Smart Student 2023

Centrul de Cercetare „Strategii de Dezvoltare a
Sistemelor Economice Competitive”
Universitatea „Dunărea de Facultatea de Economie şi

Jos” din Galaţi Administrarea Afacerilor
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi

Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Smart Student Revista de cercetare ştiinţifică studenţească
ISSN 2559-2513
2023

Comitetul ştiinţific
Prof. dr. Cătălin Răzvan DOBREA, Academia de Studii Economice din Bucureşti, România
Prof. dr. Gheorghe EPURAN, Universitatea „Transilvania” din Braşov, România
Lect. dr. Alina BREZOI, Universitatea „Petrol şi Gaze” din Ploiesti, România
Lect. dr. Mioara CHIRIŢĂ, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galati, România
Conf. dr. Ruxandra CIULU, Universitatea „AI.I Cuza” din Iasi, România
Conf. dr. Mariana CONSTANTINESCU, Universitatea „Valahia” din Târgovişte, România
Prof. dr. Nicoleta CRISTACHE, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galati, România
Conf. dr. Sofia DAVID, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galati, România
Lect. dr. Maria Mirabela FLOREA-IANC, Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Tg. Jiu, România
Conf. dr. Viorica IOAN, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galati, România
Conf. dr. Adrian LUPAŞC, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galati, România
Conf. dr. Ioana LĂZĂRESCU, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galati, România
Conf. dr. Ludmila Daniela MANEA, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galati, România
Prof. dr. Adrian MICU, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galati, România
Prof. dr. Angela-Eliza MICU, Universitatea „Ovidius” din Constanţa, România
Conf. dr. Iuliana Oana MIHAI, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galati, România
Conf. dr. Florentina MOISESCU, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galati, România
Prof. dr. Mihaela-Carmen MUNTEAN, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galati, România
Prof. dr. Mihaela NECULIŢĂ, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galati, România
Conf. dr. Corina SBUGHEA, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galati, România
Prof. dr. Irina Olimpia SUSANU, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galati, România
Prof. dr. Florina Oana VÎRLĂNUŢĂ, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galati, România
Dr. Geanina COLAN, Colegiul Naţional Economic “Virgil Madgearu”, Galaţi, România
Bordul editorial
Prof. dr. Nicoleta BĂRBUŢĂ-MIŞU, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galati, România
Prof. dr. Nicoleta CRISTACHE, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galati, România
Conf. dr. Gianina MIHAI, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galati, România
Conf. dr. Corina SBUGHEA, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galati, România
Conf. dr. Ioana LĂZĂRESCU, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galati, România
Dr. Alexandra ZAIF, Universitatea „Transilvania” din Braşov, România
Dr. Marius GERU, Universitatea „Transilvania” din Braşov, România
Dr. Cristian MIRICĂ, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galati, România
Editor şef
Prof. dr. Mihaela-Carmen MUNTEAN, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galati, România
Editor
Ec. Rodica TOMA, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galati, România

Cuprins
Cercetare privind inteligența emoțională în leadership în cadrul Erasmus Student

Network România .............................................................................. 5
Research on emotional intelligence in leadership within Erasmus Student Network
Romania
Alexia-Antonia Micu, Mîndroiu Bianca Ioana, Nicola-Andrei Goga
Coordonator științific: Lect. univ. dr. George Bogdan Drăgan
Rolul simulatoarelor de afaceri în dezvoltarea leadershipului ......................... 22

The role of business simulators in leadership development
Gîrneț Sanda
Coordonator științific: Prof. univ. dr. Alexandru Căpățînă
Analiza valorii serviciilor oferite de incubatoarele de afaceri pentru beneficiarii

potențiali....................................................................................... 33
Analysis of the value of services offered by business incubators to potential
beneficiaries
Gurmeza Estera
Piaţa turismului de aventură în Europa.................................................... 44

Adventure tourism market in Europe
Leonte Denisa-Tatiana
Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. Mihaela-Carmen Muntean
3

Cercetare privind inteligența emoțională în leadership

în cadrul Erasmus Student Network România
Research on emotional intelligence in leadership within Erasmus
Student Network Romania
Alexia-Antonia Micu
“Dunărea de Jos” University of Galati, Romania
antoniaalexiamicu@gmail.com
Mîndroiu Bianca Ioana
“Ovidius” University of Constanta, Romania
mindroiu.bianca99@gmail.com
Nicola-Andrei Goga
“Dunărea de Jos” University of Galati, Romania
nicolagoga@yahoo.ro
Coordonator științific: Lect. univ. dr. George Bogdan Drăgan
Rezumat: Lucrarea intitulată Cercetare privind inteligența emoțională în leadership, își propune
îmbinarea informațiilor teoretice cu cele practice. Astfel, prin prisma acestei lucrări se dorește să se
observe dacă considerațiile teoretice au o valoare practică în cadrul unei organizații non-
guvernamentale. Prima parte a acestei lucrări prezintă sub formă sintetizată cele mai importante
informații cu privire la leadership și la inteligența emoțională. Pe baza acestor principii teoretice s-au
formulat întrebările, care mai apoi vor servi ca material informativ pentru studiul de caz. În a doua
parte s-au oferit informații cu privire la asociația asupra căreia se va realiza studiul. Cea de-a treia
parte conține informațiile oferite în urma studiului realizat. Scopul acestei părți este de a oferi o
perspectivă asupra implementării inteligenței emoționale în leadership-ul românesc și totodată de a
formula concluzii în funcție de rezultatele obținute, pentru a putea contribui la îmbunătățirea
managementului asociației. Pornind de la ipotezele care stau la baza studiului, s-au analiza în
conformitate cu acestea răspunsurile primite. În final s-a concluzionat dacă rezultatele studiului au
fost în concordanță cu ipotezele formulate la început. Importanța acestei teme și a studiului este dată
de inteligența emoțională ca un ghid asupra eliminării stresului în cadrul locului de muncă și de sporire
a randamentului personalului. Totodată, această temă este una de actualitate, dat fiind faptul că, tot
mai multe persoane încep să aspire la calitățile unui lider.
Summary: The paper entitled Research on Emotional Intelligence in Leadership aims to combine
theoretical and practical information. Thus, through the lens of this paper, it is desired to observe if
the theoretical considerations have a practical value within a non-governmental organization. The first
part of this paper summarizes the most important information about leadership and emotional
intelligence. Based on these theoretical principles, the questions were formulated, which will later
serve as informative material for the study case. In the second part, information was provided
regarding the association on which the study will be carried out. The third part contains the
information provided as a result of the study. The purpose of this part is to provide a perspective on
the implementation of emotional intelligence in Romanian leadership and at the same time to
formulate conclusions according to the results obtained, to contribute to the improvement of the
human resource management of the association. Starting from the hypotheses that underlying the
study, the answers received were analyzed in accordance with them. In the end, it was concluded the
results of the study were consistent with the hypotheses initially formulated. The importance of this
topic and study is given by emotional intelligence as a guide to eliminating stress in the workplace and
increasing staff productivity. At the same time, this theme is topical, given the fact that more and
more people are beginning to aspire to the qualities of a leader.
Cuvinte cheie: leadership, inteligență emoțională, management, organizației non-guvernamentală
5

Introducere
Inteligența emoțională joacă un rol important în leadership. Prin acest concept,
liderii învață să își gestioneze emoțiile astfel încât să obțină cele mai bune rezultate
în organizațiile pe care le conduc. Inteligența emoțională în leadership este un
subiect de actualitate, care prezintă interes atât pentru persoanele aflate în poziții
de conducere, cât și pentru tinerii la început de drum în domeniul managementului.
Actualitatea subiectului este redată prin faptul că ideologia de a fi un lider în
organizație este tot mai dorită a fi însușită. Utilizarea inteligenței emoționale ajută în
conturarea unui lider. În același timp, inteligența emoțională oferă șansa liderilor să
fie capabili să aibă cele mai bune rezultate și să inspire persoanele din jurul lor.
Această lucrare își propune aducerea în prin plan a conceptului de inteligență
emoțională și modul în care aceasta se utilizează în leadership. În baza a trei părți
sugestive, lucrarea abordează atât principii teoretice, cât și informații din
implementarea conceptelor sugerate la o organizație.
Prima parte înglobează informații teoretice, atât despre leadership cât și despre
ce înseamnă inteligența emoțională. Aceasta cuprinde informații despre leadership,
teoria inteligenței emoționale și în final se abordează subiectul despre inteligența
emoțională în leadership.
În a doua parte se prezintă organizația pe care urmează să se realizeze un
studiu. În această parte, se oferă informații manageriale, organizatorice și financiare
despre organizația studiată. Motivația alegerii unei organizații non-guvernamentale în
cadrul acestui studiu este redată de faptul că în astfel de organizații motivația
financiară nu este prezentă, iar persoanele din conducere trebuie să prezinte o
atitudine corectă, inspirațională prin care să motiveze la rândul lor și alte persoane să
activeze în organizație.
În ultima parte, s-a realizat un studiu de caz asupra organizației prezentate
anterior, pentru a evalua coeficientul utilizării inteligenței emoționale în leadership-
ul organizației. Astfel cu ajutorul unui chestionar se vor putea trage concluzii
combinând informațiile teoretice cu realitatea din organizație.
În urma analizei acestei lucrări, scopul final este de a formula concluzii pe baza
studiului prezentat. În același timp se dorește a se semnala importanța emoțiilor și
modul în care acestea pot să influențeze deciziile.
Aspecte teoretice privind inteligența emoțională în leadership

Leadership-ul este una dintre funcțiile principale ale managementului. Acesta
are un impact considerabil asupra unei organizații și modul în care aceasta
funcționează. Conceptul de leadership înglobează calitățile unei persoane prin care se
raportează la mediul afacerilor, evidențiindu-se viziunea, motivația și inteligența sa
emoțională. 1
În urma unor studii, în anul 1939, psihologul Kurt Lewin a împărțit stilurile de
leadership-ul în trei categorii: leadership autocratic, leadership democratic și
leadership delegativ. În același timp, acesta a demonstrat că rezultatele obținute
sunt influențate de stilul de leadership aplicat echipei.
1
Mihalcea Alexandru, Leadershipul – Suport pentru optimizarea performanțelor profesionale și a
climatului organizațional, Editura Universitară, 2007
6

Leadership-ul autocratic este considerat un stil de leadership totalitar, munca și

task-urile fiind controlate îndeaproape. Acest tip de leadership este unul demotivant
și predispus la erori, deoarece liderul nu cere sfaturi echipei în cazul în care situația
depășește expertiza sa profesională. Astfel, leadership-ul autoritar sau autocratic
este considerat cel mai ineficient stil de leadership.
Leadership-ul democratic susține încrederea între membrii echipei și totodată
unitatea acestora la locul de desfășurare a activităților. În același timp este subliniată
și responsabilizarea echipei, prin participarea la procesul decizional. Cu toate că pare
un stil de leadership care oferă rezultate pozitive, acesta are și anumite puncte
negative. Printre acestea se poate regăsi întârzierea procesului decizional și poate
chiar ratarea anumitor oportunități din acest fapt. Acest stil devine dăunător în
momentul în care trebuie să fie luată o decizie de urgență.
Leadership-ul delegativ este în general eficient pentru resursele umane care dau
dovadă de un grad mare de motivație și care au o expertiză vastă în domeniu prin
calificările obținute. În cazul în care echipa este una cu puține cunoștințe și fără o
experiență în domeniu, gradul de performanță al acesteia va fi scăzut.
Toate cele trei stiluri de leadership prezintă avantaje și dezavantaje.
Adaptabilitatea este una dintre cele mai importante calități ale unui lider. Astfel, în
funcție de nevoile echipei, acesta poate să îmbine stilurile de leadership și să ofere
mix-ul potrivit echipei pentru a oferi randament.
Conceptul de lider a devenit un punct cheie în cadrul unei organizații, fiind din
ce în ce mai dorită apariția acestuia în cadrul entităților juridice pentru a oferi
sprijinul și motivația resurselor umane implicate. Liderii cu adevărat în acest sens al
cuvântului, impresionează, stimulează capacitatea resursei umane și chiar o ajută în
descoperirea pasiunilor. 2
Inteligența emoțională este definită prin abilitatea unei persoane de a
recunoaște și totodată de a gestiona nu doar propriile emoții ci și a celorlalte
persoane. Astfel, se folosesc informații emoționale care au scopul de a opera relațiile
dintre indivizi printr-un mod eficient și empatic. 3
În funcție de bibliografia studiată, inteligența emoțională cuprinde mai multe
componente. În general acest subiect se poate împărți în cinci componente:
autocunoașterea, autostăpânirea, motivație, empatie și abilități sociale. 4
Autocunoașterea este definită de înțelegerea sentimentelor și emoțiilor proprii.
Autostăpânirea este definită prin atribuția unei persoane să poată să își țină sub
control atât impulsurile de moment, cât și gândurile. Motivația este definită ca fiind
caracteristica unei persoane inteligente emoțional să se autodetermine să realizeze o
sarcină. Resursele umane inteligente emoțional sunt persoane empatice, mai puțin
egoiste, având o atenție ridicată asupra persoanelor din jurul lor și asupra
problemelor acestora. Abilitățile sociale înglobează capacitatea unei persoane de a
2
Lindberg Carl, Leadership styles: the classics: Autocratic, Democratic and Laissez-Faire Leadership,
Editura Carl Lindberg, 2022, pg. 15
3
Goleman Daniel, Boyatzis Richard, Annie McKee, Inteligența emoțională în leadership, Editura Curtea
Veche Publishing, anul 2019, pg. 3
4
Goleman Daniel, Inteligența emoțională, Editura Curtea Veche, anul 2001, pg. 68
7

colabora, lucra în echipă, de a comunica și de a gestiona relațiile în raport cu alte

persoane.
În leadership, inteligența emoțională joacă un rol important. Cu ajutorul acestei
atribuții, liderii au capacitatea de a gestiona problemele și situațiile atât în favoarea
companiei, cât și în favoarea resurselor umane implicate. Astfel, rolul inteligenței
emoționale se observă în mai multe ramuri ale leadership-ului. 5
În primul rând importanța inteligenței emoționale se observă în managementul
participativ. Inteligența emoțională aplicată în managementul participativ oferă
liderului capacitatea de a coopera, să creeze relații de lungă durată și să își
controleze impulsurile, astfel reușind să înțeleagă atât emoțiile lor, cât și emoțiilor
persoanelor din jurul lor. 6
În al doilea rând, inteligența emoțională în leadership se regăsește în
capacitatea liderilor de a calma oamenii în situații inconfortabile sau neprevăzute.
Astfel, un lider care utilizează inteligența emoțională, are capacitatea de a crea un
mediu relaxant de lucru și totodată face resursele umane să se simtă confortabil în
preajma sa. Această capacitate este în strânsă legătură cu puterea de a controla
impulsurile pentru a realiza un anumit act. Un lider deține puterea de a evalua
situația, fără a acționa impulsiv, chiar mai mult de atât, acesta are capacitatea de a
transmite către resursele umane controlul propriilor emoții și gândirea analitică, nu
cea impulsivă.
O a treia caracteristică a inteligenței emoționale în leadership o reprezintă
capacitatea de a balansa viața personală și profesională. Un lider știe să facă o
balanță între cele două, astfel încât să nu fie neglijată niciuna dintre ele. Această
caracteristică se leagă de componenta inteligenței emoționale prin care liderul are
capacitatea de a empatiza cu resursele umane, de a-și controla impulsurile și, de
asemenea, se leagă de responsabilitatea sa socială.
O a patra ramură unde se utilizează inteligența emoțională este susținută de
clădirea și menținerea relațiilor. Utilizând inteligența emoțională pentru a realiza și
menține relații se apelează la funcția de control.
Perseverența în fața obstacolelor este o a cincea ramură unde un lider apelează
la inteligența emoțională pentru a depăși obstacolele. În acest caz, un lider are
nevoie să apeleze la încrederea în sine și independență. Aceste calități oferă
motivația necesară liderului să continue activitatea și să își inspire echipa astfel încât
să poată să își atingă obiectivele.
Ultima ramură în care un lider utilizează inteligența emoțională este în
managementul schimbării. Managementul schimbării subliniază eficiența strategiilor
implementate pentru a realiza inițiativele dorite. Astfel, în această ramură este
implicată responsabilitatea socială a liderului, prin care el comunică cu echipa sa și
ține cont de nevoile pe care aceasta le are.
Aplicarea inteligenței emoționale în leadership, după cum s-a observat în
paragrafele anterioare, necesită o foarte bună cunoaștere de sine și un foarte mare
control asupra emoțiilor proprii. Astfel, un lider care dobândește aceste capacități,
5
Goleman Daniel, Inteligența emoțională, Editura Curtea Veche, anul 2001, pg. 78
6
Goleman Daniel, Boyatzis Richard, Annie McKee, Inteligența emoțională în leadership, Editura Curtea
Veche Publishing, anul 2019, pg. 26
8

poate să inspire la rândul său echipa, prin mediul creat și înțelegerea de care dă
dovadă. Totodată, acest tip de comportament ajută la îndeplinirea obiectivelor și
aprecierea rezultatelor obținute atât în plan profesional, cât și în plan personal.
Descrierea organizației Erasmus Student Network

