Dr. Fiz.

Constantin Mantea

FIZICA
Cule:9e:�e:a
OCAC!'l&î<EA 1
964 PROBLEME DE MECANICA pentru:

• LICEU
• BACALAUREAT
• ADMITERE 1N ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR

Editura MIRA
Bucuresti - 1993
 Toate drepturile :asupra :: acestei edi~i
sunt rezervate Editurii MIRA.
Orice reprodu<?ere sau copiera !a xerox,
totala ~au .partïala, se· va $anc~ona conform legii.

1S{3N 973 • 96331 • O• 2

 CUPRINS

lntroducere • 1
ConvenJI fi notaJi • 2
01. Mitcarea rectilinie uniformi • 5
02. Mltcarea rectllinle uniform variata • 13
03. Mifcare pe verticala în cîmp gravita,onal uniform . 19
04. Principiile dlnamicii newtonlene • 27
05. Mii;carea cu frecare . 37 ·
06. Mii,carea pe plan înclinat 51
07. Mitcarea clrculari 64
08. Compunerea mitcirilor • 73
09. Forte elastice 81
1O. Lucru mecanic. Putere. Energie • 87
11. Conservarea lmpulsului. Ciocniri . 109
12. Echilibrul mecanlc. Centrul de masa . 125
13. AtracJe universali. SateliJ. Momentul cinetic . 141
14. Mecanlca rigidulul . 149
15. Mecanica fluidelor . 159
16. OscilaJI armonice. Pendulul. Unde elastice • • 172
S01u,1. • 191
Bibliografie . 277
 _1

1 NT R .O D U C E R E

Prezenta CULEGERE - SINTEZA conf ne un numar de 964 probleme,

considerate interesante fi utile, selec~onate dln cele 36 lucrari men~onate in
bibliografie.
Prezenta CULEGERE - SINTEZA con~ne fondul principal de probleme
de mecanlca pentru liceu elaborate fi publicate de-a lungul tlmpului de o multi-
tudine de autori.
Lucrarea con~ne fi problemele date la examenele de admitere in înva-
tamîntul superior, la olimpladele judetene fi rèpubllcane în anii 1971 + 1990.
Lucrarea con~ne, de asemenea, un numar semniflcativ de probleme
date la examene fi concursurl din alte tari. cil t,1 unele_ probleme date la olimpl-
adele interna~onale de fizica.
Deoseblt de utile au fost lucrarile profesorilor D. Gheorghiu, (9). 1.
Druica - Zeletin, (12). R. Sfichi, (15), C. Plavil1J, (21), A. Hrlstev, (22), (25),
(32) fi G. Cone, (28).
Pentru asigurarea unui stil unltar de redactare, marea majoritate. a
problemelor au fost re • enunfàte. ·
Pentru facilitarea calculelor numerlce, in multe cazurl au fost modi-
ficate datele numerîce.
Pentru eliminarea eventualelor erorl de rezolvare, redactare, tipografi-
ere t;i/sau de calcul, toate problemele au fost complet re - rezolvate.
.. in mai multe sensurl lucrarea pe care o supun aten~ei Dvs. este fi
ramîne. deschisa.

Dr. Flz. C. Mantea

2

CONVENTII SI NOTATII

1. Notarea problemelor s-a ficut dupa cum arata exemplul urmitor.

Ex. M.12.35.3. • M cz mecanici;
• 12 = capitolul;
- 35 = numarul de ordine al problemei
în cadrul capitolului;
• 3 = gradul de dificultate.
Problemele au fost clasificate pe 5 grade de dificultate:
-1 ~ simple,
•2 = ui;oare,
• 3 = de dificultate media,
- 4 = grele,
• 5 = foarte grele.
Separat, unele probleme au fost notate eu asterisc (*). Este vorba
de probleme a cirer rezolvare necesiti sau este facilitata de calcularea deriva-
telor unor func~i • de r~gula pentru aflarea maximului sau minimului func~ilor
respective.
2. Problemele date la exemenele de admitere in invatamîntul superlor
au la sfîrtitul enuntului o nota~e de forma (a-19 ... ) pentru a specifica faptul
ci este vorba de admltere fi pentru a preciza a~ul in care au fost date la
examen.·
Problemele date la olimpladele Judetene fi republlcane au, analog,
specifica~i de forma (o.j.-19••• ) fi, respectlv, (o.r.-19••• ).
3. Prin plan înclinat de unghl a se întelege un plan inclinat care
formeaza unghiul a cu orizontala. in mod analog este utilizati expresia 11dublu
plan înclinat de unghiurl a fi pn.
4. Prin tir ideal se intelege un fir inextensibil de masa neglijabili.
Prin tlja/bara ldeala se întelege o tija/barà nedeformabilà de masa
neglljabili.
Prin scrlpete ideal se intelege un scripete de masi neglijabifa.
 3

5. Un numar mie de constante. necesare in rezolvarea problemelor.

au valori presupuse cunoscute ,i. impllcit. neprecizate la aplica~ile numerice:
- g= 9,8 m/s2 = accelera~a gravita~onala la nivelul solului;
• p • = 1000 kg/ma = densitatea apei;
- p m = 13600 kg/ma = de11sitatea mercurului.
in unele probleme se presupun alte valori pentru aceste constante.
in acest caz, este vorba in special de accelera~a gravita~onala, valorile res-
pectiv~ sint date in mod explicit la aplica~a numerica.
6. Pentru evitarea cacofoniei constanta elastica k este denumita cons-
tanta de elasticitate k.
7. Singurele cuno,tinte teoretice suplimentare se refera la teorema
Steiner, necesara pentru rezolvarea multor probleme de la Capitolul 14.
in manual este studiat momentul de inertie in raport eu o axa care
trece prin centrul de masa al corpului considerat. În multe probleme este
necesar sa se aplice legea fundamentala a rota~ei solidului rigid (M= I.e) in
situa~a in care corpul se rotefte tata
de o alta axa ,i, corespunzator. este
necesar sa se calculeze momentul de inertie tata de axa respectiva. Pentru
aceasta se folose,te_ teorema Steiner.
Fie .6.0 o axa care trece prin centrul de masa al corpului considerat
t;i fie .6. o alta axa, paralela cu .6.0 • Fie d distants dintre axele .6.0 i,i .6..
Teorema Steiner. Momentul de inertie I in raport cu o axa .6., -paralela
eu axa .6.0 care trace prln centrul de masa al corpului considerat, este egal
cu suma dintre momentul de ine~a 10 in raport cu axa .6.0 care trace prin
cantrul de masa i;i produsul dintre masa m a corpului i,i patratul distantei d
dintre axe: ·
1=10 +m.d2
'v
.:•.:_1,.,:

.": ·-: ;_. .. ~ ·:~ . . :., . :-.,,,: ... -.; ...·,

~

::·-=- . . , ' :~ ' .

::._· . ·:~ :.- . :. f . ''.\' -:·

; i:--·

:-:_..-•: ~·. ·•:.>·; · .. ,,.

:i'-_-t,
,.. ':·
. .:··.
~
·=- .. - .,-.- '': ·:, .-, - . ..
.- , ....
-,•·....
,

. ~--
;_. ~~ .., .·. :

_::;··.. ;

. ,-:~ : . ;
 5

1. MISCAREA RECTILINIE. UNIFORMA

M.1.01 .2. Fie pe o dreapti punctele succesive A, B, C, AB= BC. Distants AC

este parcursa de un mobU astfel: din A pîna în B cu viteza v1 ti din ·e pîna
în C cu viteza v2• Afla~ viteza media vm a mobllului.
APUCATIE: v1= 10 m/s; v2 = 15 m/s .
R: vmm 12 m/s
M.1.02.2. Un mobil aflat în mlfcare rectllinie uniforma parcurge o fraqune f
din drumul sau eu viteza v1 lar restul drumului cu viteza v2 • Afla~ viteza media
vm a mobllului.
APLICATIE: f= 0,4; v1 = 72 km/h; v2 =54 km/h
R: Vm= 60 km/h
M.1.03.3. Un mobil parcurge un drum astfel: prima Jumatate a drumului cu
vitaza v1 , jumatata din timpul rimas cu viteza_v2, iar restul drumului cu viteza
v3. Afla~ viteza media vm a mobllului.
APLICATIE: V1= 12 km/h: V2= 8 km/h; V3= 4 km/h
R: vm= 8 km/h

M.1.04.1. Doua mobile pornasc din punctul A, se m1,ca rectiliniu uniform cu

vitezale v1 .ti v2(<v1) fi ajung slmultan fn punctul B la distants d de A.·Afla~
cu ce timp i- pleaca mai tîrziu mobilul 1 decit mobilul 2.
APUCATIE: v1 ::: 80 km/h; v~ m 48 km/h; d= 40 km
R: i-=20min
M.1.05.2. Fie A, B doua puncte pe o dreapta, AB= d. Oin A pleaca spre B
un mobil cù viteza vA' Dupa timpul ~ pleaca din B, în acelafl sens, un al doilea
mobil cu vitaza v8 (> vA). Afla~: a)dupa ce tlmp T are loc fntnnlrea mobllelor
,1, b)distanta D de la A la punctul fn care are loc întTinirea.
APLICATIE: d= 60 km; vA= 50 km/h: Ve= 60 km/h; l"= 1,5 h
R: T=3h; D=150km

M.1.06.3. Dol elevl trebule sa parcurga distanta AB= D. El au o singura bicicle-

ta. Se· înteleg sa place slmultan dln · A, elevul 1 pe blcicleta ,1 elevul · 2 pe
jos. într-un · pu net C elevul 1 va lasa blclcleta fi r,1 va continua drumul pe
jos. Elevul 2 ajungînd pe jos în C r,1 va continua drumul pe blcicleta. Fiecare
alav mergînd pe jos are vlteza v, lar cu blclcleta vlteza V. Afla,: a)distants
d= AC daca elevll ajung slmultan în B, b)dlstants d2 parcursi ·de elevul 2 pîna
· in momentul în care 1 ajunge în C fi, c)tlmpul i- cît · sta blclcleta nefolosita, ·
în aceste condi,I.
6

APLICATIE: D= ~5 km; v= 5 km/h; V= 15 km/h

R: d= 22,5 km! d2= 7,5 km; T= 3 h

M.1.07.2. Fie ~. B doua puncte pe o dreapta, AB= d. Oin A ,, B pornesc

în rf!h;care unlform_a pe dreapta, în acelaf l · sens, doua mobile cu vltezele v 1
fi v2.(< v1), al dollea mobil eu timpul r n:,ai tîrziu decît prlmul. Afla~: a)la ce
timp T de la pornirea prlmului mobll acesta n ajunge pe al doilea .fil, b)ce
distante d 1 fi d 2 parcurg mobilele pîna la întilnlrea lor.
APLICATIE: d=625m; v1 =4m/s; v2 =1,5m/s; i-=60s
R: T=214s; d1 =856m; d2=231 m

M.1.08.2. Doua mobile pornesc în mi,care unlforma pe o dreapta, din punctul

A, în acelafi sens, eu vitezele v1 fi v2(< v1), al doile~ mobil eu timpul i- mai
tîrziu decît primul. Afla~: a)timpul T la care punctul B, AB= d 1, se afla la jumata-
tea distantal dintre mobile fi, b)la ce distanlâ d2 de A se afla punctul prin
care mobilul 2 trace eu timpul 8 mai tîrziu decît mobilul 1.
APLICATIE: v1 = 5 m/s; v2 = O, 1 m/s; i-= 1 min; d1 = 303 m; 8= 1O min
~: T= 120 s; d2 = 55,1 m

M.1.09.1. Fie A, B doua puncte pe o dreapta, AB= D. Oin A pleaca spre B

un mobil. Dupa timpul i- din B pleaca spre A un al doilea mobil. Ele se ml,ca
uniform, al doilea cu viteza v2 ,i se întilnesc. la distants d de B•. Afla~: a)viteza
v1 . a primului mobil fi, b)timpul T scurs de la plecarea primulul mobll pîna la
întilnire.
APLICATIE: D= 69 km; f= 123 s; V2= 360 km/h; d= 23 km
R: v1 =130,3m/s; T=353s

M.1.10.2. Oin. A fi B, AB= d, pornesc simultan unul spre altul doua autobuze
eu vitezele. v1 fi v2 • in acela11i moment din unul din ~utobuze îfi la zborul
spre celalalt autobuz un porumbel care zboara neîntrerupt de la un autobuz
la celalalt, eu viteza V, pîna la intilnir~a autobuzelor. Afla~ spa~ul .S pareurs
de porumbel (in total).
APLICATIE: v1 = 60 km/h; v2= 40 km/h: d= 60 km; V= 70 km/h
R: S=42km

M.1:11.3. Fie A, B doua puncte pe o dreapta, ABa d. Oin A t;I B pornesc

simultan, unul spre .altul, doua mobile în n1 ,~care uniforma. Ela se întnnesc
dupij timpul ·". t;i iti continua fiecar~ mifCdr ea. Mobilul plecat din A ·ajunge în
B eu timpul 8 mai tirziu decît ajunge în A mo~ilul plecat din B. Aflaf vitezele
vA fi v8 ale mobilelor.
APLICATJE: d= 90 km; i-= 1 h; 8= 27 min
R: vA= 11,1 m/s: v8 === 13,9 m/s
 7

M.1.12.3. Fie A, B doua puncte pe o dreapta. Oin A fil B pornesc simultan,

unul spre altul, doua mobile rn mi,care unw:,rmi. Se întnnesc la distanta d 1
de B ,1 r,1 continua drumul ajungînd în B ,1 A
resp~ctlv. Se întorc fari oprire
,1 se întnnesc a doua oara la distants d2 de A la. timpul i- dupa prima întîlnire.
,1
Aflaf: ~)vltezele vA v8 ale mobi~elor fi, b)distanta dm AB.
APLICATIE: d 1 = 45 m; d2 = 15 m: r= 30 s
R: vA= 5 m/s: v8 = 3 m/s: d= 120 m
M.1.13.3. Doua trenurl de lungimi L1 fii L2 se mitci rectiliniu uniform cu vitezele
v1 t;I v2 , pe fine paralele, unul spre altul. Afla~: a)timpul T1 cît vade al doilea
tren un calator din primul tren, ,1, b)timpul T2 cît vade primul tren un calator
dln al dollea tren.
APLICATIE: L1 = 900 m; L2 :.:: 600 m; v1 = 54 km/h; v2 = 90 km/h
R: T1= 15 s; T2 :.:: 22,5 s
M.1.14.3. Doua trenurl, de lungimi L1 fil L2 fi viteze v 1 fil v2 se aprople unul
de altul in m1,care rectilinie unlforma pe linii paralele. Afla~ tlmpul i- scurs între
momentul cînd se inthnesc fil momentul depa,iril complete.
APLICATIE: L1 = ½= 125 m; v1 = 45 km/h; v2 =60 km/h
R: i-= 8,57 s sau r= 60 s

M.1.15..3. Un calator aflat într-un tren de lungime L1 , care se mifci rectlliniu

uniform eu viteza v1 , vede un timp T1 un tren vecin de lunglme L2 care se
· mifca paralel eu primul · tren fi in acelafi sens. Afla~: a)viteza v2 a celui de
al doilea tren ,1, b)timpul T2 cit vede primul trèn un calator aflat în al doilea
tren. ,
APLICATIE: L1 c: 900 m; v1 = =
54 km/h; T1 60 s; L2 = 600 m
R: v2 = 5 m/s sau v2 =25 m/s; T2 = 90 s

M.1.16.1. Fie slstemul rectangular de coordonate în plan Ox1x2• Pa axe se

mltca uniform spre O doua mobile cu.vitezele v1 fil v2 respectlv. Moblle_le por-
nesc simultan dln punctel_e -A1 e Ox1 ,1 A1 e Ox2 ,1. ajung slmultan în O. ~tlind
ci OA1 = d 1 afla~ d 2 = OA2•
APLICATIE: v1 = 15 Km/h; v2 = 20 Km/h; d 1 = 1500 m
. R: d =2000m
2

M.1.17.1. Doua mobile pornesc din punctul O în mltcare uniforme cu vltezele

v1 fil vi pe axele sistemulul rectangular de coordonate în plan Ox1x2 , al dollea
mobll cu timpul i- mal tîrziu deca'l prlmul. Afla~ dlstanta d dintre mobile la mo-
mentul T _de la plecarea prlmulul mobil.
APLICATIE: v1 = 2 m/s; v2 = 5 m/s; r= 5 s; Tci 6 s ,
R: d= 13m
8

M.1.18.*.- Fie sistemul de axe rectangulare Oxy. Oin punctele AeOx, OA= d1
fi BeOy, OBc da• pornesc slmultan pe axe spre O doua mobile eu· vitezele
constante v1 fi va. Aflaf: a)dupa ce timp r distania dintre mobile este minima
fi, b)dlstania minima dm. .
APLICATIE: d 1 = 100 m: da= 150 m: v1 = 5 mis: v2 i.z 10 m/s
R: r= 16 s; dm= 22,36 m

M.1.19.2. Dintr-un punct pornesc simultan în mlfcari rectilinll uniforme 3 mobile.

Doua mobile se deplaseaza cu _vitezele v1 fi va(> v1) pe aceeafi _dlrec~e fi
in à'belafl sens, iar al treilea, cu viteza v3, perpendlcular pe dlrec,a · mlfcarll
prlmelor doua mobile. Afla, unghiul a sub care se vade segmentul distant-a
dintre primele doua mobile din punctul in care se afla al trellea mobil la un
moment de tlmp· oarecare.
APLICATIE: v1 = 4 m/s; va= 24 m/s; v3 = 8 m/s
R: a=45°

M.1.20.*. Fie slstemul de axe rectangulare Oxy. Oin O pornesc simultan în

mifcare uniforma pe axa Ox, in sens pozitiv, doua mobile cu vitezele v, fi
v2 (< v,). Aflaf: a)dupi ce timp i- distanta dintre mobile se vade sub un unghi
maxim dintr-un punct AeOy, OA= d fi, b)valoarea a a unghiului maxim.
APLICATIE: v1 = 25 m/s; v2 = 16 m/s; d= 200 m
R: i-= 10 s; tg a= 0,225

M.1.21.2. Pe o toaie de tiirtle este desenat un unghi drept. O rlgla se mifca

pe hirtie cu viteza v fiind tot timpul perpendiculari pe bisectoarea acestul unghl.
Muchia riglei intersecteaza laturlle unghiului. Afla, legea de mifcare a punctulul
de intersec~e a uneia din laturile unghiului cu muchia .rlglel (o.j.-1975).
APLICATIE: v= V2. m/s
R: x(t)= x0 + 2t

M .1.22.3. Bàra AB dln Figura se mifci paralel cu y

ea însa,I în planul axelor ortogonale Oxy, cu vlteza
v. Dlrec,a mI,carli este perpendiculara pe AB. La
momentul inI,a1: OA= a, OB= b. Afla~ vitezele vA ,1
v8 eu care se ml,ca in lungul axelor Ox fi, respectiv,
X
Oy, punctele de lnterse~e a barel cu axele.
APLICATIE: v= 1,5 m/s: a= 0,3 m; b= 0,4 m
i=
R:. vA= 1,875 m/s: v 2,5 m/s

M.1.23.*. Douà mobile se mi,ca pe doua direcfi formînd intre ele unghlul a.
Primul mobil se afli lni,al în punctul P pe axa Oy, OP= H ,1 se mifci paralel
cu axa Ox, iar al doilea mobil se a~i ini~al in origine. Vitezele mobilelor sînt
 9

v1 fil v2 • Afla~: a)distanta d dintre mobile la timpul t _oarecare, b)momentul T

· Ia care distanta dintre mobile este minima fi valoarea dm a distante! minime
fi, c)ce viteza v trebuie sa aiba al doilea mobil pentru a se întTini eu primul
fi timpul T dupa care se întTinesc.
APLICATIE: tg a= 3/4; H= 30 m; v1 = 8 m/s; v2 = 15 m/s
. R: d(t)= (900- 540t+ 97t2) 112; i-= 2,78 s; dm= 12, 18 m; v= 10 m/s;
T=Ss

M.1.24.*. Fie un lac dreptunghiular: ABCD, AB= CD=a, AD= BC= b; Un om

vrea sa· ajunga din,A in coltulopus C. Viteza omului pe us·cat este c, iar la
deplasarea eu barca este v< c. Afla~: a}drumul pe care trebuie sa se deplaseze
omul pentru a ajunge din A in C in timp minim ,i timpul minim Tm ,1, b)compara~
Tm cu duratele Tu ,i Tb in care ar ajunge din A in C mergind numai pe uscat
· ,1, respectiv, numàl cu barca. · ·
APLICATIE: a= 1038 m; b= 360 m; C= 1,2 m/s; V= 1 m/s
R: Oin A in E. cu b~rca, _Ee CD, restul pe uscat, EC= 495,26 m;
Tm= 1064 s; Tu~ 1165s; Tb= 1099 s·

M.1.25.2. 0 ma,ina care se apropie de un zid, eu viteza constants perpendlcu-

lara pe zld, emite un sunet. Sunetul reflectat este recep~onat de !iOfer dupa
parcurgerea unei frac~uni f din distanta mal?in~ - zid din momentul emiterii sune-
tului. Sunetul se propaga rectiliniu uniform eu. viteza c. ·Aflat viteza v a maf inii.
APLICATIE: f= 1/9; c= 340 m/s
R: v=20m/s

M.1.26.3. ·Doua avioane zboara unul spre altul avînd fiecare viteza v ·fali de
sol. Un semnal sonor emis de un avion ,1
reflectat de celalalt se întoarce
• inapoi la primul dupa timpul T de la emitere. Sunetul se propaga rectlllnlu
uniform eu viteza c. Afla~ distants D dintre avioane in momentul emiterii
semnalului.
APLICATIE: v= 576 km/h; T= 68 s; c= 340 m/s
R: D=25km

M.1.27.4. Într-un atelier dintr-o gara loviturile unui ciocan se succed la un in-
terval de timp T. Sunetul se propaga rectilini·u· uniform cu vitezà c. Afla~ ce
lnterval T de repeti~e · a loviturilor va înregistra un calator dintr-ur , tren car~
se departeaza, respectiv se aprople · de gara eu viteza v.
APLICATIE: T= 1 s;· c= 340 m/s; V= 72 km/h .
R: T 1 = 1,06 s; r 2 = 0,94 s

M.1.28.4. Pa tlmp de ceatii un far emite simultan un semnal sonar aerian fi

unul transmis pri~• apa. Viteza sunetului este c 1 in· aer l?i c2 (> c 1) in apà. 0
nava, care se apropie de far in mil?care rectilinie uniforma, recep~oneazà cele
10

doua semnale sonore la un lnterval de tlmp -r1 unul dupa altul. Dupa un timp
i-de la recep~onarea prlrnulul semnal, alte doua semnale (aerian ,1 subacvatlc)
se succed la un lnterval de tlmp -r2• Afla~ viteza v a navel (o.J.-1974).
APLICATIE: c 1=340 m/s; c2:s 1500 m/s; i-1= 10 s; i-= 30 min; i'2=5 s
R: v= 1,23 m/s

M.1.29.2. Doua mafini pornesc slmultan din punctul 0, rn acelafl sens, pe

o ,osea rectilinie cu vitezele v1 ,1
v2(< v1). Dupa trmpul i- porne,te din 0, în
acelafi sens, o a treia mSfina. Ea ajunge prima maflna cu timpul 8 mai tîrziu
decit pe a doua. Aflaf viteza v3 a ma,inii a trela.
= =
APLICATIE: v 1 50 km/h; .v2 40 km/h; i-= 30 min; 8= 90 min
R: v3 = 16,67 m/s.

M.1.30.3. Oin A pornesc simultan, în acelafl sens, rn· mi,care uniforma pe

axa Ox, cu v1te2:eIe v1 ,1 respectiv v2(> v1) doua matinl. Dupa timpul i- din
O pon,e,te în mI,care uniforme pe axa Ox a treia ma,ina .care, dupa timpul
8 de la plecarea primelor doua, se afli la mijlocul distante! dlntre ele. Afla~:
a)viteza v3 a ma,inii 3. b)distanta D tata de O la care a fost depat;iti prima
matina t;i, c)timpul T scurs între momentele depaffrilor primelor doua mat;inl
de catre a treia.
APLICATIE: v1 = 54 km/h; v2= 72 km/h; -r= 10 min; 8= 24 min
R: v3 = 30 m/s; D= 18 km; T= 600 s

M.1.31.2. Oin O pornesc simultan in mffcare uniforma pe axa Ox trei mobile

cu vitezele v1, v2 t;i v3 (necunoscuta), mobilele 1 fi 3 în acelaff sens, mobilul
2 in sens opus. Dupa un timp mobllul. 3 se afla la jumatatea distantei dintre
1 t;i 2. Afla~ V3 •
APLICATIE: v1=8m/s: V2=5m/s
R: v3 = 1,5 m/s
M.1.32.2. Un autoturism se deplaseaza cu viteza v1 in urma unui camion care
are viteza v2(< v1). Cînd dlstanta dintre autoturism ,1 camion devine d1, con-
ducatorul autoturlsmului se angajeaza in depiflrea camlonului, · dar observa
in acelat;I tlmp un autobuz venlnd ~ln sens opus cµ viteza v3• Afla~ ce distanta
minima d3 .ttebule sa fie intre autobuz t;I autoturlsm rn momentul inceperll de-
paffrii astfel ca, dupa dep8flre. cind autobuzul trace pe lînga autoturism acesta
sa se afle .la distanta d2 Tn tata camlonulul (o.j.-19n).
APLICATIE: v1 =22m/s; v2=15m/s: d 1 ~20m; v3 °18m/s; d2 =50m
R: d3 =400m

M.1.33.2. Fie punctele A, B ,, C sltuate succesiv pe o dreapta, AB= d, BC= o.

Doua mobile pleaca simultan din B spre C eu vlteza v8 ,1, respectlv, din C
spre B eu viteza vc· Dupa timpul -r din A pleaca spre B un mobll cu vlteza
 11

vA(> v8). Afla~: a)coordonatele în raport cu B a_le purictelor de înthnlre a mobile-

lor ,1, b)momentele de tlmp la care au loc întTinlrlle~
APLIC~TIE: d=2m; D=30m; Ve=2m/s; Vc=Sm/s: -r=3s; VA= 10m/s
R: XAB= 8 m; Xec= 8,57 m; XAé= 9,33 m; .
TAB=4s; T8 c=4,3s;·TÂc=4,1 s ·

,1
M.1.34.3. Între ora,ele A B, AB= d, se afla o uzina spre care pleaca simultan
un camion cu viteza v• ,1un blciclist din A ,1un grup de muncitorl pe jos
din B. Camlonul intnne,te grupul de muncitorl dupa timpul i- 1• întorcîndu-se
cu muncitorll îi lasà la uzlna JI, plecînd spre A, întnne,te biciclistul dupa tlmpul
i- de· ta plecarea dln A. Afla~:··a)viteza vm ·a grupului' de muncltorl fi, ·b)vlteza
2
v~ a blcfclistulul.
APLICATIE: d= 14 km; V8 = 50 km/h; -r~= 900s; i-2 = 1500s
R: vm= 6 km/h; ~ c 10 km/h ·

M.1.35.3. Trei vapoare se mlfca pe trei linll par.al~le,

distantele dlntre ale fiind a fi b( < a), in sensurile .in-
a
.. ..
V1
dicate in Figura. Prlmele doua vapoare au vitezele
v1 ,1 v2 • Afla~ viteza v3 a celui 'de al treilea vapor
V

astfel inctt cela trei vapoare sa se afle in permanenta

in Unie dreapti (o.r.-1973). ·
b
... V3
APLICATIE: a= 400 m; b= 200 m; v1 ::;; 12 km/h;
. v2 = 16km/h
R: v3 =25/3 m/s

M.1.36.3. Pe o ,osea marge o coloana de a~tomobile eu viteza v, flecare

automobil avînd lungimea 1- ,1 pastrînd ~istanta d între ele. Oin sens opus
vine o ma,1na a Poli~el cu viteza u. La întTinirea acesteia eu fiecare automobil
fOferul automobilului redues viteza la v'. Afla~: a)noua •distania d' dintre au-
tomobile ,1, b)noua lunglme S' a coloanei daca ini~al ea era S (o.r.-1987)
APLICATIE: v= 90 km/h; L= 4 m; d= 20 m; u==v'= 72 km/h; S= 580 m
R: d'= 17,33 m; S'= 516 m

M.1.37.4. in planul axelor rectangulare Oxy se dau: un punct A de coordonate

xA=d 1, yA=-0, un punct B de coordonate;x8 =0 y 8 =d2 fi un dise de raza r
(d 1 :S2r< dJ tangent slmultan la axe in priinul cadran. Un mobll pleaca dln A
in ml,care uniforma pe Ox, in sens pozitiv, cu ~iteza v. Afla~ tlmpul T cit mobllul
nu se vede din B.
APLICATIE: d 1 = 50 m; d2 = 100 m; r= 25 m; v= 5 m/s
R: r= 5 s

M.1.38.4. Un om, aflat la distanta d de o f0sea, vade la un moment dat,

12

venlnd cu vlteza v0, un autobuz. aflat la dlstanlB L

.de om. Aflaf: a)sub ce unghi a· (fata de dlreC,a
ini~ala OA) trebuie sa alerge omul rectlllnlu cu .A
viteza v pentru a întnnl autobuzul 91. b)vlteza mi-
nima vm cu care trebule si alerge omul pentru a
întnnl autobuzul.
APLICATIE: d= 50 m: v0 g 12 m/s; L= 400 m; 0
v=3m/s
R: 30°~a~150°; vm= 1,5 m/s

M.1.39.3. Pe doua culoare ale unui bazin de înot avînd lungimea L pomesc
simultan dol înotatorl cu vftezele constante v1 ,1.
respectiv, v2 (> v1 ). Afla~: a)dis-
tantele D1 ,1 D2 fata de pùnctul de plecare la care înotatoril se întnnesc ~rima
,1 a doua oara ,1, b)numarul n de drumurl (dus - întors) dupa care înotatorul
mai rapid n întTine,te pe celalalt în punctul de plecare. ·
APLICATIE: L=30m; v1 =2m/s: v2 =3m/s
R: D1 =24m; D2 =12m: n:::::3

M.1.40.4. Doua lumînari A ,1B, aflate la dlstan1a A B

buna de alta, ard cu vitezele v,_ ,1ve(< vA). Afla~:
,1
a)vitezele uA ue ale umbrelor lumînarllor pe pere~I
E1 ,1 E2 afla~ la dlstantele a fi c de lumînarl ,1,
b)pentru ce valoare c0 a lui c umbra luminarli B . a b C
nu se deplaseaza.
APLICATIE: b= 1.0 cm; VA:::: 3,6 cm/h; ve= 2,0 cm/h;
a= 20 cm: c= 15 cm
R: uA= 6,8 cm/h; u8 = 0,4 cm/h: c0 = 12,5 cm

M.1.41.*. Doua mobile A ,1 B descriu doua axe rectangulare Ox ,1

Oy. in
momentul lnijal dlstaniele Ier fali de O sînt x0 ,1, respectiv, y0, lar vitezele
lor constante v1 ,1
v2 sînt dlrljate citre punctul O. Afla~: a)distan1B minima d
dintre A ,1 B ,1, b)unghlul a ficut de segmentul AB, in conditiile ·punctului a,
eu axa Oy.
APLICATIE: x0 =3m; y0 s:2m; v1 =2m/s; v2 =3m/s
R: d= 1,387 ni; tg a= -1,5
 13··

2. MISCAREA RECTILl"IE. UNIFORM VARIATA

M.2.01 .1. Un mobil parcurge în mifcare uniform accelerati cu accelera~a a ·

un drum rectlllniu de lungime Lin timpul r. Aflaj: a)vlteza v1 la tnceputul drumu-
lul fi, b)vlteza v2 la sfi'rtitul drumulul. ·
APLICATIE: a= 0,3 m/s2 ; L= 100 m; r= 20 s;
R: v1 c 2 m/s: v2 =8 m/s
M.2.02.1. Oin O porne,te-un mobil eu viteza lnlJala v0 tn ml,care unlform acce-
lerata pe axa Ox. Dupa timpul -t mobilul ajunge fn punctul A, OA=-O. AflaJ:
a)acceleraJa ! a mobilului ,1, b)vlteza vA în A.
APLICATIE: v0 = 2 m/s: rc 60 s: D= 300 m
R: a= 0,1 m/s2 ; v,.= 8 m/s
M.2.03.2. Un corp în rrd,care rectllinle unlform variati parcvrge prima Jumitatè
din drumul siu D fn timpul r, ,1 a ·doua Jumatâte în t!mpul r 2 (< r 1). ÀflaJ: a)
acceleraJa a fi, b)vlteza ini~ala v0 • ·

APLICATIE: D= 150 m; r,= 10 s; r 2 = 5 s

R: a= 1 rn/s2 : v0 g 2,5 m/s

M.2.04.2. Un corp, pornind din repaus, se 11Jlfca rectlllniu uniform accelerat.

in secunda k P!lrcurge dlstanta d. AflaJ: a)acceleraJa a, b)vlteza v la momentul
r ,1, c)spa,ul S _pareurs în timpul r.
APLICATIÉ~ k= 3; d= 5 m: r== 12 s
R: aa 2 m/s2 : V= 24 m/s; S= 144 m
M.2.05.2. Un corp, pornit din repaus, se mlfcë unlform accelerat astfel încît
1/n din distanta totala parcursa de el este strabatuta fn ultlmele · (n2- n) 112 se-
cunde. AflaJ fn ce timp r parcurge corpul întreaga distants.
APLICATIE: n= 4 .
R: 1'=25,85s

M.2.06.2. Un corp fn mitcare rectilinle uniform accelerata parcurge distantele

d 1 fi d 2 fn decursul a doua intervale de timp i- consecutive. AflaJ: a)viteza
iniJala vO ,i, b)acceleraJa a ale corpului.
APLICATIE: d 1 =_24m: d 2 =64m; i-=4s
R: vO= 1 m/s: a= 2,5 m/s2

M.2.07.2. Spa,ul pareurs de un mobil în mi,care rectlllnie unlform accelerati ;;

între momentele t, ,1
t2 (> t 1) este S. ·Afl~f vlteza v· la momentul t1 daca mobilul
pleaca a)dln repaus, b)cu viteza v0 •
APLICATIE: t 1 •8s; t2 =12s; S=40m,; v0 =5m/s
R: a)v= 8 m/s; .b)v= 9 m/s
14

M.2.08.3. Un mobil, plecat dln repaus, deplasîndù-se succesiv cu accelera~ile

a, ,_i a2, atfnge viteza v dupa ce parcurge spa~ul S. Afla~: a)distania d parcursa
eu accelerafa _a1 ,1, b)tlmpul T în care mobllul atinge viteza v. Depinde- T de
ordfnea în care se succed acceleraffle?
APLICATIE: a1 = 1 m/s2 ; a2 = 2 m/s2 ; v= 20.
m/s;
.
S= 136 m
R: d= 72 m; T = 16 s; Da . .

M.2.09.1. Un mobil eu vlteza v0 începe sa se mitte rectiliniu uniform frînat

pfni la oprfre. Ourata frfnarff ·este r. Afla,: a)accelera,a ! a mobilului fi, b)
dfstanta D de frfnare.
APLICATIE: vO= 72 km/h; r= 20 s
R: a= 1 m/s2 ; D= 200 m

M.2.10.1. Un mobll parcurge segmentul AB= d in mi,care uniform variata. Plea-

ci dln A C\J vft~za vA r;f aJunge în ~ cu viteza v8 (<vA). Afla~; a)accelera,a !
a mobflului, -b)timpul T în care este pareurs segmentul AB fi, c)viteza media
vm pe segmentul AB.
APLICATIE: d= 10m; v~= 15m/s; v 8 = 10m/s
. R: a= 6,25 m/s ; T= 0,8 s; vm= 12,5
.
m/s

M.2.11.1. Un corp fn mltcare rectlllnle uniform încetlnlta eu accelerafa a are

la un moment dat viteza v1 fi, la un moment· ulterior, vlteza v2 • Afla,: a)distanta
D parcursa între cela doua momente de timp, b)tlmpul T in care este parcursi
distants D ,1, c)dlstanta d parcursa de corp dln momentul în carê viteza sa
este v2 pina la oprlre. ·
APLICATIE: a= 0,6 m/s2; v1 = 18 m/s; v2 = 12m/s
R: D= 150 m; Ts.: 10 s; d= 120 m

M.2.12.2. La strapungerea unuf blinda] de groslme d viteza unul proi~ctil_ scade

de la vO la v. Afla,: a)accelera,a ! a proiectfluluf la deplasarea, uniforrn incetlnita
prin blinda), b)durata T a strapungerii ,1, c)grosimea maxima D a blindajului
pe care n poate strap~nge acest prolectfl. -
APLICATIE: d= 0,3 m; v0 = 800 m/s; V= 400 m/s
R: a=8.105 m/s2; T=5.10"'s: D=0,4m

M.2.13.2. Un corp cu vfteza ini,ali vO parcurge rectiliniu uniform incetinit spa,ul

s în secunda k. Afla,: a)accelera,a a, b)durata T a mitcirii t;i, c)spa,ul S
pareurs pîna la oprire.
APLICATIE: v0 = 5 m/s; si::s 4,5 m; k= 5
R: a--= 1/9 m/s2 ; T= 45 s: S= 112,5 m

M.2.14.2. Un corp începe sa se mitte rectlllniu unlfèrm încetinit. Dupa ce par-

curge spa,ul S1 are vi~eza v,, iar dupa ce parcurge spa,ul S2 (> S1) are viteza
v2 • Aflaf: a~vlteza inlfali v0 , b)accelera,a a, c)spa,ul total S pareurs pîna··Ia
 15

oprire ,1. d)spapul s pareurs în ultlma secunda.

APLICATIE: S1 i::i 18 m; v1 =8 m/s; S2 i::i 32 m; v2 a 6 m/s
· R: v0 = 10 m/s: a= 1 m/s2 ; S= 50 m; s= 0,5 m

M.2.15.2. Un camion frîneazi uniform. fn tlmpul r 1 el parcurge prima jumitate

din dlstanta de frînare. Aflap în ce tlmp r 2 va parcurge camionul cealalti jumata-
te dln distanta de frinare. (o.J.-1985).
APLICATIE: i-1 = 10 s
R: r 2 =24;1 s

M.2.16.3. Un tren, apropflndu-se de o gara, este frînat uniform. Un cilator

,1
se uiti pe geam vede ci distanta între doua pietre hectometrice este pareur-
si în tlmpul r 1 ,1
ci distanta între a doua fi a treia platra hectometrlci este
parcursi în timpul r2 • AflaJ ·distanl8 D de la a treia piatra hectometrica pîni
la oprlre.
APLICATIE: 'f1 = 8 s: 'f2C 9 s
R: D=329,4m

M.2.17.3. Un tren de lungime. d pleaci dln stape în mt,care rectilinie uniform

accelerati. Dupa tlmpul 8 atinge viteza maxima vM. Distanta dintre locomotiva
aflat~ în. stape 91 capatul apropiat al unui pod de lunglme L(> d) este D. Aflap:
a)tlmpul T de la plecare dup~ care trenul depif&fte podul ,1. b)tlmpul r cît
dureazi traversarea podului.
APLICATIE: d= 200 m; 8= 40 s; vM= 72 km/h; L= 800 m; D= 289 m
R: T= 84,45 s; r= 50,45 s

M.2.18.2. Un mobil pornefte din repaus-în mi,care rectillnle uniform accelerati

eu accelerafa a•. Cînd ati11ge viteza vO mobilul începe si frîneze uniform eu ·
aceea,I accelera~e. Afla~: a)durata T a mltcarii fi, b)secunda n în care spajul
pareurs este L.
APLICATIE: a= 0,4 m/s2 ; v0 =8 m/s; ~= 3 m
R: T=40s; n=8 fi n=33

M.2.19.2. Un tren pleaci din .stape în mi,care rectillnle uniform accelerata •.

Dupa ce .parcurge dlstanl8 d fi atlnge vlteza v r,I continua drumul un tlmp
T2 tn ml9care uniformi. C~ tlmpul T3 înalnte de a oprl fn stapa urmitoare începe
frînarea. Aflap: a)durata T1 fi accelerapa a în mI_,carea unlform accelerata, b)ac-
celerapa a' de frînar~ ,1, c)~istanl8 D dlntre stapl.
APLICATIE: d= 600 m: v= 45 km/h; T2 = 10 min; T3 = 50 s
R: T1 c 96 s; a= 0, 13 m/s2; a'= 0,25 m/s2 ; D= 8412,5 m

M.2.20.3. Fie punct~le A, B,,C, D situate succeslv pe o dreapti, AD= L Un

mobU, pornlt dln repaus din A, se mlfci pîna în B eu accelerapa a. De la 8
la C. se mlJci uniform eu viteza dln B. De la C la D frîneazà eu accelera,a
16

a oprindu-se tn D. Distanta BC este parcursi în timpul -r. Afla~: a)vlteza maxima

vM a mobilului, b)distantele d 1= AB, df BC 91 d3 =CD ,1, c)durata T a mi9cirli.
APLICATIE: L= 14,25 km; a= 0, 1 m/s ; -r= 820 s ·
R: vu= 14,7 m/s; d1=d3 :::;i 1085,7 ~; d2 a 12078,6. m; T= 1114,6 s
M.2.21.2. Pe o dreapta, din acelafi punct, doua mobile pornesc dln repaus,
a,
tn mi,carl rectllinli unlform accelerate eu accelera~a în acelafl sens, al dollea
eu timpul -r mal tîrzlu decit prlmul. Afla,: a)dupa ce tlmp T dlstanta dlntre mobile
este D ,1, b)vltezele v1 ,1 v2 ale mobllelor la momentul T.
APLICATIE: a= 0,5 m/s2 ; i-= 60 s; D= 1500 m
R: T= 80 s: v1 = 40 m/s: v2 = 10 m/s

M.2.22.2. Oin O pleaca pe axa Ox un mobll eu vlteza constants v 1 ,1, dupa

tlmpul -r, un a1· doilea rnobll eu vlteza lnl,ala v02 fi accelera~a de frînare a2 •
Afla, la ce timp T de la plecarea mobilulul 2 se întnnesc mobilele•
. APLICATIE: v1 a 1 m/s: -r= 5 s: v02 = 5 m/s; a2 = 0,7 m/s2
R: T1 = 10/7 s; T2 = 10 s

M.2.23.2. Ultlmul vagon al unul tren aflat tn m1,care rectilllnle uniforma se des-
prlnde de tren ,1 parcurge pîna la oprlre, în mifcare unlform incetlnlta, spa,ul
S. Trenul nu ifl modifies viteza in urma desprlnderll vagonului. Afla, la ce dlstan-
ti de tren se afla vagonul în- momentul oprirll sale.
R: S
M.2.24.2. Doua corpuri pornesc dln punctul A pe acee8'i direc~e eu vltezele
lni~ale v01 fi v02 (< v01 ) ,1 accelera,ne a1 ,1 a2 (> a1), corpul 2 la tlmpul i- dupa
pornlrea corpului 1. Afla~: ·a)dupa ce timp T ,1 la ce distants D de A se întTinesc
corpurile· ,1. b)vitezele medH v,m fi v2m ale corpurilor de la pornire pîna la
intnnlre. .
V = 3 m/s·',1
a = 2 m/s2 •• a .. =2 s
2
APLICATIE·· 0 V 1=. 4 m/s·•02 2 = 3 m/s •••
R: T= 14 s; D= 252 m; v1m= 18 m/s: v2m= 21 m/s

M.2.2~2. Mecanlcul unui persona! in mh;care eu viteza v01 vede tri fata sa
un marfar mlfcindu-se· rn· ace1a,1 s_ens eu vlteza v02• ·crnd dlstanta dintre per-
sona! ,1 marf~• este d mecanlcul persônalulul imprima trenutui accelei'afa de
frînare a1• Trenul de· marfa Tfl continua. drumul eu viteza v02• Afla, daci are
loc sau nu ciocnlrea celer doua trenuri. ·
APLICATIE: v01 = 30 m/s; v02 = 9 m/s; d= 186 m: ·a1 c 1,2 m/s2
R: Nu . . ..

M.2.26.3. Doua mobile pornesc slmultan, la momentul t= o, în m1,carl unlform

vai'iate (fie amîndoua incetlrilte, fie amindoua :accelerate)' cu viteze lnl,ale nènu-
lè. Demonstrà, ci tlmpuFîn care mobllele: parcurg aceea,1 distanta este dùblul
tlmpulul lndlcat de ceas in momentul în care mobilele au aceea,1 viteza.
 17

'a
M.2.27.2. Ooui mobile parcurg axa Ox cu accelerafile a1 - ,1 2 ( < a1 ) pàmmd
simultan dln repaUs din punctele de absclse x01 ,1 x02 (> x01 ). Aflaf difaeuta
Av a vltezelor lor în momentul înthnlrll.
a
ÀPLICATIE: a1 =2m/s2 : 2 :::r1 m/s2 : x01 :::r8m; x02 ::::s40m
R: Av=8m/s
· M.2.28.3. Fie A t;I B doua puncte pe o dreapta. Din A pornesc slmuJtan d.oJJi
mobile care ajung în B in timpul T. Mobllul 1 parcurge prima jumitate a distanJej
AB eu viteza v1 fi a· doua Jumitate cu vlteza v2 (> v 1). Mobllul 2, porriind din
repaus, se mifci uniform accelerat. Afla~: a)viteza medie v,m a mobihilui 1
pe AB, b)duratele i-1 fi i-2 fn· care mobllul 1 se mifci ·avînd vltezele v1 ~ Y 2 ,
c)momeritele de tlmp t 1 ,1 t2 la care mobilele au aceea,I vitezi ,1, d}daca pe _
parcursul AB unul din mobile n depife,te pe celilalt.
=
APLICATIE: T= 2 h; v1 = 30 km/h; v2 45·km/h
R: v1~=36km/h: -r1 i=z1,2h: 1'2 c0,8h; t 1 =5/6h;·t2 :::5/4h
M.2.29.3. Un mobll pleaci din 0, pe axa Ox, fn mitcare rectillnle unlfomi aoœ-
lerati ·cu vlteza lnqïali v01 ,1 accelera~a a1 • Dupa timpul -r din O pleaca în
aceIa,1 sens în mi,care uniformi cu viteza v02 al doilea mobll. Aflaf: a)pentru
ce timp -r mobilele se întnnesc de doua ori, b)ce valoare are -r daci mobitsle
se fntnnesc numai o data; aritaJ ci, fn acest caz, la fntTinlre mobllele au aœeati .
vitezi fi, c)valoarea lui r daci mo~ilele se întnnesc prima data la ·distanta d
de O qi dlstanta D tata de O la care ,se întnnesc a doua oari. ·
APLICATIE: v01 = 4 m/s; a1 = 2 m/s2 ;_ v~2 = 20 m/s; d= 45 m
R: i-.<3,2s; -rb=3,2s; i-0 =_2,75~~:,D=165m
M.2.30.3. Ûn om aflat lîngi o cale ferati misoari timpli fn care treè prin tata
lui ultlmile doua vagoane ale unui treri. Gisefitè valorlle -r1 fil i-2 • Lungimea
fiecarul vagon este L. Trenul se mif;ca rectlliniu uniform încetinlt. Afla~: a)accele-
rafa ! a .trenUlui, b)dupa ce timp T trenul se· ôpre,te ,1, ·c)viteza minima v
eu care omul trebuie si se mi,te unlform· pentru •a prinde trenul cînd acesta
este oprlt Tlmpul de sta,onare a tr~_nului este. -r.
APLICÀTIE: -r1 = 0,985 s; -r2 = ~~995 s; L= 20 m;_ -r=:: 50 s
R: a= 0,2 m/,s2: T::::; 102 Si v= 6,67 m/s _
M .2.31.3. Pe o ,osea rectillnle se m1,c1· ·unlfé>rm eu vlteza vO fiecare un auto-
mobll fi un camion, la distante D unul de altul~ Pentru depaflre automobilul
acc~ler.eazi eu accelera,a a,. El- poate· frîna. eu accelera~a maxima a2• AflaJ:
a)ce vitezi maxima vM poate atfnge automobilur astfel încft, neputînd rea1iza
depa,irea, si nu produci un àccident ·fi, b)distanta d parcursi de automobll
de cînd începe sa accelereze pîni ·la ·evitarea accidentulul.
APLICATIE: v0 = 36 km/h; Oc 360 m; a1 = 1 m/s2 ; a2 = 4 m/s2
R: vM= 34 m/s; d= 660 m
18

M.2.32.3. Doua ma,lnl se mifci pe o ,osea rectilinie. una dupa alta, œa din
fati cu vlteza v,. a doua cu viteza v2 • La un moment dat prima ma,lni începe
sa frîneze cu accelerafa a,. iar a doua eu acceleraJa a2 pîna la oprire. Dupa
oprlre distanta dintre ma11inl este o.- Afla~ distanta 0 1 dintre ~a,InI în-moment1:1I -
în care începe frînarea.
APLICATIE: v =80km/h; v2=90km/h; a1 c2,5m/s2 ; a2=2m/s2 ; D1=10m
1
R: D1= 671 5 m sau D1= 47,5 m

M.2.33.3. Fie punctele A, B pe o dreapta, AB= O. Oin A pleaca spre B, uniform

accelerat, un mobil eu vlteza lniJali v01 • Oin B pleaca simultan spre A, uniforin
încetinit, un al dollea mobll eu vlteza lnlfali v02• ÎntTinirea are loc la momentul
T la distanta d de A. Afla~: a)accelera~ile a1 fi a2 ale mobilelor, b)vltezele lor
v1 ,1 v2 la momentul T ,1,_ c)la ce dlstanta L fata de A se opre,te mobilul 2.
APLICATIE: D=240m; v01 =8m/s; v02 =18m/s: T=1_0~; d=130m
R: a1 =1 m/s2 ; a2 =1,4m/s2 ; v1 =18m/s: v2 =4m/s; L=115,7m

M.2.34.2. Doua mobile se mitci pe axa Ox cu accelera~ile a1 > o t;i a2 > o.

Ele trec simultan prin O eu vitezele v01 < o fi v0~> o. AflaJ: a)dupi ce timp T
se întilnesc lar ,1, b)coordonata xA a punctului A Tn care se întTinesc din nou.
APLICATIE: a = 3 m/s2 ; a2= ~.72 m/s2 ; v01 = -13, 18 m/s: v02 ;;;: 20 m/s
1
R: T=237 s; xA= 81129,8 m

M.2.35.3. Doua mobile A ,1 B merg unul spre altul cu vitezele vOA ,1 v08• Cînd
distanta dintre ele este D încep sa frîneze ,1, dupa ce trac unul pe linga altul
se opresc la distanta d unul de altul, mobilul · B eu timpul -r mai tîrziu decit
A. Afla~: a)spa~ile SA ,1 S8 parcurse în mI,care uniform încetinita, b)duratele
TA fil T8 ale acestor mi,cari, c)accelera~ile aA fi a8 , d)momentul T al înJilnirii
,1,. e)vitezele vA ,1 v8 în momentul întilniril. · ·
APLICATIE: v0A= 72 km/h; v08 = 54 km/h; D= 69 m; d= 8,5 m; -r= 1 s
R: SA=40m; S8 =33,5m; TA=4s; T8 =5s; aA=5m/s2 ; a8 =3m/s2;
T 0 3s; vA=5m/s; v8 =6m/s ·

M.2.36.3. Mobilele· A ,1 B pornesc slmultan, din aceIa,I punct,' în mi,cari rec-

tlllnil uniforme, pe aceea,I dlre_ç~e ,1 in acelafl s_ens, eu .vitezele vA ,1 v 8 • Dupa
tlmpul necunoscut -rO dln acelafi punct porne,te din repaus mobllul C in mi,ca-
re rectillnie. uniform accelerata pe aceea,;I dlrecJe. Mobilul C n ajunge pe A
la timpul i-1 de la plecarea mobllulul A fi pe B ·Ia timpul i-2 dupa depa,irea
lui A. Afla~: a)i-0-, b)acceleraJa ! a lui C, c)dlstanta D parcursa de C între
cela doua întTinlri_ ,1,. d)dlstanta d dintr~ A ,1 B cind C n ajunge pe B.
APLICATIE::VAa 4 m/s: Ve= 18 m/s: -r,=·1"2= 4 s
R: T0 =2s; aa8m/s2: D=128m; d=112m
 19

3. MISCARE PE VERTICALA· IN CIMP GRAVITATIONAL UNIFORM

M.3.01.1. Un corp este aruncat de •la sol, vertical in sus, cu viteza v0 • Afla~:
a)înal~mea maxima h la care ajunge corpul ,i, b)dupa ce timp r atinge corpul
înal~mea h (a-1976).
APLICATIE: v0 =20 m/s; g= 10 m/s2
R: h=20m; r=2s

M.3.02.1. Un corp aruncat de la sol, 'vertical in sus, are·vitezà v, la înal~mea

h1• Afla~: a)viteza lui ini~ala v0 fi, q)timpul:-T care trece pina cind corpul ajunge
din nou pe sol.
APLICATIE: v1 = 3 m/s; h1 = 0,8163 m
R: v0 =5m/s; T=1,02s
o.
M.3.03.1. Un corp este aruncat de la sol, vertical in sus, eu vkez~ v0 • Afla~:
a)timpul T cînd c9rpul ajunge la o inal~me egala cu o frac~une k din inal~m~a
maxima la care poate ajunge .fi, b)Yiteza sa V. la :momentul T.
APLICATIE: v0 = 10 m/s; k==z 0.19
R: T= O, 102 s; T= 1,94 s; v= ±9 m/s

M.3.04.1. De la înal~mea h _cad~ o piatra dintr-un aerostat care a)urca vertical

cu viteza v0 sau, b)cade vertical cu v0 • Aflaf viteza v a pietrei la sol fi durata
ei de cadere.
APLICATIE: h= 117,7 m; v0 = 9,8 m/s
R: v==z 49 m/s: T• ==z 6 s; Tb= 4 s
M.3.05.1. Un corp este aruncat de pe sol, vertical in sus, cu viteza ini~ala q
v0 • Aflaf ce timp r se afla corpul la o înalfme fata de· sol mai mare decit h
(a-1976). . ' ·
APLIC.\T~E: v0 ~ 20 m/s; h= 10 m; g= 10 m/s2
R: r=2,83s ·

M.3.06.2. Un om a,ezat in tata unel ferestre de inal~r:n~ h vede urcind un

0
corp. Corpul trace prin tata ferestrei in timpul r. Afla~ la ce înal~me H deasupra
ferestrei urca acest corp (o.j.-1980).
APLICATIE: h= 2,2 m; i-= 0;2 s; g= 10 m/s2
R: H=5m

M.3.07.2. Ointr-un turn cu inal~mea h este aruncat un corp, vertical Tn sus,

cu viteza lni~ala v0 • Frecarea eu aerul se neglijeaza. Afla~: a)inal~mea H la ~
care ~e rldlca corpul, b)timpul T. la care corpul atinge solul ,1.
c)vitez~ v cu
 2D

c:me c:arpul atinge solul (a-1980).

DUCA'IIE: h=50m; v0 =25m/s; g=10m/s2
R: H= 81 Î25 m; T= 6,53 s; v= 40,31 m/s

~\ lf.aoaa La înàl~mea h se lasi si cadi liber un corp dintr-un ellcopter care

, sa Gfdca vertical de la sol cu accelerafa a. Afla,: a)înil~mea maxima. H ·la
• care ajµnge corpul, b)timpul T în care corpul ajunge pe sol ,;I, c)vlteza v eu
car.a œrpul ajunge pe sol.
· APUCA'tl'E:· hc 384, 16 m; a::: 2 m/s2
R: H::s 462,6 m; T= 13,7 s:. V= 95,2 m/s
IW.3.89r..1. Afla~ de la ce înal~me H cade liber pe Luna un _corp daca la atingerea
sartlwl viteza sa este cea pe care o are la atingerea solului cînd cade liber
pe Pimînt de la. înal~mea h.
APUCATIE: h::: 1,2 m; 9p = 9,81 m/s2; gL ci 1,62 m/s2
R: H:::7,27m

M..3..1!0.2. Afla~ înal~mea H de la care cade liber un corp çl durata T a mltciril

sale- dacà în intervalul de timp i- înalnte de atlngerea solului el a pareurs a)un .
• spafu L sau, b)un spa~u egal eu o fra~une k din înil~mea de la care cade(a~
1975).
APUCAllE: -r= 1 s; L= 10, 1 m; k= 1/3
R: a)~= 11,47 m; T= 1,53 s; b)H= 145,5 m; T= 5,45 s
M.3.11 .2. Un corp, aruncat vertical în sus de la îniil~mea h, parcurge pina
la caderea pe sol un spa~u nh. Afla~: a)viteza ini~ala v0 a corpului ,1, b)viteza
sa flnala v.
APLICATIE: h= 19,6 m; n= 3
R: v 0 = 19,6 m/s; y::: 27,7 m/s
M.3.12.2. tn ultimul interval de tlmp i- de cadere libera un corp parcurge o
éflstantl de n orl mai mare decît în lntervalul -r anterlor. Afla~ de la ce inàl~me
.., h cade corpul.
APUCATIE: i-= 2 s: n= 2 ·
R: h=122,5m

M.3.13.2. Un corp, lasat llbef la înil~mea h, parcurge distanta d( < h) in cidere

llberi, dupa care Îfi continua mhpcarea unlform pîna la sol. Afla~ durata T a
mifcàrii.
APUCATIE: h:::: 470,5 m: d= 314m
R: T= 10s

M'.3'..14.2. Un corp, lasat liber in punctul A, ajunge in B cu viteza v1 fil, apol,

 21

în punctul C eu vlteza v1 • Aflaf: a)dlstanta d:= BC ,1, b)timpul r în caœ este

pareurs segmentul BC.
APLIC4\TÎE: v, = 29 m/s: VI= 79 m/s
A: d= 275,5 m; r= 5, 1 s

M.3.15.2. Un corp cade liber de la înilpmea h. Aflaf: a)distanta L1 pan:wsa

în secunda n, b)dlstanta L1 parcursi în ultJma secundi ,,. c)timpul ~ ira œre
parcurge segmentul final de lungfme L3 • ·
APLICATIE: h= 1960 m; n== 10; ~= 960 m
A: L1 = 93, 1 m: L1 = 191, 1 m: r== 5, 7 s

M.3.16.3. Un corp cade liber. de la înalpmea necunoscuti h. Spatful pareurs

în ultima secunda de cidere este h/n. Àffa,: a)înalpmea h fi, b)timpul T de
cidere.
APLICATIE: n== 2
A: h= 57,1 m: -r= 3,4 s

M.3.17.3. Un corp, aruncat vertical rn jos cu viteza v0 , parcurge în ultfmasectfn-

di de cadere o frac,une f dln spa,ul total. Afla,: a)timpul -r de cadere.. bJviteza
finals v ,,. c)înil,mea h de la care cade corpul.
APLICATIE: v0 == 19,6 m/s: f= 0,25
R: r= 6 s: v= 78,4 m/s: h= 294 m

M.3.18.3. Un corp parcurge rn cidere libera spa,ul L. Afla,: ~)cum ltœbuie

împar,t spa,ul L rn n segmente car~ sa fie parcurse în timpl egali fi, b."}crefœ-
rea liv a vitezel la parcurgerea segmentulul k.
APLICATIE: L= 981 m: n= 3
A: d1 = 109 m: d1 = 327 m: d3 c::: 545 m: liv= 46,2 m/s

M.3.19.3. 0 sfera punctlformi cade liber pe un plan orizontal. Durata dGmini1

cu planul este neglijablla. Dupa ciocnire sfera sare vertical în sus cù o YltBzi
egala cu fractiunea k din viteza pe care o are înalnte de clocnire• .Aflati de
la ce înal,me h cade sfera daci între momentul ini,al al caderii ,, m0mentu1
cind, dupi ci(!Cnlre, ea atfnge ·îniipmea maxl!11i trace timpul i-.
APLICATIE: k= 2/3: r= 4 s
A: h=28,2m

M.3.20.1. Dintr-un punct sltuat la înalitnea h se arunci vertical în sus un cmp

eu viteza lnijali v0• Simultan, de la înal,mea H(>: h) se lasi si cadi liber ùn
ait corp. Afla,: a)momentul T al întîlnirli corpurilor ,,. b)înil,mea x de idlnira
a corpurilor (a-1976),
APLICATIE: h::z 50 m: v0 = 20 m/s: H::: 70 m .
A: -r= 1 s; x= 65 m
22
M.3.21.2. De pe· .sol sînt aruncate vertical în sus, eu aceeafl vltezi inifala
doua corpurl, al doilea în momentul cînd primul atinge înil#mea maxima H.
Afla~ la ce înilfme h se întnnesc corpurile.
APLICATIE: H= 16 m
R: h= 12m

M.3.22.2. Doua corpurl sînt aruncate simultan ,vertical în sus, cu vitezele v 1

,1 v2
, primul de la Tnaijmea h, al doilea de pe sol. Aflaf: a)la ce înal,me h
1
,1 dupa ce timp T se întTinesc co~purlle fi, b)condi,a ca ele si se întnneasca
in aer.
APLICATIE: h= 20 m; v1 = 8 m/s; v2 = 20 m/s
R: h1 =19,72m; T=1,67~;,2v2 (v2 -v1)>gh ·

M.3.23.2. Un corp este lasat liber la înal~mea H. Simultan, un al doilea corp

este aruncat vertical in sus de la î~alfmea h(< H). Afla' vlteza lnl~ali v02 a
corpulul 2 daci ele ajung simultan pe sol.
APLICATIE: H= 4,9 m; h= 2,9 m
R: v.02 =2m/s
M.3.24.2. Un corp este lisat liber la înil~mea h1• Simuttan, se arunci vertical
în sus un al doilea corp de la înal~mea h2 ( < h1 ). Corpurile se întnnesc la înaI,.
mea h{< h2 ). Afla,: a)viteza ini,ali v02 a corpulul 2 ,1, b)vitezele v1 ,1 v2 la
întnnire.
APLICATIE: h1 = 10 m; h2 =5 m; h= 1 m .
R: v02 = 3,67 m/s; v1 = 13,3 m/s; v2 = 9,6 m/s

M.3.25.2. De la înal,mea h se arunca vertical in sus un corp cu viteza v0 •

Afla,: a)dupi ce timp r trebule lasat liber un ait corp, din aceIa,I punct, pentru
,1
a ajunge la sol slmultan eu primul fil, b)vitezele v1 v eu care corpurile ajung
2
la sol. · · ·
APLIACTIE:. h= 49 m; v0 = 14,7 m/s
R: t=1,84s; v1 ::::34,3m/s; v2 =31 m/s

M.3.26.2. Un corp este aruncat de pe sol, vertical în sus, cu vlteza v0• Slmultan,
de Ja iniil~mea maxima pe care o poate atinge acest corp, este aruncat vèrtlcal
în jos cu vlteza v0 un al doilea corp. Afl,a,: a)la ce înal,me h ,1 dupa ce tlmp
T se întTinesc corpurile ,1, b)vitezele v1 fi v2 la întTinire (a-1980).
APLICATIE: v0 = 5 m(s:. g= 1_0 m/s2 ·
R: h= 0,55 m: T= 0,125 s; v~= 3,75 m/s; v2 = 6,25 m/s

M.3.27.2. Un corp este aruncat de pe sol, vertical in sus, eu viteza v01 • Simul•
tan, de la inal,mea maxima la care poate ajunge el, se arunci vertical în jos
al doilea corp cu viteza v02• Afla, dupa ce timp T fil la ce înal,me h se întnnesc
 23

corpurlle.
APLICATIE: v01 =20m/s: v02 =2m/s
R: T r= 0,93 s: hr= 14,36 m

M.3.28.2. Un èorp ~ste lasat liber la fnil~mea h. Simultan se arunca de la

sol, vertical fn sus, al doilea èorp. Corpùrile ajung slmultan la sol. A.fla~: a)vlteza
lnl~ala v02 a corpulul 2 fi îniil~mea maxima hm 2 la care ùrci el, b)vlteza v1 a
corpulul 1 cînd corpul 2 este la înil~mea hm 2 fi, c)spa~ul s1 pareurs de corpul
1 pîna cînd corpul 2 ajunge la înal~mea hmz• .
APLICATIE: hr= 313,6 m
....... R: v02 =39,2m/s: hm 2 =78,4m; v1 ~39,2m/s; s1 =78,4m
M.3.29.2. Un corp este aruncat de pe sol, vertical fn sus, eu viteza v0• Slmultan
este lasat liber la înat~mea H àl dollea corp. Afla~: a)dupa ce tlmp T •' la
ce înil~me h se intnnesc corpurile ,1, b_)~ecalajul de timp T dintre soslrlle corpu-
rllor la sol(a-1983).
APLICATIE: v0 = 58,8 m/s:.-H=:= 176,4 m .
R: T=. 3 s: h= _132,3 m: i-= 6 s

M.3.30.3. Un corp este lasat liber la înil~m~a ·maxima la care poate ajunge
al doilea corp, aruncat simultan de la sol, vertfcal in sus. La rntnntre éorpul
2 are yiteza v2 • Afta~: a)viteza v 1 a corpului 1 la întTinlre, b)viteza ini~ala v02
a corpului 2, c)la ce inal~me H este lisat liber corpul 1 ,1, d)la ce înal~me
h se intnnesc corpurile. ·
APLICATIE: v2 = 12,25 m/s
R: v1 =12,25m/s: v02 =24,5m/s; H=30,6m; h=23m
M.3.31.3. Un corp este lasat si cadi liber de la înal~mea H. Dupi timpul T
se arunci de la sol, vertical în sus, cu vlteza v0 al doilea corp. Afla~: a)tlmpul
T ,1 fnal~mea h la care se întnnesc corpurlle, b)viteza relativa v, eu care trec
corpurile unul pe linga altul la întTinfre ,1, c)înal~mea maxima h2 la care ajunge
corpul 2 (a-1979). ·
APLICATIE: H=520m; T=2s; v0 =80m/s; g=10m/s2
R: T= 7 s: h= 275 m; v,= 100 m/s: h2 = 320 m

M.3.32.1. Un corp este .lisat liber la inàl~mea h. Simultan, un ait corp este
aruncat vertical în jos de .la. înàl~mea H(> h). ·çorpurile ajung simultan pe àol.
Afla~ vlteza lni~ali vO a corpului 2. ·
APLICATIE: h= 10m; H=G0m ·
R: v0 = 14 m/s
M.3.33.2. Dintr-un turn sint lasate si cadi liber doua corpuri la tlmpul necunos-
cut i- unul dupa altul. Dupa timpul T de la începerea ciderii corpului 2 distanl8
cime c:arpuri este d. Afla~ timpul T.
APUCAl'IE: T = 1 s; d= 0,5 m
R: T= Q,05 s
ll.3.K2. De la îniil~meEl h cade l~ber un corp. Afla~ eu ce vitezi vO se ~runci
'flllfcal h jos, de la înil1mea h, al doilea corp, la timpul T dupa primul, daci
erea;.ru simultan _pe sol.
APUCA"IIE: h= 19,6 m; T= 1 s
R: v0 = 13,7 m/s

• 3 35 2 Dintr-un punct se lasa si cadi liber doui corpurl. Viteza unul corp
tap c1'e celalalt este constante ,i egali eu v0 • Aflaf: a)tlmpul
T dintre lansirile
c:c,pudur. b)dupi ce tlmp T vlteza e(?rpulul 1 este de n _ori mai mare deeit
vffaza co,pului 2 ,1, c)dlstant,a d dintre corpuri la momentul T.
APUCAllE: v0 = 14,7 m/s; n= 2
A: T= 1,5 s; T= 3 s; d= 33,075 m

11.3.3&.2. De la înil~mea h sînt lasate sà cadi

liber doua corpuri, al doilea
âupa ce primul a pareurs distanla d( < h). Afla~ distanla D dintre corpuri în
J1tall181lli4 rn _care primul corp atinge solul.
.APIJCA'IIE: h= 180 m; d= 20 m
1

R~D= 100 rri .

