C
4 Oazănde1ert cu ertiudne car est mai cldă 1i care st mai
?ec r Noză aet ărta snoc , eli ‑ortn ătsil ătanodr ăpud
eadncăltrs zi. er
Acum 7ine palm , pe rând, două‑trei mnut, e pe
eficarnă.Alcătuie1teonuătă. lis Co‑ompar cu
eain7i c ală.
Acănraot mu 7i noc efid ănecrahlupt niert n roli ‑
.
rite Desocperi ă n el s află apă cu ghea7ă, apă D E F
ă, dlac ăpa (fec r .5). gi Cueraciflemapucdnir
1i rah p zeilaer ză a ălcn ed a r ts uc atsilziuon i(fder .D, gi E1iF).Coărapm . el t sil
Stermică.
ta Coermic.
nta Ecermichlbut L1 85
Concluzie
• ălcn ed a rtnsu raziielfcPenm tdsoiziencu irased urtn
ziifzatlcanoumetsi c .
t
• Coziilfutcan zaacb 7u mietsp ărefotsanlir 7i amro fni ,
e v i t c b u s a e rt co p
ziufnoc . i
• Esălibsopet ânvarolemtsiă. c a er n o d t s u i r e c t p r d
B. Contactul termic. Echilibrul termic
Observ
Experin7aatăr căermicătas oluează:

v ăcrpotsecaldui i,orpuilec
călnpotseir zi.Apmăra caldămiets (farv ig.1)1i(fiarnecm ig.2).Dacă 3 Canăeaipzăp
cu adă
ăremac n ari , dlac erp tse ăsziihcaed rtsae f ăcr es ăcsaero 7i
up .
n Daăc luiaec
,
eafirbntps ‑ueaintrpuc ascupătvnl esaunzăp cr adă(fig.3).
4 Vazievuras onghe7ată
ăcerpntua ori
1 CazinouldiCotan7a
s ,arv 2 CazinouldiCotan7a
s ,iarn
Experimentez
1 Aiziopsid al 7iă,
rtaipoe (pcilatemurdnil cnu7i
o isol f
câteva moned ) 1i un pah r cu apă la temp ratu
ie(frmac gi.5).Leăga aur7ă ctip 1ie‑onup ‑urtn n
ăpauctneip c r, etnibre f gno c ilatem upro c ai ‑
. rotaălp uodc eltur,aiheulprcApon uda io
ânr ep . d Ceăcimret, i v a r e s h b ot p a l e r i v r p u c ‑
?iul r Reelălcnăteiplrutfniedm reopmxzin dn
ăuod . irup o c
2 Toă nra ‑urtn nrahpăădlac 1iăpa . ecr A1tătpae 5 Materiale necesare pentru
ău o d –. e t u n i m i e r t Evză
a eruoălcaei tm r e t f iade r a t s xperimnt
păr 7i ale pah rul i. Repetă exp rimentul , util zând
ăpa ed tiref d emuăldovac 1iăpa ed . ec r Ceă? t a d e r a c i f e d i vr e s b o
Concluzie
• 7i
ulove o c lărtesrauc tireupfodziciePrrtnmcua eo icn aer cuda ni
ărtsa ărceifa mreti . prociu Co7i ulove timrpeaclut n ăcimreta roliup ca
1t
emun s e contact termic.
• Prăcres dlacime rupoc imret cano i, se ălcnesi ramelcri ze. cs
Rețin
ză
a e m r o f s e t i r f d u p r o c e t n i d c m.
retsiulocnat u mr n Fărăa
,
r o i e t x n i d e vr t n i m e s t s e c a evoluează de la sineătc 1i
ae c r ălcn ed rats ‑
.metsi luon id elrupoczieta urnep r Spătcanmoeu etalf irupoc eta
al snuj a cimre t echilibru termic(fg.6).
i 6 Stermicdhbuta
Temperatura. Măsurarea temperaturii.

Scări de temperatură
ȘTI AI CĂ? Experimentez
AndersCetosliuaf Aiziaolpsid 7i, e , r eo p a t s n m i d b l 1

z,antsuedv născut t re i b o l u r i c u a p ă l a d i fe r t e m p ra t u i
naul1701.Aftos (f.1). gi
onmietrsdafp Apă Apă Apă
A1a ză p e m a s a d e l a b o r a t o r u n v a s
laUneadinrstv foarte rece obișnuită foarte caldă
(bol) cu apă de la robinet. Vasul ( B) tre ‑ A B C
Uppsal,eocupărr ilesa săbuie ncâtelftasgrduicne să
princalefdom po7ifărelnpamboducitr ăca
zieodcumgpr a1ifizica. ap să iasă din avs. n stânga lui 1ază un avs care i pus aă 1i ghea7ă( A), iar n
Aselbortudia ealr (savtlnuaperd C),ăpauc ălcn ziăt (aâtt âtc !). emlapurtn ibose Ac,
mu
1ienom, ftsacxpli n7i
eta !e Inântsmalpudor ăg ăpauclsvn 1ia7ă( egh A),tăaperd ci culsavn
pentruimadă,prin ap ncălzită( C). Numără până la 25 1i re7ine sza7ia pe cr o identfc u iecar
tru.
esmagnil palmă. Scoate cum palme din cel două vase 1i introdu‑le simultan 1i rep d n
(coljim nd lusav B).Cezanes 7iă?
mlap ercif n a e Przie ătn 7i
mis a ec roligec !t
Concluzie
Ev
7i
pecr nirp coljim n d lusaăvnărtmuidaerpula ceibus mret i ‑
ă,
tiv poeatfincuză,, onatdcrie eonatrgdi.Pentrualevcoă
ărtăssmaed nmurzitifs e a ciunt secimrt ău ăserac esun
zeab ze7i pe c r , e ziif rtema p iăscm . il ba ru
Rețin
St a r e a t e r m i c ă p o a t e c o n s t i u i u n c r i t e r i u d e o r d o n a r e. Ac e s t e i a i s e a s o c i a ză
măro fizime cădenumită temperatură.Dedecâtalmitsecrop uns tula
anul1742apu blicat sepuncă.
eamirtup Teasemăsturp ăoar n grade.
zuer etărcrla ilorsae ăsm es rac uIn1t
emălrnuato esmurat repm te termometru.Exătsi lum o ‑
asupra unui termometru zeer2.
p a u t g mi of rn e da t i u p e d n i u t
dins ticlăalcăruilchd
cuameroindt rul.
Petuiesacrnlb
trumendăsis ă, ur
Ceecapuntlsig
de reper temperatura
eapi, dfrb epcar
onume1te„0g”, ader
1ieagh7i opirdtc i,
eonum1t pcar e„100de
”. adegr Astăzi,1to7i imcut i
aturilemp‑repr
eagh7i opirdt i1ide
eapi: frb 01i,
, espctivr 100d. adegr
Trebuiamntsătulfap
căedouătsac epr
edrsatvinouf
CarlLi, né dupăeamort
luiCe. lsiu Numel
zantsuedvlimr
Cetaribuoslf
abin1948eitsac
scărăaturempid
de100d. adegr 2 Teermot
Teaturmpe.Măsaturi.
emp Scărăaturempid L2 87
Observ
3
arugif n .
lacidem urtemo zeterpnu tsaen Com ets cirtemo t lupr ,
lur c e
mihcs al rucem d ăcierntaoml iuaemtlovrpae cifdom ets ‑
aturi.
empb
7ăr
aetirojm n zailtu es nporue lăit Cearcs . suil Peătsaec ăracs irta es ‑
b u i e t m p ra 0 °C ghe7ii caer s top1te 1i temprau 100 °C apei cr f.
b
Acărpm ets larvni tse 7i100 n t ziivd e („c tnasidhce u ”), elamis tn e timun d
adeCegr . lsiu Ecua7iaunită7iidemăsăur e: ts [ t]=°C.
Aplic
ăs ezii u,
fbc e mr et sa it s e ic ua n u i r u t a r e p m e t a e c i m r e t e d o t e m n i rPepăsm a eu r ta nr u
n eif contact termic ăl a,
i c u e r p t s m e oa d r e a t s u c n echilibru termic.Pră7i
tilac ni el
(mv i t a c i f ăsn m e s )dloimb na ăr sue cri, a u f t e b s c d i or n mt h ul e n t r e l a m s o r e t 3 Termoetudical
1i.te al7i
gi b1i
mtrsoecăfuvndi ot cr ep i ubUnrlofăcmieotrmse it a ‑
ăs e i u băe rita u r t e nm u corp termometric,
laiceps o proprietate termometrică a acestui
(dp răos ic r s e o e d lege fizică)1io scară termometrică. ȘTIAI CĂ?
Document ază‑te pe inter t n legătură cu scările de măsura e a temp ratu i Mercurul este un metal
1i identif că alte două scări de măsura e a temp raturi , n af ră de scar Celsiu . aturemplichd
R zeilae ză a 7ă nedopsrc lebat nu iop 1i‑ortnid oleag rmofsnat edărc ei, camr ânva d
.atl n Deă, repocs ărcs etla n , i ăruta epm t epd tlnierdoapvs tncu erac urtne simboluHg., npor
0 °C(punctldegh7alpei)1i100 °C(peapi). unctldfrb adenumit1i r ‑vgintar iu.
Caută informa7ii despr Anders Celsiu , Gabriel Fahren it 1i Wil iam Thoms n, Astăzi,etlnumais
LodKe r vin.
l Realizeazăunes1iziepr ntă‑l. olegirc eaolsitfbrc
elordincauzamt
Rețin xictă7i o emari. otslf
O scară de măsurare ,
i r o l au rv t n ezadip l t aun o d r o u l b m a s n a n u e t s e i r u t a r e p m e t a
ăzici(sărf).
m icrp eăotpcusadie ur ai tr su t a r e pame t a i ecPer na u o du r ot n
ă, r u t aărrc es părrmnoeitzamu reladit reudo ls i c e d u a i zia nlfe i c
(be c iă) zarl(daiuepgtm seru peodrr,
zipaăter inmpărr bconelias r vlp ea ti e p a c
, e l i b t c u d o r păre, f r zol nae itsrn e m ă).
id ero ctărpierxmo braeolp t i Fa7i pecxe ec e Formule de conversie
ăt s a e c a ăl eudg r Kea r c s e r1i p, ecnliatvzeenrbomeiptr n ux peo r p e r a c ‑ a temperaturilor
cise scara de temperatură absolută.ătPes a e c aă, r u c ts n7ă,
iref r ed arutarepmet ed
În Din Formulă
0K, ăr u tăacriă. temvps aite cm aio be ad ev ta s e t a o pziiufn mce t s i Nin u i c
(ăsmi re ud. t eaăr eutopalm eivtn u a e tKes e l u n i v l T)
a răet pu ml eo ts b ae d a r c s e p ‑ °F °C °F(°C
= 1,8)
× +32
ăsm ăe ldrautănrSie7i Inu tam n lrd1iuieUnmnt ufe ds tlă7i
saenio :[ T]SIK.
= °C °F °C(°F
= –32):1,8
Rela7iadeătlg ăur eaturildnmpzic ntăoetarsdncălzierauni
K °C K°C
= +273,15
aKe
enscrxpimto vin, l aCeespctivnr , lsiu e: ts
°C K °CK= –273,15
T(K)= t(°C)+273,15≅ t(°C)+273.
Aplic
273.15 100 212 Temperatura
1 n figura 4 sunt prezenta e trei termo etr etalon te n trei scări de fierbere a apei
d i fe .
rt Dacă temprau ni ocrp e sar Celsiu et t °C, cât
eluia1i
ctrmps măsorpc atăur scăretlap i?Câtde
ăaturempldinvs de1 °Cescărtlap i?
2 Un (aedihcl rup1t
oects vdplucgetă),
os m a t i d u s a m u c e 310.15 37 98.6 Temperatura
corpului uman
,e tir f d iruta epm d … n „lziif ed lurotaă” cb ă, sac ed zainag ro t 273.15 0 32 Temperatura
n garj. ‑untr n recipt d e mas din ectrul gaji ames ‑ de îngheț a apei
apăect caldă1iapă, ecr dupămăsaec aturemps

l.
oca u rtăemod lncu ilucetsma l etnopmc
Pentru a sigr ucel opra7iuni 1i deoarc fig 1i lumină 0 –273.15 –459.67 Zero absolut
slabănaj, rg uloegacsrmtd, in ‑al 1ters
mâncu 1i a ‑as ajuli, rgemdopt săca eascăit binema
Kelvin Celsius Fahrenheit
7i
acidn . eli Aătadercif t eliroav n 1iulcno tarbe ‑ (K) (°C) (°F)
zii.Aect?ordap Explică! 4 Teeculihdrmot
Modificarea stării termice.

Transmiterea căldurii. Încălzire, răcire
IN VE STI GAȚI E Observ
EXP E RI M E N TA L Ă
Stratificarea termică Cân1e ad zămăapucsvn tălipoe cr , entbirf călnesap ze1t. e Secăeunsp
1t
emirp ălc e ă. rud Daăc 1e a zămăpa uc lsv , n o c l a b e p t n i r f a n,
ri ăcr es ap 1t e .
e
Materiale necesare:două Sespunecăapedczăcăldă. ur Tempaetrucizeazăotears unim
, eidntcpahr unl (aflat echibrum),darnuectloăetarsdchilbu.Căladurschim ‑
cuapăcaldăatăolrc batăăserf esulaocdprnălziersaudăceiram, unts entrdouătărs ide
o1u nr ,elălc tcuapăl echilbru,ăaturdemplo tal.Siemlfizits enuprimsc1iedază nuc emt ‑
, ecr atăolrc tru. nalbs ă.
rutaep Lalef,ziifelmt„c souanrbilhce ălă”. rud Călzeiretca ud zăa
Seăoperac pahrulcă esfiziocpr , ec cumarfinălziăceasur eair.
caldăeoartcunpf
7i sub e(dr tic)nplas se7ine Experimentez
mân1i cape e1t otrs e
epahrultnjoscg Pecâ7i tadepisnru influe7e carotv azăcălearnsmit duri,edază ocpr
cuapă. ecr Seeagtr a âtc enup: lcfitnsed rota blăsedm orahp icn m0 75
= ă,
pa ed g me t uc ‑
u1oelncâtftrapus peratura t0 =20 °C,măsautrăcunertmo sibl.Vomnuitesac bl
elsăpahr apună. ser „s7i in mets ”. la ăsm icn ed ts lumirp n ătru , iro ăguad 7i in lumets p ăsam o l
Setaăonsc căapacldă suplimentaăr mdeapăcualorviesăt, oear ânva deac1ietmparuă t,oncfrm
ecătnusam cuap tabelu i alăturat. Măsoară cu aten7i, e de ficare dtă, temprau de chilbru, θ,
. ecr Explică! 1ieaz‑o not pecait,‑untr ntabel.Ceobservi?
Reătep , etnmirpx dlus ăuda âng 1i aecmu d ăsam mă,
pa ed me t uc rad ‑
PORTO FO L I U peratu i d n ce n ce mai ri. Măsoară cu aten7i, e de fi care dată, temp ratu de
Analizeazăjosmaideurfg echilbru1ieaz‑o not ntabel.Ceobservi?
1iema: scriunt Daă, c ăpa ed col n ă, dlac ăuda 7i i n lumetsi n ag ătacuebd oaslm uc latem d
„Izola7ie7i apr lorunei 75d1i emarg 20
a le d r u t a e p m t °C80
al °C,zuerc7i
boiat l ?en Cuzied corpm
locuin7e”esăncar ă7i ar : c a s ă f a c i a c e s t e e x p e r i
• opietă7i rc fiziec ment? Ce materil sunt I. Nr. m0 (g) t0 (°C) m (g) t (°C) θ (°C)
ebuisătr ziepr ent nec sare? Descrie modul
de lucr, realizează xep ‑ 1 75 20 50 40
materialele din care este
construit un perete al rimentul, completază un 2 75 20 75 40
uneiloc7emodern; nou tabel 1i prezintă con ‑
ziulc . eli 3 75 20 100 40
• ăerfantjovc izola7ia
ermicăt aclăd. irlo Concluzie 4 75 20 125 40
Adunăerialmto În urma contactului ter‑
5 75 20 150 40
ealizerpc zi‑ontr ăuod ertnid cm u em tsi
mapăzeepravc nta zuer tireăf dl iruta epm t
PortofoliultăulaFizică. u n n o u u n s i t e m f i zi c , a II. Nr. m0 (g) t0 (°C) m (g) t (°C) θ (°C)
ărc ărutaepm iu ihce d ‑
1 75 20 75 20
s i a me d n p u r b i l ‑
te m l o r a d u s e n co n t a , 2 75 20 75 35
d e t e m p e r a t u r a l o r 1i d e
1 3 75 20 75 50
n a t u r a s u b st a n 7e l o r u t i l ‑
3 za. et Reiul rbizal hace r 4 75 20 75 65
2 5 termic are loc prin transfer
4 5 75 20 75 80
de căldură.
Rețin
1–zidincărămidă
2–placăentirdpols
Diânp etaucf eltnmirpxe tao năăc tarvesbo tiamun c rasecn tse
3–plasăădinfbr ticlădes
4–grund/amorsăziade /ă
v săcatimpderlnv ăajungse ermic.
thlbudas Voeralintvscum
5–encuialăt ăerioaxt timp de relaxare.Tiăaturempdinlx 1ierialdmt.
Stermoizoauntc la7ii
declădeir
Motăreasdifcr .
ermict Treacălrnsmit duri.ncălzi,
er ăcr eir L3 89
Observ
Scălc ed lirubmh ărud âltn es 7a aiv n to esp cn ă,

naid to c e c n t se a c ed ‑
ăs ra 1t aonuc el 1i me ăs 7e n el . enib traof megl Oălao ătg ed ăcf ets i ătu l, atem nid
casăeiaprcâtsepoatdbincăladurelz, g darnel1i c timpearlo
din materi l izolant ermic, ca să nu e „ardă” când intrăm n co ta termic u ea 1 Oalădinmetal
(fig.1).Unec7i onftrlisa onatdimel,edacâtpntru tămaiul
călădur ei, camr izoepcoar d ermic,
tlan ncâtelftas săzeectafnu podeau
(fig.2).Trcălearnsmit descriăt u de conductibilitatea termică.orpuilca
Untăesorpuimanflc o bună conducție termică,elsunta izolatoare termice.
Experimentez
Ai la dispozi7ie două
baghete cu mâner din
lemn (explică de c!), una 2 Caerloif
dintclăs 1italdincupr,
,
urtemon rc u ânmul o era
1iâtc ă7e cub a v e a r p ed l ‑
ănif (f.3). gi Pueracif ep n 3
baghetă,tan7e disl , aleg
câtavebucă7eleidntc pafră.Aduârv fulbagheitdcpru as flăcări
uneilmânări1ie1t priv ecun7i
at elabucă7eledafină. pr Noează
t atdurscă
până se topc ae bucă7ele d parfină. Descrie a observt. Repetă xepri ‑
mentul c baghet din sticlă. Caracte izează sticla 1i cupr l din pu ct de vder al
onductivă7i. ermict
Concluzie
Căldauretsnmiădelafcăralumânărilapfrnăprinetmdulaoă
co r p u i d f e r i .
t Acesta u manifest condutiv ae trmică difertă la trnsmie ‑
era călduri. Eset imporan să cunoa1tem actsă porieta d cnu7ie trmică
7e
nat sbu , rol.
en id to c r li v en ta c d e t ibo ac r f u tnep
Experimentez
Un elv a tsudi acă avri7ia temprui cal di‑ontr cea1că din por7elan,
ăsl atsăseăcr ească.Cueldatcus rfigdnau5.Cumzietrpin
afic?tgres Ceedatcălmsi ă,
dur edat, cui eacui?prnmjlo
Varia7ieaiuldncătrmp 5 INVESTIGAȚI E
80
EXPERIMENTA L Ă
Temperatura, în grade Celsius
70
60 ăcit arp n zail tu nest
,
elaiceps tneip cer erac
50
ăsp ză ae rt e trao f ei ledihc l
40 ,
icer , edlac e trao f ei urtnep
30 .tagnuledn pmit Unlef tsa
20 („t
sav ed ”) somre era
ărutc r s o ălaiceps (f.4). gi
10
Anzeila ză a 7i neta uc 1i
e
0 ăcilpx e iul e tnem l
0 5 10 15 20 25 30 35 40
Timpul în minute
. e vitu sno c
Deănimret 7i cnuf i r ta epm l o v ,

pmit ed ă7i
tinac er utnp ăpa ed lg
, efirbnt e: tincdsav fl canăo tablă, din ticlăsdnpahru 1idincaboru Vid
ticlăs ticlăsdnabor usit (fig.6).De senază Sticlă
săecarntblu zienot eritdflaumpov gintaăr
1i timpdeon aseză tr ari7i vdelfcgpo ae Vas
tempraui n fuc7ie d ti. mp Interp ază graficel ticlădns
1ixplicăe en7e rdif . eldintr 6 t n e m i r e p x eVau r t n e p e s 4 Termos
Dilatare. Contracție
PROI E CT Observ
Fenomenul de dilatare
utilizat în tehnică e0,5l
cdInitsalnp e icruotalegncudort , irt , log ânrtlsupodc .
m r e sf
Sc‑letao ăpud .
etunim cni Obă‑l vr e s .
eraunit oc n Noză
aet .
ta snoc ia ec
Scoiectulpr
Ideaimportn7e
fc i Concluzie
e/nomlrdiaf Prăcr ni ,
rotalegnc eri 1i
tneipcr nid lac ure ‑a1o
cim 1i
lum o v ta r taco v rp a
ac7iontr ehnică. t .
citsalp nid ul tneip c r ieApmrof aer ci, f od m ălcn irp zi,
er 1ilurea ‑aărm ov ti ,
lum
7i
in aerts l inev ralutneipcr a ă.
la
Dee?ifacv
Veidentfcaâtave Experimentez
zidispo e1i tiv ecartp
func7ioneazăpebaza Iaălcits o ănilp ăpa uc iho (60 e tnibr f °C),1a
a z‑on
.
enomulidatrf frigde1ieoatsc‑odupăoă. r Pre1t iv elunivapd
ă.
lcits Aărpsid ă? pa ed tinac o tu Obărves unitoc ‑
Cue?ifacmv earcs ntâmplăcuenlivap dtcsădupăoă. r
1 Veetasionul‑uc ride Noează t eobsrcvi.
ernt,
i căr7ietsaul • Gole1te sticla de apă 1i a1az‑o n co gelator pentru
orma7i suedinf i. 5minut. e Scoate‑o 1i a1az‑o rep d cu gâtul n ap
2 Veorma7i einftblcs i caldă‑udintr ticlă. nbodes Noează t zievc .
sunt importante pentru • Fiză ae x ăjitolacitrev opusn ezodiro ălatn era c
oiect. pr ătpa(fc niulatem l ni.1). gu ăs eIniube rt lu e if
3 Veoluidescrpt âtc n ,
i e l r f m t a sc , aătrluin boa rsenp m eitd a l
1imodulefnc7ieaonr ă. t i m lăc ia l t le m ăn si n iărt pa oălec n r t ze1ta l i b e
zialdispo elorastiv ănpa ărcuaeltsfnibr ânmiuealn ăr. i Adaluib
(celpu7indouă). ăl1icn i ăr uvp l e s cbăzieno ira tăd ra pl ui sb a e d
Adunăerialmto .leni Ceâmtn es ălp ăsupalibuc ăpudleni p pmitnu
ealizerpc zi‑ontr (5 tagnuledn iam –10m)?
etuni
mapăzeepravc nta • Pu‑ortn ălecnitpas citsa, lpetnibdre f ânrts iopa eg
PortofoliultăulaFizică. .l u p o d A1az‑o. câni n o rut c e lp r a t Ci1te t i d n e 7i
ac eli
, pmited lânacvretni refidal u rat ânp ăânc ap d
Cuzeeiprmv oiectulnapr . ier mac ruta epm t al egnuja Ce?ta snoc ia
olegir?c Concluzie
Veealizar zeeopr entar 1 Prăc
r ni ,
eri 1i
ap ‑a1o
c i m l,
umov tar 7i
up iam âtced n 1 ae rDiv esbo urtzinoeps vit
PoerPow intsauopl1ă l,
urea 1i uto rad . zaisrebl uhco lib Prălcn i zi, er ărtalriod elatem i
xt1i ecu imagn. ap1i‑amărolumitv,elin7i tacvr al.
Cualueză vms 2 , rotalegnoc ‑as lurea ăcr . vitacfnmes dom n ti Fiărf dni ă, cap ălcits n ătp a snur
proiectul? .rotalegnc id ecr taof re Cânâtg uc alits udortni ă, ap dn lu ălcits nd lurea
Cee7i r olegirsăc ăv pună . zoitrsofeax dtal Daătiro , elat m p uc imre t ul ca no tupe cn a lure
ebărntr oiectdpralg ăs ălcn es zeăcsa 1iăs 1iărm ăcsae . lum ov Ca, eramu ăs tupecn ua ăsai s nid ălcit
1isăafcăv ti. esug ăpan , rea d lub 7a af rpus l n ja u e r c . iepa
Solicta7iolegirsăc ăv 3 Prin călzi, re bila metcă 1i‑a mărit ovlum, abi perctl, 1i tou1i nu a mi
e:
duncaliftvro ăpcn !leni rp tu Lăsăta ăs ăcr es ă, csae 7i in el uisnmd al tinev r a lib 1i
ela iopa
elnt,
cx , ebinoartf , bine ăzu
ca . leni rp t
făcsati ăt. or 4 Măsăt ru ătar eliro ă, c (sprărotcs iauenr ciaf ,
d eo m c l i rn t p i , dihc l zoag ), s
,iulasm ămr ână. tabmihcsen t a rp e
Rețin
Toate corpuil,
e i n d f e r t d e st a r l o r d e a g r ,
e solidă, lichdă sau gzoasă,
1iirupoc etla uc imretăcfuildomatnc amru n rol i utarepm aercifdom nirp
d i m e n s u.
l n egral, prin călzi, er ovlum r ce1t.
e Acetsporc d e1ter
ipurblon7i
smcav aenăluc ir1t eu sd m n e dilatare termică.Mi1o
c ae r
ălced ra cniprol u crolinusemdăru 1t emun s e contracție termică.
Di.
elatr Coac7i
ntr e L4 91
Aplic TIAICg?
ăcaerg abmil n pyr
1 n t i m p u l d i l a t ăr i 1i a ănmaesn ,
cof rai metron
c a r t n o 7ined cimrt e ‑ ănmaesn ăsm ă.
ru
sitatea corpurilor se
s c h i m b ă. Ex p l i c ă c u m
semodifc ă.
2 Dilatarea solidelor pre‑
zi n t ă i n t e r s d e o s e b i t ,
deoarec foarte multe
o b i e c t p c a re l fo ‑
s i m n v i a 7a c o t i d i a n ă
e tam nid e tac rb f nus ‑
. edilos , eairoledi s aertlid tne azePeilmtu aiedstză ae tup a urtn opsid nu ‑ 4 Liatăernidclf
zitimuned v pirometru cu cadran.ărugif n ă7i
fn ets 1a,
tnemur s i ca t e rac n orităedamf dilatări
efixatăs launcpăt,pentrualiză,ăobar dincupr.ăncuv oarnăset spirt1ii Peeauorpilcnt
dăse oc. f Flacăr1i cuprdeabljngsit …xplicăe cumedparti dimensiune mult mai mare
func7ioneazăometrul!pi decât, etlac dilatarea
senum1tă. elinar Pentru
Experimentez esuntdoărpilac
, edimnsufcatv
2 easnum1t diltr e
superficială (dilatare în
Exle‑acarpimnt ealizar pânt ă suprafață).Peetlanruc
,
muca zân iv , ecimrtlnofd ătrau ta orpuisetlzec ază
c ă a ce st m a n i f e st ă n m o d f r e c v n t esiadltrxp volumică
majorita e activ tă7ilor umane. De ace a , sau tridimensională.
ăs raecn ts 1t aonuc e t s ca uil d n me Experin7aatăr că
fe n o m .
e Fizicien au st dia de‑a lung ermicăatlung ălinar
t i m p u l i d i f e r i t e f e n o m e n 1i a u a j u n s l a opr7i ets onalăcu
conluzia că acest un domiate lgi lungimea7ialăobeiapr
. ecispr tus . ediat
n i m a g i n l e a l ăt u ra te s u n t d o u ă d i s p o ‑
zitiev cu ajtorl cărora se pot sudia leg
dilatărilchdeor1iazeg . lor
Sarcini de lucru:
3
• Arată pentru ce tip de corpu i (gaze sau
lichde)eldouăctinas zidispo ‑
.etiv
• Eneracăedmu ratnemilpus el air tm
a i n evo p n t r u a p u t e s d i a l t a r e
lichdeor1iazeg . lor
• Indicăonsiderclapum
p o t r i v t p e n t r u f i e c a r e c a z, s p e c i f c ân d
modifca7i
ebutr psnecar
zeilaer c ed ză a 1i el tn mir px e c
ametrifzip ebuisăctr măs. eoar
• epx etad e l bPrat iun arutc s enupo ‑
ăs erac ltnemir zalan urtep liu aerf
fenomenul i studiat 1i care să cuprindă
m ăr i m l e f i zi c e m ăs u r a t e 1i u n i t ă7i l e d e
măsăur . eolsitf
• Propune ralizarea unor gafice are să cuprindă sinte c informa7iile din tabel.
Specifă, ecd de1itudiază
s ela1i c enom, f ermică, tadl douăelc dispo ‑
zizierp vit ătn .
evitacfnms rbeod Ară, ta ăcad li, b sop e t e ta p d if o muc
ăuodetsca ziopsid âtcnleftsa vi ăs zailtuef . ertmo ac Caicnrptuse ‑
e?drlainvopctbs
Transformări de stare de agregare