Erasmus Student Network (ESN) este cea mai mare organizație non-
guvernamentală pentru studenți din Europa. Aceasta a fost înființată în anul 1990,
având scopul de a încuraja și ajuta la dezvoltarea mobilităților internaționale
studențești. Erasmus Student Network este prezentă în peste 41 de țări, atât din
Europa cât și din Asia. Organizația colaborează cu peste 1000 de unități de
învățământ superior, împreuna cu care reușesc să ofere studenților internaționali
suportul de care au nevoie. Erasmus Student Network România a fost înființată în anul
2012 , sub forma unei organizații non-guvernamentale (ONG), ca filială a Erasmus
Student Network. Membrii fondatori, Alexandru Pieptea, Dora David și Raluca Vințan,
au dorit să construiască o asociație studențească care să ofere oportunități de
dezvoltare studenților din România, prin internaționalizarea acesteia, oferind în
același timp și susținere studenților internaționali. În România, Erasmus Student
Network s-a dezvoltat la nivel local în 12 dintre marile orașe universitare.
Misiunea Erasmus Student Network România este aceea de a îmbogăți societatea
prin intermediul studenților internaționali. Cu alte cuvinte, misiunea organizației
este aceea de a ajuta societatea românească să se internaționalizeze și totodată să
creeze un mediu confortabil pentru studenții internaționali.
Valorile pe care se bazează asociația Erasmus Student Network România sunt:
unitate în diversitate, studenți ajutând studenți, distracție, prieteni și respect,
dragostea față de Europa ca un spațiu al păcii și schimbului cultural, cooperare pentru
a integra și deschidere cu toleranță.
1000 2000
1800
1600
500
1400
1200
0 1000
2020-2021 2021-2022 2022-2023 800
600
Membrii Birou Conducere 400
Voluntari 200
0
Membrii Alumni 2 0 2 0-2021 2 0 2 1-2022 2 0 2 2-2023
Fig. 1 Evoluția numărului resurselor Fig. 2 Evoluția numărului de studenți

umane internaționali
Sursa: contribuția autorilor Sursa: contribuția autorilor
Resursele umane în cadrul asociației sunt împărțite în trei categorii: membrii ai

consiliilor directoare, voluntarii și membrii alumni. Studenții internaționali devin
9

membrii ai asociației prin inițiativa lor de a participa la evenimentele organizate de

ESN România sau de către secțiunile aferente. În Fig. 1 Evoluția numărului resurselor
umane se poate observa fluctuația numărului resurselor umane din cadrul asociației
pe o perioadă de 3 ani. În Fig. 2 Evoluția numărului de studenți internaționali, se
poate observa evoluția persoanelor care beneficiază de o bursă Erasmus în România.
După cum se poate observa în Fig. 3 Venituri și cheltuieli, sumele care sunt
încadrate ca venituri sunt aproximativ egale cu cheltuielile. Se observă o creștere
considerabilă a acestor indicatori în anul 2022-2023, acest fapt se datorează reintrării
în ritm normal și mobilizării după pandemia COVID-19.
Fig. 3 Venituri și cheltuieli

Sursa: contribuția autorilor
În concluzie, se poate afirma că organizația Erasmus Student Network este

stabilă din punct de vedere financiar, reușind să realizeze venituri prin care poate să
suporte cheltuielile necesare dezvoltării asociației. În același timp se vede o
volatilitate în numărul resurselor umane de care aceasta dispune, acest fapt devenind
o piedică în dezvoltarea acesteia într-un ritm alert. Numărul de studenți
internaționali în creștere constituie un avantaj și totodată subliniază dezvoltarea și
internaționalizarea României ca destinație Erasmus.
Cercetare privind inteligența emoțională în leadership în cadrul Erasmus Student

Network România
În marea majoritate a cazurilor, persoanele care utilizează inteligența
emoțională sunt în general motivate din punct de vedere salarial. Pentru a realiza
studiul, am ales o organizație non-guvernamentală, deoarece motivația acestora este
dată de atingerea obiectivelor și de a activa într-un domeniu atractiv.
Grupul țintă este reprezentat de 100 de voluntari care au ocupat o poziție de
conducere în cadrul organizației, 76 dintre respondenți deținând în momentul de față
o funcție de conducere. Ceilalți 24 de respondenți au ocupat o poziție de conducere
în trecut, până în urmă cu 3 ani.
Studiul are scopul de a observa gradul de implementare a inteligenței
emoționale. Fiind o muncă voluntară, inteligența emoțională joacă un rol important în
menținerea relațiilor inter-umane și totodată poate să reprezinte un factor motivator
în cadrul asociației.
10

Baza studiului este fondată pe patru ipoteze. Prin prisma acestor ipoteze se va
contura o imagine asupra organizației. Din acest punct de vedere, la finalul studiului
se poate concluziona dacă ipotezele fondate la început se validează sau nu. Ipotezele
care fundamentează rezultatele acestui studiu sunt:
H1. Persoanele cu o inteligență emoțională dezvoltată sunt capabile să

identifice și să înțeleagă emoțiile pe care le experimentează în momentul reacției.
H2. Inteligența emoțională este asociată cu capacitatea de a limita și de a
gestiona sentimentele în viața profesională, contribuind la performanță și succesul
în domeniul ocupațional.
H3. Inteligența emoțională are o legătură semnificativă cu abilitatea de a
iniția și de a construi relații pe termen lung.
H4. Nivelul de dezvoltare al inteligenței emoționale în rândul liderilor din
organizațiile studențești internaționale are o legătură strânsă cu stilul de
leadership adoptat.
Studiul s-a realizat cu ajutorul membrilor din conducerea locală sau națională a
organizației Erasmus Student Network România. Aceștia au ocupat cel puțin o poziție
de conducere în ultimii trei ani. Studiul s-a realizat prin metoda chestionarului și a
fost împărțit în trei secțiuni sugestive. În prima parte se oferă date despre
respondenți, în cea de-a doua se verifică calitățile de leadership, în timp ce în ultima
secțiune se discută despre utilizarea inteligenței emoționale în leadership.
Studiul începe prin împărțirea respondenților în funcție de mai multe categorii.
Astfel, în Fig. 4 se poate observa distribuția respondenților în funcție de categoria de
vârstă din care fac parte. Se poate observa faptul că majoritatea respondenților au
între 21 și 25 de ani. Doar 10 dintre respondenți au vârsta cuprinsă între 26-30 de ani.
Distribuția respondenților în funcție de gen se poate observa în Fig. 5. Se poate
concluziona că asociația este echilibrată din punct de vedere a distribuției genurilor
persoanelor din conducerile locale și naționale. Diferența dintre genul masculin și
feminin este de doar 10%, astfel, femeile au tendința să fie mai implicate în activități
voluntare decât bărbații.
În ceea ce privește ultima școală absolvită, se observă în Fig. 6, că jumătate
dintre respondenți au absolvit studiile de licență. 40% dintre respondenți au absolvit
studiile liceale, ceea ce înseamnă că aceștia pot urma un program de studii de
licență. Doar 10% dintre respondenți au absolvit studiile de masterat.
În funcție de experiența în organizație, se poate observa în Fig. 7, faptul că
jumătate dintre respondenți au o experiență între 3 și 4 ani în organizație. 40% dintre
respondenți activează în organizație între 1 și 2 ani și doar 10% dintre aceștia au o
experiență mai mare de 5 ani.
11

Fig. 4 Distribuția Fig. 5 Distribuția Fig. 6 Distribuția Fig. 7 Distribuția

respondenților pe respondenților în respondenților în respondenților în
categorii de vârstă funcție de gen funcție de ultima funcție de
Sursa: contribuția Sursa: contribuția școală absolvită experiența în
autorilor autorilor Sursa: contribuția organizație
autorilor Sursa: contribuția
autorilor
Așadar, studiul își propune să arate în primul rând legătura strânsă dintre
inteligența emoțională și stilul de leadership abordat, în cadrul unei organizații
studențești internaționale.
Fig. 8 Modelul conceptual al cercetării corelaționale

Sursa: contribuția autorilor
1. Prima ipoteză urmărește existența relației de cauzalitate dintre gestionarea

adecvată a reacțiilor de moment și importanța inteligenței emoționale. Am folosit o
analiză de regresie liniară, în care predictorul este reprezentat de gestionarea
12

adecvată a reacțiilor de moment, iar variabila dependentă de importanța acordată

inteligenței emoționale în cazul situațiilor de stres sau presiune.
Q1. Inteligența emoțională joacă un rol crucial în înțelegerea și gestionarea

propriilor reacții de moment în situații de stres sau presiune.
Q2. Gestionarea adecvată a reacțiilor de moment permite persoanelor să-și
păstreze calmitatea și să adopte răspunsuri constructive în situații tensionate.
Tabelul 1. arată coeficientul de corelație Pearson R, ce are valoarea de 0.519,

arătând o corelație puternică între predictor și variabila dependentă.
Tabelul 1. Raport model corelațional aferent ipotezei H1

Coeficient Eroare
Coeficient de Coeficient de de standard a
Model corelație (R) determinare (R2) determinare valorii
ajustat estimate
1 .519a .270 .263 .93107
a. Predictor: Gestionarea reacțiilor de moment
Sursa: Elaborat de autori după Output SPSS 26
Testul ANOVA prezentat în tabelul 2. subliniază că modelul de regresie liniară

prezice importanța acordată inteligenței emoționale, întrucât valoarea semnificației
asimptotice (0) este mai mică decât pragul de semnificație admis de 0.05, iar
valoarea testului F (38.773) este foarte ridicată în comparație cu valoarea sa tabelară
de 3.84.
Tabelul 2. Metoda ANOVAa aferentă ipotezei H1

Model Suma Grade de Media Test F Semnificație
pătratelor libertate pătratelor
Regresie 33.612 1 33.612 38.773 .000b
1 Rezidual 91.024 105 .867
Total 124.636 106
Variabilă dependentă: Importanța acordată inteligenței emoționale
Predictor: Gestionarea adecvată a reacțiilor de moment
Modelul de regresie pentru ipoteza H1 este reprezentat prin ecuația:

IAIE = 1.569 + 0.529 x GARM, unde:
GARM = Gestionarea adecvată a reacțiilor de moment; IAIE= Importanța acordată
inteligenței emoționale
Rezultatele coeficienților din tabelul 3.4. de regresie arată că GARM contribuie
semnificativ la modelul de regresie (β = 0.519, t = 6.227, p = 0.000) și poate să fie
13

folosit pentru a prezice variabila dependentă IAIE. Pentru fiecare unitate

suplimentară de GARM, IAIE se așteaptă să crească în medie cu 0.529 unități.
Tabelul 3. Coeficienții de corelație asociați modelului linear aferent ipotezei H1

Coeficienți
Coeficienți
standardiza
nestandardizați
ți
Model t Semnificație
Eroare
B Beta
standard
(Constant) 1.569 .328 4.785 .000
GARM =
Gestionarea
1 adecvată a
.529 .085 .519 6.227 .000
reacțiilor de
moment
a. Variabilă dependentă: Importanța acordată inteligenței emoționale (IAIE)
Concluzie: Având în vedere rezultatul celor trei analize, ipoteza H1 este validată
statistic.
2. A doua ipoteză urmărește existența relației de cauzalitate dintre limitarea

sentimentelor în viața profesională și importanța inteligenței emoționale în
contextul profesional. Am folosit o analiză de regresie liniară, în care predictorul
este reprezentat de limitarea sentimentelor în viața profesională, iar variabila
dependentă de importanța acordată inteligenței emoționale în context profesional.
Q1. Inteligența emoțională este asociată cu abilitatea de a înțelege și gestiona

propriile emoții în contextul professional.
Q2. Limitarea sentimentelor în viața profesională poate fi un aspect important al
inteligenței emoționale.
Coeficientul de corelație Pearson R reprezentat în tabelul 4. calculat prin

intermediul software-ului SPSS 26 are valoarea de 0.828, ceea ce ilustrează o corelație
foarte puternică între predictor (limitarea sentimentelor în viața profesională) și
variabila dependentă (importanța acordată inteligenței emoționale în context
profesional). Coeficientul de determinare (R2 = 0.686) arată că peste 68% din variația
importanței acordate inteligenței emoționale în context profesional este explicată de
limitarea sentimentelor în viața profesională.
14

Tabelul 4. Raport model corelațional aferent ipotezei H2

Coeficient Eroare
ajustat estimate
1 .828 a .686 .683 .59187
a. Predictor: Limitarea sentimentelor în viața profesională
Testul ANOVA prezentat în tabelul 5. asociat acestei ipoteze demonstrează că

modelul de regresie liniară prezice semnificativ importanța acordată inteligenței
emoționale în context profesional, întrucât valoarea semnificației asimptotice (0)
este mai mică decât pragul de semnificație admis de 0.05, iar valoarea testului F
(229.553) este foarte ridicată în comparație cu valoarea sa tabelară de 3.84.