U.3.37.2. Dintr-un robinet pleura api în cadenla de N pieituri pe minut. Afla,
fa œ dstanta d se va gisl a doua picaturi de prima eînd ·prima a pareurs
spafld:L
APLICATIE: N= 120; L=20 m
R: d=8,675m

lt.3.39..2. Doua corpurl sînt aruneate de la sol, vertical in sus, cu vitezelé

wœ =p v02C< v01 ), corpul 2 la tlmpul necunoseut T dupa primul. Afla~ pentru
a:e val'ori ale :lui T- eorpurlle se întnnese in aer.
APUCATIE: V 01 = 58,8 m/s; V02 = 39,2 m/s
A: 4s<T< 12s

11.3.39.3. Din aee1a,1 loc sfnt aruncate vertical in sus doua corpuri, primul
a, dm& v01 ,1 al doilea eu viteza v~• la tlmpul T dupa primul. Aflaf: a)la ce
trmp. T cfe la lansarea prlmului eorp ,1 la ce inil~me h se întnnesc corpurile,
bJfa œ flrterval de timp â T vor cadea eorpurile pe sol ,1, e)daci întflnirea
are rac in timpul ureirll sau în timpul eoborîrii corpulul 1 (a-1983).
APUCA'JIE: v01 = 5 m/s; v02 = 1o m/s: ~= 0,5 s; g= 1om/s2
A: T=9,~25s; h=1,17m; âT=:z1,5s; T>T1u
 25

M.3.40.2. Doui corpuri, aruncate d~ pe sol vertical în sus eu viteza v0 flecare,

al dollea la tlmpul necunoscut i- dupa pr:imul, se întnnesc la o fnilfme egali
eu o fraC,une f dln fnilfmea maxima la c:are pot ajunge. Aflaf: a)timpul I' ,1.
b)momentul T al întnnlrll.
APLICATIE: v0 = 9,8.~ m/s; f;: 0,5
R: 1'=2s; T=2,4s

· M.3.41-.3. Doua corpurl sînt aruncate de pe sol. vertical în sus. prlmul cu vlteza
v0 , al doilea cu o vltezi mal mica ~ecit v0 eu f% =,i mai tîrziu cu tfmpul necunos-
cut ". fntnnlrea corpurllor are loc la un timp minim de la lansarea corpulul
1. Afla~: a)timpul " =,I. b)viteza v1 a corpului 1 la întilnire.
APLICATIE: v0 a 1000 m/s; f%= 10% ·
R: I'= 54,7 s: v1 = 436 m/s

M.3.42.3. Doua corpuri, aruncate dé ..Ï>e ,sol. vertical în sus, prlmul cu vlteza.
v01 , al dollea eu tlmpul " mal tîrzlu· decit, primul. se întTinesc cînd corpul 2
este la rnal~me maxima. Afla~ vlteza lnitiala v02 a corpulul 2.
APLICATIE: v01 c 80 m/s; I'= 10 s;· gc 10 m/s2 .
R: v02 = 45,68 m/s

M.3.43.3. Doua corpuri, aruncate de pe sol, vertical în sus, cu aceea,1 vitezi

necunoscùta v0 , al doil~a éu timpul " mai tîrzi~ decit primul, se întilnesc 1~
îniljmea h. Afla~: ~)vlteza v0 :,i, b)timpul T de la ~runcarea_ corpului 1 pîni
la întDnire.
APLICATIE: I'= 2 s; hc 10 m .
R: v0 = 17,1 m/s: T=2,74s
M.3.44.2. Omul aude zgomotul de pfatra lovind apa dupa timpul" de la tncepe-
rea œderll pletrei într-o fîntîni de adîncime h~ Afla~ vitèza c a sun·etulul.
APLICATIE: I'= 4,76 s; h= sa·m . - -
R: c=338m/s

M.3.45.2. 0 platri cade într-o fintîni. Zgomotul lovlrli apel se aude dupi tlmpul
r de la tnceperea ciderll pletrel. Viteza sunetului este c. Afla~ adînclmea h
a fintînll.
APLICATIE: r= 4,3 s: cc 338 m/s
R: hc80,8m

M.3.46.2. Un om aflat în nacela unui balon la~i sa ,1

cadi liber un corp slmul-
tan. trage cu pistolul. Un ait om. aflat pe sol linga locul de cidere a corpulul
,1
masoari tlmpul I' scurs între sosirea sunetului œa a corpului. Viteza sunetului
este c. Aflaf la ce îniljme h se afli naœla balonului.
APLICATIE: r= 10 s; c= 340 m/s
R: h=719,2m
26
M.3.47~3. O racheta este lansati de la sol, vertical tn sus, tn m1,care uoiformi
cu vlteza v0 • Oupl tfmpuh·1 un om dln ra~heti percepe sunetul unei explozll
de pe sol. Dupa timpul "~ prln dreptul rachetai trece vertical tn sus un proiectil.
Viteza sunetului în aer este c. Aflatf: a)dupa ce tlmp I' de la lansarea rachetai
a fost tras prolectilul, b)viteza ini~alii v0 P a prolectllulul, c)timpul 6 scurs între
cele doua trecerl• ale proiectilulul prin dreptul rachetai ,1, d)tlmpul T dupa care
sunetul emis la lansarea proiectilului ar fi ajuns prolectilul daca acesta ar fi
avut vlteza lnlfala v0 '(> c). • .
=
APLICATIE: ·v0 ::: 80 m/s: i- 1 17 s: i-2 cz·23 s: ci:a 340 m/s: v0 's::: 500 m/s
R: l'i::: 13 s: v0p i:::: 233 m/s:
.
(Jm 11,2 s: T1:1 32,6 s .

M.3.48.2. 0 platformi orizontala AB are lungimea L. Pe vertlcala punctului B

se afla un corp la dlstanta necunoscuta h deasupra lui B. Se lasii corpul liber
,1.slmultan, se Imprima pl~tformei o mi,care orlzontali pe directïa AB. a)unifor-
mi eu viteza v0 sau,. b)uniform accèlerati cu accelera~a a fari vitezi ini~ala.
Aflaf valoarea maxima a lui h pentru .care corpul cade pe platforina.
APLICATIE: L= 20 m: vOcz 2 m/s: ai::: 0,5 m/s2 ·
R: h• i:::: 490 m; hb = 392 m
M.3.49.3. Mecanlcul unul tren, care se mi,ca rectllini~ uniform cu viteza v0
printr-un deflleu de munte, vede o stînci tncepînd si cadi· liber pe verticali.
Caca ar frtna pîna la oprfre cu accelera~a maxima poslblla, stînca ar lovl
locomotiva, iar d·aca ar continua mersul unlform stînca ar lovi ultimul vagon.
Lungimea trenulul este L. Prin accelerarea trenulul stînca a cazut la distant&
d în· urma acestula. Afla~: a)distanta D dlntre lo~omotivi fi locul de cidere
a stîncll tn momentul tn care începe accelerarea, b)accelera~a ! a trenului fi,
c)la ce înal,me h se afli stinca atuncl cînd locomotlva trece pe sub ea.
APLICATIE: vos::: 72 km/tl: L= 100 m; d= 10 m - .
R: D= 100 m: a:::: 0,2 m/s2 ; h= 373,4 m
 27

4. PRINC_IPIILE DINAMICII. NEWTONIENE

M.4.01 .1. Afla~ accelera~a a cu ·care se ridica vertical un corp cu ajutorul unui
fir ldeal daca tenslunea dln tir este de n cri mal ·mare dectt greutatea corpulul.
APLICATIE: n= 3 .
R: a= 19,6 m/s2
M.4.02.1. Tenslunea de rupere a unul fir este r,.
Afla~ acceleraJa maxima a
cu care poate fi rldlcat un corp de masi m atîrnat de acest flr.
APLICATIE: t, 1:1 1 kN; m= 50 kg

R: ai::i 10,2 m/s2

M.4.03.1. Rldlcînd un corp, atîrnat de_ un tir,· cu accelera,a a0 tenslunea dln
tir este ·de n orl mai mica decit tenslunea de rupere. Atla, cu ce accelera,e
mlnlm a trebule rldlcat corpul pentru ca firul sa se rupi.
APLICATIE: a0 = 2 m/s2 ; n= 1,5
R: a= 7,9 m/s2

M.4.04.2. Un tir ldeal rezlsta la un corp atîrnat de masi maxima m la rldlcarea

corpului cu o anumlta accelera~e fi la masa maxima M la coborîrea corpulul
cu aceea,1 accelera~e. În ambele cazuri se trage de fir eu ace&é!fl farta externa.
Atlaf masa maxima m' a corpului ridicat uniform.
APLICATIE: mz::z 40 kg; M= 60 kg
R: m'i=z48kg

M.4.05.2. Un ascensor de masa M este tras cu un cablu. Un dlnamometru

suspendat de tavanul ascensorulul sus,ne -un ·corp de masi m •. Aflaf: a)ten-
siunea T dln cablu cînd ascensorul 1)este oprit, 2)se ml,ci unlform ,1, .3)urca
unlform accelerat cu accelera,a a f}i,,b)ce forts F va lndlca dlnamometrul 1)în
condi,ile de la punctul a3 fi, b)în ciderea IIJ:,era a ascensorulul.
APLICATIE: Mi:::500 kg; a= 1,2m/s2 ; m= 1 kg
R: T1=T2 i:::4909,8N; T3a5511 N: F1=11 N; F2=0N

M.4.06.3. Un ascensor de masa m. urca de la parter la etajul 1o astfel: spa,ul

s1 unlform accélerat în tlmpul r 1, spaful s2 Ul"!iform ,1, apoi, spa,ul s3 uniform
încetinlt. Aflaf: a)durata r a urcarii, b)la. ce. timp -r" de la pornlre ascensorul
trece pe la etajul n fi, c)tenslunea T în cablul de tra~une (a-1980).
APLICATIE: m=800kg: s1=2m; '1'1=1 s::s2=27m; S3=1 m; ni=z7
R:· r=B,25~; -r7 =5,75s; T1=1~,04kN; T2 =7,84kN; T3=1,44-kN

M,4.07.3. De tavanul unul ascensor de masi M, care urci sub ac,unea unei
28

forte constante F. este atîmat printr-un flr un corp de masi m la dlstanti! S

de podeaua ascensorulul. Aflap: a)accelerapa ! a ascensorului, b)tensiunea
T dln firul de care este atîrnat corpul, c)accelerapa a' a ascensorulul daca
firul se rupe, lmediat dupa ·ruperea flrulul ,1, d)dupi ce timp I' de la ruperea
flrulul corpul ajunge pe podea.
APLICATIE: M= 45 kg; F::: 500 N; m::: 5 kg; S::: 0,2 m
R: a::: 0,2 m/s2; T::: 50 N: a'::: 1,3 m/s2 ; i-= 0,2 s

M.4.08.2. Un ascensor, in care se aflà un om de masà M, porne,te dln repaus,

vertical în sus, cu accelerape constanti. Dupà timpul i- are viteza v fi continua
sà urce cu aceasta viteza pîni la dlstanta d de. punctul de oprlre cînd viteza
sa începe se scadi uni(orm pîna la oprirea în punctul stabllit. Aflap fortele F
exercitate de om asupra podelel ascensorului în cele· 3 etape ale mi,carii.
APLICATIE: M::: 60 kg; l"= 4 s; Vr::J 5 m/s; d::: 4 m
R: F1 = 663 N; F2 = 588 N; F3 cs 400,5 N

M.4.09.3. De un corp de masa m1, tras vertical în sus eu forta F. este atîrnat
un corp de masa m2 prln lntermediul unel sfori de masi m0 • Aflap tenslunea
T dln sfoara într-o secpune departata de m2 cu o distanli egala cu o fracpune
f dln lunglmea sforii. ·
APLICATIE: m1 cs 10 kg; F= 200 N: m2 = 9,5 kg; ·m0 = 0,5 kg; f= 2/5
A: Ts:::97 N
M.4.10.2. 0 arma cu teava de lungime L trage vertical în sus un glonte de
masa m avînd viteza vO la le,irea dln teavi. Aflap: a)accelerapa ! a glontelui
în ml,care uniform accelerati pe teavi, b)tlmpul i- de mi,care pe teava, c)înalf•
mea maxima H la care urca glontele, d)forta media F â gazelor care produc
deplasarea glontelui pè teava ,1. e)tlmpul T dupa care glontele ravine pe sol.
APLICATIE: L= 1m; m= 50 g; v0= 100 m/s; g= 10 m/s2
. A: a= 5 km/s2 ; l"= 0,02 s; H= 500 m; F= 250 N; T= 20 s

M.4.11.2. Dupa ce un corp de masi m cade liber pe dlstanta d, i se aplica

o forts F orlentatii vertical în sus. Aflap: a)vlteza v0 a corpulul cînd se aplica
F. b)viteza sa v dupa timpul i- de la apllcarea lui F ,1. c)valoarea F' a fortel
apllcate pentru ca dupa tlmpul i- de Ja apllcarea el corpul si se opreasci.
APL~CATIE: m::: 132 g; d= 100 m; F= 0,5 N; i-= 10 s
R: v0 =44,3m/s: v:::104,4m/s; F'=1,88N

M.4.12.3. Un corp de masi m cade liber. Dupa ce strabate spa,ul h trebuie

,1,
oprlt în tlmpul· i-. Afla~: a)ce forts F trebule aplicati b)dlstania d parcursi
de c~rp dln momentul frîniril pîni la oprlre (a-1976).
APUCATIE: m= 50 kg; h::"°125 m; I'= 5 s; g= 10 m/s2
R: F= 1 kN; d= 125m
 29

M.4.13.3. Un corp se afla sub aC1ïunea greuta~i sale G ,1 a unel forte F. verticala
,1 constants. Afla~ viteza sa v dupa tlmpul T daca •lnl~al se afla în repaus.
APLICATIE: G= 10 N; F= 1 N; Tc: 1 s
R: v= 10,8 m/s; v:::: 8,8 m/s
M.4.14.3. Un corp de masa M este lisat liber .la înal~mea H fali de sol. Afla~:
a)ce forta F trebuie aplicata corpulul în ultima secundi a ml,carll astfel încît
sà ajunga la sol eu vitezà nuli, b)la ce înilJme h fali de sol a fost aplicatà
forta F ,1, c)raportul k între tlmpul în care corpul ajunge la sol în acest caz
,1 timpul în care ar fi ajuns la sol în càdere libers.
APLICATIE: M:::: 0,45 kg; H= 100 m; g= 10 m/s2
R: F=22,5N; h=20m; k::::1,118

M.4.15.3. 0 racheta porne,te dln repaus, vertical în sus, de pe suprafata unel

planete. În tlmpul T de la pornlre toate oblectele dln racheta apasa pe platane
sau întind resorturile dinamometrelor ~u forte ~e n orl mai mari decit în racheta
în repaus. Dupa timpul r ,1 pîni la impactul rachetai cu solul toate corpurile
din raqhetà se afla in stare de lmponderabilitate. Accelera~a gravita~onala se
consldera constants. Afla~ cît timp T s-a aflat racheta în zbor (o.r.-1987).
APLICATIE: r= 1 min; n= 1,8
R: T=3min
M.4.16.1. Un tren cu n vagoane de mass m fiecare porne,te ~in· repaus în
ml,care rectillnle uniform accelerati. Dupa timpul r atinge viteza v. Afla, farta
de traC1ïune F exercitata asupra trenului.
APLICATIE: n= 40;. m= 12 t; r= 120 s; v= 54 km/h
R: F= 60_kN

M.4.17.1. Un automobil de masa m, avind yiteza v0, ajunge la vlteza v dupa

ce se afla un timp -r sub aC1ïunea unei forte constante. Frecarile se neglijeaza.
Afla,: a)accelera~a !. a mi,caril, b)forta constants F ,1, c)dlstanta d parcursi
în tlmpul T (a-1978).
APLICATIE: m= 500 kg; v0 = 36 km/h; v= 72 km/h; T= 20 s
R: a= 0,5 m/s2 ; F= 250 N; d:::: 300 m.
M.4.18.2. Asupra ünui.corp de masà m a,ezat pe un plan orizontal fara frecàri
a~oneazà farta orizontala F. Viteza lnl~ala a corpului este v0 • Afla,: a)timpul
T în care viteza corpulul cre,te de k orl ,1, b)spa~ul S pareurs in acest timp.
APLICATIE: m= a·kg; Fe 25 N; v0 = 1,5 m/s; k= 4
R: T:::: 1,08 s; S= 4,05 m

M.4.19.1. Doua corpurl de mase m1 ,1m2 , a,ezate pe un plan orlz~ntal far!

frecari, sint legate printr-un tir orizontal avind lnserat un dlnamometru ldeal.
30

De corpul m se trage cu f°'18 orlzontala F. Afla~ ce forta T indica dinamometrul.

2. •'
APLICATIE: m1= 15 kg; m~p 5 kg; f= 40 N
R: T=30N '

M.4.20.1. Doua paralellplpede de mase m, fi m2 sînt a,ezate pe un plan ori-

zontal tara frecarl, unul lînga altul. Corpul de masa m, este împins cu fof18
orlzon-tala F1• Afla~ fort,i F2 cu care corpul m1 împinge corpul m2 •
APLICATIE: m1 = 10 kg; m2 = 20 kg; F1 = 150 N
R:' F2 = 100 N .

M.4.21.3. Un cilindru rigld de lungime L se mifci pe un plan orlzontal fara

freciri sub ac~unea unei ·. forte constante F, perpendiculara pe una din bazele
cilindrului. Aflaf: a)ce fort,i F1 actioneazi asupra unei sequnl oarecare a cilln-
drului, paralela cu bazele, aflata la distanta d de baza opusa celai pe care
se exercita F fi,· b)ce fof'\à F2 aqoneaza asupra celai de a doua baze.
APLICATIE: L=1,7m; F=12N; d=75cm
R: F1 =5,3N; F2 =0N

M.4.22.3. La capetele unei bare de lungime L actio- x

~
neazli forl9le FI fi F2 ca ln Agurli. Freclirlle •• negll- c.A~1
jeaza. AffaJ tensiunea T în sectïunea transversalà a----i----,.r:::::==~=:lt--r---
barel aflata la dlstanta d de punctul A. L,
APLICATIE: L= 1 m; F1 =.150 N; F2 = 100 N; d= 0,2 m
R: T= 140 N

M.4.23.3. Pe o platforma în repaus, de masa M, este a,ezata o sffltri, la înal~-

mea h tata de sol, la d~s~~riia d de marginea platformel. Platforma fiind pusa
în mifcare, sfera cade P.f
·:S~I la distanta D de margines platformei. Frecarile
se neglijeaza. Afla~ fol'lël·J;phstanta F . care a fost apllc~ta platforméi.
APLICATIE: M= 2 t; h~. J_1fi;: d= 50 cm; 0:::: 75 cm
R: F:::: 3,33 kt'4\{f
1 ~~:;,tl)/
M.4.24.2. Peste un scrlp~Je. ldeal trace un flr ideal avînd legate la capete doua
corpuri de mase m1 fi mi~ m 1). Afla~.= a)accelera~a ! a slstemulul, b)tensiunea
T dln fir ,1, c)forta F càre.-aqoneaza asupra scripetelul (a-1982).
APLICATIE: m 1 = 200 g; :~~2 :::: 300 g; g= 10 rn/s2
'
R: a= 2 m/s2;
.•
f~
2,4 N; F = 4,8 N
~~-

M.4.25.2. Doua corpurl l:greuta~ G1 fi G2 (> G1) sînt legate printr-un tir ideal
trecut peste un scripete {4.eaL Afla~: a)accelera~a ! a sistemulul, b)tensiunea
T din fir fi, c)accelera~~• a; .fi tenslunea T' daca se dezleaga corpul 2 ,1, Tn
locul sau, se trage în j~~:~cu o farta F= G2•
APLICATIE:. G1 =_30 N; ~~-:;:: 70 N; g= 10 m/s2
R: a= 4 m/s2 : !~42 N; a'= 13,3 m/s2 ; T'= 70 N
 31

M.4.26.2. Peste un scripete ideal trece un tir ldeal avînd legate la capete doua
corpuri. Atla~ raportul ki=z m/m, al maselor corpurilor daci, dupa un tlmp, cor-
pul 2 a co~orit c1,.1 a n-a parte din distants pe care ar fi coborit în cadere
libers în. acelafi interval de tlmp.
APLICATIE: n= 5
R: k= 1,5

M.4.27.2; Doua corpurl de greuta~ G1 fi G2 (> G1) sînt legate printr-un tir ldeal
trecut peste un scripete ldeal. Distanl8 dlntre corpuri, masurati pe verticala,
este h. Se· Iasa sistemul liber. Afla~ dupa ce timp i- corpurlle se afla la aceea,I
înil~mé.
APLICATIE: G1 = 1 N; G2 = 2 N; h= 1 m
R: i-= 0,55 s
M.4.28.3. Doua corpurl de mase m1 fi m2 (> m1) sînt legate printr-un fir ideal
trecut peste un scrlpete ldeai. Corpul 2 este rldicat la înal~mea h astfel încil
corpul 1 atinge solul. Se lasa sistemul liber. Afla~: a)accelera~a ! a sistemulul,
b)dupa ce tfrr'i'p i- corpurile sînt la aceeatl înal~me fi, c)înal~mea maxima H
la care ·urca prlmul corp,'
APLICATIE: m1 =0,1 ~g; m2 =0,2kg; h=0,Sm
A: a= 3,3 m/s2 ; i-= 0,4 s: H= 0,67 m

M.4.29.3. Doua corpuri de mase m1 fi m2 (< m1), legatff printr-un flr ldeal trecut
pe~te un scripete ldeal, se afla lni~al fa înal~mea h tata de sol. Se lasi sistemul
liber. Afla~: a)viteza v eu care m1 atinge solul ,1, b) înal~mea maxima H la
care se ridlci m2 •
APLICATIE: m1 = 8 kg; m2 = 2 kg; h= 5 m
R: v= 7 m/s; H= 12,5 m

M.4.30.3. Doua corpuri ·identlce, de masa M tiecare, sînt legate printr~un fir
ldeal trecut peste un scrlpete ideal. Distanta dintre corpuri, masurati pe verti-
cala, este h. Pe unul dln corpuri se pune un corp mie de masi m( < M). Se
lasa slstemul liber. Dupa timpul r corpurile se afla la acelafl nival. Afla~: a)acce-
lera~a !. a· sistemulul, b)accelera~a gravita~onala g fi, c)forta F eu care corpul
m ac~oneazi asupra corpului M pe care este pus.
APLICATIE:. M= 4,5 kg; h= 3,92 m; me 1 kg; l'CZ 2 s
R:. a= 0,98 m/s2 ; g= 9,8 m/s2 ; F= 8,82 N

M.4.31.3. Doua corpurl de masi M fiecare sînt legate printr-un flr ldeal trecut
peste un scripete ideal. Pe unul dïn•corpurl se atazi un corp de masi m(< M).
Afla~: a)forta t eu care corpul m apasa asupr~ corpului M pe care este &fezat
fi, .~)f~rta F exercitati de scrlpete asupra ·Iegaturilor sale.
32
2
APLICATIE: M= ~.9 kg; m= 0,2 kg; g= 10 m/s
R: f;:: 1,8 N; F;:: 19,8 N

M.4.32.3.· Fie corpurile A fi B, de mâsa M flecare, legate printr~un fir Îdeal

trecut peste un scripete ideal. Pe A se puna un corp 1 de masa m1 fi. se
Imprima corpului (A+ 1) viteza ini~alii v0 in jos. Dupa ce corpul (A+ 1) parcurge
vertical distan1B h corpul B, trecînd printr-un lnel, · se încarca eu un corp 2
de masa m2 (> l"fl,). Afla~: a)spa~ul S pareurs de corpuf(A+ 1) de la încarcarea
lui B pîna la oprlre, b)dur~ta totala T a mi,carll pîna la oprire ,1, c)timpul -r,
masurat de la începutul mi,carll, pîna cînd A trace dln nou prln pozi,a ini~ala.
APLICATIE: M= 0,1 kg; m1 = 10 g; v0 = 0,2 m/s; h= 1 m; m2 =·30 g; g= 9,81 m/s2
R: S= 0,598 m; T= 2,89 s; -r= 4,86 s .

M.4.33.3. Fie corpurile A =,I B, de masii M flecare, legate printr-un fir id~al
trecut peste un scripete ideal. Pe A se pune un corp de masa m1 • Se lasa
slstemul liber. Dupa timpul -r corpul B trace printr-un inel fi se încarca eu un
corp de masa m2 (> m1). Afla,: a)spa~ul S pareurs de•A in timpul i-, b)viteza
v a lui A la momentul i-, c)distanl8 d de la pozl~a in~ala a lui A la· pozi~a
sa cea mai coborîta ,;;i, d)viteza v' a lui A cînd ravine in pozi~a tnl~ala.
APLICATIE: M= 60 g; m1 = 5 g; i-= 2 s; m2 c 11,25 g
R: S= 0,78 m; v= 0,78 m/s; d= 1,47 m: v'= 1, 15 m/s

M.4.34.4. Fie sistemul din Figura. Scripetele fi firele sînt

ldeale. Se dau masele m1 9i m2 ( < m1) ale corpurilor. Se
taie. unul din flre în punctul A. Afla~ dupa ce timp r viteza ' m1
lui m, este v.
APLICATIE: m1 = 4 kg; m2 = 2 kg; v= 9,8 m/s
R: i-= 0,9 s

M.4.35.4. fie sistemul din figura. Scripe~i =,i firele sînt

ideale. Se dau masele m, ,;;i m2 ( < m,) ale corpurilor. Se
lasa slstemul liber•. Afla~: a)accelera~ile a1 ,;;I a2 al_e
corpurilor ,;;I, b)tenslunea T dln fir.
APLICATIE: m1 ~ 2,25 kg; m2 = 1 kg; g= 10 m/s2
R: a1 = 7 m/s2 ; a2 = 3,5 m/s2 ; T= 6,75 N

M.4.36.4. Corpul de masi m1 rldlca prin sistemul de scri-

pe~ ideali din Figura un corp de masa m2 • Firele sînt !dea-
le. Afla~: a)accelera~lle a1 =,i a2 ale corpurilor t,I, b)raportul
k= mJm1 pentru care sistemul este in echilibru. m1
APLICATIE: m1 = 1 kg; mi= 6 kg ·
R: a1 = 2,24 m/s .: a2 = 0,28 m/s2 ; k= .8
 33

M.4.37.4. Fie sistemul din Figura. Scrlpe~i ,i firele sint Ide-, ~

ale. Se dau masele m1, m2 fi m3 ale corpuril.or. Afla~ accele-
ra~lle a1 ! a2,1 a3 ale corpurilor. -
APLICATIE: m = 2 kg; mi= 10 kg; m a 1 kg · m1 ·_ m3
1 3
=
R: a 1 0,52 m/s ; a2 =5,67 m/s2 ; a3 = 10,83 m/s2 _m
2

M.4.38.3. Doua corpuri de mase M1 fi M2 { < ~,) atirna de

capetele unui tir ldeal trecut peste un seripete ideal. Îri
punetul A, la dlstanta L de nivelul superlor al seripetelul,
se leaga un eorp de masa Ill {M 1 > M2_+ m), sufieient de
mie pen~ru · a nu influenta mitcarea la treee_rea peste scri-
pete. Se lasa sistemul liber. ·Afla~ dupa ce timp T corpul
m ajunge din A in B•.
APLICATIE: M1 = 60 g; M2 = 30 g; L= 0,4 m; m= 10 g
R: T=0,87 s
M.4.39.4. in sistemul dln Figura masa bilai 1 este de n orl
mai mare deeît masa tijei 2. Tija are lungimea L. Scripe~i
,;i firele sint ideale. lnl~al bila este ~nuta la nivelul capatului .
inferior al- tijei. Se lasa. sistemul liber. Afla~ dupa ce timp
T bila va ajunge la nivelul- capatului superior al tijei.
APLICATI.E: n= 1,8; L= 1 m
R: T= 1,4 s

M.4.40.4. Un lant de lungime· L fi masa m este trecut peste

un scripete ideal. Aflaf: a)tensiunea T in seef une a din
mijlocul, lanl1Jlui in momentul în care de o. p~rte a scrlpetelul
atîrnà o lungime L0{> U2) de lant ,;I, b)accelera~a ! a lantului
rn -aeest moment. .
APLICATIE: L= 16 m: m:::i 8 kg; L0 = 10 m
· R: T = 29,4 N; a= 2,45 m/s2

M.4.41.4. Fie sistemul din Figura. Scripetele ,1

firul sînt
ideale. Freearile se _neglijeaza. Se dau masele m1 ,1m2 F m1
ale corpurilor. Sistemul, ini~al în repaus, se mi~ea un tlmp ,
8 sub !le~une~ fortel F. Afla~: a)dupa ce timp i-, masurat
de la îneetarea ac~unii fortei F, eorpul m1 ravine în locul
în eare. se afla in momentul încetarii a~unli lui F, b)spa~ul ' m2
S pareurs în timpul I" ,;I, c)tenslunea T in tir, inainte , i
dupa încetarea a~unil lui F.
APLICATIE: m1 =78 kg; m2 = 20 kg; 8= 10 s; F= 245 N
R: r= 5 s; S= 12,5 m; Tc 206 N; T'= 156 N
34

M.4.42.4. Fie •sistemul èlln Figura. Scrlpetele ,1flrul

sînt ldeale. Frecarlle se neglijeazi. Se dau masele
M, m, ,1 m2 ale corpurllor. Afla~ fof'l8 F aplicata caru-
ciorulul ftllnd ca slstemul m 1- m2 rimîne în echllibru
::lia de carucior.
APLICATIE: M= 5 kg; m1 c 1 kg; m2 = 2 kg
R: F=39,2N

,1
M.4.43.2. Doua corpurl A B, de masi M fiecare,
sînt legate printr-un tir ldeal, trecut pe.ste dol scri-
,1
pe~ ldeali ca în Figura avînd lnserat un dlnamo-
metru de masi neglljabila. Aflap: a)forta F indicata
d~ dinamometru fi, b)ce masa m2 trebule adauga-
ta la corpul B pentru ca dinamometrul sa Indice
aceeafi forta ca la punctul (a) daca dln corpul
A se la masa m1•
APLICATIE: M= 5 kg; m1 = 2 kg
R: F= 49 N; m2 = 10 kg

M.4.44.2. Doua corpurl de mase m, fi m2 (> m1) sînt legate printr-un fir ldeal,
trecut peste un scrlpete ideal atîrnat de tavanul unui lift prln lntermediul unul
dlnamometru. Llftul urca eu accelera,a a. Afla, ce forta -f lndica dinamometrul.
APLICATIE: m = 0, 1 kg; m = 0,3 kg; a= 2,2 m/s2 .
1 2
R: F= 3,6 N

M.4.45.3. De tavanul unui ascensor este legat un din13mometru prevazut în

partea de jos eu un scripete ideal. Peste scripete este trecut un fir ideal de
capetele caruia ~înt legate doua corpurl de mase m1 fi m2 (> m1). Frecarlle
se neglljeaza. Afla,: a)accelera,a ! a slstemului de corpurl cînd ascensorul
este in repaus, b)fof'l8 F lndicata de dlnamometru în cazul (a) ,1, c)accelera,a
a0 a àscensorulul fil accelera~a a' a sistemului de corpuri fats de ascensor
cînd dinamometrul indica forta F' (a-1984).
APLICATIE: m1 =0,1 kg; m~=0,2kg; F'=2N
R: a= 3,27 m/s2 ; F= 2,6 N; a0 = 2,3 m/s2 ; a'= 2,5 m/s2

M.4.46.3. Un tir ldeal este trecut peste dol scripe, ldeali . m]iJM
ca in Figura. La capatul firului. atîrna un corp de mass m, .
lar de scripetele mobll atîrna un corp de• masa M( »m).
Se las.~_sistemul liber. Afla, forts F lndlcatà de cflnamometru.
APLICATIE: m= 1 kg; M= 100 kg
R: F=56,54N
 35

M.4.47.2. Doua corpuri de mase m fi 2m cad liber de la înal~mile h fil,

respectiv, h/2 pe un plan orizontal. Ciocnirile eu planul dureazi un timp T.
Dupij clocnirile eu planul corpurlle pornesc vertical în sus eu vitezele pe care
le a- ve.au înainte de ciocnlrl. Afla~: a)raportul k=P./P, al lmpulsurllor corpurilor
cînd atlng planul fi, b)ce forte medli F1 ,1 F:s2 exerciti corpurile asupra planulut
APLICATIE: m= 0,8 kg; h= 78,4 m: T= 10·- s
R: k= ./2; F1= 62,7 kN; F2 = 88;7 kN
M.4.48.2. Trei proiectile, de mase m, m/2 Ji 2m, au impulsurl egale in momentul
patrunderii într.:un blindaj. Mificarea prin blindaj este uniform încetiniti de acee-
a,1 forta de frecare in toate cazurlle. Proiectilul 1 patrunde in blindaj pe distania
d1 • Afla~ distante le d2 fii d3 parcurse prln blindaj de prolectllele 2 t;i 3.
APLICATIE: d 1 = 0,24 rri
R: d 2 =0,48 m; d 3 =0, 12 m

M.4.49.3. Un corp, cu viteza ini~ali v0 se mifci pe o dreaptà sub ac~unea

unet forte necunoscute constante F. La un moment dat lmpulsul corpului este
p1• Dupa timpul L\t, în care corpul parcurge spajul L\S, impulsul siu devine
p2 (> p1). Afla~: a)forta F. b)masa m a corpului! c)timpul T în care lmpulsul cor-
pului a devenit p1 fi, d)distants d parcursa in timpul T.
APLIC~TIE: v0 =5m/s; p1 a::100kgm/s; L\t=2s; L\S=50m; p2 =150kgm/s
R: F=25N; m=Skg; T=3s; d=37,5m

M.4.50.3. Un corp de masa m cade liber, de la înal~mea H, pe un plan orizontal.

Dupa ciocnirea cu planul corpul urci pîna la înal~mea h. Tlmpul scurs de la
începutul mitcarii pîni cînd corpul ciocne,te a doua oara planul este T. Afla~
forta media F eu care corpul aqoneazi asupra planului in timpul primai ciocniri.
APLICATIE: m= 1 kg; H= 4,9 m; h= 3,265 m; T= 2,8 s
R: F= 100N

M .4.51.3. Pe bara orizontali AB este lntrodus un man,on

y.
care poate aluneca pe ·bari firi ·frecare. in Figura bara
este privita de sus. ln~al man,ohul sê afla la distants
d de A. Bara executa o ml,care ·de trE;1nsIa,e in plan orl-
zontal cu accelera~a a care face unghlul a cu bara. Afla~
dupa ce timp T man,onul parisette bara.
APLICATIE: d= 1 m; a= 0,25 m/s2 ; a= 60° B
R: T=4s

M-4.52.3. intr-o ma,tna se afli un vas cilindric vertical CU diametrul D,. umplut
eu spi pîni la jumatate. in tlmpul frînirii pîna la oprire pe distants S, peretele
lnterior se ud_a ~îna la distants d deasUpra nivelului inl~al al apei. Aflà~ viteza
lni~ali vO a matinii.
38

APLICATIE: D= 40 cm; S= 15 m; d= 22,04 cm

R: v0 =.18 m/s

M.4.53.4. Doua corpurl ldentice, de masi m fiecare,

avînd una din fete încllnati sub unghlul a fats de
orlzontala, sînt folosite pentru a ridica un cub de masi M
M. Unul din corpurlle m se reazemi pe un perete verti-
cal, lar celuilalt i se apllca o farta orizontali F. Fre-
carile se neglijeaza. Afla~: a)accelera~a a, a corpului ,;i~~~~~~
1, b)accelera~a ! a corpulul M fi, c)fol'l& N cu care
corpul 2 ac~oneaza asupra corpulul M.

}î
APLICATIE: m= 8 kg; a 0 45°; M= 392 kg; F= 5800 N
R: a1 =9,7m/s2 ; a=13,7m/s2 : N=2717N

M.4.54.4. Fie sistemul din Figura format din 5 bile iden-

tlce, considerate puncte materlale, legate la capetele unui

ce tlmpi T 1 fil T2, mesura~ din momentul desprinderil h

fiecarei bile, bilele 1 fi 2 ating solul fi, b)tlmpul T3, ma-
surat de la începutul ml,caril, dupa care bila 3 se va afla
r:::
flr ldeal trecut peste un scripete ideal fi aflate lni~al toafe
la înal~mea h tata de sol. Se lasa slstemul liber. Dupa
timpul r 1 se desprlnde bila 1. Dupa tlmpul r 2 de la des- _ _
prlnderea bilai 1 se desprinde fii bila 2. Afla~: a) dupa

·
23 4 5
__

·
la acelafii nival eu bilele 4 =pi 5 (a-1985).
APLICATIE: h= 13 m; r 1= 2 s; i-2 = 1 s; g= 10 m/s2
R: T1 = 1 s; T2 = 0,68 s; T3 = 6,7 s
M.4.55.4. Trei corpurl de mase m1, m2 =pl m3 (m3 > m2 , m1 >
m2 + m3), sînt legate de fire ideale trecute peste scripe~ ideall
ca în Figura. Se lasa sl~temul liber. Afla~: a)acelera~He a ale
corpurilor, b)tensiunlle T dln fire fi, c)pentru ce valoare m a
masei corpulul 3 corpul 2 ramîne rn repaus fata de sol. m1
APLICATIE: m1 = 4 kg; m2 ~ 1 kg; m3 = 2 kg; g= 10 m/s2•
R: a2 = 3a1= 3a3 = -6 m/s2 ; T1 == T2 = 2T3 = 2T4 =
=32 N; m= 0,5 kg
M.4.56.5. Un corp de mass m1 , susperidat prlntr-un fir ldeal, este f!len~nut .
fn repaus fn pozi~e deviata cu unghiul a f':lta de verticala. De corpul m1 este
suspendat prin ait fir ldeal un corp de mass m2• Afla, accelera~a a2 a corpului
2 lmedlat ce se lasa liber corpul 1.
APLICATIE: m1 = 2 kg; a=i 30°; m2 = 4 kg
R: a2 =4,9 m/s2
 37

5. MISCAREA CU FRECARE

M.s.01.1. O bila de masa m, aruncata vertical în Jos cu vlteza v0 de la fnal~mea

h, patrunde în pamînt pe distanta d. Afla, forta medie de rezlstenta F întîmpinatJ
de bila în pamînt.
APLICATIE: m= 1 kg; v0 = 12 m/s; h= 9,8 m; ~= 0,2 m
R: F= 850 N

M.s.02·. 1. Un para,utlst de masa m parcurge in cadere llbera dlstan1& d, des-

chide para,uta fi, in tlinpul r, itl mlctoreazi vitaza de n orl. Afla~ tensiunaa
T din suspantala para,utai în tlmpul r.
APLICATIE: m= 100 kg; d= 490 m; r= 6 s; n= 7
R: T= 2,38 kN
M.5.03.1. Un corp voluminos de masi m cade liber de la înal~mea h fn tlmpul
r. Afla~ forta media de rezistent,a F exarcitata de aer asupra corpulul.
APLICATIE: m= 10 kg; h== 56 m; -r= 4 s
R: f=28N

M.S.04.2. Un corp voluminos cade liber de la înal~mea h în timpul T. Afla~

cu ce frac~une f din greutatea sa este egala forta media de rezlstenta axercitata
de aar asupra corpulul.
APLICATIE: h= 56 m; T= 4 s
R: fr.: 2/7
M.5.05.3. Un corp de masa m cade liber, in lipsa fracar~lor, de la înal~mea
nacunoscuta H fi atinge solul cu viteza v. Afla~: a)inal~mea H, b)tlmpul T de
cadere, c)distanta h parcursa de corp în ultimul interval de timp i- înainte de
a atlnge solul, d)viteza v 1 a corpulul la începutul intervalului r de mal sus ,1,
d)forta media de rezlstenta F a solulul daca corpul patrunde in sol pe adînclmaa
d (a-1974). . .
APLICATIE: m= 500 g; v= 100 m/s; r= 1 s; d= 1 m; g= 10 m/s2
R: H= 500 m; T= 10 s; h= 95 m; v1 :.: 90 m/s; F= 2,5 kN

M.5.06.1. Un c~rp de masa m se mitci cu vltaza constanta v0• Fllnd frînat

se mi,cë uniform încetinit fi se opre,te dupa tlmpul r de la începerea frinaril.
Afla~: a)accelera~a a de frinare, b)dlstant,a d parcursa in tlmpul frinarll fi, c)forta
de frecara F1 (a-1975).
APLICATIE: m= 490 kg; v0 = 10 m/s; r= 10 s.
R: a= 1 m/s2; d= 50 m: F1= 490 N .
 38
M.5.07.1. Un corp are ini~al viteza v0 • Corpul se mi,ca pe un plan orizontal.
Coeficlentul de frecare corp - plan este µ,, Aflaf: a)~upa ce timp T se va oprl
corpul fi, b)dlstan1& D parcursa pîna la ·oprlre (a-1977).
APLICATIE: v0 = 8 m/s; µ= 0,21
R: T=-3,9s; D=15,55m

M.5.08.1. Pentru a evita o clocnire un f0fer a· frînat brusc, la maximum.

Lungimea urmelor lasate de anvelope pe ,osea este L. Coeficientul de frecare
esteµ. Afla~ viteza ini~ala v0 a ma,inii.
· APLICATIE: L= 39,2 m; µ = 0,5
R: v0 = 19,6 m/s
M.5.09.1. Un corp lansat pe un plan orizontal se opre,te datorita frecarii pe
distan1& d dupa tlmpul -r. Afla~: a)viteza ini~ala v0 a cor.pului fi, b)coeficientul
de frecare µ corp -. plan. ·
APLICATIE: d= ~5 m; -r= 5 s
R: y0 = 10 m/s; µ= 0,2
M.5.10.2. Un corp, lansat pe un plan orizontal parcurge spa~ul s în timpul
-r. Coeficientul de frecare corp- plan esteµ. Afla~: a)viteza lni~ala v0 fi, b)spa-
~ul total S pareurs de corp · pîna la oprlre.
APLICATIE: s=S0m; -r=Ss;µ=0,1
R: v0 =12,45m/s; S=79,1 m

M.5.11.1. Un tren de masa m îfl marefte viteza de la v1 la v2 în timpul -r.

Fo,ta de trac~une a locomotivii este F,· Afla~ fof1S _de frecarè F,·
APLICATIE: m= 500 t; v1 = 15 m/s; v2 = 25 m/s; -r= 100 s; F1= 60 kN
R: F,= 10 kN

M.5.12.2. Un corp de masa m, aflat în repaus pe .urf plan orizontal, parcurge

sub ac~unea unei forte· necunoscute F, orizontala fi constants, distan1& d in
timpul -r. Coeficientul de frecare corp- plan esteµ. Afla~ farta F.
APLICATIE: m=.100kg; d=63m; r=30s; µ=0,2
R: F=210 N

M.5.13.2. Un camion de masa m dezvolta fo,ta de trac~une F. El pornette

din repaus pe o f#0sea orizontala. Coeficientul de frecare este µ. Aflaf dupa
ce tinip -r se atinge viteza v.
APLICATIE: m= 1,2 t; F= 1272 N; µ= 0,01; v= 15 m/s
R: ~= 15,6s

M.5.14.2. Un corp de masa m fiind frînat se opre,te dupa parcurgerea distanl9i

d în timpul -r. Afla,: a)viteza inifala v0 fi, b)fof1S de frînare F1 (a -1978).
 39

APLICATIE: m= 2 t; d= 10 m; i-= 2.5 s

R: v0 = 8 m/s: F,= 6,4 kN

M.5.15.2. Doua mobile se mlfci pe un _druin rectlllniu orlzontal unul spre altul.
lnijal ele se afli la dlstanta d unul de altul ,1 au vitezele v1 ,1. respectiv, v2 •
Mobilele se întnnesc la mljlocul distantel dupa tlmpul i-. Aflaf coeflclenfi de
frecare µ 1 ,1 µ 2 (a-1977). ·
APLICATIE: d=160m; v1 =4m/s; v2 =5m/s: i-=30s: g=10m/s2
R: µ 1 = 0,009; µ 2 = 0,016 -

M.5.16.2. O locomotiva de masa m exerclta asupra unul tren de masa M o

forts de trac~une la cirlig egala eu 1/n dln greutatea acesteia. Rezistenta datora-
ta frecarilor este de R newtoni/tona. Trenul pome,te din repaus fi atinge viteza
v dupa timpul necunoscut i-. Afla~: a)accelera~a ! a trenulul, b)spa~ul s pareurs
in timpul i- ,1, c)tlmpul i-.
APLICATIE: m= 150 t; M= 600 t; n= 10; R= 60 N/t; v= 16,7 m/s: g= 9,81 m/s2
R: a= 0, 185 m/s2 : s= 753, 76 m: -r= 90,27 s

M.5.17.2. Dintr-un tren de masa M, care se mifca rectilinlu uniform eu viteza

v0 se desprlnd citeva vagoane avînd impreuna masa m. Coeficientul de frecare
ro~ -fine esteµ. Aflaf: a) farta de traC11une-F necesari pentru deplasarea uni-
forma a trenulul, b)ce vltezi v atinge trenul dupa tim·pul f de la desprlnderea
vagoanelor, forta de trac~une ramînînd constants ~li, c)spa~ul S pareurs de
tren in timpul -r •
APLICATIE: M=500t; v0 =20m/s; m=100t; µ=0,05; f=60s
R: F= 245 kN; v= 27,35 m/s; ·s= 140,5 m

M.5.18.3. De un tren de masa M, care marge rectiliniu unlform, se desprlnde

la un moment dat ultimul vagon de· masa m~ Vagonul mai parcurge dlstan1&
d fi se opre,te. Forta de trac~une a locomotivei este tot tlmpul aceea,1. Rezul-
tanta fQrtelor de frecare este egala eu o foJla de frecare la alunecare, coeficien-
tul de frecare fiind µ. Afla~: a)viteza v0 a vagonului in momentul desprinderil
sale, b)for1& de trac~une F a locomotlvel ,fi, c)dlstan1& D la care se afla trenul
tata de vagonul desprins in momentul opririi vagonului (o.r.-1973, o.r.-1978).
APLICATIE: M=500t; m=20t; d=1000m; µ=0,02; g=10m/s2
R: v0 = 20 m/s; F= 100 kN; D= 1041~7 m
M.5.19.2. Un om impinge un vagonet de masa m pe o Unie orizontala fi recti-
linie eu o forts constante F. Farta .de frecare este F1• Afla~: a)timpul T1 dupa
c.- viteza vagonetului devine v. daca pleaca dln repaus,. b)spa~ul s pareurs
de vagonet dln momentul cînd este lisat liber, pîna la oprlre, c)durata totali
T a m1,carii ,1, d)spa~ul total S pareurs de vagonet...
40

APLICATIE: m= 4,5 t; F= 300 N; F,= 250 N; v= 1 m/s

R: T =90s; s=9m; T=108s; D=54m
1

M.5.20.3. Un tramval de masa m parcurge spatïul dintre doua sta,I în tlmpul

T. El porne,te dln prima sta~e în mi,care uniform accelerata un timp r 1, marge
apol unlform fi, în final, un timp r 3 uniform încetinit pînii la oprlre în a doua
stafe. Coeficientul de frecare esteµ. Afla~: a)viteza maxima vM a tramvaiului,
b)distant,a D dintre sta~I fi, ·c)fo~ de tra~une F la pomirea din sta~e.
APLICATIE: m= 20 t; T= 60 s; r 1 = 10 s; ra= 8 s; µ= 0,051
R: VM= 4 m/s; D= 204 m; F= 18 kN

M.5.21.1. Asupra unui corp de masa m a,ezat pe

un plan orlzontal a~oneaza o forta care face un-
ghiul a cu orizontala ca în Figura. Coeficientul de
frecare corp - plan esteµ. Afla~ valoarea .maxima F
a fortel pentru care corpul ramîne inca în rep~us
(a-1975).
APLICATIE: m= 1 kg; a=30°; µ=0,1; g= 10m/s2
R·: F= 1,09 N

M.s.22.2. Un corp ·de masa m se deplaseazii pe un plan orizontal. Coeficientul

de frecare corp - plan este µ. Afla~: a)fort,a orlzontal~ F1 care imprima corpului
accelera~a a, b)forta orizontali F2 care deplaseaza co~pul uniform ,1, c)fort,a
F3 care, a~onînd dupa o dire~e care face unghiul a cu orizontala (deasupra
orizontalei), deplaseaza corpul uniform.
5
APLICATIE: m= kg; µ= 0, 1; a= 2,02 m/s2 ; a= 30°
R: F1 = 15 N; F2 = 4,9 N; Fa= 5,35 N

M.5.23.2. Un corp de masi m este tras cu accelera,a a pe un plan orizontal

de fort,a necunoscuta F care face unghiul a cu orlzontala: a)deasupra orizonta-
lei ,1, ·b)sub orlzontala. Coeficlentul de frecare corp • plan esteµ. Afla~ marimea
fo119I, F.
APLICATIE: m=z 50 kg; a= 2,32 m/s2 ; µ= 0,268; a= 30°
R: F.=250 N; Fb= 341,5 N

M.5.24.2. Un corp de masa m este tras de o forta F care face unghiul a cu

orizontala: 1)de~supra orlzontalei fi, 2)sub orizontala. Unghiul de frecare este
,p. Afla~: a)accelera,a ! a corpulul, b)sub ce unghl a 1 trebule tras corpul pentru
ca accelera,a sa fie maxima ,i, c)valoarea F' a fortei in condiliile de la punctul
(a) pentru ca mi,carea si fie uniforma.
APLICATIE: m= 50 kg; fa _500 N; a=:30°; ,p= 15° ·
= =
R: a1 =·7,37 m/s2; a 2=z 4,7m/s2 ; a 1= ±15°; F1 131,3 N; F2 179,3N
 41

M.5.25.2. Un corp de ·masa m este tras pe un plan orlzontal cu o forta F.