Observ
O priv e asupr mediul n care tăim (fig.1,2) ne dzvăluie o variet de si ‑

fiziemt tărseirlcnaf e:
argdi solidă,lichdă,azog asă. Agregarea se
refă la cât de mult sn aproite paricule foarte mic dn care sunt cositu e
7enat sbu : el atomii1i moleculele.La,
edilos 1i
e taipo r f nus l c e ta g l
n pozi7ii fe; x l a i c h d e s u n t a p r o i, e dar pot luneca tr el; la gze sunt foare
depăr(feta ig.3).Vocăobseravm tărseac tărseamodifcr nu i
, ermict de schimbul de căldură.
1 Paharcupă1ighea7ă
Solid Lichid Gazos

Sueblimar
Toepir Vaporizaer
Soelidfcar Coendsar
2 Gheizernt -ozonă
Deesublimar
ăvulcani
Teăaturmpe Teăaturmpe
scăzută ridcată
ȘTI AI CĂ? 3 Dieridntcamg -otaenlrgds
Aeargdtsp 1 Apă.
railmfets na Vi7a
a ărtsaon ălibsopmet ărf ăă.
pa A1eza7i‑urtn edsavn
tan7e
sub etis plasma. labort (un pahr Berzelius) un cb de gha7ă. Observa7i că are formă proprie
Flacărauneilmânări, 1i volum propriu.Actăeas eapisnum1t tr e stare solidă.
f erulg,oscân, eit eoat ncălze1tepahrulcoă. sit Dupăuneralitvd,
mp npahrseflăapăn
ormedasuntfc stare lichidă.Oricuma 1caphrul,ap ia forma vasului,nu are formă pro‑
plasmă1ietudiaorfsv prie,dar are volum propriu.Contiuăncălziear.După, timpderalnvu epars
maitârziu.Pleactsm că n pahr nu mai est apă! S‑a mpră1tiat n toaă sal de la.
b o r t n a ce st ă
ăsmair pândităormăf de ă,
mrof ătimun gazoasă,ap nu are nici formă proprie,nici volum propriu,ăpuco i
tan7e esubrg in zivutladispom 7i. e
Un.
ersiv 2 Am văzut ce s ntâmplă când ap , sub formă de gh a7ă est ncălzită conti u .
A7i văzut picături de apă pe plante, dis‑de ‑dim nea7ă? Dar fulgi de zăpadă? Dar
7aaehg ?raonitp l ed Acziifnerpmocfl eutas c
4 ăcr ondi7i ecapumtr i.
Gaz
Concluzie
7e
nat sbu etimuTrna ‑oiretnăuidmaenr ce rat s
, edrag acermuilbhsdălc ă, rud nătla
a g e r g a e d e r a t s 1te d e t a 7ă.
p ne i c a i r m u n e d e t i r e f i d e r a e r
ătla enigam n ătaru zeerp ătea sn ămehcs o ăcite nis
, ir muned rotsză
ea c r t s a u e l r i c e f r a d c o m e d s e c o r p
ărts a. erag a ed roli
Re a l i ze a ză p e c a i e t o s c h e m ă a s e m ăn ăt o a r e 1i
1t
e s o l f e p i r cuas t n o j em d s i l t n v u ec
ăgs 7i e: tceroc lunemr t condensare,desublimare,topire,
solidificare,sublimare,vaporizare.
Lichid Solid
Trormărfans eargdtis L5 93
A. Topirea și solidificarea 1
Observ
Pre1t iv en7i atcu alătimgne , eatur eslocprdinat u ecrn

de transforma e a stări de agre prin transfer de căldură. Răspunde tali t la
erin7e
c ,ecaz. nfir
1 Pe un rest de banchiză care plute1te p ocean se află un rs polar (fig .1). n ce
aflăsergdt zeeprouilc imagne?t Ceăersufmictop
banchiza?Enăumer 1 imagnedorfct influe7e car ază. esocprta Cusem
explică formel banchizei d n imag ne? De ce rzi că ur1ii polari au blan albă?
(a1t etnim e‑7ied lro a ed BiologieV‑a
a slc nid ).Cuzieicrpa m eun arolv ‑ 2
ricăadensită7iighe7aean?pidoctvusmrl
2 Foăt la ifrgot ă, taru zailaer ăt , anri ânc7i upe ar iulrea utrepm d 0bus n °C,
zierp ătn 7i rop 1u irepoca enu 7e
niucol enu il ‑ortn ziă(f nies g.2). i ae t p on
ătnedcrp . tnedusabi Caăs ărap 7u7u r 7ă iaredhg iuăbserat eă. p ta s i x
7u
tamrof a er cDeap tinevorp a 7u erdnu ?i r Cu1t e m u n r o e fs n a m r t e d l u s e c o r p e ‑
zăp
aerm zie ă? pan i Cu1t emun7ă? sa h g i e p a r m o f s n a r t e d l u s c o r p e
Cu‑ams ălelcdubmihsorp ărud 7i bloupmint i1i eparn 7i eihaogp ?i Cees
âmtn eaop ăcad lp 1t erciul demarut pme 0etsp °C?
3 Un, iroe ânclaiepsn , dlacets ăzu via ăct 1n ibonema u ăsceiu ănup âtc ave
cubridegha7ănelpahrcusomă.Fărăsămăsori
lurt,
emo c ărutaepm c zierc ăc ludi, hc era âtta âtcpmita ălfaesrhpn PORTOFOL IU
ncăbucă7eledgha7ă.Explică!
Realizeazăatperfun
Experimentez ema:
t „Ceormăf auflgi
dezăpadă?”
Materiale necesare: zierom t rahps nu ‑ Teăaturmpe
Doează cumnt -teutilzând
,tne 7i noc era 7ă
aehg d irubc en 1ierac orma7iesudinfv i
a fost 7inut n congela, tor astfel ncât să 1iidentfcăelpu7i c eintr
ăbia 7i inarutepm ăla 0bus °C,retnu ‑ ormepntuflgid
D
,
urtemo ăreit ps o 1iziopnsird e vit ‑ zăpadă.Deormascief
eancălptrud zighea7a. fulgiordezăpadă1ixplicăe
Modul de lucru ealormduf
• Dă foc (sub spravegh uni adult B C Timp aort. esc Przie ntădesn
ziif /pedul riosă)
e ca f r p o a u s 0 sauimgnleford
ei.
ftluspr zăpadă.
• Ci t e 1t e t e m p e r a t u r a i n d i c a t ă d e t e r ‑ Adunăerialmto
moetruniplcălzirighe7ii,din A ealizerpc zintr -o
douăndouă. eminut mapăzeepravc nta
• Completază pe cait un bel car PortofoliultăulaFizică.
să notezi datel cules : temp ratura 3 Graturinfc7i
empl edtimp
n func7ie d tim, p până când temp ‑
adepă1e
tur 1tecup7iead10 lornv °C.
• Reziepr ntăanfuc7i trempig ,
edtimp utilzâneldintab.
• Dacăect, ordaip ebuisăafclrtg a3. ureldinfgcmpt
Concluzie
Pe,
tnemirpx ulgertna ud 7ă
aehguclr ap ălctimrpa ărud ă.
r e i t p sa l d
Pe7i rop aenu A– B
7i
ehgarut epm tiul cifarg 1t
erc i .
e Cânătar lu temo r td 0 °C,
ăs pecn rah p n ărap ătcip ă. pa ed iru Biul tcnup etdancurpsmeAcoc tnemo tse
. roielutcnafg Cânepăascrnutdm ăcsaer et0sp °C(p7i
ro aenu C– D),
ăvr7ă
easbhogăt seidx cipăamnuic nrah p n (plutcnu C).Călătabmihcs arud
1t
emun es1iimerutsăainempr uteda r cif dom căldură sensibilă.
Pe7i rop aenu B– C,1i
ed 1t
emirplumetsi ălce ă,
rud 1t
ercunar t epm t !e Seăvresbo
ăcraod 7a aehg 1t epot s .
e Călăărtbamihcsluapmritdn proărctnsuied edi
1t
emun s erag a e căldură latentă(nă,
nital bmil latensănmaesn ascuns).
Rețin
7e
natsbu ienPra ermofsnart ed ăcilmorsteau conid ăhcl erats n es
1t
emun e topire.
Pr7e
natsbu ie a rmofsnt ed cimr luseo ădihcl erats nid ădilos erat n es
nume1te solidificare.Trormărfans iledtarsgun7e
b semai
numesc transformări de fază.ntimpulorărfesac i,aturempsi ‑
lui ăm
r âneoctnasă, chiar dă setimul abor ecdază călduă,
r nocdi7ii
1 Otăbal esacăr .
edmiunofcat
B. Vaporizarea și condensarea
Observ
Analizeazăurile1 fg 1i2,zeesuntprca edouănta ă:

enomdiaturf
• tăobal cuapă,adispărevncr eatimpul; rc
• ‑ounlacditr zonăvulcaniă,e1t otapclnr .
e
Explică. enomlbsratfv
Concluzie
2 Lacuapăefirbnt • ădihcl erats nidzoag eprtas ă,
mnrofsazutc oelbmar ni ătimun
stare de vapori, iar pocesul nume1te vaporizare. Vapori de apă nu se ăd
v cu
. ochiulber
• Vaporizaaf7a suprloce a7i
seprd 1i
aerdint lichd,paerul utând
olumneita, cpv senum1te evaporare.
• Vaporizaoatăelcnr maslichduen1te fierbere.
Aplic
1 Fierb a 1i evapor ea sunt foarte importan e p ntru activ ate umană. Oferă
câtesămplrincaxv zietrilus tlucr.
esa
2 Alătaflă
seuri apăcusvnimge (ffierbca ig.3).obserăavn ni1te
3 Vascuapăefirbca .
bule Ceon7i
c ebul1i
tsnac ziecrsndpla căauel?Diecauză?
n
Experimentez
1 i n e p a l m ă o t si c l ă d e c a .
s Toarnă n ea pu7ină aectonă. Urmăre1te cu atn7ie
7i
ulove ănoteca d iulm. otnveipacrmtnid a Crză aertmon âtc n etunim e
ărpsida . saecdlitsn aoectu Ce7i mis , amlpuc ă? ruta epm l riv puc
Reătep 7ă. af7a
n re pi u s , xaelc read lcitnseânrcu i nu taicudorp d
2 n labor t ul de fizică se pregăte1te
un exp riment de vaporizare n toa ă 4
mas lich dul i. Figura 4 con7ine le ‑
.
tnemir px u s ca e r n l t m
Deâtc eirs 7i op el tc ibo e a t nib ed
. efirbpntuols Laolsecf
acest obiect? Prive1te cu aten7ie la
a p a d i n p a h a r u l Be r ze l i u s n t i m p u l
n c ăl zi r i . De s c r i e c e o b s e r v i n j u r l
temprauilor de 40 °C, 65°C, 90 °C.
Asătluc 7i ne ta uc ipo r a n d el t us ‑
.iulrahp er Cezeise zi?Alătc 1t eiu e
e rac n l t mi px e ad l b t nu
săzienot indcatăuremp edifla ‑
. timpdeonr Reziepr ntăagr ‑
f i c u l t e m p e r a t u r i n f u n c 7i e d e t i m p.
Identifcă por7iunile dstince din gra ‑
fic.Discutăsemnifca7i dtl fiecăa ‑
eipor7iafic. undegr
Trormărfans eargdtis L5 95
Rețin
n timpulxerno d tpier a gh7ii 1i de firb a pe ntâlne1ti temp ‑

iruta ed 0 °C1ied100 °C.Coluprcestnavmiofgd ‑
.
irutaepm dlftsauerci p Diăsacr e ntsviom ecan zeilaer zietsca 5
7i
uace rp tn mirepx , etibsod âncinutaselim .
co f ed sru a e c n t us d
Apză ael ătgerpuc naosrep l zăt
nupseroc i 1i e rao nu experimenta singur acasă!
Observ
1 Doi elv au t c emă să le przinte colgir fta cu „piatră fiartă”. Cele

două imagn duse rpzintă o piatăr ‑untr n pahr ce fib (fig.5),erspctiv 6
magunivlct(fig.6).Cizoenar ema?ctorvl
2 Imaginle ătuaert nfă7i1ează o pr7iune‑oditr ticslă cu apă ofaretc(fig.7),
i m a g i n e a u n u i l a c n zo r i u n e i zi l e n s o r i t e (f i g . 8), o f r u n ză d i n t r ‑o p ăd u r e
d‑dis e‑dimnea7ă(fig.9) 1i o lcmtăiv cu abri (fig.10). Ce au nocm aets
?imagn
Concluzie 7
Im5, elin ga 6,7,8,91i10 :vitac finmes avec7i
irnaupmoc n ua ătcip ed aăp ed iru
ăpa ed i ropav 7i nlifda ătrujnoc luidem. n ro 1t emun esAcnemo f tse condensare
1iăsr etraof etătsrujnânopc luid. em rno tid Vaăpa ed i răpocpn ză ia de s n o c e r
. e c r azelicrotpază,
s v ep s 1icApael ză,
rn a i e d s n ma d ro e c a e d u a d i r o p a v r a d
ânmro f d ceața!ă) pa(cAeed miuroplaurv u ădzepinaumrifdeălurctni caetrnuo c n
1i
icer ză aemrof ătcip ediru rouă,.
erasn d ocnirp 7i
cLonufavitom c ză
a e n o i r o p a vu c 8
ălcnarpus zi7i(lâtceidramvtcfinmesruta pme 100 °C);lureatc no
ză
a,
eusind m o cnid e cnird eatmr p 1i
o ză aemrof ătcip , enif ru alupo etimun
„aburi”,1i ed 1t
in t us eta il er n e „nori”ă.
rutain m
C. Sublimare și desublimare
Observ 9
1 Iaa,
nr ,
e raosni d e tnia .
ecr taof es lura Duăp 1a
nalced ,
i rosn ae no c es ‑
taăs e1t ocr aturiel.
mp Cuenom?tfasxplic
2 Alăturat sunt prezenta e câteva p stile d naft lină (fig .11), o sub tan7ă solidă
c a re l u n g ă m o l i . e Ce fenom s produce ând naftli es lăsată la temp ‑
ratura camerei?
3 Toâr t anm zi, u ă, nrai erps ânc 7i pon lusr0c buns dacs eliruta epm t i °C,zenurf ep 10
7ă
aehg d elatsirc m rap (f12). gi Ceziif es?colrpua ec Exăcilp âmtn es c ă.
lp
4 Pe7, ehgn dacbus rtepm a cirumeg 7i idnocetmua ză
aemro f s i
„flori”degha7ă(fig13).Cuenomul?xpicf
Concluzie
• Treaormfnslidct pvenum1te sublimare,iareomfnst
ectnsolidum1t
aprv e desublimare. 11
• Naftalin re poita de sublima teprau cmei, rezultând avpori
denaftliă,ăealungcr . moliednuaprch
• Cristale de ghea7ă ap r pe frunze prin desublimare vaporil de apă afl 7i n
eajmfrunzep . lor
• „Fl” orile ghea7ă d ează ordtsmuigpf edsublimarnof
ă0pa ed icroml pav iruta7i e p m i st a l t f a i u l m a e g r e i p o a n °C.
• 7i
idnoc etimuna ăruta epm t ed i 1i, eta id ămurtse ăpta erd fisormtpa vn 12
7ă.
aehg dză aelmrtosfi c etanu im eramilbused nirp Cân, e gni d aemul c ae c
ăredisnoc zăp edigluf , elatsircedl ăftas edi1i r u t p a e g i r pa v f o e d t n u s
7e
esum rf !eraotim u
13
Anomalia termică a apei.

Circuitul apei în natură
Observ
Aplicația 1. Pre1t iv eaurfig1.Esetvizibilăzeepr n7aapei?Explică.nchideo1i

ză‑7i
aenig m ăc 7i num ep e rap zăpadă,ăc ninge,ăc ecafs cald1i plouă1ieltnap
,
osecurvig căapr1uoaiedvpă,căSoelarncălze1ternic, put 1iunelpat
se usucă… Desenază (schemati), pe o pagină ntreagă de cait, un peisaj cre să
ădnirpuc . su iam ed ltnm Fo1t esol ac inemr t vaporizare,condensare,topire
ect.,ă7a vn 7i până acum, dar 1i a7i l i p e c a r i o n s d e u t l i p n r a x le i c
nume1t s e circuitul apei în natură.Desenazăsăge7isăecarp esocprdtiul
1 Lacnzonăoasămunt 1i colera ălcediulbmhs n ă. rud Foză aelumr ăseracid lutcapmiex
vie7i asuprdcnomlf Tepei (sar ziesiunac –,etnoap ,
anotimpurl
influe7aactivă7i supr lorumane).
Aplicația 2. Fiurgile2 –5ziepr ntăaspecthnirăcăinger aplcă
cuno1tin7eleă7a vn etlafizicăcueprivlanomf: t o„m” ebinar de1ine
de cal fertă, un spa7iu ntre două sec7iuni ale uni pod, rutie ni1te condut are
t ra n s p o ă a b u r te h n o l g i c u te m p ra ă fo a r te ,m n d o i te c u a , d e o a r c n u
ză
aesr v t ; locatsb nui 1i7e ertn alpuc ed tnm u ărtopsna ec iv edihcl
7i
nibref tao ,(ntneamrp u d ăuod ert ălfa es tm nid eralpuc sei but n
de caui armt elastic). Ce fenom termic studiae sunt implcate? Explică n
cazefir solu7i eati 1i etadophnic ‑asec ntâmfir dacăplt tosfiarnu
2 Spa7i1i
entru caledn
atăerf . espctivodlrmf
Aplicația 3. S‑a obser vat că majorita e corpu ilor
ălcn esup ziir se dilată,ăcr ai eti se contractă.Cu1i
oir
ăs 7i amro fni e t s ca e if r v , i â7i c it s o tapuced a iv el a ‑
clă din materl pastic, au ps aă n ea până aproe
delimtă1iau‑oodsintr . norelatgc Cândau‑oosc
(t e m p e r a t u r a e r a p u 7i n s u b 0 °C), a u a v u t o s u r p i ză:
ghea7a formată din apă depă1ea semnifcatv dimens ‑
uneai7ială!Casăn7eleaăg ec‑as petcru,aucăuta
Inep 1i tenr ăc talf u ătsefinam p :
eilamon ned ‑
sitae c1t
r ecândetmparuc1t, e adică ap se
3 douăaembinr păr7iale ă,
tcarno 0luavretni esnirpuc tarepm urtnep iamun rd °C1i4 °C.Acătsae ano‑
unui pod rutier
malie a apeiătnaropmi ed 7u tibvsoedlnutser p Păm
ep d eraoti ân; t ,
le f t sa
la0 °C,ghea7aeardnsitmcădecâtaple1i c ă! aturemp Folose1te
orma7iinf fizidertol 1i
josmaidefculgrn xplicăe ăitrpoecd animle
eaticv(pe1ti,oritcas.) e iarn,cândaturempscb0 °C1iapnghe7ă.
Coănsider căe1t plutnomgrc dacălihunpe micăaetsludn
decâtealichdu. nst
Aplic
1 Re7a
nzie d rnăpet de p mcei tf a regd ‑ 3 6
Deea(knsit g/m )
10k
e d es am ie nuăr itualro miul o v a ‑
4 Courtnep tcudn 1000
e tnibre f iul r ba lutropsna rt agmre d pă. Pentru easc, cuelg
d a te l d i n g ra f i c u l a l ăt u ra t (f i g . 6) 1i 999,8
ză‑l
aeton . ‑utarvcneda l b t n
2 Puenuăr glb engomd7ă a h al
0 °C, suficent de mar, e nt‑ur n pahr
ăpziaeruocmten s , ec r âtcn leftsa
s ă n u a t i n g ă p e r 7i i p a h r u l i . Ma r ‑
chează cu o line corată nievlu ap 917,3
. rah pnid Urărm 1t e ânpie alu vine ă
5 Elentrmdcupla ânc ătao d 7a aehg 1tepo t es . e Ceno c ia ‑ 916,9
7eiv –4 0 4 8
?ta s Ceziulcno 7i p e ?ednirpsed Tea(°C)
turmpe
Propuseblmr 97
Probleme propuse
1 60
ed arutMapme c luiae n sup a ir °Căuod 7e irugnl ălarutn eim d ,
ec r
ncâtelftas scăzu
aturemp 15
cut °C.Caăaturempnos eaiul,c
aKe
pescr vin?l
2 Ma1i
ria Ioealizern azăesant,
rixpmu utilzânbucatăod 1i
cuprde un
zăt
ra ărcalf u ro ăă.
sihced Sc1i rotalegnc id luatem o 1t
a ătpae ânp ăânc met d ‑
0laejungitrp °C,ncăllapoi zearzăt
cus pânorul ăcânluiatrempd
sedublază.Caăaturempnos abucă7iidecupr?
3 Omeatnirscumpldx7iulosmic,a1acumani
n urmă s‑a extins terio nelocuit de p Tera. Provcările sunt foarte mari.
Doză‑taetnmuc 1i e ătucsid ziifedlroa ăc „a
amet rpsd Sinap Solumets ral ”.
4 Ce i d o i e l e v i a u g ăs i t u n t a b e l (v e zi i m a g i n e a
°C °F K
a ătl ă) taru ăsc tnus erac n 7e
u . elaog Auuc taid s
en7i
at 1ie ,n7eânleg „c d heia”tabelui,‑al omplecu ‑ 5
ta.Găse1techia1iează
ompltc tabelupci.
50
5 Ionăs
a m r e d i g n fs o c u l t r a i e p m t r u
308
ătrae cutmorenuc 41 a .
edarg I‑as ărp tu
ăc 1i ec rmaetslur ai ălcna ziânplunacrobt ăal
20 °C. ?r e d i g r f n i d s o c s l u tr a i Cât
u r t n e p u r t e m o răte taCeilefad rngau setuai l
6 Pe1ă
nalp o ,
rotablnid 1.
arugiftesbov liod Auziulcno asj ăca es 1
ătgerp 7i
cel urtn p vi a sul ire tam nu .ecimr t ol ne f a e r lutip c ed a F
Harnic1ientiv,eiaudcs:
• să completze schema u cset n dreptul ficărei lt, r iar n caset ă scrie D E
semnifca7iatăeilgr esfiziocdunpr c;
• ăs eltnmgs ep ircs AB,BC,…tăs erabcu inmerag ed arts ecidn
tan7e s i1iă; erlsufpcao
• să ocmplezet plan1a cu n xte di caer să zuer etl c suban7ă a otfs upă
. tnemirepx ep t se c7i a,
l utr sonleips lceaotris tlao1i
m f e h r c ia s d n e s d n u
Coănsider căe1t1i vieldocntrui ează, ompltc caiet, p plan1aa1acum
1i‑aopusei. r
7 Maria completa figura 2 scri nd pe fi care dintre ci tre condu tri cuv ntel :
aprilie,ianuarie1i iulie.Unel?dapstcuvin
B
2 C
8 Ceviaufăc
doel ămeauroblmcntpvi ,
easpntruilcd
.
ermicnoltudfas Iatăea:
tsuncr
a De ce p un cil dru ga t, care măsoară volume, fabricntul a inscrp7ionat
20 °C(fa3)? urig
b Deă raosef p anmod ec ătgrp mau erl:
t i ap c e r l u t n x e p i l e r a o
„n păduri tăsnesc tjari!/Eun ger, am cumplit!” (Vasile Alecsandri, Miezul
iernii)1i„Teuităcum…/i enigbrd oculf‑as udcmosne1t
tr ”
e (Geegor
Baaiv, oc Decembrie)?Utzân il 1t
onucd 7e
ni ânbodel ânpetid ă,
muca ăcilpxe onef ‑
.
aredsciltmn
Aiăc talf fenomenele termiceâltn us 7a
aiv n to esp tin ă.
rtsaon Cu1t
aon ae r
1ităps âneairlotsncdp calitatea vieții1i protecția noas‑
ă,
tr dar1i progresul tehnic.
Pr, ruj n div ăc irvesbo ătsixe iam rupoc calde sau mai reci,‑sudnim rol ae ts e
stare termică.Stăcimreta ătaulveif op 7u mis uc , ertsaonli ‑asrad tasnoc
ăc .
iroe ap leftsa Azuer ăc tal 7i op zân
ilae r cimre t l nemo f aidut s d experimente
științifice.Deemplu, x ăzu
vai căt oluează
v mtsi cătsinelad er echilibru ter‑
mic.
Stearmicăt aemlortsipfnăd obiectvprn măsurarea tempe‑
raturiiorulcajt termometrelor.
Schimbare stări termic se ralizează prin transmiterea căldurii ntre si m.
e
Transmiter călduri se obrăv prin schmbae tprui semlor fiziec sau
prinmodfceatărs ide.
agr Corpuilesnt izolatoareetrmicsaubn con‑
ductoare de căldură. Experi n7a agricultori artă că, n iern l geroas, cult ri e
eopritacdzăpadăzier tăs maibnedcâtelcparnu . is Statulrdezăpadă
ednumitpolar„p s lapumă”.
Unălcn leat s cerfoli uziproc i r dilatarea;1o ăccrim aluisencmuid aeri
,roli uproc lin ăcida al contracție(n).
laren g 7i
orPee adore dajetorpau tn el
ărc ela nmel nid 7eu , rol„1i ucărepoicatxie ra l if taor ă” n ălbat nid, reif ed erac
1t eiucoln es ânc e ă. cirt s es d Pe, at s e ca urtn ălcn 1u o ră,
zelba t cesd adn b cseiut n o
7i
or ela eraoi etx el1i inu s emidăcr alo i pa . cse Di1iaer tal 7i cartnoc sonuc eiub rt a ‑
7a
aiv n etna ropmi e,
tc feroulainecm roa ed ăutuc as ecif neb ătn . erao
Călduraschimbatădemltsifziecpoatfi sensibilă,adicăerminădt modif ‑
, aturieoplmc sau latentă(ascună),erminândt d schimbarea stării
de agregare.Oameniătr permant ocuiflnepatrărs i
:
iertam l erag d zoag ă, sa ă, dihcl ădilos 1iă. msalp Scărts aerbmih erga d i ‑
esnum1t arg e transformare de fază:
• aporizav e– r az; edinlchgormfst
• e–saulichfrond azedingormfst nlichd;
• e– opirt eadinsolch; rmft
• e– solidfcar eadinlchso; rmft
• e– sublimar az; edinsolgrmft
• e– dsublimar azedingormfst nsolid.
Apa este o substanță indispensabilă vie7ii pe Pământ. Masa to lă de apă de p
planet noastră est aproximat v consta ă. Totali tea r nsfo mărilor suferit de
apă poartă numel de circuitul apei în natură 1i are o importan7ă det rmina tă n
susținerea viețiipePământ.
Anomalia termică a apei con‑
tăs ne1t cr eardnsită7iiapeo
dată cu cre1ter a temp ratu i ,
pentru temp raturi cuprinse n
eralu0intv °C1i4 °C.
Siză
ent ă/Te
Test sumativ
1 Coează,
ctr pecait,afirm7ixtuldemaijos:
nr Grilă de evaluare
În clasă, iarna, era frig, cam 18 °C. Afară, termometrul arăta 5 °C. La sugestia unui Fi10p
tceibus erac .:
coleg, elevul de serviciu a deschis fereastra, ca să intre gradele de afară și să facă 9×10p.=90p.
în total 23 °C. Apoi, o colegă a propus să se închidă bine de tot ferestrele, dar și ușile, Dificu:
no 10.
epunct
să nu se piardă temperatura luată de afară. Mai mult, a propus ca fiecare elev, care Total:100p.
are o temperatură de 36,5 °C, să dea câte un grad din temperatura lui. Aici, elevul
de serviciu a spus că nu e bine, că fiecare elev va avea o căldură mai mică, iar clasa,
în care se află 30 de elevi, ar ajunge la o temperatură prea mare, de 53 °C, iar untul
din sandviciuri s‑ar întări.
2 Unziif ed ltnmrpx sa vel ă
c turv a
ăs âmr ienu atrpme nitd .
e Aep su
masă o mică râmă luată din‑utr n teraiu flt
laturempd18 °C1iapusenrt ‑
‑udintrluaobem ,
dulapn 24 findoratlbuemp °C.A
ealizatrosf tăectmăsor ătur ea?or Explică!
3 La un post de radio s‑a anu 7at prin vocea crain cul i: „…n zona de nord a SUA
o fur t nă de zăpadă a făcut ca mercu l termo etr lor să ind ce minus 42 °C,
t ăaturemp nemaitsăde28deani!”.Coează mnt tăeasc orma7i
inf e!
4 n i m a g i n e a a l ăt u r a t ă e s t e u n t e r m o e t r u u t i l za t f r e c v e n t n
industra limentară. n fi1a tehnică a termo uli, oferită de
producăt, o r s e a r t ă c ă e st vo r b a d e s p r u n te r m o e t r u c a re
a r e c a „t r a d u c t o r d e t e m p e r a t u r ă” o l a m ă b i m e t a l i c ă. Ex p l i c ă
func7iermotu. isacn
5 Transformă 28 °C n Kelvin. Dacă pe scar Celsiu temp ratu
emscadu12
tni °C,ari7i evtsc ăaturempd aKe
pescr vin?l
6 Prăl
cn i zi,
er10%.
uc t serc a proc iun lmuov Deănimret âtc u ătus al ‑as idom ‑
ealui.
fctdns
7 Teapăcuhrnitme scăzu
a 40
cut °C,314K.
lade Cucâtscăzu
a t
aFa
pescrtum enhit?r
8 Iaan,
r ăs ac ă7a
vn ua ec ifrev ziif al t ăc „Fe
luotipac ”,
e cimr t n o iod
1i
oiruc vel 1i ei ua ă,
raf t 1c a e tr u c n ,
ilo zăp
alf es dnu ăda 7a ehgn ă. t Peăcnab o
ăliboafesructnid . drailbe Au1i suda ziifedlurotabn ă, c , dlac re nu
obilăidentcă.Aulăsatpezăpadăelcdouă. bile Descriezicăauobsert.
v
Explică!
9 ăt
la enigm ătaru ănaosrep muc edv s ătalf Ceed ron al Polucr ăcnura l
7a
ehgn lura (–40 t °C)‑ortnid ap ă.
nac Exăcilp ziif avtcepsr nid aec ulni
tăeascprivfnuom .
afieogrt