Suma Grade de Media
Model Test F Semnificație
Regresie 80.414 1 80.414 229.553 .000b
Rezidual 36.782 105 .350
1
Total 117.196 106
Variabilă dependentă: Importanța acordată inteligenței emoționale în context
profesional
Predictor: Limitarea sentimentelor în viața profesională
IAIECP = 0.845 + 0.803 x LSVP,unde:

IAIECP = Importanța acordată inteligenței emoționale în context profesional, LSVP=
Limitarea sentimentelor în viața profesională
Rezultatele coeficienților de regresie prezentate în tabelul 6. arată ca LSVP
contribuie semnificativ la modelul de regresie (β = 0.828, t = 15.151, p = 0.000) și
prezice variabila dependentă IAIECP. Pentru fiecare unitate suplimentară a LSVP,
IAIECP se așteaptă să crească în medie cu 0.803 unități.
15

Tabelul 6. Coeficienții de corelație asociați modelului linear aferent ipotezei H2

Coeficienți Coeficienți
nestandardizați standardizați
Model Eroare t Semnificație
B Beta
standard
(Constant) .845 .196 4.313 .000
Limitarea
sentimentelor în
.803 .053 .828 15.151 .000
1 viața profesională
(LSVP)
a. Variabilă dependentă: Importanța acordată inteligenței emoționale în context
profesional (IAIECP)
Concluzie: având in vedere rezultatul celor trei analize, ipoteza H2 este validată
statistic.
3. A treia ipoteză urmărește existența relației de cauzalitate dintre inițierea și crearea

relațiilor pe termen lung și importanța acordată inteligenței emoționale ca facilitator
al comunicării. Am utilizat o analiză de regresie liniară, în care predictorul este
inițierea și crearea relațiilor pe termen lung, iar variabila dependentă reprezentată
de importanța acordată inteligenței emoționale ca facilitator al comunicării.
Q1. Inteligența emoțională facilitează comunicarea autentică și dezvoltarea

conexiunilor profunde interumane.
Q2. Inițierea și crearea relațiilor pe termen lung necesită abilități de a gestionare
a situațiilor într-un mod constructiv, în strânsă legătură cu nivelul de dezvoltare al
inteligenței emoționale.
Tabelul 7. prezintă coeficientul de corelație Pearson R calculat de 0.508, ceea ce

reflectă o corelație puternică între predictor și variabila dependentă.
Coeficient Eroare
ajustat estimate
1 .508a .258 .251 .80989
a. Predictor: Ințierea și crearea relațiilor pe termen lung
Testul ANOVA prezentat în tabelul 8., argumentează că modelul de regresie

liniară prezice semnificativ importanța acordată inteligenței emoționale ca facilitator
al comunicării, întrucât valoarea semnificației asimptotice (0) este mai mică decât
pragul de semnificație admis de 0.05, iar valoarea testului F (36.428) este
reprezentativă.
16


Suma Grade de Media
Regresie 23.894 1 23.894 36.428 .000b
Rezidual 68.872 105 .656
1
Total 92.766 106
Variabilă dependentă: Importanța acordată inteligenței emoționale ca
facilitator al comunicării
Predictor: Ințierea și crearea relațiilor pe termen lung

IAIEFC = 2.298 + 0.446 x ICRTL, unde:
IAIEFC = Importanța acordată inteligenței emoționale ca facilitator al comunicării
ICRTL= Inițierea și crearea relațiilor pe termen lung
Rezultatele coeficienților de regresie prezentat în tabelul 3.10. arată că ICRTL

contribuie semnificativ la modelul de regresie (β = 2.298, t = 6.036, p = 0.000) și
poate să fie folosit pentru a prezice variabila dependentă IAIEFC. Pentru fiecare
unitate suplimentară a ICRTL, IAIEFC se așteaptă să crească în medie cu 2.298 unități.
Tabelul 9. Coeficienții de corelație asociați modelului linear aferent ipotezei H3a

Coeficienți
Coeficienți
standardizaț
nestandardizați
Model i t Semnificație
Eroare
B Beta
standard
(Constant) 2.298 .285 8.055 .000
Ințierea și
crearea relațiilor
1 pe termen lung .446 .074 .508 6.036 .000
(ICRTL)
a. Variabilă dependentă: Importanța acordată inteligenței emoționale ca facilitator

al comunicării (IAIEFC)
Concluzie: având in vedere rezultatul celor trei analize, ipoteza H3 este validată
statistic.
4. A patra ipoteză analizează corelația dintre inteligenta emoțională și stilul de

leadership adoptat prin intermediul testului Hi pătrat și a coeficienților de corelație
Pearson și Spearman.
17

Tabelul de contingență 10. aferent ipotezei H4 reflectă preponderența

răspunsurilor dintre cele două afirmații. Astfel, combinația de răspunsuri cea mai
frecventă a fost „de acord parțial” la ambele afirmații (21 de răspunsuri identice) și
combinația de răspunsuri „acord total” la ambele afirmații (16 răspunsuri identice).
Faptul că combinațiile de răspunsuri cel mai frecventate au fost răspunsurile identice
și pozitive reflectă o legătură puternică.
Tabelul 10. Tabelul de contingență aferent ipotezei H4

Stilul de leadership adoptat în cadrul organizațiilor
studențești internaționale poate fi influențat de
nivelul de dezvoltare al inteligenței emoționale al
liderilor. Total
Dezacord Dezacord De acord Acord
Netru
total parțial parțial total
Dezacord
0 0 0 1 0 1
Inteligența total
emoțională
Dezacord
este un 0 0 4 4 1 9
parțial
atribut
esențial
pentru liderii Neutru 1 0 11 16 9 35
din cadrul
organizațiilor
studențești De acord
0 0 2 21 6 29
internaționale parțial
Acord total 0 0 2 6 16 24
Total 1 0 19 48 32 100
Valoarea coeficientului de semnificație asimpotică conform tabelului 11. este

zero, fiind mai mică decât pragul admis de 0.05, în timp ce valoarea indicatorului Hi
pătrat (71.966), în contextul a 16 grade de libertate, este mai mare decât indicatorul
Hi pătrat tabelar (26.296).
Tabelul 11. Rezultatul testului Hi pătrat aferent ipotezei H4

Grade de
Valoare Semnificație asimptotică
libertate
Valoare Hi pătrat 71.966 16 .000
Distribuție probabilitate 52.339 16 .000
Asociere liniară 30.484 1 .000
Număr de cazuri valide 107
18

Coeficienții de corelație prezentați în tabelul 12. Pearson R (0.536) și Spearman

(.490) evidențiază o corelație puternică între variabilele incluse în această ipoteză,
deoarece valorile lor sunt peste valoarea de 0.4.
Tabelul 12. Rezultatul testelor Pearson R și Spearman aferente ipotezei H5

Eroare Valoare
Semnificație
standardizată aproximativă
Valoare aproximativă
asimptoticăa Tb
Coeficient de
Scale interval .536 .078 6.510 .000c
corelație Pearson R
Coeficient de
Scale ordinale .490 .081 5.758 .000c
corelație Spearman
Număr de cazuri valide 107
Fără asumarea ipotezei nule
Utilizând eroarea standard prin asumarea ipotezei nule
Bazat pe o aproximare normalizată
Concluzie: având în vedere rezultatul celor trei analize, ipoteza H4 este validată
statistic.
Concluzii
Inteligența emoțională este un concept greu de implementat, fiind vorba în
special de gestionarea sentimentelor proprii. Implementarea lui în leadership poate să
ofere rezultate benefice atât organizației, cât și liderilor. Principiile teoretice ale
acestui concept îndrumă cititorul în această direcție, dar practicarea conceptului este
modul cel mai bun de a învăța când, cum și în ce fel se obțin rezultate.
În urma studiului realizat s-a observat faptul că majoritatea respondenților și-au
însușit caracteristicile minime pentru a putea fi numiți lideri pentru echipa lor. Este
de subliniat faptul că majoritatea respondenților au o atitudine democratică față de
echipa lor, ceea ce confirmă una dintre ipotezele stabilite la începutul studiului.
Din punct de vedere al utilizării inteligenței emoționale scorul mediu global
arată faptul că acest concept este implementat în cadrul organizației. Prin afirmațiile
utilizate în cadrul ultimei părți a chestionarului, s-a dorit a se pune accent pe puncte
care evidențiază utilizarea inteligenței emoționale, chiar dacă respondenții nu au fost
informați cu privire la ce înseamnă acest concept, astfel că se poate afirma că cele
două ipoteze cu privire la utilizarea inteligenței emoționale s-au concretizat.
În urma studiului, se poate observa tendința asociației de a utiliza inteligența
emoțională în leadership. Rezultatele au afirmat faptul că membrii conducerii au
caracteristicile necesare de a deveni lideri democratici și totodată au capacitatea de
a utiliza inteligența emoțională pentru a putea atinge obiectivele în timpul dat.
1. Gestionarea adecvată a reacțiilor de moment prin prisma inteligenței
emoționale este de o importanță crucială în relațiile interpersonale și în mediul
profesional. Capacitatea de a recunoaște, înțelege și controla propriile emoții,
19

precum și de a reacționa adecvat în situații tensionate sau stresante, poate duce la

rezultate mai bune în comunicare, rezolvarea de conflicte și construirea de relații
solide. Concluzia este că dezvoltarea inteligenței emoționale poate contribui
semnificativ la succesul individual și la îmbunătățirea calității interacțiunilor cu
ceilalți.
2. Limitarea sentimentelor în viața profesională și importanța inteligenței
emoționale sunt două aspecte strâns legate. Deși există tendința de a considera că
emoțiile nu au loc într-un mediu de lucru, recunoașterea și gestionarea lor adecvată
sunt esențiale pentru bunăstarea și performanța angajaților. Inteligența emoțională
permite o mai bună înțelegere a emoțiilor proprii și ale celorlalți, ceea ce facilitează
comunicarea eficientă, rezolvarea problemelor și construirea unui climat de lucru
sănătos. Prin urmare, concluzia este că, cultivarea inteligenței emoționale în mediul
profesional poate aduce beneficii semnificative pentru angajați și organizații.
3. Inițierea și crearea relațiilor pe termen lung beneficiază de inteligența
emoțională ca facilitator. Abilitatea de a înțelege și de a răspunde adecvat la
emoțiile celorlalți, de a comunica eficient și de a construi legături autentice joacă un
rol crucial în stabilirea și menținerea relațiilor de calitate. Inteligența emoțională
facilitează crearea de conexiuni autentice, înțelegerea nevoilor și dorințelor celorlalți
și cultivarea empatiei. Astfel, concluzia este că inteligența emoțională este esențială
pentru inițierea și menținerea relațiilor pe termen lung și pentru dezvoltarea
conexiunilor autentice cu ceilalți.
4. Inteligența emoțională și stilul de leadership adoptat în cadrul organizațiilor
studențești internaționale sunt aspecte interconectate. Un lider care posedă
inteligență emoțională dezvoltată poate influența pozitiv atmosfera organizațională,
comunicarea eficientă și performanța membrilor echipei. Capacitatea de a recunoaște
și gestiona emoțiile proprii și ale altora, de a motiva și inspira, de a se adapta la
diferite situații și de a rezolva conflicte într-un mod constructiv sunt calități esențiale
pentru un lider eficient. Prin urmare, concluzia este că dezvoltarea inteligenței
emoționale poate contribui la un stil de leadership mai eficient în cadrul
organizațiilor studențești internaționale, având un impact pozitiv asupra echipei și a
rezultatelor obținute.
Bibliografie
1. Arnulf Ketil Jan, Despre leadership. Cum atingi rezultate remarcabile prin oameni
obișnuiți, Editura Universitară, 2015
2. Gell Anthony, Cartea de Leadership, Editura Act și Politon, 2017
3. Goleman Daniel, Creierul și inteligența emoțională - Noi perspective, Editura
Curtea Veche, anul 2018
4. Goleman Daniel, Inteligența emoțională, Editura Curtea Veche, anul 2001
5. Goleman Daniel, Boyatzis Richard, Annie McKee, Inteligența emoțională în
leadership, Editura Curtea Veche Publishing, anul 2019
6. Kissinger Henry, Leadership - Șase studii de strategie mondială, Editura Litera,
2022
7. Lindberg Carl, Leadership styles: the classics: Autocratic, Democratic and Laissez-
Faire Leadership, Editura Carl Lindberg, 2022
20

8. Mihalcea Alexandru, Leadershipul - Suport pentru optimizarea performanțelor

profesionale și a climatului organizațional, Editura Universitară
9. Pink Daniel, Drive. Ce anume ne motivează cu adevărat, Editura Publica, 2011
10. Say Rosa, Managing with Aloha, Editura Say leadership coaching, 2016
11. https://www.esn.ro/?q=about-us [accesat la data de 25.04.2023]
12. https://www.esn.ro/?q=esn-romania [accesat la data de 25.04.2023]
21

Rolul simulatoarelor de afaceri în dezvoltarea leadershipului

The role of business simulators in leadership development
Gîrneț Sanda
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor,
Universitatea Dunărea de Jos din Galați
Specializarea Management
Rezumat: Liderii trebuie să-și îmbunătățească abilitățile atât prin învățare teoretice, cât și prin cea
experiențială într-un mediu sigur cum ar fi cel oferit de simulări. Participarea la jocul de simulare le
permite studenților să interacționeze cu ceilalți, să coopereze cu ei, să gestioneze resursele puse la
dispoziție și să evalueze rezultatele. Astfel, simulatoarele demonstrează un mare potențial în
dezvoltarea leadershipului. Această lucrare se focalizează pe importanța simulărilor de afaceri în
dezvoltarea indivizilor, determinarea abilităților pe care studenții le obțin ca rezultat al participării și
prezentarea principalelor simulatoare relevante în dezvoltarea leadershipului. Cercetarea cantitativă
elaborată pe bază de chestionar care a scos în evidență impactul simulatorului utilizat asupra
dezvoltării și implicării studenților și principalele abilități care au fost aplicate în cadrul rundelor de
simulare.
Cuvinte cheie: simulatoare de afaceri, leadership, competențe, suport decizional
Abstract: Leaders must improve their skills through both theoretical and experiential learning in a safe
environment such as that provided by simulations. Participating in the simulation game allows students
to interact with others, cooperate with them, manage the resources made available to them and
evaluate the results. Thus, simulators demonstrate great potential in leadership development. This
paper focuses on the importance of business simulations in the development of individuals,
determining the skills that students obtain as a result of participation, and presenting the main
simulators relevant to leadership development. Quantitative questionnaire-based research that
highlighted the impact of the simulator used on student development and engagement and the main
skills that were applied during the simulation rounds.
Keywords: business simulators, leadership, competencies, decision support
Introducere
Simulatoarele de afaceri ca metodă pedagogică la nivelul învățământului
superior oferă șansa de a asimila abilități profesionale de bază datorită faptului că se
desfășoară în condiții lipsite de stres. În plus, ajută participanții să previzioneze
consecințele deciziilor luate și să rezolve problemele ce pot apărea. De asemenea,
este o unealtă de a dezvolta independența, creativitatea și aservitatea, iar
cunoștințele dobândite pot fi ușor transferate în circumstanțe similare din viața reală.
Din nevoia de a utiliza noile tehnologii inovatoare, cerințele pentru manageri și
personalul de lucru cresc, piața muncii având așteptări din ce în ce mai mari de la
tinerii absolvenți, iar introducerea simulatoarelor de afaceri în instruirea academică
ar îmbunătăți considerabil competențele viitorilor angajați. Folosirea acestei metode
de predare are o mulțime de beneficii, prezentate în figura 1.
22

Figura 1. Beneficiile utilizării simulatoarelor de afaceri în instruirea academică

Sursa: contribuție proprie
Folosind simulatoarele de afaceri, studenții își vor putea îmbunătăți

capacitățile de lider fără frica de a greși și de a-și asuma responsabilitatea, cum se
întâmplă în viața economică reală. Acest lucru favorizează dobândirea și exercitarea
curajului pentru eventualele provocări ce vor apărea în cariera profesională. De
asemenea, ajută la înțelegerea mai perspicace a realității și stimularea activității
creative a participanților (tabelul 1).
Tabelul 1. Abilitățile rezultate în urma simulărilor de afaceri

Tipuri de
Caracteristici Exemple
abilități similate
Abilități cognitive Competențe ce implică Crearea/utilizarea informațiilor, media
prelucrarea mentală a și eficiența tehnologică(rezolvarea
informațiilor problemelor complexe; generarea de
cunoștințe și semnificații din
informații; recunoașterea unei scheme)
Gândirea inventivă(crearea a ceva nou
și original; realizarea interpretărilor,
comparațiilor și sintezei; elaborarea de
noi soluții, căutarea sistematică a
oportunităților)
Compentențe digitale;
Abilități orientate Competențe ce implică Gestionarea procesului de planificare și
spre acțiune acțiuni practice pentru a autoevaluare, control și responsabilitate
face față unei probleme pentru rezultate;
sau împrejurări Folosirea eficientă a timpului,
23

