LUCRARE DE CERCETARE: TENDINŢE ÎN EVOLUŢIA MANAGEMENTULUI

RESURSELOR UMANE - STRATEGII DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A ACESTUIA ÎN ORGANIZAȚIILE

MULTINAŢIONALE

Introducere
Cercetarea de față analizează practicile managementului resurselor umane în organizaţiile
multinaţionale. Motivul pentru alegerea subiectului a fost faptul că, în prezent, capitalul uman
poate oferi un avantaj competitiv pentru o organizație, care asigură supraviețuirea și dezvoltarea
ei. Principalul atu al cunoștințelor și utilizarea acestuia în practica corporativă înseamnă
valorificarea oportunităților ce se deschid, ca principală sursă de beneficii pentru organizații.
Acest aspect presupune identificarea instrumentelor manageriale cele mai eficiente. Această
cercetare își propune să dezvolte practici de management al resurselor umane şi să utilizeze
aceste practici pentru a promova conștientizarea rolului covârșitor al acestora în organizaţie.
Actualitatea acestei lucrări se bazează pe faptul că resursele umane sunt resursele principale ale
oricărei organizații, care sunt un factor decisiv în determinarea succesului sau eșecului acestora,
în oricare dintre fazele sale.
Cercetarea îşi propune să evalueze eficacitatea managementului resurselor umane în
organizaţie. De aceea, s-au identificat punctele tari și punctele slabe ale sistemului de
management al resurselor umane și s-au emis recomandări pentru soluționarea deficiențelor din
sistem.
Etapele Cercetării
Cercetarea a constat în prelucrarea informațiilor obținute în timpul aplicării
chestionarelor, precum și a interviurilor cu conducerea organizaţiilor. S-au avut în vedere
diferitele teorii motivaționale pentru a afla modul în care motivația angajaților influenţează
performanța lor, examinarea diferitelor teorii motivaționale în legătură cu performanța
angajaților, identificarea și examinarea diferiţilor factori care pot motiva personalul la locul de
muncă actual, de a afla cum motivația ajută la creșterea performanței angajaților, de a examina
conexiunea dintre motivația angajaților și performanța acestora.
Oportunitatea temei de cercetare în domeniul managementului resurselor umane constă în
evaluarea practicilor și performanța resurselor umane. Prin rigurozitatea informaţiilor, lucrarea
urmărește îmbunătățirea performanței. În prezent, organizațiile din întreaga lume se confruntă cu
provocări critice, iar supraviețuirea a fost legată de dezvoltarea de noi capacități în domeniul
resurselor umane. Devine imperios necesar să se găsească oportunități prin aceste provocări
emergente, cum ar fi: globalizarea, managementul schimbării, investițiile în capitalul uman,
creșterea etc. Strategiile de resurse umane pot fi utilizate ca un instrument vital pentru succes.
Realizarea obiectivelor organizaționale poate fi realizată cel mai bine prin intermediul
procedeelor care utilizează resursele umane ca principală resursă în organizații. Resursele umane
sunt active de importanță strategică pentru organizaţii. De aceea, politicile de resurse umane sunt
orientate spre realizarea obiectivelor organizațiilor.
 Managementul resurselor umane este de o importanță deosebită în interiorul
organizaţiilor, deoarece contribuie semnificativ la performanța lor și la creştere economică.
Managementul resurselor umane este esențial pentru dezvoltarea abilităților și atitudinilor care
conduc la realizarea sarcinilor cu succes. Managementul resurselor umane aduce o contribuţie
deosebită organizaţiilor, ajutându-le în adoptarea unor strategii inteligente de cultură
organizaţională, care au capacitatea de a stimula organizaţiile să atingă performanţa.
Organizațiile se preocupă pentru îmbunătățirea calității și performanței bunurilor,
serviciilor și operațiunilor lor. Motivele acestui demers pot fi diferite în funcție de scopurile pe
care organizațiile și le-au stabilit. O strategie importantă pentru atingerea unei dezvoltări și
obiective mai ridicate este motivația. O angajare motivată poate produce eficacitate și o calitate
mai bună a muncii, ceea ce înseamnă că motivația acționează ca factorul decisiv pentru progresul
organizațiilor. Prin urmare, o cunoaștere profundă a motivației este esențială pentru dezvoltare și
succes.
Concluzii
Cercetarea s-a bazat pe un sondaj reprezentativ, realizat la nivelul organizațiilor
multinaţionale din România. Studiind literatura de specialitate, s-au observat aspectespecifice
care definesc managementul resurselor umane, care acoperă recrutarea, formarea, promovarea,
comunicarea și stimulentele angajaților. Cercetarea mai descrie practici în domeniul
managementului resurselor umane, acestea fiind utilizate în domeniile de formare, leadership,
motivare și comunicare. De asemenea, s-a focalizat asupra structurilor și practicilor
internaționale sau globale de management al resurselor umane, inclusiv asupra utilizării
sistemelor de informații despre resursele umane la nivel mondial și practicile globale de
gestionare a competenţelor. Din studiul literaturii de specialitate, s-au identificat câțiva factori
asociați cu leadershipul care determină motivația angajaților. Pe lângă stilul de leadership,
comunicarea managerului este un alt factor care influențează motivația angajaților, explicându-se
importanța comunicării managerului pentru motivația și rezultatele angajaților. Comunicarea
eficientă necesită utilizarea anumitor strategii pozitive de către manager, pentru a inspira
angajații și pentru a obține rezultate mai bune, aceasta incluzând următoarele: comunicare
bidirecțională, comunicare respectuoasă, comunicare carismatică, comunicare vizuală, ascultare,
oferire de răspunsuri și feedback.