La finalul acestei unități, știu …
Fișa de observare
sistematică/fișa elevului
DA NU
Peoaiedhârf tie
săzormulef ăselmrcuvint ebărpunsrilat i ealizer azăuntabel
săzeompltc spa7i‑uedintrlb neu7 asemănător1iomplec
săespond7e
rtabilc eafirm7i
nt i ează t . rubicle Nutăxise
ăsr esauctorpni
săzoer oblemvpr
e1i gr e!t
săzexprimnt lucrino Prăsinr punsrileta
săemălaotrifxpcv su dată , ersinc esorul/fp
a1t
vesorfp icum
sătesăpajut ziesogr .
U4 Fenomene
electrice
și magnetice
Lecția 1 102 Magneți, interacțiuni între magneți, poli magnetici
Lecția 2 104 Magnetismul terestru. Busola
Lecția 3 107 Structura atomică a substanței
Lecția 4 108 Fenomenul de electrizare (experimental). Sarcina electrică
Lecția 5 110 Fulgerul. Curentul electric
Lecția 6 112 Generatoare, consumatori, circuite electrice
Lecția 7 114 Conductoare și izolatoare electrice
Lecția 8 116 Circuitul electric simplu. Elemente de circuit. Simboluri
Lecția 9 118 Gruparea becurilor în serie și în paralel
Norme de protecție împotriva electrocutării

Lecția 10 120
(din cauze naturale și artificiale)
Probleme propuse 121
Sinteză 122
recapitulativă
Test sumativ 123

102 U4 Fenomene electrice și magnetice
Magneți, interacțiuni între magneți,

poli magnetici
Observ
Cum putem i1ca unel corpu i, fără să le atingem

cumâna?
Peziopsid al urcl ed7i as m : e 7i engam iod ămrof n
ă,
barde magnetic, u , moned ou, birdeafg , cuie
ălgir o , cit salp nid , noie rc u ,
citsalp nid xp nu ănl nu 7i1or
gint, dar , unieldar c. oliedaumntf
• Ap r o p i e u n l d i n t r e m a g n e 7i i n f o r m ă d e b a r ă d e
fiecar dintre corpu ile pe care le ai la dispozi7ie 1i
Amintrdcălători– ează
not obsera7i v . ile Grupeazăorpuiledcmas
magne7i delucrnf7iedmoulnacrts ‑
portădupăontacumgelps. f
• Ame1t int e‑7idelora Științe ale naturii1i Mate‑
matică și explorarea mediului din clasele anterioare
eamgn7i oprit . lor 1 Maormăgnetf de
ăvoacpt 1icuiednfr
• Ca r e s u n t zo n e l u n i m a g n e t c a r e a t r a g c e l m a i
ecui(ftml ig.1)ou?edbirafsg
• Precizeazăcâtautilzăr ve elaumgn7i
pcrti i.
Tablămagneticădescri
Experimentez
PORTO FO L I U
Proprietățile magneților
Realizeazăaterfun
ema:
pt „Utilzăriale Materiale necesare: m a g n e 7i n f o r m ă d e b a r ă,
magne7ilor ”. 7i
engam ămrof n , csid e , citengam u ărutilp , reif d
Doeazăcumnt -teutilzând oalăc dehâr. tie
orma7i
esudinfv i • Apopiermagn7iinormăf deăbar unldeălc tal1i
1iidentfcăutilzăriale obserăv cuma7i erint onează.Predază oc laef1icu
magne7iloracsăecumpr magne7iormăfni (fdisce ig.2).Apedintrulop
1i. ehnolgit 7i
engam ămrof n i ărab ed 1i citengam lu ed ărvesbo
esntâmc plă(fig.3). 2 Magne7iormănf deisc
Adunăerialmto • Repetă exp rimentul pentru difer t distan7e dintre
ealizerpc zintr -o magne7i.
mapăzeepravc nta • Păsetarză tdains7a toanscă dinetr mag7i 1i pune
PortofoliultăulaFizică. ntre i o coală de hârti, e apoi mpăture1te coal 1i
ăt s e fă7i i c v n e r a m g s b t o en si r m t u n c i d a e n u .
• Pu7i engam rtidlu en ămrofni ărabed ălaoc ep
dehârtie1iă, esarp orm, unif ăpiltur defirpoalc
dehârtie(fig.41ifig.5).Urmăre1temodulncars
a1azăadefir1i pltu desnazăpecait.
• Repetă exp rimentul cu magnetul n formă de disc
4 Dieapilturdfsn (fg.6). i Găs1t e ănmesa ăr1i
i ăuod elc rtn ibesod 3 Maormăgnetf ădebar
ănjurlmagetib 1ibusolă
cazuri.
5 Maormăgnetif ădebar 6 Magne7idisc

Magne7i,ac7i
erint emagn7i
uitr ,polimagnetc L1 103
Concluzie a
• Ma g n e 7i i a t r a g n u m a i c o r p u r i l e c a r e c o n 7i n f i e , r
7i
caretni ză aeno 7ă natesdil 1ieuaricpotns
p ro i e t a d e a t ra ge co r p u i l e d i n f i e r s a u c a re
7i
noc (freifn g.7). i
• Polii magnetici sunt păr7ile magnetului care
interac7ionează cel mai puternic, de xmplu, atrg
ămgucea suoribed farg etlumia e căl. ei
• Unmagnetrdoipl:poluNodr1iespctivrolu
Su. d Pr7i ne v o ci ,
e lu op NORD1u
o ru ct a l e s
1iluop SUD.
urt sabl c
• Co7i nocera li upr zaitengamopesărcaidfn tnus
p l a s te n a p o r i e u n m a g e t s u n t p u s e n b
e r a c n i.
ar tp s elcuas e cu o r pt c ae t Mansoezaci tae nrg
7in o cătp aec rie ufpăă7i r ton e c i r e p l o r n p u . ecitengam 7 Magnet1ieac
Rețin
Magnetul permanent est un magnet care 1i păs ‑

ează
tr oprietă7i mul . elmagntic
Magnetul temporar1i erac tngm u ets ăsp ză
ae rt
pro ietă7ile magnetic un timp l ita, dacă se află n
tmagne.
uilopr
Polii magnetici7i arpes if top un tegam iun a .Daăc c
unmagets i ndouăbucă7i,se7i ob ndoimage7i,
e1t acdintrf ânvia doipl.
Magne7iac7i erint oneazăel: ftas
• ăcad 7i engam iod 7i aipor tnus ânva ilop uc 1i
ale c d
,
emun No‑No dr , dr Suvitcepsr ‑Su d , d ice r gnipse r ‑
(fcorp g.8ai );
• ăcad 7i engam 7i aipor tnus i ânva i lop ucefid emun d ‑
,
etir No‑Su dr , d 1t eca (fcorpie gat si g.8b
i ). 8a 8b
Observ
Magnet1iouedbirafg
Doează‑t cumnt ză. evitmardnulesp Cuauntrioscfepam elfts
de vhicul? Un tren cu levita7ie magnetică, sau Mag, lev est un tren care util zează
câmpuri magnetic puternic (fig.9). Spre dosebir de trnuile casi, e n u ex i s t ă
1iuc tanoc , an 7e rof ecudr ec a 1ierzeactivf erodnaufler gnita eimrp PORTOFOL IU
(amari 450 etpslajungmi km/h).Deainfrcueolstp ‑
entă,
xisaruc enuriltMaeputvdbioncglra0.Termenuld maglev Realizeazăatperfun
nuăserf , numailehcv ci1ilac7i erint eatun1i
sdirc . caledru ema:
t „Vevita7i hcule e
Această interac7iune st foare importană, fiecar ompnetă find proectaă n magnetică”.
func7ităealdc ea1i pntruc vita7i olenrc amgnetică. Doează‑t cumnt eutilzând
orma7i esudinfv i
a b
1iidentfcăehiculv
vita7i cule emagntică.
Descrieput
princuldef7ieonar
.
ehiculorvtsa
Găse1tantjel1i v
zade ortesanjlcv
. ehiculv Localizeazăunde
seutilzeazăeldftas
. ehiculv
Adunăerialmto
ealizerpc zi‑ontr
mapăzeepravc nta
9 TrenuriMavgle PortofoliultăulaFizică.
Magnetismul terestru. Busola

Observ
Cumfunc7ioneazăbusola?
• Pune busola p m de lucr n dieft pzio 7ii n7iale 1i urmăre1te cum s o ‑
portă(fig.1,2).
• Plase ză n vecinătate busolei moned in o7el 1i agr fe d birou 1i urmăre1te
esntâmc plă.
• Adormăeabuslingtfp ădebar (fig.3).Ceobservi?
1 Busolă • Cum se comprtă busola n fiecar dintre siua7iile przentae ntrio? Notează
ncaiet.
• Analizeazăa4 urfig 1ienomlfizidscr viden7i
sutcar .
eat
Experimentez
Acul magnetic și busola

Materiale necesare: ă, losub ămrof n tegam u ed
ă,
bar unacmgeti,ă, oarfs ofâ1iedinhâr. tie
2 Busolă • Le a g ă s f o a r a d e u n o c h i f ă c u t d i n h âr t i e , a p o i Sfăoar
magpune hârdeociulnt ,
tie ncâtelftas taesc Magne7i
să fie la mijlocu magnetul i n formă de bară. Sus ‑ Hârtie
ădnep âtcn leftsa luengam ăs atec ziop n eif 7iiro e ‑
zoă. latn Ro1t et 7i u p e e l a c i tr v o f s l u r j n l u t e g a m n
1iă‑l sal iop ziop etirfd n7i
i rebl 7i in . ela Urărm 1t e e
omprtăcuse magnetuldpăelăstsc . atliber
• Repetă experimentul folosind acul magnetic.
Ceobservi?A1azămasăpebuol 1iobserăv secum 5 In7i
ca r7i
e tn g a m e r t n i d a e n u
3 Busolă1iămagnetbr ează orint aculmgneti.
• Apopiedbuslăr unmaget,on7i ecrpaiu . nefir
• Apropie d magnetul s pendat un alt mgnet formă de bară 1i observă ce s
âmtn ălp ânc inuta 7i aipor tnus d 1i alec d ilop (flef gi.5).Ceâmtn es ălp icnuta
cânopia7i dsuntr erit?polcunmdf
Concluzie
• Daăc 7i ătenigcamv tnus elosub iezant agm irup,
o ce t u a s i r o e s a ‑
ză,
ae tn , vitamxorp 7i cerid p ăcifargoe ‑sdron .
du
• Daăc 7e o niătd cevnom cuda es iloub aet , l, uo rib ed fa rg vitceps r luca
4 Bu1e a elos zalur j n et
7iengam iod a ărab 7i atceno 1i
taived f ielosub 7i
cerida n imavun ‑sdrona ă.
cifa rgoe du
1i
lut a ed lun ărutil p reif d
Rețin
PoluSud Câmpul magneticzierp ătn 7i aps nid aeugr ătnicev d u iun aet
magnetic Axa
Axa ota7i
der e ,
tengam ăticrex atsc er n 7i ca re tni . ecitngam u Câmengam lup ‑
magnetică
aficeogr
PoluNodr zeerp tao nesirpcat linii de câmp magnetic.Acets cingam lu
câmdelinatguo magnetic. p Secâmdelinsu p
Noal edSuatls d. riutengam luroietx nirp d Pilurj nid ref d arutil
un i magnet se a1ază pe direc7ia lin or de câmp magnetic deoar c
ză
aemru tsc 7i ca re tni l b sop u e rac n l t up . e cit ngam u
Pământuletsunmagri1ează crng njurlsăuc âmpul
magnetic ter s u (fig .6). Func7ionare busolei se bazează pe inter
7ica (ate)nigalmosub aertncid gaemulc 1iâmc citengam lup
.urtse Asl, eft Poăcidn Noteglaum i c la dr PoSulu citengam d
PoluSud
al Pământuli. Polu Nodr magnetic l Pământuli se afă nevciăta ‑
aficeogr
PoluNodr Poeat Sului afic, eogrd Poiar Sulu aflăsemgnticd ecinătv eat
magnetic PoluiNoafic. eogrd
6 Câmpulmagnetic
alPământuli
Matru.
esgniml Busola L2 105
Aplic
Să construim o busolă!
Materiale necesare: lung, maicstde un dopun
deplută,ormăunagetf ă, debar ascupă. nv
Mod de lucru: Frăcae ărab lutengm d tusc ed lua
1iăptrs eungapoicldtă.A1azăansm ‑
ătulp ed o ni tamrf lub 1i7a af rpus e c nid epa
.asv Acapluti1i ves afiorentdcâmv pulmagnetic
alPământuli,ec7i pdir d‑sanor ud(fig.7). 7 Obusolăenioasăg
ȘTIAI CĂ?
Câmpul magnetic terestru este important pentru

animale și plante.
• Oa m e n i d e 1t i n 7ă 1t i u d e m u l t ă v r e m e c ă p ăs ăr i l e
ărevsda cuerstonlpf ecriagoltbmeosu ta
orienta impula7i
gr ilorzose .
enir Ceetătcr ori7i
su n
i d e a co n f r m c ăre i a d e t c a re c âm p u l i m a g n e t i c a l
planet i 1i a orientări acestuia se face prin interm diul
u n o r c e l u l e f o t o s e n s i b i l e p r e ze n t e l a n i v e l u l o c h i l o r
p ăs ăr i l o r (f i g . 8). Ac e s t e a t r a n s m i t i n f o r m a 7i i c ăt r e o
anumităzonăeirul. ac
• Semin7eledpanturmiză g nCo, smo ecdoar 8 Porumbei
trebuie să interac7io neze cu câmpul magnetic ter stru,
elftasncâtelucorsăpoată. fieatcv Cândsemin7eleautosf‑upnr ncâmpmagnetic rudâtelc
alP ământuli,‑as e1t obsratcv atăelrc .
elorapnt
• Dacăalbinesutpcâmmpagnetidzec ocermiaputndâtcetlrsu,elsuncotmpdzorient. a
• Ca7i pecx aet icp ălano 7i agiv n ed 7e a e eniram olesa t
(fig . 9) se bazează pe det c are câmpul i magnetic al
Pământul i. Astfel , el se pot deplas pe dis tan7e mari
elaonumităprjg plajăunde1idepunoăl. e
• Pe1timgaort,cumarfipăstăvr ul1isomnul,auelc
s e n zo riale care con7in magneti ă 1i sunt legat la c. re i
S‑a d e s c o p e r i t c ă b a l e n l e 1i d e l f i n i f o l s e c c âm p u l
m a g n e t i c a l Păm ân t u l i n m i g r a 7i i l e l u n g i . Re c h i n i a u
,
ictenzogamsortcel ir 7i isol f 1t ep a r tce d urtnep roli
ănr 7i i 1i. roliecatsu Re7i atneiro us i n hc ae r s lp d n
lordecâmpulmagneticr. s ‑untr nariu, cv echinr
ăraojnc auedton 7i er p . i Daăc âmc ets ciengam lup
anultsmodifc,oriu. ntamdlechv
9 oasăte marină
Câmpul magnetic are aplicații în medicină.
• Magnetoterapiazeabes cvitanrel mză
t nu es 7i
ca ep ătcerid anu âmc iun a (CMP)
litas up c eng m a a rpus
7eează lucr stio , eluorc niva ânactiv enziaroducp , melor 1i metabolicrufns ânva importanlud
nfuc7i. eluarnicmbo
• Princpul de func7ionare uni aparat RMN (fig. 10) se bazează pe con7inutl de
70%ăpa . namu ilproc a Cân ,
iul ta r p ulen t sudo rtni e s lutneicap d at se c
se află sub influen7a un i câmp magnetic puternic, ce a ce modif că alin er a
naturlă a tomil r de hidrogen di corpul man. Acest mnal est preluat de
spenat ,
ciale cătdemontasur RMN
orulatpe ecargiunjl
xamintă.
ebur Ul, eriot cătedpartmins l uner
c a l c u l a t o r p e r f o r m a n t , d e l a co n s o l a c ăr u i a s e f a ce co nve r s i a
tuisemnalg. c
10 ApatRMN
r
Probleme propuse
1 Ceac7i
eropuintldf oneazăcunmaget?
2 Cumsepotclaifgn7ii?
3 Un d e n t âl n i 7i m a g n e 7i p e r m a n e 7i ? Sp e c i f c a 7i c ât e v a u t i l zăr i a l e m a g n e 7i l o r
perman7i.
4 Cuac7i
ermint oneazămagne7ii?Seesping?aurt
5 Cesentâmplădacăunmagetsibcă7i?
6 Deundevimlporagtc?
7 Deează
uncmgtisor ec7i
pdir aN‑Safică?
eogr Caecauzatsr ?
8 ăt
la enigm ătaru ădv es ăuod ‑urtnip eadsu t.
c edrifan Exăcilp nid
ecauzăârv ‑aelorsfuiac undepăr.
eltaund
9 Cumfunc7ioneazăbusola?
10 Caesuntpăr
r 7iealunibso?mptc
11 Deefiăc
casbuolnptr ută‑udintr on7i
ecrialmt nefir?
12 Pe,
entruoia vipunbsoleaând ăg tal.Predază
oc ect?or
LECTURĂ
AU RORELE P OL ARE
Aurora polarăătsnoc e itpo nemf u ets ‑ortn ălrts ăsneti rcu ătarvesbo
zoeaopirdngulct Tealeporn (feir ig.1).Auaor
ăpolar zuerts tauleimpcodnrzg aPăm
erfdintmos ântu ‑
1i lui „v dinpartcule ânsolartu ”.Cândică,
noraefms p etsnomulf
1 Auăapolr
denumlsbcot auroră boreală,in7i olstferm deal Galileo Galilei,cu
ref i la zei7a romană a zor, ilo Auro a, 1i la ti anul
zeeprca ânvnta , turile B .
easor sudică,
aerfmn
fenomenul poartă numel de auroră australă, f i n d
operit1i dsc obseratdv James Cook.
Auăralop r 1n
ibo dm n erap âtta iu ălrts o ac u ‑
difuză, ecr cât1iortinăc a xtinsăe spa7i n orizoul n ‑
tal.Fiortinăcea ompusăcet ‑odintr azerdesi
1i alepr ec7i dirpalnt câmdelinora magnep ‑
t i c , s u egân
r d f a t p u l c ă a e t c s f n o m ce r l a t u
câmtru. esplmagnic
SOARELE Cum ia naștere o auroră polară?
n c e n t r u l Si s t e m u l u i So l a r s e g ăs e 1t e So a r e l e ,
steau cr su7ine via7a pe Pământ. Datoriă proce ‑
selorca u nSoa,
re s e p ro d u c f t n i s o l a re p
s u p r a fa7a imens tel. n aproxim t v 40 de or de
la pari7ie, acest furt ni ajung , sub forma „vântul i
2 „Vântulsoar ”–Câmtruesplmagnic s o l a r ”, n a p ro i e r a Păm ân t u l i , c a re e st p ro te j a t
mdaegntosfră(câmpmualgnet– ic fig.2).Particule
dinvântulsoarpt ătrunde atmosfer tănumaipel oi Pământuli.
Magnetosfera e st o r e g i u n e d i n j u r l Păm ân t u l i d o m i n a t ă d e c âm p u l m a g
n e t i c t e r s t r u . Ea r e p r e zi n t ă u n o b s t a c o l n d r u m l v ân t u l i s o l a, r c a u zân d d i s
persa cestuia.Auro el po arenus texclusivter s , e fi ndobservat 1ipe
a l t ep lanetdiSistemulSo,
lar precumJupiter(vezifig.3),Saturn,Marte1iVenus.
Ac e s t f e n o m e n n a t u r a l p o a t e f i r e p r o d u s a r t i f c i a l , p r i n ex p l o zi i n u c l e a r e s a u n
l a b o r.t
3 Auăapolr peJuerpit
Stomicăatru tan7e
sub i L3 107
Structura atomică a substanței

Observ
Cozaivd top esârflinrupa 1i?t Obărves ăut lurj nid elrupoc .Dibus ec n 7e
nat s
ătcla tnus ?irupoc etsa iu Seză aetcl 7i up le c , irupoc n ăciftned 7e nat sbu el
e1i
ormatsunfdic ează not orma7i inf ilepcat.
• Identifcă care dint următoarel cpuri snt formae din subta7e naturle 1i
ecarsuntomfdi7e b artifcle:oscânădur dinlem,unpahrdits ‑
ă,
lc , citsalp ed iof ărc o ămădi , noteb id ‑urtnid ap ,
cal n ă,
salc ed as nid lurea
pămân‑utuldinr eciuflor. nghv
• Inormează‑t f eutilzânderitfsuoma1i n ează not emplndxcait
corpu i alcătuite din subtan7e natur le 1i artif c al. e Găse1te care dintre acste
tan7e sub epntrumdilab1i sfc . esuntocivar
Experimentez
• Pune p mas de lucr o bucată de crtă, o faie d hârti,

e o feli d pâine 1i un
cubdezahăr.Rupesauizănbucă7icât. orpmaiecf Câtdemicpot
fibucă7ele?
• Toănra ăpa rtn -u1i
tneraps t rahp n ărucip ălaenrc .
rahp nid ap n Ce?irvesbo
Cesentâmplăatăernlpicu napă?Explică.
eaprnomulcf
• Aprinde un be7i1or par fumat 1i urmăre1te ce se ntâmplă cu fum l care se răs
pânde1tă. erfnatmos Explicăedisprază
c fumlnaerdicăp.
er
Concluzie
• ziOrivd ets proc, libe ărpm if etaop 7iărp n t 7i. icm a ec n ec nid Ceăcim a
e r at p ,
iunoc eracimăsp ză aert ă7i teirpo elziif ecaiutl, s es1t mun e
atom, p e n t r u s u b s t a n 7e l e s i m p l e, 1i moleculă, p e n t r u s u b s t a n 7e l e c o m p u s e.
Deemplu, x undargepotfic7ionat, diebr f fieruln dotan7ă
sub
ălp. mista reoif tdseimotrac nid Ap7i eiv l,
a p i c n r p l u t n e m l e t s, i e rac
7ă
natsbu o ets ătamrof , eluc om nid 7i lumânria lnedractmof tnus rol ud
(dimota 1i negordih motai ). ne gix o d m ta nu
• , icm etraoAtf inu‑usermtdi uaer1i pizemouadterlinm oaecd
1i
aeucrtnipds 7ă, nat sbu 7i
irefad 7e n a t s ub r e p .etirfd Oreci
7ă
natsbu ătamrofe săla erclu omniduas otnid ‑ortn 1c im no c e ra ‑
ăunit 1izoed ă, tanodr ătimun mișcare termică.Acătsae 1c
im e ra t op if m lu
7i
up iam u s ă, snet i n 7i cnuf 7i idno c ed . uidem d eli Divizibilitateaziif proc iun 4 Piepntrubicls
ălareng taeirpo ets 7e nat sbu . rol
Aplic
Realizează un scrt eu n care să ară7i cum poate fi salvt mediul n care tăim
astfel ncât via7a noastră să fie rită, pe cât posib l, de cat srofe al mediul sau
.
idalm zailaer n ă‑t ips ule ar ă,
naolc ep d lingam d e zierp ac ătn âtta
(fiuldem arulop gi.1,21i3),âtc 1i7i ulos zoer atupmelbor acveigol
poluă ri,emobsranju(fptcv ig.4,51i6). 5 Cealeointr
6 Stânr ăeaslctivrg
1 Ma1iadătrosnipeu 2 Fumuleisdofabrcă 3 Poâur iucn t saelrp ulc ade1eurilo
Fenomenul de electrizare (experimental).

