Exerciții rezolvate în statistică:

Tema 4: Probabilități și variabile aleatorii

1. Să presupunem că probabilitatea de a avea o unitate defectă pe o linie de asamblare este
0,05. Dacă setul de unități finalizate constituie un set de încercări independente:

2. Care este probabilitatea ca dintre 10 unități, două să fie defecte?

3. Și că cel mult două sunt defecte?

4. Care este probabilitatea ca cel puțin unul să fie defect?

SOLUŢIE:

δ i o variabilă aleatoare care reprezintă starea unei unități finalizate pe linia de asamblare la
Fie

momentul i , unde δ i = 1 dacă unitatea este defectă și δ = 0 în caz contrar. Variabila δ urmează
o distribuție Bernoulli cu parametrul p=0,05, conform datelor inițiale ale problemei. De asemenea,
rețineți că un set de unități finalizate constituie un set de teste independente, deci numărul de unități
defecte dintr-un total

din n unități completate (δ1

δ
n), adică η
n,p= ∑ δ
i , urmează o distribuție
i=1

binom de parametri nyp=0,05. Având aceste considerații inițiale, trecem la rezolvarea problemei:

1. Să trecem la calculul:

P (ocons = 2) = 2 0 ] *0052*(1-0,05) = 0,0476

 2. Va trebui să:

| 10 | 10/
η ≤ 2) =
i I* 0,05 * (1 - 0,05)
P ( i 10 i
10,0'05 =0,9984

3. In cele din urma:

| 10 | 0 10—0

η ≥
P ( 10,0'005 1) = 1 - P ( η 10,0'05 = 0) = 1 - 0 l * 0,05
0
* (1 - 0,05) =1-
0,5987=0,4013

2. Managerul unui restaurant cu rezervare știe din experiență că 20% dintre persoanele
care rezervă o masă nu vor participa. Dacă restaurantul acceptă 25 de rezervări, dar are doar
20 de mese, care este probabilitatea ca tuturor celor care frecventează restaurantul să li se
atribuie o masă?

SOLUŢIE:

Să reprezentăm prin variabila aleatoare δ

decizia de a participa în final ( = 0) sau nu ( δ = 1) δ
la restaurant de către o persoană care a făcut o rezervare. Această variabilă urmează o distribuție
Bernoulli cu parametrul p = 0,2, în conformitate cu enunțul exercițiului. Presupunând că diferitele

rezerve sunt independente unele de altele, avem că, dintr-un total de n rezerve ( δ 1 …. δ n ),
numărul femeilor care merg în final la restaurant este o variabilă n

aleator Yn = ∑δ 1 , cu distribuția binomială a parametrilor nyp=0,2. În cazul particular i = 1

a problemei, n=25. Așadar, pentru acele persoane care frecventează restaurantul celor 25 care au
făcut rezervare pentru a avea masă, trebuie să se întâmple ca să participe 20 sau mai puțin. Deci
trebuie să:

20 25

P(Y ≤ 20) = ∑
eu • I *0,2 i *(1 - 0,2) 25 - i
= 0,5799
i=0I )i
3. O companie de electronice observă că numărul de componente care se defectează înainte
de 100 de ore de funcționare este o variabilă aleatorie Poisson. Dacă numărul mediu al
acestor defecțiuni este de opt,

1. Care este probabilitatea ca o componentă să se defecteze în 25 de ore?

2. Și că nu mai mult de două componente se defectează în 50 de ore?

3. Care este probabilitatea ca cel puțin 10 să eșueze în 125 de ore?

SOLUŢIE:

Fie δ variabila aleatoare, cu o distribuție Poisson cu parametrul λ δ = E [ δ ] = 8, care

determină numărul de componente care se defectează înainte de a finaliza 100 de ore de
funcționare.

