Manifestrari ale

umanismului în
spațiul românesc
E la b o ra t :Z a ri ci n îi V e ra
C la sa X ,, A "
 Cuprins
01 Ce este umanismul 04 Reprezentanții
mai de seamă
cei

02 05 Concluzie
Condiţiile social

03 Umanismul în
Țârile Romane
 Umanismul
Umanismul românesc desemnează
manifestarea curentului umanist în
țările române. În comparație cu
Europa Occidentală, în țările
române umanismul s-a manifestat
târziu. Explicația pentru acest fapt a
fost considerată izolarea intelectuală
față de Occident, deși această idee
nu a rămas neatacată.
 Condiţiile social-
istorice care au favorizat
apariţia Umanismului
o Dezvoltarea comerţului şi a
meşteşugurilor;
o Dezvolatrea burgheziei şi
înflorirea
oraşelor;
o Marile descoperiri geografice.
 Umanismul în
Țârile Romane
În Tările Române
Umanismul desemnează
manifestarea sa, în toată
plinătatea, abea în secolul al
XVII
-lea, unul din motive fiind
și izolarea intelectuală față
de Occident.
Pentru români, Umanismul, a
fost ocazia de a
-și consemna
indentitatea, iar
pentru cultura română, a
constituit începutul literaturii
și a conștiinței naționale.
Influențele regăsite la nivel european în perioada
Umanismului, se
reflectă și în temele realităților românești de la acea
vreme :
o Originea latină a poporului și a limbii române.
o Continuitatea existenței acestui popor pe pamântul
românesc.
o Unitatea tuturor românilor din provinciile românesti.
o Rolul civilizator al tipăriturilor.
o Caracterul educativ al istoriei.
o Credința în adevar si documente.
o Salvarea oamenilor din ignoranță.
 Reprezentanții cei
mai de seamă
Țara Moldovei au fost: Grigore Ureche, Miron Costin, Dimitrie
Cantemir, Nicolae Milescu Spătaru.
Țara Românească - stolnicul Constantin Cantacuzino,
Udriște Năsturel,
Transilvania- Nicolaus Olahus și Johannes Honterus.
Imediat după apariția tiparului, s-au înființat centre de
tipărire ale cărților laice(ne amintim – în afara oricărei
religii, lumesc) și religioase.
Un rol important l-au avut aici domnitorii luminaţi cu
iniţiative culturale importante, care au construit școli sau
biblioteci voievodale: Matei Basarab , Vasile
Lupu, Constantin Brâncoveanu și Dimitrie Cantemir .
 Nicolae Milescu
Nicolae Milescu, cunoscut și sub numele de Nicolae Milescu-Spătaru, a fost
un diplomat, călător, istoric și geograf moldovean, născut în jurul anului 1636
și decedat în 1708. El este considerat unul dintre primii exploratori și istorici
ai Asiei Centrale și de Est.În 1671, Milescu a pornit într-o călătorie spre China,
alături de o misiune diplomatică rusă condusă de prietenul său, Evgheni
Bârzov. Această călătorie a durat aproape opt ani și i-a dus pe cei doi călători
prin teritorii precum Siberia, Mongolia și China. Milescu a ținut un jurnal
detaliat al călătoriei sale, în care a înregistrat observațiile sale geografice și
etnografice.Întorcându-se în Europa, Milescu a fost numit consilier diplomatic
în cadrul cancelariei ruse și a servit sub țarul Petru I cel Mare. A fost implicat
în mai multe misiuni diplomatice și a jucat un rol important în stabilirea
relațiilor ruso-chineze.

Milescu a scris mai multe lucrări valoroase în domeniul geografiei, istoriei și

etnografiei. Cele mai cunoscute sunt "Descrierea Moldovei" și "Istoria Siberiei".
Lucrările sale au adus contribuții semnificative în cunoașterea Asiei Centrale
și de Est.
 I on Niculcea
Grigore Ureche a fost un cronicar și istoric moldovean, cunoscut în special pentru
lucrarea sa "Letopisețul Țării Moldovei". A trăit în secolul al XVII-lea, în perioada
domniei lui Vasile Lupu, și a fost unul dintre principalii cronicari ai Moldovei.Grigore
Ureche a deținut diferite funcții administrative în Moldova și a fost implicat în
evenimentele politice ale vremii. A scris cronicile Țării Moldovei cu scopul de a
documenta istoria Moldovei și de a-și exprima sprijinul față de domnia lui Vasile
Lupu.

"Letopisețul Țării Moldovei" este opera principală a lui Ureche și este considerată una
dintre cele mai importante surse de informații despre istoria Moldovei din secolul al
XVII-lea. Lucrarea sa acoperă perioada de la întemeierea țării până la domnia lui
Aron Vodă. Ureche a scris cronica în limba română, folosind un stil simplu și
accesibil.

"Letopisețul Țării Moldovei" oferă detalii despre evenimente politice, războaie,

conflicte interne și relațiile cu statele vecine. Lucrarea este valoroasă și din
perspectiva limbii române, deoarece prezintă unul dintre primele texte scrise în
limba română literară.

Grigore Ureche a avut o contribuție importantă în păstrarea și transmiterea istoriei

Moldovei și a limbii române. Deși nu avem multe informații despre viața sa
personală, moștenirea sa literară și istorică rămâne una semnificativă.
 Miron Costin
Miron Costin (1633-1691) a fost un important cronicar,
cărturar și om politic moldovean. Biografia sa este strâns
legată de perioada tumultuoasă în care a trăit și a avut un
rol semnificativ în dezvoltarea istoriei Moldovei.De-a lungul
vieții sale, Miron Costin a fost un mare promotor al
identității și independenței moldovenești. A scris o cronică
intitulată "Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au
descălecat țara și de cursul anilor și de viiața domnilor
carea scrie de la Dragoș vodă până la Aron vodă, pre carea o
scrie într-un caiet la vremea Domnului Șerban vodă
Cantacuzino", care a rămas una dintre cele mai valoroase
surse istorice despre Moldova medievală.
 Concluzia
1.Deși intelectuali români ai secolului al XVI-lea erau
vorbitori de greacă veche, latină și italiană, limbi necesare
lecturilor umaniste, Umanismul în Țările Române era situat,
din punct de vedere spiritual și politic în lumea bizantină.
2. Lipsind o tradiţie de cultură clasică, umanismul românesc
reprezintă o adaptare a ideilor umanismului european
la contextul social-politic şi cultural local.
3. Umanismul s-a manifestat la început în Transilvania, în mediile maghiare şi germane.
4. Legăturile domnilor noştri cu principii umanişti occidentali s-au datorat necesităţilor
istorice care vizau o incipientă comunitate de spirit european.
5. Adoptarea Umanismului în vest era o revoltă a orașelor împotriva orânduirii feudale,
deci un fenomen al ascensiunii burgheziei, în timp ce în cadrul Imperiului otoman ar fi
putut produce o schimbare a statutului autonom al Țărilor Române în raport cu imperiu
Mulțumes
c pentru
atenție