Sarcina electrică
Observ
Cu7i caretni 7ă, aotpsidm al e irup oc ano 7i engam tnuăscad nr ihucpro ets ca ?
Ma1i ihcev rtaof lesiă.
jcugn ram etof uc arvenm iubt esaorlv Cum
aort,
espfidchl fărăsăolusăeprictx serupă?
Peziopsidal urc edasm 7i: e ătehgabo PVC, nid ătehgabo ă, lcitsnd ălgiro nid
1 BaghetădinPVC1ibucă7i ,
cit salp , rea uc nilp o ab u ,
diolu e c n pro u , pocsrtel nu ătacub o ăfots ed nid
micdehârtie
ânl ă,ătacubo ă, nalbed ătacubo ăfotsed , cabmunid ătacubo ătmed , esa uc eit o
bucă7imicdnhârtiesaubo7een. tirdpols
• Frăcae ănalbedtcu PVC, nid atehg b ălcitsndaehgb 1ialgir,1iorpai ‑
pie‑l, e ânrpe d,bucă7i de hârdel (fcutiedn ig.11i2),bilu7a deapo tipolsde ‑
taic(fosenpdulr ig.3).
• FreacăbaghetdinPVCcubatdelnă(saudinlână)1iapoidu‑onotac
cubă7iledhârtiedn. cu Repetăac7iuneacrigl,apoicubghetdlăs
2 Baelctrizagh et ăfotsedacub ierfo acep ătmeduascb nid . esa Noză aet 7i a r e s b ov . eli
• Frăcae PVC nid atehgb ănalb ed atcub 1i7i‑oen ăticv atidem n iulcsd a et
(fiulpocsrte gi.4),ăpud e‑onup rac l. usid c tano Noză aet 7i a r ve s b o .
eli
• Freacăfă, otsdebuca ln făceluoidc batpr utăanjurif
1iărmru 1t e 7i caretnimu ză aeno (fgi.5).Apăfotsedacub terflunoab ip
de un jt s7i
b erd apă 1i urmăre1te cum intar7ionează balonu c etsj d
apă(fig.6).Noează t ncaietobsr7i v ile1izbde olegi. subcta
Experimentez
3 Petaicosnduler
Fenomenul de electrizare
Materiale necesare:
o b a r ă m e t a l i c ă, b a g h e t
(ebonită, sticlă, PVC),
ătacub o ănalb ed ăfots ua
de lână, bucă7i tex ile, un Reersping Atac7i
r e
pendul electrostatic, un
,
opsceltr ă. oarfs Ebonită Ebonită
Modul de lucru
• Le a g ă o b a g h e t ă d i n Sticlă
e b o n i t ă c u o sfo a ră, l a 7 Dizispo xperimntalv
4 Electroscop
mijlocu ei, afstel ncât,
ândnepsu ‑od, tropus n ed ăs atehg,
ubr il hce n if ziop n 7izoiro eă. latn
• Frăcae ătpac nu 1i etadnpsu iethgab l ătpac nu iopa ă,
t n be d t hgab ie l a
blană.
deuct Apebonitădaghpr mobilă. aghetd Repetăxpe ‑
tan7e disperuml douăelcntrif 1i orpuic puneaoi‑lontac. e
• Freacă un capăt al baghet i de sticlă cu bucat de blană 1i apro ie ‑o la difer t
tan7e dis supendată, bgh 1i tosfaecr ecatăfr blană. deuct Pune
5 Ba7i caretni ec nol ză
aeno apoi baghetl n co ta . Notează observa7iile 1i explică fenom le care . par
ătacub o uc diolu ec d
Reătep ăcfethgaburnplmixe . elairtm u nidetu O ăresbv erac
ebaght se resping1iecar se atrag.
Concluzie
• BaPVC, nid atehg ă, lcit s nid atehgab ătinobe nid ateh1i
gab , algir ăpeutdac rf tnus e c
ă,
litxea cub ătpac ăă7i cubegart ed ateirpo ârhedic m . eit Spăcmenu
ăl f a, e l s t e hrga cb n1ia legria t, lsu n7i
ocla rbe t n iă7i c au mb r u c n i n u ,
elitx et el
este o stare de electrizare, ărcn irăutpsoaec tnuasc ertalfs elirup oc rai
6 Electrizaeprinflu7ă ănic rzaauisă. tc erltc ierup o c tzaniurs celr ed e rat s n Coe talf elirup
eunbaloctrizat
1ijetuldapă
. e căirtucenl . ceirărantcserlani uzapeicUnrtos elatc n pro c
Fenomeuldctrizae(er xperimntal).Sacinaeltră L4 109
• Sarcina electrică (q) est mărimea fzică ce arteizează stare d elctrizare

. roli uproc a Coărcn top es ăluiordp căniar s ed irulefă:
cirt el ănicras ziop ‑
ă(+)
vit uasănicr ă(−
vitagen ).Unaetidăsm ăru urtnepaicsăl ets
Co: lubmo [ q]SI C.
=
• El e c t r i za re a co r p u r i l o r s e p o a te re a l i za p r i n m a i m u lt e p ro ce d e : p r i n f re c a re,
7ă
neulfi rpuastc no irp (fg.a i ,, b 1i
c ). d
– –
– – + –
+ + –
–
– – –
– –
– – –
a ncăroealctr opulisc b Descăreacr c Electrizaear d Electrizaear

ontacpri electroscopului ontacpri prinflue7ă
Rețin
Structura unui atom. Toătcla tnus eirpoc ta .

imota nd eiu Atătcla ets umo tiu
dinucle,njurlcărăsuiaseg esc sarcini negative (electronii).
ătsixe ulcn sarcini pozitive (protonii).Pe, mota nu rt ărmun ziop rlincas u ‑
tive s gal cu nmărul sarcino egat,
i v a d i c ă e st n u r d i p u n c t d e v r
elctri .
Explicarea electrizării corpurilor

• Atunci ând fercămocrpuile n d eclălatl er oc un shimb de lctorn
a e. tsc Asle, ft 1t elmuipraoc inoeasrărtcvl vitac(agen secdxr
),
inortcel ză aedcrlupoi ăcraneisotl ziop v(ait celtdifr ‑
).
ino rt
• Dacă punem octa disul ectorp u n ocrp eltizat, foi7a elctor ‑
scopul i va fi deviată de la verticală (fig .1). Dacă atingem cu mâna discul el c ‑
troscpuli nărcat, aects dcară, foi7a elctrospui evnd la pozi7ia
erticalăv (fig.2).
• La puner a n conta a două corpu i, un l e ctrizat 1i celălalt ne l ctrizat, are
oni,
elctrdfasu căelftas douăelc cănarseopui ela1i cu delf
s cinăar (fig.3).
• Lazairtcel7ă nufi rp ae ăcifdom es 7i ubirtsd 7a afrpus e rolintce a uproc
rilo(fig.4).
• zairtcel dăramescop (etarecinl roicas eralpd o cel ‑
oni, tr nsitua7ierio). ldscant
Aplic
Confec7ionează un pedl ctrosa ‑

tic 1i un el ctros . p Pentru construc7ia
p endul ui el ctros atic util zează două
balone gt pri fe d mătase d un
zoiro t pus. latn Po7izailaueporcs tel
fol sind un borcan de sticlă, căruia tre ‑
ăs eiub ăug i 1t e r l. ucap i Priev ucfro ni
introduce n fir metalic gros. La capătul
erionfalup oiefdalumn
ndoităndouăpăr7i,iarlcpătulspe ‑
ează fixro bilăo metalică.Urmăre1tec
ntâmse plădacăorpuicnta d
elctriza, et . eritaldfnm Baloanecărela1i
cindusrt elf Elophand‑mscetr ade
Fulgerul. Curentul electric

Observ
Deăsolucirep t ăpdaet 1t etso ânctlan po ubsi ănrutfesd (fgi.1)?

Cue(frviondfulgjatpms ig.2)?
Pe mas de lucr ai l dispozi7ie: o bară din metal (f, ier alumin , cupr etc.), cu
mânerizoorlatde1abil,obaghetădinPVC/ebonită/sticlă,obucatăde7esătăur din
lânăsauobctădeblană,unsporteabmlică,unpedltaic, osr
.
opscuneltr
• Folose1terialmtvuzidspo 7ie1ielctrizeazăabrmetlică.Apopierd
ă,
cilatem rb 7iătun zoi ul, trops luarotj uc 1i
citasorcel udnep ză
ae ton
observa7iil. e Ce se ntâmplă dacă 7ii bar metalică direct u mâna, fără suport l
1 Descărelctriăa izoor?lat
cătopaceunr
• Electrizează1i opulscetr metalicăbruon sdiclpea
a1ezatăpesuortlizoor(flat ig.31i4).
Experimentez
Generatorul Van de Graaff

Materiale necesare: o b a r ă m e t a l i c ă , b a g h e t e
(celuoid,ticlă, s PVC),obucatădeblană,bucă7i, xtile
e l e c t r o s c o p , g e n e r a t o r Va n d e Gr a f s a u g e n e r a t o r
Wit. mshur
2 Descărelctriăa
cătvioneuar Modul de lucru
• Folose1tgenratoVaul Grden a(ff ig.5)1ielctri
ze a ză b a g h e t e l e a v u t e l a d i s p o zi 7i e . Ap o i a p r o p i e
,
iulrotaeng puc ed lthgab 7e nat sid e r f al .
Po 7i s ă r e a l i ze zi e x p e r i m e n t u l u t i l i zân d 1i m a 1i n a
W imshurt(fig.6)?
• ncar ă bar metalică la gen rato 1i apro ie d ea
taic,
ospendulr ezoritndf ei. nalbr
• Duăp ărcn , iulrotaeng c ăcimarefs po ed
.emarfs Centâmse plă?Ceed?vs Ceaude?s
Noează
t obsera7i v . ile 5 GeorVaatne ndeGraf
3 Elopcudăsetr oi7e f
e1i
mtalic ăbar metalică Concluzie
• Bara metalică poate fi el ctrizată numai d că mâna
taes. oncuf
• De7i aiv iam en v d iul po cs rt e la ro t cidn ul ca
ăcim arbucitse ldatcno aerupl
metalică.
• Da c ă d i s c u l e l e c t r o s c o p u l u i e s t e a t i n s c u m ân a ,
elctorspu decară; la ef s ntâmplă 1i dacă
ontacuPăm
epslr ântul.
• Ba r a m e t a l i c ă s e e l c t r i ze a ză p e t o a t ă s u p r a f 7a .
4 Elopculameăstr Un a stfe l d e m a te r i a l c a re s e e l c t r i ze a ză p e to a ă
mobilă1iăbar metalică supraf 7a, se nume1te conductor electric. Bagheta
din PVC se lectrizează numai loca , n locu n care
ecatăfrs sauontc. lde Unerialcmt
selctrizeazăeuntlocas izolator electric.
• Ad7ă naântcsuid o al ăiuodr teal cn gd ela refs
ă,
cim etraof âncs o ecudrp es , eit ătimun ărcsed erac
ă.
cirtel Scânătiroad erp aietorp n irecuda e r ip
a două corpu i puternic el ctrizate, de semn dife ‑
rite (fig.7). Oafetsl d cărcare ltiă apre n 7 Decinloreasp
6 Ma1itaicăosnelr oruliatenpgc
Witmshur t impulnefrt. VandeGraf
Fuerulg.Cuentulcri L5 111
• La conetar elctrospuli c bar metalică print‑un codutr mealic, sau

atunciândlateimngcuânaerloc mi1ceardontă, a e l co tn ri a d i c ă n
orian1t
duct entlcri. u
• Pr, cirtel aotcudn elirupoc ni 1cim o atsixe taop ătanodr ea cel inras ed ‑
zieprcati ntăentlcri. u
Rețin
8 Descărcăreilctr
Fulgerul est o descărcare l ctri ă luminoasă ntre doi n ri ncărca7i cu sarcin ăerfnatmos
eluia1i
rocsntdf nor(fig.8).
Trăsnetul este o descărcare electrică1iron ânecst u ecdorp es rămapc iet ân .
t
Paratrăsnetuletsoal7i in ecarsol1t
f epntruc7i
o aclăd,
irloetna
fa7ăeldăuctf nătăsealtro netuli.
Aplic
1 Po7i„f
obserav ”
erulg 1iauzi„t”
eunt aser,tinsălumac ta.
cmern Atunci
ânc 7id 7i ocs âncsimarebov lnih 1i
iet ziuaiev ăcadirutnop m elniah
. eticralsnudm 9 Globcuplasmă
2 Având la ispzio 7ie un balo di cu, un ac gămăl, i e u n c er i o d t n s u e
(po7isăi‑lerictaăluitău)1iobucatădefăots dinlână,po7isăoduciprsngfl ‑
emicuolngd2r –3centimr.
3ă
msalp uc bolg iun lroi(fetn i .9) gi ărcsed uorp es ărc . ecirt le i Adlutegd u
1i
globuieaprn auzieiv oritădapcnum descărcăredintrlc
glob1ietulăudg .
ȘTI A I CĂ?
• 1894,
luna Dragomir M. Hurmuzescuzoi nu atreovnli
alcătuit pe baza un i amestc de sulf 1i parfină, fol sit
7i
curt sno , rolepacsortel a ă. nirtcel d timun Unleftsa
de el ctrosc p se nume1te el ctrosc pul Hurmuzescu.
Dragomir M. Hurmuzescu(13m1865 e i tr a –31m1954) ia
a fost un fizician 1i invetaor mân, profes la Univer
sitaednIa1i1ilaUnerisvtadnBuceu1t r i, me bru
coresponde t al Academi Române, fondatorul nvă7ă
ânm Ronid c hetorcle iu t ânm 1iai 7i os la ro t balo c rol
Marie1iPieCur . rie
• Paratrăsnetul 7ia l t s n i7i
c eot r psceu rdt sen o c a e
etc ridel rutivol7i ed su orp letc fe a virtopm roli
BenjamiFrankli
ăsrted . ten ăsrtCua pnir eg rucsămepnlut er ân. t
Benjamin Franklin ,
l u n e m o n e f t i u n i a el r a c l u m i r p t s o f a
erac ăcf tuătgel , aruetnidglf ăsrt ten1i. etaicrl nlua1749,a
,
i r u t a n e l a ânen u pmo rn e f e‑1i
tusde c a l e r a o t iărueofd rt aic dlubt ps
ă7i
tic .rt elo ianutăresfa pluc miot encr iIdno n etanud i
‑urtni p âltlusre7i
gncluaf egtarm eda ped ârv al t 1if ‑la ed ărcsed ac
ămpn ân‑ortni p ârs ăm ărpa ă. lpmisedt b oedtu Prăsrta plumi aten
1itiur snoc tsof 1e a Phnid uzal as c. ei ph tl d a i
• La,
elitx d elicrbaf zaa erculp ed airărthsun ,
iul , iul f s a
ăif roletsap ărc ed lnim uas eon , inub zairtcel racef nip r
p o a t e p r o d u c e d e za s t r e . Pe n t r u e v i t a r e a u n o r d e s c ăr c ăr i e l e c t r i c e Paăsatr netmoapcsă
periculoase, sunt nec sare măsuri care să asigure vacu rea sarcin lor
.etn opm c etimuna ep talumc ălesirntcle, ra cule rp d eli eiub rt
ăs 7i nem s ăn ătimuna o , e ta id mu e rat s eiub rt e cila m e tcudno rai
săelaPăm tfig ânt.
• Co, noiva un la citem lupr 1i am iezenurtcla es ropază v iun la u s in
l,
urea c e7i r a b u t f p n i er c d o t p e a l u m c e i r t l e i n c r a s i
n comunicare adio 1i n func7ionare mot ar. elo Pentru protec7i, e se
olsecftijmau7ietlauncpăt,tijecarsunfxm
Tieascu7i
jmtli vionepuamt
zo1i iulatem en ărcsed o timrep ac ăcirtel ac . cire f somta lure n
Generatoare, consumatori,
circuite electrice
PORTO FO L I U Observ
Realizeazăatperfun Cum facem un bec să lumineze?

ema:
t „Ba”. erilct Pe masa de lucru ai la dispoziție:oeribatlcă
Doează‑t cumnt e ătp ă, tar 7i ire f d , iro talum c , e tir f d uc b , irudel e rtn ‑
utilzânersudiv rupăt, eoar ătedlgoarnuct ă. ur
orma7i deinf i1iidentfcă Identifcă inscr7i p ile d p baetri (fig.1), acuml ‑
elpu7i c ndouătipurde ori, t becuri.Noează‑l t encait.Ceziepr ntăea?tsc
eutilzarcba et Coză aetcn ânrzieopsid al e 7i
rac ep liruc b d , e
actiă. npr Descriep l a b o r n e l b a te r i . Fo l o s e 1te u n s i n gu r b e c p e c a re ‑l
scurtfn7ieaonr conetzi, pe rând, la bornel s. urelo Notează stare
a(fortesc ig.2). beculi(atins). prau
Adunăerialmto
Experimentez 1 Baerilct
ealizerpc zi‑ontr
mapăzeepravc nta
PortofoliultăulaFizică. Dispozitive și aparate electrice
Materiale necesare: o bateri pătrată, becuri soclu, condutare lgătură,
erupătnt ,
or atelcridmăsunp ă.
ur
Capac metalic Modul de lucru
SpaDiupentr • Stabile1tela7i orc aloriensctvpb1ipebc.Cuerialmtp
edilatr
care l ai la dispozi7i, e realizează un cir u t, astfel ncât becul să lumineze. Care
Cacasăr dezinc
(eativ)odneglcr aloriensctâtuv ericâtpbat 1ipebc,ebculminază? ptr
• Idăciftne , tiucr ed ltnme ăbrts ăt, cirtel nruc ed tu iucr etisnoc era
Elolitecr esarpindbcul. t
Dixideo
• n figurle 3 1i 4 se poat vde un cirt el c. Identifcă 1i nume1te lmn ‑
zimagne u elficărt cuit. r Precizeazăolufiecărr uielmntc. dr Cucuitlerms
Mize aﬁt degr
a3, urdinfg nchisaude?Daa4? urcitldnfg
(eziodplectr tiv)
Concluzie
• Pentru func7ionare becul i est nec sar un gen rator el ctric care să asigure
en7a
txis 1ie7i ntr cuit. enlrpa
2 Stăerioantuc
eri(paunbt ilăelctriă) • Nuemputsăneimagămvia7aătrnoas fărăzeepr n7aentulicr.Dacănu
ambenficdturlmacât,
aveor eactivoru fă
.
vagreotf A1acăsăearncbolut n7ecâtemlg edsprimlucav
entulcri.
• ntr‑un cir uit identif căm gen rator/oare, consumator/oare, ntre upător/oare,
trumen/eis demăsăur 1iătedlgoarnuct ă. ur
Rețin
Generatorul este elementul de circuit Zinc-carbon Litiu

ăreugiasc 7a n e t s i x c i r tu l e n
3 Cicuitelrnb ,
cirtcel utiânnc rmi e tn d 1c im d aer
1i7i ertn 1c imaer n ărecirt el o in crasi
i u,
n e ri bo l t c e r t n i d n u t s m u c
. cilatem ro tcudon icf e tUnaop ro ta ren g
ă,cirtcel , e i r eo t a bl u ăm l ic pa oncue l ‑
ăcirt (f.5), gi ,
n a i l o e r o t a r e n ge n u g n u ‑
.
c t e c i r t c e,
l o m r a e l to s r o t a r e n g n u
Litiu
Consumatorul este un element de cir‑
7i
cnuferatic ză aeno ătiro ad iultneruc
Nichel-cadmium,
1i
cirt el , cebnuife taop cel ta r p nu ‑ encărr cabilă
4 Cicuitelrdoă Litiu,encărr cabilă Alcalină
becuri ,cinsa ort 1i am o ă‑u n ătlaen . cte 5 Tieripudbat
Ge,
eoartn ori,
nsumatc elctriu L6 113
Aplic
Re a l i ze a ză u n c i r c u i t e l c t r i c f o l s i n d p e p o s t d e g e n r a t o r m a i m u l t e l ăm âi .
Cocen ză
aet ăml âiâtcdnisolfe 1u nue zibur 1i
tacn ădenom eracifutnp ed
ăml âi. e Apăgael io ăml âiă,
t la e c d anu el e rac o t udn c e rif onu l idemr t n p
odil.
ceraupt elămcaptnr âizieonctlr unLED(demicăe). rput
ȘTIAI CĂ?
LECTURĂ
Pila Karpen,ăt i m u n 1i
DI N I STO R I A ELECTRICITĂȚI I pila K,ătliumr onteuda e d
ei pila termoelectrică cu
El 7e
natsbu rotla uas ilurabm hic a ezarict,
f nirp ae uas lcit s muce rp temperatură uniformă,
sulf, ear cunostă ncă din Antic. hae Da, r până n seoclu a XVIII‑lea, elc ‑ ăl iăpc ior tec sl e
tricea osfndăfărăeparmiotn7ăapcrtiă.Odatăcuenvi ‑ ăt a nânem vo nr i e d l u
ma1i etr 1i etaicoslrn Ledelibutaoprsc day,pentrusli Nicolae Vasilescu‑Karpen.
escut.
arli ăt a e v Af1924rbntso
1izai l aăet r1950.
luna n
BeFr njami 1i ankli ‑acăseamdt ăstr descărotnul elctriăa entr Eaăl f a eăs u p x e a l
orin1iPământ.CuorulajtfisăuWiliam,Frankliezar t,naul1752,un MuzeNal u 7iTel a n o c i n h
xperimntlbu. c Ceidoaumerspncâmpntimulefr,aunăl7at „Pr.i f o .Dig n ”,
aLed ie n or t i m
un zmeu 1i au observat cum se produc sântei nr po7iunile mtaice l unei Bun i d1te r u c . i
7i
sudefirl atgch zmalenr euli.Fr1i aernkli acti,promun a1acăn
anul1753entaăsvrpi netul,p entruajopclăd.
irledfug Frankli
ălaren,
g c i t o e l a m rn p o e t f b a l r i v p u c a t o n s u d r t i a ‑
rea corpu ilor el ctrizate cu „+” 1i „–”, observând că există doar două tipur de
. ecinltrsa
O d e s c o p e r i e f o a r t e i m p o r t a n t ă, c a r e c o n st i u i e
practi debutl epoci modern a elctri ă7ii, a fost
eantr,
vi fârsla 1iXVIII‑l alouisect ea,primua ‑
, cirtel otareng iul tnerucziopsidrnueac vit
bazapelctri eac7i runo (vechim zie alăturfig u ‑
ă).
tar 1800, luna Alessandro Volta,ziif nu i nac nailt
d e l a Un i ve r s i t a e a d i n Pi s a , a c o m u n i c a t So c i e t ă7i i „…u ătt e c r e dc ie rd o p u r g n
ReLonid elag ăc ardn „pă” cirt el a ulbmasn e t s Syn i d ,
Una ey tlan di s r e v i
,
eraotcudn eub lairet‑um n iretfajdn r n , Aua i l ar e t as b t a e r c a
l.ef timuna PietamVoroflihce p d erapug o ets al e t a i c a p c o‑su icd ofsl u
zied irucs1i d ni , urp c rac ed irucs d nirp e ta r p s ‑ âtc e d e r a m i a m v i t a c i f n m e s
-u i t ”
ln o ui c e l u l e c
ton mbiate n apă sărată. La xetrmiă7ile coani,
fiziat1a cinul câtt oprsecantmlifu ‑
edaucn rtlic,etrmnolfsipurma
dat e către Volta. Importan7a acetsi dopr a
fots recun ă de to7i savn7ii epoc, iar Napoleon
Bonaparte,cearuis n peroadăItali,i‑aerfitocaăsplată,aunrlgde
Loaleduc die. mbar Actăeas ‑aseopridc 1t pentrufiadvo in7ă1iehnolt ‑
opulesc.
ta n importdelfaunis ge Eabazalts
7i
acinumo l e d ir po cs e a mun , roli , cirt el ufa g r muc
, r o t c u d n r i f u g n s l u ar eo s t c i p f d t a n e v i Samuel Morse,1847,
luna
Amn acir, e 1i7ăr etao niptsolf Eu nid el apo . r Auiulnofetarv m
decăter Graham Bell,naul1876,apoidul, r viziaelt uni,aoruclt ‑
,
iul ziopsida . c te ino r l v t , roli utpsna em d : e tiur sno c f a
locmtiva elctriă, troleibuzul, tramviul e ctri etc. n domeniul producei,
1i
ansportuli utilzăr, elctrign apăru eoatdlcrinu
, tipurle e7e r ledansport uic 1ideilumnat,elatprc ‑
trocasnie . n aecl1i t, imp pila ectră a pus l dipozi7ia chim1t, i l o r n ec ‑
pânXIX‑l alousec d ea,olu7i vertmnis elormntudispa
1iătleg . eurilochm
Conductoare și izolatoare electrice