1. Având în vedere că sunt îndeplinite anumite condiții de regularitate, putem presupune că o

variabilă η care măsoară numărul de componente care se defectează înainte de a finaliza 25 de ore
de funcționare urmează o distribuție Poisson cu parametrul λη=E[η]=8=4=2.
Prin urmare, probabilitatea dorită este următoarea:

P=( η = 1) = 1! *e - 2
= 0,27067

λ
2. În mod similar, definim o variabilă aleatoare U cu o distribuție Poisson a parametrului U = 8
= 2 = 4, care măsoară numărul de componente care se defectează înainte de a finaliza 50 de ore de
funcționare. Apoi are ca:

2i

≤ 2) = ∑
= 0,2381
4
P(U *
i !
e - 4
i = 0

3. În același mod, definind o variabilă aleatoare V cu o distribuție Poisson a parametrului λ V =

10 , obținem:

10 i

P(V ≥ 10) = 1 - P ( V < 10) = 1 - ∑ 10

*e - 10
= 0,41696
i!
i=0

4. Fieλ și η variabilele aleatoare care numără de câte ori apar 1 și, respectiv, 6 în 5
aruncări de zar. Sunt λ și η independente?

SOLUŢIE:

λ și η urmează o distribuție binomială cu parametrii n=5 și p=1/6. Să vedem printr-un

Variabilele

contraexemplu, că λ și η nu sunt independente. Pe de o parte, trebuie să:

P=( λ = 0, η = 0) =
(2)

dar

P( λ = 0) =P( η=
= 0) 5
(( 2N (( 5N 10
P=( λ = 0, η = 0) =i • ≠ P ( λ = 0) * P ( η = 0) = i • ,
2 5

(3 J (6 J
concluzând astfel că variabilele nu sunt independente.

5. Să presupunem că producția pe zi de 850 de piese fabricate conține 50 de piese care nu

îndeplinesc cerințele clienților. Două piese sunt selectate la întâmplare din lot fără înlocuire.
Fie variabila aleatoare X egală cu numărul de piese din eșantion care nu sunt conforme. Care
este funcția de distribuție cumulativă a lui X?

SOLUŢIE:

La întrebare se poate răspunde găsind mai întâi funcția de masă de probabilitate a lui X.

P(x=0)= (800/850)(799/849)=0,886

P(x=1)=2(800/850)(50/849)=0,111

P(x=2)=(50/850)(49/849)=0,003

Prin urmare,

F(0)=P(x ≤ 0 )=0,886
F(1)=P(x ≤ 1 )=0,886+0,111=0,997
F(2)=P(x ≤ 2)=1

6. Fiecare probă de aer are o șansă de 10% să conțină o anumită moleculă rară. Să
presupunem că eșantioanele sunt independente în raport cu prezența
moleculă rară. Găsiți probabilitatea ca în următoarele 18 probe, exact 2 să conțină molecula
rară.

SOLUŢIE:

Fie X = numărul de probe de aer care conțin molecula rară în următoarele 18 probe analizate.
Atunci X este o variabilă aleatoare binomială cu p=0,1 și n=18. Prin urmare,

P(X=2)= ( 28 (0,2 ( 0,9 ) 16).

,(18 ^
Acum eu I= (18!/ [ 2!16! ] ) = 18(17)/2 = 153. Prin urmare,

P ( x = 2) = 153(0,1) 2 (0,9) 16 = 0,284

7. Un avion de înaltă performanță conține trei computere identice. Numai unul este utilizat
pentru operarea aeronavei; restul de două sunt piese de rezervă care pot fi activate în cazul în
care sistemul primar se defectează. În timpul unei ore de funcționare, probabilitatea unei
defecțiuni în computerul principal (sau în oricare dintre sistemele de rezervă activate) este de
0,0005. Presupunând că fiecare oră reprezintă o încercare independentă,

(a) Care este timpul mediu de defectare a celor trei computere?

(b) Care este probabilitatea ca toate cele trei computere să se defecteze într-un zbor de 5
ore?