Daci forta F face unghlul a 1 d, arlzantala (deasupra arizontalei), atunci carpul
se ml,ca uniform. Afla~ accelera~a a lmprimata corpulul cînd farta F este apll-
cata sub ,unghlul a 2 (< a 1) deasupra orizontalei.
APLICATIE: m= 20 kg; F= 120 N; a 1 = 60°; a 2 = 30°
R: a= 0,76 m/s2 ·

M.5.26.2. Asupra unul corp de masa m ce tre-

bule deplasat pe un plan arlzontal aC1ïoneaza
un tlmp r o farta care face unghiul a cu orlzon-
tala. Carpul parne,te din repaus ,1 se mites
JJJJJ;;Ç.
m ; a__·
F
unlform accelerat cu accelera~a a. Caeficlentul
de frecare carp- plan esteµ. Afla~: a)viteza v
a corpulul dupa timpul r, b)valaarea F a f~~I
,1, c)durata tatala T a mi,carli fi dlstanta totala S parcursa daca dupa timpul
r ac~uriea· fartai F înceteaza (à-1974).
APLICATIE: m= 50 kg; r= 30 s; a= 30°; a= 0,2 m/s2 ; µ= 0,4; g= 10 m/s2
R: v= 6 m/s; F= 197 N; T= 31,5 s; S= 94,5 m
M.5.27.3. Un corp de masi m se mh;ca pe un plan orizontal sub,ac~unea
unel forte constante F, coeficlentul de frecare fiind µ. Afla~: a)accelera~a a a
corpului daca forta F formeaza eu verticala, deasupra planulul orizontal, unghlul
a, b)pentru ce valoare 8 a unghiului facut de forta F eu verticala· viteza atlnsa
de corp dupa strabaterea distante! d din 'lacul de pornlre este m·élxlma ,1 vaioa-
rea maxima vM · a acestei · vlteze ,1, c)valoarea maxima FM a forte! F pentru
care corpul ramîne în repaus pentru orice unghi a (a-1979).
APLICATIE: m= 1 kg; F= 5 N; µ= 0,1; a= 30°; d= 50 m; g= 10 m/s2
R: a= 1,93 m/s2 ; 8= (n/2) - arctg µ; vM= 20 m/s: FM= 1 N
M.5.28.3. Un corp de masa m este tr.éls pe
un ·plan· arlzontàl,. unlform accelerat cu ac-
œ!era~a a, de: doua forte concurente r, ,1
F2 (neèunoscuta) . situate în aceIa,I. plan
vertical fi care fac între ele un · urighi de
.90°. Rezultanta celer doua forte este ori-
zontala. Dupa timpul r ac~i.mea fortelor înceteaza. · Coeficlentul de frecare corp
- plan este µ. Afla~: a)forta F2, b)unghlurile a 1 fi a 2 ~cute dè. fortele f 1 ,1,
respectiv, F2 eu orizontala, c)spa~ul total ·S pareurs de corp ,1, d)durata T a
mI,carii. .. ,. . .
APLICATIE: m= 100 kg; a:.a 1 m/s2 ; F1.= 150 N; r= 10 s; µ= 0,2; g= 10 m/s2
R: F2 = 259,~ N; · a 1 c 60°; a2 = 30°; S= 75 m; T = 15 s .
 42
M.5.29.*. Un corp de masa m, a,ezat pe un plan orizontal, este tras cu o
fol'\a. Coeflclentul de frecare corp- plan este "· Afla~: a)pentru ce· unghl a
dlntre forts ,1 orizontala forts este minima ... b)valoarea F a fartai minime.
APLICATIE: m= 10 kg; µ= 1/../!
R: a= 30°; F= 49 N
M.5.30.3. Un corp cllindrlc omogen de lungime L, a,ezat pe un plan orizontal
cu frecare, este tras eu forts orizontali F perpendlculara pe una din bazele
cilindrului. Afla~ tensiunea T din cillndru într-o sè~une paralela cu bazele, situa-
ta la distants d de baza opusa.
APLICATIE: L= 1 m; d= 0,4 m; F= 96 N
R: T=38,4N

M.5.31.3. Doua corpuri de mase m1 fi m2 , a,ezate pe un plan orlzontal, sînt

legate printr-un flr ldeal ~re are tensiunea de rupere TM' Coeficientul de frecare
eu planul este aceIa,I pentru ambele corpuri. Afla~ cu ce fo'18 orizontala maxi-
ma FM poate fi tras corpul m1 pentru a nu se rupe flrul.
APLICATIE: m1 = 3 kg; m2 ::: 2 kg; TM= 100 N
R: FM=250N

M.5.32.2. Doua corpuri de mase m1 i;I m2 , le-

gate prlntr-un fir ideal, se deplaseaza eu fre- 1) j2 ; 1F
care pe un plan. orlzontal sub aCllunea unel ,;;;r;/w;;w;;J/û»;
forte orizontale constante F. Coeficientul de
frecare · corpurl ·- plan estè µ. Afla~, pentru Il)
ambele cazuri: a)accelera~a ! a sistemulul fi,
j,1 12;F
»>»/»;;;;;;;,;.:.»,
b)tensiunea T din flr.
=
. APLICATIE: m1 2,4 kg; m2 =3,6 kg; F= 30 N; µ 0,2 =
R: l)a= 3,04 m/s2 ; T= 18 N; ll)a= 3,04 m/s2 ; T= 12 N

M.5.33.3. Doua corpuri de masa m fiècare, ai;ezate pe un plan orizontal, sînt

legate printr-un fir ldeal. Coeflcientul de_ frecare corpuri - plan esteµ. De unul
din corpurl se trage cu forte F care face unghlul a eu orizoritala (deasupra
acesteia). Afla~: a)accelera~a ! a sis~emulul, b)tensiunea T dln firul de legatura
i;i, c)sub ce unghi a 0 trebuie sa tragem corpurile pentru ca ele sa se mI,te
rectlllnlu unlform sub ac~unea unei forte minime (o.j.-1974).
APLICATIE: m= 10 kg; µ= 1/-./3: F= 200 N; a= 60°
. R: a= 4,34 m/s2 ; T= 100 N; a = 30°
. . 0

M .S.34.3. Doua corpuri de mas_e m1 ,1

m2 , •tezate pe un plan orlzontal ,1 le-
gate printr-un flr ideal, sînt supuse ac~u-
nii fortelor F1 ,1 F2 care fac unghiurile
 43

a, fi, respectiv, a;· eu orlzontala. coti~èntul ci~n, cO~pUrl • pllir, este

µ. Afla~: a)accelera~a !. a sistemulul. b}fo'19le N1 · ,1 ·N2· de apasare normala
exercit~te de corp1:,1ri pe pl~n. c)pentru ce valoare. F/ a foljei F1 apa_sarea
pe plan ,exercitata de corpuLni 1 este nul~ fi. d)pentru ce valoare f 2' a fortel
F2 mi,carea sistemulul ar fi unlforma în _condi~lle de la punctul (a).
APLICATIE: m,= 12 kg; m2=·a kg; F,= 100 N; F2= 60 N;
a 1 =30°; a 2 =45°;_µ=0,1 .
R: a=1,69m/s2 ; N1 =67,6N; N2 =36N; F,'==235,2N; F2 '=113,1 N

M.5.35.4. Fie sistemu! din Figura. Se dau for-

tale F1 _fti'F2• masèle m1 fil m2 ale corpurilor,
unghi!-JI a i,i coeficlentul de frecare µ corpuri
- plan. lni~al sistemul este în repaùs. Fort9le
intra simultan în ac~une. Afla~: a)dupa j:e ·
timp 8 sistemul ravine la pozi~a ini~ala dàca ·
!orta F2 înceteaza sà ac~oneze dupa timpul
i- de la începutul mi,caril fti, b)tensiunile T din firul ideal care leaga corpurile
(o.j.-1983). :
APLICATIE: F1 =25N; F2 =60N; m1 =8kg; m2 =1.2kg; a=30°; µ=0,1;
2
i-= 10 s; g= 10 m/s .
R: 8=.27,~s; T1 =27N; T2 =T3 =15N
M.5.36.2. Pe o sanie de masa m este_ a,ezat un corp de mas.a M. Coeficientul
de freca~e sanie - zapada es_te µ 1 • De corpul M este legat un fir idea~ de care
se trage orlzontal. Sania se mi,ca rectill11iu uniform. Afla~ coeficientul de frecare
minim µ corp - sanie pentru care cor·pul nu aluneca pe sanie (o.J.-.1981).
APLICATIE: m= 10 kg; M~ 20 kg;· µ =0~ 1 . . . .
1
R: µ=0,15
M.5.37.2. Pe o sanie de masa M fi lungime L, care se poate ml,ca fara frecare
pe un plan orizontal, se a,eaza un corp de mass m de care se trage eu.
forta orizontala F. Coeficientui dè. freca'rë corp - scînduri esteµ. Afla~: a)dupa
ce timp i- corpul cade de pe scîndura dàcà ini~al era atezat la capatul acesteia
fi, b)pentru ce valoare F' a fortei corpul nu aluneci pe scînduri (o.r.-1987).
APLICATIE: M= 20 kg; m= 2 kg; F= 20 N; L= 1 m; µ= 0,25 .
R: -r= 0,52 s; F':s5,39 N

M.5.38.2. Pe o sanie de masa M fi lungime L, situata pe un plan orizontal

fari frocare, se a,eazà un corp de· masa m. de care se trage cu forta. orizontala
f~ Coeficlentul de frecare corp - sanie este µ. Afla~: a)accelera~a a0 a sanlei
!fi accelera~a ! a corpulul fi, b)dupa ce ·timp. i- corpul cade de pe s~nie daéa
inl~al era a,ezat la capatul ac1!9steia: ·
44

APLICATIE: M= ~ kg; L= 2,44 m; ~= 2 kg; F= 6 N; µ= 0,25

R: a0 = 0,245 m/s2 ; acs 0,55 m/s2 ; i-= 4s

M.5.39.2. Pe o scîndurà de masà m,. situatà pe un plan orizontal, se aflà un

corp de masà M. Coeficien,i de frecare corp - scindura fi, respectiv, scînduri
- plan sînt µ 1 ,1 µ 2 • Afla, cu ce fo'18 minima F este trasà scîndura daci corpul
M aluneci pe ea. ·
APLICATIE: m~ 1 kg; M= 2 kg; µ 1 =0,3; µ 2 =0,2
R: F= 14,7 N

M.5.40.3. Un corp de masa m sta pe o sanie de masi M a,ezati pè un

plan orizontal tara frecirl. Coeficlentui de frecare corp - sanie este µ. De sanie
se trage cu o fo'18 orizontala propo~onala eu tlmpul: F= c.t. Afla~ accelerafile
a ,1 a0 ale corpului fi, respectlv, saniei la momentul i- (a-1983).
APLICATIE: m= 1 kg; M= 4 kg; µ= 0,2; c= 5 N/s; g= 10 m/s2 ;
1)l"= 1,5 s: 2)1'= 2,2 s
R: 1)a= ao= 1,5 m/s2 : 2)a= 2 m/s2 ; a0 g 2,25 m/s2-

M.5.41.4. 0 sanie de masa m1 este trasà eu fof18 orizontalà F pe un plan

orlzontal fera frecirl. Pe sanie este a,ezat un corp de masa m2 de care este
legata printr-un tir ldeal orizontal o alti sanie de masa m3 • Coeficientul de
frecare între corpul m2 t;i sania m1 este µ. Aflaj: a)condi,a de nealunecare a
corpului m2 pe sania m1 , b)accelera,a ! a slstemulul, tensiunea T dln fir fi
fof18 de frecare Ff dintre corpul m2 t;i sania m1 fi_, c)accelerajile a1 , a2 fi a3
ale corpurllor fi. tensiunea T' din fir atunci cînd coeficientul de frecare între
corpul rn 2 fi sania· m1 esteµ' (o.j.-1972).
APLICATIE: m1 =2 kg; Fe 10 N; m2 =5 kg; m3 = 3 kg;µ= 0,2; 14'::::: 0, 1;
g= 10m/s2
R: a)µi!:0,16; b)a:::::1 m/s2; T=3N; F1:::::8N; c)a1 =2,5m/s2 ; a~=a3 =
0,625 m/s2; T'= 1,875 N,

M.5.42.1. Afla, a)acceleraf~ ! a corpului de masa

m tras. de fof18 F fi, b)tenslunea T din firul ideal
pentru slstemul din Figura•. èoeflclentul de frecare
esteµ.
APLICATIE: m::::: 15 kg; F= 45 N; µ= 0, 1
R: a= 2,02 m/s2 ; T= 45 N

M.5.43.2. Un corp de greutaie G, a,ezat pe o masa orizontalà, este legat

de un fir ideal care trace, la marginea mesei, peste un scripete ideal ,1 care
are atîrnaUa celalalt capat un corp de greutate P. Sistemul, aflat lnflial in repaus,
se lasi ·liber. Afla, spa,ul S pareurs în tlmpul i- a)neglijînd "trecirlle fi, b)conside-
rînd frecarea într~ corpul G fi masi, coeficientul de frecare fiind µ.
 45

APLICATIE: G=100N; P=20N; i-=2s; µ=0,1

R: a)S= 3,27 m; b)S= 1,63 m
M.5.44.2. Pe o masa orlzontalà se afli un corp de masa m1 legat de un fir
ideal care trece, la marginea mesei, peste un scripete ldeal ,1 care are atîrnat
la celilalt capat un corp de masa m2,. ,nut la înàl~mea h fati de sol, flrul
filnd complet întins. Coeficlentul de frecare între corpul m1 ,1masi este µ.
Se lasa slstemul liber. Afla1: a)accelera~a ! a sistemului, b)timpul i- în care
corpulm2 ajunge la sol fil, c)pentru ce masa _m 2 ' a corpulul 2 mitcarea siste-
mulul este unlforma.
APLIC~TIE: m1 = 50 kg; m2 = 30 kg; h 0 11,025 m; µ= 0,2
R: a= 2,45 m/s2 ; ~= 3 s; m2' = 10 kg

M.5.45.3. Fie sistemul din Figura. Scripetele t,1

1
firul sint ideale. Se dau masele m1 t,I m2 = n.m 1• 7m ,
Daca se lasa sistemul liber corpul ·m2 aJunge la
sol înt~-un anumit timp. Dacij se schimba tntn cor-
purlle între ale fi apoi se lasa sistemul .llbér corpul . m2
m1 ajunge .la sol intr-un tlrrip' de k 'orl mai mare.
Afla~: a)coeficie11tul de frecare µ fi, b)tensiunea T in fir în cele doua cazuri.
APLICATIE: m1 = 1 kg; n= 2; k= 2
R:-.µ=2/7; T1 =T2 =8,4N

M.5.46.3. Fie sistemul dln Figura. Se dau niasele

m .
m1 fil m2• Scrlpetele fi firul sînt ldeale. Coeficien-
tul de frecare între corpul m1 t,i planul orizontal
este p~ _Afla~: a)accelera~a ! a sistemulul, b)ten~ - ~
siunea · T în fir, c)forta F de apasare in sprijinul
scripetelul t,i, d)ce masa m trebuie adiugata ma-
~2 ~
sel m1 pentru ca sistemul sa se mii,te uniform (a-1973) •
.APLICATIE: m1 = 5 kg; m2 = 3 kg; µ= 0,2; g= 10 m/s2
R: a= 2,5 m/s2 ; T= 22,5 N; F= 31,8 N; m= 10 kg

M.5.47.3. Un corp de greutate G1 se poate deplasa eu frecare, coeficientul

de frecare filnd µ, pe o masa orlzontala, fiind tras -de un flr ideal trecut la
marginea mesei peste un scripete ideal, de .celalalt capat al firulul fllnd legat
un corp de masa m2 care cade vertical. Afla~: a)forta de frecare Ft exercltata
asupra corpului 1, b)tenslunea T in fir ,i, c)ce masa m2' ar trebui sà aiba
corpul care cade vertical pentru ca slstemul sa se mlfte uniform (a-1978).
APLICATIE: G1 =50N; µ=0,1; m2 =5kg; g=10m/s2
R: F1=5N; T=27,5N; m2 '=0,5kg
-. 48

~,.~-: 1(-i..t;..:.~li:.3.
Fie slstemul din Figura. Scripetele ,,
~\ftrut's~ ideale. Se dau masele mA fi m8 .- Coefl- B
clentuf de frecare între corpul B ipl planul ori-
zontal esteµ._ Se lasi sistemul liber. Dupa tlm-
pul r, cînd corpul A este la înal~mea h tata de A
sol, firul se rupe: Afla~: a)distanta· D parcursa
de corpul B pe planul orizontal, b)clurata i-8 a
miipcirii corp~lul B, c)durata r A a mi,carli corpului A ,1, d)viteza vA eu care
corpul A atinge solul.
APLICATIE: mA=2kg; m8 =8kg; p=0,1; r=.1 s; h=6,2m
R: D=1,29m; i-8 =2,2s; rA=2s; vA=11,1 m/s

M.5.49.3. Fis sistemul din Figura. Scripetele ipl

firul sînt ldeale. Se .dau masele M fi m ,1 înal,mea M
h. Se lasa sistemul liber. De la începutul mitcirii
,1 pins la oprire corpul M parcurge distants L pe
planul AB. Afla~ coeficientul de frecare µ între llm
corpul M ,1 planul orizontal.
APLICATIE: M::::r 2 kg; m= 0,4 kg; h
h= 0,5 m; L= 9/8 m
R: µ=0,08

M.5.50.2. Pe platforma uriui vagonet de masa M

este ai,ezat un corp de masa m tras printr-un ·m '8
fir ldeal trecut peste dol scripe~ ideali, ca în Figu-
ra. Coeficientul de frecare corpui m - platfoi'.mi
este µ. Vagonetul se mi,ca fira frecara. Aflaf
forts minima F necesara pentru a face c Jrpul m
Jsi:)7$,W
sa alunece pe platforma cind forts este a)vertièa-
la fi, b)orizontala.
APLICATIE: M= 6 kg; m= 3 kg; µ= 0,2
R: F• == 5,88 N; Fb =8,82 N

M.S.51.3. Fie slstemul din Figura. ~cripetele ,1

firele sînt ideale. Se dau masele m1 , m2 ,1 m0 •
Coeficlentul de frecare corpurl - plan esteµ. A-
fla~: a)accelera~a ! a sisteniulul, b)tensiuniie T1
,, T2 din fire ,1, c)forta de apàsare F exercitata
asupra scrlpetelui.
APLICATIE: m1 =45 kg; m2 == 30 kg; m0 =25 kg; µ = 0,25
R: a=0,61 m/s2 ; T1 ::::229,7N; T2 ::::91,9N; F=324,8N
 47

~t~~i:~=r;;fü~~~f*~;:
M.5.52.3. Fie sistemul dln Figura. Scrlpetele ,;i

1"'1;:;;;:~:l;,:;;;:;:JJ:t;;:;;:;l!:l;,:~;;;:;;n~;
celera,a ! a sistemulul, b)vlteza v a corpulul A
cînd ajunge la sol, c)durata r a mlf;carli corpulul A fil, d)tenslunlle T1, T2 , T3
,1 T4 din fire.
APLICATIE: m= 1 kg;µ= 0,1; H= 15 m
R: a= 1,18 m/s2 ; vc 5,94 m/s: r= 5,05 s; T1 = 8,62 N; T2 = 6,47 N;
T3 =4,31 N; T4 =2,16N

M.5.53.3. Fie sfstemul dln Ffg4ri. Scrfpe~I t;I firele M

sînt ldeale. Se étau masele M, m1 fi m2 ( < m1). Afla,
accelera,a ! a slstemulul fi tenslunlle T1 ,, T2 din
fire a)cînd se neglijeazi frecarlle ,1, b)cînd coeflclen-
t!,1I de frecare corp ·M - plan este µ fil, c)care este
valoarea minimaµ' a coeflclentulul de frecare pentru
care sistemul ramîne in repaus (a-1974). .
APLICATIE: M=12kg; m1 =5kg; m2 =3kg;µ=0,1; g=10m/s2
R: a= 1 m/s2 ; T1= 45 N; T2= 33 N: a'= 0,4 m/s2 ; T1'= 48 N;
T2'= 31,2 N; µ'= 0,167

M.5.54.4. Fie sistemul dln Figura. Scripe,i ,1 firele

sînt ldeale~ Se ·dau masele m ,1 m2• Coeflclentul m
de frecare corp m - plan esteµ. Aflaf: a)pentru ce
valori ale masel m1 sistemul este in repaus, b)daci
se înlocuie,te corpul m1 cu unul de masa m1 • dupa
ce timp r de la începerea mlt;ciirll trebule sa se
rupa firul care sus,ne corpul m1• pentru ca masa
m, aflata lnifal rn O (OA= OB= L) sa se opreasca in A, c)ce vlteza v are corpul
ni cînd, dùpa ruperea firulul, ajunge în .B.
APLICÀTIE: ~=4kg; m2 ~2kg; µ=0,25; m,'=4kg; L;::1,176m
R: 1 kg s m1 s 3kg; r=1,41 s; v=2,77m/s'

M.5.55.5. Corpurile 1 ,1 2 de mase m1 t;I m2 sînt legate

printr-un flr ideal trecut peste un scrlpete ldeal ca in
Figura. Coeficlentul de frecare între corpuri ,, pere,I
ciruci~rului este µ. Aflaf ce accelerafe a trebule im-
primati caruciorulul pentru ca slstemul corpurilor 1 ,;I
2 si· ramîna in repaus taia ·de carùctor: · ·
APLIC~TIE: m1 = 20 kg; m2 c 5 kg;µ= 0,2
A: 0,467 m/s2 s a s 4,'64 m/s2
 48

M.5.56.1. Un tren cu viteza v0 începe sa frfneze uniform. Afla~ tlmpul mlnlm

pîni la oprire pentrù care o farfurle a,ezata pe o mass în tren
l'm de· trrnare
sa nù alunece. Coeficientul de frecare farfurle - masi este--µ.
APLIC-"TIE: v0 =72 km/h: µ= 0,2
R: -rm = 10,2 s

M.5.57.3. O bara este împinsii spre podea cu fo'18 F ca

în Figura. Arita~ ci daci a< ,p. rp = unghi de fre(?are, bara
nu va p~ea si .alunece oricare ar fi mar~~~a.. fo*i F.

M.5.58.3. Pe o ,osea rectilinie orizontali un ciclist se ~i,ca uniform cu vlteza

v. Pentru oprire folose, te frîna care aClioneazi simultan pe fiecare roati cu
cite• o for1& F. C{clistul ,1 bicicleta au împreuni masa M. Afla~: a)accelera~a
,1
a, de frînare daci între. roati frîna coeficlentul de frecare este µ 1• b)dlstan1B
D parcursa din momentul începerll frinarii ,1.
pîna la oprire, c)forta minima Fm
pentru blocarea ro~lor astfel încil ele si alunece pe ,osea pîna la oprire coefici-
entul de frecare ro~ - ,osea fiind µ 2 fi, d)distan1B d parcursa pini la oprire
cu ro~le blocate.
APLICATIE: v= 14,4 km/h; F= 100 N; M= 100 kg; µ 1 = 0,25; µ 2 ::i: 0,2
R: af = 0,5 m/s2 ; D= 16 m; Fm= 392 N; d= 4, 1 m
M.5.59.3. Din momentul decuplarli motorului unui tren, aflat în mI,care pe o
· cale ferati rectilinie orizontali, pîni la oprlrea trenului trace timpul l'. ln acest
timp .un corp atîrnat de tavanul unul vagon printr-un fir de tungime L este
devi~t de la vertlcala cu distanl8 d _(misurati pe orizontala). Afla~: a)vlteza
v0 a trenului în momentul decupliirll motorului, b)spa~ul S pareurs pîni la oprire
fi, c)coeficientul µ de frecare cu finele.
APLICATIE: -r= 40 s; L=2 m; d= 10 cm
A: vO= _19,6 m/s: S= 392 m; µ =0,05

M.5.60.3. Pe un plan orizontal stau una peste alta doua ciramizi de masi
m flecare. De mijlocul suprafetel superloare a ciiramizll de deasupra este prins
un fir care este fixat cu celilalt capat de un perete lmobil. Firul face unghiul
a CU verticala. Coeficientul de frecare între ciiramizj esteµ. iar frecarea între
caramida de jos fi planul suport se neglijeaza. Afla~ fo'18 orizontala mjnlmi
F cu care se poate trage cirimida de jos.
APLICATIE: m= 5 kg; a= 30°; µ= 0,2
A: F=7,28 N

M.S.61.3. Un elev de masi M, care sti pe <? sanie de masà m, vrea si se

deptaseze slngur cu sania, cu ajutorul unei sfori legati de sanie ,1 trecuti
peste dol scripe~ ideali flci,i ca în Figura Coeficfentul de frecare sanie-zipadi
 49

este µ 1• Sania se mifci rectiliniu uniform. Un-

ghlul a este men~nut constant Afla~: a)coefl- ·
cientul de frecare minim µ elev - sanie pentru
ca elevul si nu alunece pe sanie ,1, b)ten-
siunea T din sfoara (o.r.-1980).
APLICATIE: M = 50 kg; m= 20 kg; µ 1 = 0,05;
a=30°
R: µ = 0,033; T = 18, 14 N

M.5.62.3. Un carucior de masi M se ml11ca fara frecare pe un plan orizontal

eu vlteza v0 • Pe marginea · din tata
a ciruclorului se a,eaza un corp foarte
mie de masa m fara viteza inijala. Coeflcientul de frecare corp - caruclor este
µ. Afla~ lungimea minima Lm pe care trebuie sa o aiba ciruciorul astfel •fricit
corpul si rimîni pe carucior.
APLICATIE: M= 100 kg; v0 = 5 m/s; m= 1 kg;µ= ~0,2
R: Lm:::::.6,3m

,1
M.5.63.3. Un vagonet de masi M lunglme ~ se poate ml,ca pe filne rectilinil
orizontale, coeficientul de frecare fiind µ 1• Vagonetul se afla in repaus. Pe
platforma lui orizontala sose,te un prolectll de masa m ,1
viteza orlzontala
v0, tangents la platforma fi paraleli eu ,1nele. Coeficientul de frecare prolectil
-vagonet este µ 2• Afla,: a)dupi ce timp i-1 vitezele vagonetului fi proiectilului
devin egale, b)spaful s pareurs de proiectll pe platforma vagonetulul, c)dupa
ce tlmp i-2 vagonetul se oprette ,1.
d)spa~ul total S pareurs de vagonet. ·
APLICATIE: M=40kg; L=_35m; µ 1 =0,04225; m=10kg; v0 i:::s12,5m/s;
µ2= 0,255 . ' ' .·
R: r 1 =4,8s; s=30m; r~=6s; S=c1,56m

M.5.64.2. Fie sistemul dln Figura. Se dau masa M. ,uun-

gimea L ale tljei ,1 masa m ( < M) a mam;onului care poate
,1
aluneca eu frecare pe fir. Scrlpetele firul sint ideale. lnilial
man,onul se afla la nivelul capitulul lnferlor al tijei: Se lasi
slstemul liber. Dupa timpul r man,onul este la nivelul capa;
tului superior al tijei. Afla~ forts de frecare F, .fntre man,on
,1 fir. ·
APLICATIE: M= 1 kg; L= 2 m; m= 0,5 kg; r= 2 s
R: F,= 1 N
M.5.65.3." Peste un scripete ideal este trecut lin fir ldeal
avîncl atfrnat lr{ûnul din càpète un corp de masa m1• De-a
lungul ·ceteilalte pa" a flrulul aluneca un lnel de ~asi ~ 2
eu accelera~a constanti a0 fata de fir. Afla~: a)accelera~a
50

a1 a corpului ·m1 ,1. b)for1& de frecare F, între lnel ,1 fir.

APLICATIE: m1 =4 kg; m2 = 1 kg; a0 = 5,6 m/s2
2
R: a1 = 6 m/s ; F,= 11.2 N
M.6.66.3. Fie sistemul dln Figura. Se dau masa Ma cor-
pului fi coeficientul de frecare µ corp - plan. Scrlpetele fi
flrul sînt ldeale. La un moment dat o pisica de masa ,n
se agati de firul vertical fi urca pe fir cu accelera~a w1
fata de fir. Apoi, speriindu-se de alunecarea firului. ea
începe sa coboare cu accelera~a w2 fata de fir. Afla~: a)ac•
M

,
,1
celera~ile 8 1 a2 ale flrului în cela doua cazuri ,1.b)pentru
ce valoare w2 • a accelera~ei w2 tens.iunea din fir se anuleaza (o.r.-1983).
APLICATIE: M=-5kg; µ=0,1; m=1 kg; w1 =1 m/s2 ; w2 =5m/s2 ; g=10m/s2
R: a1 = 1 m/s2 ; a2 =0 m/s2 ; w 2 "= 10 m/s2

M.5.67.3. În sistemul din Figura se dau masele

m1• m2 fi m3 ale corpurilor fi coeficienji de fre-
care µ 1 fi µ 2 • Scripe~i fi firul sînt ideale. Afla~
accelera~ile a1• a2 fi a3 ale corpurilor (o.j.-1986).
APLICATIE: m1 = 100 g; m2 i::s 200 g; m3 = 300 g;
µ 1 = o. 1; µ 2 = 0.2: g= 10 m/s2
R: a,= 7, 12 m/s2 ; 8 2 = 2,06 m/s2 ; a3 = 4,59 m/s2

M.5.18.4. Fie sistemul din Figura. Se dau masele m1 , ri1 2 (>

,1
m1) fi m~ ale corpurilor. Scripe#i firele sînt ideale. Coeficien-
tul de frecare între corpul m3 fi plan esteµ. Afla~: a)accelera-
~ile a,. a2 fi a3 ale corpurilor ,1. b)tensiu_nile T ,1 T" din fire.
APLICATIE: m2 = 2m 1 = m3 ; m1 = 0,38 kg; µ = 0,05; g= 10 m/s2
• a3 = 5•5 .m/s • T= 2 N·1
R•• a1 = 4 m/s2 • a2 = 7 m/s2 •. 2

T"=4 N.

M.5.69.2. Un lant este a,ezat pe o masa astfel încît o parte a sa atîrni liber.
Lantul începe sa alunece în momentul cînd aceasta parte care atîrna reprezinti
o fra~une f din lungimea lantului. AflaJ. coeficientul de frecare µ lant- plan.
APLICATIE: f= 0,25 R: µ= 1/3

M.5.70.4. 0 parte din lunglmea La unui lant omogen se reazema eu frecare

pe un plan orizontal, cealalta parte atîrnînd vertical. Coeficientul de frecare
lant- plan este µ. Afla~: a)luAgimea minima Lv a po~unii care atîrna pentru
care lantul începe sa se mii;te fi, b)viteza v. a lantulul in funqe de lungimea
z a portiunil care atîrna. .
APLICATIE: L= 1, 1 m; µ = O. 1; z= 0,324 m
R: Lv=0,1 m; v=0,7m/s
 51

"·s. MISCAREA PE. PLAN ÎNCLINAT

M.6.01.2. Un corp, pornind din repaus, coboara fara frecare pe un plan rnclinat
parcurgînd distanta L în timpul "· Afla~: a)unghiul a facut de planul încllnat
· cu o~izontal~ fi, b)vlteza v a c~rpului la momentul "·
APLICATIE: L= 30 m; J'= 6 s .
· R: tga=0,1724; v=10m/s
M.6.02.2. Afla~ viteza lnl1ala v0 lmprimata unui corp, care coboara fara frecare
pe un plan înclinat de unghi a, pentru a ajunge la o orizontala data în acela9I
timp cu un ait corp care cade liber pe verticala, pornind simultan din ace1a,1
punct eu primul corp. Distanta parcursa pe verticala este h (a-1977).
APLICATIE: ac 45°; h= 9,8 m
R: v0 = 4,9 m/s

M.6.03.2. Un corp de masa M, supus ac~unii unei forte de frecare constante,

coboara, pornind din repaus, pe un plan înclinat de. unghi a ,1atlnge vlteza
v dupa ce parcurge pe planul 'rnclinat distanta d. Afla~: a)forta de frînare F,
fi, b)coeficientul de frecare µ.
APLICATIE: M= 1 t; a= 30°; v= 20 m/s; d= 68,96 m
R: F,= 2 kN; µ= 0,235

M.6.04.2. Un automobll de masa m:coboara, cu viteza ini~ala v0 , pe un plan

înclinat de unghi a ,1 atinge viteza v dupa -ce parcurge pe plan distants d.
Farta de frecare cauciucuri • plan este F,-- Afla~: a)forta de trac,une constants
F1 exercitata de motor fi, b)coeficientul de frecare µ.
APLICATIE: m= 1 t; v0 = 15 m/s; a= 15°; v= 25 m/s; d= 50 m; F,= 536 N
R: F1=2 kN; µ =0,057

M.6.05.2. Oin vîrful unui plan înclinat de lungime L ,;i înal~me h, coboara pe
plan, fara viteza lni~ala, un cQrp. Coeficientul de frecare corp - plan este µ.
Afla~ dupa ce tlmp " fi eu ce viteza v. ajunge corpul la baza planulul încllnat.
APLICATIE: L= 20 m; h=i 12 m; µ= 0,2
· R: J"=3s; v= 13,1 m/s

M.6.06.2. Un corp de masa m este, lansat eu viteza v0 , din vîrful unul plan
înclinat avînd o varia~e de nival de x ce!'ltimetri pe fiecare metru de lungime
a sa, în jos pe plan. Frecarea se neglijeaza. Afla~: a)viteza v a corpulul dupa :x
ce parcurge distanta S pe plan, b)în ce. timp " a pareurs distanta S ,1, c)tlmpÙI ~
"' necesar parcurgerli dlstantei S daca ar exista o forts de frecare F,.
APLICATIE: mir:= 80 kg; v0 = 8 km/h; x= 2 cm/m; S= 50 m; F,= 10 N
R: v= 4,95 m/s; r= 13,9 s; J"'= 17,9 s
52
M.8.07.2. Un corp. lisat liber în vîrful unul plan încllnat de panta-tg a~ p. ajun-
ge la baza planulul cu viteza v. Coeficientul de frecare corp • plan este\#(, Afla~
lunglmea L a planulul inclinat. ·
APLICATIE: p= 0,04; v= 14 m/s; µ= 0,02 ·"·"
R:. L=S00m

M.6.08.2. Un corp aluneci pe un plan încllnat de unghl a de-~ o-..rn~ ,

h, dupa care lntra pe un plan orizontal. Coeflclentul de frecare este peste--
tot µ. Afla~ distante d parcursa pe planul orlzontal. ·
APLICATIE: a::: ~o0: h= 5 m: p::: 0,2
R: d::: 16,34m

M.6.09.2. Pe un plan înclinat de unghi a este lisat sa alunece un corp fari

viteza ini~ala. Coeficientul de frecare corp - plan este µ, · Ajungînd la baza
planului înclinat corpul îfi continua mi,carea pe un plan orizontal parcurgind
o distanta de n ori mai mare decit cea parcursi pe planul inclinat. Aflaf
coeficientul de frecare µ 2 între corp fi planul orlzontal (a-1978).
APLICATIE: a=30°: µ 1=0,2; n=3
R: µ =0, 109 .
2

M.6.10.2. Un corp alunec~. pornind din repaus, pe un plan înclinat ce se

continua, racorat neted, cu un plan orizontal. Coeflcientul de frecare este
acelafl peste tot. Punctul de oprlre a corpului se vade din punctul de plecare
sub unghlul 6 tata de orizontala. Afla~ coeficlentul-de frecare µ (o.r.-1985).
APLICATIE: 6= 30°
R: µ= 1/./3

M.6.11.2. Pe un plan înclinat de înàl~me h ,1proiec~e _orizontala d, care se

continua cu un plan orizontal, aluneca un corp pornind din vîrf fara viteza
lni~ala. Coeflclentul de frecare este µ peste tot. Afla~: a)viteza v a corpulul
la baza planului înclinat, b)distanl8 L parcursi de corp pe planul orizontal ,1.
c)pentru ce coeficient de frecare µ' corpul aluneca uniform pe planul Tnclinat.
APLICATIE: h= 15 m; d= 100 m; µ= 0,05
R: v= 14 m/s; L= 200 m; µ'= 0, 15

M.6.12.3. Un mobil plecat cu viteza lnltïali v0 se mltci cu frecare pe un plan

orizontal un timP. 'C'. coboara apoi un plan inclinât de unghi -a fi lungime L
fi marge în final pe un plan orizontal pîna la oprire. Coeficientul de frecare
esteµ peste tot. Afla~: a)viteza v1 eu care mobilul începe sa coboare panta.
b)vtt.za v2 cu care mobi!ul ajunge la al dollea plan orizontal fi. c)distanl8 D
parcursa ~ al doilea plan orizontal (a-1980).
APLICATIE: v0 a6 m/s: 'C'= 30 s; a= 30°; L= 100 m: µ= 0,01; g= 10 m/s2
R: v1 =3 m/s; v2 = 31,49 m/s: D= 4958,4 m
 53

M.6.13.. 3. Oin punctul cel mal de sus, A, al unul cerc atezat fn plan vertical,
sint duse coardele AB, AC, •••• Arita~ ci: a)di_ferite mobile plecind din punctul
A, tari viteza lni~ali, parcurg aceste coarde sub actïunea greutaii fn aceIa,I
tlmp fi ci, b)la acelafll nlvel mobilele au toate aceea,1 vitezi.

M.6.14.3. Afla~ pentru ce unghi a timpul în care se scurge apa de ploaie de

pe un acoperif de casa este minlm. Frecarile se neglijeaza.
A: a= 45°

M.6.15.3. Oin punctul A se lasa liber un corp A

de masa m care se deplaseazi tari frecare pe
planele înclinate AB fi BC de unghiuri /J fil, res-
pectiv, a ,1 apoi pe planul orizontal CD, AB=
BC= CD= L. Afla~: a)torta de frînare F apllêata D C
corpulul pe planul orizontal daci el se opr9'te
în D fi, b)durata totala T a mi11carll.
APLI_CATIE: m= 0,5 kg; L= 5 m; a:::z 30°; {J= 45°; g= 10 m/s2
A: F=6N; i-:::z2,6s

M.6.16.4. Doua carucioare A :;i B ldentlce, legate

8
printr-un tir ideal de lunglme d, se afli ini~al în
repaus în pozi~a din Figura. Se lasa sistemul
/
_ P
= Q
liber. Pianu! înclinat NP are lunglmea L(> d).
Diferenta de nival între plànele orizontale PO fi _M_ __
MN este h. Frecarile se neglljeazi. Afla~: a)pozi- N
~ile fi vitezele vA,1 v8 carucioarelor dupa timpul T fi, b)dupa ce timp T fi
la ce distanta D de N se vor întnnl carucioarele.
APLICATIE: d= 2 m; L= 4 m; h= 0,4 m; T= 6 s
A: xA= 5,08 m, x8 = 4,31 m (la stînga lui N); v,.= 2,42 m/s;
v8 =3,13m/s;T=7,1 s; D=7,75m -

M.6.17.1. Un corp, avînd viteza v0 la baza unui plan înclinat de unghl a, urcà
pe plan. Coeficientul de trecare corp - plan este µ. Afla~ dupa ce timp T vlteza
corpului este v.
APLICATIE: v0 = 36 km/h; a= 3°; µ= 0,05; v= 18 km/h
A: T= 5,1 s

M.6.18.2. Un corp lansat în sus pe un plan înclinat de unghi a revine la baza

planului astfel încit tfmpul de coborire este de n ori mai mare decit cel de
urcare. Afla~ coeficientul de frecare µ corp- plan (o.r.-1974).
APLICATIE: «= 45°; n= 1, 1
A: µ=0,095
54

M.6.19.2. Un corp este lansat cu viteza ini~ala v0 , fn sus· pe un plan înclinat

de unghi a. Coeflcientul de frecare corp - plan esteµ. Afla~: a)distanta d par-
cursa de corp pe planul fnclinat ,1, b)timpul T de urcare pe plan (a-1978).
APLICATIE: v0 a 40 m/s; a= 30°; µ= 0, 1; gc: 10 m/s2
R: d= 136,4 m; T=- 6,8 s

M.6.20.3. Un corp este lansat cu viteza ini~ala v0 , in sus pe un plan înclinat

de unghi a. Coeficientul de frecare corp- plan esteµ. Afla~: a)înaflimea h la
care ajunge corpul, b)viteza v eu care ravine la baza planului înclinat, c)timpul
TU de urcare TRi, d)timpul TC de coborîre. ·
APLICATIE: v0 = 10 m/s; a= 45°; µr:::: 0,2
R: h= 4,25 m; V= 8,16 m/s; Tu== 1,2 s; Tc= 1,47 s

M.6.21.3. Un corp este lansat în sus pe un plan fnclinat de unghi a. Coeficientul

de· frecare corp- plan este µ. Afla~: a)raportul k dintre timpul de urcare ,1
cel de coborîre ,1, b)raportul r dintre viteza ini~ala ,1 cea cu care ravine la
baza planului înclinat~
APLICATIE: a= 30°; µ = 0, 1
R: k= 0,84; r= 1, 19

M.6.22.3. Fie un plan înclinat de unghi a ca fn Figura.

Oin A se lanseaza in sus pe planul înclinat un corp
cu viteza v0 • Coeficientul de frecare .este µ peste tot.
· ~
Afla~: a)înal~mea maxima h fata de orizontala atinsa
de corp, b)vlteza v a corpului la revenirea in A ,1, c) A
distanta d parcursa pe pianul orizontal pîna la oprlre (a-1973).
APLICATIE: a= 45°; v0 = 10 m/s; µ=.0,2; g= 10 m/s2
R: h= 4, 17 m; v= 8, 16 m/s: d= 16,67 m

M.6.23.2. Un èorp, coborînd fara frecare fi eu viteza inl~ala v0 pe un ,plan

înclinat are, dupa timpul i-2, o viteza de n ori mai mare decît viteza atinsa
de el dupa timpul 1'1 (< 1'). Afla~: a)unghiul a al planului incllnat,1.
b)distanta
d parcursa de corp în timpul i-2 (o.r.-1976).
APLICATIE: v0 = 1 m/s; i-2 = 3 s; n= 2; i-1 = 1 s
R: sina=0,102; d:::7,5m

M.6.24.2. Un corp de masa m este lasat liber la vîrful unui plan înclinat de
unghi a fi înil~me H. Coeficientul de frecare corp - plan èste µ. Aflati: a)unghiul
de frecare '/', b)vlteza v eu care corpul ajunge la baza planului, c)durata i-
a mi,carii corpulul pe plan .,1, d)înal~mea h la care urca pe plan daca este
lansat eu viteza v de la baza planului înclinat.
APLIC,t\TIE: m= 1 kg; a= 45°; H= 1 m; µ= 0,5
R: f'= 30°; v= 3, 13 m/s: r= 0.9 s; h= (1/3) m
 55

M.6.25.*. Un corp, lansat pe un plan orlzontal cu o anumiti vitezi infliali,

parcurge distanta d pîni la oprire. Acelafl corp, lansat eu aceea,I vitezi ini~ali
de la baza unul plan înclfnat, urci în sus pe plan. Coeficientul de frecare la
alunecare este µ in ambele cazuri. Afla~: a)pentru ce unghi a al planulul înclinat
spa~ul pareurs de corp pe planul înclinat pîna la oprire este minim fi, ~)acest •
spa~u minim Lm.
APLICATIE: d= 10 m; µ = 0,2
R: tga=5; Lm=1,96m
M.6.26.1. Afla~ forta orizontalà F cu care trebule apasat un corp de greutate
G, a,ezat pe un plan înclinat de unghi a, péntru ca acest corp si nu alunece
în Jos pe plan. Frecarile se neglijeaza.
APLICATIE: G= 10 N; a= 60°
R: F= 17,3 N

M.6.27.1. Un corp de masi m este a)lisat sa alunece uniform in jos ,1, b)tras
unlform în sus pe un plan încllnat de unghl a cu ajutorul unul flr ldeal întins
paralel cu planul înclfnat. Coeflcientul de frecare corp - plan este µ. Afla~ ten-
slunea T din fir.
APLICATIE: m=100kg; a=30°; µ=0,1
R: T8 =-404,74N; Tb=575,26N

M.6.28.1. Afla~ forta F, paralela eu planul încllnat de lungime L ,1

înàl~me h,
necesari pentru a urca uniform pe plan un corp de masa m. Coeflclentul de
frecare corp - plan este µ.
APLICATIE: L= 5 m; h= 1 m; m= 1000 kg;µ= 0,02
R: F= 2152 N

M.6.29.1. Un corp de masa m se afla la baza unui plan înclinat de unghl a

,, lungime L. Coeficientul de frecare corp - plan este µ. Afla~: a)forta F, paralela
eu planul, necesari pentru a trage corpul uniform în sus pe plan fi, b)timpul
T în care corpul coboari planul daca este lasat liber în vîrful planului.
APLICATIE: m= 2 kg; a= 30°; L= 90 m; µ= 0,3
R: F= 14,9 N; T= 8,7 s

M.6.30.2. Un corp de masà m se afla la baza unui plan înclinat de unghi a

,1 înàl~me h. Coeficlentul de frecare corp-plan esteµ. Afla~: a)forta F minima
necesara pentru urcarea uniformi a corpului pe plan, b)viteza v atfnsa la baza
planului înclinat de corpul lisat liber în virful pl~nulul fi, c)conside·rrnd ci
mlfcarea continua eu acelafl coeficlent de frecare pe un plan orlzontal, dlstanta
d parcursa pe acest plan (a-1976).
APLICATIE: m= 8 kg; a= 30°; h= 16 m; µ= 0, 1
R: F= 46,9 N; v= 16,3 m/s; d= 132,3 m
 56
M.6.31.2. Pentru a men~ne în echilibru un- corp pe un ·plan înclinat de unghi
a trebuie aplicata fie o .forta orizontala minima data fie o forta minima normala
pe plan de n orl· mal mare deci"t cea orlzontali. Afla~ coeflcientul de frecare
µ corp - plan.
APLICATIE: a= 30°; n:::: 2.5
R: µ=0.433

M.6.32.2. Pentru a men~ne în repaus un corp pe un plan înclinat de ·unghl

a se aplica o fo'1i minima F1 în sus de-a lungul planulul. iar pentru a-I trage
unlform în sus pe plan se aplica o forta F2 în sus de-a lungul planulul. Afla~
coeficientul de frecare µ corp- plan.
APLICATIE: a=:: 30°; F1= 50 N; f 2= 75 N
R: µ= 1/(5."3)
M.6.33.2. Asupra unul corp de masi m. aflat pe un plan încllnat de unghi a
necunoscut. actïoneaza o forta orientata în sus. paralel cu planul înclinat. Daca
valoarea forte! este F1 corpul urca uniform pe plan, iar daca valoarea fortel
este F2 corpul coboara uniform pe plan. Afla~: a)unghiul a fi, b)coeficientul
de frecare µ corp- plan (a-1978).
APLICATIE: m= 5 kg; F1= 35,1 N; f 2= 13,9 N
R: a= 30°; µ = 0,25

M.6.34.2. Un corp de masa m este tras uniform în sus pe un plan incllnat

de unghi a cu ajutorul unei forte F paralela cu planul. Afla~ accelera~a a cu
care va aluneca în jos pe plan corpul lasat liber.
APLICATIE: m= 100 kg; a= 30°; F= 500 N
R: a= 4,8 m/s 2

M.6.35.3. o pana de masa neglijabila, cu sec~unea

de forma unui trlunghl lsoscel, eu unghl de deschidere
a este batuta într-un butuc de lemn ca în Figura. Aflaf
coeficientul de frecare minim µ pana - butuc pentru ca
-a.
pana sa nu sari înapoi.
APLICATIE: a= 30°
R: µ=0,268

M.6.36.3. 0 pana de masa neglijabila, cu sec~unea d$ forma unui triunghi

- lsoscel, este batuta într-un butuc. Coeficientul de frecare între fetele penel ,1
materlalul butucllor este µ. Raportul dintre forte necesara lntroducerii ,1 forte
necesara scoateril penei din butuc este k. Afla~ unghiul a al vîrfului penei.
APLICATIE: µ= 0.6; k= 2
R: tg(a/2) = 0,2
 57
M.6.37.3. Afla~ valaarea maxima a a unghlulul de la vîr- .
fui unei pene de masi neglijabila de forma unul trlunghl
aarecare astfel incît pana, dupa ce este batuta sa se
autafixeze in laca,ul el. Caeflcien~I de frecare dlntre fa-
tale penei fi p~re~i laca,ulul stnt µ 1 fi µ 2 •
= =
APLICATIE: µ 1 0,2; µ 2 0,5
R: tg a=7/9

M.6.38.3. Afla~ ce farta ariz(?ntal~ F trebuie sa a~aneze asupra unul corp

de masa m, a,ezat pe un p(an înclinat de unghl ,z, astfel încit corpul sa ramîna
in repaus. Unghiul de ·frecare este ,p. . .. .
APLICATIE: .m::: 1 kg; a~30°; ·f=< 15°
R: 2,63 N ~ ,p ~ 9,8 N

M.6.39.3. Un corp de masa m este tras in sus pe F

un plan .înclinat de unghi .a de o farta necunascuta ~
care lace unghiul Il eu planul înclfnat Coeflclentul ~ -
de frecare corp - plan esteµ. Afla~: a)valoarea mi- _
nima Fm a fortei pentru care corpul nu apasa pe
plan, b)valoarea ·F1 a fortei sub ac~unea careia
carpuf urca pe plan cu accelera~a a1 fi, c)valoarea F2 a fortel sub a~unea
careia carpul caboara pe plan eu accelera~a a2 (a-1981).
2
APLIC_ATIE: m= 2 kg; a= 30°; 8= 45°; µ= 0,2; a 1 = 2 m/s2 ; aZ :::: 1 m/s ;
2
g:::: 10 m/s ·

R: Fm= 24,5 N; F1 = 20,6 N; F2 = 8 N

M.6.40.4. Un :corp este tras eu accelera~a a· în sus pe un plan tnclinat de·

unghi a cu o forta care face unghlul necunoscut /J(> a) cu orlzontala. Unghlul
de frecare eu planul este. ,p. Afla~ pentru ce unghi /J forta de tragere este
minima.
2
APLICATIE: a::: 30°; ,p= 15°; l)a= 20 m/s , ll)a= 30, 1 m/s2
R: 1)/J= 45°; ll)tg{J= 0,9533
M.6.41.*. Un corp de masi m este a,ezat pe un plan înclinat de unghi a.
Coeficientul de frecare corp - plan este µ. Corpul este tras fn sus pe plan de
o fof1a. Afla~: a)unghiul /J pe care trebule sa-I faca direc~a fortel cu planul
înclinat pentru ca fof1a sa fie minima fi, b)valoarea Fm a fortel minime.
APLICATIE: m= 10 kg; a= 30°; µ::: 1/./3
R: fJ::: 30°; Fm= 84,87 N .

M.6.42.2. într-o sanie care a11:1neca .liber, .tari frecari, pe un plan fnclinat de
unghi a este suspendat dé tavàrÎ f)rintr~~n fir ·un corp. Aflaf cu ce unghi 6
 58

este deviat flrul fata de vertlcali (o.J.-1974).

R: 6=a

M.6.43.2. Pe un plan inclinat de unghi a este a,e-

zat un corp de masi m legat prlntr-un fir ideal, ~
trecut peste un scripete ldeal, de un corp de masi M
M ca in Figura. Afla~: a)accelera~a ! a sistemului .iii;,.....,a_,..·
)}.
_.....,.__
'//,
fi, b)tensiunea T in fir.
APLICATIE: a= 30°; m= 2 kg; M= 3 kg
R: a= 3,92 m/s2; T= 17,64 N

M.8.44.2. Peste scripetele ideal S, fixat la capatul unui plan

de unghi variabil, este trecut. un fir ideal de care sînt sus-
pendaté- masele m1 fi m (< m1). Cînd planul este înclinat
sub unghiul ini~al de 901 sistemul are o anumita accelera-
fe. Cind planul este inclinat sub unghlul a sistemul are
aceeafi accelera~e. Aflaf coeflclentul de frecare µ intr~
corpul m1 fi plan.
APLICATIE: m1 =3 kg; m2 = 2,5 kg; a= 30°
R: µ= 0,193

M.8.45.3. Pe un plan încllnat de unghi a este a11ezat

un corp de masa m1 legat printr-un fir ldeal, trecut
peste un scripete ldeal, de un corp de masa m2 •
Coeficientul de frecare corp - plan inclinat este µ. A-
fla~: a)accelera~a ! a sistemulul, b)tensiunea T in
·fir fi, c)fo'18 F de apisare exercitata asupra scripetelui (a-1982).
APLICATIE: a= 30°: µ = 0,2; l)m 1 = 3 kg, m2 = 4 kg: ll)m1 = 6 kg, m2 = 1,46 kg
R: l)a= 0,28 m/s2 : T= 28, 1 N; F= 48,67 N:
ll)a= 0,66 m/s2 ; T= 15,27 N; F= 26,45 N

M.6.46.3. Pe un plan inclinat de unghi a este &fezat

un corp de masa m2 legat printr-un fir ideal, trecut
peste un scripete ldeal, de un corp de masa necu-
noscuta m1 • Coeficientul de frecare corp - plan incli-
nat este µ. Afla,: a)pentru ce valori ale masei m1
sistemul m1 - m2 se deplaseaza unHorm, b)pentru ce
valori ale masei m1 sistemul m1 - m2 are accelerafa a fi, c)tensiunea T in flr
api fo'18 F la care este supus scripetele in cazul (b).
•
APLICATIE: .
a=4S0; m2 = 1,6kg: µ=0,4; a=2m/s2
R: m,.=1,58 kg sau m,.= 0,68 kg; m1 b = 2,4 kg sau m1 b = 0,29 kg;
T= 18,72·N sau T= 3,45 N; F= 34,59 N sau F= 6,37 N
 •
59

M.6.47.3. Pe un plan înclinat este Sfezat un corp

de masa M legat printr-un tir ideal, trecut peste ~
un scripete ideal, de un corp de masà m( < M). m
Frt:tcarile se neglijeaza. Afla~: _a)pentru ce unghl. > > . ~ W ' ,
~ corpul m coboara eu accélerà~a a, b)daca este
posibil ·sa avem o accelera~e de aceeatl marlme dar de sens opus fi, c)pentru
ce unghl a accelera~a este g/2. ·
APLICÀTIE: M= 0,8 kg; m= 0,7 kg; a= 1,96 m/s2
R: a)a= 30°; b)nu; c)sin a= -1/16

M.6.48.3. Fie sistemul dln Figura. Se dau masele

m1 fi rn2 ,1 unghiul a. Scrlpe~i fi firele sint !deale.
Frecàrlle se neglijeazà. Afla~: a)accelera~ile a1 fi
a2 ale corpurilor ,1, b)tensiunile T1 fi T2 din fire.
APLICATIE: m1 = 0,4 kg; m2 = 0,2 kg; a= 30°
R•• a 1= 21 18 m/s2 •• a2 = 1•09 m/s2 ••
T1 = 1,09 N; T2 =2,18 N

M.6.49.3. Doua corpuri de mass M fi m, legate printr-

un fir· ideal, trecut peste un scripete ldeal fixat fn virful
unul dublu plan înclinat de unghiuri a fi p, sînt a-
f&Zate .pe plan ca în Figura. Frecarile sînt neglljabile.
Mitcarea are loc astfel incît corpul M coboarà. Afla,:
a)accelera~a ! a sistemului M - m, b)tenslunea T in fir fil, c)viteza v a slstemulul
dupa ce corpurile au pareurs distants d (a-1977).
APLICATIE: M = 2 kg; m= 1 kg; a=· 30°; p'9 60°; d== 0, 16 m; g= 10 m/s2
R: a= 0,45: m/s~; T = ~.1 N; v= 0,38 m/s· . · · ·
. . '·.
..
.
f
·•
.-
,.
,
,

M.&;50.3. ·~18 slstemuf dir _Figurl. Se dau. ·masa. M a· ~

celer doua corpuri identice fi. unghiurile· a 1 ,1 a 2 ( < a 1) M •
iale. dublului. pla.n inclinat. C~efi~ient.ul de frecare cor-
puri - plane este j,,. Afla~: a)accelera~a ! a sistemulul a1 a2
fi, b)ce mass suplimentara m trebule pusa pe unul ~ -
din corpurl pentru ca sistemul sa fie în echllibru (a-1984).
APLICATIE: M= 1 kg; a 1 =45°; a 2 =30°; µ=0,1
R: a= 0,24 m/s2 ; 0,085 kg s m s o,e8 kg

M.6.51.3. Doua corpuri de masà m fiecare, legate

printr-un fir ldeal, trecut peste un scrlpete ldeal fixat
în vîrful unui dublu plan înclinat de unghiurl a 1 fi a 2
(< a 1 ), sint Sfezate pe plan ca in Figura. Demonstra~
ca, daca s-au ales corpurile astfel Tncit slstemul
 •
eo··
si se mltte uniform atuncl dlferenta dintre unghiurile de înclinare ale dublului
plan încllnat este egali eu dublul unghlului de· fre9&r,, acelw,I pentru ambele
plane.

M.6.52.3. Doua corpurl de mase m1 ti m2 , legate prin-

tr-un flr ldeal, trecut peste un scrlpete ldeal fixat in
virfùl unul d~blu plan înclinat de unghiuri a 1 t;i a 2 , sînt
a,ezate pe plan ca in Figura. Coeflcien~i de frecare
sînt µ 1 t;l µ 2 • Afla~: a}acceleraja ! a sistemului, b)ten-
siunea T Î(I fir ,1, c}forta de apasare F exercitata asupra
scrlpetelul.
APLICATIE: m1 =0,1 kg; m2 =0,2kg; a 1 =30°; a 2 =60°; µ 1 =0,2; µ 2 =0,3
R: a= 2,48 m/s2 ; T= 0,907 N; F= 1,28 N _

M.6.53.3. Doua corpurl de mase necunoscute m1 fil ~

m2 , m1 =k.m2 legate printr-un flr Idéal, trecut peste un m
scrlpete ldeal fixat în vîrful unul dublu plan înclinat de a a m1
unghluri a, ,1 a 2 (< a 1), sînt at;ezate pe plan ca în
2 1
1/
Figura. Unghiurile de frecare pentru cela doua plane
sînt ,p1 ,1 ,p2 • Afla~ pentru ce valori ale lui k sistemul este în repaus.
r1 =m
APLICATIE•• a 1 = · 60°·' a 2 = 30°·• m r2 = 15°
R: 0,268 s k s 1

M.6.54.4. Pe un plan înclinat de unghl a se afla

o scindura de masa M pe care este at;ezat un
corp de mass m(< M), legat de scîndura printr-
un fir ideal trecut peste un scripete ldeal. Coefi-
clentul de frecare corp - scînduri esteµ, iar coe-
ficientul de frecare scîndura- plan este 2p. Afla~:
a)accelera~a ! a corpurilor fi, b)pent~u ce raport
r= m/M al maselor corpurile, aflate lnl,al în repaus, ramîn în repaus (a-1989).
APLICATIE: a=30°; M=22kg; m=2kg;·µ=Q;1 ·:
R: _a= 2,25 m/s 2; r i!: 0,386
M.6.55.4. Fie sistemul dln Figura. Se dau masele m,,
m2 fi m3 ,1 unghiul a al planului înclinat. Coeficientul
de frecare intre corpul m3 fi plan esteµ. La momentul
inl~al corpul m2 începe sa coboare. La momentul ",
flrul dlntre corpurile m2 ,1m3 se rupe. Afla,: a)viteza
v a corpurilor la momentul ",• b)tenslunea T in firul
dintre corpurile m2 ,1 m3 , c)la ce moment " corpul
m3 are vlteza nula, d)distanta d parcursa de. corpul
 81

m3 pîni la momentul r ,1. e)accelera~a ! a (?0rpulul m3 la coborîre (a-1975).

APLICATIE: m1 =m3 =1 kg; m2 =8kg; a==30°; µ=0,1: r 1 =1 s; g=10m/s2
R: v= 6,4 m/s: T= 28,7 N; r= 1,8s: d= 5,8 m; a= 7 m/s2

M.6.56.2. Corpul A aluneca uniform în jos pe un plan

încllnat de unghi a in tlmp ce placa B, avînd o masa ~
egala cu cea a lui A, ramîne deasupra. lui A. Placa B .8
este fixata printr-un fir de partea de sus a planului înclinat. A
Afla~ coeficientul de frecare µ. acelafi între placa B ,1 a
corpul A fi_. respectiv, între corpul A ,1planul înclinat. . '
APLICATIE: a= 60°
R: µ= 1/-./3

M.6.57.3. Douà corpuri de mase m1 fi m2 , a,ezate pe un plan încllnat de

unghi a, sînt legate intre ele printr-o tijà ideala paralelà cu planul. Coeficlen~I
,1
de frecare pentru corpurile m1 m2 sint, respectiv, µ 1 fi µ 2 • Afla~: a)accelera~a
! a sistemului fi, b)tensiunea T in tija.
APLICATIE: m1 = 3 kg; m2 = 2 kg; a= 30°; µ 1 = 0,2; µ 2 = 0,3
R: a= 2,86 m/s2 ; T = 1,02 N

M.6.58.3. Un cablu omogen de lungime Lest~ a,ezat

pe un plan inclinat de unghi a astfel încit o por~une
a sa atirni de-a lungul fatal verticale a planului inclinat.
Coeflclentul de frecare cablu - plan înclinat este µ. Afla~
pentru ce lungime minima x a po~unii atîrnate vertical
cablul începe sa alunece pe plan.
APLICATIE: L= 4 m; a= 30°; µ= 0, 1
R: x a:: 1,48 m sau x :s 1, 17 m

M.6.59.4. Pe un plan orlzontal se afla doua cuburl

ldentlce pe care se sprijinà o pana cu unghiul la vîrf ~
2a ,1 eu masa de k orl mal mare decil cea a unui 2a
cub. Coeficientul de frecare cub - plan este µ. Freca- ~ ?
rile cub - pana se neglijeaza. Afla~ accelera~a ! a
cuburilor.
APLICATIE: a= 45°; k~ 2: µ= 0,2
R: a= 3,27 m/s2

M.6.60.4. Fie sistemul din Figura. Se dau masele

m,, m2 , m3 ale corpurilor fi unghiul a al planului
înclinat. Scripetele fi firul sînt ideale. Frecarile
se neglijeazà. AflaJ accelera~lle a,, a2 fi a3 ale .
corpurilor. m1 •
62

APLICATIE: m1 = m2 = 5 kg; m3 = 4 kg; a= 30°

R: a1 =a2 = 6 m/s2 ; a3 c 5, 75 m/s2

M.6.61.4. Doua plane înclinate de unghiuri a ipl.

respectiv. /J au baza com_una ca în Figura. Se lasa
liber în A. AB= L1 , un corp care se mi,ca fira ~
frecare. Afla~: a)distanta BD= L2 parcursa de corp 1
1
pe al doilea plan, b)tlmpul T între doua trecerl r a
succesive ale corpului prin punctul C situat l a . , ~ 1 / / / .
distanta x de A ,1. c)pentru ce valoare x0 a lui
x mobilul trece prin C la intervale de timp succesive egale.
APLICATIE: a= 30°; /J= 60°; L1 = 4 m
R: L2 = 2.3 m; T n,n+ 1 (n par)= 1,278. ,fi :
T
n,n+ 1
(n impar) = 4,03 - 1,278. vx ; x0 = 2,49 m

M.6.62.3. Pe un plan înclinat de unghi a se afli un corp. Coeficientul de frecare

corp --plan este µ. Afla~ eu ce accelera~e orizontala a trebuie deplasat planul
încllnat astfel încît corpul a)sa urce uniform pe plan sau. b)sa coboare uniform
pe plan.
APLICATIE: a= 30°; µ= 0,1
R: aU = 6,87 m/s2 ; · a·=
0
4,42 m/s2

M.6.63.4. Pe un plan încllnat de unghi a fi masa M. F

care se poate mitca pe un plan orlzontal, se alli un ~
corp de masi m legat de un fir ideal trécut peste un ·
scripete ideal ca in Figura. De tir se trage cu forta a ·• M
orizontali F. Frecarile se neglijeazi. Afla~ accelera~ile ' .
aP fi a0 ale planului inclinat fii, respectiv, corpulul m.
APLICATIE: a= 30°; M= 9 kg; m= 4 kg; F= 100 N
R: a~ = 3 '.04 m/s2 ~• a0 = 20 1 16 m/s2

M.6.64.4. Fie sistemul din Figura. Se dau masa m a F

corpului fi masa M fi unghiul a ale prismei mobile. ~
Unghiul de frecare la alunecarea corpului m pe fata m
înclinati a prismei este 'P· Scripetele \ii firul sint i d e a l e . ~ -
Frecarea prismi - plan orlzontal se neglijeazà. Afla~ eu•~-•a,,_
_ _,,""""9

ce forta F trebuie tras firul pentru ca corpul m si urce •

pe plan· fi si nu se desprinda de plan.
APLICATIE: m= 5 kg; M= 15 kg; a= 30°; 'f>= 15°
R: 43,9 N :s F :s 1933 N

M.6.65.4. Pe un plan orizontal se poate deplasa fera frecare un· caruclor de

 63

masà m1• Pe supratata caruclorului, inclinata eu unghiul

a, alunecà tara frecare un corp de masi m2 • Afla~: a)ac-
œlera~ile a1 fi a2 ale corpurilor tata de sol ip i, respectiv,
tata de carucior i:;i, b)cu ce accelera~e a1 ' trebuie tras ' " ~ ' " ~ " ' ~ ' "
caruclorul pentru ca .m2 sa cada liber pe verticala.
APÜCATIE: m1 = 1,86 kg; a= 45°: m2 = 0,2 kg
R: a1 = 0,5 m/s 2 ; a2 = 7,28 m/s2 ; a/= 9,8 m/s2
M.6.66.4. Un plan inclinat de unghi a se mi,ca rectili-
niu cu accelera~a orizontala a0 • Pe planul inclinat se ~ 1
afla un corp de masa m1 , legat printr-un flr ideal trecut m2
peste un scrlpete ideal, de un corp de masa m2 care a â0
atirna ca in Figura. Coeficientul de trecare intre corpul )}. ;,
m1 flll planul înclinat este µ. Frecarea între corpul m • ·
2
i:;i tata verticala a planulul înclinat se neglijeaza. Afla~:
a)acœlera~a- ! a sistemului m1 - m2 .tata de pléinul inclinat, b)tensiuriea T din
firul de legatura fi, c)pentru ce valoare m2 ' _à masei corpului 2 _sist~mül se
miipca uniform fat,a de planul 1nclinat in ace1a,1 sens: ca ipi anterior (a-19~3).
APLICATIE· a= 45°· a = 2 m/s2 • m ,:; 2 kg· m = 4 kg· µ= 0 3 . ;
• ' 0 ' 1 ' 2 ' ' ·.
R: a= 3,2 m/s2 ; T= 26,4 N; m2 '= 2,04 kg

M.6.67.4. 0 prisma de masa m, avînd sec,unea tri-

unghlulara c_u unghiurile de la baza a 1 ,1 a 2 poate
aluneca pe un plan orizontal. Pe prisma se atla ·doua
corpuri de mase m1 i:;i m2 legate prlntr-un fir ldeal
trecut peste un scripete ldeal ca în Figura. Se lasa
liber sistemul. Frecarile se neglijeaza. Atla~: a)accele-
ra~a ! a prismei, b)accelera~ile a, ,1a2 ale corpurilor in raport cu prisma t;i.
c)ce raport k= m/m 1 este necesar sa existe intre masele m1 fi m2 pentru ca
prisma sa ramîna fixa fil corpurile sa alunece pe ea.
APLICATIE: m=3."3kg; a 1 =30°; a 2 =60°; m1 ="3kg; m2 =2."3kg
· R: a= 0,89 m/s2 ; a1 = a2 c 4,57 m/s2 ; k= 1

M.6.68.4. Un automobil de masa M coboara pé o scindura de masa m atezata

pe un plan inclinat de unghi a. Coeficientul de frecare scîndura - plan inclinat
este µ. Afla~ cu ce accelera~e a trebuie sa coboare automobilul pentru ca
,1
scindura si alunece unitorm a)in sus pe plan sau, b)în jos pe plan exprima~
coeficientul de frecare µ' ro~ - scinduri in func~e deµ, M, m flll a astfel incit
problema sa fie posibila. .
APLICATIE: Mc 673 kg; m= 27 kg; a= 30°; µ:: 0,2
R: a.= 6,86 m/s2 ; ab= 3,33 m/s2 : µ'= 0,231
84

7. MISCAREA CIRCULARA

M.7.01.2. Aflaf: a)vitezele unghlÙlare (JJ 0 , (JJm fi (JJ 1 ale acelor orar, mlnutar fi,
respectiv, secundar ale unul ceasornlc, b)ora T cînd acele mlnutar fi orar sîrit
în prelunglre prima dati dupi ora 12 fi, c)timpii -r,m fi -r mo între doua supra-
punerl succesive ale secundarulul cu minutarul fi, respectiv ale minutarului
cu orarul.
-R: "'o = 1,45.1 o"" rad/a: "'m = 1.74.104 rad/s: "'• = 1,05.10·1 rad/s:
T= 12 h 32 min 44 sec; ",m = 61,017 s; Tmo = 1 h 5 min 27 s

M.7.02.2. Fie doua cercurl de centre A fi B astfel sltuate

încît al doilea cerc trece prin centrul prlmulul, ca în Figura.
Raza cercului B, fie ea b, este mal mare decît raza cerculul
A. Mobilul M descrie cercul A în mltcare unlforma de perl-
oadi T. Afla~: a)viteza vP fi, b)accelera~a centripeta anP
ale unui mobil P care descrie cercul B astfel încit el rimîn~
continuu pe dreapta suport a segmentului AM.
APLICATIE: b= 1 m; T= n s
R: vP= 4 m/s: anP= 16 m/s2
M.7.03.2. Dol ciclifti ruleaza uniform pe piste circulare concentrice de lunglml
L1 i,I, respectiv, L2 (> L1). Cînd merg in acelai,i sens cicllstul 1 (care parcurge
clrcumferinta interioara) n depai;ette pe celalalt la flecare lnterval de tlmp i-1•
Cind merg in sens contrar ciclistul 1 TI depaf&fte pe celilalt la fiecare interval
de timp i-2 (< i-1). in momentul depifirii cicliftii se afli amindoi pe o aceeati
semldreapti dusa din centrul comun al celor doua piste. Aflaf: ~)vitezele v1
i,I v2 ale celer dol cilcii,ti fi, b)accelera~ile lor centripete a"1 fi a"2 •
APLICATIE: L1 =560 m; L2 = 600 m; i-1 = 4 min; '"( 48 s
R: v1 = 7 m/s; v2 = 5 m/s: an,= 0,55 m/s : a"2 = 0,26 m/s2
M.7.04.2. Un tramvai avind ro~ de raza r se deptaseazi pe o curba circulara
orlzontata de razi media R. Viteza centrului de greutate al tramvaiului este
v. Dlstanta dintre 1ine este d. Afla~: a)viteza unghiulara "' a centrulul de greutate
al tramvaiulul, b)vitezele linlare v1 fi v. ale ro~lor interioare fil exterioare (de
pe fiinele interloara fi, respectlv, exterioara), c)vitezele unghlulare (JJ1 t;i "'• ale
ro~lor interioare ·fil, respectiv, exterioare fi, d)timpul T in care o roata exterioara
executà o rota~e mai mult decit o roata interioarà.
APLICATIE: r= 0,2 m; R= 60 m; v= 54 km/h; d= 1,2 m .
R: w=0,25rad/s; v1=14,85m/s: v,=15,15m/s; w1=74,25rad/s;
"'• = 75,75 rad/s; T= 4,2 s
 65
M. 7.05.3. Doua mobile se deplaseazi în acelafl sens pe un cerc de clrèumfe-
rinta :·L eu vitezele necunoscute v1 ,1 v2 (v1 > 2v2). MobUele pornèsc simultan
din acela,;I punct ,;i se întnnesc la intervale de timp necunoscute T. Caca se
dubleazi viteza primului mobil, a celui de al doilea mobil riminind· v2 , lntervalul
de timp la care se întTinesc devine mai mie eu i- 1 , iar daca se dubleazi viteza
celui de al dollea mobil, a primulul raminind ·v1 • intervalul de timp la care se
întnnesc devine mai mare eu T2• Afla~: a)timpul T ,;i, b)vitezele v1 fi v2•
APLICATIE: ~= 40 m; i-1 = 3 s; i-2 = 5 s
R: T= 5 s; v1 = 12 m/s; v2 = 4 m/s

M. 7.06.1. Pe un dise orizontal se afla un corp la distanta d de ax. Coeficientul

de frecare corp - dise este µ. Afla~ numàrul n de rota~i pe minut care trebuie
efectuate>de dise pentru ca corpul sa fie aruncat de pe dise (a-1976).
APLICAJ1E: d= 0,6 m; µ = 0,24
R: n= 19, 1 rot/min

M.7.07.1. Pe un dise orizontal, care se rotefte in jurul axei sale cu tura~a

n, este a,;ezat un corp la distan1B R de centru. Afla~ pentru ce valoare µ a
coeficientului de frecare · corp - dise corpul nu aluneca pe dise.
APLICATIE: n= 30 rot/min; R= 19,6 cm
R: µ r::: 0,197
M.7.08.1. Afla~ eu ce viteza v trebuie sa mearga un automobil pe un pod
convex eu raza de curbura R pentru ca in punctul in care raza cercului de
curbura face unghiul a cu verticala presiuneil asupra podului sa fie nula. ·
APLICATIE: R= 50 m; a= 60°
R: v= 15,65 m/s

M.7.09.3. Un camion poate dezvolta o forta de tra~urae maxima FM pe un

drum orizontal. Afla~ ce forts de tra~une maxima Fmu poate dezvolta camionul
daca merge eu viteza v pe un pod curb de raza R a)convex sau, b)concav.
APLICATIE: FM= 15 kN; v= 72 km/h; R= 40 m; g= 10 m/s2
R: a)F max= 0; b)F max= 30 N

M.7.10.4. Afla~ eu ce viteza constants maxima vM se poate mi,;ca un camion

pe un pod convex de raza R fi lungime L. Coeficientul de frecare este µ.
APLICATIE: A= 200 m; L== 100 m; µ= 0,3
R: VM= 16,8 m/s

M.7.11.2. Într-un vagon care vireaza eu viteza v pe o curbi de razi A este

cîntirlt un corp eu ajutorul unui dinamometru. Afla, eu cît la suta este mai
mare greutatea aparenta (cea masurata) deoit cea reala.
APLICATIE: V= 72 km/h; A= 400 m
R: 0,5 %
66

M.7.12.2. La marginea unui dise orizontal ~e raz.a A este

fixata vertical o tija ldeala. d~ care, .. pr~ntr-un fir id.eal de
lungime. L, este. atimat un corp. Afla~ eu ce tura,e n se
rote,;te discul daca ·firul este deviat. cu unghiul a fa~ de
verticale. 1

APLICATIE: R= 0,5 m; L= 0,4 m; a= 60°

R: n= 0,7. rot/s

M.7.13.2. O mica sfera, atirnata de un fir ideal, se rote,;te

intr-un plan orizontal situat la distanta h de punctul de
suspensie a firului. Acesta este un pendul conic. Afla~
frecventa sa de rota~e v. _
APLICATIE: h= 2,45 m
• -1
R: v=0,32s

M.7 .14.2. De o tija ideala de lunglme L este suspendat un corp de masa m

caruia i se imprima o mitcare de rota~e in plan orizontal astfel. incit in timpu,
rota~ei tija face unghiul a cu verticala. Afla~: a)viteza liniara v a corpului m,
b)tensiunea T in tija' ,1, c)viteza unghiulara minima "'o
pentru care corpul m
realizeaza o mi::;care circulara in plan orizontal.
APLICATIE: L= 1 m; m= 0,6 kg; a= 60°
R: v=3,83m/s; T=11,76N; m0 =3,13rad/s

M.7.15.2. Un corp de masa m, suspendat de un fir ideal de lungime L, efectu-

eaza o mifcare de rota~e in plan orizontal, astfel încit firul face unghiul a cu
verticala. Afla~: a)perioada T a mh;carii de rota~e. b)tensiunea F din fir fi,
c)daca firul se rupe fi corpul se mitci pe o masa orizontala cu coeficientul
de frecare µ, durata i- .a mitcirii pe masa fi distanta d parcursa (a-1978, 1982).
APLICATIE: m= 0,5 kg; L= 2 m; a= 45°; µ = 0,05; g= 10 m/s2
R: T= 2,36 s; F= 7,07 N; i-= 7,5 s; d= 14, 1 m

M. 7.16.2. 0 tija ideala de lungime L, fixata sub unghiul "'

,p de un ax verti~al, se rotefte împreuna cu axul, in jurul
axului, cu viteza unghiulara m. La capatul de jos al tijei
este fixat un corp de masa m. Afla~ forta eu care tija
ac~oneaza asupra corpului (marimea F ,;i unghiul a facut
eu verticala).
APLICATIE: L= 19,6 m; ,p= 30°; m= 1 rad/s; m= 1 kg
R: F= 13,86 N; a= 45°
m

M.7.17.2. Afla~ ce viteza unghiulara "' trebuie imprimata sistemului din Figura
pentru ca atunci cînd tubul A este fixat sub un unghi 8 tata de vertlcala o
 67

bila grea sa ràmîna in echllibru la distanta L dé capatul lnferior al tubului. ·

J\PUCATIE: 8= 60°: L= 0, 1 m
A: a,== a, 1 rad/s

M.7.18.2. 0 margea poate culisa fara frecare pe'o tija rigida înclinata eu unghiul
a tata de verticala. Tija se rotefte tata de o axa verticala aflata la distanta .d
de capatul inferior al tijei. Afla~ la ce tura~e. nmargeaua iese de pe tija.
APLICATIE: a= 45°; d= 5 cm
A: n 2: 2,23 rot/s

a,
M.7.18.2.
a
1
1
1
1
<l.,·
1a,
1
. M.7.20.3.
'margea
M. 7 .19.3. De o tija vertical a aflata in rota~e cu viteza unghiulara a, este fixata
rigid o sîrma avînd forma unui semlcerc. de raza A. Pe sîrma poate culisa
tara trècare o margea. Afla~ unghiul a dintre verticala fi raza vectoare dusa
din O la margea, la echilibru.
APLICATIE: a,= 4,472 rad/s; R= 0,98 m
A: a== 60°

M. 7.20.3. Un pendu! conic dublu (v. Figura) are cele doua fire ide ale de aceea,1
lungime L formind unghiurile a ~i. respectiv, p cu axa verticala de rota~e. Afla~
viteza unghiulara "'·
APLICATIE: L= 0,4 m; a= 60°; P= 45°
A: a,= 3,95 rad/s

M.7.21.3. Pe un ax vertical poate culisa tara frecare un

corp de masa M. Corpul este prins cu ajutorul unui
cadru articulat ca in Figura, alcatuit din tije ldeale de B
lungime L fi avînd in A fi B corpuri identice- ·de masa
m. Afla~ ·perioada de rota~e · T cind tljele fac· unghiul a
cu verticala. ·
APLICATIE: M= 4 kg; L= 0,4 m; m= 0,2 kg; a= 60°
A: T= 0,196 s

M. 7.22.3. Pe o bara care se rotefte in plan- orizontal

se a11i a,ezat un corp de masa m, legat, printr-un
fir fdeal trecut peste un scripete ideal ca in Figura,
68

de un corp de masa m2 • Por,iunea de tir de lunglme L de la scripete la corpul

m2 face în timpul rota~ei unghiul a cu verticala. Distanta de la axul de rota~e
la scrlpete este d, Coeficientul de frecare corp m, - bara esteµ. Sistemul este
în echillbru. Affa~: a)viteza unghiulara w, b)intre ce limite poate varia distanta
x pentru ca sistemul sa ramîna în echilibru, c)tenslunea T in tir fi, d)fo'18 de
apasare N exercitata asupra scripetelul.
APLICATIE: m =2kg; m2 =1 kg; L=1 m; a=30°; d=1 m; µ=0,2
1
R: w= 1,94 rad/s; 0,98 m :s x :s 2,02 m; T= N= 11,32 N

M.7.23.2. Afla~ vlteza maxima vM ,1

viteza minima vm al_e unui vehicul pe o
tosea cu raza de curbura R, înclinata cu unghiul a tata orizontala, astfel incit
sa nu se produca deraparea. Unghiul de frecare este ,p.
APLICATIE: R= 25 m; a= 45°; ,p= 15°; g= 10 m/s2
R: vM= 20,8 m/s; vm = 12 m/s.