Observ
material Pe m a s a d e l u c r u a i l a d i s p o zi 7i e :
conductor o b a t e r i e p ăt r a t ă, u n b e c c u s o c l u , u n
material n t r e u p ăt , o r o r i g l ă d i n l e m n /p l a s t i c , o
izolator monedă, o bucată de carton, o furc li7ă
din metal, o cană din por7elan, un pahr
ă,
lcitsed ănimo , noierc d ă, raofs ăcujo ‑
1icui a nid eg m oeruastcdino
ătdelg ăur odil. cur
Re a l i ze a ză u n c i r c u i t e l c t r i c f o r m a t
Materiale conductoare ‑odintr , eribat unbec1iunerpătt , or
1iizoeoarlt
cone ta prin firel de l gătură cu ro ‑
odil. c
Obserăv care dint corpuile aft pe mas de lucr pemit arnde bculi,
erupătnlocidt eobictaflpmsdur.
n fuc7ie d ce ai const a, separă corpuile n două grupe: corpui are p mit
eabculi1iprnd eabculi. nprmtdo
Experimentez
tudiul conductorilor
S
și izolatorilor electrici
Materiale necesare: ătp eirtab o ă,
ta r
,
ulcos eb nu ătgel d raotcun ă,ru
unpahrticlă,des ofaruiednp7elan
sauticlă,dn apătilaă, ds apăpotabilă,
,esar ulei,1ere7e v .
le
Modul de lucru
• Re a l i ze a ză u n c i r c u i t e l c t r i c f o r m a t
dint‑or bateri cu tensiu ea lectri ă
4,5 V 1i u n b e c . n t r e b e c 1i b a t e r i e
l e a g ă d o u ă c o n d u c t o a r e. Fi x e a ză c u
bandăziade ăv fdelorcapt .
arfuie
• Toăp a n răeati lu ftr as i d n 1iăvr e s b o
ăcad . luceb dnirpa es
• Dizolvă sare n apa din farfurie.
Ceobservi?
• Arăcnu , eirufanpd 1teragf airuf
1eu c 7e e vr 1i. e li r u fănar o tn i e?l uSec e b e d n i rNop ază
7i e tv r e s b o t e i a c .
neli
Concluzie
• Nuen7a txisorpulmca . entulicrp
• Conductoarele electrice sunt ba7e caer pmitxsn7a cuerntli
.
el nirp Prălfa es t ca erni , el at m , noierc d anim 1i c s e n m o l u p r c l, amin
ăapimur (cesauărr ale). urimn
• Izolatoarele electricesunta7e b ecarnu7a
tpmixs entulicr
. el nirp Prălfa es tca erni , t a c s u l n m e a c, imre 7e r o p l u,n a l u,
c i a salp ‑
ticul,ausctă, orf tilaă, pds ulei,aerul.
Experimentez
Fire din diferite materiale

Materiale necesare: obeartipătatră,unbec sol,ondcueatr lăt
g ă,
ur
firdncup,ă,
oarfs firdno7el,firdnalo(pentrudi7ă),firdnmăt.
ase
Coe1i
oarnduct izoelctrioa L7 115
Modul de lucru
• Realizează un ciru t el ctri format dint‑or bateri 1i un bec, cu aj torul a două
ătedlgoarnuct ă. ur
• Daătgăecl d el rif ertnid lăurn ătgel c1i
a f e i ur n t a b e r t n a r u ,
ceb âmtn es c ălp
(fbecul ig.1)?Dacăcapătentr 1i atnelgoruidc ăliberona beculia
legiunfrdcp,escntâmplăcubel?Dardacănlocufirdepg
ăoarfs nailo, defrus lumina?vbec Repetăo7e defirulcxpmnt l
1ieldmătc . ase Noează t obsera7i v .ile
1 Cicuitdeshr 2 Cicuitnhsr 3 Sccuitr 4 Cicuitelrnb
Caer dint fl uizate sun ocdaer 1i caer sunt izolatoer? Completază

.
eluidmajospctnb
Materiale conductoare Materiale izolatoare
ȘTIAI CĂ?
• Argintul,cuprl,aurl
1ielauminstc
tmibues
an7e
• Dacăătlegdfir ăur ăleag el: ftasbcdri ăleagun bornădebculia .
elctrioandu
ănrob 1iier tab ăllec , ăgeal ritfn learob et(fla neicmul av luceb .2)?
gi • Teflonu,ticulpas,
• nchide rutl ci format dn bei 1i bec,fealts ncât becul să luminzee . cauil,cuar7ul,aerul,
Leăga (fiertab lnzocertsaupn ed rif nu gi.3).Ce?rievsbo Noză ae t lemnu,ticla1i s amicer
n caiet 1i discută cu olegi 1i profesul. Repetă xeprimntul c firul de naio. elmaibunstc
Obserăv esmodifcă. izo. elctrioa
• Leagă cei do cndutori de lgătură ntre cl două borne al beculi 1i ace 1i actiă, npr izoorilat
bornă a bteri (fig.4). Becul minează? Notează, inofrmează‑te 1ixpleicăecai erialctpofm
obserat. v ziompc , et
orman7e cupef tmaiul
Concluzie . bune (Izoeldinoart
• Dacă becul 1i bateria nu au ambel borne legat prin interm diul conductoril ziomperialct esunt
de lgătură sau dcă est lgat unl ditre fi le zolato, re becul n luminează. ă1i
edinrtuosc ni
caz,
tesn ăonsiderc că circuitul electric este deschis.Fiizoelr sunteoarl e1i ticsn caui
ă,
oarfdins nailo,mătc. aset onic.) sl
• Daăgelc d roli tcudno lidemrtn1i l iu rc pe b t a g l e n r o b l e m a u i r e t a b ‑ • Identifcănimage
ătur saudcă, necuitarlgsodf beculminază. orpuiledmajsc
tncazes circuitul electric este închis.Fieoarsuntldc:
fim e1i
oarnduct orpuilec
cupr,o7ec. let izo. eoarlt
• Daăc ză ae‑utrnoc salfihcnertabuiclenro t , urp c ed rif nu
ein7i bcular amilunv,. eancigrfuldpsv tesnac
caz,sepuncă becul și bateria sunt scurtcircuitate.Cuenrtul ciavxs
prin firul de cupr , dar nu va exista prin bec. Acest ef ct ap re numai dacă firul
. ornductes
• Legând ocnutri de lgătură ai becul a ec1i bornă a bteri, becul n av
lumina.caztesn onectaăsf urib cuit. rnboeaml onc ‑
cluzi, e e l m n t d e c i r u t e b i co n e t a c u a m b e l o r n e c i r u t p e n r u
entlcri. auxs
Circuitul electric simplu.

Elemente de circuit. Simboluri
Observ
Pe mas de lucr ai dspzio 7ie: două bateri păt, ra te d o u ă b e c u r i s o l , o c n ‑

ătedlgoaruct ă, ur erupătnt . or
Cu materi l e p care l ai la dispozi7ie r alizează cir u te lectrie astfel ncât
becurilsăzelumine .
Realizează ntâi un cirt foma d‑onr ba, teri un bec 1i un terpăt, o r l e ga t
prin codutri de lgătură. Apoi realzează cirute confrm tabelu i de mai jos 1i
ează not cumlinează. beculsari
Circuitul 1 unbec,,
eriobat erupătnt or
erupătnt or
Circuitul 2 douăbecuri,,
eriobat erupătnt or
+ Circuitul 3 unbec,douăeri,
bat erupătnt or
eribat
– Circuitul 4 douăbecuri,douăeri,
bat erupătnt or
1 Cicuitelr 1.
azairluDege,
rf tenicdzeretacpză
r l e t n us l c e t i r u a c l m i s t e i a c e p
Experimentez
Studiul circuitelor electrice și reprezentare simbolică

eir tab o ,
ulcos ceb nu ătgel d eraotcudn ă,
ru uretn u
păt,
or unampert,tmeru.
olnv
Modul de lucru
• Realizeazăzeeprlctiu urile2nfgta 1i3.
Atenție! ăs etnia ziihcn ătpuretn lu, ro ză
aets ăsm ed roltap unb ăru ep
scal e mai , re atât pentru amper tu, cât 1i pentru volmetru. Verifcă dacă
aiocnet mprul,erspctivolmu, nterbol cspunzăt. oaer Dacă
ăcidn lutarp ă, c i m e tr a o f l a v o . ăitcum a elcs inu ltperd n luotb Ceer
esoruli,
fatp . elctriadpnu
tmeruolv
erupătnt or
erupătnt or
+
+ eribat
eribat –
–
ampermetru
2 Cotmerulioavnc 3 Coeamprtulinc
IN VE STI GAȚI E • Nume1te lmnte compnet al cir.
utelo Care st rolu ntreupătoruli
EXP E RI M E N TA L Ă cuitler?n Daoluamperti,tmeruli?ospcva
Analizeazăcuitlr Concluzie
. ernlctiau • Pentruazeep ntacâtmaispluchentr,ebuitrsăepr ‑
Identifcăeldmnt zeămtn ărceif psrulobm n tjaucilr etnm tnemliu
cuit1i r ealizer azăschema cuit.
der
cuitl. r Identifcă Elementele de circuit sunt:lu, rotaeng (blurotamsnc ,
cirt el u luro ta c
elpu7i c ndouătipurde personal, table , telfonu mbil, telvizorul etc.), ntreupătorul, amper tul,
ernutilzaa ersndivt tmerulo, v ăteldgoarnuct ă. ur
activă7i. Întrerupătorulcuitlodeanhsr.
Cicuitlersmp.Elcuit.Si
edrmn mboluri L8 117
Se7i ne v o c lus e t ro a n g iu la ro e tx lu i c r n t el iu n r c la o + –
zidelabornp ătiv ăativlborneg (vzie alăturfig ată). ur K
Ampermetrulmăsăoar 1i elctrinuas ează
oncts cuserin
cuit. eldrmn El, epoat deasmn,entulicr. asd
Voltmetrulmăsăoar ensiualctră1iează oncts alencuprmt
cuit. der
• Unentcurlisaâtmai‑oenstr anumităpor7iuneaorlidct
câtu ,, timpdeaun sec7iprin espunzăt
orclidta por7i
ea uni Seen7i
vosulc onal
cuitlenra
.
ecinltrsamupv erioxt
• ntabelurmătzeeorsuntp ecâtnta cuieldrasmbopntv t:
Coorelctindu
Inersc7i
t ontacelriud
– +
Geontiuecrlda
– +
Baerit
– +
Geontiuecrlda
Beculetri
K erupătnt ziornp 7ianormldeschi
K erupătnt ziornp 7ianormlchis
Coecaronsumt
A
Ampermtu–atdemăspr ensită7i
aru entulicr,
edmăscaunitr ăur amperul(A)
V
Votmerul – atpr de măsearu ensiut,
lcr ecar ca eunit
demăsăur tul(V)
ov
Aplic
• Realizeazăzeeprcuitl aurntschemdifg. a
K – +
• Identifcănumărealizapntruscod cuitl. ear A
• Cie1t t e1iează not ensită7i
alorv entulicrdamp.
• Identifcăcuit. eamprlnod
• Desenază. aburcitldnfgshem B1 B2
• Rezeila ză a LED‑u etlum ia ăntedhcam rof tiucr iun a etab o al et cno ir ‑
rie p n itermdul nor terupătoare (fig.c). LED‑urile pot fi de culori dferi. t
Urărm 1t e âmtn es c ălp LED‑u uc ânc inuta elr ziihcn d ătpuretn ânr ep lao ,
d
espctivânr dlenchiziechi. npr
b c
Gruparea becurilor în serie și în paralel

Observ
Cum sunt conectate

becuril ne lustr? Dacă
unul dintre becurile din
l u st ră s e a rd e, ce l e l a lte
mailuneză?
Instal 7ia el ctrică din
Cre d l u d a r b ăce t l u m e r a n u i
2 Becuriapnse
b e c u r i co n e t a n t re l e
(fig.1). Becurile pot să se
aprindă n mod grupat, nu 1 Intal7i
s elctriăaduleCrpntrb ăciun
t o a t e o d a t ă (f i g . 2). Cu m
?tzapialfetrsac up es a urtnep liruceb tagel tnus
Peziopsid al urc ed asm7i: e ăcirtel ab o 4,5V,
ed âtc ecitnd rub ave
de3,5V,erupătntmail . eoar
Coează nct elncâtftburias săzelumine erupătantlchido oruli.
Cumpo7ialegchiprdbu nerpătt , or elftasncâteficargupsă
4a zelumine cânatuni erupătntchids orul?Ghidează‑tdupăe alătschem ată, ur
+ –
K atăreilusnc tal7i ins aelctriăadeCrpntrub ăciun.
Experimentez
Legarea becurilor în serie și în paralel

B1
Materiale necesare: 4,5V,
deribato 3,5V
deintcbur soclu,onc ‑
ătedlgoaruct ă,
ur erupătnt .
or
B2
Modul de lucru
• Realizeazăelacăruitr zeeproschmunt urile3 nfgta 1i4.
• nlocuie1tebcul B2 din circuitul beldouăinc uri,
fg .
cunlars Ceobservi?
4b
• Coămpar ealuminosăt abeculi B1ealizarcutn .
et
+ – • Identifcăzade antjelgrupărv . ibecurlons
K • Identifcăantjelgrupărv aleibcuronp.
• Noză aet 7i
arevsbo tic n 1i eli zeilan ză a ă7i
teirpo ărpurg el 1i
eir s n ol a r p n ‑
le n difrt sua7ii parcte nâl, niet dempxlu a ints7ia de ilumnt a ei
caseu1coli.
B1 3a 3b 3c
+ – + – + –
K K K
B2
B3 B1 B1 B2 B1 B2 B3
Concluzie
• eliru g f n 3b1i 3c,
eirs n etaco nus elircb ăsaonimul etsni ra edacs
pemăsăur e1t cr enumăruldebcri.
• Dacă becuril snt coea n parle, ca n figura 4, intesa lor uminasă
nusechimbă,chiardănumăre1t cuitrldbn .
e
Greabcurilons1i
p alenpr L9 119
Rețin
• Lagrupeabcilo în serie,pemăsăur ec1t

r enumăruldebcri n ut,
ăsaonimulet s ni . edacrsoliub Da, r z, aecr inf ză aenimul r c b al
.
lef 1i
a e c e r a c i, rte alos vinul Pete argucl ae tirucsenb tuir n
1iăsmep dacs ăru 1t erc ărmune . iruceb dl ‑uetarpung licebu ticr n
în serie,, edra ăecs diruză.
caebnimulrtnămiadm eluinr ctebu ric n esa
• Laroliucebarp g în paralel,ărmunedt rfin ,
tiuc r n d eb lu ne t i ‑
ăsaonimuleta s ămr ână. tnasoce ‑urtenapuglircebut ricn în paralel,
ăcad , edra siuceb rtnidlu ămreliucb ză. aenimul t c ri n esa
Aplic
1 Analizeazăaimgnle –1i
e desnazăelcshma ‑ a
tricăelctriundfap
c a r e c o n 7i n g r u p ăr i n s e r i e 1i n p a r l e d e b e c u r i ,
amper t 1i voltmer, coneta l bornel unei
eri. bat
b c d e
2 Idă
ciftne 7e
uls c roliueb a rpug ezidolimrt ea rc et7i
sul i n e a i
func7i
de . eonar Desenazăelctriăshmapo ei,
trlusa grupăafievcn ‑
rilens1i.
alebcurionp
a b c
Luătrs
Norme de protecție împotriva electrocutării

(din cauze naturale și artificiale)
Observ
, eir s n eta‑ascenotsiercua.
sbtnr‑uidaplunc tiu r c n Pumet
ăcadsrluebaciftnedătpur tnmedihcn 1i
luro ânrepminu ărceiflnrobd cebiu
.
rotcudnoc u c Du, sărpa iul ceb a r cif tnedi zelaer ză a. iruceb i rt aod uc l tiucr
Idăciftne 7i aleroc ătsiex iulr1i o t a e n gs a e n u i ls t r o c p
7i
cnuf . luceb ano 7i id?ncor‑uteclnidt ucreib ndra et op es i
Experimentez
Circuit electric cu siguranță electrică

Materiale necesare: surăo ariblăvensutc elctribamus
ce pot fi cone ta e n seri , becuri de 3,5V cu soclu, conductoare de legătură, un
erupătnt or ampertu,erupătnt . or
• Realizează cirutl foma din treupăt, or bec, ampertu 1i aplică la borne
ează onctmirsudl ensridc
+ eri. batmulc Urmăre1teindca7iampertuli.Cesentâmplă?
eribat • nseriazăcubeloan7ă rsig fuzibilăde0,25A(sau0,315A)1iaplicălaborne
– becul i tensiun din ce n ce mai mari (fig . 1). Ce se ntâmplă? Notează n caiet
obsera7i
v ile1idiscutăesorul1i fcp părin7ii.
an7ă
ursig fuzibilă
Atenție! Esetposiblca usăsedaă! r Poartăochelaridpt7ie1iluecarză
1 7ă narugis Ciuc irtcel tiucr t!adeunlsi
ziuf ălib
Concluzie
Daăc ătacilp enus âtced ram i ets ulcb ălanimo u esnt (tisne ‑
7i
cnuf ed anu ), e rano , ed ra s t e ca .
tanoise rpu dnif Dea, enms ăcad ceb nirp
tăxise decâtmariltnu oiecta,
prsf nul taesc
. dera vs Puluceb, ajtorpm zuacn ătsixeucrnp a l eramintuc
decâtelnomiac,an7e ureisgodcpt fuzi. bile
Rețin
Siguranța electrică, fuzibilă sau de lt , i p a re o l u d e a p ro t j c i u l e c t r i

7i
irapl 7i nerucoa âtcedraimt sne idcrt le ă. animo e t sn i
Si7e narug zailae7i rcnuft s elt ă7i tisne arol v ed ăsimrep citel iu tnerc i
‑urtn ;
iuc r n , ulpmex ed ădlc7e niaerug sl10A,
a ec di r t n lu es i r o l b a t l e d l
16A20A. uas
Norme de protecție pentru prevenirea electrocutării

• ărcsed u rolintuf pmi n ărc , ecirtl ăpda et un 7ilan irob us ito ;ăecad 1ti
a b
ncâm, pdeschi ebuisătr tainspeământ.
• Urmeazăe7e tricus indca7iesoruli1i fp alepărin7i.
lor
• Nu. ensiuatlcrfbdmop
• Nuecumânating apăr7i. ensiuctlafbr
• Folose1tectăprfansilum defunc7i. eonar
c d
• Nuvizaoapelmr 7ital7i ipenrus ile1ie!lctriap
Aplic
1 n figura 2 sunt prezentae mi ult pri de sguran7e fuzib.

ile Identifcă‑le p
ăsespotglcar ‑oilatbouecrdn locuin7ă.
2 Realizeazăcuitelrnaăt‑ouitdnr surăari7i
cuv ontiuăec ensiu,
at
e f
unbecd3,8V,erupătnt ,
or an7ă
urosig fuzibilă1iătedlgoarnuct ă.
ur
2 Ti7e
narugis ed irup ziuf elib
Propuseblmr 121
Probleme propuse
1 Ceelctrizas ea?
r Cumsepotlcrizaorpuile?c
2 Cuac7i
xplitrme orpelctizaunad t1iunletr?
3 Când punem octa bgheă elctrizată cu bă7i mic de hâr,
tie ocntsaăm
căelsdprin1i
ut sardepbghtă.Cuxplic?me
4 Ceerul?
fgts Ceăsetrs netul?
5 Cu m n e p u t e m p r o t e j a d e e f e c t u l t r ăs n e t e l o r ? Da r c l ăd i r i l e c u m p o t f i
protejate?
6 Cutruie1t
onsmc ăsatreunp net?Caolui?erts
7 Ca‑uorulintaegs cuitelr?
n
8 Dăelpo7i
cartinmdgx eacsă?
v
9 Identifcăorielctdnu7a
sma ta.
10 Cee?
lctrioandus Dă.
eoarnductmplx
11 Cesuntizoe?
lctrioa Dăempldizox .
elctrioa
+ –
12 Cazaesuntdr antjelgrupăr
v ibecurlons? K
13 Caantjelgrupăr
vs ale?ibcuronp
14 Desen ază schema un i c ruit alcătuit d n: gen rato de curnt co inu , patru
l e,
arp n tceo irub ătpuretn 1i
ro ăsm ec urtpma n ărao aetisn
. oratenulipgc B1 B2
15 Realizeazăcuitlraăruischemăzeeprts ntaăanurlăt
fig ată.
ur tindcă
,
ebcurilsntd ecizepr azăebcluminază
r .
ensmait
B3
Teme experimentale
1 Cuerialmtpc ndână,truie1t
onsc eunpdlctri1iunelc ‑
.
opsctr
2 Realizeazăobuslăolsindcât
f maipu7i.
erialnmt
3 Realizeazăunclop7etaic.
osler
Materiale necesare: ăuod (pecilatm rfs 7i o 7e
oplcnuisf ă),
telci b d
ăcim o ărefs ă,
c i l a t e m l i,
b sne tx r f ,
rtopus n ătehgab o PVC,
nid ătacub o ă.
f o t s ed
4 Realizeazăunmotajcberi/lensri1i
dugpat alepoinr.
5 Rezelia ză
a n7i
o c e jat m u :
ne c,
itreloangu i,
rcueb t ăoud ăpruetn ‑
eoar1i
t eoardnuctătlg ă, ur elfncâttas dacăerupătnt eloarsuntzip 7ia
normaldeschibuă,
efionctasr iardcăerupătnt eloarsunt
zipo 7ianormlchisbeuăalenproct. fi
6 Realizeazăesă
unmotajcr an7ă
urejtdosigfp fuzibilă.
7 Coec7i
nf oneazăsăecarniptu zieolct uzaerilbat ,
et educivlarp
apoi la un punct de cole tar. Lipe1te p un suport din carton mai multe bateri
uzaopac. rmuneisbft
Atenție! Baăseiubrtnl ,
e ta roi d f ,
co f n e ta ur s p aoed ‑
on7i
ecr tan7e
sub .
epriculoashm
Magnetizarea 7i
noc era iuproc elnu eracătp nireflusncorp ets ăă7i
teirpo
.
emagntic Coon7i
ecrpuila nfierspotmagzavizibil.
Câmpul magnetic reprezintă regiunea din spațiu, aflată în vecinătatea unui magnet,
în care acesta exercită interacțiuni magnetice.
Corpurile aflate în stare de electrizaresuntorpicelzaetsauorpicnăr ‑
cinăeusart elctriă.Unorpnelctizaă.
enutras
Sarcina electrică est ac mărime fzică ce artizează stare d lectrizare
.
roliupca Coărcntopesliru ăuodca ă:
nicrased ulf ănicras ziop ă(+)
vit uas
cinăsar ă(–).
ativneg
Fulgerul est o descărcare l ctri ă luminoasă ntre doi n ri ncărca7i cu sarcin
eluia1i
rocsntdf .
nor
Trăsnetul est o descărcare lectri ă cu scântei care s produce ntre un or 1i
af7a
supr pământuli.
Conductoarele electrice sunt ba7e care pmit reca untli pr .
el
Exempl:, metal minadeo,
cr orpulcmens1ianiml,apăimur (solu7iicu
săruri/baze/acizi).
Izolatoarele electricetan7e sub en7a
txisprmuca .
elprintuc
Exempl:lemnuscat,amicer,por7elanu,cauil,ticulpas,aerul.
Curentul electriceomi1c
ts donatăer .
ecinltrdsa
Sensul convențional al curentului electric n cir u t l ext rio est de la borna
zipo ătiv ă.
ativlborneg
La gruparea becurilor în serie,pemăsăur e1t
cr enumăruldecit,
brn
ealuminosăt . abecurilosd ‑untr cuitnreblgpa în serie,
dacă,
debcurisanlt ămbecuril cuitnlmează. sr
La gruparea becurilor în paralel,ărmun ed tn,
iru c f d n i r u c e b d l u i s n e t ‑
ăsaonimul et ămr ola ână. tnasoce ‑urtn etapurg licb tur n în paralel,
dacă,
debcurisanlt ămbecuril cuitlmnează.
sr
Siguranța fuzibilări7i
aplcteu jaorp delu ar n7i
eurcoa ed
edcâtmairnst eanomilă.
st
Protejarea mediului înconjurător prin reciclarea selectivă

a aparatelor electrice și a bateriilor
Bateriile, becurile și aparatele electrice și electrocasnice sunt foarte periculoase pen‑
tru mediu!
Bazuu elirt 1i
ela , i l b a t r o p si g t a l e u rm c i f n e t i s o l f e i r u c b v i t e p s r ‑
ărd 1c uasei ă, lao 7i noctp 7e nat sbu e , bmulp ce r ix o t ,
ruc em lehc,
in ,
uimdac
zi, cn zeagusitl . ecixot Ac7e natsbue 1i esaolucir p d t b nus atce f op
sănăteatumnă.Oticăersa ortan7e esubc etulsfapcăseacumlză
de‑a lung lan7ului trofc. Cu alte cuvin, te subtan7ele nu se ri pesc, ci dmpotrivă
seacumlzăpemăsăur ecsuntabori, dpl , einsct animle1infialde
om. Acest uban7e txoi, ce odată ajunse ogarnism, pot rvca fe7iuni grave
,
eriltacumsp , derimop bolidenmă,c. ertan
Sfaturi practice pentru a reduce consumul de baterii:
• Utilza7ieribatcpofnărecat(aori),
cumlat ecaruotdvi7ătmul
ă.
lungmai Evita7ion7i ceariumlt 1i nichel cadmiu.Folosi7ielctriap
1ieprmitulzacaosn .
orileacumt
• Cân 1e
e d n i v r o t a l u m c a s e l i r t a b d,
iru 7i
aiopn ‑lziag7i mderp uas rolen ‑le
elornt, cda pentrucasăăajung napoilducătr ori,neadrv
ecilărr i.
Atenție! Informează to7i oameni cu are int conta despr imotan7a reci ‑
clăr,
erilobat abecurilo1ie1i
lorctiap .
eocasniltr
Siză
ent ă/Te
Test sumativ
I. Răspunde la întrebări/rezolvă: Grilă de evaluare
1 nt‑or excursi de ocumenta,
r p e n t r u a st b i l co rd n a t e l o c u l i d n c a r e I. 2×20p.=40p.
ăborp sartxe ă, cigolb 1e a vel nu zaânl aosub t ăg . etlnu c asurt Suetcro tn II.5×10p.=50p.
e?lnotadrc Jutifcăs ăsr punsl. Dificu:
no 10.
epunct
2 De‑asmagneticup ndepăropseauv,
t ncâtelftas policunsmae Total:100p.
magnetic.Cuziedocmpr eapolirmgntc?udf
II. Notează variantele corespunzătoare răspunsului corect.