Tipuri de
Caracteristici Exemple
abilități similate
resurselor financiare și
materiale;inițiativă; responsabilitate;
Abilități Competențe ce implică Comunicare și colaborare(interacțiuni
sociale/interactive capacitatea de a munci cooperante;capacitatea de a recunoaște
împreună cu ceilalți și de a gestiona emoțiile proprii și alea
celorlalți, comunicare asertivă, lucru în
echipă)
Sursa: adaptat de autor după Binsztok, A., Butryn, B., Hołowińska, K., Owoc, M. L., Sobińska, M.,
Business computer simulation supporting competencies. Potential areas of application and barriers,
disponibil la https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877050922013424 , accesat la data
de 24.03.2023.
Abilitățile cognitive permit îndeplinirea unor sarcini mai complexe, de exemplu

gândirea critică și logică, rezolvarea problemelor, luarea deciziilor strategice.
Deținerea acestor abilități reprezintă un punct forte în momentul angajării la un post
de muncă.
Pentru determinarea impactului unui simulator de afaceri asupra abilităților
cognitive și sociale ale studenților s-a efectuat studii în urma cărora s-a determinat că
simulatoarele de afaceri influențează pozitiv abilitățile în legătură cu managementul
proiectelor, rezolvarea unor dificultăți, sarcini de lucru, fiind considerate „abilități
cognitive de ordin superior”. 7
Simulatoarele sunt percepute ca instrumente importante de învățare pentru
îmbunătățirea competențelor interactive, întrucât de cele mai multe ori sunt jucate
în echipe. Numeroase studii au arătat impactul pozitiv al jocurilor de întreprinderilor
asupra dezvoltării acestor tipuri de competențe și mai exact munca în echipă,
colaborarea și ascultarea reciprocă 8.
Metodologia cercetării
În această lucrare s-a pus accentul pe cercetarea cantitativă, în acest scop
fiind elaborat un chestionar online destinat acelor studenți care au participat la
simulatorul de afaceri din cadrul orelor pe o perioadă de 14 săptămâni al ultimului an
de studiu de licență. Datele au fost colectate de la același curs de simulări și proiecte
de management pe parcursul a mai multor ani academici. De asemenea, la chestionar
au luat parte și studenții de la alte facultăți, dar care au avut ocazia de a se implica
într-o experiență de simulare a unei afaceri.
7
Faisal, N., Chadhar, M., Goriss-Hunter, A., Stranieri, A., Business Simulation Games in Higher
Education: A Systematic Review of Empirical Research, disponibil la
https://www.hindawi.com/journals/hbet/2022/1578791/ , accesat la data de 24.03.2023.
8
Idem 19.
24

Participanții la simulare au jucat în echipe de câte 4-6 persoane, întrucât în

acest mod se pot distinge liderii. Jocul de echipă le-a oferit oportunitatea de a
împărtăși idei, de a dezvolta atât avantaje competitive, cât și strategii de afaceri, iar
liderul a adoptat deciziile finale în scopul obținerii unui profit cât mai mare care a
condus la câștigul jocului. Sesiunile de jocuri s-au bazat pe competiție, fapt ce a
necesitat implementarea abilităților de leadership. În rezultat, participanții au putut
să evalueze experiența trăită și impactul simulatorului asupra dezvoltării unor
abilități de conducere.
Participarea la studiu a fost voluntară, studenții fiind asigurați de anonimatul și
confidențialitatea datelor pe care le-au furnizat. Răspunsurile din chestionar au fost
măsurate prin scala Likert cu 5 trepte(Dezacord total - Acord total) și au evidențiat
rolul pe care îl au simulările de afaceri în dezvoltarea studenților în special în sfera
leadershipului. Datele au fost testate ulterior cu ajutorul instrumentului de analiză
statistică SPSS, fiind folositor în stabilirea validității ipotezelor.
Pentru profilul respondenților au fost utilizate criteriile de gen, vârstă, mediul
de proveniență și ciclul de studii în care se încadrează. Studiul s-a derulat începând
cu luna aprilie 2023 și s-a încheiat în mai 2023, participând la cercetare 137 de
persoane.
Obiectele cercetării pot fi sintetizate astfel:
• Evidențierea rolului simulatoarelor de afaceri în consolidarea cunoștințele
dobândite în cadrul orelor de curs și seminar;
• Accentuarea importanței jocurilor de simulare în pregătirea profesională
datorită similitudinilor cu procesele din cadrul unei afaceri reale;
• Determinarea modului în care participanții pot analiza indicatorii financiari și
adopta în consecință deciziilor corespunzătoare;
• Stabilirea importanței unui lider în motivarea echipei și cooperarea cu membrii
acesteia în vederea realizării unui scop comun;
• Evidențierea rolului pe care îl au simulatoarele de afaceri în stimularea gândirii
strategice și aplicarea acesteia în gestionarea eficentă a riscului și a adoptării
deciziilor de către lider;
• Accentuarea importanței simulărilor de afaceri în dezvoltarea abilităților de
delegare a responsabilităților și sarcinilor de către lider.
Rezultatele cercetării
În ceea ce privește prima afirmație, s-a urmărit părerea respondenților privind
măsura în care aceștia au fost capabili să-și asume în mod eficient responsabilitățile
de lider în timpul simulării de afaceri. În figura 2 se poate observa că cei mai mulți
dintre respondenți sunt de acord cu această afirmație(50), în timp ce 47 dintre ei sunt
25

în acord total, reprezentând 42%, urmați de 12 persoane care au fost neutre(10,7%) și

dezacord 2,7%.
Figura 2 - Distribuția răspunsurilor privind capacitatea de asumare a

responsabilităților de lider în mod eficient atunci când respondenții au avut acest
rol
Pentru cea de-a doua afirmație am avut ca scop să identific părerea

respondenților în ceea ce privește rolul simulatoarelor de afaceri în evoluția
schimbărilor comportamentele, în special nivelul de încredere al liderului care se
modifică pe măsură ce se implică în adoptarea deciziilor. Astfel, conform figurii 3, se
poate observa ca 50% au votat cu acord(56 de persoane), urmați de 42% acord total(47
de persoane), 7,1% neutru(8 persoane) și dezacord 0,9%(o persoană). Ca și în cazul
afirmației precedente nu sunt răspunsuri de dezacord total.
Figura 3. Distribuția răspunsurilor privind creșterea nivelului de încredere al

respondenților în momentul implicării în luarea deciziilor
26

În privința celei de-a treia afirmații s-a dorit a se determina în ce măsura

studenții au putut să înfluențeze participarea coechipierilor săi și să-i motiveze. În
urma sondajului s-au observat următoarele rezultate ,prezentate în figura 4, 38 sunt
în acord total, 65 sunt în acord, 6-neutre și 3 în dezacord. Prin urmare, putem
constata că în cadrul simulării respondenții au fost capabili să-și îndrume și motiveze
ceilalți membri ai echipei din care fac parte.
Figura 4. Distribuția răspunsurilor în ceea ce privește încurajarea participării și

motivarea copechipierilor de către respondenți în timpul simulării
Cea de-a patra afirmație a avut drept scop determinarea măsurii în care
studenții au încurajat gândirea creativă și inovatoare în cadrul rundelor de simulare.
După figura 5, 50 de respondenți sunt de acord total, 54 sunt de acord, 6-neutru și 2
sunt în dezacord.
Figura 5. Distribuția răspunsurilor privind încurajarea gândirii creative și

inovatoare de către studenți
27

Privitor la afirmațiile 5 și 6, au fost elaborate cu scopul de a observa gradul în

care studenții au fost capabili să gestioneze atât timpul, cât și resursele financiare
virtuale pe parcursul rundelor de simulare. În figura 6, putem remarca că respondenții
au considerat că s-au descurcat mai bine în gestionarea resurselor financiare virtuale
decât a timpului, 48,2% respectiv 41,1% sunt de acord total, 42,9% respectiv 40,2%
sunt de acord, 8,9% respectiv 11,6%-neutru și 7,1% în dezacord în ceea ce privește
gestiunea timpului.
Figura 6. Distribuția răspunsurilor privind modul de gestionare eficientă a timpului

de către respondenți comparativ cu gestiunea resurselor financiare virtuale puse
la dispoziție în cadrul simulării de afaceri
Prin cea de-a șaptea întrebare am avut drept obiectiv observarea impactului
simulatorului de afaceri asupra înțelegerii strategiilor de afaceri și dezvoltarea de
către respondenți a uneia corespunzătoare pentru firma simulată. Prin urmare, figura
7, ilustrează că 56,3% sunt în acord total, 38,4% în acord, 3,6% neutru și în dezacord
1,8%. Astfel, se poate ajunge la concluzia că studenții au fost capabili să dezvolte
propriile strategii cu scopul de a aduce un câștig întregii echipe la finalizarea jocului.
28

Figura 7. Distribuția răspunsurilor privind percepția respondenților asupra rolului

simulatorului de afaceri în dezvoltarea și înțelegerea mai bună a unei strategii de
afaceri
În figura 8, am reprezentat percepția studenților privind abilitățile pe care și

le-au dezvoltat mai mult cu ajutorul simulatorului, și anume abilitatea de delegare a
sarcinilor și responsabilităților care prezintă următoarele rezultate 52,7% în acord
total, 40,2% în acord, 7,1% neutru și abilitatea de gestionare a riscului și de adoptare
a deciziilor cu următoarele rezultate 45,5% în acord total, 46,4% acord, 5,4% neutru și
2,7% dezacord.
Figura 8. Distribuția răspunsurilor privind percepția studenților asupra rolului

simulatorului în dezvoltarea abilităților de delegare a sarcinilor comparativ cu
atribuția acestuia în dezvoltarea abilităților de gestionare a riscului și de adoptare
a deciziilor
29

Concluzii
În urma interpretării rezultatelor din cercetarea cantitativă pe bază de chestionar
putem conchide următoarele:
 Majoritatea respondenților care și-au asumat rolul de lider au fost capabili să-și
îndeplinească responsabilitățile ce au survenit ceea ce a dus la dezvoltarea a mai
multor abilități.
 Odată cu creșterea implicării studenților în procesul de luare a deciziilor s-a
observat cum aceștia și-au dezvoltat abilitatea de a lua decizii sub presiune, de
asemeanea au apărut modificări în comportamentul participanților și anume a
crescut nivelul de încredere al acestora.
 În timpul simulării majoritatea studenților și-au pus în practică abilitățile de
evaluare a punctelor forte și slabe ale coechipierilor reușind să-i încurajeze și să-
i motiveze să se implice în timpul jocului, stimulând totodată gândirea creativă și
inovatoare ale acestora.
 Simulatorul de afaceri a avut un efect semnificativ în dezvoltarea abilităților de
gestionare atât a timpului, cât și resurselor financiare virtuale puse la dispoziția
participanților.
 Caracterul realist și relevant al simulatorului le-a permis studenților să-și
dezvolte abilitățile de adaptare la nou, de analiză a indicatorilor financiari, de
delegare a sarcinilor și responsabilităților ceea ce a permis dezvoltarea unor
strategii și avantaje competitive pentru firma simulată ca rezultat al aplicării
gândirii strategice.
 Întrucât jocul de simulare a presupus formarea unor echipe, studenții au învățat
din această experiență să pună interesul echipei înaintea ambiției personale și a
interesului propriu.
 Majoritatea studenților sunt de părere că simulările de afaceri reprezintă o
metodă eficientă de dezvoltare a abilităților de leadership și mulți dintre ei ar
dori să mai participe la experiențe de genul. Așadar, cadrele didactice ar trebui
să ia în considerare această metodă de învățare și o aplice mai des în cadrul
orele de curs/seminar.
Din rezultatele cercetării cantitative pot sugera următoarele propuneri:
 Întrucât doar unii studenți și-au asumat rolul de lider în cadrul simulării de
afaceri ca și propunere ar fi utilizarea unor jocuri de simulare bazate pe scenarii
de leadership care îi vor putea pune în dificultate pe studenți să ia decizii în
diverse situații de afaceri, să gestioneze resurse și să rezolve probleme.
 Mulți dintre respondenți au declarat că au gestionat eficient timpul însă aproape
1/5 din ei nu au reușit sau au fost nesiguri. Prin urmare, simulatorul de afaceri ar
trebui să implice mai multe situații în care participanții să delege sarcini către
membrii echipei, să coordoneze activitățile și în acest mod să monitorizeze
timpul în cadrul echipei.
Bibliografie
1. Biggs, W. D., Computerized Business Management Simulations for Tyros,
Developments in Business Simulation & Experiential Exercises, Vol. 13, 1986, pp.
187-193.
30

2. Blažič, A., Ribeiro, C., Fernandes, J. , Pereira, J., Arh, T., Analysing the
Required Properties of Business Simulation Games to Be Used in E-learning and
Education, Intelligent Information Management, Vol. 4, Nr. 6, 2012, pp. 348-356.
3. Bryman, A., Charisma & leadership in organizations, Editura Sage, London, 1992.
4. Costin, Y., O’Brien, M. P., Slattery, D.M., Using Simulation to Develop
Entrepreneurial Skills and Mind-Set: An Exploratory Case study, International
Journal of Teaching and Learning in Higher Education, Vol. 30, Nr. 1, 2018, pp.
136-145.
5. Costin, Y., O’Brien, M., Slattery, D. M., Using Simulation to Develop
Entrepreneurial Skills and Mind-Set: An exploratory Case Study, disponibil la
https://files.eric.ed.gov/fulltext/EJ1169805.pdf, accesat la data de 01.05.2023
6. Dentico, J.P., Games leaders play:using process simulations to develop
collaborative leadership practices for a knowledge-based society, Career
Development International, Vol. 4, Nr. 3, 1999, pp. 175-182.
7. Faria, A. J., Nulsen, R., Business Simulation Games:Current Usage Levels,
Developments in Business Simulation & Experiential Exercises, Vol. 29, Nr. 3,
1998, pp. 295-308.
8. Farrell, C., Perceived effectiveness of simulations in international business
pedagogy: an exploratory analysis, Journal of Teaching in International Business,
Vol. 16, Nr. 3, 2005, pp. 71-88.
9. Fripp, J., A Future for Business Simulations?, Journal of European Industrial
Training, Vol. 21, Nr. 4, 1997, pp. 138-142.
10. Garris, R., Ahlers, R., Driskell, J.E., Games, motivation, and learning:A research
and practice model, Simulation & Gaming, Vol. 33, Nr. 4, 2002, pp. 441-467.
11. Gilgeous, V., D’Cruz, M, A study of business Management Games, Management
Development Review, Vol. 9, Nr. 1, 1996, pp. 32-39.
12. Goi, C.-L., The use of business simulation games in teaching and learning,
Journal of Education for Business, Vol. 94, Nr. 5, 2019, pp. 342-349.
13. Goleman, D., Leadership that gets results, Harvard Business Review, Vol. 78, Nr.
2, 2000, pp. 78-90.
14. Gurley, K., Wilson, D., Developing leadership skills in a virtual
simulation:coaching the affiliative style leader, disponibil la
https://www.aabri.com/manuscripts/10641.pdf, accesat la data de 26.03.2023.
15. Howell, J.P., Costley, D.L., Understanding behaviours for effective leadership,
Editura Prentice Hall, Ediția 1, New Jersey, 2001.
16. Hunsaker, P.L., Using social simulations to assess and train potential leaders to
make effective decisions in turbulent environments, Career Development
International, Vol. 12, Nr. 4, 2007, pp. 341-360.
17. Hunter, S. T., Bedell-Avers, K. E., Mumford, M. D., Impact of situational framing
and complexity on charismatic, ideological and pragmatic leaders: Investigation
using a computer simulation, Leadership Quarterly, Vol. 20, Nr. 3, 2009, pp. 383-
404.
18. Jackson, J. R., Learning from Experience in Business Decision Games, California
Management Review, Vol. 1, Nr. 2, 1959, pp. 92-107.
31