M.7.24.2. Un vagon de masa M se mitca cu viteza v pe o curba de raza

R. Ecartamentul liniei este L. Afla~: a)fo,ia centrifuga F01 care ac~oneaza asupra
vagonului, b)supraînaltarea optima h a ,1nei exterioare tata de cea interioara
,1, c)coeficientul de frecare µ dintre platforma vagonului fi un corp aflat pe
ea daca acest corp ramîne in repaus, linia nefiind supraînaltata.
APLICATIE: M= 20 t; v= 72 km/h; R= 800 m; L= 1,5 m; g= 10 m/s2
R: F01 = 10 kN; h= 0,075 m; µ= 0,05

M. 7.25.3. La un viraj de raza R ,os eau a este inclinata spre interior eu unghiul
a. Oin cauza poleiului unghiul de frecare a devenit mai 111ic decit a fi, in aceste
condi~i, viteza maxima in curba este vM. Afla,: a)unghiul de frecare ,p ,1.
b)viteza minima Ym·
APLICATIE: R=100m; a=15°; vM =nkm/h
R: ,p= 10°; vm = 9,24 m/s

M.7.26.3. Afla~ de cite ori cre,te viteza maxima posibila în curbe prin supraînal-
tarea par,ii exterioare a ,oselei la curbe cu unghiul a daca unghiul de frecare
este ,p.
APLICATIE: a= 10°; ,p= 20°
R: 1,26 ori

M.t.27.1. Fie doua discuri de carton a,ezate perpendlcular pe un acelafi ax

(care trace prin centrale lor) la distants ·d unul de altul. Se pun discurile in
rota,e eu turaf a n fi se trage un glont paralel eu axul. Orificiul din al dollea
dise este deplasat eu unghiul a tata de orificiul din primul dise. Afla~ viteza
v a glontului.
APLICATIE: d= 0,5 m; n= 1600 rot/min; a= 12°
R: v= 400 m/s
M.7.28.2. O banda rulanti urca un corp sub unghiul ~
a fata de orizontala. Aflaf eu ce vitezi V trebuie si a .i n,R
urce banda rulanti. pe care corpul sti rn repaus. pen-
tru ca în punctul A de contact al benzli cu tamburul - - - - - - - - - -
de raza R corpul ·si se desprindi de banda.
APLICATIE: a=-i 60°: R= o.4 m
R: v= 1.4 m/s
M. 7.29.2. La periferia unui dise de razi R fil masi M este lipit un corp foarte
mie de masi m. Afla, eu ce vitezi v se rostogolefte discul daca el se desprinde
de sol la fiecare rota,e.
APLICATIE: R= 9,8 cm; M= 10 kg; m= 0.1 kg
R: v= 9.8 m/s
M.7.30.2. Un schior. pornind din repaus. ah.inecà tara frecare un timp i- pe
o pîrtie de panti tg a= p. Ajungînd la baza pîrtiei schiorul intri pe o curbà
de raz R. Afla,: a)viteza v a schlorului la baza pîrtiei. b)distan1ël D parcursà
pe pirtie,1. c)inclinarea /J a schiorului tata de verticala in timpul parcurgerii
curbei.
APLICATIE: i-= 20 s; p= 0, 1; R= 40 m; g= 10 m/s2
R: v= 19.9 m/s; D= 199 m; {J= 45°
M.7.31.2. Un corp de masa m, a,ezat pe un plan orizontal. este ancorat printr-
un fir ideal de lungime L de un punct al planului. Coeficientul de trecare corp
- plan esteµ. Se imprima corpului viteza orizontala v0 • perpendiculari pe
dire~a firului întins. AflaJ: a)viteza v a corpulul dupa timpul i-. b)dependenta
de timp a tensiunii T in tir fi. c)numarul total n de rota,i efectuate de corp.
APLICATIE: m=2.5kg; L=0.Bm: µ=0.1; v0 =16m/s; i-=4s; g::::10m/s2
R: v=12m/s; T(t)=3.125.(16-t)2 ; n=25.48

M.7.32.2. Afla, valoarea minima µm a coeficientulul de frecare la alungcare

intre anvelope 9i suprafata exterioara a unui con circular drept (eu virful în
sus) eu deschiderea la virf 2a pentru ca un motociclist sa poati descrie un
cerc orizontal de razi R cu viteza v.
APLICATIE: a= 60°; R= 100 m: v= 10 m/s
R: µm=0.72
M.7.33.3. 0 tiji uniformi de masa m 91 lungime L se rotefte cu viteza unghiu-
lara œ în plan orizontal in jurul unei axe verticale care trece printr-un capat
al tijei. Afla, tenslunea T rn tija rn se~unea aflata la distants d de axa.
APLICATIE: m= 1 kg; L= 0,4 m; œ= 2 rad/s; d= 0,3 m
R: T=0.35 N
70

M.7.34.2. in fata unul cilindru vertical avînd clrcumfe-

rinta bazei egala cu L, aflat în mitcare de rota~e
uniforme în jurul axei sale longitudinale, este plasat
în punctul de jos O al cursei sale un cursor prevazut
cu un creion care atinge hîrtia inf8'urata pe cllindru.
_Cursorul este aruncat vertical de jos in sus. Se cons-
tata ca creionul a lasat pe hîrtia cilindrului o curba
AMB avind MP= h. Distanta AB este d. Afla~: a)viteza
ini~ala vO a cursorulul fi, b)tura~a n de rota~e a cllln-
drului.
APLICATIE: L= 50 cm; h= 78,4 cm; d= 40 cm
R: v0 = 3,92 m/s; n= 1 rot/s

M.7.35.2. Un corp de masa m, legat de un tir ldeal de

lungime L este rotlt uniform cu tura~a n în plan vertical
.ca în Figura. Afla~ tensiunea T în fir in momentul în care L
corpul este în punctul cel mai de jos fi, respectiv, cel
m
mai de sus.
APLICATIE: m= 1 kg; L= 1 m; n= 1 rot/s
R: T = 49,24 N; T, = 29,64 N
1
'M.7.36.3. De un. stTip vertical eu sec~une patrata de
latura b este legat un fir orizontal de lungime L= n.b
avînd legata la capat o bila atezata pe un plan orizontal.
Se imprima bilai viteza orizontala v perpendiculara pe
·tir. lni~al firul face unghiul a eu una din fetele stnpului.
Frecarile se negtijeaza. AflaJ dupa ce timp T flrul va fi
complet înfaturat pe stTip.
APLICATIE: b= 10 cm; n= 11; v= 19 cm/s; a= 30°
R: T= 57,57.s
0
M.7.37.2. Aflat tura~a minima nm eu care trebuie rotit un cilindru gol de raza
lnterioara R în jurul axei sale verticale pentru ca un corp atezat pe peretele
interior al clllndrului sa ramînà in repaus tata de cilindru. Coeficientul de frecare
corp - perete este µ.
APLICATIE: R= 1 m; µ= 0,25
R: nm = 1 rot/s

M.7.38.3. Un punct material se afla pe partea lnterioara a unel pîlnil ce se

rote,te cu frecventa v în jurul axai sale verticale. Latura pîlnlei pe care se a-
flA punctul material face unghiul a cu orizontala. Punctul material se afla la
distants r de axa. Afla~ în ce interval de valori se afla cuprins coeficientul de
 71

frecare µ daca punctul niaterial este fn echlllbru relativ tata de pnnle (a-1990).
APLICATIE: v= (5/n) s·1 : a= 30°; r= 5 cm: g= 10 m/s2
R: Jl ~ 0,06
M.7.39.3. Un con circular drept, gol, cu vîrful în jos, avînd unghlul la vîrf 2a,
se rotette în jurul axului sau central situat vertical. Pe fa1B lnterloarà a conului
se afla un corp mie, la distanta L de vîrful · conului. Afla~ pentru ce viteza
unghlulara œ de rota~e a conului corpul nu aluneca pe fa1B interloara a conului
daca a)între corp fi suprafa1B conului exista frecare, coeficientul de frecare
fiind µ sau daca, b)frecarea se neglljeaza.
APLICATIE: a= 45°; L= 0,98 m; µ= 0,2
R: a)3,07 rad/s ~ œ ~ 4,6 rad/s; b)œ= 3,75 rad/s

M.7.40.4. La un viraj de raza A, e_fectuat eu viteza v, observînd un obstacol,

f0ferul unei matini frîneaza eu accelera~a liniara constanta maxima (astfel ca
sa nu alunece ro~le). Coeflcientul de frecare la alunecare esteµ. Afla~ spa~ul
s pareurs în· mi,care frînata pîna la oprire.
APLICATIE: R= 100 m; v= 10 m/s; µ= 0,2
R: s=29,66m

M.7.41.4. Doua corpuri de mase m, fi m2 (< m1) sint leg-

ate prin doua fire ideale de- lungiml L1 fi L2 (> L1) de
un ait corp legat la rîndul -lui printr-un fir id~al de un
punct fix. Sistemul se rotefte în jurul unei axe verticale
ca in F.igura. Afla~ pentru ce frecventa de rota~e v firul
de suspensie ramîne vertical.
APLICATIE: m = 100 g; m2 = 50 g; L1 ,.. 28 cm;
1
L = 30 cm; 9=·10 m/s2
2 .,
R: v= 0,96 s

M.7.42.4. O tija verticala de lungime Lare prinse la capete

m
doua fire ideale sub unghiurile a fi, respectiv, /J, iar la
capatul comun este prinsa o bila de masa m. Sistemul se
rotette eu viteze unghiulare œ din ce in ce mai mari. Afla~
care dintre tire se va rupe primul.
R: Firul 1, ~ sau ambele (vezi pag.223)

M.7.43.4. Un cilindru de masa m, ~nut in rota~e uniforma,

este a,ezat într-un unghi diedru 2a ca în Figura. Unghiul
de frecare cu planele este ,p. Afla~ fortele de· frecare F,1 fi
F,2 care ac~oneaza asupra cilindrului.
APLICATIE: m= 100 g; a= 30°; ,p= 15°
R: F,. = 0,207 Ni F12 = 0,283 N
72
M.7.44.3. Un cllindru gol se rostogolefte tara sa alunece eu acc~lera~a a
(accelera~a axai sale) pe un plan orlzontal. Pe suprafata sa interioara aluneci,
cu coeflcientul de frecare µ, un mie corp, astfel încit raza sa vectoare dusa
dln centrul clllndrului face un unghl necunoscut a eu verticala. Aflaf unghlul •
a (o.r.-1982).
APLICATIE: a= 4,9 m/s2 ; µ= 0,33
R: a= 45°

M.7.45.4. Un cilindru gol !=le raza R se rostogole,;te pe un plan orlzontal astfel

încît axa lui se mi,ca ~ccelerat cu accelera~a a. Pe suprafata interioari a
cilindrulul se afla un mie corp. Coeflcientul de frecare corp - suprafata cilindrului
este µ. Afla~ la ce înal~me h tata de planul orizontal se afla corpul.
APLICATIE: R= 1 m; a= (2.g/3) m/s2 ; µ-= 0,5
R: 0,007 m s h :S 0,504 m

M.7.46.5. Peste suprafata exterloara a unul con circular drepf cu deschiderea

2a esttt a,;ezat orizontal un lin~,;or, de masa m t;i lungime L, eu capetele
legate între ele, astfel încît el se rote,;te odati cu conul cu viteza unghlulari
"' în jurul axei verticale a· conului. Afla~ tensiunea T din lin~,;or.
APLICATIE: ac 45°; m= 0,4 kg: L= 1 m; "'= 6 rad/s .
R: T=0,99 N

M. 7.47.5. 0 tija ideali fixati rigid sub unghlul a tata

de orizontala se rotefte cu viteza unghiulara "' în
jurul unui ax vertical trecînd prin capitul superior al
tijel. Pe tija se afla un man,;on care poate aluneca
cu frecare pe tijà, unghiul de frecare fiind ,p. Afla~
pentru ce valorl ale distantei x man,onul se va gasi
in repaus tata de tija.
APLICATIE: l)a= 30°; "'= ve,ë rad/s; ,p= 60°
"'=
ll)a-== 75°: 3.ve,ë rad/s; ,p= 45°
R: l)x :S (2/3) m; ll)x ~ 0, 744 m
 73

8. COMPUNEREA MISCARILOR

M.a.01·.1. Un avion zboara fntre punctele A" B, AB= D, dus ,1 inters cu viteza
v1• Afla~ durata r a intregulul zbor, daca vîntul sufla cu viteza v2 de-a lungul
dlrectiel de zbor.
APLiCATIE: D= 900 km; v1 = 100 m/s; v2 = 72 km/h
R: r= 5 h 12 min 30 sec
M.8.02.1. Distan1a D dintre doua porturl fluviale este parcursa de o ,aIupi
în sensul cursului apei in timpul r 1, lar impotrlva curentulul apel în timpul r 2 •
Afla~: a)viteza v• a apei fi, b)viteza u a falupei tata de api.
APLICATIE: D=100km; r 1 =4h; r 2 a10h
R: v. = 2,08 m/s: u= 4,86 m/s
M.8.03.2. Un vapor se mi,ci pe un rîu, dus - inters, in timpul T între punctele
A ,1 B, AB= d. Vaporul are tot timpul aceea,1 viteza tata de api. Mi,carea
din A în B dureaza eu timpul r mal mult decit mi,carea dln B in A. Aflaf:
a)vlteza va vaporului tata de api ,1, b)vlteza u a riului tata de mal (o.r.-1976).
APLICATIE: T= 2,5 h; d= 22 km; i-= 0,Sh
R: V= 18,33 km/h: U= 3,67 km/h
M.8.04.1. 0 barca, mi,cindu-se împotriva sensului de curgere a unui rîu, par-
curge o distanta d in timpul r. Viteza de curgere a rîului este v. Aflaf tlmpul
r' Tn care barca parcurge aceea,1 distanta înapoi.
APLICATIE: d= 9 km; r= 30 min; .V= 6 km/h
R: r'= 1080 s
M.8.05.2. Vlteza unei barci în sensul curgerii rîulul este v1, lar în sensu! opus
este v2 • Afla~ viteza u a apei ,1 viteza v a barcii tata de api.
APLICATIE: v 1 = 20 km/.h; v2 = 16 km/h
R: u= 0,55 m/s; v= 5 m/s

M.8.06.2. De pe un pod un bàiat scapa o minge în apa care curge pe sub

pod. în tlmpul r, baiatul se dezbraca ,1 sare in apa. Apol, înoata pina la mlnge,
o arunca pe mal ,1 se întoarce inotind la pod, unde ajunge la tlmpul r 2 dupa
momeritul caderii mingii. Baiatul gase,te mlngea la distants d de pod. Afla~:
a)viteza v• a apei ,1, b)viteza v eu care a fnotat baiatul.
APLICATIE: r 1 = 1 min; i-2 = 200 s; d= 80 m
R: v11 = 0,867 m/s: v= 1,61 m/s
M.8.07.3. Un vapor a mers pe un rîu în sus fi în jos parcurgînd dlstanta D
în timpul T. Mergînd in sus pe riu parcurge în fiecare interval de tlmp r 1 distants
 74
0 1 , iar in jos pe riu parcurge in fiecare interval de timp r 2 distants 0 2 • Afla~:
a)timpul T1 în care vaporul merge .în sus p_e. rîu, b)timpul T2 in care vaporul
marge în jos ·pe rîu i;i, c)viteza v a vaporului fali de api.
APLICATIE: D=375km; T=z13h; r 1 =4h; D1 =100km; r 2 =2h; D2 =70km
R: T1 =8h; T2 =5h; v=30km/h
M.8.08.1. Un barcagiu vislei;te perpendicular catre tarm eu- viteza u fata de
apa. Cursul apei deplaseaza barca pe o distanli D in josul rîulul. Li~mea rîului
este L. Afla~: a)viteza vO a apei ,i, b)durata T a traversarii riului~
APLICATIE: u= 7,2 km/h; D= 150 m; L= 500 m
R: v 0 = 0,6 m/s; T= 250 s

M.8.09.2. La aceeati viteza relativa tata de o scara rulantà un om urca scara

nemi,cata in timpul r 1 , iar pe scara mobila in timpul i-2 (< i-1). Afla~ timpul T
in care este ridicat de scara rulanta un om care sta nemii;cat pe ea.
APLICATIE: i-1 = 120 s; i-2 = 30 s
R: T=40s

M.8.10.2. Un avion zboara cu viteza v0 fata de aer. Vîntul sufla de la est la

vest cu viteza v. Avionul trebuie sa înainteze spre nord. Afla~: a)viteza vO a
avionului tata de sol i;i, b)unghiul a facut de axa longitudinala a avlonului cu
meridianul.
APLICATIE: 'v0 = 360 km/h; v= 20 m/s
R: v O = 98 m/s; sin a= 0,2

M .8.11.3. Afla~ care este timpul T necesar unei barci pentru a traversa un
rîu de la~me L ~i viteza v: a)pe drumul cal mai scurt fi, b)in timpul cal mai
scurt. Viteza barcii fali de apa este u. ·
APLICATIE: L= 400 m; v= 3 m/s; u= 5 m/s
R: TO = 100 s; Tb= 80 s
M.8.12.2. Afla~ de la ce înal~me Ha fost lasat sa cada un corp dintr-un avion
care zboara orizontal cu viteza v0 dacà el cade pe virful unui deal de înal~me
h la distanta D pe orizontala de verticala locului de lansare.
APLICATIE: v0 = 360 km/h; h= 40 m; D= 300 m
R: H=84,1 m

M.8.13.2. Dintr-un turn de inal~me h se arunca un corp cu viteza orizontala

v0 • Afla~: a)dupà ce tlmp r corpul atinge solul ,1, b)distanta D de la baza
turnului la locul caderii corpului.
APLICATIEt h= 30 m; v0 = 20 m/s
. R: i-= 2.47 s; D= 49,4 m

/
 75

M.8.14.2. Se dau o orizontala BC de lunglme L fi o vertlcala BO de fniil~me

h. Oin O se arunca un ·corp cu viteza orlzontala necunoscuta v0 • Afla~: a)v0
astfel incît corpul sa cadi în C fi, b)mirimea v fi dire~a (unghiul a cu orizon-
tala) .~e · vltezel corpul~i in C. .,
AP~ICATIE: L= 10 m; h= 4,9 m
R: v0 = 10 m/s; v= 14 m/s; tg ac 0,98

M.8~ 15.3. Un tren se deplaseazà cu viteza v. Un càlator din tren lasà sa cada
un corp, de la înal~mea h fali de sol, în momentul lntrarii într-un tunel de
lungime L. Afla~: a)ti~pul i- in care corpul àtinge solul, b)daca .pun~ul de
cadere. pe sol va fi in tunel sau dincolo de el fi, c)unghiul a facut cu orizontala
de viteza corpulul la atingerea solulul.
APLICATIE: v='120 km/h; h= 1,9 m; L= 15 m
R: i-= 0,6 s; dincolo de tunel; tga= 0,1831

M.8.16.3. Un tun, amplàsat pe un deal de înàl~me H, trage ·orizontal un proiectil

care âtinge solul la distants D ·de vertlcalâ ·Ioculul de amplasare a tunului.
Mitèarea prolectilulul pe 19ava tunulul este uniform accelerata fi dureaza un
timp i-. Afla~ lungimea L a l9vil tunulul.
APLICATIE: H= 100 m; D= 3 km; i-= 0,01 s
.R: L=3,3m

M.8.17.3. Un corp, aruncat orlzontal din vîrful unul plan inclinat de unghi a,
cade pe planul inclinat la distanta D de punctul de lansare. Afla~ viteza ini~~la
v0 a corpului.
APLICATIE: a= 30°; D= 9,8 m
R: v0 = 8,48 m/s
M.8.18.3. Un tren se mii;ca rectiliniu unlform CU viteza V. La distanta d de
calea ferata se afla un stilp vertical. În momentùl cînd distants dintre stilp fi
un om din tren este minima omul arunca' un corp catre stilp, la inal~mea h
· tata de. sol, cu viteza orizontala v0 • Afla~: a)la ce distants D de stilp va cadea
corpul, b)cu ce vitezà v0 ' ar trebui aruncat corpul pentru a lovi sthpul la
înàl~mea h0 tata de sol i;i, c)unghi~I a intre V:' v.,i
APLICATIE: v=. 20 m/s; d= 8 m; h= 2 m; v0 = 10 m/s; h0 = 0,5 m; g= 10 m/s2
R: D= 12,76 m; v0 "c. 24,76 m/s:· tg a=• 0,7303

M.8.19.3. Trel corpuri paralelipipedice Ïdentice, de lungime L fi masa m fiecare,

sint puse in conta~ ,1 a,ezate pe un plan orizontal la inàl~mea h fat,a de
sol. Asupra sistemului de corpuri se aplica farta F perpendiculara pe fata C1C2 •
Sub a~unea fo'19i F corpurile se mitca tara frecare pe planul oriz(?ntal ,1 cad
pe sol. .Se considerà cà momentul începerli caderii unui corp este cel in care
76

corpul intreg a Ie,1t de pe plan. AflaJ: a)acce-

lerafa ! a slstemului pe planul orizontal tnalnte
de ciderea fiecirui cç,rp. b)vitezele v1• v2 ,1 v3
cu care ies corpurile de pe plan. c)coordona-
tele x1 • x2 fi x3 ale loturilor de cadere pe sol
a corpurllor conslderate puncte materiale ,1.
d)cu cil variaza fo'19le FA fil F8 care se exercità
pe suprafel9le A1A2 ,1. respectiv. B1 B2 (o.J.- X

1975).
APLICATIE: L= 0,25 m; m= 5 kg; h= 20 m; F= 15 N; g= 10 m/s2
R·. a, = 1·m/s2 1• a2 = 1t 5 m/s2 •' 3
a= 3 m/s2.
• v
, = O' 707 m/s·'
v2 =1,118m/s: v3 =1,658m/s: x1=1,414m: x2 =2,236m:
X3= 3,316 m: AFA=- 5 N; Af e= • 2,5 N

M.8.20.2. Un corp de masa m este aruncat oblic in planul vertical Oxy (Ox
- axa orizontala, Oy - axa vertlcalà) din O prlmind un lmpuls p0 in dlrectïa
care face unghiul a cu axa Ox. Afla~ ecua,a traiectorlei corpului (a-1975).
APLICATIE: m= ·1 kg; p0 = 5 kgm/s; a= 60°; g= 10 m/s2
R: y= ./3.x - 4.x2/15 ·

M.8.21.2. Doua corpuri sint aruncate simultan cu viteza v0 fiecare, primul de

la sol sub unghlul a cu orlzontala, al dollea orizontal de la inal,mea necunos-
cutà H · de pe aceea, i verticali. Corpurile ating solul in aceI8'i pu net. Afla~:
a)inil~mea H fil, b)timpul l' dintre sosirile corpurilor pe sol.
APLICATIE: v0 = 98 m/s; a= 30°
R: H= 367,5 m; l'= 1,34 s

M.8.22.2. Doua corpuri sint aruncate simultan din O cu acee- y

&fi vlteza v0 sub unghiurl diferite a 1 ,1 a 2 ,ca în Figura. Aflaj:
a)viteza v, cu care .corpurlle se deplaseaza unul fali de altul
fi, b)distan1B d dintre corpurl la momentul l',
APLICATIE: v0 =10m/s; a 1 =30°; a2 =60°; l'=5s
R: v,= 14, 14 m/s: d= 70,7 m

M.8.23.3. Un corp este lansat cu viteza lnljalà v0 sub unghiul a fali de orlzonta-
la în cîmp gravita~onal uniform. Afla,: a)ecuaJlle de mi,care ale corpulul ,1
traiectoria acestula, b)înal~mea maxima H la care ajunge corpul, c)pentru ce
unghi a, de lansare corpul cade într-un punct de absclsa x, de pe axa orizonta-
la Ox ,1, d)pentru ce unghi a 2 de lansare corpul trace prlntr-un punct de coor-
donate (x2,y2) din planul vertical Oxy. ·
APLICATIE: v0 = 10 m/s: a= 45°; x1 = 5 m; x2 = 4 m; y2 :.z 2,4 m; g= 10 m/s2
R: x(t)= v0 .cos a.t; y(t)= v0 .sln a.t- gt2/2; y= tg a.x - gx2/(2v02cos2a);
H= 2,5 m; a 1 = 15°; tg a 2 = 1 sau tg a 2 = 4
 77

M.8.24.*. O fnta fixi trebuie atinsi de un proiectll. Tinta se afli la dlstanta

d pe orlzontali ,1 la Tnalf mea n.d fali de punctul de tragere al proiectilulul.
~ezistenta aerului se neglljeazi. Aflaf vlteza. lnl,ali minima vO eu care trebule
lansat proiectilul astfel fnctt acesta si atlngi Jnta.
APLICATIE: d= 100 m; n= 2 .
R: v0 = 64,43 m/s

M.8.25.3. Dintr-un turn de Tnal,me h se arunci oblic în sus un corp eu vlteza

lnlfali v0 sub unghiul a fat,a de orizontali. Afla~: a)dupi ce tlmp T corpul atinge
solul, b)la ce distanli d de baza turnului corpul atinge solul, c)viteza v eu
care atlnge solul fi, d)unghlul /J fali de orlzontali sub care atlnge solul.
APLICATIE: h= 50 m; v0 = 10 m/s; a= 30°; g:::: 10 m/s2
R: T= 3,7 s; d:::: 32 m; v= 33, 15 m/s; tg/J= - 3,695

M.8.26.3. Dintr-un turn de Tnalfme h se arunci oblic fn sus, sub un unghl a

fata de orizontala, un corp care atlnge Tnal,mea maximi H fali de sol. Afla~:
a)viteza lnl,alJ v0 a corpulul, b)timpul de urcare Tu' c)tlmpul de coborire T0 ,
d)dlstanta D ·dintre baza turnului fi punctul in care corpul atlnge solul fi,
e)vlteza v a corpulul la timpul -r de la aruncare.
APLICATIE: h=15m; a=45°; H=20m; -ra1,5s; g=10m/s2
R: v0 =14,14m/s; Tu=1 s; T0 =2s; •D::::30m; v=11,1;: m/s

M.8.27.3. Dintr-o groapi de adinclme h este aruncat un corp eu viteza v0

sub un unghi a fats de orizontala. Afla,: a)dlstanta D de la verticala loculul
de lansare pîna la punctul Tn care cade corpul pe sol fi, b)inal,mea maxima
H la care ajunge corpul deasupra solulul.
APLICATIE: h= 3,67 m; v0 = 12 m/s; a= 60°
R: D=10m; H=1,83m

M.8.28.3. Un tun se afli la distants d de marglnea·

unel faleze care coboari pe înil~mea h sub nlvelul
tunulul. Afla, distan1& minima dm .fata de piciorul
falezel la care pot cadea proiectilele lansate de
tun cu viteza ini,ali v6•
APLICATIE: d= 8, 1 km; h= 100 m; vO=300 m/s
R: dm= 163m
, m .

M.8.29.3. Un trlunghl ABC, dreptunghlc rn A, are unghiul B= a ,1

latura AB
orlzontala. lpotenuza BC formeazi un plan Tncllnat pe care se lanseaza, dln
B, un ·mobil cu viteza lni,ali v0 • Acest mobll aluneci pe plan fari frecare,
trece prin C la momentul -r, ff i continua ml,carea sa ,1
atinge orizontala care
trece prin BA in punctul D. Aflaj distants d= AD.
78

APLICATIE: a= 30°;
, v0 = 10 m/s; i-= 2 s
R: d=0.178m

M.8.30.3. De ta baza unui plan încllnat de unghl a ,, înal~me h este lansat

în sus pe plan un corp cu viteza lni~ala v0 • Coeflcientul de frecare· corp - plàn
esteµ. Afla~: a)inal~mea maxima H atlnsa de corp ,1.
b)viteza v eu care corpul
atinge solul.
APLICATIE: a::: 45°; h= 4 m; v0 =z 14 m/s: µ= 0,2i g= 10 m/s2
R: H= 6.5 m; v= 13.4 mis

M.8.31.3. Un corp este lansat eu viteza v0 de la baza A a unul plan încllnat

AB de unghi a fi lungime L. în sus pe plan; Coeficientul de frecare corp -
plan esteµ. Afla~: a)viteza v a corpului in B. b)înal~mea maxima H tata de
sol atinsa de corp fi. c)durata totala T a mi,caril.
APLICATIE: vO0 19.6 m/s; a= 30°; L::: 1916 m: µ ~ 0.1
R: v= 12,è m/s; H= 11.a m: T= 3,4 s
M.8.32.4. Un corp este lansat de la baza unui plan inclinat de unghl a fi
lungime L în sus pe plan. Coeficientul de frecare corp - plan este µ. Dupa
ce parase,te planul inclinat corpul ravine in planul orlzontal ini~al eu o viteza
care face unghiul a eu verticata. Afla~: a)cu ce vlteza ini~ala v0 a fost lansat
corpul ,i, b)înal~mea maxima H atlnsa de corp (o.j.-1984).
APLICATIE: a= 30°; L= 20 m; µ= 1/(2.v3); g= 10 m/s2
R: v0 =20 m/s; H= 11.25 m

M.8.33.*. Un corp este lansat sub unghiul necunoscut ..

a eu orizontala de la baza unui plan înclinat de unghl
/J(< a). Afla~: a)pentru ce unghl a corpul atinge planul
inclinat la distant-a maxima de O fi. b)unghiul y facut
atc':
0
de viteza corpulul cu planul înclinat. la ciocnirea eu
acesta in condi~ile de la punctul (a).
APLICATIE: /J""' 30°
R: a= 60°; y= - 60°

M.8.34.*. Doua plane înclinate a,~zate ca ir, Figura

au fiecare lungimea L. Un corp este lansat de la baza
A. în sus pe plan. cu viteza ini~ala v0 • Unghiul de fre-
care corp - plan este ,p. Unghiul a de înclinare a celer
A
~ B
doua planuri tata de orizontala este variabil. Arata~ ca bataia corpulÜi pe cet
de al doilea plan înclinat este maxima atunci cînd
vz
sin(2a + Sol = _o_
cosa • cos,p 2g_L ~
 79

M.8.35.3. Pentru a lovi un stnp de fnaijme h; al carui centru se afli la distanta

D de punctul de plecare al pietr~I. pe aceeafi orizontala eu âcest punct, ùn
copil folosefte o praftie de lungime L, pe care o rotette în plan vertical ·eu
tura~a necunoscuta n. El lansaza piatra cfnd pra,tia face unghiul a cu verticale.
Afla~: a)tura~a n1 necesara pentru a ati!"ge stTipul în c~ntrul sau fi, b)tura~a
n2 nec~sara pentru a atinge marginea superioara a stTipului (o.r.-1972).
APLICATIE: h= 1 m; D= 50 m; L= 80 cm; a= 30°
R: n1 = 4. 73 rot/s: ·n2 = 4, 78 rot/s

M.8.36. *. 0 roata cu raza A se deplaseaza cu viteza constants v pe un drum

orizontal. Afla~: a)la ce fnal~me maxima H poate fi aruncat noroiul de pe roati
fi, b)care este unghiul a facut cu verticale da raza care trece prln plcatura
de noroi în momentul desprinderli sale.
APLICATIE: A= 0,5 m; v= 5 m/s
R: - H= 1,87 m/s;. cos a= 0, 196

M.8.37.3. Într-un ,ant elicoidal de pas h al unui cilindru

de dlametru D este plasata o mica sfera de metal care
poate aluneca în ,ant fara frecare. Afla~ cu ce accelera~e
a trebule tras flrul care este fnfiif urat pe cilindru pentru
ca un observator sa aiba impresia ca sfera cade liber pe
verticala.
APLICATIE: h= 5 cm; D= 1 cm
R: a= 6,16 m/s2

M.8.38.3. Un om de masa M. aflat într-o barca de masa m fn repaus. fncepe

sa alerge eu accelera~a a fata de barca. Afla~: a)accelera~ile a0 \iÎ ab ale omului
fi, respectiv, barcii tata de apa fi, b)forta F eu care omul impinge barca fn
directïa orizontala.
2
APLICATIE: M= 60 kg; m= 40 kg; a= 2 rn/s
2 2
R: ao C 0,8 m/s ; ab= 1.2 m/s ; Fe 0,48 N

M.8.39.3. Peste un scripete ideal fix este trecut un fir ideal avînd la un capàt
un corp de masa M, iar la celalalt capat o scara pe care sta un om de masa
m. lni~al sistemul este in echilibru. Afla~ cu ce accelera~e a fata de fir trebuie
sa coboare omul pentru ca tenslunea in fir sa fie nula.
ÀPLICATIE: M= 100 kg; m= 80 kg
R: a= 24,5 m/s2

M.8.40.4. Peste un scripete ideal fix este tracut un fir ideal avînd la un capat
o scara pe care se afla un om, lar la celalalt capat un corp care echllibreazi
greutatea omului fi a scarii. Masa omului este de n ori mai mare decft masa
scarii. La un moment dat omul incepe sa urce pe scarà uniform accelerat
80
parcurgînd o distanli h' pe scari. Afla~ cù ce înaftime h se rldlci omul fata
de sol (o.r.-1974).
APLICATIE: h'=2,1 m; n°6
R: h=1,2m

M.8.41.4. Peste un scripete ideal fix este trecut un fir ldeal de capetele caruia
se agata doi sportlvi de mase m1 fi, respectiv, m2 care încep simultan si urce
cu accele~a~ile constante w1 fi, respectlv, w2 falA de flr. Afla~: a)accelera~a
! a firului, b)tensiunea T din fir, c)accelera~ile a1 ,;I a2 ale sportivllor falA de
sol fi, d)care sportiv ajunge prlmul la scripete.
APLICATIE: m1 = 40 kg; m2 = 60 kg; w1 = 0,5 m/s2 ; w = 0, 7 m/s2 ~
R: a= ~.18 m/s2 : T= 499,2 N; a1 = 2,68 m/s~ a2 = 1,48 m/s2 ; prlmul
M .8.42.4. O pisica de masa m este agafati de o bari vertlcali de masà M
care cade în cimp gravita~onal. Afla~ cu ce accelera~a a cade bara daca pisica
urca pe bara astfel încit tot timpul se afla la aceea,1 înal~me deasupra solului.
APLICATIE: m= 1 kg; M= 10 kg
R: a= 10,79 m/s2
M.8.43.4. Pe un lac se afla doua birci de mase M1 fi, respectlv, M2 legate
printr-un tir ideal întins complet. Un om de masa m, aflat în prima barci. trage
de tir cu forta constants F. Rezistenta apel se neglijeaza. Afla~ vitezele v 1 fi
V1 cu care prima barcà se mifcà în raport cu apa fi. respectlv, în raport eu
a doua barca la tlmpul r de la începerea mii;carll. ·
APLICATIE: M1 =170kg; M2 =500kg; m=80kg; F=50N; r=5s
R: v1 = 1 m/s; V1 = 1,5 m/s

M.8.44.4. Cu ajutorul unei frînghii în mi,care eu viteza ~ ,

v0, trecutli peste. un scrlpete ca ln Figurli, se trage ~ ~
o barca pe un lac. Afla~ viteza v cu care se depla- ~
seazi barca în momentul în care frînghia face unghlul
a cu orizontala.
APLICATIE: v0 = 1 m/s; a= 30°
R: v= 1,155 m/s

M.8.45.*. Doua corpuri pornesc simultan din punctele A fi B, AB""' D. Corpul

pornit din A spre B ajunge în B în timpul r. Corpul pornit din B se mi,;ca
perpendicular pe AB cu o viteza egala eu o frac~une f din viteza corpului
plecat din A. Afla~: a)viteza V2 a corpului 2 in raport cu corpul 1, b)unghiul
a dintre V2 fi AB. c)la ce moment de timp T distanta dintre corpuri este minima
fi, d)aceasta distanta minima d.
APLICATIE: D= 5 m; r= 3 s; f= 3/4
R: V2 = 2,01 m; tg a= 0,75; T= 1,92 s; d= 3 m.
 81

09. FORTE ELASTICE

M.9.01.1. Doua bare identice ca dlmensluni, dar de natura diferita, sint act1ona-
te axial de aceea,i forta. Se constata ci raportul deformirilor produse este
n. Afla~ raportul r al modulelor de elasticitate ale celor doua materlale.
APLICATIE: n= 8/15
R: r= 1,875

M.9.02.1. Doua fire din materlale diferite, de module de elastlcitate E1 ,1 E2 ,

avind aceea,i lungime in stare nedeformata, capiti aceea,I alungire absoluta
sub ac~urea aceleea,i forte. Primul flr are diametrul d1• Afla~ diametrul d2 al
celui de al doilea fir.
APLICATIE: E1 = 1010 N/m2 ; E2 = 4.1010 N/m2 ; d1 = 5 mm
R: d2 c2,5mm
M.9.03.1. 0 bila de masa m poate cullsa fira frecirl de-a lungul unei tije orizon-
tale care se rote,te in jurul unei axe -verticale cu viteza unghiulari "'· Bila
este fixati de axa de rota~e priritr-un resort orizontal de constants de· elastl-
cltate k ,1 lungime L0 in stare nedeformata. Afla~ alungirea .6.L a resortului.
APLICATIE: m= 0,2 kg; œ= 2 rad/s; k= 4 N/m: L0 = 20 cm
R: .6.L=0,05m

M.9.04.1. De o tiji ideali de lungime L ,1 aria sect1unil S este suspendat un

corp de masi m. Sistemul este introdus intr-un mediu in care tija suferi o
contractfe lungimea ei scazînd eu .6.L Pentru a impiedica aceasti contractfe
se Imprima tljei orizontale o mi,care de rota~e in jurul. unei axe verticale care
trece prin celalalt capit al el. Modulul lui Young pentru materialul dln care
este confectfonata tija este E. Afla~ vlteza u11ghiulari "'·
APLICATIE: L= 2 m; S= 1,86 cm2; m= 4,5 kg; .6.L= 9.10.5m; E=2,15.1011 N/m2
R: a,= 14, 14 rad/s

M.9.05.2. 0 bila de masa m se rote,te într-un plan orlzontal cu tura~a n, fllnd

legati de centrul de rota~e printr-un fir elastic. Afla~ deformarea relativ_i · e{ =
.6.L/LJ 9tiind ci la o forta de intindere F1 alunglrea firului este x1•
APLICATIE: m= 0,1 kg; n= 120 rot/min; F1 m 10 N; x1 = 6,3 mm
R: e=0,1 %
M.9.06.2. Pe o laturi a unei tije ideale in forma de
L, a,ezata in plan orizontal, poate aluneca tari frecare
un man,on de masi m legat ca in Figura de un resort
de constanti de elasticitate k. Sistemul se rote,te
82

uniform eu viteza unghiulara a, în jurul unei axe verticale care trace prin capatul
A al tijei. Afla~ alungirea relativa e a resortului.
APLICATIE: m= 0, 1 kg; k= 110 N/m: a,= 10 radis
R: .e=0,1

M.9.07.2. Pe un dise orizontal, care se poate rotl rn Jurul unei axe verticale
trecînd prin centrul sau, se afla afezat un corp de masa m prins printr-un
resort ideal de centrul discului. Daca viteza unghiulara este cet mult œ1 resortul
ramîne nedeformat. Daca viteza unghiulara cre:;te pina la valoarea œ2 resortul
se alunge,te eu o frac~une f din lungimea sa în stare nedeformata. Afla~ cons-
tanta de elasticitate k a resortului.
APLICATIE: m= 1 kg; a, 1 = 15 rad/s; a,2 = 25 rad/s; f= 0,2
. R: k= 2625 N/m

M .9.08.2. Pe un dise orizontal care se rote,te eu viteza unghlulara "' in jurul

axului sau central se afla un corp legat de ax printr-un resort de lungime L0
in stare nedeformata. Afla~ raportul r dintre alungirile resortului in cazul in care
intre corp fi dise nu exista t/ecare fi, respectiv, în cazul in care exista frecare,
coeficientul .cf~ frecare corp - dise fiind µ. ·
APLICATIE: a,= 10 rad/s; L0 = 20 cm;µ= 0, 1
R: r= 1,05

M.9.09.3. De vîrful unui plan inclinat de unghi a este

prlns un resort ideal de lungime L0 in stare nedeforma-
ta ,1 de constants de elasticitate k. De capatul liber
al resortului este ·atîrnat un corp de masa m sprijinit
pe plan. Se imprima sistemului o rota~e uniforma eu
viteza unghiulara "' in jurul unei axe verticale ca in
Figura. Frecarile se neglijeaza. Afla~: a)alungirea AL a resortului fi, b)viteza
unghiulara maxima "'M pentru care bila inca se sprijina pe plan.
APLICATIE: a= 30°; L0 = 1 m; k= 1000 N/m: m= 1 kg; a,= 4 radis
R: AL=1,7cm; a,M=4,38rad/s

M.9.10.4. Un fir elastic de tunglme L, masa M fi constante de elasticitate k

este închis sub forma de inel fi pus în mi,care de rota~e eu viteza unghiulara
"' intr-un plan orizontal in jurul axai verticale care trace prin centrul inelului.
Afla~ raza R a inelului în rota~e.
APLICATIE: L= 1 m; M= 100 g; k= 2 N/m; {IJ= 20 rad/s
R: R=0,323m

M.9.11.1. Doua discuri de mase m1 fi m2 sint prinse între ele printr-un resort
fdeat. Suspendînd sistemul de dlscul m1 resortul are lungimea L1 ; a:;ezindu-I
pe discul m2 resortul are lungtmea L2 • Afla~ lungimea L0 a resortului in stare
 83

nedeformata.
APLICATIE: m1 = 0,1 kg; m2 = 0,3 kg; L1 c 40 cm; L2 i:= 20 cm
: ...'1,

R: L0 =0,25m

M.9.12.2. Se atirni un corp de masa m de un resort ideal de constanta de

elasticitate k. Apoi, se atîrna un ait corp de masa m da mijlocul rasortului
întlns. Afla~ alungirea totala dX a resortului.
APLICATIE: m= 5 kg; k= 3.104 N/m
R:_ âx= 2,45 mm

M.9.13.2. Un fir, de lungime L0 în stare nedeformata, aria sactiunll normale

S ,;i modul Young E, sus~nè un corp de masa m aflat în rota~e uniforma cu
viteza unghiulara "' în plan vertical. Afla~: a)între ce limite esta cuprinsi alun-
girea absoluta âL a firului ,1.b)valoarea maxima TM a peridadei de rota~e
pentru care alungirea absoluta minima se anuleaza.
APLICATIE: L0 = 1 m; S= 2 mm2 ; E= 108 N/m2 ; m= 0,1 kg; "'= 10 rad/s;
g= 10 m/s2
R; 4,7 cm s âL s 5,8 cm: TM= 2 s
M.9.14.3. De un fir elastic de lungime L0 în ·stare nedeformata este suspendat
un corp mie. Se imprima c_orpulul o mt,care ciréulara uniforma in plan vertical.
Afla~ viteza unghiulara (JJ pen~ru care raportül alungirilor extrema ale flrului în
decursul unei perioade este egal cu n(> 1).
APLICATIE: L0 = 0, 196 m; n= 3
R: "'= 10 rad/s
M.9.15.2. Un corp d~ masa m· este ai;ezat pe o scîndura orizontala ,1, în a-
celafl timp, suspendat prlntr-un resort ideal vertical nedeformat de lunglme
L0 ,;I constanta de ·elasticitate k. Scîndura este trasa orlzontal uniform, lar resor-
tul devlaza cu unghiul a tata de verticala. Afla~ coeflclentul .de frecare µ corp
- scînd~ra.
APLICATIE: m= 0,5 kg; L0 = 0~1 m; k= 10 N/m; a= 60°
R: µ= 0,18

M.9.16.2. Doua corpurl de mase m1 ti m2 (> m1) sînt l_ègate printr-un flr ldeal
trecut peste un scripete ideal. in portïunea de flr _de care este legat corpul
m2 este inserat un resort ideal de constanta de elasticitate k. Sistemul,. inijal
blocat, se lasa liber. Afla~ alungirea âx a resortulul fata de starea lnl~ala.
APLICATIE: m1 = 0, 1 kg; m2 = 0,4 kg; k= 60 Nim
R: âx= - 3,9 cm

M.9.17.2. De un resort ldeal de constants de elastlcltate k, suspendat într-un

punct O, este atîrnat :un scripete ideal. De un capat al firulul ldeal trecut peste
84

scrfpete este legat un corp de masa m, lar la celilalt capat al flrulul se leagi,
fntr-un caz un corp de masa M(> m), fn ait caz axul unul motor care dezvolta
fn fir o foJ1a de tractïune F. Frecirile se neglijeazi. Afla~ alungirea Ax a resortulul
rn cale doua cazuri (0.j.-1974).
APLICATIE: k= 100 N/cm; m= 2 kg; M= 20 kg; F= 200 N
A: âx1=7,27mm; âx2 =4cm _

M.9.18.2. La capetele unul fir de cauciuc, trecut peste un scripete ldeâl flx,
se atîrna doua corpuri de mase m, fi m2 (< m1). Aflà' raportul r al alungirilor
firului _in cazurile cînd scripetele este blocat fi cînd sistemul este lasat liber.
Aflat _acela,;i raport cînd scrlpetele se afli la marginea unel mesa orizontale,
pe càre -se deplaseaza corpul m2 • coeficientul de frecare fiind µ. in timp ce
corpul m, atîrna suspendat.
APLICATIE: m1 ci 5 kg; m2 = 2 kg;· µ = 0,2
R: r 1 == 2,45; r2 =2,92

M.9.19.3. Un corp cu masa m, suspendat de un

tir ldeal, trecut peste un scripete ldeal ca in Figura,

car~ -s~ alungei;te cu âx cînd este su pus la o forts

de întindere F. Se lasa sistemul liber. Frecarile se
n~~/4:;_~~
-----~
trage____,_:_ o_n_ corp de _masa M printr•un re_ sort ldeal
M

neglij~azi. Afla~: a)accelera~a ! a sistemului ,;I ten- m

siunea T în fir, b)diferenta 'd intre lungimile resor-
tulul cînd si~emul se mitci liber fi, respectiv, cind corpul M este ~nut in repaus
fi, c)~ccelera~a a• a sistemulul fi tensiunile T1 ,1 T2 din resoarte daca de corpul
M se. leaga un corp identic prlntr-un resort identlc cu primul.
APLICÂTIE: m== 2 kg; M= 10 kg; Ax= 1 cm; f= 10 N
· A: a= 1,63 m/s2 ; T:::: 16,3 N; d= 3,3 mm; a·= Q,89 m/s~;
T1 = 17,8 N; T2 =8,9 N

M.9.20~3. Un pendu! conlc are firul de suspensie elastic, de

lungimè L0 in stare nedeformati fi de constants de elasticitate
k. Bila are masa m, lar masa firului de suspensle este neglija-
bili. -Afla~ ce viteza unghiulari "' are pendulul daca, in tlmpul
rota~el. firul _a deviat de la vertlcali cu unghlul a.
APLICATIE: L0 cs 60 cm; k= 10 N/m; m= 0,2 kg; a::: 60° m
·-- R: œ= 4,4 rad/s

M.9.21.3. Un pendul conlc este format dintr-un corp de masa m. suspendat

printr-un tir de lungime L in stare nedeformati. de aria S a sec~unii t;i modul
Young E. Corpul m descrle eu vlteza unghiulara "' un cerc orizontal în jurul
verticale! care trace prin punctul de suspensie a firulul. Afla~: a)unghiul a Jacut
 85

de fir cu verticala. în tlmpul rotajel ,1. b)alunglrea AL a firulul în timpul rota~ei.

APLICATIE: m= 100 g; L= 1 m: S= 1 mm2 ; E= 50 MN/m2 ; œ= 4 radis t
R: cosa= 0,4165; AL= 3, 1 cm
M.9.22.3. Un pendul conic este format (!intr-un corp de masa m, suspendat
printr-un fir avind aria S a sequnil transversale ,i modulul Young E. Corpul
descrie uniform un cerc orizontal de razi R cu tura~a n. Afla~ lunglmea L0
a firulul în stare nedeformati.
APLICATIE: m=10g; S=5mm2 ; E=50MN/m2 ; R=12cm; n=200rot/mln
R: L0 = 12,2 cm

M.9.23.3. Doua corpuri de masi m fiecare; legate

printr-~n resort ideal de constante de elasticitate k
,i lungime L0 in staré nedeformata, pot culisa fira
. frecare pe tijele AB ,i AC fixate fiecare la unghiul 'I'
cu verticala. Sistemul s~ rote,te cu viteza unghiulari
œ in jurul axei verticale AA'. lnl,al corpurile se afli m 9"\NNIIIIW~lt m
la aceIa,I nlvel. Afla~ dlstania h la care corpurlle sînt
B C
în echilibru.
APLICATIE: m= 0,1 kg; k= 10 N/m; L0 = 10,2 cm; <p= 45°; w= 10 rot/s
R: h= 0,2m

M.9.24.2. Fie doua resorturi ideale de constante de e-

lasticitate k1 ,1 k2 montate intîi in paralel ,i apoi in serie.
Afla~ constanta de ·elasticitate k 0 a unui resort echivalent
cu fiecare din cale doua montaje.
APLICATIE: k1 = 10 N/m; k2 = 15 N/m
.,
R: k 0 P = 25 N/m; k.. = 6 N/m F
M.9.25.2. Un resort ldeal uniform de constante de elasticitate k este tiiat in
doua bucà~ care au, in stare nedeformata, una o lungime de n ori mal mare
decît cealaltà. Afla~ constantele de elasticitate k1 ,1 k2 ale celor doua resorturi
ob~nute prin taiere.
APLICATIE: k= 100 N/m; n= 2
R: k1 = 150 N/m; k2 =300 N/m
M.9.26.2. În sistemul din Figura tijele ,;i articula~ile sînt ideale,
ABCD este un patrat, iar resortul este nedeformat , i are lun-
glmea L0 • În C se atîrna un corp de masa m. Unghiul BAD D""'NW"""'~B
devine atunci egal eu a. Afla~ constanta de elasticitate k a
resortului.
APLICATIE: L0 = 10 cm; m= 1 kg; a= 60°
R: k= 193,3 N/m
 86

M.9.27.3. Un fir de sectïune S fi modul de elastlcitate E se A

înfa,oara fara a fi alungit peste trel cule A, B ,1 C a,ezate ~
în forma de triunghi echilateral. În mijlocul M al laturli BC se ·
aqoneaza eu o forta in sens opus lui A. Afla~: a)forta F ne- F
cesara pentru a forma un romb ABNC ,1, b)fo·rta F necesara · M C
pentru a forma un unghi drept BNC.
2
APLICATIE: S= 1 cm 2 ; E= 9,8.105 N/m
R: F• = 56,58 N; Fb = 19, 12 N

M.9.28.3. Între doua puncte A \iÎ B. AB=,L0, este intinsa

in stare nedeformata o sîrma de diametru d ,1 masa A· __ ....2,... _ _ B
neglijabila realizata dintr-un material cu modulul Young ~
E. La mijlocul sîrmei se atîrna un corp de masa m. Afla~
sageata f = CD care apare, in ipoteza f/L0 << 1. m
lndica~e: se va folosi aproxima~a V'f+x s::s 1+ x/2 pentru
lxl« 1.
· APLICATIE: L0 = 1 m; d= 1 mm; E= 4,9.1Q11 N/m2 ; m= 31~ g
R: f= 1 cm

M.9.29.4. Pe un plan orizontal se afla o placa de masa M pe care este a,ezat

·un corp de masi m prins de marginea placii prlntr-un re,ort ideal de constants
de elastlcitate k. Coeficientul de frecare corp - placa este µ 1 , iar coeficientul
de frecare placa - plan este µ 2• Afla~: a)forta orizontala minima Fm care trebule
sa actïoneze asupra placii pentru a deforma resortul ,1, b)forta orizontala F
care trebuie sa ac~oneze asupra placii pentru a produce o alungire AL a resor-
tului.
APLICATIE: M= 10kg; m=2kg; k=20N/m; µ 1 =0,1; µ 2 =0,2; AL=0,1 m
R: Fm= 35,28 N; F = 47,28 N
 87

10. LUCRU ·MECANIC. PUTERE_. ENERGIE.

M.10.01.1. Un vehicul de masà m, pomit din repaus în mi,care rectlllnîe unl-

form accelerata cu acceleraJa a, parèurge distanta d în timpul necunoscut r.
Coeficlentul de frecare este _/l· Afla~: a)viteza finala v fi tlmpul r, b)forta de
tra~une F fi, c)lucrul mecanic L al fof18i de frecare (a-1976).
APL.IC~TIE: m=500kg; a~·4.m/s2 ; d=72m;µ=0,1; g=10m/s2
. . R: v= 24 m/s; r= 6 s; F= 2,5 kN; L= 36 kJ

M.10.02.2. Pe un drum orlzontal, pe o dlstanfi d un vehicul de masa m accele-

reaza de la viteza v~ la viteza v2 • Lucrul mec~nic efectuat pe aceasta distanta
este L. Aflaf coeficientul de fr~care. µ (a-1976). ·
APLIC~TIE: d=500m; m=2t; v1 ~15m/s; v2 =25m/s; L=1,6MJ; g=10m/s2
R: µ= 0,12

M.10.03.2. De un tren de masa M, care se m~ca rectiliniu uniform, se desprin-

de un vagon de masa m. Puterea P a locomotivei este constants tot timpul.
Dupa desprinderea vagonului viteza trenulul este v. Aflaf dlstanta d parcursa
de vagon pîna la oprire.
~PLICATIE: M= 600 t; m= 60 t; P= 10 MW; v= 40 km/h
R:.d=30m

M.10.04:2: Un camion de masa m, plecat dhi repaus in mi,care uniform accele-

rata, atinge viteza v dupa timpul r. Coeficlentul de frecare esteµ. Aflaj: a)forta
de frecare F,, b)forta de traqune F1 a motorului, c)distanta d parcursa în timpul
r fi, d)puterea medie Pm dezvoltata in timpul r (a-1980). ·
APLICATIE: m= 1, 1 t: v= 37,5 m/s; i-= 25 s: µ = 0,01; g= 10 m/s2
R: F,=110N; F1=1,76kN; d=468,75m; Pm=33kW

M.10.05.2. Un camion de masa m, ptecat din repaus Tn m1,care uniform accele-

rata, atlnge viteza v, în timpul r. Coeficientul de frecare esteµ. Viteza maxima
pe care o poste atinge camionul este vM. Afla~: a)puterea media Pm dezvoltata
de motor, b)puterea maxima PM a motorulul fi, c)forta de trac~une F1 fi accele-
ra~a .! a camionului cînd viteza sa este v, conslderînd P= PM (a-1980).
APLICATIE: m=2t; v 1 =15m/s: i-=10s; µ=0,05; vM=40m/s; v=20m/s
R: Pm= 29,85 kW; PM= 39,2 kW; F1= 3,92 kN; a= 1,47 m/s2

M.10.06.3. Motorul unui camion de mass m dezvolta puterea P atuncl cînd

se deplaseaza cu viteza v pe un drum orlzontal. Puterea maxima care poate
fi dezvoltata de motor este PM" Aflaj: a)coeficientul de frecare µ ro~ - f0sea, ..
b)dupa ce timp i- fi la ce distanfi S de locul unde ,oferul opre,te motorul, ·· ·
88

camionul se opre,te, presupunind ca frinele n-au func,onat fi, c)vlteza limita

u pe care o poate atinge camionul cînd urca o panta de unghi a, coeficientul
de frecare fiind acel8'I (a-1979). ·
2
APLICATIE: m::: 5 t; P= 40 kW; v= 57,8 km/h: PM= 125 kW; a= 30°; g= 10 m/s
R: µ= 0,05; -r= 32 s; S= 256 m; u= 4,8 m/s

M.10.07.1. Un tren de masa totalà m este tras orizontal de o locomotiva de

putere P. Coeflcientul de frecare tren - ,;ine esteµ. Afla~: a)viteza maxima vM
a trenului, b)accelera~a. a în momentele in care viteza este v 1 fi, respectiv,
v2 ,1, c)lucrul mecanic L efectuat în timpul -r (a-1982).
APLICATIE: m=200t; P:::400kW; µ:::0,01; v1 ::: 1 m/s; v2 = 10m/s; -r=2S
R: vM=20,4m/s; a1 =1,9m/s2 ; a2 :::0,1 m/s2 ; L=S00kJ

M.10.08.2. Un camion de masa m, plecat din repaus Tn ml,;care uniform accele-

rata pe un drum orizontal, atlnge vlteza v dupa parcurgerea distante! O. Coeficl•
entul de frecare esteµ. Afla,: a)în ce timp -r s-a pareurs distanta 0, b)lucrul
mecanic L efectuat pentru învingerea frecarii ,1, c)puterea maxima PM dezvolta-
ta de motorul camionulul (a-1978). · ·
APLICATIE: m::: 3 t; v::: 36 km/h; D= 200 m; µ= 0,04; g= 10 m/s2
R: -r= 40 s; L= 240 kJ; PM= 9,75 kW

M.10.09.3. Pentru a atlnge viteza de regim, pornind din repaus pe un drum

orizontal, un camion este supus un timp -r unel forte de trac~une F care efectu-
eaza, in acest timp, lucrul mecanic L. in continuare, pentru a men,ne constants
viteza atinsa de camion este consumata puterea P. Aflaf: a)accelera,a a im-
primata camionulul,· b)forta de frecare F1 între camion fi drumul pareurs fi,
c)coeficientul de frecare µ ro,- drum (a-1981).
APLICATIE: -r= 10 s; F= 8 kN; L= 600 kJ; P= 40 kW
R: a=2-~/s2 ; F1=2kN; µ=0,1

· M.10.10.3. Un tren de masa m porne,;te din repaus pe o li nie ferata orizontala.