SOLUŢIE:

Fie X să desemneze numărul de ore până când toate cele trei sisteme eșuează și să fie X1, X2 și X3
să desemneze numărul de ore de funcționare înainte de o defecțiune a primului, al doilea și,
respectiv, al treilea computer utilizat. Deci, X=X1+X2+X3. În plus, se presupune că orele cuprind
teste independente cu probabilitatea cu probabilitate constantă de defecțiune p=0,0005 și r=3. Prin
urmare,
Care este probabilitatea ca toate cele trei computere să se defecteze într-un zbor de 5 ore?

Probabilitatea cerută este P(x ≤ 5) și

3(3) 3 ______ ( 4) ______________
P(x ≤ 5)=P(x=3)+P(x=4)+P(x=5)=0,0005 + I 2 I 0,0005 3 (0,9995)+
3

121 0.00053(0.9995)

-10 -10 -10 -10

=1.25*10 +3,75*10 +7,49*10 =1,249*10

8. Un lot conține 100 de bucăți de la un furnizor local de țevi și 200 de bucăți de la un

furnizor de țevi de stat vecin. Dacă patru piese sunt selectate la întâmplare și fără înlocuire,

(a) care este probabilitatea ca toți să fie de la furnizorul local?

(b) Care este probabilitatea ca două sau mai multe piese din eșantion să provină de la
furnizorul local?

(c) Care este probabilitatea ca cel puțin o parte din eșantion să provină de la furnizorul
local?

SOLUŢIE:

care este probabilitatea ca toți să fie de la furnizorul local?

Fie X egal cu numărul de bucăți din proba de la furnizorul local. Atunci x are o distribuție
hipergeometrică și probabilitatea necesară este P(x=4). Prin urmare,

< 100200 I
« I4 JI 0 J
P(x=4)= =0.0119
< 300 J
eu 4J

Care este probabilitatea ca două sau mai multe piese din eșantion să provină de la furnizorul local?

(100200 J (100 J < 200 J (100 J < 200 J)

„z l 2 )2J l 3 Jl 1 J l 4)0)
P(x ≥ 2) = + + = 0.298+0.098+0.0119=0.408
 < 300 J < 300 J < 300 J
l4J l4J l4J

Care este probabilitatea ca cel puțin o parte din eșantion să provină de la furnizorul local?

(100 200 A
0 J! 4)
•
P(x > 1) = 1 - P ( x = 0) = 1 - M = 0,196
( 300A
! 4J

9. Să presupunem că numărul de imperfecțiuni dintr-un fir de cupru subțire urmează o

distribuție Poisson cu o medie de 2,3 imperfecțiuni pe milimetru.

(a) Aflați probabilitatea a 2 imperfecțiuni într-un milimetru de sârmă.

(b) Găsiți probabilitatea a 10 imperfecțiuni în 5 milimetri de sârmă.

(c) Determinați probabilitatea apariției a cel puțin unei imperfecțiuni în 2 mm de sârmă.

SOLUŢIE:

(a) Aflați probabilitatea a 2 imperfecțiuni într-un milimetru de sârmă.

Atunci E(x)=2.3 imperfecțiuni și

-2.3 2
P(x=2)= e = 0,265
2!

(b) Găsiți probabilitatea a 10 imperfecțiuni în 5 milimetri de sârmă.

Fie X numărul de imperfecțiuni în 5 mm de sârmă. Atunci X are o distribuție Poisson cu

E(x)=5mmx2,3 imperfecțiuni/mm= 11,5 imperfecțiuni.

Prin urmare,
P(x=10)=e - 11,5
11,5/10! = 0,113

(c) Găsiți probabilitatea apariției a cel puțin unei imperfecțiuni în 2 mm de sârmă.

Fie x numărul de imperfecțiuni în 2 milimetri de sârmă. Atunci X are o distribuție Poisson cu

E(x)=2mmx2.3imperfectiuni/mm=4.6imperfectiuni

Prin urmare,

P(x ≥ 1)=1-P(x=0)=1-e - 4,6

=0,9899

10. Contaminarea este o problemă în fabricarea discurilor optice de stocare. Numărul de

particule de contaminare care apar pe un disc optic are o distribuție Poisson, iar numărul
mediu de particule pe centimetru pătrat de suprafață a discului este de 0,1. Aria unui disc
studiat este de 100 de centimetri pătrați.