Necesitatea lucrării constă în consolidarea rolului departamentului managementului

resurselor umane și modul în care angajaţii înţeleg întregul proces de conducere și cultura
organizației. Managementul resurselor umane este de o importanță deosebită în interiorul
organizaţiilor, deoarece contribuie semnificativ la performanța lor și la creştere economică.
Managementul resurselor umane este esențial pentru dezvoltarea abilităților și atitudinilor care
conduc la realizarea sarcinilor cu succes. Managementul resurselor umane aduce o contribuţie
deosebită organizaţiilor, ajutându-le în adoptarea unor strategii inteligente de cultură
organizaţională, care au capacitatea de a stimula organizaţiile să atingă performanţa.
Organizațiile se preocupă pentru îmbunătățirea calității și performanței bunurilor, serviciilor și
operațiunilor lor. Motivele acestui demers pot fi diferite în funcție de scopurile pe care
organizațiile și le-au stabilit. O strategie importantă pentru atingerea unei dezvoltări și obiective
mai ridicate este motivația. O angajare motivată poate produce eficacitate și o calitate mai bună a
muncii.

Utilitatea cercetării
• Percepția departamentului managementului resurselor umane în totalitatea sa, care
presupune luarea în considerare a componentelor sale (operaționale și strategice), prima
componentă referindu-se la rolul jucat de acest departament în atingerea obiectivelor în
organizații, pe termen scurt, și ce-a de-a doua componentă care proiectează viziunea de
dezvoltare pe termen lung.
• Utilizarea înaltei tehnologii pentru a ameliora procesul de luare a deciziilor strategice.
• Identificarea celor mai eficiente metode și tehnici manageriale de planificare,
organizare, motivare, coordonare și control a resurselor umane în organizație.
Argumente pro:
Aceasta cercetare a generat interes pentru multe dintre organizațiile aflate în studio.
Dezvoltarea unor serii de studii axate pe nivelul de pregătire a practicienilor în
managementul resurselor umane din organizațiile care operează în România. Aceasta înseamnă,
efectuarea unei analize a ofertei educaționale din acest domeniu, precum și stabilirea
beneficiarilor acestor oportunități.
Necesitatea amplificării studiilor pentru înţelegerea evoluţiei conceptelor ştiinţifice în
domeniul managementului resurselor umane, necesare pentru determinarea direcţiilor dezvoltării
lor ulterioare.
Argumente contra:

Mărimea eșantionului utilizat în cercetarea empirică a fost limitat din motive

metodologice la 30 organizații din industria alimentară și nealimentară din România, ceea ce nu
permite un grad mare de generalizare a rezultatelor obținute și pentru firme din alte industrii din
România.
Identificarea anumitor bariere în modul de abordare și organizare a procesului de
evaluare a performanței angajaților din organizațiile multinaționale din România.