Dupa ce a pareurs distanta d atingînd viteza v motorul se oprefte. Coeficlentul
de frecare tren • fine este µ. Afla,: a)puterea medie Pm a motorului, b)distanta
0 parcursa de tren pîna cînd viteza lui scade la v' ,1, c)lucrul mecanic L efectuat
pentru învingerea fortei de frecare pe întregul pareurs (a-1981).
APLICATIE: m= 120 t; d::: 500 m; V= 25 m/s; w= 7,5. 10·3 :' v'= 5 m/s; g= 10 m/s2
R: Pm~ 1,05 MW; D= 4 km; L= 40,5 MJ

M.10.11.3. Un mobil se mlfci uniform accelerat pe un plan orizontal fari fre-

care, eu viteza lni~ala v0 • Dupa timpul necunoscut -r viteza sa devine v. in
timpul 1" mobilul efectueaza lucrul mecanic L consumînd puterea P. Afla~: a)
greutatea G a mobilului, b)distanp d parcursa in timpul r fi, c)forta de tra~une
 89

F dezvoltatà de mobll (a-1982).

APLICATIE: _vo=·5 m/s: V= 20 m/s: Le:: 375 kJ: P= 75 kW; g:::s 10 m/s2
R: G= 20 kN: d= 62,5 m; F= 6 kN

a ,i
M.10.12.2. O lada de masà m este trasà unlform pe un plan înclinat de unghl
lungime d. Coeficlentul de frecare lada • plan esteµ. Afla~: a)lucrul mecanlc
L necesar pentru urcarea lazll pe planul încllnat ,1, respectiv, direct pe vertlcalà
la aceeafi înal,me ,1. b)puterea P a motorulul care rldlcà lada pe planul înclinat
rn timpul r (a-1978). ·
APLICATIE: m= 500 kg; a= 30°; d= 10 m; µ= 0,3: 'I'= 30 s
R: Lp ::: 37,24 kJ: L = 24,5 kJ; P= 1,24 kW
. . V

M.10.13.2. Un corp de masi m este tras cu vlteza constantà v în sus pe

un plan înclinat de unghi a eu ajutorul unui cablu de otel de sec~une S, lunglme
d ,1 modul Young E, paralel eu planul. Coeflcientul · de frecare este µ. Afla~:
a)for1& de tractïune F necesari rldicirll corpulul pe plan, b)puterea P consumati
pentru deplasarea corpului cu viteza v,· c)alungirea Ax a cablului ,1, d)pentru
ce fofla de trac~une F' corpul coboari uniform pe planul încllnat (a-1977).
APLICATIE: m= 2 t; v= 1,5 m/s; a= 30°; S= 1 cm2 ; d= 10 m; E= 2. 1011 N/m2 :
µ=0,1; g=10m/s2
R: F=11,73kN; P=17,6kW; Ax=5,9mm; F'=8,27kN

M.10.14.2. Pe un plan înclinat de baza b ,1 înal~me h se afla un corp de

masà m sub actïunea unei forte F. paralela eu planul ,1 îndreptatà în sus. Coe-
ficientul de frecare corp • plan esteµ. Afla,: a)corpul urca sau coboarà?, b)ce
valoare F1 trebule sa alba for1& pentru a ures uniform corpul pe plan ,1, c)lucrul
mecanic L efectuat de forta F1 în lungul planului.
APLICATIE: b= 40 m; h= 9 m; m= 100 kg; F= 500 N; µ= 0,2
R: urca; F,= 406,3 N; L= 16,66 kJ

M.10.15.2. Afla~ lucrul mecanlc L efectuat pentru a urca o sanie de masa m

pe un plan înclinat de unghi a pîna la înal,mea h. Coeficientul de frecare scade
liniar de la valoarea µ 1 la baza planului incllnat la µ 2 la virful planulul.
APLICATIE: m=30kg; a=30°: h=10m; µ 1 =0,5; µ 2 =0,1
A: L= 4,47 kJ

M.10.16.2. Un automobil urca o panti de unghi necunoscut a (< 5°) eu viteza

v1 • Coborind aceeati panta, la aceea,I putere dezvoltata de motor el are viteza
v2 • Afla, ce viteza v va avea automobilul pe un drum orizontal dacà puterea
motorului ramîne neschimbata (o.j.-1981).
APLICATIE: v 1 = 3 m/s; v2 = 7 m/s
R: v=4,2m/s
90

M.10.17.2. Un corp de masà m este ridicat pe un plan. înclinat de unghl a.

Coeficientul de frecare corp - plan este µ. Afla~: a)lucrul. meca9ic L ~f~~ua~
la rfdicarea corpului pe plan în mi,care uniform~ pe distanta d, -b)randamentul
,, al planului rnclinat fi, c)valoarea F a for19I în cazul in care corpul urci pe
plan uniform accelerat eu accelera~a a (a-1980).
APLICATIE: m::: 100 kg; a= 30°: µ::: 0,2; d= 6 m; a= 3 m/s2 ; g= 10 m/s2
R: L::: 4,04 kJ; 'I::: 74%; F= 973,2 N

M.10.18.3. Un c_orp de masa m urca pe un plan înclinat de unghi a sub ac~unea

unei forte orizontale F apllcata corpului aflat fn repaus la baza planului inclinat.
în secunda k a mi,carii corpul parcurge distanta d. Afla~: a)accelera~a a, b)coe-
ficientul de frecare corp - plan µ i;i, c)lucrul mecanic L efectuat de forta F pîna
cînd .corpul ajunge la inal~mea h (a-1984).
APLICATIE: m= 10 kg; a= 30°; f::: 100 N; k= 2; d= 3 m; h::: 10 m; g= 10 m/s2
R: a= 2 m/s2 ; µ = 0, 12; L::: 1732 J

M.10.1·9.3. Pe un plan inclinat, de lungime L ,1

înal~me h, este urcat un corp
de masa m. Coeficientul de frecare corp - plan este µ. Afla~: a)fortele Fu fi
FII n~cesare urcarii uniforme, respectlv uniform ~ccelerate cu accelera~a ! a .
corpulul pe plan, b)puterea P a unei maflnl utilizate rn cazul urcarli uniform
accelerate eu accelera~a a, din repaus, de la baza fi pîna la vîrful planului
fi, c)randamentul ,, al planului inclinat in cazul urcarii uniforme (a-1983).
APLICATIE: Le 3 m; hc 1 m; m.;,. 600 kg;µ= 1/-./2; a= 0,5 m/s2 ; g::: 10 m/s2
R: Fu= 6 kN; F• = 6,3 kN; P= 5,46 kW; 11= 33,3%

M.10.20.3. Un corp de masa m este lansat, de la baza unui plan înclinat de

unghi a, in sus pe plan. Cor~ul _urca pe plan un timp_ "u• dupa care ravine
la baza planului in timpul i-0 • Afla~: a)componentele G" ,1 Gt ale greuta~i
corpului, b)coeficientul de frecare corp - plan µ fi, c)lucrul mecanic total L
efectuat in timpul urcarii fi coborîrii corpului pentru invingerea fortel de frecare
(a-1981).
APLICATIE: m= 1 kg; a=30°; ru=3s; i-0 :::4s
R: Gn=8,5N; G1=4,9N; µ=0,162; L=77,45J
M.10.21.3. Un cablu omogen de lungime d ,1masa
m, a,ezat pe un plan orizontal ca in Figura, este tras ~
pe un plan înclinat de unghi a pinà ajunge cu capatul
2 in A. Coeficlentul de frecare este µ. Afla~ lucrul me- d ;, g
canic L efectuat. 2 A
APLICATIE: d= 81,6 cm; m= 0,5 kg; a= 30°; µ::: 0,54
R: L=3J
 91

M~10.22.1. N caramizi ldentice, de masa m,;I grosime h fieçare, sînt a,;ezate

pé sol una lînga alta. Aflaf lucrul mecanic L necesar pentru a puna ciramizlle
una peste alta pentru a forma o coloani verticali.
APLICATIE: N= 100; mz::z 2 kg; h= 10 cm
R: L=9,7kJ

M.10.23.4. La construcf a unei èlidirl,. folosindu-se un scripete fix al carui cablu

este aqonat de un motor, se rldica un corp de greutate G la îna,mea h.
Pornirea se face uniform accelerat astfel ci dupa timpul r 1 corpul atinge viteza
v. in continuare, urcarea se face uniform pîna la distanta d de punctul de
oprire, de unde mi!;carea estè uniform frînata. Aflaf: a)tenslunea T ·dln cablu
,;i puterea P dezvoltata de motor în cela trei etape ale mi,;carli ,1, b)durata
T a ridicarii corpului (a-1977).
APLICATIE: G= 980 N; h= 10 m; r 1 = 3,5 s; v= 0,7 m/s; d= 0,5 m; g= 10 m/s2
R: T1 =999,6N; T2 =980N; T3 =932N; P1 =350W; P2 =686W;
P3 = 326,2 W; r= 16,75 s

M.10.24.2. Afla~ lucrul mecanic L necesar pentru a alungi cu Al o bara cllindri-

ci din cauciuc, avînd sequnea transversali S fi lungimea lnifali 10 • Modulul
de elasticitate al cauciucului este E (a-1974).
APLICATIE: Al= 5 mm; S= 100 mm2 ; 10 = 100 cm; E= 100 kN/m 2
R: L= 125µJ

M.10.25.1. Aflaf pentru ce putere P a motorulul, de randament 7/, al unui auto-

mobil de masi !TI, mergînd cu viteza v, începe alunecarea roflor. Coeficientul
de frecare la alunecare esteµ.
APLICATIE: ,,= 40%; m= 1 t; V= 60 km/h; µ= 0,2
R: P=81,7kW

M.10.26.1. Un corp de greutate Geste ridicat la înal,mea h fata de sol cu

ajutorul unui cablu de greutate liniara y(N/m). Aflaf: a)lucrul L necesar fi,
b)randamentul ,, de ridicare.
APLICATIE: G= 10 kN; h= 200 m; y= 20 N/m
R: L= 2,4 MJ; 7/= 83,3%

M.10.27.2. Aflaf ce putere m~die P consuma un motor pentru a ridica un

corp de masa m, cu o mi,care unlform accelerata, la înilf mea h in tlmpul
T. Randamentul motorului este ,, (a-1974);
APLICATIE: m= 200 kg; h= 10 m; T= 10 s; 7/'? 0,8; g= 10 m/s2
R: P=2,55kW

M.1 o.2·a.2. Aflaf: a)valoarea maxima µM pe care o poate avea coeficientul de

frecare _la alunecare pentru ca fof'\a necesari· ridicirii uniforme eu frecare a
92

unui corp pe un plan încllnat de unghl a sa fie mai mica decît forta necesari
ridlcirll uniforme a aceluia,1 corp pe verticala ,1, b)valoarea 'I a randamentului
planulul înclinat pentru µM (o.r.-1973).
APLICATIE: a= 45°
R: µM:::s 0,414; 1J= 70,7o/o

M.10.29.2. Mînerul unei prese cu ,urub are lungimea D, ~ul furubulul h,

iar randamentul presei este 'I· La capetele mînerulul se apliœ· fo~le F. Afla~:
a)fo'18 de apasare F• asupra obiectului fi, b)lucrul mecanic utll Lu comprlmarea
obiectului fiind d.
APLICATIE: D= 20 cm; h= 5 mm; 'J= 70%; F= 20 N; d= 4 cm
R: F• = 3,5 kN; Lu.= 140 J
M.10.30.2. Un paralelipiped de densitate p are baza un pitrat cu latura a ,1
are înal~mea h(>·a). Afla, lucrul mecanlc L necesar a)pentru a risturna corpul
in jurul unei laturl de la baza fi, b)pentru a readuce corpul din nou în pozi~a
ini~ala.
APLICATIE: p= 7,2 t/m 3 ; a= 0,3 m; h= 0,4 m
R: L. = 127 J; Lb= 254 J

M.10.31.3. Pe o masa orlzontali se afla un m

corp de masi m1 legat prln fire ideale, trecute
peste scripete !deale, de corpurile de mase m2
fi m3 ca în Figura. Coeficlentul de frecare dintre-
corpul m1 fi masi esteµ. Afla~: a)tensiunile T12
fi T13 din tire fi accelera~a ! a sistemului, b)dis-
tanta d parcursi de corpul m2 in timpul r de mifcare, c)lucrul mecanic L al
for19i de frecare in timpul r fi, d)pentru ce valoare µ' a coeficlentului de fr~care
sistemul este în echilibru (a-1976).
APLICATIE: m 1 =1 kg; m2 =5kg; m3 =2kg; µ=0,2; '1'=5s; g=10m/s2
R: T12 ::z 32,5 N; T13 = 27 N; a:::r 3,5 m/s2 ; d= 43,75 m; L= 87,5J; µ'= 3

M.10.32.1. Un cub de masa m fi latura d este tras pe un plan orizontal, plecînd

din repaus, de forta orizontali F. Coeficientul de frecare cub- plan esteµ. Afla~:
a)densitatea p a cubului, b)accelera~a ! a mifcarii fi, c)energia cinetlca E0
a cubulul dupa tlmpul 'I' (a-1974).
APLICATIE: m= 4 kg; d= 20 cm; F= 10 N; µ= 0, 1; 'I'= 20 s; g= 10 m/s2
R: p= 500 kg/m3 ; a= 1,5 m/s2; E0 = 1,8 kJ

M .10.33.2. Asupra unui ·corp de masà m, aflat pe un plan orlzontal, aclfoneaza

forta orizontala F un timp 'I'. Afla~: a)coeficientul de frecare corp- planµ daca
corpul se mlfci uniform acceterat fi parcurge distanta d în prima secunda,
b)energia ~inetlca ~0 a corpului la timput 'I' de la începerea mlfcirii fi, c)durata
 93
totali T a mi,carii daci acfunea fortei F înceteazi la momentul i- (a-1977).
APLICATIE: m~ 3 kg; F= 30 N; i-c 5 s; d= 2,5 m; g= 10 m/s2
R: µ=0,5; E0 c937,5J; T=10s .

M.10.34.1. Afla~ lucrul mecanic L efectuat pentru a mari viteza unul .corp de
masa m de la v1 la v2 pe distan1& d daca forts de frecare este F,.
APLICATIE: m= 4 kg;· ~1 = 5 m/s; v2 = 10 m/s; d= 50 m; F,= 2 N
R: L=250J

M.10.35.1. Afla~. din considera~i energetice, pe ce distants d pitrunde tn ghlali

o rangi de masa m daca for1& media de rezistenli este F,. iar viteza de lovire
este v. ·
APLICATIE: m= 10 kg; F,= 500 N; V= 4 m/s
R: d= 16cm

M.10.36.1. Un om, stînd pe mal, împinge o barci de masa m cu forts orizontala

F pe distan1& d. Forp de rezistenta întîmpinati de barca este F,. Aflaf, dln
consldera~i energetice: a)ce viteza v atinge barca fi, b)ce distanta d' parcurge
barca, dupa aceea, pîna la oprire.
APLICATIE: m= 160 kg; F= 100 N; d= 1 m; F,= 50 N
R: v= 0,79 m/s: d'= 1 m

M.10.37.2. Un cub de lemn de latura d este· strapuns de jos în sus de un

glonte de masa m care intri in cub cu viteza vO fil iese din el eu viteza v.
Afta~ fort.a. F exercitata de glonte asupra cubull,!i fix.
APLIC~TIE: d= 50 cm: m= 10 g; Vo= 100 m/s; V= 50 m/s
R: F=74,9N .

M.10.38.3. Un vagon de masi m, desprins de un tren cu viteza v0 , ciocnefte

dupa un timp tampoanele unui oprltor. Resoartele identice ale celor doua tam-
poane, de constanti de elasticitate k fiecare, se comprima eu âX. Coeficientul
de frecare ro~ - ,1ne esteµ. Aflaf distan1& D parcursa de vagon de la desprlnde-
re pîna la ciocnire.
APLICATIE: m=St; v0 =4':"/s; k=0,SMN/m; Ax=10cm; µ=0,01
R: D= 71,33 m

M.10.39.3. Un corp de masa m, ·aruncat de pe sol sub unghlul a, cade la

distanta D (pe orizontala) de punctul de lansare. Afta~ lucrul mecanlc L efectuat
de aruncitor.
APLICATIE: m= 0,5 kg; a= 75°; ·.Q= 8 m
R: L=39,2J

•.M.10.40.3. Un mobil de masi m patrunde cu viteza lni~ali v1 pe un drum

94

orizontal de lungime D. Coeficientul de frecare mobil - drum este µ. La lefirea

de pe acest drum -mobllul are viteza v2 (< v1). Afla~: a)forta de frecare F, fi
energia AE pierduta prin frecare pe parcursul D, b)forta de trac~une constanta
F pe distanta D, c)timpul r in care este parcursa distanta D fi, d)distania d
parcursa in secunda n dupa _intrarea pe drumul respectiv (a-1975).
APLICATIE: m= 800 kg; v1 = ?2 km/h; D= 1 km; µ= 0, 1: v2 = 36 km/h; n= 5;
g= 10m/s2
R: F,= 800 N; âE= 800 kJ; F= 680 N: -r= 66,7 s: d= 19,3 m

M.10.41.3. Asupra unui corp in mir;care cu vlteza v0 pe un plan ori~ontal tara

frecare începe si ac~oneze o farta F avînd dlre~a fi sensul lui V:·
Dupa timpul
-r de la aplicarea fortei F energia clneticà a corpÙlui devine E0 • Afla~: a)masa
m a corpului, b)distanta d parcursa de corp in timpul -r, c)lucrul mecanic L
efectuat de farta în timpul r fi, d)varia~a Ap a impulsului corpului in timpul
r (a-1983).
APLICATIE: v0 = 5 m/s; F= 10 N; -r= 10 s; E0 = 1 kJ
R: ma 20 kg; d= 75 m; L= 750 J; Ap= 100 kg.m/s

M.10.42.1. Un corp de masà m cade liber de la îniil~mea h. Afla~: a)durat_a

-r a caderii fi, b)energia cinetica E0 a corpului cind el atinge soh.~I (a-1978).
APLICATIE: m= 2 kg; h= 19,6 m
R: -r= 2 ~: E0 = 384, 16 J

M.10.43.1. Un corp de masa m cade liber de la înillimea h. Afla~: a)cu ce

viteza v ajunge corpul pe sol, b)durata r a caderii, c)energia cinetici E0 a
corpului la momentul T de la începerea. caderii i;i, d)energia poten~ala EP a
corpului la împactul sau eu solul (a-1976).
APLICATIE: m=300g; h=20m; T-=1,5s; g=10m/s2
R: v= 20 m/s; r= 2 s; E0 = 33, 75 J; EP = 0

M.10.44.1. Un corp de masi .m, lasat liber, ajunge pe sol in timpul -r. Afla~
energiile sale cinetica E0 fi poten~ala EP la mijlocul înal~mii de cidere.
APLICATIE: mm 2 kg; -r= 2 s
R: E0 = Ei, = 192,08 J

M.10.45.2. Un corp de masa m cade liber de la o anumita inal~me. in ultimul

interval de timp -r înainte de atingerea solului corpul parcurge a n-a parte din
înà11ïmea totala. Afla~: a)timpul T de cadere, b)înàl~mea H de la care cade
corpul fi, c)energla E a corpului la suprafa[a solului (a-1977).
APLICATIE; m= 1 kg; -r= 1 s: n= 9; g= 10 m/s2
R: T= 17,48 s; H= 1528,45 m; E= 15,28 kJ
M.10.46.2. Un cQrp de masa m este· lansat vertical în jos de la îniJfmea. h
cu vlteza v0 ,1pitrunde .însol peJ~dîncimea d. Rezlstenta aerului se neglljeaza.
Afla~: a)en.t;trglatotala E a corpulul-dµpii tlmpul ..-r de la.lansare, b)cu ce viteza
v atlnge corpul solul ,1, c)forta r:nedie F, de rezlstenli a solului (a-1982).
APLICATIE: m= 1 kg; h=.240 m; v0 = 17 m/s; d= 20 cm; i-= 1 s; g= 10 m/s2
A: E=== 2,54 kJ; v=== 71,34 m/s; F,= .12,7 kN

M.10.47.1. Afta~ la ce înilpme h energia clneticà a unui corp. aruncat de pe

sol vertical în sus· eu vlteza v0• es,e •egala cu cea poten~ali.
APLICATIE: v0 = 19,6 m/s
A: h=9,8m

M.10.48.2. Un corp este aruncat de pe sol, vertical în sus, eu viteza v0• Simul-
tan, de la înal~me_a maxima. la care . poate ajunge acest corp, este aruncat
vertical in jos _un al dollea corp, de masà.m, tot cu viteza v0 • Afla~: a)dupa
ce timp i- corpuril~ ajung la ace~ai;i înàlpme, b)dupà ce timp T ajunge corpul
al dollea pe sol ,1, c)energia cinetlca E0 a celui de al doilea corp la atlngerea
solului (a-1981). ,
APLICATIE: v0 = 5 m/s; m= 1 kg; s·= 10 m/s2
- R: i-= 0, 125 s; T= 0,207 s; ·E0 = 25 J

M.10.49.3. Un corp este aruncat de pe sol, vertical în sus, cu viteza v0 •

Slmultan, un corp identic este lisat si cadi_. liber de la înal~mea H. Afla~:
a)dupa ce timp T ,1 la ce ·înal~me h corpurlle trec unul pe linga altul, b)ce
timp i- separa·.momentele atingeril solului de catre cela doua corpuri ,1, c)dupà
ce tlmp 8 cale corpuri au aceea,1 energit:? (a-1983).
APLICATIE: v0 = 58,8 m/s; H= 176,4 m
A: T~3s; h=132,3m; i-=6s; 8=3s

M.10.50.1. Un corp ·de masi m este rldicat uniform. accelerat, pornind din
repaus. la înalpme~ h in timpul i-. Aflap: a)accelera~a ! a corpului, b)energia
potenpala maxima 't.p
= fi, c)lucrul mecanic L efectuat pentru rldicarea corpului
la înilpmea h (a-1978). .
APLICATIE: m= 500 kg; h=== 12,5 m: i-= 5 s
R: a= 1 rn/s2 : Ep = 61,25 kJ; L= 67,5 kJ

M.10.51.2. Asupra unul corp de masa m aflat ini~al pe sol actioneaza vertical
în sus forta F. Aflap: a)energiile cinetica E0 fi potenpala EP ale corpulul dupa

c)ce legitura exista între E0 , EP 'i

parcurgerea distante! h. b)lucrul mecanic L efectuat pe dlstanta h de fof1a F
,1, L (a-1976).
APUCATIE: m= 2 kg; F= 100 N; h= 10 m; g= 10 m/s2
A: E0 === 800 J: EP= 200 J; L= 1 kJ; L= E0 + EP
96

M.10.52.3. Asupra unul corp de masà m ac,oneazà vertical în sus forla F

un tlmp ·-r. AflaV: a)înil~mea h atinsi de 'corp în timpul -r, b)înil~mea maxima
H atlnsa de corp, c)dupa ce tlmp T esté' atinsa înalfmea H, -d)lucrul mecanic
L al fot19i F, e)energia potenfala maxim• EP a corpului ,1.
f)energia cinet~ca
E a corpului în momentul revenlrii la sol (a-1981). ·
APLICATIE: m= 6 kg; F= 108 N; -r= 5 s: g= 10 m/s2
R: h= 100 m; H= 180 m_: T= 9 s: L= 10,8 kJ: EP = E0 = 10,8 kJ
M.10.53.1. Aflaf ce turafe n trebuie sa alba roata de diametru Da unei pompe
centrifuge pentru a pompa apa la înat,mea h. ·
APLICATIE: D= 49 cm; h= 19,6 m .
R: n= 12,74 rot/s -

M.10.54. *. Doua corpuri de mase m1 ,1 m2 sînt aruncate din aceIa,1 punct

pe verticali, primul în sus ,1 al doilea în jos. eu viteza v0 fiecare. Aflaf: a)dupi-
ce tlmp -r energia cinetici a sistemului celor doua corpuri este minima ,1. b)e- .
nergia cineticà minima E0 •
APLICATIE: m1 = 6 kg; m2 = 4 kg; v0 = 15 m/s
R: -r= 0,3 s; EC =. 1080 J

M .10.55.4. De un cadru vertical se fixeaza un fir ldeal C

_______
avînd la celilalt capit o mica sferi. Pendulul astfel - - - - - - - - -
format se deviaza de la verticalà cu unghlul necunos-
cut a -,1 se lasa liber. Cînd sfera trace prin B cadrul _.
vertical se lasa liber. Sfera ajunge în C cu o vitezi
egala cu cea a cadrului. Afla, unghiul a.
A: cos a= 1 -n/4

M.10.56.1. Un corp de masa m este aruncat orizontal cu viteza inifalà v0 •

Afla, energia sa cinetici E dupa tlmpul -r (a-1980).
C •
APLICATIE: me: 1 kg: v0 = 20 m/s~ -r= 4 s: g= 10 m/s2
R: E0 = 1 kJ

M.10.57.1. Aflaf dupa ce timp r energia clnetica a unul corp aruncat eu viteza
orizontali vO dintr-un turn devine de _n ori mai mare.
APLICATIE: v0 =9,8 m/s: n=S
R: r=2s

M.10.58.1. O bila de masi m, aruncatà orizontal de la înil1mea h. cade la

distants d pe orizontala de locul de aruncare. Afla, lucrul mecanic L necesar
pentru an.,ncarea bilai. ·
APLICATIE: m= 0,8 kg; h= 2 m;· d= 1 m
R: L=0,98J
 97

M~10.59.*. Un corp este lansat pe un plan ori-

.zontal ~u viteza v0 • Corpul lntri într-un semicilindru ~ -
ca în Figura. Frecirile se neglljeaza. Afla~: a)pen- ··
tru ce razi A a semlcilindrului punctul în care cor- ~./ · v7, ·.
pul reîntnne,te planul orizontal se afli la distan1&
maxima de semicilindru ,1,· b)aceasti dlstanta maxima D (o;j.-1985).
APUCATIE: v0 = 20 m/s; g= 10m/s2
R: R=5m; D=20m

M.10.60.2. Un corp este aruncat de pe sol sub unghlul a cu energla clnetica

Eco· Afla~: a)energia poten~ali EP a corpului la îniljmea maxima i;i, b)energia
sa clnetici Ec în acelai;I moment. ·
APLICATIE: a= 30°; Ec0 = 40 J
R: Ep = 10 J; Ec_=30 J

M.10.61.3. Un corp aruncat orizontal în direClia mirii de pe un mal înalt cade

în mare eu viteza v. Afla~ viteza v' cu care · cade corpul în mare cînd este
"iuuncat sub unghiul a fata de orizontali.
APUCATIE: v= 10 m/s
R: v'= 10 m/s

M.10.62.2. in vîrful unui plan înclinat de unghi a ,;i lungime D se afli în repaus
un corp de masa m. Lasat liber, corpul aluneca pe plan firi frecare. Afla~:
a)componenta normali pe plan Gn ,;i cea paraleli eu planul G1 ale greuti~i
corpulul, b)accelera~a ! a corpului, c)îl') cît tlmp " ,1 cu ce vitezi v ajunge
corpul la baza planului fi, d)energia cinetica Ec pe care o are corpul la baza
planului înclinat.
APLICATIE: a= 30°; D= 7 m; m= 5 kg
R: Gn = 42,43 N; G1= 24,5 N; a= 4,9 m/s2 ; i-= 1,69 s; v= 8,28 m/s;
Ec = 171,5 J
M.10.63.2. Pe un plan _înclinat d& unghi a coboari liber un corp de masi
m. Coeficientul çfe frecare corp - plan este µ. Afla~: a)accelera~a ! a corpului,
b)varia~a âEc a ·energiei cinetlce a corpului în mitcare pe distan1& D pe planul
inclinat fi, c)valoarea µ' a coeficientului de frecare pentru care corpul ar sta
în echilibru pe plan (a-1983).
APLICATIE: a= 30°; m= 3 kg; µ= 1/(2."3); D= 2 m; g= 10 m/s2
R: a= 2,5 m/s2 ; âE 0 = 15 J; µ'= 1/../3

M.10.64.3. Un corp de masa m porne,te din repa-

us din vîrful A al unui plan înclinat de unghi a ,;i
lungime AB= d, continuai de un plan orizontal ca
98

in Figura. Coeficientul de frecare corp • plan este peste tot µ. Aflaf: a)accelera•
fa ! a corpului pe planul înclinat, b}energia, clnetica E0 in B, c)energia mecânica
E la jumitatea planului încllnaU;i, d)distanta D parcursi pe planul orizontal
pîni la oprire (a-1975).
APUCATIE: m= 6 kg; a= 30°: d= 8 m; µ= 1/(5."3); gc 10 m/s2
R: a=4m/s2; ,EC i:a192J;
'
E=216J: D=27,7m•

M.10.65.3. Un corp de masa m aluneèa. pornlnd dln repaus de la înal,mea

h, pe un plan înclinat de unghi a ftl, apoi, pe un plan orizontal. Coeficientul
de frecare corp • plan este ~este tot µ. Afla,: a)accelera,a ! a corpului pe
planul înclinat, b)energia cinetici E0 a corpulul la baza planului înclinat fi, c)du•
rata r a mi,carli corpului pe planul orlzontal (a-1979).
APUCATIE: m=10kg; h=8m; a=30°; µ=0,173; g=10m/s2 ,
R: a=3,5_m/s2 ; E0 =560J; r=6,1 s

M.10.66.3. Un corp de masà m este ,aruncat cu viteza v0 de Jos în sus pe

un plan înclinat de unghi a. Coeficientul de frecare corp - plan este µ. Aflaf:
a)în ce timp T corpul ajunge la distanta maxima de pozi,a inl,ala, b)aceasti
distanta maxima D, c)timpul r dintre momentul aruncarii fi cel al revenirii
corpului în pozi,a ini~ala fi, d)viteza v ,1
energia cinetici E0 la revenirea
corpului in pozi,a ini,ali.
APLICATIE: m= 50 g; v0 = 40 m/s; a= 30°; µ= 0,2
R: T=6,1 s; D=121,2m; i-=14,8s; v=28m/s; E0 =19,6J

M.10.67.3. Un corp coboara liber, de la înal,mea h, pe un plan încllnat de

unghi a. Coeficientul de frecare cre,te liniar de la zero ta µ la baza planulul
încllnat. Afla, vlteza v a .corpului la baza planulul înclinat.
APLICATIE: h= 15 m; a= 30°; µ= 0,4
R: v= 13,87 m/s
M.10.68.3. Fie sistemut din Figura. Se dau masele
M fi m( < M) fi unghiul a al planului înclinat. Scri-
petele fi firul sînt ideale. Coefi~ientul de frecare
dintre corpul m. ,i planul înclinat esteµ. Afla,: a)
accelera,a ! a sistemului, b)tensiunea T din fir ,1.
c)ce anergie cinetica EC are corpul M dupa ce .
parcurge in cadere liberi distants h, daca se taie firul cind corpurile sînt in
repaus (a-1982).
APLICATIE: M= 1,5 kg; m= 0,5 kg; a= 30°;µ= 1/(2../3); h=20 m; g= 10 m/s2
R: a= 5,6 rn/a2 ; T= 6.56 N; E0 = 300 J
. .
M.10.69.4. Pe un plan înclinat de ung~i a se afli trei corpuri de mase m1,
 99

m2 fil m3 legate prin fire ldeale ca in Figura. Scrl-

petele .este ldeal. Coeflcientul de frecare intre
corpurile 1 t,I 2 fil planul inclinat este µ. Afla~:
a)sensul deplasarii slstemului celor trel corpuri.
b)accelera~a ! a sistemului. c)tensiul'lile T12 fil
T23 din firele de legatura fii. d)varia~a AE0 a energiei cinetice a slstemului de
corpurl in mi~care pe distan,a d {a-1976).
APLICATIE: a= 60°; m1 = 1 kg; m2 ~·2kg; m3 = 3 kg;µ= 0,1; d= 1 m; g~ 10 m/s2
R: a=0,42m/s2 ; T12 =9,58N; T23 =28,74N; AE0 =2,52J

M.10.70.4. Pe un dublu plan înclinat de unghiuri a 1

fi a 2 t,I de inal~me H, la Jumatatea lungimilor fetelor
planulul se gasesc in repaus doua corpuri de mase m
m1 fi m2 legate printr-un fir ldeal trecut peste un scri-
pete ldeal ca in Figura. Coeflcientul ·de frecare între
corpuri ,1dublul plan înclinat, precum t,i intr~ corpuri
fi planul orizontal este µ. Sistemul se lasa liber. Cînd corpul care urci ajunge
in virf~I planului inclinat firul se rupe fil corpurile coboari: cel care a urcat
coboar~ cu viteza ini~ala nul~-1. iar celalalt ît,i continua coborîrea. Afla~: a)acce-
!
lera~a' a mit,carii pîna la rupt:rea firulul, b)momentul i- al ruperii flrulul, c)înal~-
mea h la care se gase~e corpul aflat în coborire la momentul -r, viteza sa
v ,1 energia sa totala E în acest moment, d)a!=celera~ile a1 fi a2 ale corpurllor
dupa momentul i- fi vltezele v1 fi v2 cu care ajung la baza planulul încllnat
t,i, e)distantele d1 fi d2 parcurse de corpuri pe planul orizontal pina la oprire
(a-1974).
2
APLICATIE: a 1 = 60°; a 2 = 30°; H= 1 m; m1 = 1 kg; m2 = 3 kg;µ= 0, 1; g= 10 m/s
2
R: a= 0,81 m/s ; i-= 1, 19 s; h= 0,21 m; v= 0,96 m/s; E= 7,68 J;
a1 = 8, 16 m/s2 ; a2 = 4, 13 m/s2 ; v 1= 4,34 m/s; v2 = 2, 1 m/s;
d 1 = 9,4m; d2 = 2,2 m

M.1 o.71.1. Un tir elastlc. de lunglme D, fixat la capatul superior, are . atîrnat ·
la capatul lnferior o bila de masa m. Ridicînd bila pina la punctul de suspensle
fi dîndu-i drumul, ea produce o alungire maxima x. Afla~ constanta de elasticita-

1
te k a firului. ·
APLICATIE: D= 1 m; m= 50 g; x= 0,2 m
R: k= 29,4 N/m

M.10.72.2. Capatul superior al unui resort ideal nedeformat,

de constanta de elasticitate k i;I lunglme L0 , este fixat în
punctul O. De capatul inferi_or al resortului •este fixat un corp k
cte rnasa m, qezat pe un plan orlzontal pe verticala punctului m ~
o. Frecarea corp - plan se neglijeaza. AflaJ ce vitezi orizon-
tala minim~ vO trebuie imprimata corpului pentru ca acesta
 100

I
si se ridice de pe planul orizontal (o.r.-1990).
2
APLICATIE: k= 50 N/m; L0 = 1 m; m= 1 kg; g= 10 m/s
R: v0 = 1,77 m/s

M. 1o. 73.2. Pe un platan de masi neglijabila f1><at de un resort .

vertical nedeformat cade o bila de la înal~mea h1 masurati de
la platan in sus. Resortul capata o comprimare maxima x1• Afla~
ce comprimare m~ima x2 capiti resortul daci bila cade de la
înil~mea h2 •
APLICATIE: h 1 =1m; x1 =1cm; h2 =2m_
R: x2 = 1,4cm

M.10.74.3. Un fir ,elastic supus ac~unii unei forte F capita alungirea x. Un

capat al firului se fixeaza iar de celalalt se atîrna un corp de masa m. Afla~
de la ce înalfme h tata de pozi~a sa de repaus trebuie lasat sa cadi acest
corp pentru a produce aceeafi alungire maxima x.
APLICATIE: F = 1 N; x= 2 cm; m= 25 g
R: h=2,57cm

M.1 o. 75.3. Se ridica in mi,care uniformi pina la inal~mea

h un corp de masa m cu ajutorul unul scripete ideal, firul
fiind tras sub unghiul a. Afla~: a)lucrul mecanic L efectuat
pentru ridicarea corpului, · b)put~rea P necesara pentru ca
ridicarea corpului sa se faca în timpul r fli, c)diametrul mlnim
d al flrului care ~ne scripetele ftilnd ci efortul unitar admisibll
este u (a-1973). ·
APLICATIE: h= 10 m; m= 100 kg; a= 60°; i-=·10 s; a= 10 MN/m2 ; g= 10 m/s2
R: L= 10 kJ; P= 1 kW; d= 1,49 cm
M.10.76.3. Un corp de masi m se deplaseaza pe un plan orizontal, avind
viteza ini~ali v0 • Coeficientul de frecare corp- plan esteµ. Dupa ce parcurge
distania d love,tè capatul liber al _unei bare a carel axa longitudinala coïncide
cu dire~a deplasarii ·corpului. Bara are in stare nedeformata lungimea L0 , aria
sec~unii · transversale S ,1 are modulul Young. E. Afla~: a)viteza v a corpulul
înainte de a lovi bara, b)scurtarea âx a barei datorita loviril ei de catre corp
fi, c)tensiunea maxima TM din bara.
APLICATIE• m= 10 kg·1 v = 15 m/s· µ= 0 1· d= 41 25 m· L = 1 m· S= 2 cm 2 •
. • 0 ' ' ' ' ' 0 ' '
E= 5.108 N/m2
R: v= 12 m/s·; âx= 0, 12 m; TM= 12 kN

M.10.77.3, Pe un plan inclinat de unghl a fil lungime "L se afla un corp de

masa m legat printr-un fir de sec~une S fi lungime L0 ( < L) de virful planulul.
Firul este intins complet tara a fi alùnglt. Usat liber corpul parcurge ·întregul
 101

plan inclinat ajungind la baza planului cu viteza v= o. Coeflclentul de frecare

corp - plan este µ. Aflaf: a)modulul de elastlcitate E al firulul ,1, b)la ce îniljme
h fata de sol se va ridlca ·fnapoi corpul pe plan. ·
APUCATIE: a= 30°; L= 5 m; m= 4 kg; S~ 5 cm2 ; L0 = 3 m; µ= 1/(4.V3)
R: E= 8,82.104 N/m2 ; h= (1/3) m

M.10.78.3. Un corp de masi m este tras în sus pe un plan inclinat de unghl

a cu ajutorul unui cablu de lungime L, sectïune S ,1 modul de elastJcitate E,
paralel eu planul tnclinat. Coeficientul de frecare corp - plan este µ. Afla~: a)ra-
portul r al alungirilor cablului in cazul deplasirii uniforme ,1, respectlv, uniform
accelerate cu accelera~a a, b)raportul s al energiilor poten~ale de deformare
in cale doua cazuri fi, c)energia de deformare Èp a cablulul in cazul deplasarll
uniforme.
APLICATIE: m= ,oo kg; a= 30°; L= 5 m; S=? cm2 ; E= 1010 N/m2 ; µ=0, 1;
a= 4',5 m/s2
R: r= 0,56; s= 0,31; EP = 4, 13 J
M.10.79.3. Doua corpuri de mase m, fil m2 sint legate printr-
un resort ideal ca in Figura. Afla~ cu ce forta F trebuie apasat
.,
. corpul m1 pentru ca, lisînd apoi sistemul liber, corpul m2
sa se desprinda de pe suprafa1& orizontalà.
APUCATIE: m1 :::: 6 kg; m2 :::: 4 kg
R: .F ~ 98 N

M.10.80.3. Doua corpuri de masi m fiecare, legate

~
prlntr-un resort ldeal de constants de elasticltate k in m k m
stare nedeformata, sint a,ezate pe un plan orizontal,
~ll/ll.
corpul 2 fiind rezemat de un perete. Coeflcientul de
frecare corpuri - plan este µ. Aflaf ce viteza minima v s-a · lmprimat corpulul
1 spre corpul 2 dacà acesta dln urma se desprlnde de perete.
APLICATIE: m:::: 0,4 kg; k:::: 150 N/m: µ= 0,2 .
R: v= 0,39 m/s
M.10.81.3~ Un corp de masi m lovefjte eu viteza
necunoscuti vO doua resorturl de constante de m ... k ~
1
elastlcltate k 1 fi k2 legate in serle ca in Figura. ~ o ~
Energia poten,ali maxima de deformare elastlca >. W/. ~
a resortului 1 este E1 • Frecarile se neglljeazi.
Afla~ vite~ v0 • (o.r.-1984). .
APUCATIE: m= 10 g; k1 = 10 N/m; k2 =20 N/m; E1 =30 mJ
R: v0 = 3m/s
102

M.10.82.2. Un pendul gravita,onal simplu are lunglmea firului de suspensie

L fi masa bilai m•. Cînd bila trece prln pozltïa de echilibru tensiunea din firul
de suspensie este T. Afla, de la ce înal~me h coboari bila pendululul (a-1984).
APLICATIE: L= 60 cm; m= 400 g; T = 4 N
R: h=6mm

M.10.83.2. Un corp, suspendat cu ajutorul unui tir ideal de lungime_L, se scoate

din pozilia de echilibru astfel încit firul întlns face unghiul a eu verticala. Sub
punctul de suspensie, la distanta d( < L) de acesta, se fixeazi un cul. Se lasi
corpul liber. Afla~ eu ce unghi maxim fJ va devla, în cealalti parte, portiunea
L-d de tir.
APLICATIE: L= 2 m; a=: 30°; ~= 1,46 m
R: {J= 60°

M.10.84.2. Un corp de masa m este suspendat printr-un tir ldeaJ de lungime

L care rezisti la o forta de rupere F,. lni,al firul este întins orizontal. Se lasi
sistemul liber. Afla, la ce înal,me h fa\i de pozl,a de echilibru se afli corpul
Tn momentul ruperii firulul (a-1976).
APLICATIE: m= 0,5 kg; L= 1 m; F,= 5 N; g= 10 m/s2
R: h= (2/3) m
M.10.85.2. De un tir ldeal de lungime L este prins un cotp de rriasi m. Punctul
O de .suspensie a firulul se afla la înal,mea H tata de sol. Pendulul este devlat
eu unghiul a de la vertlcala fi, apoi, este lisat liber. Cînd pendulul trace prln
pozi,a verticali firul se rupe. Aflaj: a)viteza v a .corpului Tn momentul ruperil
firulul, b)la ce dlstanta d, misurata pe orlzontali tata de verticala punctului
0 de suspensie, cade corpul pe sol, c)tensiunea T în tir Tn momentul ruperll
fi, d)durata -ra mifcirii corpulul masurata dln momentul ruperii firului (a-1975).
APLICATIE: L= 1 m; m= 1 kg; H= 6 m; ac 80°; g= 10 m/s2
R: vg 4,4? m/s; d= 4,47 m; T= 30 N: T=. 1 s.,
M.10.86.3. Un fir de lungime L, càre rèzista la o tensiune de rupere T,, are
un capit fixat la înal,mea h deasupra solului, iar de celalalt capat are atîrnata
o bila de masi m. Firul èu bila este devlat pîni la orizontali fi, •apol, este
lasat liber. Afla, la ce distants d (pe orizontala) tata de punctul de suspensie
cade ~ila pe_ sol.
APLICATIE: L= 2 m; r,~= 14,7 N; h= 4 m; m= 1 kg
R: d= 0,66 m - înainte de verticala punctului ·de suspensie.

M.10.87.3. Un corp de masi m suspendat de un tir ideal osclleazi în _plan

vertical cu amplitudinea unghiulari a. În firul de suspensle este intercalat un
dinamometru de masa neglijabila. Afla, ce fort,a F indics dlnamometrul cînd
firul de suspensle face un unghi 8(<a) eu verticala (o.r.-1980).
 103

APLICATIE: a= 60°: m= 1 kg: 8= 30°

A: F= 15,66 N

M.10.88.3. Un corp suspendat de -un fir ideal oscileazi în plan vertical eu

amplitudinea unghiulara a. Afla~ raportul r dlntre tenslunile maxima fi minima
din flr în timpul oscila~ilor (a-1985).
APLICATIE: a= 60°
A: r=4

M.10.89.3. Se imprima viteza orizontali v0 unei bile suspendate de un flr ideal

de lungime L. Afla~: a)la ce înilfme H firul va slàbi ,1
bila nu se va mai mif;ca
pe cerc fii, b)viteza v a bilai în acest moment.
APLICATIE: v0 = 6 m/s; L= 1 m
A: H= 1,56 m; v= 2,34 m/s
A B
M.10.90.2. Fie un ,ant circuler de razà R t;i deschidere
2a. Afla, cu ce viteza orizontala vO trebuie lansatà din
C o bila pentru ca ea sa paraseascà 9an\1JI. in A !iÎ sà
cada înapoi în punctul B de pe ,ani
APLICATIE: A= 2 m; a= 60°; g= 10 m/s2
A: v0 = 10 m/s v
0
M.10.91.3. O bila de masa m, suspendati de un fir ideal de lungime L, oscilea-
zà în plan vertical. Cind firul trece prln pozi,a verticali tenslunea în flr este
T. Cind bila este la nlvelul punctului de suspensle firul se rupe. Afla, .tnal,mea
h, fata de acest punct, pîna la care se ridica bila. ·
APLICATIE: m= 100 g; L= 1 m: T= 19,6 N
A: h=8,5m

~
M.10.92.3. O bila de masa m este suspendati de un tir ldeal
de lungime L deviat eu unghiul a fat,a de verticale. Se imprima
bilai viteza v perpendiculara pe fir, ca în Figura. Afla, tenslunea
maxima TM din tir.
APLICATIE: m= 200 g; L= 20 cm: a= 60°: v= 2 m/s
m"(
V'
! l
A: TM= 7,92 N .

M.10.93.3. Un tir ideal de care este atîrnat un corp greu are capàtul superlor
legat de tavanul unui vagon care se m1,ca orizontal eu accelera,a constanta
a. Flrul este men~nut vertical. Apoi I se da. brusc drumul. Afla~: a)unghiul aM
de deviere maxima a flrului fat,a de verticali ,;I, b)unghlul permanent a de de-
viere a firului.
2
APLICATIE: a= 5,658 m/s
A: a M = 60°; a= 30°
104

M.10.94.*. Un corp mie de masi m este suspendat de un fir ldeal fi oscileazi

in plan vertical eu amplitudinea unghlulari a. Afla~: a)tensiunea T dln flrul de
suspensie in momentul cînd firul face unghiul 8( < a) eu verticala fi, b)pentru
ce unghi 80 accelera,a corpului este minima (o.r.-1984).
APLICATIE:' m= 100 g; a= 60°; 8= 30°
R: T= 1,6 N; cos 80 =2/3

M.10.95.2. De un punct Peste suspendata o bila prlntr-un fir ldeal de lunglme

L. Afla~ ce vitezi orizontala v trebuie lmprimata punctului ·de suspe~sie P pentru
ca bila a)sa urce ~a aceeati înil~me eu P sau, b)si efectueze o rota~e completi
în plan vertical.
APLICATIE: L= 1 m
R: v.= 4,43 m/s: vb è!! 7 m/s
M.10.96.2. Un corp suspendat de un fir ldeal de L
lungime L este lasat liber în pozi~a dln Figura. Afla~
la ce distanta x de 0, masurati pe verticala care
------~n .
••

trace prin 0, trebule lmobilizat firul astfel încrt corpul sa fie capabil sa descrle
cercul de raza L - x in plan vertical.
APLICATIE: L= 1,8 m
R: X= 1,08 m

M.10.97.3. Arata~ ci pentru ca o bila de masa m si reallzeze o rota~e completi

în plan .vertical trebuie ca flrul de suspensle a bilel sa reziste la o tensiune
de rupere T,= 6.mg.

M.10.98.3. O haltera formata din doua bile ldentice legate

printr-o tija ideali oscileaza în plan vertical eu amplitudinea
unghiulara a. Se dau r ,1 R. Afla~ viteza unghiulara "' a
halterel ·cînd trace prin pozi~a verticale.
APLICATIE: a= 60°; r= 10 cm; R= 30 cm
R:œ= 4,43 rad/s

M.10.99.3. Pe o tija ideala ~nuta orizontal sînt fixate

doua bile de mase m1 ,1 m2 la distantele r1 t,I, res- r i/O
pectlv, r2 ?e axa orè<on.tali 00', perpendlculari pe /:ç ~
tija, în jurul cireia tija sé poate roti în plan vertical. 1 r2
Se lasa tija llbera. Afla~: a)viteza v2 a bilai m2 cînd O
tija face unghiul a eu orizontaIa· ,1, b)viteza maxima V 1 a bilel m1 •
APLICATIE: m 1 =3kg; m2 =2kg; r 1 =1 m; r =2m; a=30°
2
R: v2 = 1,88 m/s; V1 = 1,33 m/s
M.10.100.3. Pe o tija ide al a, avind la capatul superior o articula~e. sînt fixate
 105

~oui corpuri de mase m1 fi m2 la dlstan"3le d ,i, respectiv, 2d de articula~e.

Tija, deviata eu unghlul a fata de vertlcala, este lasata libers. Afla~ vlteza un-
ghlulara "' a tijei cînd trece prin pozija verticali.
APLICATIE: m1 =200 g; m2 = 100 g; d=40 c~; a= 60°
R: œ=-4 rad/s ·

M.10.f01.3. Trei bile ldentice sînt fixate la capetele ,;i la mijlocul unel tije ideale
·de lunglme L ~nuta. vertical eu capitul inferlor pe un plan orlzontal. Se lasi
tija libera. Afla~ viteza v a bilei superloare în moment_ul în care atinge planul. ·
APLICATIE: L= 147 cm
R: v= 5,88 m/s

M.10.102.2. Un corp de_masi m, coborînd pe un plan încllnat de unghl a,

atlnge viteza v dupa ce parcurge spaful S pe plan. Aflaf pierderea sa de aner-
gie cinetica AE . .
APLICATIE: m.! 5 kg; a=· 30°; v= 4 m/s; S= 50 m
. R: AE C = 1,2 kJ

M.10.103.2. Un corp de masà m este coborit vertical eu viteza constants v

eu ajutorul unui fir de constanta de elasticitate k. Afla~. dln considera~I ener-
getice, tensiunea maxima T în fir daca este oprit brusc capatul siu superior.
APLICATIE: m= 1 t; v= 10 m/s; k= 106 N/m
R: T = 325,8 kN

M.10.104.2. 0 bila de masa m0 este prinsa de capa-

tul unui lant omogen, flexibil, de lùngime L fi masa
m at;ezat pe o masa orizontala tari frecari. Lasat
liber lantul aluneca de pe masi. Afla~ viteza v a lan-
tulul cînd parisette masa.
APUCATIE: m0 = 0, 1 kg; L= 4 m; m= 0,3 kg
R: v=7m/s

M.10.105.3. Un lant omogen, flexibil, de lungir:ne L,

a,ezat pe o masà orizontala ca in Figura, po~unea
verticale avind lunglmea L1 , se lasa liber. Frecarile
se neglijeaza. Afla~: a)viteza v a lantului cind capatul
B parise,te suprafata orizontala ,1, b)cu ce viteza
·· V ajunge capatul B in D daca CD=z H. ·
APLICATIE: L= 2 m;· L1 = 1,2 m; H= 2 m .
R: v=3,54m/s; V=7,19m/s

M.10.106.3. Un cablu flexibil de lungime L, trecut peste un scripete ideal, este

in echilibru. Se trage u,or de unul din capetele cablului care începe sa se
106
mi,te accelerat. Afla~ viteza sa v cînd parise,;te scrlpe~ele.
APLICATIE: L= s.1 m
R: v=Sm/s

M.10.107.4. Peste un scripete ideal care se rote,te fari frecari in jurul axai
sale orizontale fixe. este trecut un tant de masi m ,1
lungime L. Lantul incepe
si atunece pornlnd dln pozl~a sa de echilibru. Afla~. în func~e de dlstanta x
dintre capetele lantului, a)accelera~a ! a lantulul. b)forta F eu care lantiJI apasa
asupra scripetelui ,1.
c)viteza v a lantului (o.r.-1972).
APLICATIE: m= 1 kg; L= 10 m; x=?. m; g= 10 m/s2
R: a= 2 m/s2 ; F= 9,6 N; v= 1,41 m/s

M.10.108.3. în sistemul din Figura se dau AC=CB=

d/2. Corpurlle sint identice. Scrlpe~i fi firele sînt ideale.
Frecarile se neglijeazi. Se lasi sistemul liber. Aflaj:
a)distanta maxima H pe care coboara corpul 2 ,1, b)
distanta h fata de C a punctulul în care corpul 2 are
viteza maxima (o.j.-1985).
APLICATIE: d= 60 cm
R: H= 0.4 m; h= 0, 173 m

M.10.109.3. Un corp de masa m este atirnat de un resort ldeal de constanti

de elasticitate k ,1de lunglme L0 in stare nedeformati, devlat de la verticale
cu unghiul necunoscut a. Lisat liber resortul indica o forta F cind trace prin
pozflla verticala. Afla, unghlul a.
APLICATIE: m= 1.5 kg; k= 100 N/m; L0 = 1 m; F= 30 N
R: cos a= 0,317

M.10.110.3. Agitînd un corp de capitul inferlor al unui resort elastlc ldeal.

de lungime L0 in st~re nedeformata. flxat la cap~tul superior, lunglm~a resortulul
devine n.L0 • Se aduce resortul în stare nedeformati, împreuni cu corpul. la
orizontala ,1 se tasi liber. Aflaj atungirea x a resortului cî"!d trace prln pozi~a
verticale.
APLICATIE: L0 = 1 m; n= 2
R: x= 1.823m

M.10.111.3. o halteri formata din doua bile de masa m fiecare,

legate printr-o tiji ideala, este ~nuti vertical sprijinita de un
k»a
perete. Aflaf forta F eu care bila apasi asupra peretelul cînd.
in caderea sa liberi. haltera face unghlul a cu orizontala.
APLICATIE: m= 1/V1;1 kg; sin a= 5/6
A: F=0.817N
 107

M.10.112.3. De un corp de masa M, a,ezat pe un plan orlzontal, ~

este fixati o tlja ldeala de care. se leaga, printr-un tir ldeal, un a
corp de masa m. lni~al firul face unghlul a cu verticala. Se lasa
sistemul liber. Cind firul face unghlul /J eu verticala corpul M
M . m·
începe sa se mifte pe planul orizontal. Afla~ coeficientul de tre-
care µîntre corpul M ,1 plan (o.r.-1990).
APLICATIE: M= 5 kg; m= 1 kg; a::z 60°; /J= 30°
R: µ=0,125

M.10.113.4. Un corp coboara tari frecare pe

D
un plan înclinat de înal~me H. fn continu are
corpul se deplaseaza cu frecare pe suprafata A
orlzontala BC= d, racordati neted eu planul în-
cllnat. Oin C corpul urci tari frecare pe supra-
tata -cilindrlca CD de raza · A dùpa care · ravine B M C
fi se opre,te în mijlocul M •al suprafetel ori-
zontale BC. Afla~: a)coeficlentul de frecare µ diritre corp fi suprafata orizontali
BC, b)pentrû ce valori µ' ale coeficientului de frecare dintre corp fi suprafata
orizontala BC corpul poate sa ajungi în D daci unghiul DOC are valoarea
a ,1, c)pentru ce coeficlent de frecare µ 11 între corp ,1 suprafata ·orlzontall
BC corpul urci pina în D fi, dupa parislrea suprafetei cilindrlce la margfnea
el D, ajunge pe suprafata orfzontali BC în M (o.j.-1987).
APLICATIE: H=. 3 m; d= 4 m;· ·R=·1 m; a= 120°
R: µ= 0,5; µ' :s 0,31; µ"= 0,057

M.10.114.4. De un corp de masa m, aflslt ini~al F k m e

in repaus pe un plan orizontal, este legat un re- -~------A-xi::=o=:;,Dr--
sort ideal de constanta de elasticitate k. Asupra :
1
capitului liber al resortului se aplica o forts orien- 0 - - - - C
tata ca în Figura. Comprlmarea minima a resor- R
tului necesari pentru a scoate corpul din repaus este xm. Apllcind o forta cons-
tanti mai mare, astfel înci\ pe distanta AB= D comprimarea resortului sa fie
x, se imprima corpulul o mitcare uniform accelerati pîna în punctul B unde
ac~unea fof1ei inceteaza. Afla~: a)coeficlentul de frecare µ corp - plan, b)viteza
v a corpului in B ,1, c)lungimea d a traseului pareurs de corp pe trambulina
circulara BC de razà R, tara frecare, pina la- desprinderea sa (a-1986).
APLICATIE: m= 2 kg; k= 40 N/m; xm = 5 cm; D= 50 m; x= 0, 1 m; A= 84, 12 m
R: µ=0,1; v=10m/s: d=66m

M.10.115.4. Oin punctul cel mai inalt al suprafetei exterloare a unui cllindru
orfzontal fix eu raza se~unii norm·a1e R se lasa sa cadi, tari viteza ini~ala,
108
o sferi ·mica de masi m. Frecarea se negtijeazi. Afla,: a)la ce înilfme h,
fata de planul orizontal pe care sti cilindrul, sfera parise,te suprafata cllindrului
,i, b)energia sa cinetici E0 în acest moment (a-1983).
APLICATIE: R= 0,9 m: m= 0, 15 kg
. R: h= 1,5 m: E0 = o.~4 J

M.10.116.4. De pe vîrful unei emisfere fixe de razi R, a,ezati pe un plan

orizontal, aluneci firi frecare fi firi vitezi ini~ali un mie corp. Afla~ durata
l' a caderii corpulul dupa desprinderea sa de emisferi.
APLICATIE: A= 1,8 m
R: l'= 0,3s

M.10.117.4. Un corp de masi m este legat de tavanul unel încaperi eu înil~mea

H printr-un flr ideal de lungime L. lni,al firul face unghiul a eu vertlcala. în
aceasti pozi,e se imprima corpului viteza orizontali necunoscuti v în dlreciie
perpendiculari pe fir astfel încît unghiul a sa rimîni constant in timpul mifcirii.
AflaJ: a)viteza v, b)energia E necesari aduceril corpului dln poziJa sa de echi•
libru în aceasti stare de mitcare fi, c)în ce tlmp l' fi eu ce vitezi V atinge
corpul podeaua daci. la un moment dat, se rupe firul (a-1986).
APLICATIE: m= 100 g; H= 2,5 m; L= 1 m; a= 30°
R: v= 1,68 m/s: E= 0,273 J; l'=·0,577 s: V:: 5,91 m/s
 109

11. CONSERVAREA IMPULSULUI. CIOCNIRI

,1
M.11.01 .1. Un pendul format dlntr•un fir ldeal de lungime L o bill de masi
m prime,te lni,al. cînd se afli în repaus în pozi,e vertlcali, un lmpuls orizontal
p ,1 începe si oscileze. Afla, unghlul maxlm a pe care•I poate face firul cu
vertlcala în tlmpul oscila~ei (a•1977).
APLICATIE: L= .1.6 m: m= 0,5 kg; p= 2 kg.m/s: g= 10 m/s2
R: a= 60°
M.11.02.2. Un pendul de lungime L ,1
masi m1 este devlat de la vertlcala
,1
eu unghiul a 1 lasat liber. La revenlrea in pozl~a de echilibru corpul m1 love,te
un cub de masi m2 . a,ezat pe un plan orlzontal. Dupa clocnire corpul m1
este deviat de aceea,i parte pîni cînd firul face unghiul a 2 cu verticala. iar
cubul .se deplaseazi pe orlzontali pe dlstanta O. Aflaf: a)cu ce vitezi v2
porne,te cubul ,1.
b)coeficlentul de frecare µ cub • plan.
APLICATIE· L= 4 9 m· m1= 1 kg· a 1 = 60°· m2 = 5 kg· a 2 = 30°• D= 1 5 m
•
1 1 1 1 1 1 1

R: v2 = 2, 1 m/s: µ = 0, 15

M.11.03.3. Oin punctul A se lasi liber un corp de masi m1, A • ré2-

legat printr•un fir ideal de lungime L de punctul de suspensle m•• ---...,-o
O. Cînd firul ajunge în pozl~e verti~li corpul m1 clocne,te 1 :
perfect elastlc un corp de masi m2 (> m1) a,ezat pe un plan l
orlzontal. Aflati:
r
a)unghlul maxim a cu care deviazi fa.X·r--
verticala, dupa ciocnlre, flrul de care este suspendat corpul
de .-.m
wm
1
2

,1.
m1 b)spa~ul s pareurs de corpul m2 pîni la oprire, coefici-
entul de frecare corp - plan flind µ.
APLICATIE: m1 = 2 kg: L= 1,5 m: m2 c:: 10 kg: µ = 0.12
R: cos a= 5/9: s= 1,39 m
M.11.04.2. O bila de masi m1• suspendati _de un tir ideal de lunglme L a
fost deviati pini la pozi~a orizontali a firulul fi. lasati Uberi. ln punctul lnferlor
al traie_ctoriei bila love,te un corp de masi m2 care, dupi clocnfre, parcurge
pe un plan orizontal distan1& d pîni la oprlre. Afla~ între ce limite poate fi
cuprins coeficientul de frecare µ între corpul m2 ,1 plan (a-1987).
APLICATIE: m1=100g: L=1 m; m2 =_200g; d=2m
R: 1/18 :s µ :s 2/9 .