1 Caealizapntruscm cuitelrsmp?an
a elctri, oangu elctri, bun erupătnt elctri,
o eoarnducti
ătdelg ă; ur
b orelcti, anug erupătnt orelcti,douăătedlgoarnuct ă; ur a
K
c orelcti, anug erupătnt orelcti,ătedlgoarnucti ă;
ur
d un ge rato el ctri , un bec lectri , un tre upător el ctri , două condu ‑
ătedlgoart ă.
ur +
2 Care dintre s mnel conve 7ionale –
alăturate prezintă o bateri lec ‑ A B C D B1 B2 B3
tric ă?
a A; b B; c C; d D.
b
3 ncearditulzep ntea fuirgl ,,
b c, becuril s nt o a
alepr,erupătnt orulfindchs? B3
4 a Rezeila ză
a 7i
no c e tiuc r n amehcs :
en ,
u nit o c e ru d o ta ren g repma ‑ K
,
urtem ătpuretn ,
ro 1ieirs n etacno irucebzertap ză
a ărmun en lu rase c + –
.eoarnduct
1
b Precizeazăzade onectăr
ldfajuisv i.
B1
5 Analizeazăa1.
urcitlednfg
a Precizeazăcân beurilatgsnm eruntd ‑ K1 B1 B2
pătelsuntchi1i oar câtebcurilmnază. + –
b Ceăc f eiub rt eliruc b dn pa urtnep B11i B2 ?
c Cesentâmplădacăerupăt snchidt orul k2 ? c
B2 B3
6 Pr e c i ze a ză ce b e c u r i s e a p r i n d n c i r c u i t u l d i n B1
K2 K
a2,
urfig dacăsefacurmătelac7i or uni:
a erupătsnchidamblt e; oar
2 B2
b se nchide ntre upătorul k1 1i se d schi e ntre ‑
K1
rupătorul k2 ; B1
c erupătsnchidt orul k2 1isedchi k1; + –
d erupătsdchiamblnt . eoar B2
B3
Notă: Se acordă 10 puncte din ofic u. Timp de lucr : 50
de minute. + –
B4 B3
K2
Fișa de observare
Peoaiedhârf tie
ăsr esauctorpni
săespond7e
rtabilc eafirm7i
nt i e1i gr e!t
a1t
vesorfp icum
U5 Fenomene optice
Lecția 1 126 Lumina: surse de lumină, corpuri transparente, translucide, opace
Lecția 2 127 Propagarea rectilinie a luminii. Viteza luminii
Lecția 3 130 Umbra
Lecția 4 132 Producerea eclipselor
Lecția 5 134 Devierea fasciculelor de lumină: reflexia și refracția
Exerciții 137
recapitulative
Sinteză 138
recapitulativă
Test sumativ 139

126 U5 Fenomene optice
Lumina: surse de lumină, corpuri

transparente, translucide, opace
Observ
Cântru?opilednjsacmv
Analizeazăimagnleăte1i atur căearn săăsr punzilaurmătebărlntroa i:
• 1?arugzeiefrpnCautla rn f lu or ets er
• Ceziif en7i omp ecf 2? arugif n acif tnedi . Deen mo ef tseca ircs
• 3 arugif n ădp ienu i capo ert. niădupv esaonimul e uci saf Culutpaf ic lpx e m
ăzu
v if top esaăocnim?urlebi clu shafo eutcs a Deuci saf med v un ec ‑
ânc i?ăengutaporesan irmtul ed m nirp
• Idăcif tneă. i m u l g a e d i l rs t u e l c n i d
Experimentez
Proprietățile optice ale corpurilor

1 Materiale necesare: ăsru o ănimul ed (oânmul , era ănretal o .),
c te ălaoc ârh ed ‑
,
tie oalăc on,
cartde fan, elocdi placăo lemn, di placăo metalică,eamgun
mat,eitr –patrubcă7iticlă. dns
• Pre1t iv esuradlminăzieladispovutrnm 7i. e
• mpăte1t ur fan1i eloidc e1t
priv esuradlmină.
• Puesivbucă7i n ticlăeds ta1i elunps e1t
priv esuradlmină.
• Noează t ncaietobsr7i
v elacâtoritf edsuralmină.cv
Concluzie
2 • Suluminădersa zidispolaevutrmn doclaevs 7i, e
cumarfiobtăticlădes fantisă. elodcu
Corpu ile transparente permit rec a lumin sufic ent de bine; de ace se
obserăv . eprinlouvtca
• Cânărmund ă7i cubedasnfolcedirutas l ălcitsed 1t e rc ,
e ănimuledasr
. edclarnusmiv
Tr7a ne7ă ratpsnid ânoc egdarcus procanimul d.
at seca nirp eram iam
Corpu ile translucide permit rec a lumin , nsă nu permit obser va e clară a
o c n t u r l i p r i v te p n .
l Este cazul foie d clan mpăt, u r i te a o c l i
3 dehâr, tie abucă7iticlăordes . apuser
• Coelirup opace.
el nirp nimul aerc t imrep un Es1inotrzuac edt iloc ălp a ‑
cidnlem.
Rețin
• Coăzu vfipotrule dacăet pleacărumin no1t

chilaejugts d ri.
Acorpuitfecs surse de lumină sau corpuri luminate.
• Sursă de lumină:e1i oducpra elumină.
t
• Sursa de lumină se num1te punctiformă, dacă dimensuile acstei unt ml
maicdeâttan7a dis esurădint 1iorpulminat. c
Surselduminăpotfi:
– ale: ntur So, elar ,eltsac licur,c.; erultfg
– artifcle:ernalt,elinaruf,becultri,ent, scublfor LEDc. et
• Corpuile transparente. ealuminsfctdbrp
• Corpuile translucideeapr7i cmit alăalumin.
• Corpuile opaceealumin. rcpt
• Pa r t e a d i n f i zi c ă ce s e o c u p ă c u st u d i u l f e n o m e n l o r f i zi ce d a t o r a t e l u m i n i s e
nume1te optică. Fenome l optice sunt explicat u ajtorul a trei ori fzic.
e
Optica geometrică studiază fenom le uminoase dator e interac7iuni lumin
cu difer t corpu i om gen 1i an lizează cum se transmite (propagă) lumina n
acest itua7ii. Optica ondulatorie 1i optica fotonică explică fenom el optice
7inânalumin. otderc
Prectilnaum.
ropg Vizaet lumin L1 –2 127
Propagarea rectilinie a luminii.

Viteza luminii
Observ
Analizeazăimagnle1 –31icăearn săăsr punzilaurmătebărlntroa i:

1 nurilefg11i2po7iobserafciulv
artisueldvnopcarumise ‑
fic ale d lumină. Ce formă au cest
1ielucisafărm el rac elin tus mc ‑
ginesc?
2 n figura 3 se remarcă fascicule de 1 Faănimul ed luc1
i a rs o n
Soa l e d ăn. iemvurola p e r a c Ceăm r o f
?eluci saf ets ca u
3 4 a ruCagiaf xnlag eLd avel s ,
e tca
din care face parte 1i Siste mul So.
lar
Ai ide la ce distan7ă se află cea mai
a p r o p i a t ă s t e a f a 7ă d e Păm ân t (a l t a
âtced So)? el ra 4 GalaxiCaleaLaect
2 Spoldeumincta
Experimentez
Fascicule de lumină
1 Materiale necesare: ticlă,
unpahrds ,
erlasunpoit apă,.
etlap
• Toănra ăpa rhp n , te ibo r .
aclinetdup reg uc ed tib7i
o nue v c rah p n en
en7a
asprtcumdi micăa decâtzilimpea ,anslucid; trope dacă
nu re1e1ti acest lur, adugă n pahr două –trei pcături de lapt 1i amestcă
enizaptruomg ealichdu.
r
• nderatpă fasciul er căter ptl ahui 1i obserăv traieco su
. nlichdupar
• Noează t ncaietobsr7iv . ile 3 Luăminasolr
2 Materiale necesare(tziif ed asură):
c ăsru o ă,
nimul ed ,
etnafucenav rap ălitne o
ă,
tne g r v no c . narce nu
• Moză, aetn /piulrosefpziilurotedja csfor ă, c asru nid tamro f e si nu
ă,
nimuled 1i e tnaf uc v r p n ,
narceu âtcnleftsa ăsanimul ăcaert ăsrualed
anuli.
veprftc
• Puăuranlcosigvep fantă1iobserăv ormafsciuldenă.
• Puneaulvprcmitf1iobserăv ormafsciuldenă;mon ‑
tează apoi ma ulte ipur de lntie astfl ncât fasciule d lumină să treacă
eat.sprinc
• Obserăv ormafsciulednă.
• Noează
t ncaietobsr7i v ilefăc. eut
Concluzii
1 5
arugifn ăresbov ză
aesr v t c esal i n mu ro tc nid e gom lu hc
.
pahr Secăemar tulcăfap .
ectilnroaums
2 n figur le 6a , ,
b c sunt rep zenta e tipur le d fasci ule uminoase care s pot
7i
ob neutilzânel1i
dfant .
lenti
6a 6b 6c
entgrvofasciul entgrfasciuldv alefsciupr 5 Fasciulaerpnhd

ȘTI AI CĂ?
Rețin
• Ortanivulgesb
comun laseredatăs Traiectoria un i fasci ul de lumină est rezulta ul deplasări lumin prin mediul
onimuldeacr LASER, . esprctiv Pentrusia7ianecrlumisavză t unmedisolf1teno7iunea
ză ormatnlibegf de propagare a luminii.Seăc enups ăgapor es nimul ‑urtnip . uidem n Re7iămru en ‑
de la denumirea elno7i
art uni:
Light Amplification • fasciculul de luminăzierp ătn ievorp animul dăsruetapo l ed ă; nimul ed
by Stimulated Emission • raza de lumină est un model fo sit n studi l pro agări lumin ; rep zintă un
of Radiation fasciuldemnăt; usengoarf
(„aealuminpfcr • n cazul fasciculului paralel de lumină (fasci ul cil ndric), razele d lumină sunt
prin stimularea emisiei ale; pr
adi7i er ”). e • cazun l fasciculului divergentlumină, de azer luminăde surăladevinopc
Atenție:Nutaepndr sedpărează t (de); ntgrsaudiv
ectfasiulrd • zuac n l fasciculului convergentă, nimul ed zear ănimul ed ăsru al ed nivorp eac
căteochi!r sentâl‑unesctr npuct(ce); ntgrvosauc
• Modalitatea de • ‑uprint en1i mdiuog izo, optr ăopagluminser tă. eapnlidr
func7ieiacmron
ecunostăbr Aplic
ncădinAn, eticha find
descriădeArelnotis Construie1te o cameră obscură 1i invest gh ază cum se formează imag ne un i
oluaIV‑l sec ea.H. orpluminat.
c
Cueat, s co
eiacmrntv
eatribusoc
lui Ibn al‑Haytham,
unomde1tin7ă
ab(965 r –1039),
ematicn,fizician
1izofilo , f atonsiderc
„păr” elint ticop
. modern
Caărucsbo aem ătamrof es ‑ortnid ăcideplar tuc eraoluc d iretn uc

nchisă1imicăeoartfdshu e7i prdintul .Pecualeprti
elcparsfădeschizătauretsom‑ufdin nuaecrmt,pecarsot
veda imgnea u i corp luminat. n figura de mai su et rpezenta schemati
zieldispoftuna , tiv eunămpr orpulminat1i c tuiaes. mgnc
Po7i realiza un dispozitiv mult mai simplu, care are la bază acela1i princ piu de
func7i, eonar ‑odintr oalăc dehâroasătiemgr efaciorulnjt
. noierc Dr7i op narce t 1t
epil rac etp nu isolf ălaoc i ârh ed ă. bla eit Caăsru
de lumină po7i folsi acăra unei lmânări. Schimbă pozi7ia ocli u rfic n rapot
cu pertl 1i cu flaăra lumânări. Obserăv ce s ntâmplă cu imagne ob7inută pe
eacnr.Noeatzăncaietobsr7i v ile1idesnazăschematiorpul n 1iimag ‑
tuiaes.
cn Formuleazăxplica7i eo bazae tălumin, earopg eaormfpntu
orpulimnat1i gc ecizepr azăeiat. sclr
Observ
Câtăopagedsr lumina?
ăcraen ăs ăsm ărcelp utnmo a ed sruc lpmit o zear i ‑urtnd esal i n pointer
1ipânăcânazadr af7a elsuprjng . etunipr Aieu1i r t?
ncear ă să formulezi o părer, cunos ând, de xmplu, că unei raze de lumină
ăgapor es ac Păm al ed ânLual t ă, n 7ă natsid o ep 384 vitam x o rp ed 000k,
irtemol
ietsnacru impdexatovr1,282. secund ntabelucrmzăsunt
zeepr ecâtnta tan7e disve 1iesarlumincătp ă. gcurlepa
Prectilnaum.
ropg Vizaet lumin L2 129
Timpul necesar parcurgerii ȘTIAI CĂ?

Distanța corespunzătoare
de către lumină a distanței
Regiuneaobsrlăv
unui metru 3,30naosecud eamindpărc taă
dePământdinUnersiv
unui picior 1,00naosecud seaflătan7ă lodis de
13,5mdeanilumăr
uniklometr 3,30osecundmir
1ialxiHD egts 1 ,lumina
unei mile 5,4osecundmir emisătăeasdc alxieg

epânnc du‑1icălătoria
oruliPăm
ngmecat ântuli 0,13secund ormăreputlfanc i
Unersuli(fv ig.1).
delaSoelaPăm
r ânt 8,28eminut
• Predcarimn
delaPrximaCeo ntaurilPământ 4,2ani zeeavitrmnd i
‑uluminprt n
etralxinosdmug 100 000deani
xperimnt1tin7ific
Concluzie apr7inelui Galileo
ăLugapor es anim ză etiv uc , eram t of ă. tinf rad Viălgaporzaets rac u u anim Galilei,naul1638.
ă.
gapor es rac nirp luidem d e nip d Viăgapor es, zaditvracn u im l ăcida n n1676, Ole Romer,
7a
nesba ărciro 7e nat sbu ie . i rutan el , atnemduf el tna soc erVatnid au ets aol ‑ zonmdaetrus ecar
ătanimzere vd itsofeca r1i latnemir px ae r ol v e ra c299
= 792 458/sm . alObucr serav
Deelcmaituor,, ncalue seol1t f ăximatvelorp c=3×10 8
m/s. orulRet aldinPag , ris
Vazeevitalor ent, asprmdiuoclge 1i enomg izooptr ează trdmons căzaevit
ăcim a ets âtced zeetivarol . divn muli Eacel itsra ed nip ‑ efintălums 1iăerfo
ăgapor es1i racitn p iul dem1ila ecitngam ăcifdom es un âtced ăcad animul oprimăeatimrs
‑untrec ent, asprmdiul o 1i
enmog izo.
optr Vizaet lumin,
aeropgd eiat, sc tuldes
ăemdiunafroc devi,depin1ieactdr ticlemdu.
rs opiatăr ealordv
Un an lumină ăsm e d6ă
n aetăscriudm no u r ton es pa zit es răpten r e r asci d ‑ eală. r Ra7ionametuli
6a n a t<iănsar ziiu, mecndrăilptave r dn p m i9,4607304725808
tn 10
× 15
.
m Roelabză mr
Rezu‑as luta l6i bo ânredisnoc 365,25d tun a nu d zie ,
el zio ânva 86.400 d ,
ednuc s rai obsera7i v eonmictras
zaicerp aeră.
tolzaaevti nurmtlep eli7i
satdnug i
Metrulluminădecrspagt 1/299 detimpnv 792458 eiJuplant , erpit numit
‑odintr secundă. Io.Prerminadt
zeeavit eilumncar
‑as bazatnumaipe
P RO I E C T măsătur toseafri
Determinarea vitezei luminii ectuaăf defizicianul
zeancfr Louis Fizeau,
Scoiectul. pr naul1849,elmairc
Identif care unei metod e d termina e ecismăspr ătur oripe
zeeavit ilumn. bazaodeauimtsc
Cue?ifacmv tfăcos edfiziut cianul
1 Veesitaonulc -uernt,
id căr7isau american
orma7i
esudinftl i. Albert A. Michelson,n
2 Vei stabil ce informa7ii sunt impor tan e
anul1878.Vaeaclor
pentru proiect
ecisă, mapr cunostă
3 Ve i a n a l i za o m e t o d ă p r i n c a r e a f o s t
pânătmoen, sac
erminatăd zeevit ilumn.
4 Ve i d e s c r i e p e s c u r t o m e to d a d e a f l re 7i tobsaf nutăn1973
zeeavit ilumn. decăteungrpd
etătcr oridelaBioulr
Adunăealizercpmto zi
Na7ionaldeStdeanr
ntr -o mapă care v repzenta Portofoliul
tăulaFizică. dinAmerica.
Cuzeeiprmv olegir?ctunap 1 Galaxie
Ve i r e a l i za o p r e ze n t a r e Po w e r -Po i n t s a u
oplan1ăxt1i ecu imagn.
Cualueză
vms oiectul?pr
Ce7i
er ăs rolige c ăv ănup ărbertn 1i tceiorp d etagl i ăs ăcaf v .
itsegu So7iatic l rolige c
săăv e: duncaliftvro elnt,
cx ,
ebinoartf , bine făcsati ăt.or
Umbra
Observ
De1
arugifn ec âim ădves lin ?etac nut De2elirug fn ec 1i3ătsix e zoimulen ‑
1i
etan ?etazoc nut en
Experimentez
Formarea de umbre
1 Foză
aemr ,
irupocetfd n rbmu zân
iltu ănimuled sr alie rcp
1 Soelapusr
zidispo 7i. e Tepo7ianlizân spr 4, urilefgd 51i6.Aietalsuioncrdv
c o r p u i o p a c,
e de o faie d hârtie 1i de lumina c re povine d la sur e prcum
ăbecurildnam ernă. sauolt
2 Lumin1iep1o
umbr sea
5 Umabr
4 Umebr unui creion 6 Douăeionptrucmb
• naurfig4,imagnetucăecarsdvoităp petraosf7i b nută

surătepdolinf luminăde ernă, lato ornajmetupc edria ‑
l a.
tnem Daăc 7a natsid cfom a 1i latnem ro u j a e rtnid ,
etrp ‑as ec r
ntâmplacuimgnetăoiectaăpr e?tpr
3 Feeluminatrs
• 5 arugifn ‑as ăsrutpediolf ănimuled 1i aec ănretal zuacn . tned c rp l
Deecimagn tuăaeicornulptăpeoafidhârtienuslaf
ădeclar oatăpe lungimea?
• 6, arugif n . ie r maăctnismlau npmvaedt aesprDeău od rap eacmi ‑
ârh ed ai o f ?epit ul noie rc ela in g
• ăcraen ăs zielumrofăsteiac p 7i elirusnp ânnăgapor es rac n ludom e tnoc d
lumina;apoi,anlizează‑leunămpr esorul/pfcp adefizisor că.
• Anzeila ză a 7 arugif 1i ralozesep ctsenu ratc n ăcilpxe etaop muc trs ep
. easldcftunior
2 Materiale necesare(tziif ed asur ă):
c ăsru o ă,
nimul ed ă,
tnaf uc na v r p nu irup o c
, eopac an. uecr
7 Ceasolr • Foză aemr âtcn leftsa cipo mets nu ăs aru ătimr ănimul ătc nirp cao lu er
ei. rmdulfant
• Desenazăticpea. mulosh
• Pune u corp a ntre su a c fantă 1i ecran. Modifcă distan7a dintre can 1i
opac. rul Noează t obsera7i v făcile următtabeln 1i
or ectuază f calue
. esarnc
Nr. x1 x2 y1 y2 x1 y1
determinării (distanța dintre sursa (distanța dintre imaginea (înălțimea (înălțimea
x1 + x2 y2
de lumină și corpul opac) formată pe ecran și corpul opac) corpului opac) imaginii)
1
2
3
Umabr L3 131
• Scoate par v nul cu fantă 1i pune difer t corpu i ntre sur ă 1i ecran. Modif că TEMĂ EXPERIMENTAL Ă
tan7a
dis eanditrc1iobiectulpa.Obserăv escntâmplăcuealritmg ‑
7i niob nutăan. pecr Doză‑t aetn muc 1i e
• Noează t obsera7i
v . ile 1t
eiurt .
sno c ralos ae c nu e
Te7i op aenigam nid aripsn
Concluzii ătla ă. taru
• Daorităcătulifap ăopagrselumin ‑uprinteclu 1i enomgdiu izooptr
(a1a7e natsideplur tadisnocfepmuc ), iramedtncfus ro7i p saf nid e u ‑
ănimul ed uci âltn erac 1t en . etrapd im ecrt un lproc e Rezuătl 7i irap le f t s a
zoienu , etacnu zoă. rbmu ed an Cuâim al ed tg m , e capo tnus i dniv rp
la el ca n imag ne prezenta ă ante, rio acest a par ntu ecat (neluminate).
Co1i icap ărtaip ed lnaoc , eraoitn lgami nd ănimretd 7i irap zoronu a en
af7a
epsurntc Pământuli,ela1i dinc . motiv
• Dacăsuraetpnciofmă,pecarnsofmzăozonăecnutslmiaă1i
care s nume1te umbră. Dacă sur a nu est punctiformă, pe cran se formează
o zonă ce nu est luminată, umbra, iar n jurl acesti apre o zonă cu atât mai
luminată,cuâtgineam, opdr esnum1t car e penumbră.
suradelmină
x1
y1
an/cecr orpac
x2
aumbr
y2
apenumbr
• n figura 4, umbra lânări apre bin octuraă deoarc su de lumină ets ȘTIAI CĂ?
micădesufnt 1iaflăse tan7ă disl lumândearnjs , ear ncâtelftas • Sie1tropuiclng i
actizopr ănadepumbr lipse1t. e capbilesăoducăpr
• n figura 5, vârful creionul est mai proe d sura de lumină decât baza sa. epsmnifcatvubr
n acest contex , pentru vârful creionul i sur a de lumină nu est punctiformă, PământsunSo, elar
erminândt elfdotaszonădeă. pnumbr , nschimb pentrubazaeionul,
cr sura Luna1i,enaumit
ănimul ed ălfa es âtcn leftsa rped tnicfus ăs ămrofitcnup e 1iăs enimrtd ondi7i
c i,planetVe. nus
doarzona,ă, tmaiclru ă. deumbr • top es role bLumu elim gn
• zioplunierc afgot n 7izoirotan (flatn gi.6),ăuodelc iulnoerc a bm 7i
nat sbu acif dom n la
ează orsdt elorduăc suredlminăei. acmronplft zilusr c.
eidl As, lef t
• n xperim tul c sa , de lbort modifcaer tsn7ei dnterocpul a 1i ăta ceiorp aemignul ep
erminădtac 1i eiumbrlngaodfc ei.
pnumbra Vaelorapt sol depinde de unghiul
x1 y1
espctivr ea1i
ctipr s ;tifcăjusea zeepromticgdlu nta de înclinarezear led rol
x 1 + x2 y2 ănimul al ed niv erac
ademisu1i rnfg ed1t vo ectilnaum. ropg So. lu os uc tropa n e ra
Extindere: Producerea eclipselor

