JUNIMEA ȘI „CONVORBIRI

LITERARE”

CURS 1
 JUNIMEA
 Societate literară, grupare elitistă, întemeiată pe afinită ți, o aceeași
viziune despre literatură, artă, societate (T. Vianu, Istoria literaturii române moderne)
 Apariție: Iași, 1863-1864
 Fondatori: cinci tineri întorși de la studii din străinătate: Petre Carp (studii
în Germania), Vasile Pogor (studii în Franța), Theodor Rosetti (studii în Franța),
Iacob Negruzzi (studii în Germania) și T. Maiorescu (studii în Germania și Franța)
 Denumirea: Th. Rosetti; opțiunea de generație
• modele europene („Germania tânără”, după 1830, Heinrich Heine; „La Giovine
Italia”, 1830, Giuseppe Mazzini)
• orientare conservatoare
• ruptură radicală față de trecut, obsesia unui nou început
• spiritul constructiv maiorescian
 Activitate: prelegeri populare din februarie 1864; ședințe săptămânale vineri,
alternativ în casele lui T. Maiorescu și V. Pogor; revista „Convorbiri literare”
CASA MEMORIALĂ VASILE POGOR,
MUZEUL LITERATURII ROMÂNE, IAȘI
CASA MEMORIALĂ VASILE POGOR,
MUZEUL LITERATURII ROMÂNE, IAȘI
CASA MEMORIALĂ VASILE POGOR,
MUZEUL LITERATURII ROMÂNE, IAȘI
 JUNIMEA
 „Prelecțiunile poporale”, 1863 - T. Maiorescu, 1864 – Vasile Pogor și
P.P. Carp; durează până în 1881
• Modelul maiorescian - „conferențiarul absolut”
 Revista „Convorbiri literare”, 1867-1885, dir. Iacob Negruzzi
• Publică articolele maioresciene
• Cele mai importante opere ale marilor clasici
• E. Lovinescu „Se poate spune că de la 1895 atât Maiorescu cât și Convorbirile
literare își devin postumi” (T. Maiorescu și posteritatea lui critică, 1943)
 JUNIMEA
 Viața Societății Junimea și a revistei „Convorbiri literare”
• 1) 1863-1874 (Iași; când T. Maiorescu devine ministrul Instrucțiunii Publice
Junimea se mută la București)
o Se elaborează principiile sociale și estetice ale Junimii
o Polemici legate de ortografie (v. Maiorescu, Limba română în jurnalele din Austria, 1868)
o Cea mai polemică epocă a Junimii
• 2) 1874-1885 ședințe la Iași și București; 1885 Iacob Negruzzi mută revista
„Convorbiri literare” la București
• 3) 1885-1900 revista are până acum un caracter literar și filosofic
o dezvoltarea principiilor estetice
o polemica cu gruparea socialistă
o epoca universitară a junimiștilor
• 4) 1900-1907 – revista condusă de Ion Bogdan devine o arhivă de cercetări
istorice
• 5) după 1907 revista condusă de Simion Mehedinți – arhivă de cercetări
istorice și filosofice
• 6) după 1921 Al. Tzigara-Samurcaș orientează revista în direcția artei vechi
românești și artei populare – ian. 1944
 JUNIMEA
 Spiritul Junimii, „structura morală” (T. Vianu)
• 1) Spiritul filosofic
o Interes pentru metafizică, logică, lectura filosofică, specializare în discipline filosofice (T.
Maiorescu, A.D.Xenopol, Vasile Conta, M. Eminescu)
o Pasiunea pentru dezbaterea de idei
o Formarea în universități străine ca filosof
• 2) Spiritul oratoric
o Controlul asupra cuvântului, concizia expunerii, analiza critică
o Vs. Retorica pașoptistă (stil emotiv, proliferare a discursului)
o Stil cerebral
o Introduc un nou tip de discurs - disertația filosofică în literatura română
• 3) Gust literar clasic și academic
o Limpezime a discursului poetic
o Acceptă creațiile romantice consacrate, autori francezi (Lamartine, Musset, Vigny, Hugo)
o Rezistență față de naturalism și simbolism, mișcările la zi din Occident
• 4) Spiritul ironic
o „Dosarul” Junimii, colecție de gafe din ziare și reviste
o Ironia, formă de libertate spirituală
• 5) Spiritul critic
 JUNIMEA
 Spiritul Junimii, „structura morală” (T. Vianu)
• 5) Spiritul critic
o Rezerva față de schimbările accelerate survenite în societatea românească la mijlocul sec.
al XIX-lea; noile instituții ale statului nu corespund mentalității poporului, clasa de sus care
le acceptă e izolată de clasa de jos
o În continuarea criticismului moldovean (v. și Garabet Ibrăileanu, Spiritul critic în cultura
română, 1909)
o 1840 (Kogălniceanu, Introducție, „Dacia literară”) -1881 (Maiorescu, Neologismele)
o Diferențierea, ruptura față de înaintași (pașoptiști)
o Impun un nou tip de intelectual român (spirit lucid, simțul valorilor, con știința limitelor, ironic,
autoironic) vs. Intelectualul pașoptist (spirit enciclopedic, patriot ardent, proiecte culturale
irealizabile) (Cornel Moraru)
o Maiorescu - „respectul adevărului”, modestia nu genialitatea
 JUNIMEA
 Structurile grupului Junimea (Sorin Alexandrescu)
• 1) grup de presiune
o Relații externe cu adversari, polemici
• 2) intermediar între societate, politică și cultură
o Produce membri și îi plasează în societate
• 3) microunivers
o Ierarhie, subgrupuri
o Cei cinci fondatori ocupă pozițiile cheie ale Junimii, posturi în viața publică din Iași și
București; prestigiu
o Guvernanți – profesiuni liberale și activitate politică moderată
o Executanți (Intelighenția, artiști) – tineri de origine mai modestă, cu studii nefinalizate în
străinătate (Eminescu, Slavici)
o Strategia Junimii: transformarea cunoașterii dobândite dincolo (savoir) în putere dobândită
aici (pouvoir)

• 4) society, formă de conviețuire elitară

 BIBLIOGRAFIE
Alexandrescu, Sorin, Privind înapoi, modernitatea, Univers, 1999
Moraru, Cornel, „Junimea și Convorbiri literare”, Studia Universitatis Petru Maior.
Philologia, 1, 2002
Negruzzi, Iacob, Amintiri din Junimea, Humanitas, 2011
Vianu, Tudor, Junimea, în Istoria literaturii române moderne, Șerban Cioculescu,
Vladimir Streinu, Tudor Vianu, 1944