M.11.os.2. Un corp de masi m1. care se deplaseazi orlzontal eu viteza v0 "· '

ciocne,te perfect plastic un ait corp de masi m2 suspendat de un fir ld_eal.

cte lungime L aflat lni~al in repaus. Afla~: à)vlteza v a corpulul format tn urma
Ciocnirii,1.b)fof1B centrifuga Fet ,1
tensiunea T tn flr ·în momentul lmedlat

/
110

urmator clocnirii (a-1978).

APLICATIE: m1 =50g; v0 =10m/s: m2 =200g: L=S0cm; g=10m/s2
R: v= 2 m/s; Fo1= 1.25 N: T= 3,75 N
M.11.06.2. O sfera de masa M. suspendata de un punct printr-o tija ldeala
de lungime L. este deviatà eu unghlul a fali de verticala fi se lasa libera.
Cînd sfera trace prfn_poziJa sa cea mai joasa este ciocnlti perfect plastic de
un corp de masi m care se deplaseaza orizontal ·în sens opus mifcarll sferel.
Sfera, se opre,te imediat dupa ciocnire. Affa, viteza V a corpului m în momentul
ciocnirii.
2
APLl~~TIE: M= 3 kg; L= 1.6 m: a= 60°: m= 30 g; g= 10 m/s
R: V= 400 rri/s

M.11.07.3. 0 sfera de masà M suspendati de un fir ideal de lungime L. este

deviata eu unghlul a fata de vertlcala ,1
làsata liberà. Cînd sfera trece prin
pozi~a de echilibru se ciocne,te perfect plastic eu o bila de ma$a m ·care se
mi,ca în sens opus vitezei sferel. Unghlul de devlaJe maxlm al corpului rezultat
din ciocnire este {J. AflaJ viteza V a bllel tnalnte de ciocnire pentru ambele
sensuri de deviaJe tata de verticala (a-1984).
APLICATIE: M= 2 kg; L= 41 9 m; a= 60°; m= 89_ g; /J= 30°; g= 10 m/s2
• R: V= 80.7 m/s sau V= 269,3 m/s

M.11.08.3. Un corp de masa M este suspendat de tavan printr-un flr ldeal

de lungime L. De corpul M se clocne,te perfect plastiè un corp de masa m
avînd viteza oriz(?ntala· V. Afla~ unghiul maxim de deviere a dupa ciocnire.
APLICATIE: M= 20 kg; L= 5 m; m= 10 g; V= 500 m/s; g= 10 m/s2
R: a=2°

M.11.09.3. Doua corpuri punctiforme de rnase m1 fi m2 , suspendate de acelafl

punct prln tire de lungime L fiecare, sînt deviate de• la verticale eu unghlurile
a1 ,1.
respectiv. a 2• Apoi sînt lasate libere astfel încit se ciocnesc perfect plastic
in planul vertical care con9ne punctul de suspensie. Afla~: a)viteza · iniJala u
a corpului format prin ciocnlre, b)cantitatea de caldura a degajata prin clocnire
,1.c)unghiul fJ ·al devieril maxime de la verticalà dupa clocnire (a~1985).
APLICATIE: m1 = 10 g; m2 = 25 g·; L= 1 m: a 1 =60°; a 2 = 30°; g= 10 m/s2
R: u= 0.21 m/s; Q= 82.5 mJ; cos{J= 0,9963

M.11.10.3. Doua bile de mase m1 fi m2 sînt suspendate de un aœla" punct

prin fire paralele, astfel încit bilele se atJng. Prima bila este deviata pfna la
o înilJme h1 fi l~sati libers. AflaJ la ce înal,mi h' se ridica bilele daca ciocnfrea
este perfect a)elastica .sau, b)plastlca fi caldura Q degajati in ultimul caz.
APLICATIE: m1 == 10 g; m2 = 30g; h1 =10 cm
R: a)h1 '= h2 '= 25 mm; b)h'= 6,25 mm; Qco 7,35 mJ
 111

M.11.11.3. Doua bile de mase m1 ,1 m2 sfnt suspendate de doul tire de lunglml

L1 fi, respectiv, L2 (< L1) astfel Tncit bllele se atlng. Prima blli este deviati cu
,1
unghlul a 1 lisati liberi. Afla, unghiurlle /J1 fi /J2 cu care deviazi bilele dupa
ciocnlrea lor perfect a)elastici sau, b)plastlci.
=
APLIC~TIE: m1 = 100 g; m2 =200 g: L1 1,5 m: L2 = 1 m: a 1 = 60°
R: a)cos{J1 =17/18; cos{J2 =2/3; b)cos/J= 11/12
M.11.12.3. Doui mici corpurl de mase m1 fi m2 aluneci liber firi frecare
pe lnteriorul unel sfere pornlnd de la capetele unul dlametru orizontal al sferel.
Aflaf eu ce unghi a fatà de vertlcali ver devla corpurlle dupi clocnlrea lor
perfect plastici.
APLICATIE: m1 = 100 g; m2 = 300 g
R: cos a~ 0,75
M.11.13.3. Un corp de masa m este suspendat printr•un M
flr id~al de. lungime L de tavanul unul vagon de masi M ~
( »m), aflat în repaus, care se poate mltca firà frecare ,~
pe un plan orizontal. Corpul ~ este deviat cu unghlul a 0
fatà de vertlcali fi lasat liber. l'Aflaf viteza v a vagonului · · .
Tn momentul Tn· care flrul face unghlul a cu vertlcala.
APLICATIE: m= 1 kg; L:::: 2 m: M:::i 1000 kg; a 0 = 60°: aa 30°
· R: v= 3,3 m/s ( ·
• I'
M.11.14.4. O bila grea, suspendati de un flr ldeal de· Iun- ~
gime L, a fast deviatà de la verticala pîna cfnd firul a devenit 9?""-----
orizontal ,1 apoi a fost lasati liberit La revenire, cînd firul \ L .
face unghiul a eu verticala, bila ciocnette perfect elastic un ', ' ,.
perete vertical. Afla, înal,mea h la care se ridici bila dupa
ciocnlre. · ,, ·
APLICATIE: L= 80 cm; a= 30°
R: h=0,17m

M.11.15.1. Doua corpurl de mase m1 ,1

m2 avfnd vltezele v1 fi, respectlv, v2
se ciocnesc perfect plastic sub un unghl de so0 in plan orizontal. Aflaf viteza
u dupa clocnire ,1
unghiul a dintre v, ,1
û.
APLICATIE: m1 =20kg; m2 =30kg; v1 =2m/s; v2 =3m/s
R: u= 1,97 m/s; tg a= 9/4

M.11.16.2. Un corp de masa M ciocne,te perfect elastic un corp de masa

necunoscuti m, aflat Tn repaus ,1
continua sa se mlfte pe aceem;I dlreqie
fil tn aceIa,I sens eu a n-a parte din vlte.:ia lnlJali. Afla~ masa m (a-1982).
APLICATIE: M= 15 g; n= 4
R: m=9g
 112

M.11.17.2. Doua bile de mase m1 t;I m2 se m1,c1 de-a lungul aceleeat;I drepte
cu viteze/e v1 fi, respectlv, v2 , în acelat;i sens. Bllele se ciocnesc perfect e_lastic.
fn mom6ntul ciocnlril bilele încep si se deformeze ,1 o parte dln energia lor
. cinetica se transforma în anergie poten~ali de deformafe. Apol, deforma~a
se reduce ,1 energia poten~ala acumulati trece dln nou în anergie cinetlci.
Afla~ valoarea maxima EP a energiel poten,ale de deformafe.
APLICATIE: m1 =3kg; m2 =2kg; v1 =7m/s; v2 =2m/s
R: Ep = 15J

M.11.18.2. Un corp de masi m1, lansat pe un,plan ori~ontal eu viteza lnl,ali

v0 , clocne,te pertect elastlc - la distan1& d - un al doilea corp aflat în repaus.
Afla,: a)ce masa m2 trebule si aibi _al doilea corp pentru ca, dupa ciocnire,
prlmul corp sa se opreasca, b)coeficientul de frecare µ al corpului 1 eu planul
dace vlteza imprimata corpului 2, in condifile punctulul (a), este v2 ,1.
c)valoa-
rea maxima E a energiei de deformare a resortului, pentru care corpul 1 poate
fi scos dln repaus, pr'§supunînd ci pentru a scoate acest corp din repaus
s-a a~onat asupra lui cu un resort de constanta de elasticitate k (a-1979).
APLICATIE: m1 = 1 kg; v0 = 10 m/s; d= 50 m; v2 = 9 m/s; k= 50 N/m; g= 10 m/s2
R: m2 = 1 kg; µ = 0,019; E= 0,36 mJ

M.11.19.3. De la distan1& d pornesc slmultan unul spre altul, pe un plan ori-

zontal, doua corpuri de mase m1 ,1
m2 , primul avind vlteza lni~ala v01 • Coefi•
clentul de frecare corpuri • plan este µ. Ciocnlrea lor perfect. plastics are loc
dupa timpul r. Afla~: a)viteza lnl~ali v02 a corpului 2, b)viteza u dupa ciocnire
,1.c)spa~ul s pareurs dupa clocnire. .
APLICATIE: d= 100 m: m1 = 4kg; m2 = 6 kg; v01 = 20 m/s: µ= 0,2; r= 4 s
R: v02 =: 13 m/s: u= 1,8 m/s; s= 0,81 m

,1
M.11.20.3. Trei sfere de mase m1, m2 m3 sint dispuse succesiv în Unie dreap-
ti. Prima sfera este lansata asupra lui m2 cu vlteza v1• Afla~ vlteza u3 imprimati
celai de a treia sfere. Ciocnlrlle sînt perfect elastice.
APLICATIE: m = 10 g; m2 = 20 g; m3 c 5 g; v = 3 m/s
1 1
R: u3 = 3,2 m/s

M.11.21.2. Doua sfere identice se mi,ca rectiliniu eu vitezele v1 ,1

v2 care
fac una cu alta unghiul a. Dupa ciocnirea lor perfect elastica sferele au vitezele
u1 ,1
u2• Afla~ unghiul /J între vitezele sferelor dupa ciocnire.
APLICATIE: v1 =4m/s; v2 =6m/s; a=30°; u1 =5m/s; u2 =3.v'3m/s
R: cos /J= 0,8

M.11.22.2. 0 bila. în mir;care cu viteza v1, ciocne,te perfect elastlc o bila identi-
ci aflata în repaus. Ciocnirea nu este riguros centrica. Afla~: a)unghiul a dintre
 113

vitezele bilelor .dupa ciocnire fi, b)viteza u2 a bllei 2 fi unghiurlle a 1 ti a 2

facL!te 'de vitezele bilelor cu v,daca viteza bllei 1 dupa ciocnire este u1 •
=
APLICATIE: v 1 = 10 m/s; u1 8 m/s ·
=
R: a= 90°; u2 6 m/s: cos a 1 =0,8; cos a 2 = 0,6

M.11.23.3. Sfera 1, aflata in mltcare uniformi, clocne,te perfect elastic sfera

,1
ldentica· 2 aflata în repaus. Dupa ciocnire sferele au vitezele u1 u2 eu unghlul
a intre ele. Afla~: a)unghiul /J dlntre tralectorla sferel 2 dupa ciocnlre fi traiecto-
rla sferei 1 inalnte de ciocnire ,1, b)viteza v 1 a sferel 1 inainte de ciocnire.
APLICATIE: u = u =5 m/s: a= 90°
R: p!:. 45'r,; v1 = 7;07 m/s

M.11.24.3. Doua corpuri de mase m1 fi m2 se mitca rectlllniu ~u vltezele v1

,1 v2
èare fac unghlul a una cu alta. Corpurile se ciocnesc perfect plastic.
Aflaf: a)viteza u dupa ciocnire, b)unghiul /J dintre vitezele u fi v1 ,1, c)pierderea
âE0 de anergie cinetica in urma ciocnirii. •
APLICATIE: m1 =2kg; m2= 1 kg; v1 = 1 m/s; v2 :::: 2 m/s; 80° a=
R: u= 1,155 m/s; tg /J= 0,577; âE0 = 1 J

M.11.25.3. Un corp A de masa m coboara a·ccelerat pe un plan inclina~ de

unghi a. Corpul pleaci de la inal~mea h eu viteza inipla v0 • Cind ajunge ta
baza planului inclinat corpul A r,1
continua mi,carea pe un plan orizontal ,i,
dupa ce mai parcurge distanl8 d se ciocnette perfect plastic de corpul identic
B aflat în repaus. Dupa ciocnire corpul AB parcurge distants necunoscuta D .
pe planul orizontal pini la oprlre. Coeficientul de frecare corpuri - plan este
peste tot µ. Aflaf: a)viteza v a corpului A la baza planului înclinat, b)distan1&
D fi, c)forta F,. paraleli cu planul înclinat, care ar trebui sa actïoneze asupra
corpului A pentru ca acesta si se opreasca la baza planulul înclinat (o.j.-1973).
APLICATIE: m= 1 kg; a= 30°; h= 10 m; Vo= 3 m/s; d= 12,5 m; µ= 0,2/./3:
. g= 10m/s2 · ·

R: v=13m/s; D=15,17m; F=4,225N

M .11.26.2. Un glonte de masi m love,te de jos in sus cu viteza v un corp

de masa M(> m) aflat in repaus fi ramine înfipt in el. Afla~: a)timpul -r de
urcare pini la înal~mea maxima a sistemului corp - glonte ,1, b)cildura a
degajati prin ciocnire {a-1986). ·
APLICATIE: m= 10 g; v= 300 m/s; M= 1 kg; g= 10 m/s2
R: -r= 0,3 s; Q= 445,5 J .

M.11.27.3; Dintr-o arma se trag de la sol, vertical in sus, dooa gloante cu

viteza v0 fiecare, al doilea la timpul T dupa prlmul. Afla~: a)la ce înal~me h
fali de sol se întTinesc gloan\9le ,1.
b)valorile u 1 ,1
u2 s;i sensurile vitezelor
 114

gloantelor imedlat dupa clocnlrea lor perfect elastici fi centrais (a-198O).

APLICATIE: v0 = 300 m/s; i-= 1 min
A: h= 182 m; u1 = u2 = 3 m/s

M.11.28.3. Se arunca de pe sol. vertical în sus. un corp de masi rri, cu viteza

v1 ,;i. dupa timpul i-, un al doilea corp de masi m2 eu vlteza v2• Afla~: a)în~1;mea
maxima H la care ajunge corpul 1 fi energia potenfali E corespunzatoare,
b)dupa ce tlmp î de la aruncarea corpului ·1 are .loc clo~nlrea corpurilor ,1
· la ce înal~me h ,;i, .c)viteza u a sistemului imediat dupa ciocnirea presupusa
perfect plastica (a-1979).
APLICATIE: m1=47Og; v 1=2Om/s: i-=2s; m2=3Og; v2=1OOm/s: g=1Om/s2
A: Hi::20m: E =94J; T=2.2s; h=19.8m; U=4m/s
. p

M .11.29.4. Doua corpuri de mase m1 fi m2 sînt aruncate din acela,;I loc de

pe sol. vertical în sus, eu vitezele lnijale v01 fi, respectiv, v02, al doilea la
tlmpul i- dupa primul. Corpurile se ciocnesc perfect plastic fn aer.' Afla~: a)viteza
ini~ali u a corpului format prin ciocnire, b)caldura Q dezvoltati în urma ciocniril
fi. c)între ce valori ar trebui sa fie cuprins i- pentru ca ciocnirea corpurilor
sa aiba loc la o înal~me ~ h (a-1984).
APLICATIE: . m, = 1 kg: m2 = 0,5 kg; V01 = 65 m/s: V02 = 100 m/s: fC::: 7 s:
h= 180 m: g= 10 m/s2
R: u=1Om/s; Q=1,84kJ; 2ssr:s7s

M.11.30.2. 0 sfera cade liber de la înàl,mea h pe un plan orizontal. Ciocnirile

sînt perfect elastice. Aeprezentaj grafic viteza sferei în functïe de timp. Timpul
cît dureaza clocnirlle se neglijeazi.

M.11.31.3. Doua sfere cad liber pe un plan orizontal. de la înaljmile H fil,

, respectiv, h(< H), a doua eu timpul necunoscut t0 mai tîrzlu ca prima. Clocnirile
sferelor eu planul sînt perfect elastice. Timpul cft dureaza aceste ciocniri se
neglijeaza. Sferele nu se ciocnesc intre ele in timpul mifcirii. Dupa un anumit
timp vitezele sferelor coincid ca marime fi sens. Afla~: a}timpul t0 fi, b)timpul
i- fn care vitezele se men~n egale ca marime ,1 au acelafl sens.
APLICATIE: H= 44 cm; h= 11 cm
R: a)t0 = 0,3 s: 0,6 s; o.9 s: etc.; b}i-= 0,3 s

M.11.32.5. O minge de masa m cade liber de la înal~mea h. Dupa flecare

lovire a podelei viteza mingii reprezinta fractiunea k din viteza dlnainte de
clocnire. Timpul de contact cu podeaua reprezinti frao~unea f din tlmpul de
cldere respectiv. Afla~: a}timpul T pina la oprirea definitiva ,1, b}caldura totali
Q dega]ati.
APLICATIE: m= 100 g; h= 54,5 cm; k= 0.9; f= O.2
A: T= 7 s; Q= 0.534 J
 115

M.11.33.3. 0 bila aruncaJi eu .viteza .v dlntr-un punct aflat fntre doui plane
verticale paralele ravine in acelafl punct dup~ ce suferi n reflexli elastlce pe
cale doua plane. Distania dintre plane este L. AJta~ unghiul de aruncare a.
APLICATIE: v= 4•./5 m/s; n= 3; L= "3 m; g= 10 m/s2
R: a=30°

M.11.34.3. Doua corpuri de mase m, = m2 ::::: m, aflate la aceeafi înil~me H tata

de sol ,1 la distania d unul de altul, sînt lansate simultan unul spre altul eu
vitezete orizontaJe v01 = v02 = v0. Afla~: a)tlmpul T de la lansare ,1 fnal~mea h
là care.se ciocnesc corpurile, b)viteza u a corpului format ciocnirea fiind perfect
plastlca si, c)càldura a degajatà in urma clocnirii (a-1985).
APLICATIE: m= 1 kg; H= 5 m; d= 8 m; v0 = 10 m/s; g= 10 m/s2
R: r= 0,4 s; h= 4,2 m; u= 4 m/s; Q= 100 J

M.11.35.5. 0 sferà careia Ise Imprima viteza orizontali v0 cade d~ la fnil~mea

h pe un plan orizontal. Se produce o clocnlre prln care. sfera plerde o parte
din anergie astfel încît raportul dintre componenta verticali a vitezel dupa
ciocnire ,1 valoarea el înalnte de ciocnire este k(< 1). Afla~ distania L, pe
orlzontal~. de la locul de aruncare la locul la care sariturile .sferei înceteaza.
Durata cipcnlrilor se neglijeaza.
APLICATIE: v0 = 1 m/s; h= 19,6m; k=0,5
R: L=6m

M.11.36.3. Un corp mie alunecà pe un plan înclinat de unghi a fi lungime

L. Dupa paràsirea planulul încllnat corpul cade pe un plan orizontaJ situat la
distant,a h (pe vertlcalà) de baza planulul înclinat. Frecirile se neglijeaza. Afla~
înal~mèa maxima H la care urci · acest corp dupa• clocnlrea perfect elastlci
CU . planul orizontal.
APLICATIE: a= 30°; L= 16 cm; h= 20 cm
R: H=0,22m

M.11.37.3. 0 bila suspendatà de un fir ldeal dé lunglme L se afli la fnil~mea

h deasupra unui plan orizontal. ana este deviata eu unghlul /J fata de verticale
,1 lasatà libers. Cind firul face unghiul à(< /J) cu verticala,. el se rupe. _Afla~
inàl~mea H la care se va ridica bila dupa clocnirea perfect elastici eu planul.
APLICATIE: L= 32 cm; h= 18 cm; /J= 90°; _a=. 60°
R: H= 0,46 m

M.11.38.3. 0 bila love11te eu viteza v0 , sub unghiul de incidenta a un plan

arŒontal neted fi pierde prin ciocnire o fra~une f din energia sa clnetici.
Aflaf la ce distanta d bila va lovi din nou mesa (o.r.-1985).
APLICATIE: v0 = 4,9 m/s; a= 30°; f= 0, 11
R: d= 1,96 m
 118

· M.11.39.3. Afla~ sub ce unghl a fata de orizontala trebule

aruncati o bila de la baza unui plan fnclinat de unghÎ {J
pentru ca dupa ciocnirea perfect elastlci cu planul înclinat
bila sa ravina în punctul de lansare.
APLICATIE: /J= 30°
R: tg a= 2,887
1
M.11.40.3. Afla~ de la ce înalfme h, fata de baza ori- 1
__ ,
1 C
zontala BD a unui plan înctinat BC de unghi a, cade o
. bila èare, dupa ciocnirea perfect elastlci cu planul în
punctul A, AB= d, ajunge în B.
APLICATIE: aie 30°; d= 2 m
B
L-Y
' a A
D
R: h= 1,5m

M.U-.41.3. 0 sferi cade liber de la o anumiti înilfme pe .

1
un plan _încllnat de unghi a. La baza planulul înclinat se
•
I
1
f
afla un ecran vertical cu o deschldere la înil~mea h. Afla~ ~
de l_a ce înil~me H, misurata din punctul A, trebùle si l h
cada sfera pe planul înclinat în punctul A,· situat la distanta .
d de ecran, pentru ca dupa ciocnirea perfect elastica cu d
planul inclinat sa treaca prin orificiul din ecran.
APLICATIE: a= 15°; h= 23 cm; d= 20 cm
R: H=0,29cm

M.11.42.3. 0 bila de masi m1, zburînd eu viteza orizon-

tali v1, clocne,te perfect elastic o prisme echilateri de
masa m2 aflati in repaus pe un plan orizontal firi frecare.
Dupa ciocnire bila zboara vertical în sus. Afla, vitezele
u1 fri u2 ale bilai ,;i, respectlv, prismei dupa ciocnire.
APLICATIE: m1 = 0, 1 kg; v1 = 10 m/s; m2 = 0,5 kg
R: u1 =8,9 m/s; u2 = 2 m/s

M.11.43.3. 0 bila de masi m ciocne,te orizontal, perfect elastlc, un plan incll-

nat dé ·masi M ,1 rlco,;eaza vertical in sus. Afla~ la c~ înil~me h se rldlci
bila daca planul înclinat capàta dupa ciocnlre o vitezi u.
APLICATIE: m= 2 kg; M= 9,8 kg; u= 2 m/s
R: h=3,9m

M.11.44.3. Dlntr-un tun de masi M care aluneci liber pe un plan încllnat de

unghl a fi a pareurs o dlstanta D, se trage un proiectll de masi m( «M) in
dir~e orlzontali. Coeficientul de frecare tun - plan este µ. Afla~ ce vitezi V
trebuie sa aibi proiectilul pentru ca tunul si se opreasci în momentul în care
 117

proiectilul iese din '9ava tunului (o.r.-1973).

APLICATIE: M= 200 kg; a= 30°; D= 2 m; m= 1 kg; µ= 0, 1; g= 10 m/s2
R: V=9~9m/s

M.11.45.4. De la baza unui plan încllnat de unghl ·a 91 lunglme L este lansat

în sus pe plan un corp. Simultan, din vîrful planulul înclinat este lasat sa alunece
liber pe plan al doilea corp eu masa de n ori mai mica decît a prlmului corp.
Frecàrile se neglijeazà. Aflaj: a)viteza lnijali v0 a primuluf corp pentru ca dupa
ciocnirea perfect plastlcà ansamblul ob~nut sà ajungà la vîrful planuluf înclfnat
eu viteza vJ2. b)timpul T1 dupa care se întilnesc corpurlle ,1. c)dupi ce timp
T2 de la ciocnire ansamblul ajunge in vîrful planului înclinat.
APLICATIE: a== 30°; L= (17,5/3) m/s; n= 2; g= 10 m/s2
A: v0 = 14 m/s; T1 = 0.42 s; T2 = 0,06-s

M.11.46.4. De la baza unui plan inclfnat de unghi a fi lungime L este lansat

in sus pe plan. eu viteza inipala vO un corp de masà m1• Accelera~a sa la
urcare este egala in marime cu accelera~a gravita~onala. Simultan, dln vîrful
planului înclinat este lasat liber pe plan un corp de masà m2• Coeficientul de
frecar& eu planul este acelai;i pentru ambele corpurl. Côrpurile se ciocnesc
perfect plastic. Aflap viteza lor v la baza plan_ului inclinat (o.r.-1977).
APLICATIE: a= 45°; L= 2.7~ m; v0 = 4.9 m/s; m1 = 1 kg; m2 = 2 kg
R: v= 3.06 m/s

M.11.47.4. Oin vîrful unui plan înclinat de unghi a fi lunglme L se lanseaza

în jos pe plan un corp de masa m1 eu viteza inipala v01 • Dupa un timp necunos-
cut oarecare este tansat de la baza planului inclinat, in sus pe plan, un corp
de masa m2 eu viteza inipala v02• Coeficientul de frecare corpurl - plan este
µ. Afla~: a)caldura Q degajata prin ciocnirea plastici a corpûrilor ,1, b)ce dlstan-
18 maxima h. masurata pe verticala de la vîrful planului înclinat, atlnge slstemut.
de corpuri dupa ciocnire (o.r.:-1981).
APLICATIE: a= 30°; L= 17 m; m1 = 5 kg; v01 = 1 m/s; m2 = 6 kg; v02 = 22 ,n/s;
µ= 6/(5."3): g= 10 m/s2
R: 0= 165J; h=31.25cm

M.11.48.4. Un saculet eu fiini alunecà pe un plan fnclinat de unghl a ,;i ajunge

la baza planului eu viteza v0 • Pianu! fnclinat se continua eu un plan orizontal
pe care coeficientul de frecare este µ. Aràta~ ·ci sàculetul continua mi,carea
pe planul orizontal daca timpul de ciocnlre I' al saculelLJlul eu planul orizontal
verifica rela~a

I' g (1ïi •cos a -

< vo sin a )
(o.r.-1986).
118

M.11.49.2. Un om înàrmat sta pe o sanie 8fezata pe gheat,a. Coeficientul de

frecare sanie -gheata esteµ. Masa omulul, sanlel fi armei este M. Omul trage
orlzontal un glonte de masa m fi vitezi lnlfali v0 • Afla,: a)spa~ul S pareurs
de sanie pina la oprire ,1, b)sub ce unghi a fata de orizontala ar trebui tras
glontele pentru ca spa~ul pareurs de sanie sa fie S/2.
APLICATIE: µ= 0,01; M= 80 kg; m= 50 g; v0 = 800 m/s
R: S= 1,275 m; a= 45°

M.11.50.3. Un tan, instalat pe o platforma orizontali ce se deplaseaza pe

fine fira frecare, are l9ava înclinata la unghiul a fata de orizontali. Masa ini,ala
a platformel tunului ,1 prolectilelor este M. Masa unui prolectil este m, iar viteza
sa inïtïala tata ,de sol este v0 • Viteza inifala a platformei este u0 • Tragerea se
face rn sensu! de mers al platformei. Afla~: a)viteza u a platformei dupa ce
s-au tras n proiectile, b)numirul N de proiectile care trebuie trase pentru opri-
rea platformei ,1, c)numarul N' de prolectile care ar trebui trase pentru. ca
platforma si atlngi viteza u0 daca lnl~al s-ar afla în repaus. ·
APLICATIE: a= 60°; M= 5 t; m= 10 kg; v0 = 100 m/s; u0 = 6 m/s; n= 10
R: U= 5, 1 m/s; N= 60; N'= 54

M.11.51.4. Cînd vlteza de deplasare a unui vagon scade la valoarea v, dln

el se trage, în sens contrar sensului în care se mi,ca vagonul, ùn prolectll
cu viteza c fata de sol. Ca urmare vagonul Îfi va mari viteza la valoarea necu-
noscuti v'. Mh;carea vagonulul este frînati numai de ·frecare. Este necesar
sa se traga cite un proiectll la fiecare lnterval de timp I' pentru ca viteza vagonu-
lui sa creasca iar pîna la v' fi sa nu scadi sub valoarea v. Masa proiectilelor
lansate scade mereu, masa prolectilului N fiind.1/n din masa primului proiectil.
Afla,: a)legea de varia,e a masei m a proiectilelor, b)coeficlentul de frecare
m ,1, c)spa~ul S pareurs de vagon în tlmpul i-. lndlca~e: ln(1 + x)=x, x << 1.
APLICATIE: v= 10 m/s; c= 1700 m/s; i-= 30 s; N= 200; n= 10; g= 10 m/s2
R: mk =m,n· lk• 1)llN• 1); µ= 0,067; S= 596,5 m

M.11.s2.2. Un obuz de masi M zboara eu vlteza v. La un moment dat el

explodeazi in doua fragmente. Unul dlntre ele are masa m, ,1 continua sa
se mlfte înainte, pe aceea,1 direqe, eu viteza v,. Afla~: ,a)vlteza v2 a celui
de al dollea fragment fi, b)varla~a 6E0 a energlel clnetice ca urmare a exploziei.
APLICATIE: M = 70 kg; v= 300 m/s; m1 = 30 kg; v1 = 500 m/s
R: v2 = 150 m/s; 6E0 = 1,05 MJ

M.11.53.3. De un punct A este suspendata ca in Figura 9 epru-

beti de masa M, închlsi cu un dop de mass m ,1 con~nind
citeva picituri de eter. Prin încalzlrea eprubetei dopul zboarë
sub aqunea presiunii exercitate de vaporil de eter. Afla~ eu
ce viteza orizontali minima V trebuie sa zboare_ dopul pentru
 119

ca eprubeta sa
efectueze o rota~e completi în Jurul punctulul A dacl ea este
susperidata a)printr-o tija ideala de lungime L sau, b)printr-un fir ldeal de
lungime L. ·
APLICATIE: M::z 100 g; m= 10 g; L::z 1 m
R: v.= 62,6 m/s; Vb= 70 m/s
--
M.11.54.4. Un prolectil c~re ·explodeazi în punctul superior al traJectoriei, la
înil~mea H, se desface în doua pi'1i egale, fiecare primlnd un lmpuls vertical.
Dupi timpul I' de la explozie una dln pi'1i cade pe -sol la distanta d de lo~ul
lansarll proiectllului. Rezistenta aerului se neglljeazi. Afla, la ce distanti L(> d)
va cadea. a doua parte a proiectilului.
APLICATIE: H= 20 m; r= 1 s; d= 200 m; g= 10 m/s2
R: Lc400m

M.11.55.4. ûn corp este aruncat de pe sol, vertical în sus, cu viteza ini~ali

v0 • La timpul i- 1 de la lansare, un om aflat .la locul lansirii aude zgomotul
exploziei corpulul. lansat Viteza sunetului în aer este c. La tlmupl T 2 de la
lansare cade pe sol în chlar -punctul de lansare un fragment de masi egala
cu jumitat~a. masel corpului lansat. Afla~ la çe tlmp T de la lansare ajunge
la sol cealalti jumatate a corpulul.
·APLICATIE: v0 =93m/s; i- 1 =6s; c=340m/s; r 2°10s; g=10m/s2
-R: T= 33,2 s

M.11.56.5. Un proiectil, lansat cu viteza v0 s_ub unghiul a deasupra orizontalei,

explodeaza la înil~mea necunoscuti. h rupîndu-se în doua buca, care ajung
simultan pe sol, una. din ele cu viteza v chiar in locul de unde a. fost lansat
proiectilul. -Rezistenta aerului se neglijeaza. Afla~ inal~mea h.
APLICATIE: vO= 400 m/s: a= 30~; v= 250. m/s; g= 10 m/s2
R: h= 1687 m

M.11.57.2. Distanta dintre doua barci de mase m1 ,1m2 aflate în repaus pe

un lac este d. De un cablu ideal, legat de o barci, se trage din cealalti ba~ci.
Afla~ distantele d 1 91 d2 ·parcurse de barci pîna la intnnirea lor.
APLIC~TIE: m,=180kg; m2=220kg; d=200m
R: d 1 = 110 m; d2 = 90 m

M.11.58.2. Trei bàrci de masi M flecare aluneca una dupi alta pe suprafata
unui lac cu viteza VO fiecare. La un moment dat din barca din mijloc se arunca
slmultan în barca din tata t;i rn cea din spate cite un sac de masi m, eu vi-
teza v fata de barca dln .mljloc. Afla, vitezele finale v,, v2 fi v3 ale bircilgr.
=
APLICATIE: M= 90 kg; V0 10 m/s; m= 10 kg; v= 2 m/s
R: v1 == 10.2 m/s; v2 = 10 m/s; v3 = 9,8 m/s
120
M.11.59.3. Trel bircl de masa M fiecare alun~ci una dupi alta pe suprafata
unui lac eu viteza VO fiecare. La un mome!1t dat dln barca din mijloc se arunci
dol saci de masi m fiecare, cu viteza v fats de barca din mljloc, primul în
barça din fats ,1, apoi, al doilea in barca din spate. Afla~ vltezele finale v;,
v2 fi v3 ale barcilor.
APLICATIE: M= 90 kg; V0 = 10 m/s: m= 10 kg; v= 2 m/s
R: v,= 10,2 m/s: v2 = 10,036 m/s; v3 = 9,775 m/s
M.11.60.4. La cela doua capete ale unel barcl de masa M, aflati in repaus
pe un lac, stau dol pescari de mase 1111 fi m2 (< m1) .la dlstanta s un~I de
r,1
altul. Pescarii schimbi locurlle. Afla, pe ce distants d se va deplasa centrul
de masa al barcil fata de poz,a ini,ali. Consldera, ca in ml,carea sa barca
antreneaza f% dln masa de apa dezlocuita (o.J.-1976) ..
APLICATIE: M= 140 kg; m1;: 70 kg; m2 = 40 kg; s::::i 2 m; f%::::i 20%
R: d=0,2m .

M.11.61.4. 0 barca de masi M fi lungime L sti pe suprafata unul lac. Un

· om de masi m se deplaseazi uniform de la un capat al barcii la·celalalt capat.
AflaJ distan\a d parcursa de barci rn timpul in care omul parcurge distanta
Lin barca.
APLICATIE: M= 160 kg; L= 3,6 m: m= 75 kg
R: d= 1,15 m

M.11.62.3. o sfera, cazînd liber de la înal~mea h, ciocne,te 1

1
perfect elastlc, rn punctul A, un plan inclinat de unghi a 1

~
aflat in ml,;care rectilinie unlformi cu viteza orlzontali v.
Afla~ la ce distant,i D de punctul A va avea loc urmatoaréa
ciocnire dintre sferi ,i planul inclinat.
APLICATIE: h= 4,9 m; a= 45°; v= 9,8 m/s
R: D=55,4m

M.11.63.4. 0 molecula de mass m, aflati într-un cilindru cu piston, se mi,ca

avînd viteza v, ,1
ajunge din urmi pistonul, care se mi,;ca avînd viteza v2
( <<v1), de care se ciocne,te frontal perfect elastic. Afla~: a)varia~a AE0 a·ener-
giei cinetice a moleculei ,1, b)varla~a Ap a impulsului ei .rn urma ciocnirii.
APLICATIE: m= 5.10" 26 kg; V= 1
500 m/s; V= 1 m/s
. R: AE = • s.10· 23 J; Ap= • s.10-ilkg.m/s
0 .

M.11.64.4. Pe un plan orizontal se afli dol peref masivi, paraleli fi perpen-

diculari pe plan. Unul este flx, altul mobil cu viteza u normali pe suprafata
sa. O bila çu viteza ini~ala vO perpandiculara pe pare~ se ml,;ca fari frecare
pe planul orizontal între cei doi pare~. ciocnlndu-se perfect elastlc de ace,;tia.
Aflap: a)viteza finala v a bilai fi, b)numarul N de ciocniri ale bilei eu peretele
 121

mobil (a-1990).
APLICATIE: u=0,19m/s; v0 r:::i872m/s
A: V:% 0, 1 m/s; N= 2295

M.11.85.2. Afla~ de cite ori este mai mare viteza pe care o capàtà un corp
aflat fn repaus dupa ciocnlrea sa perfect elastlcà de càtre un corp cu masi
mai mare decit viteza _pe care ar cipàta-o corpul daci ciocnlrea ar fi perfect
plastlcà.
A: n=-2

M.11.68.2. Doi patinatori de mase m1 fi m2 , fnîndu-se de capetele unei sforl,

stau pe gheata unul în fa1& celuilalt. Primul din el fncepe sà tragà de sfoarà
scurtînd-o cu viteza u. Frecirlle se neglijeaza. Afla~ eu ce viteze v1 fi, respeçtlv,
v2 se vor mit;ca patinatorll (o.j.-1978).
APLICATIE: m1 = 70 kg; m2 = 50 kg; u=_ 1,2 m/s
A: v1 = 0,5 m/s; v2 =0,7 m/s

M.11.67.3. Un proiectil de masa m, deplasîndu-se orizontal eu vlteza v1 , straba-

te un bloc de -lemn de masa M, aflat ini~al în repaus pe un plan orizontal ;fi
iese din acesta eu viteza v1'. Deplasarea bloculul în tlmpul interae\iunn eu pro-
lectilul este neglijabila. Distan1& parcursa de bloc pîna la oprire este d. Afla~:
a)coeflcientul de frecare bloc - planµ, b)energia clnetici âE01 plerduta de pro-
iectil ,1, c)energia cinetica E0 a blocului imediat dupa trecerea prolectilulul (a-
1985). . '
APLICATIE: m= 2 g; vt = 500 m/s; M= 1 kg; v1'= 100 m/s; . d= 20 cm;
g= 10 m/s2 ' ·

1
A: µ=0,16; âE01 g240J; E0 =0,32J

M.11.68.2. Un vagon de masa m1 se deplaseaza pe o cale ferata orizontala

cu viteza ini~ala v0• Dupa timpul i- el se ciocne,te fi se cupleazà cu al doilea
vagon de masa m2 aflat in repaus. in tlmpur mif;càrii asupra flecarui vagon
ac~oneazi o forts de frecare. egala cu a n • a pane dln greutatea vagonului
respectiv. Afla~: a)viteza v1 a primului vagon înalnte de clocnlre, b)vlteza u a
vagoanelor cuplate, lmediat dupa ciocnire, c)cildura Q degajati prin ciocnire
t;I, d)dupa ce timp T de la blocnire se opresc corpurlle cuplate t;i distants d .
parcursà de ele pîna· la op~lre (a-1986).
APLICATIE: m1 =10t; v0 =10mfs; i-=10s; m2 =20t; n=98
A: v1 = 9 m/s; u= 3 m/s: Qa 270 kJ; T= 30s; d= 45 m

M.11.69.3. O mat;ini de masi M se mi,cà uniform ca s û

rezultat al azvîrliril din ea a unui jet de apà de sec~une
S t;i vltezi u. Se presupune ci M >> m, unde m este
J;--~-z-/4-~-».-r;;;
. masa apel azvîrlite in timpul mi,carii. Densit~tea apei
122

este p. Aflaf coeflcientul de frecare µ dlntre ro~le matinii fi sol.

APLICATIE: M=100kg; S=4,9cm2; u=20m/s; p=1000kg/m3 .
R: µ=0,2

M.11.70.3. 0 placi omogeni AB, de lun-

gtme L ,1 masi M, eu un oprltor în B fi~at
rlgl.d de placi, se afla pe .un plan orlzontal. ~~ V
· ,J7
:" ·
Coeficientul de frecare placi • plan este µ. / ~ ·M .
Pe placi este lansati, de la A spre B, o - - - - - - - - - -
sferi de masi m care se mi,ci uniform eu
viteza v. in B sfera se clocne,te perfect elastic de opritor. Afla,: a)viteza v'
a sferei fi viteza u a placii dùpa ciocnire, b)dupa ëe timp i-1 de la ciocnire
se opre,ie placa, c)dupa ce timp i-2 de la ciocnlre sfera cade de pe placi
,1 d)momentul i- în carè sfera trace, dupi ciocnire, pe la jumatatea plicll (o.r.-
1974).
APLICATIE: L= 2 m; M = 4 kg; µ = 0, 1; m= 2 kg; v= 6 m/s; g= 10 m/s2
R: v'=2m/s; u=4m/s; i-1=4s;.T2 =0,343s; -r=0,169s
M.11 ~71.3. Un resort ide al de constants de elasticitate k este a,ezat vertical,
fixat la capitul inferior ,;t are a,;ezat pe capitiJI superior un taler a)de masi
neglijabili, b)de masa m0 • Se lasi r.i cadi pe taler o bila de ceara de masi
m, care se lipe,;te de acesta. in urma clocnirll deformarea maxima a resortului
este x. Afla, de la ce inal~me h fata de taler a cazut bila.
APLIÔATIE: k= 600 ~/m; m0 = 0,2 kg; m= 0,4 kg; x= 0, 1 m; g= 10 m/s2
R: h•= 0,65 m: hb = 0,907 m

M.11.72.4. Doua corpuri de mase m1 ,;I m2 sint legate printr•

un resort ldeal d~ constants de elastlcitate k ,;i a,ezate pe
un plan orizontal ca in Figura. Afla~ de la ce înlil~me h trebuie
sa cadi un corp de mas_i m3 ~ntru ca in ·urma ciocniril
lui a)perfect elastice, respectiv, b)perfect plastice eu corpul
m2 , corpul m1 si s,e desprindi de pe planul orizontal.
APLICATIE: m1 = 3 kg; m2 = 2 kg; k::a 100 N/m; m3 = 8 kg
R: h. ~ 0,24 m; hb ~ 0,8 m

M.11.73.4. La capatul liber al unui resort ldeal vertical de constanti de elastici-

tate k este fixat un platan de masi m1 pe care se afli un corp de masi m2 •
Platanul este coborit sub a~unea unei forte constante F, apoi este lisat liber.
Frecarea cu aerul se neglijeazi. Afla~ la ce înil~mi h .fi H ver ajunge platanul
,1, respectlv, corpul tata de pozl~a Ier dln momentul desprinderll corpulul de
platan (o,j,-1986).
APLICATIE: k= 100 N/m; m1 = m2 = 1 kg; f:::: 30 N; g= 10 m/s2
R: h= 8,7 cm: H= 12,5 cm
 123

M.11.74.3. Un glonte de masi m ciocnei;te orizon-

tal un corp de masa M, a,ezat pe un plan orizontal m L J d ,
fi legat de un resort orizontal de constants de elas- ; ; ? ; » ; . / / ~
ticitate k fixat de un perete. Coeficientul de frecare
corp-plan esteµ. Afla,: a)viteza v1 a glontelui m daca în urma ciocnirii el
ramîne in corpul M, lar resortul se comprima -eu âX ,;I, b)vlteza v2 a glontelui,
daca în urma ciocnlrll perfect elastice cu corpul M, el sare înapoi iar resortul
se comprima cu Ax.
APLICATIE: m=1Og; M=1OOg; k=1OON/m;,µ=O,1; Ax=O,1 m
· R: v, = 33,52 m/s; v2= 17,56 m/s
M.11.75.3. Pe un plan. orizontal se gasesc doua corpur.l de mase m1 ,1 m2
între care se afla un resort comprlmat. în urma destinderll resortului corpurile
devin libere. Prlmul corp parcurge pîni la oprire un spaJu S1 în timpul I',.
Afla,: a)vltezele v01 fi v02 ale corpurilor la începutul mifcirii lor llbere, b) spaJul
S2 pareurs de al dollea corp pîna la oprire, coeficientul de frecare corpuri -
plan µ ,,. d)distanta D dintre corpuri dupa timpul I' de la pornire.
APLICATIE: m,= 100 g; m2= 160 g; s,= 1 m: I',= 3 s; 'l':Z 1 s
· R: v01 =O,67m/s: v02 =O,42m/s: S2=O,39m; µ=0,023; D:.sO,86m

M.11.76.*. Trei bile de mase m,, m2 (necunoscuti) 'ii m3 sînt a,ezate tn ordine,
in Unie dreapti, pe un plan orizontal tara frec~e. Se imprima primai bile viteza
v,. Ea ciocne,te bila a doua, iar aceasta clocne,te apoi bila a trela. Ciocnirile
sînt p~rfect elastice. Afla,: a)pentru ce masi m2 a bilai a doua .bila a treia
va avea viteza maxima fi, b)aceasta vitezi maxima vM.
APLICATIE: m,= 9 kg; m3 = 4 kg; v1= 10 m/s .
R: m2= 6 kg: vM= 14,4 m/s

M.11.77.*. Doua corpurl diferitese mifca uniform pe aceea,l·dlrectie, în acelafi

sens, cu viteze de marimi diferite. Arata, ci, daci in urma ciocnirli corpurilor
pierderea de anergie a sistemului celor doua corpurl este maxima atunci
ciocnirea a fost perfect plastics (dupa ciocnire corpurile au aceea,1 viteza).

M.11.78.4. O bila de-lemn de masi M este suspendata de un fir. Un glonte

de masi m strapunge bila daca viteza sa este ~ v0. Afla,: a)vlteza u a bilai
daca viteza glontelul este v= n.v0 fi, b)pentru ce vlteza v' a glontelul viteza
bilai este maxima (o.r.-1983).
APLICATIE: M=1 kg; m=2Og; v0=2OOm/s; n=2
R: u= 1,05 m/s; v'= v0 ·

M.11.7-9.4. Doua plane înclinate de unghiuri a, ,1 a 2(>a 1) sint unite printr-un

plan orizontal. De pe prlmul plan înclinat, de la .rnalpmea H, este lisat sa alune-
ce tari vitezi lnl,ala un corp mie de masi m. Coeficientul de frecare corp -
124

plan înclinat este µ 1 • ·

1. Se presupune pa acest corp m lavette planul ~
orizontal de doua ori fi ci a treia ciocnire o ~ ·
are cu al doilea plan înclinat chiar la baza lui. ~.,-//~
Clocnirile sînt perfect elastice. Afla~: a)înàl~mea
maxima h pe c_are o atinge corpul dupa clocnirea cu aJ ~Hea plan. înclinat,
b)dlstanta d fata de B la care corpul întnnette planul orlzontal, dupa ciocnirea
cu al doilea plan înclinat, è)lmpulsul p transmis de corp planului orizontal în
cazul de la punctul (b) fi, d)lunglmea L a planului .orizontal.
2. Presupunem ca planele sînt racordate prin miel arce de cerc. Afla~ la ce·
înaflime h' ajunge corpul pe al doilea plan înclinat. Coeficlentul de frecare corp
- plan orizontal esteµ= 0, iar cel cu al doilea plan înclinat este µ 2 (o.r.-1974).
APLICATIE: a 1 = 30°; al= 60°; H= 4 m; m= 10 g; µ 1 = 1/(2•./3); µ 2 = 1/./i;
g= 10 m/s
R: h= 0,5 m; d= 3,46 m; -P= 6,3.10"2 kg.r,i/s; L= 6,93 m: h'= 1,5 m
.
,i
M.11.80.5. Un fascicul paralel de particule identice, fiecare de masi m vitezi
v în direc~a fasc!cululul, lavette perpendicular o placa masiva care se m1,c1
.

în aceea,1 direc~e cu viteza u. Concentra,a particulelor în fascicul este n. 0

fraqune f din ele sînt absorbite de placa, tar restul sînt reflectate perfect elastic- ·
Afla~ presiunea p exercitati asupra peretèlui. ·
APLICATIE: m= 1 mg; v= 12 m/s: u= 2 m/s: n= 108 m4 ; f= 0,5
R: p= "15 kN/m 2 sau p::::: 29,4 kN/m 2 L

M.11.81.5. O haltera formati din dou~ bile identice legate

prlntr-o tija ideali de lungime L cade în pozi~e orizontala de
la înal~mea h dupa care una din bile clocne,te perfect elastlc
marglnea unei mesa. Afla, distanta D parcursa de haltera de
la ciocnire pîna cînd a doua bila love,te peretele vertical al
1
mesel.
APLICATIE: l= 0,8 m; h= 1 m
R: D=0,394m

t)
 125

12. ECHILIBRUL MÈCANiC. CENTRUL DE MASA

M.12.01.2. Un corp de masa m, fixat la capitul B al unei tlje ldeale AB de

lungime L articulati in A, este depl11sat sub ac~unea unei forte orizontale necu-
noscute F la distania d de vertlcala coboriti dln A. Afla~: a)foria F ,1, b)ten-
siunea T din tija.
APLICATIE: m= 112 g; L= 20 cm; d= 12 cm
R: F-= 0,82 N; T= 1,37 N

M.12.02.2. De un punct A se atîrni prln doua fire !deale

AB t;i AC o tija ideala BC. De capatul B se atirni un
corp de masa m. Afla, masa mx a corpulul atirnat deC ..,._ _ _ _ _..
capatul C daca tija ramine orizontala, firul AB face un-
ghiul a eu verticala fi unghiul n/2 eu firul AC.
APLICATIE: m=10kg; a=30°
R: mx F (10/3) kg

M.12.03.2. Pe .o mas3 orizontali sînt praètlcate trei orlficil

in punctele A, B t;i C care formeazi un triunghl lsoscel
de baza BC= L. Prin aceste orlficll sînt trecute trel flre
ideale înnodate împreuna rn· M, deasupra mesei, ca în Fi-
gura. Sub masa, de capatul firului care trace prln A este
atirnata o stera de diametru d 1 fi densitate p 1, larde cape-
tale flrelor care trec prin B fi C sînt atîrnate doua stere
identice, de diametre d2 fi densitate p 2 • Atla~ lungimea h
la echlllbru a segmentului MD.
APLICATIE: L= 35 cm; d1 = 5 cm; pi= 7,8 g/cm3 ; d2 = 8 cm; p 2 = 8,9 g/cm 3
R: h= 1,9cm

M.12.04.2. Un dise omogen de mesa m fi razi R este suspendat orlzontal

cu ajutorul a trei tire ideale de lunglme L flecare suspendate Tn acela9i punct.
Afla~ tensiunea· T in tire.
APLICATIE: m= 20 kg; R= 0,3 m: L= 0,5 m
R: T= 8~,7 N

M.12.05.3. o stera de masa m se sprljlni pe·doua suprafete u_a2

formind cu orizontala unghiurlle a 1 lfl a 2 ca în Figura. Fre-
carile se neglijeaza. Afla~ fortele N1 91 N2 eu care sfera apasa
pe cale doua supratete.
APLICATIE: m= 5 kg; a 1 = 30°; a 2 = 15°
R: N1 =17,88N; N2 =34,75N
126

M.12.06.3. Doua fol'l9 sint reprezentate în marlme ,i d i - A ~ B2

1
recJe de vectorii A1 B1 ,1 A2 B2 , ca in Figura. Ar_ata~ _ca \__ _ , B
rezultanta lor este reprezentata în marlme ,1 dlrect1e de A \
81
,1
dublul vectorul_ui AB, punctele A B filnd, respectiv. mij- ~
loa~le segmentelor A1A2 ,i 8 18 2• _

M.12.07.2. Un flr ldeal de lunglme L se rupe daca de unul din capetele sale
se atîrna un corp de o anumita greutate. Pentru a suspenda de flr un corp
avind o greutate de ri orl mal mare se fixeaza capetele firului _in punctele A
,1 B situate pe à aceea,1 orizontala, AB= d, iar corpul mal greu se fixeaza
la mijlocul firului. Afla~ pentru ce valoare a lui n se rupe firul în acest caz
(o.j.-1979).
APLICATIE: L= 1,2 m; d= 0,72 m
R: n= 1,536

,1
M.12.08.2. Un tir ldeal este fixat in A este trecut peste ~
scripetele fix ldeal din B. La capatul liber al flrulul se
atirna greutatea necunoscuta G, lar in punctul C un ait
corp de greutate G1• Slstemul se afla in echilibru. Afla~: G
a)greutatea G astfel incit tensiunea din flrul AC sa fie 1
de n ori mai mare decît in firul BC, lar unghiul ACB sa alba valoarea n/2,
b)tensiunea T din AC fi, c)forta F care ac~oneaza asupra scripetelul B.
APLICATIE: G1 = 180 N; n= 2
R: G= 80,5 N; Tc:_161 N; F= 136,9 N

M.12.09.2. Un fir·ABCD este prlns cu un capat în punc-

tul A. in B este suspendat un corp de greutate P. iar .
în C firul trace peste un scripete ldeal flx. La capatul
n•
_ 1a _
D al firului atirna un corp de greutate G. La echllibru B D G
unghiul CAB are valoarea /J. Afla~: a)mirimea unghiului P
a fil, b)tenslunea T in firul AB.
APLICATIE: P=== 10.V3 N; G= 10 N; /J= 60°
R: a= 30°; T= 10 N
M.12.10.2. Un fir legat in A poarta in B o greutate A..,__ _ _ _ _ _,..
necunoscuta P. trece in C peste un sèripete ideal flx
fi este intlns de o greutate necunoscuta G la capitul a
sau liber. Greutatea P se afla pe perpendlculara ridi-
cati pe mijlocul segmentului AC, AC= d. Se dau AB=
BC= a. Afla~ raportul r::: P/Q la echilibru.
APLICATIE: d= 8 cm; a= 5 cm
R_: r= 1·,2
 127

M.12.11.3. Pe un tir, suspendat în doua punçte A fi

B, poate aluneca tara frecare un lnel. de greutate G
de care este prins un ait tir trecut _peste un cui în D
fi avind atirnat la celalalt capit un corp de greutate
necunoscuta P. Afla~: a)valoarea lui P pentru care firul
face unghlul a in A fi unghiul n/2 în C ,1. b)tensiunile
T1 fi T2 în cazul in care firele AC ,1 BC sînt legate separat de inelul C, în
absenl8 lui P.
APLICATIE: G= 100 N; a=30°
R: P= 26,79 N; T1 = 50 N; T2 = 86,6 N

M.12.12.3. in punctul B este suspendata o greutate.

Tijele AB fi BC sint ide_ale. Se dau unghiurile a fi /J.
Afla~ raportul r= T/Tb al tensiunllor din tija AB in cela
doua sltuaJI din Figura.
APLCATIE: a= 30°; /J= 60° ·
R: r=2 a) b)
M.12.13.3. Doua tire ideale identice AB sint ~nute sub
unghiu! necunoscut a eu ajutorul unul ait.tir (.linla punc- A~
tata în Figura) care trace prin inelele B de greutate -~),..-- • .J~
'P fiecare ,1 care are-la capete doua corpuri, de greuta- ., ,.' '~ -
te G fiecare, ai;ezate pe plane înclinate de unghi e. ' , ~
Afla,: a)unghiul a fi, b)tensiunea Tin firul AB. 8?Tn/m/ll/~
APLICATIE: P= 10 N; G= 100 N; 8= 30°
R~ tg a= 5, 18; T =35, 7 N

M.12.14.3. Un cadru rigid de sîrma in forma de triunghl, A

ABC, este a,ezat in plàn vertical. Se dau unghlurile a L ~ _
fi /J. Pè laturile AB fi AC aluneca tara frecare' doua bile m ~
de ma~e m1 fi m2 legate intre ele·· printr-un tir ideal, ca ~
in Figura. Firul este mai scurt decit latura ac. Afla,: 8 · C
a)Ùrighiul ,, format de fir eu ~1atura AB la _echllibrù fi, b)tensiunea T în tir în
acest caz.
APLICATIE: a= /J= 45°; m1 = 1 kg; m2 =2 kg
R: tg y= 2; T= 15,49 N

. M.12.15.3. Patru tije ldeale AB, BC, CD fi DA, de

lungimi a, b, a fi, respectiv, b, b> a; se leaga ca
în Figura pentru- a forma' un cadru dreptunghlular ca- s~----~D__,.F
re se fixeaza apol printr-o alti tlja subJre' legati între
B ,1 O. Cadru~ se poate roti în plan ~ertical in jurul

G
128

punctului A care este fix. Aplicind in C greutatea G, lar în D fo'18 orlzontala

necunoscuta F tlja BD se men~ne orlzontala. Afla~: a)forta F ,1. b}tenslunea
Tin tija BD.
APLICATIE: G= 100 N; a= 0,5 m: b= 1 m
R: F= 150 N; T= 50 N

M.12.16.2. o bila omogena de masa m se sprljlna pe un perete vertical neted,

fara frecari, fiind suspendata cu un fir prins de perete ,1 care face unghlul
a, cu verticala. Afla~. la echilibru: a)tensiunea T în fir ,1. b)reac~unea N a
peretelui.
APLICATIE: m= 10 kg; a= 30°
R: T= 113, 16 N; N= 56,58 N

M.12.17.2. o bila omogena de masa mse sprljlna pe un plan înclinat de unghl

a. Bila este suspendata cu ajutorul unui flr ldeal care face unghlul /J eu vertlcala.
Afla~. la echilibru: a)tensiunea T în flr ,1. b)reac~unea N a planulul încllnat.
APLICATIE: m= 10 kg; a= 60°; /J.= 30°
R: T= 84,87 N: N= 49 N

M.12.18.3. O bila de masa m, suspendata de un fir ldeal

de lungime L. este sprijiniti firi frecare în lnteriorul unel
calote semisferlce de razi R. Afla~ tensiunea T în tir.
APLICATIE: m= Y3 kg; L= R
R: T=9,8 N

M.12.19.4. Un corp de masi m se sprijfna fars frecare

pe o caleta semisferici de raza R. Corpul este men~nut
la echilibru în punctul A printr-un fir ideal trecut peste
scripetele ideal .fix S fi avind la celalalt capit un corp
de masi necunoscuti m1• Se di unghiul a. Afla~: a)
masa m1 ,i reac~unea N a calotel. b)reaqunea N, în
A .imediat dupa ruperea firului, c)valoarea maxima Nmu a reaqunii calotel d~pa
ruperea firulul ,1. d)ce viteza v trebuie imprimata corpului în A. în momentul
ruperii firului, astfel încit el sa se opreasca în C.
APLICATIE: m= 3,46 kg; A= 0,94 m; a= 60°
R: m, =. 2 kg; N= 19,58 N; Nr=29,36 N; Nmu =42,99 N; v= 3,99 m/s

M.12.20.3. Peste scripetete ideat S este trecut un fir lde~I •

m
avînd la capete corpuri de mase m1 fi m2 • Corpul 2 poate
culisa fari frecare pe tlja verticale AB. Se lasa liber corpul
m2 in punctul A, AS= d. Afla~: a)distanta maxima ~ par-.
cursa de corpul m2 pe tija, b)distanta x0 de la A la pozi~a
de echilibru a corpului m2 fi, c)forta F exercitata la echilibru
 129

asupra scripetelui S.
APLICATIE: m1 = 2 kg; m2 = 1 kg; d= 0,6 m
R: xM= 0,8 m; x0 =0,346 m; F= 33,95 N

M.12.21.4. Afla~ cu ce forta verticala F trebule apasata ~ - . ,

pana 1 de masi neglijablla ,1
unghi 8 pentru a scoate
2
pana 2 de masa m. Unghlul de frecare este peste tot fl '
'P· .
APLICATIE: 8° 45°; m= 1 kg; ,p= 15°
R: F= 63,3 N

M.12.22.1. O rigta omogena AB este moblla în jurul unel axe orizontale care
trece prln centrul sau O. in punctul M, aftat la jumatatea distante! AO ·se a,eazi
un corp de greutate G1 • Afla~ ce greutate G2 trebule atirnati in punctul B
pentru a men~ne rigla orizontala.
APLICATIE: G1 c 10 N
R: G2 =5N

M.12.23.1 . .Fie bara omogena BC, de greutate G ,1 t'

tungime L, rezemata in A ca în Figura. Afla~. în func~e
de x= BA, forta verticali F care trebuie si ac~oneze
la echllibru in B pentru a men~ne bara orizontali.
B G' A
t::==:=1i:==A==
C

APLICATIE: G= 40 N; L= 1 m; x= 0,8 m .
R: F= 15 N

M.12.24.1. Pîrghia unei balante are brate neegale, ca in

Figura.• Punind un corp pe un platan.pîrghla se·echllibreaza
cînd se puna greutate G1 pe al doilea platan. ~unînd corpul
pe al doilea platan, pentru echilibrare trebuie pusa greutatea
T
G2 (> G1) pe primul platan. Afla~ greutatea ·G a corpulul.
APLICATIE: G1 =36 N; G2 = 39 N •
R: G=37,47 N

M.12.25.1. Pa unul din talerele unei balante eu. brate neegale, aflata ini~al în
echlllbru, se a,eaza un corp de masa necunoscuti m ,1, pentru a pistra echili-
brul, pe celalalt taler se Sfjeaza un corp de masa m1 • Schlmbînd corpurile
între ele se pastreaza echilibrul balantei daci la corpul de masa m1 se adaugi
un corp de masa m2 • Afla~ masa m ,(a-1976).
APLICATIE: m1 c 1,6 kg; m2 = 4,8 kg
R: m=3,2kg

,1
M.12.26.2. O bari omogena de masi m .iunglme L este rldlcata cu doua
fringhii. verticale fixate una la un capat, iar cealalti la distania d de celalalt
 130

capat. fn timpul rldlcarli bara ra mine orizontala. Afla~ tensiunlle T1 ,1 T2 din

cele doua fringhll. ·
APLICATIE: m= 900 kg; L= 10 m; d= 1 m; g= 10 m/s2
R: T1 =4kN; T2 =5kN

M.12.27.2. o bara omogena AB, AB= L, de densltate liniara A. are fixate la

capetele A ,1 B corpurl de mase M fi, respectiv, m( < M). Bara se suspende
în punctul C ,1 este în echllibru_. Afla~ distants d= AC •
. APLlCATIE: L= 2 m; A= 5 kg/m; M= 6 kg; m= 4 kg
R: d=0,9 m

M.12.28.2. O bara omogena AB de lungime L fi greutate G se sprijlna în

punctele C ,1 D sltuate la dlstantele Le fi ~ de capetele A ,1, respectlv, B.
Afla~ reac~unile Ne ,1
N0 în punctele de sprijin.
APLICATIE: L=5m; G=100N; L0 =2m; L0 =fm
R: Ne= 75 N; N0 = 25 N
M.12.29.2. O bara AB de lungime L fi masa neglija- -L
bila se sprijlna în pozl~e orlzontala în punctele B , 1
C situate la distanta d unul de altul, ca în Figura.
De capatul A al barel se atîrna un corp de greutate
G. Afla~ reaeliunlle N8 ,1
Ne in punctele de sprijin.
APLICATIE: L= 1,2 m; d= 0,5 m; G= 500 N
R: N8 =700 N; Ne= 1,2 kN

M.12.30.2. La mljlocul barel oniogene AB de mass m

este suspendat un scripete fix ldeal. La capetele firulul
ideal trecut peste scripete sînt suspendate corpurl de
mase m1 ,1 m2 ( < m1). Afla~ for19Ie de -reaqune NA ,1
,1
N8 care lau na,tere in reazemele A B daca a)sistemul
de corpuri m1 - m2 este imobil fi daca, b)sistemul celor
doua corpurl est~ lasat liber.
APLICATIE: m= 2 kg; m1 = 6 kg; m2 = 4 kg
R: a)NA= N8 = 58,8 N; b)NA= N8 =56,84 N

M.12.31.2. Doua corpurl de mase m1 ,1 m2 sînt suspen- A ~ BC

date prln_flre ldeale de capetele A fi Cale unettije ideale, ~ ~
la distantele AB= L1 t;I BC= L2 de punctul de sprijin B. m1 m
2
Corpul m2 este 8'ezat pe sol. Afla~ cu ce unghi minim
a trebuie devlat tata de verticala firul eu corpul m1 pentru '
ca la revenire corpul m2 sa se desprinda de sol.
APUCATIE: m1 = 2 kg; m2 = 3 kg;· L1 = 30 cm; L2 = 40 cm
R: a= 60°
 131