Observ
PORTO FO L I U Cesunteclip1ioduc?msepr
zeerp ,
t a e n s o j i a m e d a,
cnitgmehcsPăm
n ep rac n lutnemo ânes t
Rezeila ză a ep taref nu produce o eclipsă de Soare.
:
amet „Cuăsm a taru
Erzaar en tso a Penumbră
Pămân?” iul t Umbră
Doză‑t aetn muc zân il tu e d
7i
amrofni ed sru esr vid i
1iăcif tnedi aet iladom
prin care Eratostene
amirp u tnep amit se a
ătad zaar Pămân. iul t
Luna
Rezeila ză a nes d nu
1ivitac lpx e ăcilpx e ludom
zear erani m et d e Soare
Eclipsă totală
Pămân. iul t Pământ
Eclipsă parțială
Adănu el airetam etao
zeilaer lziera‑oc etpn următafign obserăv a So, elar a1aPăm
pedrivt secum ânt,n
ăpam zeerp atvn erac mo ent dif r ,
te dint‑or zonă unde ar loc o eclipsă totală de Soare. Imaginle
Portofoliulăut Fi al ziă.
c difer t ale Soarelui, obser vate n contex ul precizat, rep zintă difer t faze ale
.
iesplc Cuâncson ăc lutpaf d, pmit n viSoseclungamitrsgen tsof ua iler
de la stânga l dreapt , precizează cum se mi1că Luna rapo t cu observato ul
ecartgisnml1iăomparc eralintvdmp cautosf7i
b enut
. imagnle
zeerp tse,
a o nj i m e d a n i g m , citameh s e cudo rp es rac n lut emo
o eclipsă de Lunăvizibilă,moent, aui l ‑odintr anumităzonăe7e
afsupr i
Pămân. iult CânLud ălfa es n ărbmu ed lnoc Păm la ân,
iult ză
aemrof s ăspilce
to ală de Lună. Când Luna se află n conul de umbră al Pământul i se formează
eclipsa to ală de Lună. n zona de penumbră, se formează eclipsa penumbrală,
n care Luna se v de integral, dar mai pu7in luminată. Când Luna se află pe lin a
a7i
despr ezotsacdinr , ne elocipsar7ialădeLună.
Concluzie
• Ca urmae faptuli că Luna se rot1te n jurl Pământuli, Pământul se rot1te
njurlSoealrui1iluminade Soearsopăg ecrtilnu, o eclipsă de Soare se
p roduce atunci ând Luna se interpun ntre Pământ 1i Soare. Când iscul Luni
Exe:
tindr Preaclipsordu L4 133
ăoperacl Soalecpgimntr ear ‑

lui, Pământul est n zona de umbră.
n acest caz , imaginea luminoasă
1nibo ătiu Soa ă, rve s b o i a m e s u n i l e r a
deoarec lumina solară est blocată
c o m p l e t p e n t r u o a n u m i t ă zo n ă d e
7i
avresbo 1i e ătimuna o ă, ta rud id ro e ‑
nulcât. oraveminut Oborulseatvf
zon ăumbrdena elftasdv o eclipsă
totală de Soare.Unnafltorbsev
zoaid eln zoă,
rebmtuncd ien ăcida
n zonel de pe numbră, poate ved a
o eclipsă parțială de Soare. Fi e c a r e
eclipsă de Soare o pzi7ie pro ie
1i s e p o a t e v e d e a d o a r d i n t r‑o zo n ă
. anumedpglob
• Analizân, dimagnle eurmătspotfac ecizăr lproa i:
– având n ved re viteza constan ă cu care se rote1te Luna n jur l Pământul i
1iPământulnjrSoelui, ar se,
poatun ânomparc de7e afsupr ,
lecipsat
că7i tobsimagnleuf ale; rdtimpgnuv
– a p a t r a i m a g i n e, d e l a s t ân g a l a d r e a p t a , r e p r e zi n t ă f a za d e u m b r i e t o a l ă
Soa elui, ar următia Soecarnmotuespdrciagntlo elar
s e v d i n c e n c e m a i u l t ; p e n t r u o b s e r va t o u l c a r e n r e g i s t a i m g n l ,
e
Lunasemi1cătânalsepdr ag.
• Coărbmu ed ln Păm la ânălfa es rac n iult Luărpm if etaop n 7izon ătrbmu ed an
1izonadeă. pumbr npor7iuneadămbr nutăxise nicuelfdmăăsolar
ectă. dir Totu1i,orităda diametrulnghSoelui, ar tăxismae 1ioilu ‑
epar7i min ală,eiPăm aumbrnf ântuli,1ianumepbr.
Aplic
Realizează un es car să anlizezi, din puctl e vdr al no7iunilor egat

lumin,
earopgd următzipoedinftrsla „La
a eau” ts Mide Em hai inescu:
La steaua care‑a răsărit Poate de mult s‑a stins Icoana stelei ce‑a murit
E‑o cale‑atât de lungă, în drum Încet pe cer se suie:
Că mii de ani i‑au trebuit În depărtări albastre, Era pe când nu s‑a zărit,
Luminii să ne‑ajungă. Iar raza ei abia acum Azi o vedem, și nu e.
Luci vederii noastre.
ȘTI A I CĂ?
• Pentru a observa cu ohil ber o clipsă de Soa,

re de oric tp ar fi ea, est nvoi de un filtr soa pecial. Fără acest
f iltru, obser va e eclipse duce la c ident grave ale ochiul , care pot duce la orbi e. Filtru ideal , numit filtru My, lar
eoplicuăts aluminzatăe1t oprca adi7i er . ileprcuoas
• Ecăralenisp âncinutaerp Sod 1ielra LuPucrotpaneiltusan ămânlut,drai Lulatnerp umi aetsin
micdeâtelaSoc elui. ar DinSoginea, dormsv ormănf ăltrdeinls ăonjarecuit Lunatuecă.
EclipsedSo. aronmictesvul
• Eclipsahbrdetocăăermdiant entroclipsădeSoearotlă1iunaă. ielr nuelpctd Tearepot
ăzu fiv tăotală, cfind ă. ecafindlrpt euntipdclsăa arntâlnit.
• Luează norbit njurlPămânximatv27,3 oulnpr zi.le Actăeas perioadăecunostăt„l epdr ală”.
unsider
• Ultimel cpse toal de Soare c au pt fi obseravt d pe trioul 7ări noastre u vat loc a 15februai 1961,
espctivla11a r t1999. usg Eclipsadn1999oriulRoetdp mânvutmaxilRâm e nicuVâleac.
• Pe1iunie2030aevloc ipsăpar7ialădeSo, ear vizibilă1ideporiultRomânie,iarl3sembritp2081avfi
vizibilă,oriulRoetdp mânie,oeclipsăotalădeSo. ear
• Vizaet Păm arbLumu nirp n ădnuces puânrtemolik nu ed(3 t se iul t 600k/hm );
107
epaor lato n arud etaop er c t
.
e tunim Ceăgnul iaămspialce ălato ăranulătucs1 ontuac r d a ăro 471ie tunim 1431m 1i
e p d c n o u l e st u v a , ia 318.
luna n
• pu7i elcsntafir douăn Ludeclips nă.Speclipsăodbr Sode , ear ăzu vfiepoatcr tă‑odintruma
zonăelativmcăr depPământ,oeclipsăălunar ăzu efivpoat tăetuind, pr dacă. etnoaps
Devierea fasciculelor de lumină:

reflexia și refracția
Observ
Deenustrdlmiă?
opcav
n figur le 1 1i 2 se văd imag nile unor c puri oglind te p supraf 7a apei. Ce se
ntâmplă când lumina junge la supraf7a care spară aerul de apă? Cum se ob7ine
afi?ogrtdnpulecm 3, aurfign eionulcr,par7iodusint nal
, pahrdin „f eapr ânr t”af7a suprl apei.Caxplicăearnomufts eac
1 Ra7ăpeaă edm?vc
Experimentez
Fenomenul de reflexie al luminii

1 Materiale necesare: ,
unerpoitlas olicdehârtiealbă,origlă,uneio,
cr bandă
ziade ă, v . oraptun
• Fiză, ae x ă7i cub ronu l rotuja uc ădnab ed zieda ă, v ălaoc o ăbla ârh edarpus ep it 7a
af
s e d e r a o l u c e d e t s u n.
laecitre v p e t raeczup n u led e tip l es m ienu ‑
ă,sihc 1t epil 1ie , atseca pătalf i loc ută,
psearmd np ătla o ălaoc ârh ed ă. bla eit
• Tr7a afrpus e al ucisf n etmi (ciuletrp 4) arugif n 1iăc atsno iev saf ‑
2 Poâueunrtdps , etdlaprcoiusn acti, pr tăpeoal ec7i dir . e
• Marchează cu reionl p coal de hârtie află pe masă trei punc: un pct A,
ăs erac 7i rap ăn ânp simrt ul cisaf ăânc âltn asec d 1t en ;
el t r p e tcnup B,
săecar ziepr ntâlfasciulero ne1t1i eltpr punct C,săecar
apr7inăfasciul e onatrdupăntâlneiarpltu.Desenazăpeoalc
dehârtăeapldrisgmn AB,espctivr BC.
• Trză aes luno, ierc ârhedalocp ătalfei ă, samep ăralucidnep o lunape
eluinpctr B;tăeasc ăperndicula omnui„n
v ormală”.
• Măsăoar unghil i,deormatf ABnormal,
cu 1iunghil r,deormatf BCnormal.
cu
• Repetămăsătur elpu7i orintc ec7i idrnt ealfsciurtd AB.
• Noează t ‑untr zuertabln 7i obelta 1i enut ormulează f oncluziatăleg oprde ‑
xt.
eoncsalumirpg
3 Creionapă
4 Luminăeflctaăr etdunpr 5 Dizispo xielumnftdrvps
2 Materiale necesare (trusa de fizică): un pointer ,

laser o glindă plană, un disc u
e(fcatunghirm ig.5).
• Rezeila ză, a ăut iulrosefp tuja c /p, elat i r os f iam ed ru g f ni l jat om
,
su taep. dr
• Măsoară acel1i două tipur de unghir ca el dscrie la xprimentul prc ‑
dent1iă‑l omparc . e
• Repetămăsătur echidungr. ptolma
• Noează t oncluzieaijuns1i
lcr omunic‑oesorulităufp /p. eitalsorf
Deeafsciulordmnă:
v xia1i eflr ac7i
efr a L5 135
eioancr oglindăplană(pefioglndab).
t
• căearn săoducista7i epr eurmază. filcogtdn
•ănaol căerpamuord euisa1i
f e r l n g u a o t i e l f r c i e n r t g a me i l c n
ă.dnilgo n Deză, aen s , citamehcs ,
el naoierc teiac ep 1iadni.
l gro t s e c a l i n g a m i
• Analizeazăurilefg61i7,schemlfăceutncai1icăearn săăsr punzilaentr ‑
bărileurmăte: oar
– ăd7a naiflgo nd Imi ufl?naoicetrs apenigl tapszinilgo uas i
– Po7i să prinzi pe un cra imgnle, croa a1a cum po7i proiecta umbl
af7a
pesurotc orizontală?
– Cuemărts eionulgdămacr fa7ădemăreionul?macr
Compară distan7a dintre supraf 7a oglinzii 1i creion cu distan7a dintre supraf 7a
oglinzii1ieionul. magcr
Concluzie
Faănimueld c s 7a afrpuselgnjarc zinilguaos etncrpao eis
, e n i v o r p e rânabcm i nh c ds l u i‑1i d e m 7i ce. r i d a g p o r p e d at uFe csonuc etse lunemon 6 Im‑oagintr oglindă
erticalăv
ed el mun bus reflexia luminii.7a af rpuFa
s aăl nviemtgucnl pjseadr luac ics
ed el mun bus tucsonuc etse fascicul incident, erac nid luidem n ecraotn es erac lec rai
ed lemun bus tucsonuc etse nivorp fascicul reflectat.Unăcăfu oedl i r ue ch g d e t u
ed l7a
eamfunrpbus aeltucsătaotmnrueclf turnc s elurcaio saf unghi de
incidență, uc ta on luihgnu i,vitceps r unghi de reflexie, uc ta on luihgnu r.
Din măsurătorile făcute n primel douăxperimnt s poae trg cnluzia că
fasci ul inc de t 1i fasci ul refl cta sunt n acel 1i plan, iar za refl cta ă are
oanumităec7i dir , e elftncâtas măsaurnghildec7ăsăfiealăg cumăsaur
.xieflunghdr
Dieldnc‑axperimntsoduătla oncluziear i:
• 7i boaenigm ătun ădnilgo ză ae ro t d s c al ed niv o rp ac mul ie x f r lupro
espctiv; r
• ormează fsign oglinziespat 1i i eală, rimgnotsuveacdin
esăcar poatăfiprnsăan; pecr
• ătamrofiulnec g ădnilgo erclinusmd eag linusmd r ‑
ionul;
• 7a natsid ădnilgoau nierca gmiled ălagets 7a natsiduc ădnilgoae al
;
noierc 7 Imaginleodă
• imag nea un i obiect ntr‑o oglindă plană se poate ob7ine construind simetricul adouăeioancr
orpulifa7ă ecnt deplanuogizii.
Experimentez
Fenomenul de refracție al luminii

resal tniopu ă,
pa uc r h n ,
etpal ăremaco ă.
tacenu
• Toarnăapănpahr1iăadug douăpicăte; turidlap enizeomg azălichdu.
• Trimte asupr aei dn pahr un fasciul,
a s e r c a n f i gu ra 8 d e p a g i n u r m ă ‑
. eoart Ceobservinătlg ăur cue7i dir aersză fciulvt lichdu
,
rahpnid 7ă af 7i cerid ?rahpetndic ulsaf Ceâmtnes ălp 7i ce rid u a
ealumin,
ropgd atunciânaf7a elsuprdjng apeidnhr?
• Noează t obsera7i v ilepcat. 8 Reac7i
fr alumin
2 Materiale necesare: ziif ed asurt ă
c –,
resal tniop u ,
tne raps o c u csid nu
.
ecatunghirm
• Co1t eiurt sn ,
e ziif ed/piulră,
acosef rp lurot ja uc 9.
arugif n d lujatnom
• Trim te către un corp transp rent un fasci ul a, ser sub difer t unghiur fa7ă de
supraf7a care spă mediul transpe d meiul dn care vin fascul inc ‑
dent, aerul. Ce observi n legătură cu direc7ia f sci ul i laser care t avers ză
mediul transparent?
• Măre1te unghil de inc 7ă al fsciul aser până când fasciul aser c
trave s ază mediul transp rent se refl ctă pe supraf 7a plană care ‑l separă de 9 Dizispo xperimntalv
aer(a1acumsentâmplăcunldie ouăfasciulednotgr).Deecs ac7i
efrtudilpns ei
eflctăr fasciuler? luminii
unerpoitlas pahrulcide xprmntulc ‑
d olunpahrg,omnedă,apă,tic(PET).
ent, epndlasur
• 10 aurfign alătoncped atăur obserăv pătecarlsfium runde
nlichdu parseftă,, neotali laf7a
supr deontacuis
aerul.căearn săealizer zi1itlucr. esa
• n figurile 11 1i 12 se obser vă un pah r a1ezat pest o monedă 1i apoi acela1i
, pahr ne‑acars turnapă.căearn săealizer zi1itueslcr. a Deecadispă ‑
rut moneda?
10 Rexialumnfe • nfauirg13semcăra unecript(PET)ncear tosfăcutnorifc p ea
af7a
lsupr apei poate cugr ap flată n acest . Construie1te un astfel d ispozi, tiv umple‑l cu
apă, 1i n1urubează‑i dopul. Apa v cugr, e prin orif c ul făcut, când vei ncep să
de1uzirube dopul.săapcefdnit iasăorifcu, pn ătegpr e1te‑7ipoin ‑
âtncelftsaru săerlaucif pătăundr ‑urintpecdan locn
7ă
af supo la rtem id u s . uicfro ed Ve7i bo i 7i autis o leftsa n ănmesa ătielc rao
. afieogrtdn Deefasciulrmzăjetuldapăeisprnofcu?a
Concluzii
c e f n o•c,
7i l u e r t a s h e p rt a cn , ot iedm rsie plxcei t ânsljuima egr pins o r g d
7a a1if d7ir iap hu cs ip leras re td gnăi udăjmta el srenadoc ălcu c i s a f
1iăc i f d o m7i cer. i de r adg peolr pm u ne d b uas tFe ucsonuc etse lunemon refracția
luminii. ză
aăensicrmuavl eărctd leustraplecuif ahrcsgiolft n ‑
7a
af rpus al a7i mroanpeds ipo 1i r a e s lr ut dn i . edihc l Acăt sae ron ‑
ăralău7a caimfdnrepus ep t s7i ea r pes d1irea rtni, d eh c i l e d l u t c n u p n
7ă nediăctnsae c 7ă. ua cf t r n p e u d s i c n i u l u c i s a f
11 Paol1i
harg monedă •ăc r a7i mce r f1i easlr cteandi m re upolxn e af‑ade l i oedc ln
1it n7a e ar f .
p s nuar7ăe7it dra il cpune isr o ce d ri thPeng i du en u r t n
1itne răatpcsenlafrt leusidemn id es i , a e m r u n er d s ta nl e i cu l f si c a f
7aa f r p u s7i 1ia er p t e s c a .et di lraet on i d e b u s t uFe csonuc etse lunemon
ă.lato eix elf r ed lemun
•, tnemire‑apxdlae cn7i i urt lsetao n ze, e r pt a l in e m o n e f d a b r o v e t s ‑
ă. lato eix elf r ed lun
– 7a
a f r p u s a7i l r epg n10su jae dr u g ieafcr tn iedsăaclr m eurl ceis a f
1idihc l 1i ătrcealfe r . s l a e t ro c
– ăteirxoetla1i fd irulaehdc p nemonăiepufda e raMopsnirdutaden
ă.
lato Raănimuzel ed l, erac , iepa s1t po in l h c o a l g n u , jiar ătcelf r aels ato
7aaf rpus 7i a r pes d ăpa e rtnid e 1i, rea ăt sae c nid ză r u a,
ic h o a l g n u j a i m u n
„d adenom ra”. i erapsi
12 Paharulcmonedă – 13, a ru gif n 7a aăftcreplufs radlestcareosntalc eudl ci saf ed lutej rtni
esncar -aturnapă ăpa ât1i c n l e f t s a, erlpait lum ela„n to ătsiercxoatlfde r 7e onsu 1t” e lutej
ă.pa ed
Rețin
Fenomenul de refracțieătsnoc imul a zear ecătnimul ed rtnid -uuidem n

ent,
asprmdiul entaspr ec7i diramofu azer eopgdi dei
lumină, atunci ând lumina jeg la suprf7a de spar7ie dintr cle două medi.
Unluihg i1t emun s 7ă
nedic hgnu e 1izierp ătn zaar ed tmof luihgnătedc
cu normal , iar r se num1te unghi de rfac7ie 1i repzintă unghil format de raza
actăefr cunormal.
rtniLad mul aerct -u7i
up iam u de n rtn s ed n -u(dsned iam ude n mex ‑
pludinaer ă),azar deluminăactăefr seopiardnmlă,iardcălumina
ectrdin -unumediastr -unmediuap7indes(dempluxdinaă
naer),azar deluminăactăefr sedpărează t denormală.
13 Jetdeapăluminos
Fenomenul de reflexie totală e s t e f e n o m e n u l p r i n c a r e l u m i n a s e r e f l e c t ă l a
supraf7a de spar7ie dintr ouă medi transp, e fără a ev loc 1i fenomul
ac7iefrd . e
Prxplicaumjetdănosf zeepr a13
nturfig eapr
luminat.
Exci7i
er ecapitulvr 137
Exerciții recapitulative
1 Copiază pe cait ropzi7iile următoare 1i nlocuie1te spa7iile puncta erm ‑
ec7i
orni ,elncâtftas enu7urilesăărvxprimeunad efizidrnpuctv c:
a Sursadeluminăe. orpulcats .....lumină.
b Coe. orpuilcasnt ......
c Re.e t s i n mul a x f .....7i
ce rid a bm h s ,
i n mul a e r g po d i animul
cânornt du‑sen......enit. avdcr
d Re7i ca rf . ets inmul a .....7i ce rid a e r bmihcs .
edal inmul a ergpo ed i .....
eia.
tsc ......
e Vizaet ‑uealumintropgd en1i mdiuog izoopdein…..
tr
2 1t
eiucoln 7i
aps e 7u
nue id etacnup eli ătmru enlio f rnu aeimnd uc erao
,
teoipc efltasncâtetascăxprimeunărvad .Noetazăopzir 7iileocrtp
caiet.
a Piednogliăscav orităda enomulid. f ......
b Fuâtced su iam edv s ipa ludnătro eail n ets .
ed iulnmof ......
c Coorităpacseglnd enomulid. f ......
d Fie„c ticlopbr onduc”oritălumnad enomulid.
f ......
ecran
3 A1azăpeoaf7ă
sur orizontală,cumarfi7a
sp ,
uneims osurădelumină
care să poată fi considerată punctiformă, un corp opac, un ecran, dispu e ca n
a1.
urfig Peorpuliac. ebsmnv sursa
corp
de lumină
a Desenază pe cait smul de ocrpi n fgură 1i erpzintă umbra părută pe opac
punctiformă
an. ecr
b Măs o a ră u r m ăto a re l d i st a n 7e n p l a n u l o r i zo n t a l a l s u p ra fe 7e i : xSC (distan7a de 1 Umabr
la sur a de lumină la corpul opac), xSE (distan7a de la sur a de lumină la ecran),
hC (năl7imea corpuli), hU (năl7imea ubri). Mută corpul a pe suraf7a ori ‑
zontală1ieptăr măsătur orilepntua7e ds lecizapr . etrioan Efectuazăelc
pu7in trei su de măsurători 1i notează rezultae n‑ur n tabel. Pe baza rezul ‑
taelor 7i
b nute sabil1te o rla7ie matică nter cl pau tir de san7e
măse: atur xSC,xSE,hC,hU.
4 Construie1te o cameră obscură ca e dscriă n acest piol (fig.2). Pentru
inc tă, po7i folsi cutie parlei pdcă din carton, iar pentu cran po7i folsi
hârtie d cal,ecrpzintă un medi starnp (tarnslucid). Măsoaă, r cât
mai precs u tin7ă, ditsan7a de la orifcu ame l panu srfe7ei ecranu ‑
lui.Apelândlano7iunileroatgdpm1ilaprincude
func7ionare ui afetsl d ipozi,
tiv elaborză o metdă de lucr pin care să
po7ierminadt,emplu, x d ect,
indrmo năl7iopac. unime Decâtsrie mai
Ecran Orifcu
complet cu p tin7ă, n caiet, metoda resp ctivă. Efectu ază cel pu7in o detrmi ‑
xperimntală. 2 Caămer ăobscur
5 n figura 3 se observă un sitem d ouă oglinzi plane car sunt pozi7ionate

a âtcn leăfstro elnap d tamrof luihgn ăcaf ălibsop zuiv zaila m ert a er ‑
gin. alebfdort Reziepr ntăschematipldouăoglinzi,bila1i
.
ie lngam Deănimret ăsm ăuod rlec nap d tmrof iulhgn ar zinilgo .Jus ‑
tifcăăsr punsl.
6 n figura 4 est rep zenta ă o prismă optică 1i ce s ntâmplă cu n fasci ul de
lumină albă după ce trave s ză prisma. O prismă optică est un mediu optic n
care viteza de pro ag re a lumin est mai mică decât n . aer Lumina care vine
de la Soar, e numită 1i lumină albă, est un amest c de 1apte culori: ro1u, oranj,
galben, verd, albstru, indgo 1i violet. Lumina lbă travesză prisma uferind 3 Imaginolzi
două fenom d refac7ie p cle două suprafe7e de spar7ie dintr psmă 1i
. rea Ac7i carfe dnmo ets 1a
el c n b a i mul e r n p o cs d a u e e t p
culori. Reprezintă schemati progae uni raze de lumină prin smă 1i com ‑
pară vitezele d pro ag re ale clor 1apte culori (radi 7ii mon cr matice), când
ersază
vtc prisma.
4 Disperialumn
Două medi optce sun difert dacă vitezele cu are s proagă prin el ac 1i
adi7i
r eluminoasă.
eritsundf
Reflexia luminii e s t e f e n o m e n u l d e s c h i m b a r e a
7i
cerid 7a af rpus l i n m a e r g po d i e ra p s d
a d o u ă m e d i fe r i , t astfel ncât lumina se ntoarce n
enit. avmdulcr
Feătcepsrinmulaexfrdlunmo ămruelig ‑
e(foart a1): urig
• raza inc de tă, raza refl cta ă 1i normal n pu c tul
deinc7ăela1i suntc plan;
• u n g h i u l d e i n c i d e n 7ă e st co n g r u e n t c u u n g h i u l d e 1 Rexialumnfe
. xieflr
Imagineuorpc7i
b nutăprinxefl oasu fa7ăplanăetsimrcăfa7ă
de ,
ocrp n rapot cu spraf7a respctiă, v 1i nu ets rală, nu poate fi rctaă pe
an; uecr eldimagn„i ftos eală” r semainu1te1i imagine virtuală.
O supraf 7ă care flectă foarte bine lumina se nume1te oglindă 1i se ob7in, e de
ulă,
egr 7i subeoartfmlic ndpur af7a supre orp; cuni elftas
7i seob af7ă neosupr edă, ntoarf eflctăra ec7i unidr onalumi.
Co r p u r i l e c a r e n u s u n t s u r s e d e l u m i n ă p o t f i văzu t e d o a r d a c ă s u n t l u m i n a t e ;
tăeasnc situa7ieflctă, r difuz,elaochin1t jugmr ri.
Refracția luminii e rabmihcs ed lunemo f et s
a direc7iei d proage lumin a suprf7a de
ăuodaer ps , etirfd em âtcnleftsa animul
pătrunde n cel de ‑al doilea mediu. Fenomenul
earlocităd schimbărizeevt idearopg
âncinmul ‑urtnidecrtnasiecpodu mn
altu . n figura 2, viteza cu care se pro agă raza
inc de tă est mai mare decât viteza cu care se
proagă raza refactă; din acest , mo iv unghi l
d e i n c i d e n 7ă i e s t e m a i m a r e d e c ât u n g h i u l d e
7i
ca rfe e r.3,
a ru gif n pro c nu al ed niv o rp animul
erag pzaoertiv derac n cit‑upro nuidteamlfn 2 Reac7i
fr alumin
ăcim a ets i n muâtlceda orp eszativrac u ‑
pagă n mediul n care pătrunde 1i n care s flă
l.
urotavesb Daăc aplouesdrnbmihc ‑
,
i n mul a erag 7i autis ăralim s ezenirvpd iealnc ‑
2.arugif n eta Diătsaec n ză, uac e talf irup o c
7aaf rpus ed ăeâtpcaodrnpaie am tnruasp
, entailr rlauinoetfc7i p ‑ulartn nrahp
ăpauc „f erap ânr t”7a af rpus l . iepa
Reflexia totală a luminii e s t e f e n o m e n u l d e 3 Foorpaflteimgnuc
napă1iprivtdnae
7a
af rpus l co e ra c i n mul a eix lf r apes d ‑
ăuod ertnid era, citpo idem ânc inuta zaetiv d e
e t s niv o rp e ac nid lu em n i mul a e r g po
micăa decâtdel‑acn mediu. ola Unghiul
deinc7ăetsaâtde, mar ncâtefarc7ianu
ăn i m uzala re d 2
(rcolaev tpim zaa 2). animul ed a n ed l f t s
condi7ii, lumina est refl cta ă n to alit e; fas ‑
c i u l d e l u m i n ă s e n to a rce n m e d i u l d i n c a re
a e n i t v . n f aui rg 4 e t s i a l r u , s c h e m a t i , e nf o ‑
menul.
ăn i m uzala re d 1
4 Reotalăxife 1iac7i
efr alumin
Siză
ent ă/Te
Test sumativ
Grilă de evaluare
Subiectul I
1 Identifcă, n txeul car umeză, două fenom ptice suda,
te nume1te‑le 1i SuI+Su
lutceib II+ lutceib
asociză‑lespunzăt
orlcagmtf xt.
edinoar +SuIII+ lutceib
+SuIV= lutceib 90ed
Este o dimineață însorită de vară și Ionuț, aflat în vacanță la bunici, se plimbă prin
(90p
etcnup .)
parc privind la apa liniștită și limpede a lacului. El admiră imaginile copacilor oglindiți SuIlutceib 2×5p.=10p
în apă și se întreabă de ce pietrele aflate pe fundul lacului par a fi mult mai aproape SuII
lutceib 110p.; 2.a5p.;
de suprafața apei decât sunt în realitate. 2.b10p.; 35p.
Subiectul II SuIII
lutceib 1.a15p.;
1 Reprezintă schematic pozi7iile ocupate de Soare, Lună 1i Pământ n timpul unei 1.b15p.
otaledSocips .
ear SuIV
lutceib 20p.
Dificu:
no 10epunct
2 Urmărind umbra lăsată de un copa n decursl nei zil,
e s e c o n t a ă c ă a c e st
eopaculirmfd1i1imodifcă,, naportcuelb atâtzipo 7ia,cât1i Total:100p.
lungimea. 1
a Precizeazătică ersa atăleg erminădtluaopg enomulf
ă.
deumbr
b Arează, umntg pescurt,zieapomdifcr 7iei1iei. lungmbr
3 1
arugif n ărvesbo ătp erac sl uciaf n 1i
rea nid ur ăgapor es ‑urtnip n
(pcitpo udem ). eifargot nd amsir Przeice ză a e caf r it po lunem f t s e rac
ănimul ed cisaf ăs ărp ăsăcsae 7i cerid o p cit ludem ălearp 7i ce rid u a
fasciulndet.
Subiectul III
2
1 Doă
u zinilgo 1i
enalp ziop tnus elarp 7iâtcn leftsa no 7ă
af u 7ă
af n 7e
e fa rpus el O1 O2
ătcelfr a (fanimul gi.2).ăuod elc rtn zinilgo ălfa es capo r nu C,ets rac
C
ziop 7i7ă af tno zinilgo ed 7e nat sid l el x1 = 1 ,
m vitceps r x2 = 2 .
m In7i
i la,aremc n
ăespctivr enturic,
s apoiserndlum.
a Rezierp ă tn iul pro c a enigam o Cadnilgo n O2 .
b zio p e t s7i e rac n lucolăunUnpfraoecsitrhaoncitvreasbpo C;a t s e c a X1 X2
1te vaidrnp lgo e rps e O2iul pro c e,
la in gami ed eânnvirdustbio lum o d C,e p r a d
.
u e n a1tte nmlaiutrp sm ni te Cal e tu sn e er a c p e c r l u t năre mo e ir t n ts r u c s
7i
ătc1ier7i
doptiancvergaslmbuiotne rmio pami auărond a ed iel c i ‑
ătc e1i d a.l ie ncraog t e rv s b o dSen i ăf r eadci s n oiczaemtuilv c ≅310
× 8
/sm .
Subiectul IV
1 Fo3
arugif nd aifrgot zailaer ts ăt ărdnufcs ienu lpmit n,
e cita v bus i ceibo ra ‑ 3
tivuleocamrfspndg7eiape.Seobserăv căatuloprf
epcrozonăoafretluminsă,ximatopvrculă,eosrpcunzătoearpătrun ‑
apă,
nesolrumid 1iatăonjurces zoode nădifuză,pu7i maitl n
luminată, n care lumina solară pătrunde foarte pu7in. Explică, pe scurt, fol sind
no7iticăunledop zeepr oltcapi,
esn situa7iadescriă.
Notă:Sedăorac 10 puncteficu.
dno Timpdelucr: 45 de minute.

