NICOLAE IORGA - OPERA ȘI ACTIVITATEA POLITICĂ

Autori: Lefter Andreea-Georgiana

Lâlă Ana

Profesor coordonator: Bertescu Manuela Mirela

Instituție: Colegiul Național Pedagogic

,,D.P.Perpessicius" ,,D.P.Perpessicius"

Informații generale

Nicolae Iorga s-a născut pe 5 iunie 1871, la Botoşani și a decedat pe 27

noiembrie 1940,la Prahova (la vârsta de 69 de ani),fiind asasinat de un grup de
legionari. Acesta a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet,
enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor
universitar român și academician român. Este cunoscut în lume ca medievist,
bizantinist, romanist, slavist, istoric al artelor și filozof al istoriei. După cum a afirmat
George Călinescu, Iorga a jucat în cultura românească, în primele decenii ale
secolului XX, „rolul lui Voltaire”.

Motto
„Și în viață, în simțire, în scris, în gând, când te uiți bine, rămâne mai
ales ce ai dat altora, ce ai lăsat de la tine, ce ai jertfit. Prin înstrăinarea de tine
însuți capeți și consecvență, și stăruință, și caracterul, și iubirea oamenlor.” –
Nicolae Iorga

Descriere
„Nicolae Iorga era privit ca un uriaş al culturii naţionale şi universale. Chiar
şi statura sa era uriaşă, fiind înalt, după cum s-a remarcat, mult mai înalt
decât contemporanii săi. Natura avusese grijă să-l înzestreze şi statuar; în
plus avea o frunte largă, impresionant de largă, ca şi ochii impresionant de
sclipitori, fulgerători, prinzând în pupilele lor lumina zilelor de sărbătoare şi
înţelepciunea zeilor atenieni. Toată frământarea interioară a geniului îşi
făcuse lăcaşul în blândeţea scăpărătoare a privirilor, acumulând rigiditatea
ştiinţei şi puterea tuturor pasiunilor, înfrânat de disciplina lăuntrică a idealului
ce-l călăuzeşte. Faţa lui albă era încadrată de o măreaţă barbă căruntă de
profet întinerit. Era frumos, era mândru, era puternic. Aureola-i de savant te
îndemna să-l vezi ca pe un zeu coborâtor din Olimp, statuar şi marmoreean.
Şi totuşi era uman, modest, gata de vorbă cu
oricine, respectând şi cea mai umilă fiinţă, pe toţi
oamenii în mijlocul cărora trăia şi a ale căror
interese le apăra” - Barbu Teodorescu

Realizări
● Nicolae Iorga a fost un creator de publicaţii
ştiinţifice şi culturale, iar cea mai importantă este
revista Sămănătorul, apărută la Bucureşti în
perioada 2 decembrie 1901 – 27 iunie 1910.
Publicaţia va juca un rol important în viaţa
literară a vremii şi a constituit catalizatorul
pentru înfiinţarea curentului ideologic şi literar
care i-a purtat numele – „Semănătorismul” – promovat de colaboratorii
revistei, personalităţi de excepţie ale momentului, şi teoretizat de Nicolae
Iorga, care susţinea, printre altele, valorile naţionale tradiţionale şi folclorice şi
necesitatea culturalizării ţărănimii.
● Împreună cu un grup de profesori, fizicieni şi alţi oameni de ştiinţă a ajutat la
pornirea mişcării de cercetaşi din România şi la dezvoltarea organizaţiei
„Cercetaşii României”.
● La 23 aprilie 1910, Iorga, un naţionalist moderat şi apărător al
tradiţionalismului rural, va fonda, împreună cu Alexandru C. Cuza, Partidul
Naţionalist-Democrat, care va milita pentru exproprierea tuturor moşiilor mai
mari de 100 de hectare, impozit progresiv pe venit, descentralizarea
administrativă, lărgirea dreptului de vot şi asupra femeilor.
● A avut o contribuţie importantă la înfiinţarea, în anul 1914, a Institutului de
Studii Sud-Est Europene, apoi a Institutului de Studii Bizantine şi a Institutului
de Istorie Universală.
● După Marea Unire, la 25 noiembrie 1919, Iorga a avut o contribuţie
importantă la formarea Blocului Parlamentar, o coaliţie politică alcătuită din
mai multe partide cu scopul de forma o majoritate parlamentară în susţinerea
noului guvern. După alegerile parlamentare din noiembrie 1919, s-a format un
guvern de coaliţie, iar Iorga a primit funcţia de preşedinte al Adunării
Deputaţilor.
● El a înfiinţat numeroase instituţii româneşti în străinătate, începând cu Şcoala
Română de la Paris (1926), Casa Română de la Fontenay-aux-Rosses, Casa
Română din Veneţia şi altele.
Implicații politice:
Activitatea politică a marelui savant a fost subînscrisă ideilor sale pe
care le rostea răspicat în discursuri de o mare valoare oratorică. Nicolae
Iorga a avut o intensă activitate politică încă de la vârsta de 36 de ani,
deşi partidul său nu a intrat în Parlament, ca om politic Iorga a deţinut
următoarele funcţii: Deputat în Parlament, Preşedintele Partidului
Naţionalist-Democrat, Preşedintele Adunării Deputaţilor, Senator,
Preşedintele Senatului, Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ministru de
Interne, Ministrul instrucțiunii publice, cultelor și artelor, Ministru de stat,
Consilier regal.

Opere
★ Iorga este autorul a 1003 volume, 12755 articole, 4963 recenzii.
★ Opere principale:
○ Acte şi fragmente cu privire la istoria românilor, 3 vol. (Bucureşti, 1895-
1897);
○ Notes et extraits pour servir à l'histoire des croisades au XVe siècle (Paris,
1899-1902; Bucureşti, 1915-1916);
○ Studii şi documente cu privire la istoria românilor, 31 vol. (Bucureşti, 1901-
1916);
○ Istoria românilor în chipuri şi icoane, 3 vol. (Bucureşti, 1905-1906);
○ Geschichte des Osmanischen Reiches, 5 vol. (Gotha, 1908-1913);
○ Histoire des Etats balkaniques (Paris, 1925);
○ Essai de synthèse de l'histoire de l'humanité, 4 vol. (Paris, 1926-1929);
○ Generalităţi cu privire la studiile istorice (Bucureşti, 1933);
○ Idei asupra problemelor actuale (Bucureşti, 1934);
○ Histoire de la vie byzantine, 3 vol. (Bucarest, 1934);
○ O viaţă de om aşa cum a fost, 3 vol. (Bucureşti, 1934);
○ Istoria românilor, 10 vol. (Bucureşti, 1936-1939).

Concluzia
“El a fost savantul nostru prin excelenţă, care (...) îşi afla fericirea numai în
cărţi şi avea o ambiţie să stimuleze şi să înalţe gloria şi faima naţiunii sale.”-
Perpessicius