M.12.32.3. Pa bara omogena fi orizontala AB, suspen-

data la mijloc, AO= OB, se lasi sa cadi în A, de la A.===~::===:::1B
înil~mea h, bile de ma_s_i m flecare, cite n0 bile pe se- c2$;
cunda. Bllele _clocnesc bara perfect elastic. Afla, ce ma-
sa m1 trebuie .suspendata în punctul C al barei, OC= CB, astfel încît bara ·sa
ramîna orizontali.
APLICATll:: h= 1,225 m; m= 10 g; n0 = 20
R: m1 =0,4 kg

M.12.33. *. De ·la cape~ele AB ale unei bare omogene orlzontale de .masi m

fil lungime L, sprljinita în A ,1 B, pornesc slmultan unul spre altul doua mobile
de mase m1 ,1, respectlv, m2 • Primul mobil se mitci uniform accelerat cu acce-
lera~a a pornind dln repaus, lar al doilea se mitci uniform cu viteza v2 • Af,a~:
a)dupa ce timp i- reac~unea din capitul A al barei este maxima ,1, b)aceasta
valoare maxima NA.
APLICATIE: m=5kg; L=2m; m1 =3kg; m2 =2kg; a=0,25m/s2 ; v2 =0,75m/s
R: i-= 2 s; NA= 61,25 N

M.12.34.3. 0 tija cotita, omogena, de masa mare laturile ~

AO= a ,1 OB= b in unghi drept. De capetele tijei se atîrna
8
ai b -
greuta~le G1 fi G2• Tija se suspendi in O. Afla~. la echilibru, 1 8
unghlul a. A
APLICATIE: m= 10 kg; a= 1,5 m; b= 1 m: G1 =245 N; G iI2
G = 196 N 1
2
R: tg a= 0,5238
M.12.35.3. Trei oamenl transporta o grlnda de greutate G ,1 lunglme L. Unul
o sus~ne la un capit, lar ceilal~ dol au pus o pirghie la o anumiti distants
de celalalt capat , i au apucat de capetele el. AJI a~ distanta D li:1 care au a, ezat
pîrghia sub grinda, daci to~ fac eforturi egale. Se sprijina grinda orizontal
cu capetele pe doua suporturi fi se atîrna o greutate P la dlstanta d de capatul
dln dreapta. Afla~ reac~unile Nd fi N. exerc~ate de cale doua suporturl.
APLICATIE: G= 900 N; L= 4 m; P= 2 kN; d= 1 m
R: D= 1 m; N = 1950 N; N = 950 N
d • •

M.12.36.1.)Jn om ,ne o scînduri omogena de masi

m de un capat astfel incit scindura face unghiul a cu
orizontala. Afla~ mirlmea F a fortei exercitate de om
perpendicular pe scîndura.
APLICATIE: m=40kg; a=30°
R: F= 169,5 N
 132

M.12.37.2. O bara omogena de greutate. G i;I

. lunglme necunoscuti L este arttculatii ln capli- . • ~
tul A ,1 sprljinita pe reazemul C la distanta D
a•
de capatul. articulat. Capatul li ber. este tr.
un flr ldeal trecut peste un scrlpete fix ldeal
At; ½& ;
de
. L
D
N ,
4
·
astfel încît si faci unghluf a cu orizontala, de . G2 . G1
capatul firului fiind atirnat un corp de greutate ·
G1• La distanta d de A se atîrni de bara un corp de greutate G2• Afla~ fol'l8
verticala de reac~une N a_ reazemului C, conslderind bars orizontala.
APLICATIE: G= 250 N; D= 3U4: a= 45°; G1= 282 N; d= U4; G2 = 800 N
R: N=168N

M.12.38.3. O scindura de mass m este artlculata în

punctul A lar celalalt capat este prlns, printr-un fir !deal
trecut peste un scripete ldeal flx fi un resort ldeal de
constanta de elasticltate k, de punctul M ca în Figura.
Flrul face unghiul a cu orizontala. La echilibru scîndura
este orizontala. Afla~: a)alunglrea âx a resortulul, b)re-
ac,unea NA din articulafa A fi, c)unghiul /J ficut de N" eu orizontala.
APLICATIE: m= 20 kg; k= 104 N/m; a= 30°
R: âx==: 1,96 cm: NA= 196 N: /J= 30°
M.12.39.3. O scindura omogena AB de greutate G
,1 lunglme L, articulata in A fi tegata de tavan prin
firul ldeal DE care face unghiul a eu orizontala, DB=
d, este orizontala ,1 în B a~oneaza o fo'1i F orien-
tata eu unghiul /J sub orlzontala ca in Figura. Afla,:
a)reac~unea NA în articula~e. b)unghiul y facut de NA
eu orlzontala fi, c)tenslunea T in firul ·DE.
APLICATIE: G= 100 N; L= 4 m: a= 45°; d= 1 m; F= 100 N; /J= 60°
R: NA= 398,4 N; tgy== 0,0615; T= 421 N

M.12.40.3. 0 bara de greutate G ,1 lungime necu-

noscuta L, articulata in A, se sprijina în punctul ~
G, AC= f.L, pe un reazem. De capatul B al barel A C _ ,
este legat un fir ideal, trecut peste un scrlpete · B o
flx ldeal,1 avind atîrnat la capatul liber un corp m
de masa m. Fin.il face unghlul a eu orizontala. Bara este în echilibru. Afla~:
a)reac,unea N0 în C, b)amplitudinea 8 a osclla~ilor pendulului cînd corpul de
mass m penduleaza în planul determlnat de bara ,, tir astfel încît lunglmea
pendulului sa ramîna constanti fi, c)tensiunea T în fir corespunzind la amplitu-
dlnea maxima ,1, respectlv la trecerea prin pozi~a de echilibru (a-1974).
 133

APLICATIE: G= 10 N; f= 0,75;· m::::i 0,6 kg; a= 30°; g::: 10 m/s2

R: Ne= 3,33 N: 9= ~0°; Tm!=2,5 N; TM= 10 N

M.12.41.3. 0 scînduri AB, AB= L, de masi m, se

sprijini cu capitul A pe sol, capitul B filnd suspendat
de un sistem de scripe, ldeall ca rn Flguri. Scrlpetele
flx ·mare ·are raza A, iar scrlpetele flx mie are raza r.
Firete sînt ldeale. Afla~ la ce distants d de éapatul A
trebule a,ezat pe scîndura un corp de masi m ·pentru
a fne în echilibru corpul de masi M (a-1974).
APLICATIE: L=2m; m1 =3kg; A=15cm; r=5cm; m=40kg; M=210kg
R: d=0,Sm

M.12.42.1. Un cub de latura L ,1masa m se afli

pe un plan orlzontal linga un prag B ca fn Figura.
Aflaf la ce înal~me h trebuie apllcata o forts orizon-
tala .f ·p~ntru ca reac,unea normala a planulul în
pun~ul A sa se anuleze.
APLICATIE: L= 0,4 m; m= 40 kg; F= 400 N
R: h=0,196m

· M.12.43.2. O lad a eu dlmensiunile a ,1 b este trasi

orlzontal uniform de o forta oarecare sub unghiul necu-
noscut a eu orizontala. Coeficientul de frecare ladi - a
b
l t!; ~-
F

plan esteµ. Afta~ pentru ce valoare a lui a lada începe ))())7)7/)).

sa se ridice.
APLICATIE: a= 1 m; b= 2 m; µ= 0,4
R: tga=3
M.12.44.2. Pe o scara dubla de masi neglljabila, artlcu-
lata la capatul superior ,i avînd capetele inferi.oare legate
printr-un flr fdeal, se urci un om de masi m pîna la mljlo-
cul scirii. Unghiul format de fiecare laturà eu podeaua
este a. Frecirile se neglijeaza. Afta, tensiunea T din .fir.
APLICATIE: m=·&o kg; a= 60°
R: T=85N

M.12.45.3. 0 scari neuniformi de lunglme L sti tn echllibN sprljlniti de un

perete vertical formind unghiul a eu podeaua. Coeflcientul de frecare este µ
peste tot. Aflaf înalfmea- h la care se afla centNI de masi al scàril.
APLICATIE: Li:== 2 m; a= 45°; µ= 1/../i
R: h=0,96m
134

M.12.46.3. O scara uniforma este sprijlnita. de un perete. Coeficien~i de frecare

la alunecare sint µ 1 intre scara fi podea fi µ 2 între·scara fi perete. Afla~ unghlul
maxim a între scara ,1 podea pentru care scara mai aluneca (o.r.-1974).
APLICATIE: µ 1 = 0,2; µ 2 = 0, 1
A: tga= 2,45

M.12.47.3. 0 scara uniforma de masa m sprijinita de un perete fira frecari,

avînd capatul inferlor a,ezat pe o podea cu frecari, face unghiul a eu orizontala
,1 este in eci:tilibru. Afla~: a)forta F exercltati asupra capatului infeiior al scarii
t;i, b)unghiul fJ facut de F cu orizontala.
APLICATIE: m= 40 kg; a= 45°
A: F= 438 N; tg{J= 2

M.12.48.4. O scare de masa m, fi lunglme L se sprijlna pe un perete .vertical

tira frecari ·intr-un punct situat la înal~mea h tata de sol. Centrul de masa al
scarii este situat la o treime de bazi. Un. om de masi m0 se urci pini la
Jumatatea scarll. Coetlcientul de frecare scara - sol este µ. Afla~:. a)forta de
frecare F, scàra - sol t;I, b)fnal,mea maxima h1 la care poate _urca omul pe
scare fara ca ea sa alunece.
APLICATIE: m, = 50 kg; L= 6 m; h= 4,8 m; m0 = 80 kg; µ= 0,4 .
A: F1=416,5N; ~1=3,16m

M.12.49.4. Un om de masa m0 se urca pe o scara de masa m, t;i lungime

L sprijinita sub unghiul a de un perete vertical. Coeticientul de frecare la fiecare
capat al scarii _este µ. Afla~. pe ce distanta d poate urca omul pe scare fari
ca aceasta sa alunece.
APLICATIE: m0 ::::: 70 kg; m, 0 35 kg; L::::: 6 m; a::::: 45°; µ= 0,5
A: d=3,9m

M .12.50.3! 0 bara omogena AB de masa m, înclinata _ _ B

cu unghlul a fata de orizontala sus~ne printr-un fir ideal ~·~. M
un corp de masa M. Bara este ancorata in B de cablul ,,✓.- ~w
ideal BC care face unghiul /J eu orizontala. Afla~ ten- :,e;
siunea T in cablul BC.
APLICATIE: ,m= 10 kg; a= 45°; M= 100 kg; /J= 30°
A: Tc2,82kN

M.12.51.3. O bara omogena de greutate Geste ~nuta iri e c h i - ~

libru sub unghiul a cu orlzontala de un fir ideal de mijlocul --
caruia este atirnat un corp de greutate necunoscuti P. Firul P
face unghlul {J cu orizontala ca in Figura. Aflaj greutatea P. a , ~
 135

APLICATIE: G= 100 N; a= 60°; /l= 30°

R: P=50N

M.12.52.3. Un tablou de înil~me BC= d este prlns de un perete

vertical cu ajutorul unui tir ideal AC= L care, la echllibru, face unghiul
a cu peretele. Afla~ coeficientul de frecare minim µ între partea
inferioara a. tabloului fi perete.
APLICATIE: d= L; a= 75°
rc
~
R: µ= 0,8

M.12.53.3. O bara omogena de greutate G fi

lungime L este sprljinita ca în Figura într-un tant
de la~me d. La capatul B ac~oneaza fofla vertl-
·cala F. Afla~. la echilibru: a)unghiul a fac~t de
bara cu orizontala fi, b)reaClïunile NA fi Ne în A~=~
A fi C.
APLICATIE: G= 200 N; L= 4 m; F= 100 N; d= V3 m
R: a= 30°; NA= 173 N; Ne= 346 N

M.12.54.3. O bara omogena de greutate G fi lungime L

se sprijlna cu capatul A pe suprafata lnterioara a unui vas
cu forma emisferlca de raza r< L/2. Afla~: a)unghlul a facut
de bara cu orlzontala la echilibru fi, b)reac~unlle NA fi
N8 în A fi B.
APLICATIE: G= 200 N; L= 4 m; r= 1,5 m
R: cos a= 0,893; NA= 101 N; N8 = 133 N

M.12.55.3. Un cub este sprijinit pe un perete fari. freciri

formînd eu orizontala unghiul a, 0< a< 45°, ca în Figura. Afla~
coeficlentul de frecare cub - podea µ minlm necesar pentru
a oprl alunecarea cubului.
APLICATIE: a= 30°
R: µ=0,366

M.12.56.3. O bara omogena de greutate Geste .artlculata

la un capat, lar la celalalt capat se sprljina pe un caruclor
facînd unghiul. a eu verticala. Coeficientul de frecare bara 7
~
- carucior este µ. Frecarea ro~ - plan se neglijeaza. Afla~
forta orizontala minima F necesari deplasarii ciruciorului
a)spre stînga fi, respectiv, b)spre dreapta.
APLICATIE: G= 300 N; a= 45°; µ= 0,5
R: F• c 50 N; Fb c 150 N
136

M.12.57.4. O scînduri omogeni de masa m ,1 lungime L este a,ezata pe

un plan orizontal eu coeficientul de frecare la alunecare µ. La unul din capetele
scîndurii se aplici o forli orizontala, perpendlcular pe scîndura. Aflaf valoarea
minima F a acestei f0'19 necesara pentru ca scîndura sa se roteasca ,1,
b)distania x de la dreapta suport a fortei · F pîna la punctul in jurul caruia se
rotefte scîndura.
APLICATIE: m= 10 kg; L= V2 m; µ = 0, 1
R: F= 4,06 N; x= 1 m

M.12.58.2. Dol cilindri solidari, coaxial!, de mase M fi

m( < M) fil razele bazelor A fi, respectiv, r(< A) se a- ~
,eazi, ca în Figura, pe un plan înclinat de unghl necu-
noscut a. Peste cllindrul de razi r este înfaturat un
· a m1
fir ldeal la capitul caruia este atîrnat un corp de masi
m,. Sistemul este în echilibtul. Afla, unghlul a.
APLICATIE: M = 25 kg; m= 15 kg; A= 0,4 m; r:::: 0,2 m; m1 = 20 kg
R: sin a= 1/6

M.12.59.3 . .Pe un plan înclinat se afla o sfera care

se sprijlna de un cilindru fix avînd raza de n ori mal
. P:_a
. n.r

mica decît cea a sferei. Afla, pentru ce unghl a al

planului înclinat sfera nu tr~oe peste cillndru.
APLICATIE: n= 3
R: a~ 60°

M.12.60.2. Afla, ce valoare minima Fm trebufe sa aiba ~ ·

,1
forta orizontala aplicata axului rofi de masa m raza
R. F h
R dln Figura pentru ca roata sa urce pragul de înalf-
me h.
APLICATIE: m== 10 kg; A= 50 cm; h== 10 cm
R: Fm=73,5 N

M.12.61.4. Într-o placa de masa M, a,ezata pe un

plan orizontal, se taie o adîncitura sferlci de razi
R ,1 adîncime h in care se lntroduce o sferi de
aceeatl _razi fi masa ·m ca in Figura. Frecirlle se h
neglljeaza. Aflaf ce masa minima m1 trebule sa
alba corpul attrnat de firul ldeal trecut peste scrlpe- m1
tele ldeal fil fixat de placa pentru ca în timpul
mitcarii placii sfera sa iasa din adîncituri.
APLICATIE: M= 600 g; A= 17 cm; h= 2 cm; m= 100 g
R: m1 =0,8kg
 137

M.12.62.4. O tiji uniformi se afli în lnterlorul unei sfere goale. Lunglmea tljel
este egali cu raza sferei, lar coeflcle~tul de frecare la alunecare este µ. Aflaf
ce unghl maxim a fata de orlzontali poate avea tija.
APLICATIE: µ= 0,2
R: tg a= 0,2703
M.12.63.3. Un corp de masi m este-suspendat ca in Figura.
Se dau AB= d ,;I AC= h. Corpul m se afli la înal,mea H P 1 B
fat,a de sol. Aflaf: a)fortele F1 fi F2 ce se exerciti datorità ·
greuti~I corpului m în bara BC fi în cablul AB, b)timpul T
în care corpul ajunge la sol fii viteza v cu care atinge solul · m
dacà flrul de sus,nere se rupe ,;i, c)la ce înal,me H' fat,a
de sol -energia cinetica a corpului este egali cu o frac,une C
f dln energia lui poten,ala in acel moment, fîlisurati fat,a
de sol (a-1976).
APLICATIE: m::: 40 kg; d= 0,3 m; h= 0,4 m; H= 10 m; f= 0,25
R: F1 =500N; F2 =300N; T=1,41 s; v=14,14m/s; H'=Bm

M.12.64.2. Un automobil avînd centrul de masa la înàl,mea h ,1

dlstan1B d
între rof se mi,ci pe o curbi de raza R. Afla, viteza minima v la care se
rastoarni automobilul.
APLICATIE: h= 1 m; d= 1,5 m; A= 130 m
R: vc30,9 m/s ~
M.12.65.2. Pe o tiji ideali sînt fixate doua bile de mase m1 a d
2
fil m2 la distantele d 1 fil d2 de capatul superior al tijei. Tija
se rote,te cu viteza unghiulara "' în jurul axai verticale care ··
tre~e prln capatul superior al tijel. Afla, unghiul de deviere "' . _ ..
à al tij~I fat,a de verticali.
APLICATIE: m1 = 0,2 kg; m2 = 0,1 kg; d 1 = 0,2 m; d2 = 0,5 m; "'= 7,31 r~d/s
R: a=60° ..

M.12.66.3. 0 tiji ldeala de lunglme Leste faxata rigid sub unghiul

a de un ax vertical. La capatul lnferlor al tijel este prinsi o bila
de masi m. Sistemul se rote,te cu tura,a n. Afla~: a) reac,unea
Nb a bilei asupra. tljei ,1
unghlul /J facut de · Nb eu orlzontala,
.oh
b)momentul MN al lui Nb fat,a de punctul O de fixare pe ax ,1,
c)pentru ce perioada de rotafe T0 momentul MN este egal cu
<pœ ~
zero. ·
APLICATIE: L= 0,5 m; a= 30°; me 0, 1 kg; n= 60 rot/min
R: Nb= 1,39 N; /J= 45°; MN= 0,18 N.m; T0 = 1,32 s
138
M.12.67.1. 0 bara de lungime Leste formata prln sudarea a doua buci, de
luriglmi egale fi de mase m1 fi, respectlv, m2• Aflaf distanta d de la sudura
la centrul de masa al barel.
APLICATIE: L= 0,6 m; m1 = 10 kg; m2 =20 kg
R: d= 0,05m

M.12.68.2. Dintr-un punct situat la înal,mea h tata de· sol se lasa sa cadi
liber un corp fi,. simultan se lanseaza orizontal cu viteza vO un corp identlc
cu prlmul. Aflaf: a)dependenta de timp a pozi,el centrului de masa al slstemulul
format de cele doua corpurl, x(t) fi y(t) ,1.
b)ecua,a traiectoriei centrului de
masë, y= f(x).
APLICATIE: h= 1280 m; v0 = 80 m/s ,
R: x(t)= 40.t; y(t)= 1280- 4,9.t2; yu 1280- 0,003.x2

M.12.69.3. Peste un scrlpete ideal fix este trecut un fir ideal avînd legate la
capete doua corpuri de mase m1 fi m2 (> m1). Se lasa sistemul liber. Afla,:
a)accelera,a a0 M a centrulul de masa al celor doua corpuri ,1.b)dlferenta âF
dlntre apasarea scrlpetelul asupra axului sau cînd este blocat fi cînd sistemul
este lbat liber (o.r.-1982).
m
APLICATIE: 1 = 100 g; mf 200 g
R: a0 M= 1,09 m/s ; âF= 0,327 N

M.12. 70.2. Fie placa omogena OAB din Figura. Se dau

catetele a fi b. ~fla, coordonatele x0 fi yO ate centrului
el de masa.
APLICATIE: a= 1,2 m; b:::: 1,8 m
R: x0 = 0,4 m; y 0 = 0,6 m

M.12.71.3. Fie o placa omogena de forma unul triunghi oarecare. ArataJ ca:
a)punctul de intersecJe a doua dintre mediane împarte pe fiecare din ele în
segmente avînd lungimile egale eu 1/3 fi, respectiv, 2/3 din lunglmea medianei
respective, b)cele trei mediane se intersecteaza toate într-un acelatl punct fi,
c)centrul de greutate al placli este situat în punctul de intersec,e a celer trei
mediane.

M.12. 72.2. Fie placa omogena din Figura. Afla, ra-

portul r= h/L între înal,mea h a paf'lii triunghiulare fi
lungimea L a par,i dreptungt:iice astfel încit sus-
pendînd placa în punctul A linia BC sa ramîna ori--
zontala.
R: r=-./3

M.12.73.3. Fie o place omogena avînd forma din Figuri. Se dau a fi h.

 139

Afla~: a)pozi1ia centrului de masa al placii fi, b)ce

relape trebule sa existe între a , i h pentru ca, sus-
pendati in punctul A placa sa rimîni nemi,cati.
APLICATIE: a= 4 cm; h= 8 cm
R: x0 =1/3cm; y 0 =2cm; a=h/V3

M.12.74.3. Dintr-o placa omogena avînd forma unui trlunghl lsoscel ABC, de
înalpme h, se decupeaza un triunghl BDC, punctul D aflîndu-se pe medlatoarea
AD' a bazei BC. Atlap distanta d= DO' astfel încit centrul de masa al figurii
ramase· sa fie in punctul D.
APLICATIE: h= 1,2 m
R: d=0,6m
M.12.75.3. Afla~ coordonatele centrului de masa la
placfl omogene ha,urate din Figura. Se dau raza A a
dlsculul fi înalpmea h a dreptunghiulul.
APLICATIE: A= 10 cm; h= 6 cm
R: x0 = - 0,78 cm; y 0 = - 0,585 cm

M.12.76.3. într-un dise Ômogen de raza R se face o gaurs circulari de raza

r(< A/2). Centrul· O' al gaurii de afla la distants A/2 de centrul O al dlscului.
Aflap distanta x0 = CO de la O la centrul de masa C al corpulul obpnut dupa
realizarea gaurii.
APUCATIE: A= 50 cm; r= 5 cm
R: xC = 2,5.10-3 m

M.12.77.5. Aflap coordonatele centrului de masa al unei

sîrme omogene îndoite ca in Figura în forma unui semicerc
de razi A. X
APLICATIE: R= 47, 1 cm
R: x0 = 0,3 m: y O === O cm
M.12.78.5. Aflap coordonatele centrulul de masa al unei
placi omogene avind forma unei jumatip de dise de raza
A.
APLICATIE: R= 47, 1 cm
R: x0 = 0,2 cm; y 0 = 0 cm

M.12.79.5. Aflap coordonatele centrului de masi al unel

plici omogene avind forma unui sector clrcular de raza
A fi unghi la centru 2.a.
YUdi
~
APLICATIE: A= 1 m; a=n/2
R: X0 = 4/(3n) ,m: y 0 = 0 m . 8
~40

M.12.80.5. Afla~ coordonatele œntrulul de masi aJ unel A

placl omogene (hw;ur.ata în Figura) avînd forma un~I seg~ ~ ~~}
ment de cerc de razi A fil unghl la centru 2a; OE :( ~- -
APLICATIE: R:.: 1 m; a= n/2 , '',
R: xo=4/(3n) m; yo= O m ' B
 141

13. ATRACTIE UNIVERSA~. SATELITI.

MOMENTUL CINETIC.
.
,1 .
M.13.01.1. Se dau raza medle RP densltatea medie pale Pamîntului ,;i cons-:
· tanta ~ a atractfei universale. Afla~ accelera~a gravitajonali g0 la suprafata
Pamîntuluh _
APLICATIE: RP= 6370 km; p= 5,51 kg/m 3 ; K= 6,67._10·11 N.m2/kg2
. R: g0 = 9,8 m/s2 . ·

M.13.02.1. Se dau raza RL a Lunli, raza RP a Pamîntu,lui fi accelerafa gravitajo-

nala Sp la suprafata Pamîntulul. Densitatea medie a Lunii este o fractïu~e f
din densitatea medie_ a Pamîntulul. Afla~ accelerafa gravita~onala g~ la suprafata
Lunli. · · . .
APLICATIE: RL = 1738 km; Rpi::: 6400 km: gp= 9,8 m/s2: .~ 0,61
2
R: gL i::: 1,62 m/s . .

· M.13.03.1. _M~sa planetel ·Neptun este de p ori mai mare decit masa Pamîntulul,
· iar raza sa este de n orl mal mare dectl raza Pamîntului. Acceléra,a gravita,o-
nala la suprafata Pimîntulul este 9p• ·Aflaf ac~elera~a gravita~onali gN la supra-
_. fata planetel Neptun. ·
APLICATIE: p= 17,23; n= 3,76; 9p= 9,8 m/s2
· R: gNi::: 11,9 m/s2 . ·

M.13.04.2. De_nsitatea medle a unel pla_nete este o fractf µne 11 dln densitatea
. media a Pamîntului, lar diametrul el este o fraqune f2 dln diametrul Pamîntului.
Accelera,a gravita,onali la suprafata ·Pimintulul este 9p• Aflaf accelera~a g
la suprafata acestei planete .
. APLICATIE: f 1=•0,5: f2 =0,1: 9p=9,8m/s2
R: g= 0,49 m/s2 .

.M.13.05.3. Cunoscînd durata T a anulul, distanta D între Pamînt fil Soare fil
unghlul a sub care se vede de pe Pimînt discul solar, afla~ accelera~a gravita,-
onala 98 la suprafata Soarelul (o.j.-1980).
APLICATIE: T=3,16.107 s: D= 15.1010 m: a=32'
R: g 8 ;:: 273,8 m/s2

M.13.06.2. Afla~ accelera~a gravita,onali g ·,a o altitudine egala eu n raze

terestr~ într-un loc în care accelera~a gtavita~onala la nivelul solului este _g0•
APLICATIE: n= 2; g0 :::;; 9,8 m/sz ·
R: .g= 1,09 m/s2 ·
142

M.13.07.1. Luna are raza, R. Accelera~a gravita~onala la suprafats Lunii este

gL. Afla~ ce greutate G are pe Luna la niv~lul solului fi. respectiv. la înal~mea
h tata de solul lunar, un corp de. masa m. ·
2
APLICATIE: R= 1740 km; gL = 1,6 m/s ; h= 100 km; rri= 1600 kg
R: G1 = 2,56 kN; G2 = 2,~9 ~N
M.13.08.3. Afla~ la ce altitudine h deasupra unui pol greutatea unui corp este
aceea,i ca la ecuator la nivelul solului pentru o planetà. de razi ff., .d~nsitate
media p ,; perioada de ré>ta~e T. · ·
APLICATIE: A= 4000 km; p= 3.92 g/cm 3 ; T= 2 h 47 min
R: h= 1000 km

M.13.09~1. Perioadà de revolu~e a lui Jupiter fn jurul Soarelui este de n ori

mai mare decît ·cea a Pimîntulul. Orbitale planetelor se considera a fi clrculare.
Distants Pamint -·soare este d. Afla, distants Jupiter - Scare O.
APLICATIE: n=.12; d= 15. 107 km
R: D=7,86.108 km
M.13.-10.3.· La·ecuatorul unei planete de densitate medie_p corpurile ctntaresc
de n orl mal pu~n decil la poÎi. · Se· da· constanta atrac~el universalê K._ Afla~
perloada proprie de rota~e a planetel (o:J.-1984).
3
APLICATIE: p= 3,14 g/cm ; n= 3; K= 6,67.10"11 N.m 2/kg2
R: T = 2 h 17 min

M.13.11.3. Distants Pamint - Luna este egala cu N raze terestre iar r~portul
mas_elor e~te M,IML= k. Afla~ _ la cite (n)'"raze terestre de la suprafats 1:>amîntului
cîmpul gravitajonal rezultant al Pamîntului ,1 Lunii este nul. ·
APLICATiE: N= 60; k= 81 . .
R: n=53,1
M .13.12.3. Un corp de masa m1 se afla la distants D de un· ait corp de masa

d~ de corpul m1 ,i
m2 • Aflap intensitatea r a cîmpului gravita~onal î~tr-un p~r,ct situa~ 1~ distants

atracpei universale K.
la distants d2 de corpul m2 (c:!1 + d2> D). Se da constants

APLICATIE: m = 800 kg; D= 0,25 m; m2 = 600 ·kg; d = 0,2 m; d = 0, 14 m;

1 1 2
K= 6,67. 10·11 N.m 2/kg 2 .
R: r= 2,4.10"8 N/kg
M.13.13.3. Doua corpuri punctiforme avînd raportul maselor k( < 1) se afla la
distants 2R unul de altul. Pe dreapta ce une,te cale doui corpuri se plaseaza
un al treilea corp de masa necunoscuta m. Aflap rn ce punct corpul al treilea
se afla în echllibru. Aceeaf i întrebare daca al trellea corp se poate deplasa
pe un cerc de razà A, prlmele doua corpuri fiind fixate la capetele unui
 143

dlametru.
APLICATIE: ka 8/27; R= 5,675 m
A: 1)x1= 4 m fata de corpul de mass mai mica;
2)dreapta .mm2 face unghiul a eu dlametrul m1m2 , tg a= 2/3
:\ .
M.13.14.3. Doua stele db mase m1 i,i m2 se mii,ca pe orbite circulare concen-
trlce astfel înctt distanta d dintre centrale lor de masa, pe orice direcfe care
trece prin centrul de rotafe, ramîne constants. Se da constanta atracfel unl-
versale K. Aflaf: a)distantele d 1 Jil d 2 de la stele la centrul lor comun de rota,e
,1, b)perioada lor T de rotafe.
APLICATIE: m1 = 2.1028 kg; m2 = 1028 kg; ·d= 6.109 km; K= 8~7.10"11 N.m2/kg2
A: d1 :::: 2. 109 km; d2 : i 4.109 km; T= 573 h \
' . \
M.13.15.3. Doua stele se rotesc cu vltezele constante v 1 t;l v2 Th jurul centrulul
comun de masa. Perioada lor de mlt;care este T. Se da constanta atracfel
universale K. Aflaf: a)masele m1 fi m2 ale stelelor t;i, b)dlstanta d dintre ele
(o.r.-1981 ).
APLICATIE: v 1 =25km/s: v2 c:.150km/s: T=100h; K=6,67.10" 11 N.m2/kg2
A: m1 = 2.m2 =24, 17.1028 kg; d= 4,3.108 km .

M.13.16.4. intr-o sfera maslva omogena de mass M t;i razi R se executs o

cavitate sferlci de raza R/2 tangents la suprafata sferei maslve. Se da cons-
tanta atracf ei universale K. Aflaf forta de interacf une gravltaf onala dintre corpul
rezultat ,1 un punct material de masa m aflat la distanta x=z n.R (n> 1.) de
0

centrul sferei masive, pe dreapta care une,te centrul acesteia eu centrul cavl-
taf l.
APLICATIE: M= 100 kg; A= 1 m; m= 1Îcg; n= 100; K= 6,67.10"11 N.m2/kg2
A: F = 5, 79.10·13 N sau F = 5,96.10·13 N

M.13.17.*. Un punct material de masa m se afla pe axul unui inel de r;azi

R, la distanta necunoscuta x de centrul inelului. lnelul este din sîrmi eu se'c1f u-
nea circulara de raza r fil avînd densitatea p. Se di constanta atraC1fei univer-
sale K. Aflaf: a)pentru ce distanta x forta de lnteraC1fune gravitafonala !lnel -
punct materlal are valoarea maxima fi, b)valqarea maxima FM a acéstel forte.
APLICATIE: m= 1 kg; R= 1 m: i':::: 1 cm: p= 7800 kg/m3 ; K= 6,67.10"11 N.m2/kg2
A: x= 0,707 m; FM= 395.10·1_2 N
M.-13.18.3. Un corp de masa m este ridicat uniform de la suprafata, Pamîntulul
pîna la altitudinea H. Raza Pamîntului este R. Aflaf lucrul mecanic L efectuat.
APLICATIE: mg 75 k'g; H= 630 km: -R=_ 6370 km ~\
A: L= 421,4 MJ

M.13.19.3. Aflaf: a)lucrul mecanlc L necesar rldicarii unul corp de masi m

144
de la suprafal8 Pamîntulul pîna într-un punct unde greutatea corpulul este eu
o fractiune f mai mica decît la suprafa1B, Pamîntulul ,1, b)la ce înal~me h a
fost ridicat corpul. Se dau raza RP a Pamîntului ,1
accelera,a gravita,onala
g0 la suprafal8 Pamîntulul.
APLICATIE: m= 60 kg; fez 1~; AP= 6370 km; g0 = 9,8 m/s2
R: L= 18,73 MJ; h= 31,85 km

M.13.20.3. Se arunca un corp, pe vertlcala, de la suprafal8 Pamîntulul, eu

viteza inl,ali v0• Raza Pamîntului este RP. Accelera,a gravita,onala la suprafata
Pimîntulul este g0 • Frecarile fi rota,a Pimîntulul se neglijeaza. Afla, la ce
înal,me h urca acel corp.
APLICATIE: v0 = 5 km/s; RP= 6400 km; g0 = 9,8 m/s2
R: h= 1594 km

M.13.21.3. Afla, expresia energiei poten,ale Ep a unul corp de masa m plasat

in cîmpul gravita~onal generat de un corp de masa M la distania r de M ,1
reprezenta, grafic func,a EP(r).
R: EP =- KMm/r

M.13.22.2. De la distania r= n.RP (n> 1) de centrul Pimîntului se lasa si cadi

liber un corp. Se dau raza RP a Pimîntului fi accelerafa gravita,onali g0 la
suprafata Pamîntului .. Rezlstenia aerulul fi rotaia Pamîntulul se neglijeaza. Afla,
eu ce vitezi vO ajunge corpul la sol.
APLICATIE: n= 9; RP= 6370 km;· g0 = 9,8 m/s2
R: v= 10,53 km/s

M.13.23.3. Doua corpuri de mase M fi m se afla în repaus la distania r 1 unul

de altul. Sub acfunea fo"19lor de interac,ùne gravitaJonala dintre ele corpurile
se aprople la dlstania r2 , 11cazînd11 fiecare în cîmpul gravlta,onal al celuilalt.
Afla, vitezele vM fi vm ale corpurilor cînd distanta dintre ele a devenit r2 •
APLICATIE: M = 5,98.1024 kg; m= 1000 kg; r 1= 6400 km; r2 = 6370 km .
R: VM= 1,28.10"18 m/s; Vm =766 m/S
M.13.24.2. Se dorefte lansarea unui satelit in planul ecuatorial al Pimîntului
în imediata vecinatate a suprafetei sale. Raza Pimîntului este R~. lat perioada
rota,ei sale T. Accelera,a gravitaJonali la suprafata Pimîntului este g0 • Freca-
rea cu aerul se neglijeazi. Afla, de cite orl (n) este mal mica energla necesari
lansaril satelltulul în sensul rotaJel Pimîntulul decit cea necesara pentru lansa-
rea lui în sens opus.
APLICATIE: RP= 6370 km; T= 24 h; g0 =9,8 m/s2
R: n= 1,27

M.13.25.2. Afla, la ce înilJme h trebuie lansat un satellt artificial al Pamîntl.!liJI

 145
pentru ca energla lui poten~ala fata de sol al fie de n orl mal mare daéit
energia lui cinetlca. Raza Pimîntului. este RP.
APLICATIE: n= 2; RP= 6370 km
R: h= 63i'0·km

M.13.26.2. Un satelit artificial al Pamint_ului este plasat la inal,mea necur.ioscld

h la care energia lui poten~ali tata de sol este egali eu energia lui clnetlci.
Raza Pamintului este RP. Accelera~a gravlta~onala la suprafata Pamîntulul este
g0 • Aflaf: a)înal~mea h, b)vlteza llniara de rota,e v a satelitului fli, t)nwnarut
N de rota~i efectuate in timpul T.
2
APLICATIE: RP= 6400 km; g0 = 10 m/s ; T= 12 h
R: h= 3200 km; v= 6,53 km/s; N::::: 7

M.13.27.2. Se plaseaza un satellt de mâsa m pe o tralectorie circulari la altitl.1-

dinea h. Raza Pimintului este RP. Accelera,a gravita,onala la suprafap P-amîn-
tului e~te g 0• Afla~: a)viteza liniari v t,i viteza unghlulara w ale satelltului, b)per~-
oada de rota,e T a satelitulul fi, c)energla E necesara plasirll satelituh:tl pe
orbita. .
APLICATIE: m= 100 kg; h= 1630 km; AP::: 8370 km; g0 ::: 9,8 m/s2
R: v=7,05km/s; w=0,88.10-3rad/s: T=7126s; E=3,76GJ

M.13.28.2. Într-un punct aflat in imediata vecinitate a Lunil, o navi cosmlca

de masa M, aflata pe o traiectorie deschlsa, are viteza dirljata dup~.-o direcjie
perpendiculara pe raza vectoare în raport eu cenJrul Lunil, lar energia dnetlci
egali eu modulul energiei _poten~ale gravita,onale. fn acest moment se .aprfnde
o retrorachetl (care expulzeazl gazele în sensu! mitcarll navel) tn vederea
trecerii navel pe o orbita clrcularl, foarte apropiatl de suprataia Lumï. Aflat-
a)varla~a liv a vitezei navel ca -urmare a manevrei lndicate fil, b)masa m a
combustibilulul ars pentru realizarea manevrel, ftlind ci gazele evacuate (Je
retroracheta ay vlteza u fa1& de nava. Se neglijeaza timpul de ardar.e a com-
bustibilului fi masa combustibllului ars in raport eu masa navel. Se dau f'aZa
AL a Lµnii fi accelera~a gravitajonala gL la suprataia sa (o.j.-1980).
APLICATIE: .M = 100 kg; U= 13,3 km/s: AL= 1,7.108 m: gL a 1,7 m/s2
, ~: liv= - 703,8 m/s; m= 4;48 kg · ·

M.13.29.3. Un satellt artificial, plasat pe o orbita circulari de raza •R in ptantd

ecuatorial al Pimîntulul, se mifca de la vest la est fi ravine dupa tinlPul ~
deasupra aceluiafl punct de pe sol. Constanta atra~ei universale este K. AflaJi
masa M a Pamîntului.
APLICATIE: R= 2.104 km; Tg 11,8 h: K= 6,87.10'11 N.m2/kg2
R: M= 6.1024 kg
146

M.13.30.3. Un cosmonaut de masa m se afla în afara navel de masa M ,1

este legat de ea printr-un cablu ideal •de lungime d. Nava se mi,ca pe o orbita ·
circulara în jurul Pamîntului la înal,mea h. Cosmonautul ramîne mereu în partea
opusa Pamîntului. Raza Pamîntului este RP. Afla, tensiunea T din cablu. lndica-
,e: (1+x)z"sa1±n.x, IxI «1.
APLICATIE: m=-100 kg; Mc 4900 kg; dr::i 63,7 m; h= 630 km; RP= 6370 km
R: Tc22mN
M.13.31.4. Un observator de pe Pimint constata ci un satelit artiflcial care
se mi,ca la înal~mea H pe o orbita clrculara are, în momentul trecerli la zenit,
faia de observator, aceea,I viteza unghlulara ca ,;I un avion care zboara eu
viteza v la înal,mea necunoscuta h. Raza Pamîntulul este RP. Accelera~a gravl-
ta,onala la suprafata Pamîntului este g0 • Afla, înal,mea h.
2
APLICATIE: H= 200 km; v= 100 km/h; RP=6400 km; g0 = 10 m/s
R: h=749,5m

M.13.32.1. Un om învîrte,te o maniveli eu o frecvenia v, eu forta F, descriind

un cerc de razi R. Afla~: a)viteza unghiulara "' de rota~e. b)momentul M al
fortei ,1, c)Ruterea P dezvoltata de om (a-1973).
APLICATIE: v= 2 Hz; F= 50 N; A= 30 cm
R: œ= 12,56 rad/s; M= 15 N.m; P= 188,4 W

'
M.13.33.2. Pe uri dise care se rote,te în plan orizontal eu tura~a n, se a,eaza
un corp mie de masa m. Coeficientul de frecare corp - dise este µ. Afla~: a)la
ce distanta maxima D de centrul dlscului poate sta corpul tara sa alunece,
b)momentul clnetlc K al corpului fa\i de· centrul disculul cînd corpul este a,ezat
la .distan1& d de centru ,1, c)momentul M al greuta,I corpului fata de centrul
discului în condi~ile de la punctul b (a-1984).
APLICATIE: n= 120 rot/min; m= 30 g; µ:: 0,4; d= 2 cm
R: D= 24,85 mm; K= 1,51.10.,. J.s; M= 5,88.10-3 N.m

M.13.34.3. O matina de masa m, avînd centrul de masa la înaI,mea h ,1 distan-

t& d între ro~. se mi,ca in plan orizontal pe un drum circular de raza R. Coefici-
entul de frecare la alunecare ro, - drum. este µ. _Afla~: a)viteza minima v m la
care se produce alunecarea laterali a ma,lnli, b)viteza minima vm' la care se
produce rasturnarea ma,inll, c)lucrul mecanic L consumat de ma,Ina pentru
a se rasturna eu 90°, d)momentul clnetic K al ma,lnii, · considerata ca punct
material, fat,a de centrul cerculul in momentul alunecarii ,1 în cal al risturnaril
(a-1984).
APLICATIE: m=1000kg; h=0,4m;.d=1,6m; R=100m;µ=0,4; g=10m/s2
R: v~ = 20 m/s: vm'= 44,72 m/s; L= 4 kJ; K.= 2.10° J.s;
K,= 4,47.105 J.s
 147

M.13.35~3. De axul unui dise orlzontal este• legat un resort ideal, de lunglme
d în stare nedeformata, avînd legat la celalalt capat un corp de masa m ce
se poate deplasa pe dise eu frecare într-un ghldaj oriental radial. Coeficientul
de frecare corp - dise este µ. Cînd discul se rotei,te eu vlteza unghiulara w
lungimea resortulul crei,te de n orl. Afla~: a)constanta de elasticitate k a
resortùlui, b)momentul cinetic K al corpulul fali de centrul disculùi ,1, c)energia
E necesara aducerii corpulul fn 'starea de rota~e. -
APLICATIE: d=0,2m; m=0,3kg; µ=0,1; OJ=5rad/s; n=2
. R: k-= 1-3,53 N/m; Kc 0,24 J.s; E= 0,929 J
M.13.36.2. Momentul clnetlc al unui satelit artificlaJ de masa m al Pamîntulul
este K. Raza Pamîntului este R,, lar accelera~a gravita~onala la sol g0 • Afla~:
a)viteza llnlara v ·a satelitulul $1, b)razà r a orbitai sale;
APLICATIE: ·m= 100 kg; K= 6, 11.1012 J.s; A,= 6370 km; g0 = 9,8 m/s2
- R: v=-6508 m/s; r= 9388 km

M.13.37.2. Afla~: a)luèrul mecanlc L efectuat pentru tidlcarea unui corp de

masa m, aflat inl~al la sol, la înal~mea h, b)marimea v ,;I directia vitezei' imprima-
ta corpulul pentru a-I înscrle pe o traiectorle circulara la înal~mea h i,i, c)mo-
mentul clnetlc K al corpului în cazul punctului b (a-1982).
APLICATIE: m= 10 t; h= R,= 6400 km; g0 = 9,8 m/s2
R: L= 314 GJ; v= 5!6 km/s; K= 7;2.1014 J.s

M.13.38.3. Un lnel de masa M i,I raza media R, situat

in rep~u~ în plan orizontal, se poate roti în jurul ·axului- m
sau,central. in punctul A al inelului se afla un cul de masa
neglijabila. Spre inel se deplaseaza orl~ontal ün corp de
J ___ G
_ ,
A_'
A -

masa m eu viteza v0 • Ciocnirea cu culul este perfect plas-

tics. Afla~ viteza unghlulara o, a rota~ei dupa ciocnire.
APLICATIE: M= 0,95 kg; A= 0,4 m; m= 0,05 kg; v0 = 100 m/s
R: OJ= 12,5 rad/s

M.13.39.2. Un corp mie de masa m suspendat de un punct O printr-un fir

ideal.de lungime d descrle un cerc orizontal eu viteza unghiulara o,. Afl81i mari-
mea AK a varia~el momentulul clnetic al corpului fats de punctul O tn timp
ce parcurge jumatate de cerc.
APLICATIE: m::: 1 kg; de 1 m; wc 5 rad/s
R: .àK= 9,2 J.s

M.13.40.3. Un mie corp este suspendat de un punct fix printr-un tir ideal de
lungime d. Se departeaza corpul astfel încit firul face unghiul a eu verticala.
Afla~ c·e viteza v, orizontala i, i perpendlculara pe planul vertical care èon~ne
ffi:wl\. tmbuie .imprimati· corpului pentru ca unghlul maxim pe care-I face flrul
m '4mf.G:afi sa fie n/2.
~ = d== -la m; a== 3d'
· R: v= 6,26 m/s

ILt3.A1.2. O bila de masi m. legati de un punct flx printr-un fir ldeal de

liiu:tgfme, d;,., executi o mitcare circulari uniformi eu tura~a n1 pe un plan ori-
Zffflfal! tira freciri. Afla~: -a)tura~a n2 a bilei _daci firul se scurteazi pfni la
hJagjmea d2 ,1. b)lucrul mecanic L efectuat pentru scurtarea firulul.
aPUCATtE: m = o. 1 kg; d1 = 1 m; n1 = 1 rot/s; d2 = o.~ m
R: n2 = 4 rot/s; L= 5,9 J

llt.:ta-.a O tija ideala orizontala se rote,te eu viteza·unghiulara œ0 rn Jurul

asuf. ax vertical care trace prin centrul tijel. La capetele tljel sfnt fixate doua
s&œ· icfentice de dimensluni neglijablle. in urma fncalziril tJjel distan1& dintre
sf81'8' a crescut eu f%. Sistemul tiji - sfere izolat. Afla~ eu ce vitezi unghiulara
œ sa va [Oti tija dupa fncilzire.
~.«'IIE: œ0 = 100 rad/s: f%= 2%
R: œ = 96 radis

Mt.13'.43..4. Un pendul conic este format dintr-un corp de

masa m atrrnat de un fir ideal de lungime d1 care face unghiul
œ1 œ verticala rn timpul rota~ei. Firul poate fi scurtat prlntr-un
miffcii.t affat în suport astfel fncit unghiul format de flr eu ver-
tü:ala davine a 2 • Afla~: a)perioada T1 a mitciril fnainte de
scUfitatea firului, b)lungimea d2 a firului dupa scurtare ;1.
c:)luci:ruJ: mecanic L efectuat in cursul scurtarii firulul daci se
Regfffilma frecirile. Se di 3118= 1,201 (a-1987).
APLICA'IIE: m=0,1 kg; d 1 =1 m; a 1 ==45°; a 2 :::60°; g=•10m/s2
R: T1 = 1,67s; d2 =0,68m; L=5,23J

M.1&44..4. 0 particula de masa m este aruncata oblic de pe sol eu viteza

v-0 , StJb onghiul a fata de orizontali. Frecarea .eu aeruf se neglijeazi. Afla~:
a)momantul M al greuta~I fi momentul cinetic K tata de punctul de lansare
la w, marnent de timp · oarecare, b)momentul clnetic K1 cfnd corpul este la
thaJtrmea maxima fi, c)verifica~ ci /J = d 'Kldt.
APUCATIE: m=100g; v0 =25m/s: a=45°
A: M= mg.v0t.cos a; K= (mg.v0t2/2)cos a: K1 c 28,2 J.s
 14. MECANICA AIGIDULUI

M.14.01.1. Pe un cilindru omogen de masa M fi razi A, suspendat ~

ca tn Figura, se afli înfaturat un fir ideal avînd atirnat la capatÙI · .
liber un corp de masi m. Frecirile la axul cilindrului se neglljéazi. ,
Se lasa sistemul liber. Afla~: a)accelera~a ! a corpului m fi, b)ten- ··. m
siunea T în fir. .
APLICATIE: M= 20 kg; A= 0,4 m; m= 1 kg
R: a= 0,89 m/s2 ; T= 8,9 N

M .14.02.2. Pe un tambur omogen de raza R, care se poate rotl far.i fracare

în jurul axulul sau orizo.ntal, se afla înta,urat un fir ideal avînd atrrnat la capatul
liber un corp de masà m. Se lasa slstemul liber. Corpul m coboara eu accele-
ra~a g/n. Afla~: a)momentul de lne~e 10 al tamburului fi, b)tenslunea tn ·flr.r
APLICATIE: Ac 0,5 m; m= 10 kg; n= 3
A: 10 = 5 kg.m 2; T= 65,3 N

M~ 14.0.3.2. Pa un cilindru omogen de masa n.m fi raza A este A~, m

înta,urat un fir ideal avînd atirnat la capatul liber un corp de masa
m. Se lasi sistemul liber. La timpul -r de la inceperea mh;carii viteza
corpului m este v. Afla~ valoarea M a momentului de frecare la
axul cilindrului.
APLICATIE: n= 6; m= 0,6 kg; R= 5 cm; -r= 2 s; v= 1,5 m/s
R: M=0,2N.m

M.14.04.2. Pe_ un clllndru omogen de masa M fi raza A este în- ~

fiturat un fir ideal avind atîrnat ·,a capatul liber un corp de masi ' .
m.. Se lasa sistemul liber. Frecarile la axul cilindrului se neglijeazi.
Afla, vlteza unghlulara "' a cilindrului fi energia cinetica E0 a m
sistemului la momentul -r.
APLICATIE: M= 3 kg; A= 0,5 m: m= 1 kg; -r= 5 s
A: a,= 39,2 rad/s; E0 = 480,2 J

M.14.05.2. Un cilindru omogen de masa M fi raza A este mobil ~~ .

in jurul axului sau orlzontal. Pe cilindru este. il"!faturat un fir ldeal M · •
avînd ·atîrnat la ·celalalt capat un corp de masa m. Frecarile se .
neglijeazi. Se lasa sistemul liber. Afla~: a)dupa ce timp -r tura~a . m
cilindrului este n, b)ce rela~e trebuie sa existe intre M fi m pentru
ca accelèra~a corpului m si fie o fraqune f din accelera~a gravita,onala.
APLICATIE: M= 25 kg; A= 10 cm; m= 200 g; n= 60 rot/min; f= 0, 1
R: -r= 4,07 s; M/m= 18
150

M.14.06.2. Pe un cilindru omogen de masa M fil raza R este înfa-

fiUrat un flr ldeal avînd atîrnat la capatul liber un corp de masa
m1 , de care este legat un corp de masa m2 printr-un ait tir ideal.
Frecarile se neglljeaza. Afla~: a)accelera,a ! a corpurilor, b)acce-
lerapa ung~iulara e a cllindrulul fil, c)tenslunile T1 fil T2 in fire.
APLICATIE: M= 2 kg; A= 0,1 m; m1 = 0,6 kg; m2 = 0,4 kg
R: a= 4,9 m/s2 ; t= 49 rad/s 2; T 1 = 4,9 N; T2 = 1,96 N

M.14.07.2. Un cilindru omogen de masa m fi raza A este

suspendat de tavan prin fire ideale. Se înfa,oara cilindrul
pe fire ca in Figura. La momentul t= Ose lasa cilindrul liber.
Aflap: a)tensiunea T in tire, b)accelera,a unghiulara e a
cilindruluf fi, c)puterea momentana P dezvoltata de greuta-
u m

w
tea cllindrulul la momentul i-.
APLICATIE: m= 8 kg; R= 20 cm; i-= 3 s
R: T= 13, 1 N; e= 32,7 rad/s2 ; P= 1,54 kW

M.14.08.2. Tija de raza r a unui dise Maxwell are

un canal prin care este trecut ün tir ldeal de care
este atîrnat, ca in Figura, un corp de masa m. Discul
Maxweil împreunà eu tlja au masa M fi momentul
de inertie 10 • Aflap: a)acceleratla ! a discului fil, . ·
b)tenslunea T din firele ldeale de suspensie.
APLICATIE: r= 1. cm; m= 0,2 kg; M= 0,8 kg; 10 = 0,9.10-s kg.m 2
R: a= 0,98 m/s2 ; T= 4,41 N

M.14.09.3. Un cilindru omogen de masa Mare înta,urat în jurul ·

sau un fir ideal agatat eu un capat de tavan ,, avind atirnat la
celalalt capat un corp de masa m. Afla,: a)accelera~a a eu care
coboara cilindrul ,1, b)tensiunile T1 fi T2 in fir.
APLICATIE: M= 3 kg; m= 1 kg
R: a= 6,53 m/s2 ; T1 = 19,6 N; T2 =9,8 N

M.14.10.3. Peste un scripete de masa M, moment de inertie 10

fi raza R, 10 > MR2, sint inta,urate in sensuri opuse doua tire ide-
ale, unul flfnd fir de suspensie, lar celalalt avînd atîrnat la capatul hM
liber un corp de masa m ca in Figura. Afla~: a)accelera~a ! a
scripetelul fi, b)tensiunile T1 fi T2 din tire. R"j2
APLICATIE: M= 2 kg; 1( 0,5 kg.m 2 ; R= 0,4 m; m= 1 kg
R: a= ~,3 m/s ; T1 = 12,22 N; T2 = 1,21 N
M.14.11.2. Pes~e un scrlpete fix de masa ~ ,1 raza R e_ste trecut un fir ldeal
 151

avînd .~tîrnate la capete corpuri de m_ase m1 ,i m2 (< m1). Flrul nu aluneci pe

scrlpete. Se lasi slstemul liber. Atla~: a)accelera~a ! a corpurllor. b)accelera~a
unghlulari e a scrlpetelui. c)tenslunlle T1 ,1 T2 dln tir ,1. d)energla cinetlci
E0 a slstemulul dupa tlmpul 'I' de la începerea mifcarll.
APLICATIE: M= 4 kg; R:::: 0,15 m; m1 :::: 2,5 kg; m2 :::: 1 kg; T=4 s
R: a:::: 2,67 m/s2 ; e:::: 17,82 rad/s; T1 :::: 178.18 N; T2 = 12,47 N:
E0 :::: 314,3 J

M.14.12.2. Doua dlscurl coaxiale. de raze r 1 ,1 r2• avînd T m - ®

preuria mom!3ntul de lne~e 10, se pot rotl solldar tari frecare
in jurul axului lor central orizontal. Prin tire ideale întw;urate
pe dlscuri sint suspendate corpuri de mase m1 ,1 m2 (> m1) ca r2
Tn Figura. Se lasa sistemul liber. Atla~: a)accelera~ile a1 ,1 a2
ale corpurilor suspendate, b)accelera~a unghiulara e a dis- m2 m
1
curllor ,i, c)tenslunile T1 ,i T2 din tlrele de suspensle.
APLICATIE: r1 :::: 0,4 m; r2 =0,2 m; 10 c 2,72 kg.m ; m1 = 6 kg; m2 = 8 kg;
2

g= 10 m/s 2 ·
R·• a1 = 4 m/s2 •• a2 =2 m/s2 •' e= 10 rad/s2 •' T 1 =36 N·' T2 == 64 N

M.14.13.2. Doua ·dlscurl coaxiale, de raze r1 ,, r2 , avînd

împreuni momentul de Inertie 10 , se pot roti solidar tara
trecare în jurul axulul lor central orlzontal. Prin tire ldeale
înta,urate pe dlscuri sînt suspendate .corpuri de mase m1
,1 m2 (> m1) ca in Figura. Se lasa sistemul liber. Afla~: a)ac-
celera~ile a1 ,1 a2 ale corpurilor suspendate fi vitezele lor
v1 ,1
v2 la timpul T de la începerea ml,caril, •b)accelera~a
unghiulari e a· discurllor ,1, c)tenslunlle T1 ,1 Tl. din firele de suspensie.
APLICATIE: r 1 =0,4 m: r2 == 0,2 m: 10 == 2,72 kg.m: m1 = 6 kg; m2 = 8 kg;

1t.f
2
T= 12 s; g= 10 m/s .
R: a1 = 0,8 m/s2 ; a2 =0,4 m/s2 : v1 =9,6 m/s: v2 =4,8 m/s: e= 2 rad/s2 :
T1 = 55,2 N; T2 =83,2 N

M.14.14.3. in montajul din Figura se dau masa ~

M 91 momentul de Inertie 10 ale celor dol cilindri
omogenl, coaxiall, lega~ solldar, razele lor R ,1
2R ,1 masa m a corpulul atîrnat. Firele sînt Ide- •
ale. Se lasa sistemul liber. Afla~ accelera~a ! m
a corpu.lui m. m
APLICATIE: M= 10 kg; 1(5 kg.m2 ; R= 20 cm; m= 1 kg
R: a= 0,65 m/s

M.14.15.3. Pa un cillndru plin omogen, de ~asa M ,1 raza R, care se poate

_ ..,. , ·irctf fifa. fi'ecare rn jurul axulul siu orizontal flx. este înfifurat
t'atr-w, sfngur strat un flr sub~re de lunglme L fi masi m. Centrul
Cif& masa at flrulul înfifurat pe cilindru este pe axa clllndrulul.
Aflatfi accelera~a unghiulara e a cillndrulul rn funClie de lu.ngimea
x a, ~ de tir care atîrna.
APUCA.'flE: M= 8 kg; R= 0,2 m; L= 10 m; m= 1 kg; x= 2 m
R: e = 1,96 rad/s2
M.14..t6.3. Fie dispozitivul din Figura compus dln dol cillndri o-
nmgenr fdentici, de mass m fiecare, pe care sînt înfifurate sime-
tdc datai tire ldeale. Frecarea rn axul cilindrulul superlor se negli-
leazi..Se lasa sistemul liber. Afla~ tenslunea T în fiecare fir.
APUCATIE: m= 5 kg
R: T=4,9 N

M·.14.17~4. Peste un scripete ldeal fix este trecut un fir ideal

avrnd atîrnat de un capat un corp de masi m fi avînd celalalt
capat înfafurat pe un tambur de masi m. raza A fi moment
de inertie i0 • Firul_ nu aluneci pe scripete. Se lasi sistemul liber.
Afla{i: a}accelera~a ! a centrulul de masa al tamburului, b)ac-
œlerafcl a: a corpului m. c)accelera~a unghiulara e a tamburului
,~ d}tensiunea T în fir. ·
APUCATIE: m= 5 kg; A= 0,2 m; 10 = 0,5 kg.m2
R: a= a•= 1 1 6 m/s2 ; ec 16,3 rad/s2 ; T= 40,83 N
M. f4..t8.4.. Pe un tambur cilindric de masa M fi raza a see1ïunli A, care se
poate r.atf. fara frecare în jurul axului siu fix orizontal, este înta,urat un fir 1-
dsaf avind atîrnat la capatul liber un corp de masa m. Corpul m, aflat ini~al
la înil~inea h, este lasat liber. Afla~: a)accelera~a ! a corpului de masi m,
b)energja cinetica E0 a sistemului dupa timpul i-, c)momentul cinetic K al siste-
mului în raport eu axul de rota~e la momentul i-, d)ce forta F trebuie aplicata
tang~t tamburului dupa timpul i- astfel încit corpul m sa se opreasci la
sof If.. ~}ce tenslune T se exerciti în fir în tlmpul mifcàrll.
APUCATIE: M::::s 80 kg; A= 0,25 m; m= 12 kg; h= 13,56 m; -r= 2 s
R: a::::s ~,26 rn/s2 ; E0 = 531,9 J; K= 58,8 N.s; F= 176,46 N;
T = 90,46 N pentru t< i-; T = 131, 18 N pentru t> i-

M:. t~.-19.2. Fie mohtajul dln Figura. Se dau masele m1 fi

rn2 ale corpurilor, coeficientul de frecare µ între corpu_ 1 m1
fi- suprafata orizontalà fi masa m a scripetelul asimilabil
m
w~✓._
, .
f:i #
m

ett un dise- omogen. Firul este ideal. Frecarile la axul scripe- m

ielat se neglijeaza. Sistemul este lasat liber. Afla~: . . .2 _
 153

a)accelera~a ! a corpului m2 , b)tenslunile T1 ,1 T2 fn flr ,1, c)lucrul n,_ecanlc

L efectuat de fort,a de frecare asupra corpului m1 fn timpul i-.
APLICATIE: m1 =5kg; m2 =2kg; µ=0,1; m=1 kg; r=Ss
R: a=1,96m/s2 ; T1 =14,7N; T2 =15,68N; L=-120J
M.14.20.2. Pe un cilindru omogen de masa M ,1 raza
R, a,ezat pe o masa orizontala, este tnfa,urat un fir ldeal ~
,1
trecùt peste un scripete ldeal ca fn Figura avtnd atfrnat
la capàtul liber un corp de mass. m. Flrul nu aluneci pe R,
scrlpete. Cllindrul se rostogole,te fara alune.~are. Afla,: , m
1
a)accelera~a a a cilindrulul, b)accelera~a a' a corpulul m,
c)tensiunea f fn fir ,1, d)forta de frecare f 1. •
APLICATIE: M= 1 kg; R= 4 cm; m= 0,5 kg;
· R: a=2,8m/s2 ; a'=5,6m/s2 : T=2,1 N; F1=0,7N

M.14.21.3. Pe o masa orizontala este a9ezat un mo- ~ M

sor de a1A de masa M, raze ~ ,1 ,1
R · moment de .
lne~e 10 • Firul ldeal, fnfa,urat pe mosor, este fntins R
,1
orizontal trecut peste un scripete ldeal ca fn Figura. ,
La capatul firulul ~ste atîrnat un corp de masa m. . m
Firul nu alunecà pe scrlpete. Mosorul se rostogolefte fijra alunecare. Afla,:
a)accelera~a. ! a mosorulul, b)tensiunea T fn fir, c)accelera~a a' a corpulul m
,1, d)forta de frecare F,-
APLICATIE: Mc1kg; r=Scm; R=10cm; 10 =;:10"3 kg.m2 ; m:::0,1kg;
g= 10m/s2
R: a= 1,13 m/s2 ; T== 0,83 N; a'= 1,7 m/s2 ; F1= 0,57 N

M.14.22.3. O placa de masi m1, pe care este a,ezata o sfera omogena de

masa m2 , este fn repaus pe un plan orlzontal tara frecarl. Placa este tràsa
cu forta orizontalii F. Stara se rostogole,te pe placi f ira alunecare. Afla~
accelera~ile 81 ,1 a2 ale celer doua corpuri falA de planul orizontal.
APLICATIE: m1 = 8 kg; m2 = 7 kg; F= 20 N
R: a1 c 2 m/s2 : 8 2 ~ 0,57 m/s2
M.14.23.4. 0 sfera de masi m2 este a11ezata pe o placa de m8sa m~, aflati
în repaus pe o masa orlzontala fixa. Coeficientul de frecare placi - masi este
µ. Pl~ca. este trasa cu fort,a: orizontali F. Sfera se rostogole9te .Pe scîndura
fara alunecare~ · Afla,: a)accelera~ile a1 ,1 82 ale celor doua· corpuri fats de
masa ,1, b)forta de frecare F1 sferi- pl8ca.
APLICATIE: m2 = 1 kg; m1 =4 kg; F= 24,8 N; µ= 0,2 .
= 2
=
R: a1 3,5 m/s2 : a2 = 1 m/s : F1 1 N ;
 154.

