Liceul Tehnologic „Haralamb Vasiliu” Podu Iloaiei

Limba și literatura română

Prof. Diana Blaga
Junimea și junimismul

Societatea Culturală Junimea – înființată în 1863 (aproximativ), la Iași, de cinci tineri

intelectuali întorși de la studii din străinătate: Titu Maiorescu, P. P. Carp, Teodor Rosetti, Iacob
Negruzzi și Vasile Pogor.
 Se remarcă printr-o atitudine cosmopolită și filogermană;
 Ca orientare politic-ideologică sunt liberali-conservatori (au ca adversari: gruparea
liberal-naționalistă condusă de Simeon Bărnuțiu și cunoscută ca „Fracțiunea Liberă și
Independentă”);
 Dacă generația pașoptistă, anterioră lor, fusese una a identității naționale, militând
pentru unire și independență, generația junimistă este una bazată pe spirit critic, militând pentru
valorile estetice (cum vom vedea în ideile lui Titu Maiorescu);
 Societatea are un caracter deschis, având drept motto Entre qui veut, reste qui peut;
 Membrii societății țineau public o serie de prelecțiuni populare (conferințe) cu rol
pedagogic, urmărind „propășirea civilizațiunii în România”, pe teme precum familia, educația,
istoria etc.;
 La 1 martie 1867 este înființată revista societății, „Convorbiri literare”, al cărei
redactor-șef este Iacob Negruzzi;

Tudor Vianu vorbește despre spiritul junimist, care ar fi, conform lui, caracterizat de:
 Ironie și zeflemea (concretizare a spiritului critic);
 Spirit oratoric (dovadă: prelecțiunile);
 Înclinația spre polemică (cea mai cunoscută dispută de idei este cea dintre Titu
Maiorescu și Constantin Dobrogeanu-Gherea);
 Cultivarea valorilor clasice ale moderației și bunului-simț;
 Accentul pus pe latura pedagogică;
 Importanța valorii estetice, disociată de politic;
 Importanța traducerilor ca activitate civilizatoare.

Realizări ale junimiștilor:

 În plan lingvistic: au introdus alfabetul latin (care îl înlocuiește pe cel chirilic) și
ortografia fonetică;
 În plan cultural: resping formele fără fond (cum vom vedea în textul lui Titu
Maiorescu, În contra direcției de astăzi în cultura română) și imitațiile neproductive;
 În plan literar: se încurajează creația după model clasic (neoclasicism în poezie,
realism în proză), impunând noua direcție a Marilor Clasici (cei patru scriitori reprezentativi ai
perioadei: M. Eminescu, Ion Creangă, I. L. Caragiale, Ioan Slavici);

Etapele Junimii:
 1863 – 1874: se clarifică principiile sociale și estetice de funcționare;
 1874 – 1885: etapa de maturitate, în care se publică operele cele mai valoroase ale
Marilor Clasici;
 1885 – după 1944: societatea se mută la București și se implică mai mult în plan
politic.
1