19. Jenkins, J.R., The role of Simulations in International Management Education,

Journal of Teaching in International Business, Vol. 9, Nr. 3, 1998, pp. 43-59.
20. Kreitner, R., Kinicki, A., Organizational Behavior, Editura McGraw-Hill Irwin,
Ediția 9, Boston, 2009.
21. McShane, S., Von Glinow, M., Organizational Behavior:emerging knowledge and
practice for real world, Editura McGraw-Hill Irwin, Ediția 5, Boston, 2009.
22. Mitchell, R., Custom vs evolved business simulations, Industrial and commercial
training, Vol. 38, Nr. 5, 2006, pp. 248-250.
23. Mitchell, R.C., Combining cases and computer simulations in strategic
management courses, Journal of Education for Business, Vol. 79, Nr. 4, 2004, pp.
198-205.
24. Mumford, T. V., Campion, M. A., Morgeson, F. P., The leadership skilss
strataplex: Leadership skill requirements across organizational levels, The
Leadership Quarterly, Vol. 18, Nr. 2, 2007, pp. 154-166.
25. Nistor, R., Modelarea și simularea proceselor economice, Editura Fundației
Universitare „Dunărea de Jos”, Galați, 2006.
26. Northouse, P. G., Leadership:Theory and practice, Editura Sage, Ediția 9,
London, 2021.
27. Oblinger, D., Simulations, Games, and Learning, disponibil la
https://www.educause.edu/ir/library/pdf/ELI3004.pdf, accesat la data de
24.03.2023.
28. Pearce, C.L., The future of leadership: combining vertical and shared leadership
to transform knowledge work, Academy of Management Executive, Vol. 18, Nr.
1, 2004, pp. 47-57.
29. Pejik Bach, M., Mesko, M., Zoroja, J., Godnov, U., Curlin, T., Usage of
Simulation Games in Higher Educational Institutions teaching Economics and
Business, ENTRENOVA, 2020, Zagreb, Croația, disponibil la
https://www.econstor.eu/bitstream/10419/224673/1/04-ENT-2020-Pejic-Bach-
27-36.pdf.
30. Ruohomaki, V., Viewpoints on Learning and Education with Simulation Games in
Simulation Games and Learning in Production Management edited by Jens O.
Riis, Editura Springer, 1995, pp. 13-25.
32

Analiza valorii serviciilor oferite de incubatoarele de afaceri pentru

beneficiarii potențiali
Analysis of the value of services offered by business incubators to
potential beneficiaries
Gurmeza Estera
Programul de studii universitare de licență Management
Rezumat: Incubatoarele de afaceri, ca procese interactive de dezvoltare continuă tind să pună la

dispoziția clienților săi o serie de beneficii inspirând oamenilor dorința fructificării de noi afaceri,
creativitate și inovare. Acestea includ, asistență antreprenorială, servicii de management, accesul la
fondurile de capital de risc și la fonduri nerambursabile, la investitori (business angels), consultanță pe
plan juridic, acces liber la noi piețe, spații de închiriere, know-how operațional etc. Scopul acestei
lucrări se axează pe cunoașterea și analizarea percepțiilor potențialilor beneficiari a serviciilor
incubatoarelor de afaceri în dezvoltarea și implementarea noilor idei de afaceri, din perspectiva
respondenților viitori antreprenori.
Cuvinte cheie: incubatoare de afaceri, antreprenoriat, inovare, plan de afaceri
Abstract: Business incubators, as interactive processes of continuous development, tend to provide

their clients with a number of benefits by inspiring people with the desire for the fruition of new
businesses, creativity and innovation. These include, entrepreneurial assistance, management services,
access to venture capital funds and non-refundable funds, to investors (business angels), legal
consultancy, free access to new markets, rental spaces, operational know-how, etc. The purpose of
this work is to know and analyze the perceptions of potential beneficiaries of business incubator
services in the development and implementation of new business ideas, from the perspective of future
entrepreneurial respondents.
Keywords: business incubators, entrepreneurship, innovation, business plan
1. Introducere
Incubatoarele de afaceri corporative sunt structuri interne ale marilor
corporații care supraveghează inițiativele de cercetare și dezvoltare și dau naștere
unor concepte care devin spin-off-uri sau organizații juridice separate. IBI-urile sunt
firme obișnuite de capital care ajută start-up-urile în căutare de capital de pornire și
oferă sume mici de capital de risc. Principalele categorii de servicii oferite de un
incubator de afaceri sunt prezentate ca exemple de către Knopp (2007).
 accesul la internet cu viteză mare;
 ajutor pentru direcția de marketing și planificare;
 acces la investitori favorabili și la fonduri de risc;
 asistență pentru expunerea la vânzare a tehnologiei;
 ajutor la stabilirea echipei manageriale;
 conexiuni cu parteneri cheie;
 evenimente de networking;
 administrarea posesiunii intelectuale;
 asistență în contabilitate, servicii legislative și în managementul financiar;
33

 coaching și îmbunătățirea imaginii reprezentative.

Pe parcursul anilor incubatoarele au luat mai multe forme, de la firme de
consultanță, la organizații profesionale furnizoare de servicii pentru ușurarea
procesului de înființare a noilor afaceri. Există anumite caracteristici fundamentale
ale procesului de incubare, din perspectiva lui Von Zedtwitz (2003) , incubatoarele
oferă cinci servicii de bază:
• Disponibilitatea resurselor fizice – incubatoarele plasează rețeaua de
calculatoare, birouri, echipament pentru birou, siguranță și securitate zilnică,
spații verzi, etc. În sectorul dat se observă o concurență între incubatoare și
societățile imobiliare, precum și parcurile științifice.
• Suport pentru birouri – este obligația incubatoarelor să asigure desfășurarea cât
mai eficientă a serviciilor de birou principale, adică de recepție și secretariat,
de maculatură, corespondență, contabilitate și birotică. Antreprenorii veniți
așteaptă condiții favorabile de muncă, un mediu confortabil și dotat cu
echipamentul necesar fără a contribui la acest proces. Serviciile date nu par a
fi avansate tehnologic vorbind, însă ele economisesc timpul și efortul
antreprenorilor care sunt dornici de a începe rapid treburile. Lipsa acestor
servicii poate deveni o problemă majoră.
• Accesul la fonduri financiare – accesul la capital de risc, fiind în principal un
amestec dintre fondurile private și capitalul extern, oferit de business angels,
companii regionale, instituții financiare și investitorii de capital de risc.
Criteriile aplicabile capitalului de risc se atribuie pentru a selecta și verifica
start-up-urile. De obicei, incubatoarele susțin companiile nou lansate pe piață
în etapa de prefinanțare și le ghidează spre noua etapă, etapa de finanțare.
• Susținerea start-up-urilor – în cazul dat, micii antreprenori care își încep
cariera antreprenorială nu au abilități suficiente din punct de vedere
managerial și organizatoric, chiar dacă au o viziune de afacere clară.
Incubatoarele sunt la dispoziția lor de a le coordona pașii în afacere, trecând
treptat prin toate etapele necesare, centralizând chiar și planul de afacere,
oferind consultanță la nivel înalt în plan juridic, atingând problemele fiscale,
contabilitatea și nevoile angajaților. Marea majoritate a antreprenorilor se
întâlnesc pentru prima dată cu aceste probleme , însă incubatoarele dețin
experiență ce le facilitează procesul și devin un exemplu pentru aceștia.
• Acces liber la rețele – incubatoarelor cu o activitate eficientă sunt acelea
identifică ușor și valorifică persoanele cheie în dezvoltarea cu succes a start-
up-urilor. De exemplu, incubatoarele au o rețea creată de ani de zile, aducând
figuri importante pentru afacerea unui start-up (programatori profesioniști,
investitori, clienți potențiali, directori executivi pensionari, care vor influența
considerabil activitatea start-up-urilor de la circa 5 angajați la 50), pe când
antreprenorii nu au aceste posibilități, însă depind în totalitate de ele.
2. Metodologia cercetării
Obiectivul principal al prezentei lucrări de cercetare calitativă se

concretizează în investigarea percepției impactului incubatoarelor de afaceri în
34

implementarea și dezvoltarea de noi afaceri, prin prisma viitorilor beneficiari a

programelor de incubare. Demonstrând faptul, că un program de incubare este/nu
este o strategie de dezvoltare a întreprinderii, care prevede accelerarea procesului
de formare, supraviețuire și creștere a întreprinderilor nou înființate, oferindu-le
acestor potențiali beneficiari o serie de facilități antreprenoriale, asistență și
consiliere, cât și posibilitatea creării de noi parteneriate. Această abordare a servit
drept catalizator pentru reprezentarea obiectivelor studiului cantitativ, care
explorează mecanismele și serviciile incubatoarelor de afaceri ce contribuie la
satisfacerea nevoilor antreprenorilor ce întâmpină probleme substanțiale în lansarea
și administrarea unei idei de afaceri. În acest scop, a fost creat și distribuit un
chestionar online care accentuează percepțiile potențialilor clienți beneficiari a
serviciilor programelor de incubare asupra impactului activității incubatoarelor de
afaceri, prin beneficiile furnizate, în implementarea afacerilor, măsurate exclusiv
prin scale Likert, formată din 5 trepte (Dezacord total – Acord total). Pentru
configurarea profilului respondenților am folosit ca și criterii: genul, vârsta și ultima
formă de învățământ absolvită, utilizate ca variabile independente.
Studiul s-a desfășurat în perioada aprilie 2023 – mai 2023, în urma căruia au
fost validate 125 de răspunsuri, care au determinat fundamentul prelucrărilor
ulterioare pentru toate analizele statistice, folosind versiunea 23 a software-ului
SPSS.
Studiul corelațional privind analiza percepției potențialilor beneficiari a
serviciilor incubatoarelor de afaceri și rolul acestora în implementarea afacerilor
desemnează 4 ipoteze de cercetare:
H1 – Mentoratul în cadrul unui incubator de afaceri influențează atragerea și
recrutarea celor mai potriviți membri pentru echipa de implementare a ideii de
afaceri.
H2 – Selectarea în cadrul unui incubator de afaceri sporește șansele unui start-up
de a valorifica produsele și serviciile sale pe piața globală.
H3 – Networking-ul cu alți antreprenori din cadrul unui incubator are un efect
semnificativ asupra creșterii șanselor de comercializare pe piețele externe.
H4 – Participarea activă în incubatoarele virtuale de afaceri influențează
semnificativ dezvoltarea gândirii strategice prin programe de training.
Testarea ipotezelor de cercetare se face cu ajutorul analizelor de regresie,
metodei Hi pătrat și prin intermediul coeficienților de corelație Pearson și
Spearman.
3. Rezultatele cercetării
Ipoteza 1 identifică relația de cauzalitate existentă dintre percepția

respondenților privind mentoratul în cadrul unui incubator de afaceri și percepția
respondenților privind recrutarea celei mai bune echipe de implementare a ideii de
afaceri. Prin urmare, am folosit analiza regresiei liniare, unde predictorul este
determinat de percepția respondenților în ceea ce privește activitatea de mentorat în
cadrul unui incubator de afaceri și variabila dependentă este determinată de
35

percepția respondenților privind recrutarea unei echipe bune de implementare a ideii

de afaceri.
Pearson R – coeficientul de corelație este estimat cu valoarea de 0.636, ceea
ce reprezintă o corelație foarte puternică dintre predictor și variabila dependentă.
Coeficientul de determinare R2 este egal cu 0.405, valoare ce subliniază că 40,5 % din
diferitele percepții ale respondenților privind recrutarea unei bune echipe de
implementare a ideii de afaceri este explicată de percepția respondenților asupra
serviciilor de mentorat din cadrul incubatoarelor de afaceri (Tabel 1.).
Tabel 1. – Raportul modelului corelațional aferent ipotezei H1

Coeficient Coeficient
Coeficient de de de Eroare standard a
Model
corelație (R) determinare determinare valorii estimate
(R2) ajustat
1 .636a .405 .400 .57543
a. Predictor: (Constant), Percepția respondenților privind activitatea de mentorat în
cadrul incubatoarelor de afaceri.
Sursa: Output SPSS
Conform tabelului 2, testul ANOVA evidențiază faptul că modelul de regresie

liniară preconizează în mod substanțial percepțiile respondenților asupra atragerii și
recrutării celor mai potriviți membri pentru echipa de implementare a ideii de
afaceri, deoarece valoarea semnificației asimptotice este egală cu 0.000 fiind cu mult
mai mică față de pragul de semnificație permis de 0.05. Valoarea testului F este
reprezentativă, cu valoarea de 83.718.
Tabel 2. – Metoda ANOVAa aferentă ipotezei H1

Suma Gradele de Media
1 Regresie 27.720 1 27.720 83.718 .000b
Rezidual 40.728 123 .331
Total 68.448 124
a. Variabilă dependentă: percepția respondenților asupra atragerii și recrutării celor
mai potriviți membri pentru echipa de implementare a ideii de afaceri.
b. Predictor: (Constant), Percepția respondenților privind activitatea de mentorat în
cadrul incubatoarelor de afaceri
Sursa: Output SPSS
Modelul de regresie aferent ipotezei H1 este determinat cu ajutorul ecuației:

ARMEIA = 1.610 + 0.622 x AMIA (1)
ARMEIA = Percepția respondenților asupra atragerii și recrutării celor mai
potriviți membri pentru echipa de implementare a ideii de afaceri;
AMIA = Percepția respondenților privind activitatea de mentorat în cadrul
incubatoarelor de afaceri;
Valorile rezultate a coeficienților de regresie indică faptul că AMIA are un rol
major asupra modelului de regresie (β = 0.636, t = 9.150, p = 0.000) oferind
36

posibilitatea utilizării în preconizarea variabilei dependente ARMEIA. Astfel, când

apare o unitate suplimentară a AMIA, ARMEIA va crește în medie cu 0.622 unități,
conform tabelului 3.
Tabel 3. – Coeficienții de corelație asociați modelului linear aferent ipotezei H1a

nestandardizați standardizați Semnifi-
Model t
Eroare cație
B Beta
standard
1 (Constant) 1.610 .299 5.387 .000
Percepția
respondenților privind
activitatea de
.622 .068 .636 9.150 .000
mentorat în cadrul
incubatoarelor de
afaceri (AMIA)
a. Variabila dependentă: Percepția respondenților asupra atragerii și recrutării celor mai
potriviți membri pentru echipa de implementare a ideii de afaceri (ARMEIA)
Sursa: Output SPSS
Ca rezultat, ipoteza H1 este validată din punct de vedere statistic.

A doua ipoteză reliefează faptul că există o legătură de cauzalitate dintre
percepția respondenților privind procesul de selectare a start-up-urilor în cadrul unui
incubator de afaceri și de-asemeni percepția respondenților privind valorificarea
serviciilor și produselor pe piața globală.
Cu ajutorul software-ului SPSS s-a calculat coeficientul de corelație Pearson R
cu valoarea de 0.533, fapt ce reprezintă o corelație puternică între predictorul,
percepția respondenților privind procesul de selectare a start-up -urilor în cadrul unui
incubator de afaceri și variabila dependentă, percepția respondenților asupra
valorificării serviciilor și produselor pe piața globală. Coeficientul de determinare (R2)
cu valoarea de 0.285, ilustrează că aproximativ 30% din variația părerii respondenților
cu privire la valorificarea serviciilor și produselor pe piața globală este determinată
clar de percepțiile respondenților privind selectarea start-up-urilor în cadrul unui
incubator de afaceri (Tabel 4).
Tabel 4. – Raportul modelului corelațional aferent ipotezei H2

Coeficient de Coeficient de
Coeficient de Eroare standard a valorii
Model determinare determinare
corelație (R) 2 estimate
(R ) ajustat
1 .533a .285 .279 .59470
a. Predictor: (Constant), Percepția respondenților privind procesul de selectare în cadrul
unui incubator de afaceri
Sursa: Output SPSS
Din tabelul 5. testul ANOVA ce prevede ipoteza H2 confirmă faptul că modelul

de regresie liniară prevede de la început cu exactitate percepția respondenților
37

privind valorificarea serviciilor și produselor pe piața globală, deoarece valoarea

semnificației asimptotice de 0.000 nu trece peste pragul admis de semnificație (0.05),
tot odată testul F este egal cu 48.911, o valoare ridicată. Rezultatul aferent
reliefează importanța unui incubator de afaceri în dezvoltarea extinsă a afacerilor
percepute de către respondenții din cadrul cercetării empirice.
Tabel 5. – Metoda ANOVAa aferentă ipotezei H2

Suma Gradele de Media
1 Regresie 17.298 1 17.298 48.911 .000b
Rezidual 43.502 123 .354
Total 60.800 124
a. Variabila dependentă: Percepția respondenților privind valorificarea serviciilor și
produselor pe piața globală.
b. Predictor: (Constant), Percepția respondenților privind procesul de selectare a start-
up-urilor în cadrul unui incubator de afaceri
Sursa: Output SPSS
Ecuația de mai jos ilustrează modelul regresiei din ipoteza H2 :
VSPG = 2.353 + 0.443 x SSIA
VSPG = percepția respondenților privind valorificarea produselor și serviciilor

pe piața globală
SIA = percepția respondenților privind procesul de selectare a start-up-urilor în
cadrul unui incubator de afaceri
În urma acestor calcule a coeficienților de regresie rezultă că SSIA contribuie
într-o măsură importantă asupra modelului de regresie (β = 0.533, t = 6.994, p =
0.000) și presupune prezicerea VSPG ca variabilă dependentă, iar la fiecare unitate
adăugătoare a SIA, rezultă cu o medie de creșteree cu 0.443 unități a VSPG (Tabel 6).
Tabel 6. – Coeficienții de corelație asociați modelului linear aferent ipotezei H2a

nestandardizați standardizați Semnifi-
Model t
Eroare cație
B standard Beta
1 (Constant) 2.353 .275 8.553 .000
Percepția
respondenților privind
procesul de selectare a
.443 .063 .533 6.994 .000
start-up-urilor în
cadrul unui incubator
de afaceri.
a. Variabila dependentă: Percepția respondenților privind valorificarea serviciilor și
produselor pe piața globală.
Sursa: Output SPSS
38

În concluzie, ipoteza H2 este validată din punct de vedere statistic.