(a) Găsiți probabilitatea ca 12 particule să apară în zona discului studiat.

(b) Probabilitatea ca zero particule să apară în zona discului studiat

(c) Determinați probabilitatea ca 12 sau mai puține particule să apară în zona discului
studiat.

SOLUŢIE:

Fie x numărul de particule din aria unui disc studiat. Deoarece numărul mediu de particule este de
0,1 particule per cm2 .

E(x)=100 cm2 x 0,1 particule/ cm2 = 10 particule

Prin urmare,

-10 12
(a) P(x=12)= e 1 1 2! 0 = 0.095

(b) Probabilitatea ca zero particule să apară în zona discului studiat este

 10 5
P(x=0)=e -
=4,54x10 -

(c) Determinați probabilitatea ca 12 sau mai puține particule să apară în zona discului studiat.
Probabilitatea este

12e - 10 10i

P(X ≤ 12 )=P(x=0)+P(x=1)+…..+P(x=12)= ∑
eu !
i=0

11. Un eșantion aleator cu înlocuire de dimensiune n=2 este selectat din mulțimea {1,2,3}
producând spațiul echiprobabil de 9 elemente.

S={(1,1),(1,2),(1,3),(2,1),(2,2),(2,3),(3,1),(3,2),( 3,3)}

Fie X suma celor două numere.

(a) Aflați distribuția ƒ a lui X.

(b) Găsiți valoarea așteptată E(X).

SOLUŢIE:

(a) Variabila aleatoare X presupune valorile 2,3,4,5,6, adică R x ={2,3,4,5,6}. Distribuția ƒ a lui X
se calculează:

(i) Un punct (1,1) are suma 2; unde ƒ(2)=1/9.

(ii) Două puncte (1,2) și (2,1) au suma 3; unde ƒ(3)=2/9.
(iii) Trei puncte (1,3),(2,2) și (1,3) au suma 4; unde ƒ(4)=3/9.
(iv) Două puncte, (2,3),(3,2) au suma 5; unde ƒ(5)=2/9.
(v) Un punct (3,3) are suma 6; unde ƒ(6)=1/9.

Prin urmare, distribuția ƒ a lui X este următoarea:

X 2 3 4 5 6

ƒ(x) 1/9 2/9 3/9 2/9 1/9

(b) Valoarea așteptată E(X) se obține prin înmulțirea fiecărei valori a lui x cu probabilitatea ei și
luând suma. Prin urmare,

(1) (2) (3) (2) (1

 E ( X ) = 2 I-1+ 3 I-1+ 4 I-1+ 5 I-1+ 6 I -
( 9 ) I 9 ) 1 9) I 9 ) 1 9

12. O cutie contine 8 becuri, dintre care 3 sunt defecte. Un bec este selectat din cutie și testat.
Daca acesta iese defect, se selecteaza si se testeaza un alt bec, pana se alege un bec nedefect.
Găsiți numărul așteptat E de becuri selectate.

SOLUŢIE:

Scriind D pentru a însemna defect și N pentru nedefect, spațiul eșantion S are toate cele patru
elemente.

Nu. DN, NDD, NDD

cu posibilităţile respective.

SOLUŢIE:................................................................................................................1
SOLUŢIE:................................................................................................................2
P ( Y ≤ 20) = ∑................................................................................................................2
SOLUŢIE:................................................................................................................3
4. Fie λ și η variabilele aleatoare care numără de câte ori apar 1 și, respectiv, 6
în 5 aruncări de zar. Sunt λ și η independente?.......................................................4
SOLUŢIE:................................................................................................................4
P = ( λ = 0, η = 0) =............................................................................................................5