Fișa de observare
Peoaiedhârf tie
ăsr esauctorpni
săespond7e
rtabilc eafirm7i
nt i e1i gr e!t
a1t
vesorfp icum
140 Modele de probleme rezolvate
Modele de probleme rezolvate

1. Măsurători de tip Google
1 anur1
fig ecată, mrs cuorlajtpi7iei„Hăr7i”delaGo,
ogle af7a
supr par ‑
culi Ci1migu dn Bucure1ti. n acets ox, aplic7ia precizează 1i ari supfe7ei
.evitcpsr La7e e fa rpus i t c el . nogilpu erta ns De, eircs âtc mocia ‑
plet, o metodă prin care ar fi posib l ca plica7ia „Hăr7i” să det rmine ari oricărei
ătla rug7e
iefapnsd iulec pit edă. an o r u g i l p n e d t a i m l e d l u t p a f e d t n o c e i
că ari un trigh se poat clu daă se cunoa1te lungima trlo iungh ‑
lui,iarlungmeocăreilaturonpgsczănfuc7ieldonatrc
. espctivlorau
Rezolvare
Aplica7ia „Hăr7i” de la Google prmite aât detrminae distan7elor dintre două
7i
rap ec tnup 7e e fa rpus i n , enalp ă, trah o if ra muc âtc 1i7e e fa rpus i n e a
polig na . e Măsurătorile rspectiv se bazează pe cunoa1tera co rd natelor unor
, etcnup 7i iletas ronu ltja uc etnimrd ziop ed lumtsi ceolf7i
rac olg e ran ‑
ălab „GPS”. ed l mun b s t c o 7i
botpesxnoctea ăuodelcn odrc ‑
(eularctng x,y),erminădtca zipo 7ioricăra hartă,
peflunci aportn
cunemtsidaxorulcg(pe)rpndicula XOY.nfuc7ied
eat,
sc tan7a ecludispo edouăricant . epunct
2
Se mpar te supraf 7a resp ctivă n triunghiur . Dacă n est numărul de laturi al
po ligonu , se ob7in n–2 triungh . Se calueză arile tunghirlo 1i se adună.
Di s t a n 7a l dintre două puncte care au co rdonatel rectangulare ( x1 ,y1 ); x( 2 ,y2 )
se poate cal u fol sind rela7ia m te a ică: l = ( x − x ) + ( y − y ) . Aria un i tri
2
2
2
1
2
2
2
1 ‑
1t
a o n u c e r a u t n e p i hr go l u t a e l i m g n u e l1,l2 ,l7i
ale r3
dnisol f a ucl e taop s a
ă:
citame A= p( p − l1 )( p − l2 )( p − l3 ),ednu Pzierp ătn iulhgnrt luemirp s
l1 + l2 + l3
p= .
2
2. Paradoxul rândunicii
Orânăcinud zbărao , uinltcer zaetuicv ătnasoc v100
= /hmk ,ăueordtn irunet
ză
aeslpdrc m1i rofinu ăuoedpinltcr . etaipor efl aripn Aticnu
ânc 7a 10k
n a t e s d i t d s e i r u n e t e r t,
ni demoli ânr 1t enrop acliuntpderzbnid ero
1iiruânnce t eraotnâlid easilun d 1t
en ăllec p e . tla Mi1cânr aer noc i c nud ‑
ăunit ânp ăânc âltn ăuoeds le c . irsuen rt 1i aTre ca u eliză,
r u nt ei v vt80
= /hmk .
Coăredisn ăc 1ierac n lupmit ăbmihcs ânr 1c im ed .
l ui sb na ej l g c in ue d t s e r a
a Precizează1itifcă jus mi1c
desnult car douăelrca enuri.
t Calcuează
zeevit ânler dunic v1,espctivr v2 ,eldouăincaprtf enuri.
t
b Calcueazătan7a dis cursăpa ânder dunicăpânălantâlelorduăacni enuri. t
Rezolvare
a Trenuril se d plase ză pe lin par le 1i n se uri opuse (unul către c lălalt);
ntâlnirea lor nu est posib lă pentru deplas re lor n acel 1i sen, deoarc se
mi1căea1i cu ză.
evit
Vizeet elativrândunicst: v1 = v– vt=20km/h,fa7ăde,
nultrispa
1i v2 = v+ vt=180km/h,fa7ăenuldifa7ă. tr
d 1
b Duatzbr ân
oruli dunicpânălantâle:
tnurilosa t
∆= = h.
2vt 16
Ditan7a
s cursăpa ânder dunicăe:
ts D = v· Dt=6,25km.
3. Determinarea experimentală indirectă a unor mărimi fizice

Laziifedlro tniau ă,
c VI‑a
aslcnidrove up l rosefp zoer avl ‑
aerunioblmpcsdtv aluneic pr ‑
1i
entasprl bază. perndicults A1acăemarsu 3, aurfigdn
ari supfe7ei de la bză nu poate fi drmnată direct pn măsurători de lungim
căpentru ăcularietsn 1iormăfniceau săecar permităutilzaela7i runi i
Mozoeoblmrdp eatvl 141
d e c a l u n o s c u.
te Metoda prusă necsită atât măsurători de lungime cât 1i de 3
. timp Seează trgisn orm(veunifgclapvd alenoumg
ale)gtimpdrnv , asvn func7i. timpde , asvnpegcurtim funpe ‑
aflăseuivd , cubniormafdep alturc =101icm ămreca âne lipit
câtdentrifasulv ăapăaflăse . asvn Da7i obelt măsuranet u ‑ h
ătr ăsges taucfroli . sojiamedlubtncse ăln 7iămixa e unsavidepa
edpă1i oat hmax =20cm,fărăcapsăăgcur as:
dinv
h (cm) 1,2 2 4 8 11,2 13,6 16 18,4

t (s) 9 15 30 60 90 120 150 180
a Rezierp ă
tn ,
cifarg zaab epl,
t nid roleta ăln 7iaem hăcru ea c nid epa luvin
7i
cnuf sa v lupmit ed t1izeicerp ză
a 7i
acifnmes ziif a ăc roletcnup adroc
ermacbil grfculi, cum ar fi: punctel ar imză graficul 1i punctl
esmodifcăar aficul. egrn
b Calcueazăzeevit e1t ldcr . aseluipdnvr
c Calcueazăasuli. omv
Rezolvare
a Reprezentând grafic dtel in tabel s oberă
v c ă p u n c t e l r s p c t i ve f a p r t e h(cm)
ăuodni . etcnisd pr Acăuodrlecnps ate niepa rgucedpat hmax
as:
v eput, ncda cândepă1e nuailvd 1tnăle 7i, asvdinorpulcme 1i
,
auod apte ăpud ă1e ped i a luevin c 1tăln e 7i. sav nid ulproc aem Se7i acif nm a
co rd n a t e l : t repzintă timpul necsar jugei nvlu apei l năl7imea ,
iar tmax asulicpă. ermvtn 
h
b v = zaevits e1t dcr as; eluipdnvr zuer tăl
t
h1 2 cm h2 2 cm t(s)
v= = ;v= = . tmax
1
t1 15 s 2
t2 25 s 0 t
V
c Fie v curgere = ,zaevit tană osc .
asepinvrgdcu
t
v1
V = (S– l2 )v1t;V = Sv2 tzuer ătl (S– l2 )v1t = Sv2 t,iced S= l 2 ,ednu Szierp ătn
v 1 − v2
e7e
afrisup ibazeicute.
2 h1
v1 15 t1
=V Sh
= l=
2
h l h=
2
max ;V 100
= ⋅ 20 5 000
= cm3 5L.
max
v 1 − v2 max h1 h2 2 6
− −
t1 t2 15 75
4. Interacțiuni magnetice
Fimagne7i ditrc (1),
identc (2),(3) espctivr 4
aurfigdn masu m=30g
1i se află n echilbru man. Magnetul (3) se prijnă pe o suraf7ă orizontală, iar
bar evticlă din fgură, confe7ionată din materl psic, are do rlu de ghiaj.
Seăonsiderc a7i elrcov vita7i egr onale g=10N/kg.
a Precizeazăeposiblă rnta eimagn7i
lortpc .
b Calcu ează valo rea numerică a for7ei de gr uta e c a 7ionează asupr fiecărui
magnet.Coănsider situa7i(3) magnetulcr lipse1ta7i
uronfigcde alătată, ur
iar mgnetul (2) est cl are s prijnă pe suraf7a orizontală. Neglijând orice
,
ecarf erminădt or7a f ac7i erdint emagnticăemagn7i ditr i(1)1i(2). 4
c Neglijând orice f ar pentu sieml forat din ce tri magne7i, compară, cât
mai precis cu p tin7ă, for7a de interac7ie magnetică dintre magne7ii (2) 1i (3) cu
eaficărutgr uimagnet. (1)
Rezolvare
(2)
a Polimagnetcdo7iecin,
v afl7ifa7ănfa7ă,ela1i
suntdc elf.
b G = mg=0,3N; F12 = G. (3)
c Magne7ii (1) 1i (2) se rping, magne7ii (2) 1i (3) se rping, iar mgne7ii (1) 1i (3)
agsetr.
F12 = G+ F13;F23 = F12 + G ⇒ F23=2 G+ F13 ⇒ F23>2 G
142
Test de evaluare finală

Notează pe o foaie răspunsul pe care îl consideri corect.
1 Censeamăamăsaomăr ur imefzică:
a ei, lungmafr tăalocuermpin mărfizime că,atăonsiderc eunita
demăsă;
ur
b a ve d a c ât d e m a re ste, co m p a rân d- o cu o altă mărime fizică, considerată
u demăsnita ă; ur
c săăm omparc mărimeafzicădatăcuotăal mărimefzică,dela1i
c elf,onsic ‑
atăder edmăsunita ă; ur
d să comparăm mărimea fzică dată cu o altă mărime fzică, considerată unitae
demăsă?
ur
2 Te1c
a e tr u c n i d l e r :
elinu s m d ra i lo L = 31i
mad l = 0,24 .
mh Caaolv ets r ‑
e7e
afrisup enuli?rt
2 2 2 2
a 0,72m ; b 72m
c 720m

; d 7200m

; .
2
3 Pe.
irefun cs al iun p In7i
i 7a
afrpus l ătapuco il 2ed ts irfun ed m .
Adouazi,af7a supr ocupatăderinufasct 1/2fa7ădeacinprmzi,a
eiatrziaf7a supr ocupatăderinufasct1/3fa7ădeacinziuado,a
patr zi supraf7a a cresut 1/4 fa7ă de ca in ziua treia 1.a.m.d. După câte
2
ziaf7alesupr operitălacu ed100trisnuf m ?
a 50dezile; b 100dezile; c 49dezile; d 98dezi.
le
4 Cumsedfin1temi1cormă?
eaunif
a mi1czaevitancr semodifcăea1i cu e; alorv
b mi1coriam1c ectn ărtă; eapolindrs
c mi1czaevitancr semodifcătan;
osc
d mi1czeeavitlornc ăm ir ântană. osec
5 Caeadmăs
unitsr ăur ză
epntruvi nSI?
a b
m /
s ; c km/h;
m
; d km.
6 Ună
grael dphg zaetiv uc v72
= /hmk pmit nu t1
= .
nim Ca7a
natsid e r ărts ‑
bătutătimp?esdnacghr
a 1 200m; b 72m; c 7200m; d 20m.
7 Un borcan di st clă cu vol mu inter o de 840de mil tri cântăre1te gol 425de
. amegr Seeadnsitcumr lbope ρ=1,4g/cm 3
.Caeutagrs ‑
canuli?ebort ( g=10N/kg)
a 17,7N; b 16N; c 1,6N; d 11,7N.
v(m/s) 1
8 Caeadmăs
unitsr ăur enSI?
utaprg
a g ; b
k c
N
; d N/kg.

g ;
4
9 Vizaet ariză
vmoblun 1.
aurfigdnclom Catan7a
dise r ăbtrs ă ‑
tuăat?onsidermblpuc
a 96m; b 136m; c 48m; d 76m.
t(s)
10 Caela7i
rdint ileurmătxprimăeoa ectdfin7i
or adensită7itan7e
iuesb ?
O 10 24
G V m
a ρ= b ρ=

; c ρ = m· V

; ; d ρ= .
V m V
11 Rejucăr
oltpisnadeortul ticăelasno r k=50N/kg.Caalovetsr ‑
or7e
eaf esortulcmpiav Δl=4cm?
a 0,8N; b 1
, 2 ; c 2
N ; d 200N.
2 12 Depend 7a alungir un i reso t n func7ie d valo rea for7ei deformat re ste
Dl(cm)
4 rep zenta ă n figura 2. Care va fi alungirea aceluia1i resor t, atunci când de el
seupndăorpdemasăunc m=400g?( g=10N/kg)
a 4cm; b 2cm; c 10cm; d 1cm.
2
13 Caolsitpenrumăs
f aturi?emp
F(N) a baln7a; b ermotul; c dinamoetrul; d aclepsidr.
O 0,8 1,6
Teefinalăurvtds 143
14 Cesentâmplăea1i cudnsit orpincălmasu zie?r

a ea1i dnsit esc; mar
b , eascdnit ămiarms ântană; osec
c e1t acrdnsit , e ămiarms ântană; osec
d , eascdnit e1t iarmsc . e 3
15 Caemăr
tsr imeafzicăacăresmăsaloriv ăoar cuampertl?
a entulicr;
as b nsiuealctră; A B
c ealctriă;
pu d ealuminosă.
t
4
16 Caerdint sml7i
voc onaledpc alătautră(fig.31i4)ziepr ntă
erilctă?
oba
a b
A
; c
B
; d D.
C
; C D
17 n ceardit ulzep ntea fuirgd ma j,

os becuril s nt o a
ale?npr
5
B3 + –
k B1 k
k B1
+ –
B1 k
B2 + –
+ B3 B2
– + –
B1 B2 B3 B1 B2 B3 B2 B3
B4
A B C D k1 k2
a ; b
A c
B
; d D.
C
;
18 Care bcui se aprind, dacă se nchid el ouă ntreupătoare din crutl a
căruischemăelctriăzeeprts ntaăurile5 nfg 1i6?
a B1,B 2 ,B 3,B 4; b B1,B 3,B 4
; c B1,B 2 ,B 4
; d B2 ,B 3,B 4.
19 Caealimgnuobctr,
s edoglinăat plană?
a virtuală,tă, eapdr maicădecâtobiectul;
b virtuală,tă, eapdr edcâtmair obiectul;
c virtuală,ăs r turnaă,alăeg cuobietl;
d virtuală,tă, eapdr alăeg cuobietl.
20 Câncuitlaăt
ndmperv e?mairnstou 6
a cânerupăt damblnt esuntdchi; oar
+ –
b cândsenchi k1;
c cânerupăt damblnt esuntchi; oar A k1
d cândsenchi k2 .
Notă:Sedăorac 10 puncteficu.
dno Timpdelucr: 45 de minute.
k2
Fie4,5 maritc .
epunct
Puotal:
ncj 100. edpunct
144
Răspunsuri
1. Concepte de bază în fizică
3. Mărimi fizice. Unități de măsură: a.1 515,15m; b.0,2m 2 ;c.0,2m 3;d.11 100s; e.1 051,5kg. Exerciții recapitula‑
tive: I. 1.Mărziif 1i aemci făă7i
staelicrpo ed alrupom cera zi/fiefl .
n e m co 2.Ba7a
nal ăsm ed tnemurtsni etăsru
1iăsm ărao .
as m 3.Te;
arutarepm IV. b.1,5. s 4. Măsurarea directă a lungimii: 1.Săăbia 1i
ae ăscma ed eta inuă.
r 3.a.1 111;m
b.100; m 4.10. mk 5.6.m 6.0,1.
m 7.0,1.m 5. Măsurarea directă a ariei: 3.a.101,0101m 2
;b.5 000m 2
.4. a.9,5md 2 ;
b.1m 2 .5.400deăclp . i 6.6zi.
el 8. S16,1
= mc 2
.6. Măsurarea directă a volumului: 3.5 000deărc ămzii . 5. Vbuc 6,86
= mc 3
.
7. Măsurarea directă a intervalului de timp: 2.a.172h; b.3 661s. 3.a.10min; b.0. 4.50min. 5.Mileniu 3 1i secolu 21.
6.21i h 31.nim 9. Erori de măsurare, surse de erori: L ∈[1,4;1,6]. m Test sumativ: 2.. a 3. l25,3 = 0,07
± ;
mc .
lumirp tne
4.150l. 5. S200 = m 2
;V400
= m 3
.6.400dăclp e ,
i 7. .
b
2. Fenomene mecanice
1. Corp. Mobil. Reper. Sistem de referință: A1.1.a;. b 2.a;b;c, 3.a. 3. Distanța parcursă. Durata mișcării: a. xA=160m;
yA = 350 m ; xB = 1 360 m ; yB = 350 m ; b. AB = 1 200 m ; Δt = 1 min 1i 54 s; c. d = 2 400 m ; o ra 16:40:20. 4. Viteza medie.
Unități de măsură. Caracteristicile vitezei (direcție, sens): 2. d = 67 k m ; Δt = 2 h 1i 10 min. 3. 120 k m /h ; 4. 65,5 k m /h .
5. mot ci leta . 6. Punerea în mișcare și oprirea unui corp. Accelerația medie: a. v = 4 m/s; b. am = 2 m/s 2 ;c. am = –2 m/
s2 .Extindere. Mișcarea rectilinie uniform variată: a. 9,8 m /s 2 .Evaluare: 4. 144 k m /h . 5. vm = 3 m /s . 6. v1 = 12 k m /h ;
v2 =8km/h; 7. t1 =2s; t2 =1,33s; 8. vm=1,5m/s. Probleme propuse: 11.8cm 3
.12.1,5kg. 13.1,68kg. 14.16,33g /cm 3.
15. mAg 312 = .
g Probleme propuse: 6.250N. 8. GL8,16
= N. 10.0,968N. 11.240N/m. 12.50N/m. 13. Δl15 = . mc 14. G25 = N.
15. Δl2 =1,33m. Test sumativ: II.2.2 500gk/m 3
.III.1. G=1,6N. 2. D=25cm. 3. m1≈3,83g; k m2 ≈1,17gk.
˚C ˚F K
3. Fenomene termice
2. Temperatura. Măsurarea temperaturii. Scări de temperatură: 1. f1,8= t+32(°F);T = t+273(K); 5 41 278
pentru 1 °C,Δf = 1,8 °F 1i ΔT = 1 K. Probleme propuse: 1. 318 K.2. t = 273 °C.4. Vezi tabelu alăturat. 10 50 283
5. t=5 °C.Test sumativ: 5.301K. 7.72 °F.
35 95 308
4. Fenomene electrice și magnetice

Test sumativ: II.1.a. 2.B. 3.,
b c. 5.a.n parle, toae bcuril; b. K1 nchis K2 d e s c h i ; c. K2 nchis 1i K1 d e s c h i , B2 1i B3
ale1i
nproct luminează. 6.a.ebcuril;
oat b. B11i B2 ;c. B2 ,B3,B4; d. B2 .
5. Fenomene optice
Test sumativ: II.3.Feotală.
xiefnmudr III.1.b. Δt=6,7.
ns

A1438

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A1438

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AceaMiopritmnuls eruliEd

Actmanul1c es ealizartos ecuPrormitanf am1c

Re‑1e ordact f:RoxanJeler

Toăreilucrtsapd zeeisuntr eEd

Deesăc ă7ăm vn Fizică?

Autori nutresc peran7a că ace stă lucra e i va sprij n pe levi n observa 1i

Ce propune acest manual

Vă digtală,ânurasig . vilorescutanfd Erori de măsurare, surse de erori

ăă,â Manualul este structurat în 5 unități de învățare. Observ

de predare-învățare + recapitulare + evaluare/autoevaluare

eldxprimnt Iaăt ătla o Di

- Simbol Denumire Denumire Simbol

1 eroarea5 de ărveadlor ată;

cux,>iărveadlor atăamărimăs, eatur notaărători.cux A;

Structura lecției: Un parcurs de învățare coerent și eficient

eroarea absolută medie zieadpormltc Diearigl?on δx + δx +…+ δn

m eldxprimnt zeilaer lzierac etpn ­o pânentrulPăm

m m So7i atic l ăs rolige oc ăv

m m ,tnel c x e , enib e trao f , enib

vita7i gr onalăenfuc7i ritalodv edlatiun?

2 eroarea absolută de măsurare:|x–x A|oridemăs

el vi 1i profes r cu dispozitive afl te la ndemână. Prin interm diul acest i rub ic

UNITATEA 2 44 L1:Co.rp Mobil.Re. per Sierin7ă fmdts 1.1,1.2,1.3,

UNITATEA 3 84 L1:Stermică. ta Coermic. nta Ecermichlbut 1.1,1.2,1.3,

UNITATEA 5 126 L1:Lumina:suredlmină,,

140 Mozoeoblmrdp eatvl

Competențe generale și specifice

3 Interpa uno dte 1i informa7ii, o7i

a Înainte de începerea experimentelor

Determinarea valorii unei mărimi fizice

Lecția 4 22 Măsectăadiru alungim

Lecția 5 26 Măsectăadiru arie

Lecția 6 28 Măsectăadiru olumiav

Lecția 7 30 Măsectăadiru atimpul

Lecția 10 36 Deectăaindrm arie1iolumiav

Introducere în studiul fizicii

Urmăridentfcămumav josmidelxprnt fizi1i

• ârv eiaodn ăuod1i rlescj niufas n iulova e ipra ză‑lesn l . uon id

2 Aerul atmosferic și apa

„ ZO R I I ” F I Z I C I I nceput rile fizici se află n vechiul Babilon din

Unămaes d iam ec rtnid7i

Laă, lautc ro 1ă airuzifo c arpm eto s ac

Corpuri fizice. Starea fizică a unui corp.

Toeatliopră7ilorfiziecaluniorpzintă starea fizicăatuies.

B. Starea fizică a unui corp. Tipuri de stări fizice ale corpurilor

Corpuri aflate în mișcare Corpuri aflate în repaus

bec aprins zăpadă sobă Soare înghețată

Corp cald Corp rece

PORTOFOLIU • Ia un pah r de sticlă apro e plin cu

Anzeila ză a etoa igm ‑

Ceață și ploaie în borcan

Un fenom fizic rep zintă un proces, o transforma ,

Mărimi fizice, unități de măsură

Nume1te catgori dn care f pte fnomul izic prezenta fiecar dnt

a  Fenomefizic b  Fenomefizic

Pupitrul ău de lucr ae numite dmnsiu . Măsoară‑i lungimea! Pentru a fce

O mărime fizicăasocităe oprietă7i un fizimăsec ,

ȘTIAI CĂ? Rețin

Multiplii și submultiplii unităților de măsură

Mărimlefziecpotavrdsil, numec nfuc7iedunita măsăur

III Notează pe caiet termenii corespunzători spațiilor libere: nfuc7iedpunctajl

V Elaborează un text de maximum 10 rânduri în care să descrii un fenomen din

Fișă de observare sistematică

Măsurarea directă a lungimii

m eldxprimnt zeilaer lzierac etpn o pânentrulPăm

Lecția 4 22 Măsectăadiru alungim

Lecția 5 26 Măsectăadiru arie

Lecția 6 28 Măsectăadiru olumiav

Lecția 7 30 Măsectăadiru atimpul

Lecția 10 36 Deectăaindrm arie1iolumiav

a Fenomefizic b Fenomefizic

ȘTIAI CĂ? Rețin

Lecția 1 44 Corp. Mobil. Reper. Sistem de referință

Lecția 2 48 Mișcare și repaus. Traiectorie

Lecția 3 50 Distanța parcursă. Durata mișcării

Lecția 4 52 Viteza medie. Unități de măsură. Caracteristicile vitezei (direcție, sens)

Lecția 5 54 Mișcarea rectilinie și uniformă. Reprezentarea grafică a mișcării

Lecția 6 57 Punerea în mișcare și oprirea unui corp. Accelerația medie

Lecția 7 60 Inerția, proprietate generală a corpurilor

Lecția 8 62 Masa, măsură directă a inerției. Unități de măsură

Lecția 9 64 Măsurarea directă a masei corpurilor; cântărirea

Lecția 10 66 Densitatea corpurilor, unitate de măsură

Lecția 11 70 Interacțiunea; efectele interacțiunii

Lecția 12 72 Forța, măsură a interacțiunii

Lecția 14 76 Măsurarea forțelor. Dinamometrul

Lecția 15 77 Relația dintre masă și greutate

• 4 • Fiecar juător ae l dispozi7ie cin b, le pe car l

ziif enmo , ec zailan ărutgneips o , enmof d eirogtac ziif n ăc ză ae rcul s LECTURĂ