Cea de-a treia ipoteză vizează detectarea corelației dintre modul în care
respondenții percep networking-ul cu alți antreprenori din cadrul unui incubator și
percepția respondenților cu privire la comercializarea pe piețele externe cu ajutorul
testului Hi pătrat și cu ajutorul coeficienților de corelație Pearson și Spearman.
Tabelul de contingență pentru ipoteza H3 (Tabel 7.) arată ponderea
preponderentă a răspunsurilor de Acord total a respondenților care consideră că
networking-ul cu alți antreprenori va permite comercializarea pe piețele externe.
Tabel 7. – Tabelul de contingență aferent ipotezei H3

Percepția respondenților cu privire la
comercializarea pe piețele externe
Dezacord Neutru Acord Acord total Total
Percepția Dezacord 0 0 1 0 1
respondenților Neutru 1 4 2 0 7
privind Acord 2 5 45 6 58
networking-ul
Acord
cu alți
total
antreprenori 0 1 18 40 59
din cadrul unui
incubator
Total 3 10 66 46 125
Sursa: Output SPSS
Ipoteza numărul 3 este validată statistic (Tabelul 8), deoarece valoarea

coeficientului de semnificație asimptotică este zero, (0.000), mai mică decât pragul
admis de 0.05 dar și pentru că valoarea indicatorului Hi pătrat este de 72.877, în
contextul că există 9 grade de libertate și este mai mare decât indicatorul Hi pătrat
tabelar cu valoarea de 16.91
Tabel 8. – Rezultatul testului Hi pătrat aferent ipotezei H3

Semnificație
Valoare Grade de libertate
asimptotică
Valoarea Hi pătrat 72.877a 9 .000
Distribuția de
65.756 9 .000
probabilitate
Asocierea liniară 44.420 1 .000
Numărul de cazuri
125
valide
Sursa: Output SPSS
Analiza datelor din testele Pearson R și Spearman evidențiază coeficienți de

corelație, pentru Pearson R – 0.599 și pentru Spearman – 0.636, care denotă o
corelație puternică între variabilele din cadrul ipotezei date (Tabel 9).
39

Tabel 9. – Rezultatul testelor Pearson R și Spearman aferente ipotezei H3

Eroare Valoare
Semnificație
Valoare standardizată aproximativă
aproximativă
asimptotică Tb
Scale interval Coeficient de
.599 .062 8.286 .000c
Scale ordinale Coeficient de
.636 .060 9.130 .000c
corelație Spearman
Numărul de cazuri validate 125
a. Fără asumarea ipotezei nule
b. Folosind eroarea standard prin asumarea ipotezei nule
c. Bazat pe o aproximare normalizată
Sursa: Output SPSS
Ipoteza a patra subliniază analiza corelației utilizând testul Hi pătrat și

coeficienții de corelații Pearson R și Spearman, dintre percepția respondenților
asupra participării active în incubatoarele virtuale de afaceri prin programe de
training și percepțiile lor privind dezvoltarea gândirii strategice.
Ponderea răspunsurilor de tipul Acord, Acord total a respondenților care
consideră că programele de training din cadrul incubatoarelor virtuale conduc la
dezvoltarea gândirii strategice a beneficiarului este reprezentată în tabelul de
contingență pentru ipoteza numărul patru (Tabel 10).
Tabel 10. – Tabelul de contingență aferent ipotezei H4

Percepția respondenților asupra dezvoltării
gândirii strategice
Dezacord Neutru Acord Acord total Total
Percepția Dezacord
0 0 0 1 1
respondenților total
asupra Dezacord 3 2 18 1 24
participării în Neutru 0 3 11 7 21
incubatoarele
Acord 1 1 26 17 45
virtuale de
afaceri prin Acord total
programe de 0 0 2 32 34
training
Total 4 6 57 58 125
Sursa: Output SPSS
În cazul de față, conform tabelului 11., media valorică a semnificației

asimptotice este egală cu 0,000 ceea ce presupune că nu a depășit pragul maxim
(0.05) și tot odată, valoarea calculată Hi pătrat de 61.743 este mai mare decât
valoarea tabelară (21.026) având 12 grade de libertate.
Prin urmare, ipoteza H4 este validată din punct de vedere statistic.
40

Tabel 11. – Rezultatul testului Hi pătrat aferent ipotezei H4

Grade de Semnificație
Valoare
libertate asimptotică
Valoarea Hi pătrat 61.743a 12 .000
Distribuția de
70.095 12 .000
probabilitate
Asocierea liniară 35.520 1 .000
Numărul de cazuri
125
valide
Sursa: Output SPSS
Coeficienții de corelație Pearson R și Spearman denotă o corelație foarte

puternică, cu valorile de 0.535 și respectiv 0.592 dintre variabilele ipotezei sub
numărul 4, întrucât valorile acestora trec peste 0.5 și se apropie de 0.6 (Tabel 12).
Tabel 12. – Rezultatul testelor Pearson R și Spearman aferente ipotezei H4

Semnifica-
Eroare Valoare ție
standardizată aproximativă aproxima-
Valoare asimptotică Tb tivă
Scale interval Coeficient de
.535 .065 7.027 .000c
Scale ordinale Coeficient de
.592 .061 8.146 .000c
corelație Spearman
Numărul de cazuri validate
a. Fără asumarea ipotezei nule
b. Folosind eroarea standard prin asumarea ipotezei nule
c. Bazat pe o aproximare normalizată
Sursa: Output SPSS
În concluzie, validarea celor patru ipoteze prezentate și testate cu ajutorul

programului SPSS, conturează semnificativ prezența unor corelații puternice între
percepțiile respondenților, adică a potențialilor beneficiari a serviciilor de incubare,
asupra activităților incubatoarelor de afaceri și rolul lor în implementarea și
dezvoltarea unei afaceri.
4. Concluzii
În România, conceptul de incubator de afaceri este puțin cunoscut de oamenii

de rând, însă eșantionul de respondenți este strict format dintre potențialii
antreprenori, beneficiari a serviciilor incubatoarelor de afaceri, astfel am analizat
percepția acestora asupra rolului incubatoarelor de afaceri în implementarea ideilor
de afaceri, în urma căreia se evidențiază următoarele concluzii:
• Marea majoritate a respondenților susțin, că incubatoarele de
afaceri influențează puternic dezvoltarea economică regională datorită
suportului oferit în înființarea de noi afaceri;
41

• Viitorii antreprenori, sunt de părerea că serviciile de finanțare

prin fonduri nerambursabile și serviciile de mentorat din cadrul unui
incubator de afaceri sunt avantaje majore a programelor de incubare,
pe care ar dori să le fructifice pe viitor;
• Respondenții susțin, că incubatoarele de afaceri le permit să își
dezvolte gândirea strategică prin programe de training și să își recruteze
astfel membrii echipei de implementare a ideii de afaceri;
• Potențialii clienți sunt de părerea, că un plan de afaceri bine
structurat și calitativ în materie inovativă, le sporește șansa de a
beneficia de programe de incubare;
• Marea parte a respondenților afirmă, că prin prisma programelor
de incubare își pot găsi mai ușor parteneri de afaceri, cu care ar putea
colabora eficient și permanent;
• Implicarea respondenților într-un incubator le va ușura accesul la
investitori dispuși să le finanțeze ideea de afaceri;
• Respondenții consideră, că datorită unui incubator de afaceri își
pot comercializa produsele și serviciile pe piața externă.
După părerea mea, în esență incubatoarele de afaceri își definesc rolul în mod
conștiincios, contribuind sporadic la îmbunătățirea calității vieții, oferind
posibilitatea creării de noi locuri de muncă și posibilitatea nașterii cu succes a unei
noi afaceri dar și dezvoltarea acesteia până la maturitatea deplină. La rândul nostru,
este importantă implicarea și dorința de a aduce noul în lumea antreprenorială.
În urma efectuării analizei cantitative, aplicată pe un eșantion de 125 de
respondenți, am centralizat următoarele propuneri:
Am putut observa că o parte considerabilă dintre respondenți nu sunt informați
cu privire la programele de incubare virtuală în cadrul universităților, fapt ce îi
împiedică să beneficieze de serviciile furnizate. Prin urmare, consider că este
importantă implementarea și promovarea programelor de incubare virtuale în toate
universitățile, facilitând accesul studenților, mai ales în vremuri de criză și
familiarizarea acestora cu mediul antreprenorial, care îi va ajuta să vină pe piață cu
noi idei inovative de afaceri.
Tot odată, consider că incubatoarele de afaceri trebuie să fie mai transparente
cu publicul țintă, să prezinte raporturi cu indicatorii-cheie de performanță (KPI)
pentru a putea fi evaluată performanța, eficacitatea și impactul incubatorului, cum
ar fi de exemplu numărul de start-up-uri finalizate cu succes, locurile de muncă care
au fost create sau fondurile obținute datorită programului de incubare.
Consider că este importantă valorificarea tehnologiilor incipiente, deoarece
suntem în Epoca Tehnologiilor și totul se schimbă extrem de rapid, pentru a
îmbunătăți serviciile incubatorului de afaceri și pentru a asigura accesul start-up-
urilor la echipamente și resurse de ultimă generație.
Abordarea dezvoltării la nivel regional, prin lărgirea razei de influență a
incubatorului de afaceri asupra regiunilor nevalorificate, ar putea duce la exploatarea
potențialului antreprenorial nefructificat și ar promova tot mai mult creșterea
economică regională.
42

Bibliografie
1. Aernoudt, R., Incubators: tool for entrepreneurship? Small business economics,
Vol.23, Nr.2, 2004, p. 127-135.
2. Alejandro, S., Amezcua, Business Incubation as Entrepreneuship Policy, Syracuse
University, 2010, p. 8.
3. Bolingtoft, A., Ulhoi, J. P., The networked business incubator – leveraging
entrepreneurial agency? Journal of business venturing, Vol. 20, Nr. 2, 2005, p.
265-290.
4. Bruneel, J., Ratinho, T., Clarysse, B. and Groen A., The evolution of business
incubators, comparing demand and supply of business incubation services across
different incubator generations. Technovation, Vol. 32, Nr. 2, 2012, p. 110-121.
5. Costa-David, J., Mala, Jack, R., Lalkala, Improving business incubator
performance through benchmarking and evaluation lessons learned from Europe,
disponibil la
https://www.researchgate.net/publication/327826014_Assessing_business_incub
ation_A_review_on_benchmarking.
6. Frenkel, A., Shefer, D. and Miller, M., Public versus private technological
incubator programmers, privatizing the technological incubators in Israel.
European Planning Studies, Vol. 16, Nr. 2, 2008, p. 189-210.
7. Grimaldi, R., and Grandi, A., Business incubators and new venture creation: an
assessment of incubating models. Technovation, Vol. 25, Nr. 2, 2005, p.111.
8. Zedtwitz, M. V. Classification and management of incubators: aligning strategic
objectives and competitive scope for new business facilitation. International
Journal of Entrepreneurship and Innovation Management, 3(1-2), 2003, 176-196.
9. Knopp, L., State of the Business incubation industry. Athens, Ohio: National
business incubation association publications, Nr. 29, 2007, p.10-35.
10. Gorobievschi, S., Dodu, A. The role of business incubators as instrument
management in contemporary economy, The Journal Contemporary Economy,
Vol. 3, Nr. 2, 2018, p. 14-15.
43

Piaţa turismului de aventură în Europa

Adventure tourism market in Europe
Leonte Denisa-Tatiana
Programul de studii universitare de licenţă Economia Comerţului, Turismului şi Serviciilor
Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. Mihaela-Carmen Muntean
Rezumat: Dintre numeroasele segmentele ale industriei, turismul de aventură a prins contur dar şi o
importanţă marcantă în ceea ce priveşte piaţa europeană a turismului, captând atenţia turiştilor care
doresc să aibă parte de experienţe unice şi pline de adrenalină. Atractivitatea acestui segment constă,
în principal, în capacitatea de a satisface dorinţa de neconvenţional, risc şi imersiune în mediul
natural. În Italia regăsim o piaţă în curs de dezvoltare pentru oferta turistică, fiind o locaţie pe care
tot mai mulţi călătorie o percep ca fiind potrivită pentru aventură întrucât relieful, de la lanţurile
muntoase şi până la plajele consacrate, creează dinamica propice pentru persoanele active. Acest
segment este unul cu o prezenţă pe piaţă relativ recentă, în Italia dezvoltându-se în jurul anilor 1980,
prin apariţia parcurilor de aventură ca urmare a dorinţei de a experimenta aceleaşi senzaţii în afara
Franţei, ţara care are la momentul actual cele mai multe parcuri de aventură.
Cuvinte cheie: turism, aventură, Italia, parc de aventură, ofertă turistică.
Abstract: Among the many segments of the industry, adventure tourism has taken shape but also a
marked importance in terms of the European tourism market, capturing the attention of tourists who
want to have unique and adrenaline filled experiences. The attractiveness of this segment lies mainly
in its ability to satisfy the desire for unconventionality, risk and immersion in the natural environment.
In Italy we find a developing market for the tourist offer, being a location that more and more
travelers perceive as suitable for adventure because the relief, from mountain ranges to established
beaches, creates the right dynamics for active people. This segment is one with a relatively recent
market presence, in Italy developing around the 1980s, through the emergence of adventure parks as a
result of the desire to experience the same sensations outside France, the country that currently has
the most adventure parks.
Keywords: tourism, adventure, Italy, adventure park, tourist offer.
1. Introducere
În Italia, industria turismului de aventură înregistrează anual o tendinţă
pozitivă semnificativă, în principal datorită siturilor culturale, peisajelor eterogene şi
uluitoare, şi traseelor turistice potrivite atât pentru sporturile de iarnă cât şi de vară.
Anual, segmental aventurii din Italia produce venituri de ordinul miliardelor de euro şi
pe măsură ce se extinde devine o nişă care atrage atenţia economiştilor. Pe piaţa
italiană, turismul de aventură este un segment extrem de complex prin natura sa
diversă dar şi datorită turiştilor care nu se încadrează la o anumită categorie de
vârstă, tot mai mulţi dorind să experimenteze trasee care au grade diferite de
dificultate. În acest context, este necesară o analiză mult mai profundă a
fenomenului turismului de aventură dar şi a motivaţiilor ce stau la baza alegerii
acestui tip de petrecere a vacanţelor. Tendinţele şi provocările pe care piaţa
turismului de aventură le are, sunt percepute în mod diferit de fiecare piaţa
mondială, astfel că adoptarea unor măsuri particularizate pentru regiunea Italiei sunt
44

necesare pentru a satisface dorinţele tot mai diverse şi bine conturate ale turiştilor.
În acest sens, econimiştii se folosesc de o analiză în profunzime a trendurilor pe care
turiştii tind să le urmeze şi care pot fi modelate în favoarea jucătorilor din industria
turismului de aventură, în special a deţinătorilor de parcuri de aventură.
2. Istoricul apariţiei parcurilor de aventură în Italia

Prin definiţie acceptată universal, parcurile de aventură sunt atracţii turistice
în care copiii şi familiile pot petrece vacanţele într-un mod activ şi care totodată
generează venituri generoase atât pntru economia locală cât şi cea naţională prin
atragerea de turişti în fiecare an. 9 Un parc de aventură este compus dintr-o varietate
de elemente precum trasee cu obstacole, trasee cu frânghii pentru căţărare, escaladă
dar şi trasee de tiroliene, dar care trebuie să respecte principiul de bază şi anume: să
ofere vizitatorilor senzaţia de aventură. Tipologia parcurilor de aventură este una
duală, fiind divizate în parcuri indoor şi outdoor, ultima categorie punând accent pe
exerciţiile fizice în aer liber şi reconectarea cu natura.
În Grecia antică parcurile de aventură nu se foloseau cu scop turistic ci pentru
a asigura pregătirea militară. Prezenţa parcurilor de aventură ca destinaţie turistică
este considerată a fi o noutate întrucât în urmă cu un secol conceptul acestora nu
exista. Primele parcuri de aventură au apărut în jurul anului 1960 pe teritoriul
Statelor Unite ale Americii, la momentul actual existând peste 15.000 de astfel de
structuri. Pe teritoriul Europei, conceptul s-a dezvoltat în jurul anilor 1980 iar ulterior
au fost create sisteme de siguranţă care să permită utilizarea lor de către categorii
diverse de vârstă. Astăzi, există sute de parcuri de aventură dintre care aproximativ
500 în Franţa şi peste 180 pe teritoriul Italiei. 10
Figura 2.1 Repartizarea parcurilor de aventură din Italia pe regiuni

Sursa: prelucrare date după Marttia Sappa, Con La Classe Ad Antharesworld I Parchi avventura
Come Possibili Contesti Educativi, Universita della Valle d’Aosta, pp 60-61
9https://www.softplay.com/blog/how-to-design-an-adventure-park/
10Marttia Sappa, Con La Classe Ad Antharesworld I Parchi avventura Come Possibili Contesti Educativi, Univrsita
della Valle d’Aosta, pp 42-43
45

După cum reiese din Figura 2.1 Repartizarea parcurilor de aventură din Italia pe
regiuni, în ultimii ani parcurile de aventură au devenit tot mai populare pe piaţa
turismului italian astfel că ,de la nord la sud, s-au deschis tot mai multe astfel atracţii
turistice. Acestea sunt poziţionate în locaţii împădurite pentru a asigura contactul cu
mediul natural. Trendul crescător al petrecerii vacanţelor într-un mod activ este
preponderent regăsit în regiune precum Trentino Aldo Adige, Lombardia, Emilia-
Romagna, Piemonte, Toscana şi Sicilia, de altfel, aceste regiuni au şi cel mai mare
număr de parcuri de aventură cuprinse între unsprezece şi treizeci şi două.
Parco Avventura Cerwood este primul şi cel mai mare parc de aventură din
Italia şi fost construit în regiunea Emilia-Romagna în anul 2003. Parcul a pornit ca o
afacere de familie iar ideea a fost pusă în practică de către Ivano Caroli alături de
soţia sa, Loredana. La nivelul anului 2023, Cerwood ocupă 10 hectare din Parcul
Naţional Apenini şi este situat într-o zonă protejată şi plină de fagi seculari care oferă
suportul tehnic necesar traseelor. La bază, parcul este inspirat din traseele pe care
cei doi soţi le-au parcurs pe teritoriul Franţei în timpul vacanţelor petrecute cu
familia şi care au dorit să le implementeze şi în satul în care cei doi locuiesc. Durata
de implementare a proiectului a durat doi ani şi a atras atenţia turiştilor italieni dar şi
a celor străini datorită elementului de noutate iar de la momentul deschiderii şi până
în prezent, Cerwood şi-a extins treptat portofoliul de servicii. Strategia de marketing
adoptată de către cei doi italieni este una ingenioasă întrucât intrarea în parc este
liberă. Astfel că turiştii pot face plimbări pe poteci special amenajate şi se opri la
zonele de picnic ceea ce le conferă o privire de ansamblu asupra activităţilor
desfăşurate, accesul în cadrul zonelor pentru trasee fiind contra cost. Există categorii
diverse de activităţi potrivite pentru toate vârstele, începând cu servicii de
divertisment pentru copii mai mici de trei ani şi culminând cu trasee pentru adulţi.
Diversitatea este asigurată de peste 27 de zone de aventură delimitate pe categorii
de dificultate.
În ceea ce priveşte atracţiile turistice acvatice, Italia a adus elementul de
noutate prin construirea primului parc de aventură acvatic de pe teritoriul ţării ce
urmează a fi dat în folosinţă în vara acestui an. La momentul actual există 12 parcuri
de aventură acvatice la nivel mondial iar Il Dervio va fi primul de pe teritoriul Italiei.
Municipalitatea Dervio împreună cu Autoritatea Bazinală Lario au început studiile de
fezabilitatea şi proiectarea în anul 2020 iar motivaţia a fost numărul de intrări în
Parcul Acvatoc de pe Lacul Como, aproximativ 16.000 anual. Din punct de vedere
economic, se estimează că structura va genera venituri de aproximativ 200.000 de
euro 11 anual numai din vânzarea de bilete dar va aduce şi beneficii sectorului
turismului cultural local prin atragerea turiştilor în regiunea provinciei Lecco. În
vederea integrării segmentelor turismului de aventură soft şi hard, în regiunea
provinciei Lucca s-a construit Canyon Park, primul parc de aventură care îmbină
traseele de tiroliene, escaladă şi câţărări cu şedinţe de yoga şi explorare a mediului
înconjurător. Departamentul Inmind cuprinde zone de desfăşurare a şedinţelor de
yoga de pontoane spcial amenajate dar şi pe apă, cu ajutorul plăcilor Sup.
În Italia, ca şi în restul Europei, aceste tipuri de activităţi sunt regulate prin
normative care vizează modul de construire şi de siguranţă, astfel că pentru a asigura
11 https://primalecco.it/attualita/a-dervio-il-primo-parco-avventura-sullacqua-in-italia/
46

securitatea turiştilor, a fost înfiinţată Parchi Avventura Italiani, o asociație

comercială a tuturor parcurilor de aventură şi traseelor la înălţime de pe teritoriul
Italiei. Aceasta reprezintă totalitatea companiilor care proiectează, construiesc şi
gestionează parcuri de avenură, trasee acrobatice şi de tiroliană din zonele naturale
sau indoor.
3. Oferta turistică a parcurilor de aventură în Italia

Pe întreg teritoriul Italiei este prezent fenomenul de utilizare crescută a
sporturilor în aer liber pentru a mări atractivitatea zonelor în care industria
turismului nu poate fi concentrate în jurul resurselor culturale dar naturale. Oferta
turistică a acestor regiuni se bazează preponderent pe dezvoltarea segmentului
sporturilor care sunt cunoscute ca mari generatoare de flux turistic precum: drumeţii,
alpinism, zbor cu parapanta sau ciclism. În vederea consolidării acestui trend este
necesară amenajarea corespunzătoare pentru a asigură condiţii conforme de cazare,
alimentaţie şi divertisment, regăsind campinguri sau unităţi de cazare mici, trasee
turistice întreţinute conform standardelor europene. În acest context, parcurile de
aventură se integrează ideal folosind mediul natural în scop educaţional, recreaţional
şi de formare. Principiile care stau la baza creării unei oferte turistice în cadrul
parcurilor de aventură sunt următoarele:
Sunt accesibile tuturor, gradul de dificultate putând fi ales în funcţie de
preferinţele şi condiţia fizică a fiecărui individ,
Sunt potrivite pentru mai multe categorii de vârstă fiind alegerea ideală pentru
petrecerea timpului liber în familie,
Sunt centrate pe ideea de relaţionare cu mediul natural şi promovarea unui stil
de viaţă active.
Sunt construite după standard conforme de siguranţă acceptate unanim la nivel
mondial.
De regulă, oferta turistică a parcurilor de aventură este împărţită pe trasee sau
activităţi cu grade de dificultate diferite ce reiese din culorile utilizate, pornind de la
trasee pentru copii mai mici de trei ani şi ajungând până la trasee dedicate sportivilor
de performanţă, în general optându-se pentru delimitarea lor în: trasee pentru copii,
trasee albastre, trasee verzi, trasee violet şi trasee negre 12. Desigur că fiecare parc,
în funcţie de numărul de trasee pe care le pune le dispoziţia turiştilor îşi poate
personaliza oferta turistică astfel că se pot regăsi platforme, poduri tibetane, curse
cu obstacole aeriene, tiroliene, trasee de deplasare pe frânghii şi please pentru
căţărare, cel mai bun exemplu fiind parcurile de aventură Cerwood, Kronaction, Etna
şi VejAdventure, unele dintre cele mai mari şi populare din Italia.
• Parco Avventura Cerwood

Este situat în Via Santa Lucia delle Fonti din Vervarezza Terme, mai precis în
interiorul Parcului Naţional Apeninul Toscan-Emilian. Accesul în interiorul parcului
este gratuit în timpul programului, câinii sunt permişi numai în condiţiile în care sunt
ţinuţi în lesă iar special pentru patrupede a fost deschis un „Dog Bar”. Achiziţionarea
12Dr. For. Luca Venezia, Dr. Geol. Tommaso Santochirico, Progetto Per La Realizzazione Di Un Parco Avventura In
Localita Palazzo Di Accetura, Matera
47

unui bilet oferă turiştilor dreptul de a se folosi de traseele parcului timp de 4 ore,
respectiv 3 ore pentru grupuri, din momentul echipării cu hamurile de siguranţă. Are
peste 23 de trasee care se impart în 4 trasee pentru copii, 11 pentru adolescenţi şi
adulţi, 8 trasee pentru practică. Înainte de a alege traseul instructorii organizează o
demonstraţie de utilizare a echipamentelor şi de desfăşurare a unui traseu de iniţiere
urmând ca turiştii să pornească de la linia de Start cu cele mai simple trasee şi
urmând apoi cele mai dificile ori coborând după cele patru trasee obligatorii.
Traseele sunt poziţionate astfel încât turiştii au parte de o vedere de ansamblu
asupra întregului parc şi pot abandona la unul dintre cele zece puncte de coborâre.
Conform figurii 3.1, Harta Parcului de aventură Cerwood, acesta are cele 23 trasee
organizate în funcţie de gradul de dificultate după cum urmează 13:
Figura 3.1. Harta Parcului de Aventură Cerwood

Sursa: https://www.appenninoreggiano.it/en/scheda/cerwood-adventure-park
Grad de dificultate scăzut, traseu accesibil pentru orice turist: conţine traseele
Albastru, Galben şi Verde
Grad de dificultate mediu, coborâre pe 7 scripeţi: conţine traseul Portocaliu
Grad de dificultate ridicat, escaladă la înălţime şi obstacole provocatoare:
conţine traseele Roşu, Violet şi Super Violet
Grad de dificultate extrem, traseu situate la înălţime de 25 de metri, pasale
pentru testarea stabilităţii,coborâre finală de 100 de metri: conţine traseele
negru, Super Negru, Imposibil şi Grande Tirola
13 https://www.appenninoreggiano.it/it/detail/parco-avventura-cerwood
48

• Kronaction – San Giorgio

Este situat în Tirolul de Sus, în apropierea lacului Issengo, fiind şi cel mai mare
parc de aventură din provincie. Pregătirea turiştilor se face atât fizic, înaintea
parcurgerii traseelor cât şi online, datorită tutorialelor video de pe site.
Figura 3.2. Harta parcului de aventură Kronaction

Sursa: https://kronaction.com/parco-avventura/parcours/?lang=it
Conform Figurii 3.2, Harta Parcului de Aventură Kronaction, există unsprezece

trasee 14 potrivite pentru toată familia şi care pornesc de la dificultate scăzută,
pentru copii între 3 şi 6 ani, până la foarte dificile pentru turiştii care au peste 16 ani.
Totodată, coborârea se poate realiza în oricare dintre cele 140 de staţii aflate pe tot
parcusul traseelor. La cele 11 trasee se adaugă şi posibilitatea de a experimenta
căderea în gol de la 15 metri printr-un mecanism asemănător cu un leagăn uriaş
situate în cel mai înalt punct al parcului.
Clasificarea traseelor după gradul de dificultate s-a realizat după cum
urmează:
Tabelul 3.2 Organizarea traseelor din Parcul de Aventură Kronaction pe

grade de dificultate
Trasee Grad de dificultate
Bingo
Grad de dificultate scăzut, destinat copiilor între 3 şi 6 ani,
Taka Tuka
trasee la înălţime de 2 metri, părinţii trebui să îi însoţească
Pirat
de la sol
Luke cel Norocos
Family Grad de dificultate moderat, destinate copiilor cu vârste
14 https://kronaction.com/parco-avventura/parcours/?lang=it
49

Trasee Grad de dificultate

Sălbatic cuprinse între 6 şi 8 ani, înălţime de 3,5 metri
Diaspozitive
Polivalent
Grad de dificultate ridicat, destinate copiilor cu vârste
Friends
cuprinse între 8 şi 16 ani, înălţime cuprinsă între 6 şi 20 de
Profi
metri
Extrem
Sursa: prelucrare date după https://kronaction.com/parco-avventura/parcours/?lang=it
Maniera în care traseele parcului sunt organizate este sugestivă pentru

strategia de satisfacere a tuturor consumatorilor, indiferent de vârstă, care a fost
adoptată pentru a deservi principalului scop şi anume obţinerea de profit. Totodată,
echipa de marketing şi promovare a optat pentru adoptarea unor denumiri cât mai
atractive în ceea ce priveşte traseele parcului pentru a spori atractivitatea pentru
fiecare traseu.
4. Serviciile de agrement-divertisment oferite

La nivelul anului 2023, când tot mai multe parcuri de aventură devin atracţii
turistice pentru grupuri numeroase sau familii, dezvoltarea acestor structuri se face
ţinând cont de modalitatea prin care pot deveni şi mai atractive în vederea atragerii
tot mai multor vizitatori. Deoarece în prezent s-au deschis tot mai multe astfel de
structuri, antreprenorii locali au descoperit că ele sunt o modalitate ideală de a
atrage profit şi au luat decizia de a implementa şi servicii de agrement-divertisment
în toate parcurile deschise la momentul actual. Serviciile de divertisment care se
regăsesc în oferta parcurilor vin în completarea traseelor şi curselor cu obstacole şi
sunt populare în special pentru familiile cu copii mici, aceştia fiind principalii
consumatori.
Întrucât unele trasee sunt dificil de parcurs de către membrii cei mai mici ai
unui grup, antreprenorii pun la dispoziţia lor spaţii destinate special pentru jocuri şi
petrecere a timpului într-o manieră activă şi sigură, în timp ce restul de membri ai
grupului se pot distra pe trasee. Cele mai mari parcuri de aventură de pe teritoriul
Italiei au abordat acceaşi strategie de marketing, fapt ce reise şi din popularitatea
acestora crescândă şi dezvoltarea continuă.
• Parco Avventura Cerwood

Pe lângă cele 23 de trasee pe care le deţine, Parco Avventura Cerwood are şi
alte structuri amenjate pentru divertismentul copiilor, oferta turistică fiind compusă
din 15:loc de joacă: este situat în vecinătatea traseelor şi este destinată copiilor care
au o înălţime mai mică de 140 de centimetri şi conşine: autovehicule destinate
utilizării de către copii, trambuline, căsuţe în copaci echipate cu topogane gonflabile,
căsuţe din lemn şi gropi cu lăzi cu nisip, excursii „Pe calea gnomilor”: sunt organizate
mici excursii de cercetare a mediului de viaţă a figurilor mitice precum dragoni,
vrăjitoare, elfi şi gnomi. Se organizează duminica pentru grupuri de 6 persoane şi au o
15 https://www.appenninoreggiano.it/en/scheda/cerwood-adventure-park
50

durată de o oră şi jumătate, labirintul „Dedalus”: este un atelier prin care copiii pot
învăţa prin joc despre impactul pe care îl are omul asupra biodiversităţii mediului
înconjurător, tir cu arcul, zone de paintball, piste de aventură „Tubby”: coborârea pe
piste special amenajate se face folosind plute gonflabile, cursuri de canoe: se
desfăşoară pe fluxurile inferioare ale căilor navigabile amenajate artificial şi este o
varianta disponibilă pentru grupuri de minim 5 persoane şi maxim 12 persoane, cursuri
de alpinism, jocuri de treasure hunt: are o durată de două ore jumătate şi se
desfăşoară pe un traseu care împrejmuieşte parcul de aventură.
• Knoraction-San Giorgio
Cel mai mare parc de aventură din regiunea Tirolul de sus, Kronaction-San
Girgio şi-a mărit oferta turistică prin activităţi extra pentru cei mici dar şi pntru
pasionaţii de aventură dar care nu doresc să experimenteze cele 11 trasee. Parcul de
aventură a ajuns în atenţia consumatorilor de adrnalină prin umrătoarele opţiuni de
divertisment:, Power Fan: asigură o cădere liberă în siguranţă de la 13 metri şi este
destinat oricărei persoane care are peste 110 centrimetri şi 6 ani, Copacul pentru
căţărare: are o înălţime de 20 de metri şi este prevăzut cu chingi de siguranţă şi
structuri de prindere, Mega Leagănul: asigură o cădere în gol de la 15 metri printr-un
mecanism care produce o mişcare de balans specifică leagănelor şi Corn Action:
labirint prin porumb care include provocări, puzzle-uri şi jocuri de testare a
abilităţilor de orientare în spaţiu a celor mici.
5. Circulaţia turistică din parcurile de aventură din Italia

Odată cu dezvoltarea parcurilor de aventură şi adăugarea unor servicii de
divertisment complementare, circulaţia turistică a cunoscut un trend ascendent pe
teritoriul Italiei, atât economia locală cât şi cea naţională bucurându-se de un aport
substanţial de capital datorită dorinţei de aventură crescânde a turiştilor. În principal
punctele forte care conferă atractivitate parcurilor de aventură din punct de vedere
al circulaţiei turistice sunt 16:
Localizarea propice pentru a desfăşura activităţi fără a fi nevoie o deplasare
pe timp îndelungat
• Dat fiind faptul că tot mai multe parcuri se deschid de la an la an, acest
fenomen permite accesul în mod facil a tot mai multor grupuri care nu au
posibilitatea de a se deplasa la mare depărtare de locul de reşedinţă. Fiecare
provincie de pe teritoriul Italiei are cel puţin un parc de aventură astfel că
vizitarea acestora se poate face într-un interval scurt de timp, precum într-o
după-amiază.
Accesul este permis pentru familii întregi sau grupuri mari
• Traseele parcurilor de aventură sunt gândite astfel încât gradele diferite de
dificultate sunt accesibile tuturor categoriile de vârstă astfel că toţi membrii
familiei au acces la activităţi care să îi ţină ocupaţi. În timp ce adulţii şi copiii
peste 12 ani se pot bucura de traseele complicate şi pline de adrenalină, copiii
16 https://en.yumping.it/high-ropes
51

cu vârste mai mici pot participa la activităţi dedicate explorării mediului

înconjurător în siguranţă.
Preţul este accesibil
• În ciuda inflaţiei care afectează economia mondială, preţul unui bilet pentru
intrarea în parcurile de aventură rămâne accesibil pentru mai mult categorii
sociale, conferind un avantaj pentru dezvoltarea şi profitabilitatea unei astfel
de structuri. Din punct de vedere al accesibilităţii parcurilor, acestea sunt
deschise pe tot parcursul anului însă există perioade în care, conform
reprezentanţilor acestor structuri a existat o cerere ridicată pentru
achiziţionarea de rezervări comparativ cu alte perioade din an.
Figura 5.1 Grafic privind rezervările pe luni în parcurile de aventură care au

trasee cu frânghii
Sursa: date prelucrate după https://en.yumping.it/high-ropes
În urma analizării Figurii 5.1 Grafic privind rezervările pe luni în parcurile de

aventură care au trasee cu frânghii, reiese faptul că cele mai prielnice momente
pentru rezervări sunt finalul verii, mai precis luna August când majoritatea italienilor
solicit concediu de odihnă, finalul primăverii care coincide cu finalul lunii Aprilie şi
luna Mai dar şi lunile mai friguroase precum Decembrie şi Ianuarie atunci când fluxul
scăzut de turişti confer un timp de aşteptare redus. Cu toate acestea, se poate
oberva faptul că prezenţa parcurilor de aventură este considerate o noutate, în
tocmai cum am prezentat în subcapitolele anterioare, dovadă fiind faptul că nivelul
rezervărilor unei astfel de structure nu trece în nicio lună de nivelul de 40%, fiind un
prag mic faţă de parcurile de distracţii, care la nivelul anului 2020 aveau peste
1.000.000 de intrări turistice 17. După cum este ştiut, economia actuală trece prin
schimbări accentuate în ceea ce priveşte nivelul salariilor dar şi a posibilităţilor de
achiziţie. Astfel că, tot mai multe persoane sunt satisfăcute în moentul în care li se
17https://www.statista.com/statistics/551349/number-of-amusement-parks-admissions-and-attendances-by-
region-in-italy/
52

oferă beneficii financiare sau cadouri care pot să scutească o parte din chetuielile
zilnice.
Figura 5.2. Grafic privind preferinţele turiştilor pentru rezervarea unei

experienţe în parcurile de aventură care au trasee cu frânghii din Italia
Sursa: prelucrare date după https://en.yumping.it/high-ropes
În această categorie putem include şi cardurile cadou care pot fi achiziţionate

pentru a fi oferite altor persoane, fapt ce reiese din Figura 5.2 Grafic privind
preferinţele turiştilor pentru rezervarea unei experienţe în parcurile de aventură care
au trasee cu frânghii din Italia. Se poate observa cum peste 50% dintre cei care
vizitează parcurile de aventură preferă să le fie achiziţionată o experienţă în cadrul
acestor structuri fără a avea o dată fixată şi pe care ulterior o pot personaliza după
preferinţele individuale.
6. Concluzii şi propuneri
În ceea ce priveşte dorinţa tot mai evidentă a turiştilor de a avea parte de
vacanţe unice şi pline de adrenalină, tour operatorii optează tot mai mult pe
realizarea de pachete şi oferte pentru turiştii dornici de aventură şi care eventual
aleg să îşi petreacă vacanţa într-un mod activ fără a fi nevoiţi să renunţe la confort şi
serviciile de agrement obişnuite. Datorită acestor considerente, turismul de aventură
se află printre preferinţele tot mai multor europeni care sunt cunoscuţi pentru
deschiderea faţă de un mod de viaţă activ şi mereu în căutare de experienţe noi şi
unice. Tocmai de aceea, piaţa turismului de aventură din Italia este una în creştere,
atrăgând anual tot mai mulţi turişti atât de pe plan naţional cât şi internaţional. Din
dorinţa de a echilibra obţinerea de profit şi conservarea mediului natural au luat
fiinţă parcurile de aventură care, prin natura lor, promovează opţiunile eco-friendly
de agrement şi care totodată aduc în atenţia turiştilor beneficiile pe care natura le
are asupra sănătăţii şi a modului în care relaţionăm cu patrimoniul natural, asigurân
succesul pe termen lung a acestor afaceri.
Piaţa parcurilor de aventură din Italia deşi este una destul de nouă, fiind o
tendinţă apărută în jurul anului 1980, este în plin avânt economic, în principal
datorită ofertei turistice atractive. Gama largă de activităţi precum traseele de
frânghii, tiroliene, căţărări în copaci şi cursele de obstacole sunt elemente atractive
53

şi care se adresează tuturor categoriilor de vârstă, de astfel deschiderea faţă de

diversitatea demografică a fost şi motorul acestor afaceri. Odată cu integrarea
tehnologiei şi a inovaţiei în turismul de aventură şi sectorul parcurilor, tot mai mulţi
turişti au descoperit opţiunile pe care le au pentru a participa la astfel de experienţe
întrucât dezvoltarea aplicaţiilor mobile a paginilor de social media şi a site-urilor a
dus la simplificarea procesului de căutare. Cu toate acestea, în orice sector al
economiei există posibilitatea de a îmbunătăţi aspecte practice care să asigure
oportunitatea de a obţine un nivel ridicat al profitului. În urma analizei realizate
pentru a concepe această lucrare am observat câteva aspecte cheie ce ar putea fi
îmbunătăţite pentru a asigura profitabilitatea sporită a turismului de aventură şi
îndeosebi a parcurilor de aventură din Italia şi anume:
• Dezvoltarea şi implementarea unor practici de turism durabil. Pentru a-şi
menţine proziţia de atractivitate pe piaţă, parcurile de aventură trebuie să ia
în considerare soluţii pentru a minimiza impactul pe care îl au asupra naturii,
aici referindu-ne la lucrările de dezvoltare a infrastructurii turistice şi a
poluării ce poate apărea în urma turistilor. Acest aspecte poate fi îmbunătăţit
prin dezvoltarea unor programe de conştintizare şi sensibilizare a publicului în
colaborare cu administraţiile publice.
• Consolidarea reglementărilor privind siguranţa turiştilor: Deşi parcurile de
aventură sunt proiectate astfel încât să fie conforme din puncte de vedere al
practicilor de siguranţă, ar trebuie să se opteze pentru o echipă bine instruită
de personal care să asigure desfăşurarea în condiţii optime a traseelor pentru a
minimiza riscurile de accidentare.
• Investiţii sporite în marketing şi promovare: Cu toate că fiecare parc din Italia
are propriul site şi o pagină de promovare pe platformele de social media,
trebuie să se pună accent pe materialele promoţionale care sunt distribuite
frecvent şi pe tendinţele în continuă schimbare din punct de vedere al mediului
online. Totodată este necesară o abordare care să atragă clientela şi care să se
asigure că promovare este constantă şi că materialele informative ajung la
publicul ţintă.
• Este necesară continuarea cercetării şi inovării în domeniu. Învestiţiile în
cercetare pot procira informaţii esenţiale cu privire la noile tendinţe de pe
piaţă dar şi în legătură cu viitoarele practici ce urmează a se dezvolta şi a
influenţa piaţa.
Webografie
https://www.ttgasia.com/2022/07/25/the-spirit-of-adventure/
https://www.softplay.com/blog/how-to-design-an-adventure-park/
https://primalecco.it/attualita/a-dervio-il-primo-parco-avventura-sullacqua-in-italia/
https://www.appenninoreggiano.it/it/detail/parco-avventura-cerwood
https://kronaction.com/parco-avventura/parcours/?lang=it
http://www.parcoavventuraetna.it/it/526/1/chi-siamo.html
https://www.vejadventure.it/i-percorsi/
54

http://www.parcoavventuraetna.it/it/621/1/altre-attivit%C3%83%C2%A0.html
https://www.vejadventure.it/caccia-al-tesoro/
https://en.yumping.it/high-ropes
https://www.statista.com/statistics/551349/number-of-amusement-parks-
admissions-and-attendances-by-region-in-italy/
55

Smart Student 2023

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Smart Student 2023

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Centrul de Cercetare „Strategii de Dezvoltare a

Sistemelor Economice Competitive”

Universitatea „Dunărea de Facultatea de Economie şi

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi

Smart Student Revista de cercetare ştiinţifică studenţească

Universitatea „Dunărea de Facultatea de Economie şi

Universitatea „Dunărea de Facultatea de Economie şi

Cercetare privind inteligența emoțională în leadership în cadrul Erasmus Student

Rolul simulatoarelor de afaceri în dezvoltarea leadershipului ......................... 22

Analiza valorii serviciilor oferite de incubatoarele de afaceri pentru beneficiarii

Piaţa turismului de aventură în Europa.................................................... 44

Universitatea „Dunărea de Facultatea de Economie şi

Cercetare privind inteligența emoțională în leadership

Cuvinte cheie: leadership, inteligență emoțională, management, organizației non-guvernamentală

Universitatea „Dunărea de Facultatea de Economie şi

Aspecte teoretice privind inteligența emoțională în leadership

Universitatea „Dunărea de Facultatea de Economie şi

Leadership-ul autocratic este considerat un stil de leadership totalitar, munca și

Universitatea „Dunărea de Facultatea de Economie şi

colabora, lucra în echipă, de a comunica și de a gestiona relațiile în raport cu alte

Universitatea „Dunărea de Facultatea de Economie şi

Descrierea organizației Erasmus Student Network

Fig. 1 Evoluția numărului resurselor Fig. 2 Evoluția numărului de studenți

Resursele umane în cadrul asociației sunt împărțite în trei categorii: membrii ai

Universitatea „Dunărea de Facultatea de Economie şi

membrii ai asociației prin inițiativa lor de a participa la evenimentele organizate de

Fig. 3 Venituri și cheltuieli

În concluzie, se poate afirma că organizația Erasmus Student Network este

Cercetare privind inteligența emoțională în leadership în cadrul Erasmus Student

Universitatea „Dunărea de Facultatea de Economie şi

H1. Persoanele cu o inteligență emoțională dezvoltată sunt capabile să

Universitatea „Dunărea de Facultatea de Economie şi

Fig. 4 Distribuția Fig. 5 Distribuția Fig. 6 Distribuția Fig. 7 Distribuția

Fig. 8 Modelul conceptual al cercetării corelaționale

1. Prima ipoteză urmărește existența relației de cauzalitate dintre gestionarea

Universitatea „Dunărea de Facultatea de Economie şi

adecvată a reacțiilor de moment, iar variabila dependentă de importanța acordată

Q1. Inteligența emoțională joacă un rol crucial în înțelegerea și gestionarea

Tabelul 1. arată coeficientul de corelație Pearson R, ce are valoarea de 0.519,

Tabelul 1. Raport model corelațional aferent ipotezei H1

Testul ANOVA prezentat în tabelul 2. subliniază că modelul de regresie liniară

Tabelul 2. Metoda ANOVAa aferentă ipotezei H1

Modelul de regresie pentru ipoteza H1 este reprezentat prin ecuația:

Universitatea „Dunărea de Facultatea de Economie şi

folosit pentru a prezice variabila dependentă IAIE. Pentru fiecare unitate

Tabelul 3. Coeficienții de corelație asociați modelului linear aferent ipotezei H1

2. A doua ipoteză urmărește existența relației de cauzalitate dintre limitarea

Q1. Inteligența emoțională este asociată cu abilitatea de a înțelege și gestiona

Coeficientul de corelație Pearson R reprezentat în tabelul 4. calculat prin

Universitatea „Dunărea de Facultatea de Economie şi

Tabelul 4. Raport model corelațional aferent ipotezei H2

Testul ANOVA prezentat în tabelul 5. asociat acestei ipoteze demonstrează că

Tabelul 5. Metoda ANOVAa aferentă ipotezei H2

Modelul de regresie pentru ipoteza H2 este reprezentat prin ecuația:

IAIECP = 0.845 + 0.803 x LSVP,unde:

Universitatea „Dunărea de Facultatea de Economie şi

Tabelul 6. Coeficienții de corelație asociați modelului linear aferent ipotezei H2

3. A treia ipoteză urmărește existența relației de cauzalitate dintre inițierea și crearea

Q1. Inteligența emoțională facilitează comunicarea autentică și dezvoltarea

Tabelul 7. prezintă coeficientul de corelație Pearson R calculat de 0.508, ceea ce

Testul ANOVA prezentat în tabelul 8., argumentează că modelul de regresie

Universitatea „Dunărea de Facultatea de Economie şi

Tabelul 8. Metoda ANOVAa aferentă ipotezei H3