M~14.24.2. Afla, cu ce accelera,e a se deplaseaza o sfera care se rostog_olefte

fara atunecare pe un plan inclinat de unghi a.
APLICATIE: a= 30°
R: a= 3,5 m/s2
M.14.25.2. Fie sistemul din Figura. Se _dau masele
ml ,1 m2 ( < m1) ale corpurilor, masa m fi raza R a
sgripetelul cilindrlc fi unghiul a al planulul fnclinat
Qoeficientul de frecare intre corpul m2 ,1 planul in-
~inat este µ. Flrul ldeal care leaga corpurlle m1 fi _,.,.,.,IIW',.,.,~,.,.,~
th2 nu aluneca pe scripete. Frecarile la axul scripete-
\ iL1 se neglijeaza. Afla,: a)acceleraJa ! a corpurilor
~i. b)tensiunile T1 fi T2 in cale doua parti ale flrului.
APLICATIE: m1 ~ 2 kg; m2 = 1 kg; m= 4 kg; R= 0,4 m; a= 30°; µ = 0, 1
R: a=2,n m/s2 : T1 = 14,06 N; T2 = 8,52 N ·

M.14.28.2. Pe un scrlpete de razi R fi moment de lner-

~e 10 , fixat la capatul superior al unul plan încllnat' de
unghl a, este inra,urat un fir ideal, intins apol paratel
eu planul fi legat de un corp de masà m a,ezat pe
'/
planul incllnat. Coefiplentul de frecare corp - plan es~e
µ. Frecarile la axul scripetelui se neglljeaza. Afla~: a)accelera~a ! a corpului
fi, b)tensiunea T în fir.
APLICATIE: R= 0,3 m; 1 == 3 kg.m 2 ; a= 30°; m== 1 kg;µ== 0,1
R: a= 0, 12 m/s\ T= 3,93 N
M.14.27.3. Pe un plan încllnat de unghi a se lasa liber un corp rotund omogen
de masi m, raza R fi moment de inertie 10• Afla~: a)forta de frecare F1 ,1
coeficlentul de frecare minim µ astfel incît corpul si se rostogoleasca firi
alunecare pe planul înclinat, b)accelera,a ! a corpulul fi, c)accelera~a sa
unghlulara e. .
APLICATIE: a= 30°; m== 10 kg; R:i; 0,25 m; 10 = 0,25 kg.m 2 ; .g= 10 m/s2
R: F1= 14,3 N; µ= 0, 165; ac 3,57 m/s2 ; ec 14,29 rad/s2

M.14.28.4. Pe un plan înclinat de unghl a este Bfezat un

clllndru omogen de masa m1 fi razi R, legat de un ait corp ~
de masa m2 printr-un flr ideal, trecut peste un scripete ldeal m
ca in Figura. Afla,: a)coeficientul de frecare mlnlm µ 0 pentru
care cil!ndrul se rostogole,te tara alunecare fi, b)accele- . R ·
ra,ile a1 ,1 a2 ale corpurilor, acceleraJa unghlulara e, ten- a · m2
slunea Tin fir ,1 forta de frecare F1 cind coeficientul de fre-
care este µ(>µ 0 ).
 155

APLICATIE: a=30°; m1 =m2 =1 kg; R=0,2m; µ=0,4- . ·

=
R: 14 0 0,367; a1 = 2,67 m/s2 ; a2 = 5,34 m/s2 ; e= 13,36 rad/s2 :
T= 4,45 N; F1= 3, 1_2 N

,1
M.14.29.2. Pe un clllndru de masi M razi R este întSfurat un
fir ldeal de capitul caruia atîrni un corp de masi m. Firul nu ~ m
aluneci pe clllndru. Frecarile în axul cillndrulul se neglijeazi. Afla~:
a)accelera~a ! a corpulul m, b)accelera~a unghlulari e a clllndrului,
c)tenslunea T in flr ,1, d)vlteza unghlulari tJJ a clllndrulul cînd corpul
m a coborît pe distanta h.
APLICATIE: M= 2 kg; R= 0,2 m; m= 1 kg; h= 2 m
R: a= 4,9 m/s2 ; e= 24,5 rad/s2 ; T= 4,9 N; tJJ= 22,14 rad/s
M.14.30.3. Un pendul Maxwell se compune dlntr-un dise de ol9l,\de razi R
fi grosime d stribatut de un ax tot de otel de· lunglme L fi raü r. Dlscul
este atîrnat de un stativ prin lntermedlul a doua tire ldeale prinse de axul sau.
Axul sé inta,oari pe tire pîna cînd discul se rldlca pe o dlstanli h. Apoi slstemul
se lasa liber. Afla~ viteza unghlulara tJJ a disculul în pozi~a sa cea mai Jbasa.
APLICATIE: R= 6 cm; d= 0,8 cm; L= 10 cm: r= 0,6 cm; h= 60 cm i
R: tJJ= 84,4 rad/s ·

M.14.31.3. O blli ·omogena de razi r se rostogolefte tari alunecare, pornlnd

din virful unel stere de raza R, tara vltezi lni~ala. Afla, viteza unghiulara tJJ
a bllel în momentul in· care ea se desprlnde de stera.
APLICATIE: r= 1 cm: R= 16 cm l ·
R: tJJ = 99 rad/s
M.14.32.3. La capetele diametrului orlzontal al unui dise de niasa m fi raza
R, care se poate roti în jurul axulul sau central orlzontal, se fixeaza doua miel .
corpuri de mase m1 ,1 m2• Se. lasa dlscul liber. Atla,: a)vlteza v a corpurilor
m1 , 1 m2 cînd dlametrul la capetele cirula sint flxate face unghiul a eu orl-
zontala, b)vlteza maxima vM a corpurllor ,1, c)torta F éxercitatà în axul dlsculul
în momentul in care vlteza este maxima.
APLICATIE: m=4kg; R=0,4m; m1 °2kg; m2 :::z6kg; a=30°
R: v= 1,25 m/s: vM= 1,77 m/s: F= 148,96 N

M.14.33.3. O bari omogena de lunglme L ,1 de masa m, articulata intr-un

punct situat la distanta tl de unul dln capete, se afli inifal in pozife vertlcali,
articulafa aflîndu-se sub centrul barel. l.asati liberà bara se rote,te în plan
vertical in jurul articulafei. Aflaf: a)viteza v a· centrului barel în momentul Tn
care bara face prima data unghiul a cu vertlcala 91, b)energia cinetici maxima
E0 a barei în cursul mi,carii de rota,e.

\
15.6

APLICATIE: L= 3 m; · m= 6 kg; f= 1/3; a= 60°

· R: va 1,1 m/s; E = 19,6J
- 0

M.14.34.3. o tija rigida, omogeni. de masii m 9i lungime L:. este suspendatii

vertical ,1 are fixat la capatul lnferior un corp de masa M. Afla~: a)ce unghi
maxlm a va forma tija ·eu verticale daca se imprima corpulul M viteza ini~alà
orizontalà v0 ,1.
b)pentru ce valoare v0• a vitezei lni,ale tija va· urca în pozl~a
verticale slmetrica pozi~ei !pi~ale. . · ·
APLICATIE: m=0.5kg; ~j0,41 m; M=1 kg; v0 =2m/s_
R: cosa=0.5354; v0 '=4,15m/s
M.14.35.4. Un tub cilindric, de_masi m 91 razi r, eu grosimea pere~lor neglljabi-
la. aflat ini~al in repaus. efectueazi tara frecare o mitcare de rota~e în jur~I
axel sale longitudinale verticale sub a~unea unui moment de forl9 constant
avind dire~a axei ·tubului. in cursul unel rota~i complete este efectuat lucrul
mecanli. Afla~: a.)momentul Mal foflelor care ac,oneaza asupra tubul~I. b)vi-
teza un ulara "' a tubulul în momentul cind el a efectuat prima rota~e comple-
ts ,1.
c)t mp1:1I r în care efectueaza prima rota~e completa (a.:.1981).
APLICATIE: m= 942 g~ ·r= 10 cm; L= 4,71 J .
R: M= 0,75 N.m; wc 31,6 rad/s; r=0._4 s
t:
M.14.36.1. Un om de masi m se deplaseaza pe clrcumferlnta de razi r a
unui dise orlzontal de masa M fi razi R, aflat ini~al în repaus. Omul se depla-
seaza eu viteza v tata de dise. Discul se rotefte tira frecare în Jurul unui ax
v~rtical care trece prin centrul sau. Afla~ viteza unghiulari "' a discului.
APLICATIE: m=7'.0kg; r=2m; M=100kg; R=3m; v=2m/s
R: "'= 0,38 rad/s
M.14.3l;1. l)n__ om se afli pe un dise orizontal, cu·care se rote,te cu·frecventa
v1.'Àxà dè rota~e vertlcala trace prin centrul discului fi 'prin centrul de masi
al omulul. Momentul de iner1ïe al slstemului om - dise fali de axa de rota~e
este 10 • Omul are mûnile întinse lateral, orizontal. spre marglnea discului. în
fiecare mina avînd cite un corp de masa m. Distanta dlntre cele doua corpuri
este L1 • Omul coboara mûnile lînga corpul sa"'. Distanta dintre corpurile m
devine L2 (< L1). Afla~ noua frecvenli v2 de rota~e a disculul.
APLICATIE: v1 = 0,5 s·1 ; 10 = 1,6 kg.m2 ; m= 2 kg; L1= 1,6 m; L2 = 0,4 m
R: v2 = 1, 18 s·1
M.14.38.2. Pe un dise orizontal, care se poate roti tara frecare în jurul axului
siu central vertical, avînd momentul delne,iie 10 fata de acest ax, se afla un
om .(considerat punct material) de masa m la distants R de ax. Sistemul se
rote,te in Jurul axului vertical eu viteza unghiulara "'o·
.Omul se deplaseazà
 157

radial catre centrul disculul pîna la distata r( < A) de ax. Afla~: a)noua viteza
unghiuiara "' a sistemulul fi, b)varia~a AE a energfef cfnetlce a sfstemului.
3
APLICATIE: 10 == 100 kg.m 2 ; m= 70 kg; A== m: "'o== 1 radis; r== 1 m .
R: "'== 4,3 radis: AE0 = 1,2 kJ
M.14.39.2. Se cupleaza un dise care se rote,te eu viteza unghlulara "'o eu
un dise, aflat în repaus, avînd masa de n orl mai mare ,1 raza de k orl mal
mare decît prlmul. Cuplajul este coaxial. Afla~: a)viteza unghiularà "' a dlscurilor
dupa cuplare fi, b)ce frac,une f din energla cinetica se pie~de prfn cuplare.
APLICATIE: "'o= 180 rad/s; n= 2; k:: 2
R: "'= 20 rad/s: f= 88,89%

M.14.40.2. Un dise de masa m ,1 raza r se rote,te uniform eu vfteza unghlulara

"'o· Se cupleaza acest dise, eu ajutorul unel curele de transmisie, eu un ait
dise de masa M fi raza A, aflat. in repaus. Cureaua nu aluneca pe dlscurl.
Afla~ vitezele unghiulare "'1 ,1 "'2 ale dlscurilor dupa cuplare.
APLICATIE: m= 2 kg; r== 0,4 m; "'o= 200 rad/s; M= 6 kg; A= 0,6 m
R: "'1 = 36,36 rad/s; "'2 = 24,24 radis
M.14.41.2. Un clllndru de masa M1 'i raza R1 se poate
roti fara frecare in jurul unui ax vertical. Pe cilindru este
înfafurat un tir ldeal, fixat eu un capat de cllindru, trecut
peste un scripete cilindric de masa M2 fi raza R2 ca
în Figura ,1 avind atîrnat la capatul liber un corp de
masa m. Frecarile la axul scripetelui se neglijeaza. Firul
nu aluneca pe scripete. Se lasa sistemul liber. Afla~:
a)accelera~a ! a corpului m, b)tensiunile T1 ,1 T2 in fir m
,1, c)vitezele unghiulare "', ,i "'z ale cilindrulul ,1, respectiv, scripetelui dupa
timpul i-. ·
APLICATIE: M1 = 10 kg; R1 "" 0,4 m; M2 =2 kg; R2 = 0,2 m; m= 1 kg; i-= 5 s
R: a= 1,4 m/s2 ; T1 = 8,4 N; T2 = 7 N; w1 = 17,5 rad/s; w2 = 35 rad/s

M.14.42.2. O stera omogena de masa m se rostogolefte tara alunecare pe

un plar:i orizontal cu viteza v, love,te un perete ,1 se întoarce rostogolindu-se
tara alunecare cu viteza v'. Afla~ energia cine_tica AE 0 pierduta prin ciocnlre.
APLICATIE: m= 2 kg; v= 15 m/s; v'= 10 m/s
R: AE0 = 175J

M.14.43.3. Doua sfere de mase m1 ,1 m2 sînt legate printr-o tija ideala de

lungime L. Sistemul se rote,te cu viteza unghiulara "' în jurul unei axe perpen-
dlculara pe tija ,1 care trace prin centrul de masa al sistemulul. Atlaf lmpulsul
p, energia cinetica Ec \d momentul cinetic K ale sistemului.
158

APLICATIE: m1 = 0,-1 kg; .m2 = 0,2 kg; L= 50 cm; "'= 3 rad/s

R: p= O; E0 = 75 mJ; K= 0,05 J.s

M.14.44.3. in virfurile unui triunghi echilateral de latura L se fixeaza trei corpuri

de mase m1 , m2 ,1 m3 • Tot sistemul se rotette cu frecventa v in jurul unul
ax, perpendicular pe planul triunghiului ,1 care tr~ce prin centrul de masa al
sistemului. Afla~ .energia cinetica de rota~e Ec:, a sistemului.
APLICATIE: L= 1 m; m1 = 1 kg; m2 = 2 kg; m3 = 3 kg; v= 2 s·1
R: E ,::,; 144,6 J .

L'
0

M .14.45.5. Unul dise clrcular de raza A ,1 masa M I se su- 1 A

deaza, in lungul axului, o tija ideala de lungime L. in pozi~a
în care capatul liber al tijei se sprijina pe un plan orizontal, l ·
8
direc~a tijei · forniînd· unghlul 8 eu vertlcala, se imprima sis- "'
temului o mi,care de rota~e în jurul tljel eu viteza unghiulara "/
"'· Afla~: a)momentul cinetic proprlu K imprimat sistemului, b)viteza unghlulara
n de rota~e a axului slstemului îri Jurul vertlcalel determinata de a~unea
greuta~i discului fi, c)energia cinetica totala E0 a slstemulul. Grosimea discului
se neglijeaza. (o.j.-1981).
APLICATIE: Re 1 m; M= 0,6 kg; L= 50 cm; 8= 30°; "'= 500 rad/s; g= 10 m/s2
R: K= 150 J.s; Qc 0,02 rad/s; E0 = 37,5 kJ
 15. MECANICA FLUIDELOR

M.15.01.1. Un tub în forma de U are cela doua ramurl de aceeatl sectïune

S. Se toarna in tub un velum v, de lichid de densitate p 1 • Se toarna apoi o
cantitate oarecare de lichid de densitate p 2 (> p 1). Afla~ diferenta de nival âh
a llchidelor din cela doua ramuri •.
APLICATIE: S=1 cm 2 ; V1=20crri3 ; 1p 1=900kg/m3 ; p 2 =1,2.103 kg/m3
R: âh= 5.10·2 m
M.15.02.1. Pistonul mie al unei prase hidraulice are diametrul d 1 ti este supus
ac~unii unei forte F1• Afla, ce diametru d2 trebuie sa aiba pistonul mare pentru
a suporta o sa~cina F2 (> F1).
APLICATIE: d 1 = 1 cm; F1 = 10 N; F2 = 10 kN
R: ~2 = 0,316 m
M·. 15.03.2. î~ dispozitivul din Figura (amplificatorul hi-
drostatlc) asupra capatului A al pîrghiei OA, articulata
în 0, ac~oneaza forta F1• Se dau AB= L1 , BO= L2 , ,1
sec~unile S1 fi S2• Afla~ ce forta F2 se exercita in D.
APLICATIE: F1 =65 N; L1 = 0,6 m; Li= 0,2 m;
S1 = 1O cm2 •' S2 = 80 cm ·
R: F2 =2,08 kN

M.15.04.1. Un corp din tonta de masa m poate sa pluteasca pe suprafata

mercurulul dintr-un vas. Afla~ volumul V al po~unii din corp care este scufun-
data -in mercur.
APLICATIE: m= 20 kg
R: V= 1,47.10·3 m3

M.15.05.1. O sfera omogena, de densitate p, plutette la interfata a doua lichide

nemiscibile de densita, p 1 fi p 2 , p 1 <p<p2 • Afla~ ce fra~une f din volumul
sferei se afla în lichidul de densitate p 1•
3
APLICATIE: p= 7250 kg/m ; p 1= 900 kg/m 3 ; p 2 = 13600 kg/m3 .
R: f=50%

M.15.06.1. Un cterostat de masa m fi velum V se ridica de pe sol, vertical

in sus, într-o mitcare uniform accelerata. Densitatea aerului este p. Afla~ la
ce inal~me h se ridica aerostatul · in timpul · T.
APLICATIE: m= 500 kg; V= 600 m3 ; p= 1,3 kg/m 3 ; i-= 10 s
R: h=274,4m

M.15.07.2. Un colac de salvare men~ne la suprafata apei un om de masa M

160
astfel încit capul fi umerli omului ramin deasupra apei. Îri api se afla o frac~une
f din volumul omului fi intreg colacul de salvare. Densitatea omului este p 1 ,
lar densitatea colaculul este p 2• Afla~ masa m a colaculul de salvare.
3 3
APLICATIE: M= 80 kg; f= 0,85; p 1 = 1,1 g/cm ; p 2 = 200 kg/m
R: m=4,54kg
,1
M.15.08.2. Pe un lac adînc plutefte un bloc de ghiat,a de densitate p grosime
H. Se face o copca rn ghiat,a. Afla~ ce lungime minima L trebuie sa aiba o
frînghie pentru a scoate apa din copca folosind o galeati.
APLICATIE: p= 900 kg/m 3 ; H= 9 m
R: L=0,9 m

M.15.09.2. Doua corpuri identice, de densitatep fi vo- ~ ·

lum V fiecare. sint legate printr-un flr ldeal trecut peste
un scriF?8te ldeal ca in Figura. Un corp este a,ezat pe a
.,,,...*...;,
un plan încllnat de unghl a, coeficientul de frecare corp -4.11111- - • . - - - -
•

- plan fiind µ, iar celalalt corp este scufundat rn apa. •

Afla,: a)accelera~a .! a mi,carll ,1, b)tensiunea T in fir.
APLICATIE: p= 7800 kg/m 3 ; V= 1 dm3 ; a= 30°; µ= -/3/5;
R: a= 0,35 m/s2 ; T = 63,9 N

M .15.10.3. La suprafata apei plute,te un vas cllindric,

fundul lui avînd aria S. În vas se toarna apa pina la
inalfme~ h0 • În acest caz pescajul vasului este H0 • În inter-
iorul va-sulul se ai;eaza un corp de greutate G fi de forma
cubica care plute,te pe apa din vas. ·Afla~ noua înalf me
h a apel din vas fi noul pescaj H al acestuia.
APLICATIE: S= 25 cm 2 ; h0 = 20 cm; H0 = 30 cm; G= 2 N
R: h= 0,28 m; H= 0,38 m

M.15.11.3. Un corp de masa m t:;I densitate p ·este lasat si alunece liber pe

un plan înclinat de unghi a. Coeficlentul de frecare corp - plan esteµ. În tlmpul
i- corpul ajunge la baza planulul înclinat· fi cade intr-un vas cu apa. Afla~:
a)distanta d parcursa de éorp pe plan, b)energia poten~ala Ep a corpului
(evaluata fat,a de baza planului) ,1 energia lui cinetica E0 dupa timpul T1 de
la începutul mi,c_arii ,1, c)forta F cu care corpul scufundat in intreglme apasa
pe fundul vasului (a-1977).
APLICATIE: m= 1,6 kg; p= 8000 kg/m 3 ; a=i 60°; µ= 0,23; i-= 2 s; T 1 = 1 s;
g= 10 m/s2 •
R: d=15m; EP=155,7J; E0 =45J; F=14N

M.15.12.3. Un corp de masa necunoscuta mare greutatea aparenta G1 =f.mg

,1
cind este ~cufundat într-un lichid de densitate p 1 greutatea aparenta G2 cînd
 161

este scufundat într-un fluid de densitate p 2• Daca acest corp se suspends în

aer de un fir de secf une S fi modul de elasticltate E se constata ca firul a-
re lungimea L. Aflaf: a)densitatea p a corpului, b)masa m ,, volumul V ale
corpulul, c)lungimea L0 a firului netensionat fi, d)lungimea maxima L' pe care
o ia firul daca se da corpului. o mi,care de rotaf e în plan vertical cu vitezà
unghlulara a, (a-1975).
APLICATIE: f= 0,92; p 1 = 800 kg/m3 ; G2 = 5,76 N; p 2 = 400 kg/m 3 ; S= 0,03 mm2;
E= 40 GN/m2 ; L= 1,5075 m: m= 3 rad/s: g= 10 m/s2 •
R: p=104 kg/m 3 ; m=0,6kg; V=60cm3 ; L0 =1,5m; L'=1,62m

M.15.13.3. Un lant omogen greu, de lungime L fi densltate p, sltuat parlial

pe un plan înclinat de unghi_a, este trecut peste muchia superloara a planului,
avind astfel o por1ïune vertlcala care este scufundata într-un llchid de densitate
p,. Afla,, neglijind frecarile, lungimea x a por1ïunii de lant situata pe planul
înclinat, sistemul fiind la echjlibru (a-1977).
APLICATIE: L= 10 m; a= 30°; p 1 = 0,8.p
R: x=2,857 m

M.15.14.2. Într-o piesa de masa m, turnata_ dintr-un allaj de densltate p, se

presupune ca exista goluri inchise. Masa aparenta a piesei în apa 1118 Afla,:
a)masa aparenta m.· a piesel in apa daca ar fi fost pllna ,1, b)volumul v al
golurilor (a-1976).

.
APLICATIE: m= 10 kg; p= 8000 kg/m3 ; -m.= 8 kg
R: m '= 8, 75 kg; V= 0,75 dm3. ·.

M.15.15.2. 0 sfera dln alumini':' de densitate p ara greutatea în aer G. Greuta-

tea sa aparenta in apa este G•. Demonstra, ca sfera are in lnterior o cavitate
,1 afla, volumul V al cavita,i.
APLICATIE: p= 2580 kg/m 3 ; G= 2,58 N; G = 1 N
,3 3 •
R: V= 59,1.10 m

M.15.16.2. într-o piesa de masa m, turnata dintr-ûn aliaj de densitate p, exista

goluri închise. Greutatea aJ?a.renta a pi~se1· in api este G_. Afla~: a)volumul
V al piesei ,1, b)procentul f% din volumut'piesei care este gol (a:.1978).
APLICATIE: m= 16 kg; p= 8000 kg/m3 ; G•= 135 N; g= 10 m/s2
. R: V= 2,5 dm3 ; f%= 20%. -

M.15.17.3. În. punctele A1 fi A2 ale Ùnei pîrghii sprljinite

în Q se suspends doua sfere de densita~ p 1 . ,,. respectiv, lA O
p 2 • in vld pîrghia este în echilibru. Se introduc sferele într-un . é
lichid de densitate necunoscuta p. Pentru a echilibra pirghia
1
în acest caz sfera 2 se muta , i se suspenda in punctul
162

A2 ' astfel încit OA2 '/OA2 = k. Afla~ densltatea p. _

3
APLICATJE: p = 5500 kg/m3 ; p 2 = 4000 kg/m ; k= 12/11
1
3
R: p= 1000 kg/~
M.1 s.1 a.2. O tlja sub~re, omogena, are un capat fixat într-o
articula~e prlnsa de peretele unui vas în care se afla api. a
Afla~ densitatea p a tijei daca aceasta se scufunda partial
în api, astfel încit la echilibru o frac~une k din lungimea
totali a tijei se afla in aer.
APLICATIE: k= 6,5
R: p= 750 kg/m3
M.15.19.3. Un vas con~ne un llchid cu densitatea p 0 • Pe marginea superloara
a .vasului se sprljlna liber, cu capatul superior, o tija sub~re, omogeni fi
uniforma, de lungime L fi densitate p, capitul inferior al tljel fiind scufundat
în lichid. Capatul superlor al tljei se afli la înal~mea h deasupra nivelulul
lichldului. Afla~: a)lungimea d a po~unii de tlja scufundata în lichid, b)unghlul
a pe care n faèe tija eu orizontala fi, c)coeficientul de frecare la alunecare
,1
minim µ între tlja marginea vasului pentru ca tija sa nu alunece (a-1975, 1986).
3
APLICATIE: p 0 =1000kg/m ; L=1 m; p=910kg/m 3 ; h=0,15m
R: d= 0,7 m; a= 30°; µ= 1/V3

M.1 S.20.3. O tija sub~re omogena BC, de lunglme L

fi densitate p, este sprijinita in punctul A, BA= d, B
intrînd pa~al în api, ca in Figura. Afla~ lungimea x
a po~unll de tija aflata _in apa.
3
APLICATIE: L= 10 m; p= 1500 kg/m ; d= 4 m
R: x=3,55m

M.15.21.1. Un corp de masa m cade într-un bazin cu apa avind viteza v la

intrarea in apa fi ajunge pîna la adîncimea maxima h. Frecarea eu apa s~
neglijeaza. Afla~: a)înat~mea H, fata de suprafata apel, de ta care cade corpul,
b)energla poten~ata EP în momentul inl~~I fats de suprafata ·apei, c)accelera~a
a de frînare în api fi, d)forta ~rhimedlci F,., (a-1976). ·
APLICATIE: m= 1 kg; v= 4 m/s; h= 3,2 m; g= 10 m/s2 .

R: H= 0,8 m; EP= 8 J; a= 2,5 m/s2 ; F,.,= 12,5 N

M.1 s.22.2. Un corp in cadere libera pitrunde în apa unul bazln cu viteza y0.
in tlmpul i- parcurge în api spa~ul S(> v0i-). Frecarea cu apa se negllj~azi.
Afla~ densltatea p a corputui. ·
APLICATIE: v0 = 1 m/s; i-= 0,4 s; S= 1 m; g= 10 m/s2
R: p= 4000 kg/m3
 163

M.15.23.3. Un corp de masà m fi densitate p(<p ~) cade liber de la inàl~mea

h pe suprafalël unui lac. Frecarllé se neglijeaza. Âfla~: a)cu ce viteza v ·ajunge
corpul la supratata apel, b)adîncimea H a facului in locul de cadere a corpului
daca acesta ajunge pe tundul lacului cu viteza zero, c)dupa ce timp I'. corpul
ravine fa suprafata apei t 1, d)graficuf màrimjj impulsului corpului in func~e de
timp dé la începerea mitcarii fil pîna fa revenlrea la suprafata apei (a-1985).
APLICATIE: m= 0,1 kg; p= 800 kg/m3 ; h= 0,8 m; g= 10 m/s2
R: v= 4 m/s; H= 3,2 m; T= 3,2 s

M.15.24.3. Un corp de densitatep(>p0 P,) cade liber de la înal~mea h pe supra-

tata apei dintr-un lac de adîncime H. Fr~carile se neglijeaza. Afla~: a)cu ce
viteza v ajunge corpul. la suprafata apei .fi, b)timpul r de càdere prin apa.
APLICATIE: p= 5000 kg/m 3 ; h= 81,6 cm; H= 156,6 cm
R: v= 4 m/s; r= 0,3 s

M.15.25.3. Dintr-un punct, aflat la inal~mea h deasupra marii, sint làsate sà

cadi iiber, la un lnterval de timp T doua corpuri ldentlce de masa m fi volum
V fiecare. Frecàrlle se neglijeaza. Corpurile nu ating fundul marii. Afla~: a)dis-
tanta maxima D dlntre corpurile aflate încà in aer, b)accelera~a ! a corpurllor
in apà, c)timpul T scurs de la lansarea primului corp pinà la întilnirea cu celalalt
fi, d)la ce distanta d tata de supratata apel are loc întTinlrea (a-1986).
APLICATIE: h= 240,1 m; r= 2 s; m= 10 kg; V= 16 L; p 0 = 1000 kg/m 3
R: D= 117,6 m; a= 5,88 m/s2 ; T= 19,67 s:· d= 397,2 m

M.15.26.2. 0 minge de densitate media p(<pap6), ~nuta sub apà la adîncirilea

h, este lasata liberi. Frecàrlle se neglljeazà. Afla~ dupa ce timp -r mingea atinge
inal~mea maxima deasupra apei.
APLICATIE: p= 100 kg/m 3 ; h= 1 m
R: T= 1,5 s

M.15.27.3. Un corp de densitate p(<pap,) ,1 volum V, ~nut sub apa la adînci-

mea h, este làsat liber. Frecàrile ,1 densitatea aerulul se neglijeaza. Afla~: a)ce
tof1a F a~oneaza in apa asupra corpului, b)în ce timp -r ajunge corpul la supra-
tata, c)la ce înal~me maxima H. deasupra apei ajunge corpul, d)frac~unea t
din volumul corpului, scufundata îr, api in èazul plutirii fi, e)lucrul mecanic
L efectuat lni~al pentru introducerea corpului in apà la adincimea h (a-1975).
APLICATIE: p= 600 kg/m 3 : V= 10 dm3 ; h= 32,65 m
R: F=39,2N; r=3,16s; H=21,nm; f=0,6; L=1,28kJ

M.15.28.3. De pe funaul unui lac de adîncime h se lasà liber un corp de densi-

tate p{<p 0 P6). Frecarile se neglijeazà. Afla~:_ a)in ce timp i- ajunge corpul la
suprafata, b)la ce înal~me maxima H deasupra apei ajunge corpul fi, c)densita-
tea p' a unui ait corp care, làsat liber la aceea,1 adîncime, ajunge la suprafata
184
de n orl mai repede ca primul (a-1983).
3
APUCATIE: h= 5 m; p= 800 kg/m ; n= 2; g= 10 m/s2
R: I'= 2 s; H= 1,25 m; p" = 500 kg/m3
M.15.29.1. ·un vas cilindric eu apa este ridlcat uniform accelerat. Masa apel
este m. in timpul i- viteza vasului crette de la vO la v. Afla~ ce presiune p
exercita apa asupra fundului de arie S al vasulul. .
APLICATIE: .m== 12·kg; i-== 4 s; v0 = 1 m/s; V== 9 m/s; S== 35,4 cm2
R: p== 4.104 N/m2

M.15.30.2. Fie doua tuburi de sticla A fi B desc;hise la ambele

capete. a,ezate vertical ,i avind capetele inferioare puse in A A B
1
legatura printr-un tub de cauciuc prevazut eu un robinet R2 •
ca in Figura. Tubul A are, aproape de capatul superior. un
robinet A,. Cu A1 deschis ,1 R2 închis se toarna mercur in
tubul A pîna la umplere, se închide R1 fi se deschide R2 • Se
constata ci mercurul urca in tubul B pîna la fnal~mea L0 • Afla~
lungimea L a coloanei de mercur din tubul B cind acesta este
a)înclinat cu unghiul a fata de orizontala sau, b)orizontal.
APLICATIE: L0 == 18 cm; a== 30°
R: La= 0,24 m; Lb== 0,36 m

M.15.31.2. Un tub Torricelli este înclinat eu unghiul a tata de verticala. Afla~

distants x pe care se deplaseaza mercurul in tub cind ·presiunea atmosferica
variaza de la Pa la Pa'(> Pa).
APLICATIE: a= 45°; p = 758 mmHg; p •= 764 mmHg
~ a
R: X== 8,5.10 m

M.15.32.2. Un vas cillndric de raza A fi înal~me h se umple eu api. Afla~

for,a F exercitata de api a)asupra fundulul vasulul fi, b)asupra suprafetel latera-
le a vasului.
APLICATIE: A== 5 cm; h= 60 cm
R: Fa= 46,2 N; Fb = 554 N

M.15.33.3. Un corp de volum V atîrna de un ffr, de diametru d fi modul Young

E, flxat la· èapatul superior. Cind corpul este scufundat complet în api lungimea
firului variaza eu AL Afla~ lungimea L0 a firului in stare nedeformata.
APLICATIE: V= 500 cm3 ; d= 0,4 mm; E= 7 MN/cm2 ; AL= 1 mm
R: L0 = 1,79m
L
M .15.34.3. Un vas pàralèlipipedic este fixat pe un
b
carucior. Masa vasului fi a caruclor'ului" este M, iar·
aria bazei vasului este S. Se dau lungimè~ L,
-,
 165

înil~_mea b ,1 distanl8 c. Caruciorul poate aluneca fira frecare ·pè un plan

orizontai. Afla~ ce forta orlzontala F trebule sa tragi de cirucior pentru ca
in vas si ramîna o cantitate maxima de apa.
APLICATIE: M= 10 kg; S= 250 cm2 ; L= 25 cm; b= 20 cm; c= 15 cm
R: F= 150,27 N
2r
M.15.35.3. Sistemul format dlntr-un piston de raza A,, o tea-
va de razi r sudati de piston are masa M ,1 se afli la baza
unur cilindru în care poate aluneca fira frecare. Prin teava
se toarna masa m de apa. Afla~ la ce îniil~me h urca pistonul.
APLICATIE: A= 5 cm; r= 1 cm; M= 2 kg; m= 1 kg
R: h= 0,117 m

M.15.36.4. Un vas conic fara fund de· masa m este ai;ezat pe o masa cu
baza mare de raza A in jos. Generatoarele conului fac unghiul a cu verticala.
in vas se toarna încet un lichid; Cînd înal~mea llchidului devine h presiunea
creata de lichid ridica vasul. Afla, densitatea p a lichidului.
APLICATIE: m= 11,71 kg; R=0,2m; a=30°; t:i=20cm
R: p= 1000 kg/m 3

M.15.37.4. Un vas cllindrlc de raza A, plln cu apa fi acoperit

cu un capac, are in partea de Jos un orificiu de aria S închls
cu un dop de masa m ca in Figura. Cînd cilindrul este in repaus
este necesara o forta F pentru a scoate dopul. Afla~ cu ce m
viteza unghiulara maxima a, poate fi rotit cilindrul in jurul axei
sale verticale pentru ca dopul sa nu lasa din orificlu.
APLICATIE: A= 10cm; S= 1 cm 2; m= 10g; F= 8 N
R: a,= 80 rad/s

M.15.38.4. Un vas orizontal confne un lichid de densitate p 0 • Pe fundul vasului

se afla un orificiu circular de arie S1 acoperit cu un dise de masi m, densitate
p(> pJ :,i grosime d (m> pdS1). Oiscul este legat de un fir ideal care nu suporta
o tensiune mai mare decit T. Presiunea atmosferica este p•· Afla~ înalfmea
maxima h a lichidului din vas la care discul mai poate fi scos fara. ca firul
sa se rupa.

-
R: h=8,2m
.
APLICATIE: p 0 = 1200 kg/m3 ; S1 = 6 cm2 ; m= 32 g; p= 8000 kg/m3 ; d= 4 mm;
T= 98,266 N; p = 105 N/m2 .

M.15.39.4. Vasul din Figura con~ne un lichid de densitate

p. in partea inferoara vasul are un orificlu în forma unui
pàtrat de latura L. Orificiul este. acoperlt eu o -clapeta AB
astfel încit unghlul format de clapeta cu orizontala este
166

a. Clapeta are masa m. fnal~mea lichidului în vas este h. Afla~ eu ce farta

verttcàla F trebuie ac~onat în punctul B al clapetei pentru a putea deschide
orificiul.
APLICATII~: p= 800 kg/m 3 ; L= 10 cm; a= 60°; h= 1,25 m; m= 2,5 kg_
R: F= 125,5 N

M.15.40.5. Într-un vas, care se mi,ca reçtiliniu .uniform accelerat este suspen-
dat printr,;un tir ideal un corp grau eu .densitatea mai mare decît cea a apei.
Afla~ daca unghiul format de acest pendu! eu VEtrticala se modifies atunci cînd
se umple vasul eu apa accelera~a _ramînînd nemodificata. ·
R: Nu

M.15.41.1. Afla~ viteza v de curgere a unui gaz de densltate p printr-o conducta

orizontala de diametru d daca prin sec~unea transversale a conductei trace
in timpul i- masa m de gaz.
APLICATIE: p= 7,5 kg/m 3 ;· d= 2 cm; i-= 30min; m= 0,51 kg
R: v= 0,12 m/s
M.15.42.1. 0 conducta orizontala are in una dln portiunile sale o sec~une · eu
aria St, lar în atta portiune o sec~une eu aria S2 • Debitul votumic al apei prin
conducta este av. Frecarile se neglijeaza. Afla~ diferen1B de presiune dinamica
Apd dintre cele doua portiuni. ale conductei.
APLICATIE: St::r 20 cm2 : S2 = 10 cm2 ; Qv= 5 L/s
2
R: Ap d ::z 9375 N/~

M.15.43.2. Un lichld de densitate p curge printr-o conducta orizontalà de dia-

metru d. Într-o s~c~une unde diametrul este dt ( < d) presiunea este eu Ap mai
mica decît in prima secf une. Aflaf viteza v a lichidului la trecerea prin prima
sectiune.
3
APLICATIE: p= 900 kg/m ; d:= 6 cm; d 1 = 4,2 cm; Ap= 1600 N/m 2
R: v= 1,06 m/s

M.15.44.2. Un tub Pitot montat pe un avion determina viteza -.i]

avionului tata de aer. El indica o dite.renta. de nival Ah a lichidului aer
de densitate p eu care este umplut. Densitatea aerului este p 0 •
.

Afla~ viteza v a avionului fats de aer. Ah

APLICATIE: Ah= 13 cm; p= 800 kg/m 3 ; p 0 = 1,3 kg/m3 ; · •
g= 10m/s2
R: v=40m/s ·

M.15.45.2. Printr-o conducta orizonta1a·curge un llchid. ~

Înal~mlle coloanelor de lichld in cale doua tuburl vertl:. h1 h2 . .
cale sînt ht 91 h2 , ca în Figura. Afla~ viteza v de curgere
 167

a llchidului.
APLICATIE·• h1 = 10 cm·' h2 = 20 cm·' g= 10 m/s2
R: v= 1.4 m/s
M.15.46.3. Un tub Pitot este instalat ca in Figura pe
axul unel conducte de sec~une transversalà S prin care
curge un gaz de densitate p. Diferen1a de nivel ·indicata
de acest manometru cu lichid este h. Densltatea llchi-
dului este p 0 • Afla~ debitul volumfc av al gazului prin
conducti.
APLICATIE: S= 2 dm2 ; p= 1,3 kg/m3 ; h= 10 cm; p 0 = 1000 kg/m 3
R: av= 776 l/s
M.15.47.2. Printr-o conducta orizontala de sec~u-
ne variabila curge apà. Se cunosc ariile S1 i:;i S2
ale sec~unilor indicate in Figura ,i diferen1a de
nival âh dintre coloanele de api din sondele de
preslune montate pe conductà. Afla~ debitul volu-
mic a al apei prin conducta.
APLICATIE: S1== 10·3 m2 ; S = 2.10·3 m2 ; âh= 0,2 m
R: aV = 2,3.10"3 m1/s

M.15.49.3. Prin conducta AB de sect1uni SA ,1 S8 curge A

pètrol de densitate p . Denivelarea mercurului din tubul t~J.~ . . .
qx;,~-c-•
ab este h. Afla~ v1teie1a v• ,1 v8 ale petrolulul prin cela ~ [ - . . , ) ""'
doua sec~uni. : h
APLICATIE: SA=2dm2 ; S8 =0,5dm2 ; pp=800kg/m3 ; a _____ b
h=15cm .
R: vA= 1,77 m/s; v8 = 7,08 m/s

M.15.50.3. Se aplica o forli constants pistonulul unei seringl, a,ezata orizontal,

pentru a evacua toata apa din ea în timpul r. Volumul llchidului este V fi
sec~unea s a orificiului de· evacuare este mult mal mica decit sec~une piste- •
nului. Aflati, lucrul mecanlc L efectuat pentru evacuarea lichidulul. ·
APLICATIE: r= 10s;-V= 10'cm3 ; s= 1 mm2
R: L=50J
 )

168

M.15.51.3. O seringa de lungime L, a,ezata orizontal, plini eu api, are supra-

fata pistonului S • Suprafata orificiului de evacuare este S2 ( «S1). Se aC1ioneaza
1
asupra plstonului eu forla constants F. Afla~ în ce timp T este evacuata apa
din seringa.
APLICATIE: L=Scm; S1 =2cm2 ; S2 =1 mm2; F=3,6N
R: i-= (5/3) s
M.15.52.3. Un tub AB orlzontal, de lungime L, se rotefte

~
eu viteza unghiulara (J) în jurul axei verticale fixe 00' care
trece prin capatul A la care tubul este deschis. La capatul
B tubul are un orificiu foarte mie. Lungimea coloanei de
O' h
llchid din tub este h. Afla, viteza v de curgere a lichidului
prin orificiu.
APLICATIE: L= 1 m; (J)= 6 rad/s; h= 0,8 m
R: v= 5,88 m/s

M.15.53.1. Un robinet sltuat deasupra unui vas are debitul q. Pe fundul vasulul
se afla un orificiu circular de sectïune S. La un moment dat nivelul apel din
vas ramîne constant. Afla, inal~mea h a apei din vas cind nivelul este constant.
APLICATIE: q= 21,6 Us; S= 1 cm2
• R: h=0,66m

M.15.54.2. Un vas cilindric de înal,me h fi aria bazei S, plin eu apa, are pe

fund un orificiu de arie s. Afla,: a)viteza v de coborire a nivelului apei din
vas; b)viteza V a ~pal prin orificiu fi, c)de~itul de volum av prin orificiu.
APLléATIE: h= 0, 1 m; S= 2.10'2 m2 ; s= 5.10,4 m2 .
R: v= 3,5 cm/s; V= 1,4 m/s; aV = 0,7 dm3/s ·

M.15.55.2. Doua vase au la bazele lor cite un orificiu clrcular fi sint puse
unul peste àltul. Apa de la un robinet curge in primul vas, trace prin orificiul
de .raza A1 in al doilea vas, din care iese prin orificiul de raza A2 • ln regim
sta,onar apa dln prlmul vas are înal,mea h1• Afla,: a)debitul volumic av al·
robinetului de umplere fi, b)adîncimea h2 a apei din al doilea vas.
APLICATIE: A1 = 1 cm; A2 = 1,1 cm; h1 = 20 cm
R: av= 6,2.10·4 m3/s; h2 = 13,7 cm

M.15.56.3. Un corp de forma cubica plute,te pe suprafata mercurului dlntr-un

vas cilindric de înal,me H fi see\iune S astfel încit un sfert din volumul sau
este scufundat. Afla,: a)ce frac,une f. din volumul corpulul se va scufunda in
_mercur daca pe suprafata acestuia se toarna un llchid de densltate p 1 care
acopera la limita corpul fi, b)viteza v de coborire a nivelului lichldL!_lui dln vas
fi viteza V de ief ire a lichidulul printr-un orificlu de sec,une s fàcut pe fundul
 169

vasului daca s-a scos corpul fi s-a umplut vasul pîna la jumàtate numai eu
lichldul de densitate p 1 (a-1987). -.
2
APLICATIE:_H=40cm; S=600cm2 ; p 1=800kg/m3 ; s= 1 cm2 : g= 10m/s
R: f= 0,2; v= 3,3 mm/s: V= 2 m/s

M.15.57.2. Un vas se umple eu api de la o conducta de sequne necunoscuta

S. în vas se fac doua orificii de sec~uni s1 fi s2 la jumatatea distante! dintre
nivelul apei fi baza vasului ,1, respectiv, la baza vasului. Viteza apei la ~e,irea
dln conducti este egali eu viteza el la trecerea prin sec~unea s2 • Nivelul apei
dln vas rimîne constant. Afla~ se~unea S.
APLICATIE: s 1 = 5 cm ; s2 = s/-12
2

R: S= 7.10-4 m2

M.15.58.*. Un vas cllindric larg de înàl~me H umplut eu apa este a,ezat pe

o masa. Afla~: a)la ce înil~me h de la baza vasului_ trebuie facut un mie orificiu
pentru ca apa care va iefi din. el sa întTineasca suprafata mesel la dlstanta
maxima de vas fi, b)aceasta distant,a maxima dM.
APLICATIE: H= 50 cm
R: h= 25 cm; dM= 35,36 cm

M.15.59.3. Un vas. cilindric are doua orificii a,ezate pe aceea,1 vertlcali, la

distanta d ·unul de ait ut Se umple vasul eu api de la un robinet astfel încît,
în regim sta~onar, nivelul apei se men~ne constant la înal~mea h. Prin orificii
curg doua jeturi de api care se întTinesc într-un punct aflat pe acelw;I plan
orizontal eu baza vasului. Afla~ di~tanta h 1 de la suprafata apei dln vas la
primul orificiu.
APLICATIE: d= 10 cm; h= 20 cm
R: h1 = 5cm

M.15.60.3. Un vas cilindric are doua orificii w;ezate pe aceea,1 vertlcala, la

dist8!lta d unul de altul. Se umple vasul eu api de la un robinet astfel încit,
în regim sta~onar, nivelul .apei se men~ne constant la dlstanta h 1 de primul
oriflciu fi la distanta h2 de al doilea. Afla~ dlstanta minima d de la punctul
de interseqe a jeturilor ·de api care ies prin cale doua orificil pîna la suprafata
apei din vas.
APLICATIE: h 1 = 10 cm·; h2 = 16 cm
R: d=36,3cm

M.15.61.3. Pe un carucior, care poate aluneca tira frecare pe un plan orlzontal,

se afli un vas cllindrlc plin cu api. În peretele vasulul, pe pi~ diametral opuse,
sînt facute doua orificii identice de sec~une S fiecare, a,ezate sub nivelul apei
la înil~mile h 1 fi, respectiv, h2 (> h1 ) tata de baza vasului. Afla~ ce fort,a F trebuie
aplicata èaruciorului, imediat dupa ce se deschid orlficille, pentru ca acesta
170

si ramîna tn repaus.
APLICATIE: S= 10,3 m2 ; h1 = 0,25 m; h2 = 0,5 m
A: F=4,9 N .

M.15.62.2. Dintr-o conducta aflata pe sol, printr-un orificiu de sec~une s, iese

un jet de apa, vertical. Debltul volumic al apei prin cc;mducti este av. Afla~
sec,unea S a jetului de apa la înal,mea h fa1l de sol. Frecarea eu aerul se
neglijeaza ti se presupune ca Jetul nu se dlsperseaza (a-1985).
APLICATIE: s= 2 cm2 ; av= 60 Umln; h== 1 m; g= 10 m/s2
2
·A: S= 4,47 cm . .

M.15.63.3. Apa se scurge dintr-un vas mare printr-un tub de

raza interioara r curbat in unghi drept ca in Figura. Lungimea
partii orizontale a tubulul este L. Oebitul volumlc al apel prin tub
este av. Afla, momentul M al fortei de reac,une, exercitata de
apa asupra pere,lor tubului, tn raport eu punctul A.
APLICATIE: r::::: 0,5 cm; L= 31,4 cm; av= 0,5 Us
R: M= 1 N.m

M.15.64.*. Un vas plin eu un lichid se mitci pe un plan

orlzontal eu accelera,a constanta a. La distanta d de ca-
patul vasului capacul acestuia are un mie orificiu. Afla~ înal-
,mea maxima· h, fata de capacul vasulul, la care ajunge
Jetul de apa care iese prin orificlu.
APLICATIE: a= 4,9 m/s2; d= 1 m
R: h::::: 0,5 m

M.15.65.*. Fie o roata hldraulica ac,onata de jos ca

în Figura. Se dau: înal,mea h a coloanei de api, diame-
trul D al ro~i fil sec~unea transversale S a jetulul de
api. Jetul de apa ac~oneaza contlnuu asupra paletelor
,1, dupa ce le love,te, cade în jos. Afla~: a)puterea ma-
xima PM fi, b)tura~a n a ro,1 hldraulice.
APLICATIE: h= 5 m; D= 3 m; S= 0,6 m2
R: PM=86,2kW; n=21 rot/min

M.15.66.1. Un para,utlst de masa m executa un sait cu viteza lni,ala nula.

For,a de rezistenli a aerului este propoflionala cu viteza, coeficientul de propor-
,onalitate fiind k. Afla~ viteza limita vM atinsa de para,utist.
APLICATIE: m= 100 kg; k= &O kg/s !·
R: VM= 19,6 m/s

M.15.67.2. O bila sferiça de raza r parcurge distants sin timpul i- cazînd într-un
lichld eu viteza constanta. Rezlstenta la înaintare este data de formula Stokes
 171

F, = &c,,rv, unde 'I este coeficientul de vîscôzitate, r - raza bilai fi v - viteza

el. Densitatea bilai este p, iar a lichidulul p 0 • Afla~ coeficientul de viscozitate
'I precizînd fi unitatea de masura ·(a-1989). ·. . .
APLICATIE: r= 4 mm; s= 20 cm; -r= 8 s; p= 1200 kg/m 3 ; p 0 :::: 800 kg/m 3 .
R: 'J= 0,56 kg/(rn.s)

M.15.68.3. O picatura de ploaie cade venical. Forta de rezistenta datorata aeru-

lui este propo'1ionala cu patratul vitezei. În momentul in care accelera~a picatu-
rii este a, viteza ei èste v. Unga sol · picatura atinge o viteza constanta fi, ·
nimer,ind pe geamul l~teral al unui automobil, lasa o urma înclinati cu unghiul
a fats de verticala. Afla~ viteza va a automobilului.
APLICATIE: a= 7,5 m/s2 ; v= 20 m/s; a= 30°
R: va = 23,8 m/s

M.15.69.3. Doua baloane de v_olume agate V fi de mase diferite m 1 fi m2 ( < m 1),

legate între ele printr-un fir ideal lung, coboara vertical într-o atmosferi liniftlta,
de. la o inal~me foarte mare, intimplnînd o re;zistents propo'1!onala cu viteza.
r
Densltatea aerulul este p. Afla~: a)tensiunea in fir cînd baloanele ~jung lînga
sol fil, b)accelera~a ! a primului balon imediat dupa ciocnirea sa cu solul ori-
zontal (a-1987). .
APLICATIE: V= 1 m ; m 1 =7,2 kg; m2 = 5,2 kg; p= 1,3 kg/m 3 ; g= 10 m/s2
3

R: T= 10 N; a= 15 m/s2 • .

M.15. 70.4. Un corp de masa m este lasat liber la înal~mèa H fats de suprafata
unui lac•. Dupa patrunderea in apa, corpul ravine la înal~mea maxima h(< H)
in timpul r de la lansare. Frecarea cu aerul se .neglijeaza. in apa a~oneaza
o forta de rezistenta constanta fi opusa mifcarii. Afla~: a)adîncimea x la care
ajunge corpul, b)forta de rezistenta F,, c)forta arhimedica Fa fi, d)energia cineti-
ca E0 a corpului .la suprafata apei. ·
APLICATIE: m= 0,4 kg; H= 20 m; h= 5 m; î= 3,9 s; g= 10 m/s2
R: x= 3 m; F,= 10 N; F8 = 20,67 N; E0 = 80 J fi E0 = 20 J
172

--.----~
16. 0SCILATII ARMONIÇ~. PENDULUL~ UNDE ELASTICE

M.16.01 .1. Un pu net material de masi m ·efectueazi osclla~i armonlce cu am-

plitudinea A t,i frecvenl8 v. Faza ini~ala a_ oscila~llor este nuli. Afla~: a)ecua~a
mii,caril oscilatorii fi, b)energia totala E ~--oscilat~rului (a-1978).
APLICATIE: m= 5 g: A= 5 cm; 11= 1 Hz .
R: x(t)= 5.10·2.sin(2nt) m; E= 0,246 mJ

M.16.02.2. Un punct material de masa m efectueaza oscila~i armonice cü am-

plitudinea A ,1 frecvents v. Afla,: a)viteza v a oscllatorului in momentul cînd
elonga~a sa este x0 , b)forta elastica maxima FM care a~oneaza asupra punctu-
lui material ,1, c)energia totala E a oscilatorului.
APLICATIE: m= 5 g; A= 3 cm; v= 0,5 Hz; x0 = 1,5 cm
R: v= 8, 16 cm/s; FM= 1,48 mN; E= 22,2µJ

M.16.03.2. Sub a~unea unei forte F un corp de masa m, atîrnat de capatul

liber al unui resort ldeal, se deplaseazi pe distants x. Afla~: a)pulsa~a o,, perioa-
da T ,1 frecvents 11 ale oscila~llor llbere ale corpulul i,I, b)raportul n dintre e-
nergia clnetica fi cea poten~ali ale corpului la o distanta de origine egala
cu o frac~une f din amplitudine (a-1978).
APLICATIE: F= 10 N; m= 100 g; x= 2 cm; f= 0,5
R: m= 70,7 rad/s; T= 88,8 ms: v= 11,26 Hz; n= 3

M.16.04.2. Un corp de masa m, a,ezat pe un plan orizontal fara frecari, este

legat, de· un resort ideal orizontal fi, sub actïunea unel forte orizontale F este
deplasat la distants x0 fats de pozi~a de echilibru. Lasat liber corpul începe
sa oscilezè armonic. Afla~: a)constanta de elasticitate k a resortului, b)frecventa
v a oscila~ilor, c)viteza maxima vM atlnsa de corp ,1.
d)ecua~a de mii,care
daca la momentul lni~al corpul este in pozi~a de echilibru (a-1-985).
APLICATIE:.,m= 250 g; F= 100 N: x0 = 10 mm
R:· k= 400 N/m: v= 31,85 Hz; vM= 2 m/s: x(t)= 0,01.sin(200t) ni

M.16.05.2. Un oscilator liniar de masa m este scos din pozi~a de echilibru,

filnd tras de o fo'18 proportionala cu distan1a pîna la distanl8 x, unde forts
elastica are valoarea F1 i,i unde este lisat liber. Afla~: a)pulsa~a w a oscila~ilor,
b)ecua~a de mli,care a oscilatorului 91, c)energia totala E a oscllatorulul (a-
1978, 1980).
APLICATIE: m= 0,5 g; x, = 20 mm; F1 = 1,936 N
R: m= 440 Hz; x(t)= 2.10·2.cos(440t) m; E= 19,36 mJ

M.16.06.2. Un corp de masa m legat de un perete vertical eu un resort ideal

 173

de constanti de elasticltate k se poate deplasa firi frecare pe un plan orizon-

tal. La momentul t= o corpul se afla la dlstarita x0 de pozi~a de echillbru ,1
este lisat liber. Afla~: a)ecua,a mifciril oscllatorll a corpului fi, b)vlteza maxima
VM (~·19-_76). ,.
APLICATIE: m== 0,5 kg: k= 8 N/m: x0 = 10 cm
R: x(t)= 0, 1.cos(4t) m; _vM= 0,4 m/s

M.16.07.2. De un resort ideal vertical de constants de elasticltate k este sus-

pendat un corp de niasi m care os~ileazi armonic cu amplltudinea À. Afla~:
a)perloada de osclla~e T, b)viteza _maxima vM fi accelera~a maxima aM ,pl,
c)elongafa x pentru care energia cinetica este egali cu energla poten,ala elas-
tlca (a-1980).
APLICATIE: k= 100 N/m; m= 1 kg; A= 50 mm
R: T = 0,628 s: vM= 0,5 m/s: aM= 5 m/s2; ·x= 35,4 mm

M.16.08.2. Un corp de masa m executi oscna,I armonice. Valoarea maxima

a fo'19i elastlce care a~oneazi asupra corp!Jlul este F. Energia totali a os-
cilatorului este E. La momentul t= 0 corpul trece prln pozi,a de echlllbru. Afla~
ecua,~ de mi,care a corpului (a-1975).
APLICATIE: m= 200 g; F= 200 N: E= 40 J
R: x(t)= 0,4.sln(50t) m

M.16.09.2. Un corp de masi m, legat de un resort ldeal, oscileaza armonlc

cu amplitudinea A, energta totali a oscilatorului flind E. Afla~: a)pulsa~a "' a
mifcirll oscilatorli, b)elongaJa x fi viteza v ale corpului în momentele în care
energla sa cinetica este egali eu cea poten~ala ,1. c)forta elastica F datorata
resortului in condi~ile de la punctul (b) (a-1984).
APLICATIE: m= 1 kg; A= V2./4 m: E= 4 J
R: "'= 8 rad/s: x= 0,25 m: v= 2 m/s; F= 16 N

M.16.10.2. Un corp de masi m, suspendat de un resort ideal vertical de cons-

tanta de elasticltate k, se afla la momentul tnlJal t= 0 la distanta x0 de poz~à
de echilibru fi are viteza v0 • Afla~: a)perioada T. frecventa v ,pl pulsa~a"' ale
mlfcarll, b)faza lnifali ,p fi, c)amplitudlnea ,; a mlfcirll (a-1982).
APLICATIE: m= 2 kg: k= 50 N/m: x0 = 2 cm: v0 ::::.10 cm/s: g= 10 rn/s2
· R: T= 1,26 s: v= 0,8 Hz; "'= 5 radis: ,p::::.n/4 rad: A= 2,1;13 cm

M.16.11.2. Un corp de masa m executi oscila,I armonlce de amplltudine A.

Corpul trece prin pozilia de echllibru cu viteza v0• Afla~: a)ecuafa de mlt~e.
b)elongaflle y 1 la momentul t 1 =7T/6 fi y2 la momentul în care vlteza oscilato-
rului este un sfert din v0, c)perloada T a osclla~ilor fi d)valoarea maxima FM
a fortel elastlce. · ·
 174

APLICATIE: m~ 25 g; A= 0,12 m; v0 =9,6 m/s

R: y(t)=0,12.sin(SOt)m: y 1 c0,104m; y 2 =0,116m: T=0,08s;
FM= 19,2 N

M.16.12.3. De capatul liber al unui resort ldeal de constants de elasticitate

k, suspendat vertical, se aUrna un corp de masa m ti se ·Iasa sisteinul liber.
Afla,: a)lunglmea L a pendululul matematic care are perioada egala cu cea
a oscilatorulul cu resort, b)ecua~a de mh,care a oscilatorulul, c)ecua,a vite~ei
oscilatorulul fi, c)ecua,a accelera,ei oscilatorului (a-1978, 1979).
APLICATIE: k= 100 N/m; m= 1 kg; g= 10 m/s2
R: L= O, 1 m: x(t) = 0, 1.sin(1 Ot) m; v(t) = cos(1 Ot) m/s:
a(t)= - 10.sin(10t) m/s2

M .16.13.3. De capatul liber al unui resort ldeal de constants de elàsticitate

k este suspendat un corp de masa m. Corpul oscileaza astfel fncît la distants
y1 de pozi~a de echilibru lmpulsul corpulul este p 1• Afla~: a)ecua~a mitcarii
oscilatorli a corpului considerfnd fa_za ini~ala nula, b)impulsul maxim P,.. al
corpului ,1, c)energiile cinetica fi poten~ala E0 ,1 Ep ale corpului cfnd elonga~a
. .
ml,carii este y 2 /(a-197 4, 1979).
APLICATIE: k= 1 N/m; m= 100 g; y 1 = 30 mm; p 1 oa 0,3 kg.m/s: y2 = 40 mm .
R: y(t)= 4,24. 10·2.sin(100t) m: PM= 0,424 kg.m/s: E0 = o. 1 J; Ep = 0,8 J

M .16.14.2. _Afla~ elonga~a y a unui oscilator armonic în n:iomentul cind energlile

sale èinetica fi potenfala sînt egale. Amplitudinea oscilafilor este A (a-1975).
APLICATIE: Ac 10 cm
R: y 0 7,07cm

M.16.15.3. Un corp de masa m, legat do un resort ideal, aflat ini,al in pozi~a

de echilibru, executa oscila~i armonice. La distants x1 de pozi~a de echilibru
, vlteza sa este v1 , lar la distants x2 viteza sa este v2 • Afla,: a)ecua,a de mi,care
a oscilatorului, b)constanta ·de elasticitate k a resortului, c)la ce distant,a x
de pozi~a de ectiUlbru accelera~a este a fi, d)la ce elonga~e x' energla clnetlca
a oscilatorulul este egala cu energia sa poten~ala (a-1977, 1982).
APLICATIE: m=200g; x1 =10cm; v 1=20cm/s; x =20cm; v =8cm/s:
2 2
a= 6 cm/s2 ·

R: x(t) = 0,214.sln(1,06t) m; k= 0,224 N/m; x= 5,4 cm: x' = 15, 1 cm

M.16.16.1. Un oscilator constltuit dlntr-un corp de masa m atîrnat la capatul
unui resort ldeal oscileaza armonlc dupa ecua,a x(t)= A.sin("'t+ ,,). Afla~ de-
pendents de timp a energillor clnetica E0 ,1 poten~ala ·eP (a-1976).
APLICATIE: m= 0, 1 g; A= 2 m; "'= 200n; "= - n/3
R: E0 (t) = 79.cos2 (200nt - n/3) J; ·Ep (t) = 79.sin2 (200nt - n/3) J
 175

M.16.17.2. Un oscilator constltult dlntr-un corp de masi m atîrnat la capatul

unul resort ideal oscileaza armonlc dupi ecua,a x(t) = A.sin(œt+ ,p). Afla~: a)pe-
,1
rloada T fiÏ frecvenl8 v a oscila~ilor, b)vlteza maxima vM accelerà~a maxima
aM ale corpulul, c)valoarea maxima FM a fo1"9l care acttoneazi asupra corpulul.
m, d)dependenl8 de timp a energlei cinetlce a corpului ,,. e)în ce timp " corpul
efectueaz_a drumul de la Jumatatea amplitudinli la ./3/2 din amplltudlne (a-1986).
APLICATIE: m= 16 g; A= 0, 1 m; œ= n/8 rad/s; ,p= n/8 rad
A: T=16s; v=6,25.10"2 Hz; vM=3,92cm/s: aM=1,54cm/s2 :
FM:::i 0,246 mN; E0 (t)= 1,23.10'5.cos2 (nt/8+n/8); I'= (4/3) s

M.16.18.3. Un oscilator de masi m efectueaza o mi,care descrlsi de ecua~a

y(t)= A.sint(œt+ ,p). Afla~: a)accelera~a maxima aM a oscilatorulul, b)tlmpii -r1
,1 -r2 la care viteza fil, respectiv, accelera,a sfnt maxime ,1, c)energia totale
E a oscilatorului (a-1979).
APLICATIE: m= 25 g; A= 0,02 m; œ= 20n rad/s: ,p=n/4 rad
A:_ aM= 78,88 m/s2 : i- 1 =n/20+ 3/80; i;2 = n/20+ 5/80; E= 19,7 mJ
M.16.19.2. Un corp suspel"!dat de un resort ideal oscileaza armonlc cu perioa-
da T1 • Se leaga mai Tritn în serle,1apol în paralel eu resortul dat un al doilea
resort de constanta de elastlcitate k2 = n.~1• Afla~ _perioadele T de osclla~e ale
noilor oscllatori.
APLICATIE: T1 = 0,2 s; n= 2
A: T• = 0,245 s: TP= 0, 115 s

M.16.20.2. Un corp suspendat de un resort ldeal osclleazi pè vertlcali eu

perloada T1• AceIa,I corp suspendat de un ait resort ldeal osclleazi pe verticale
cu perioada T~- Afla~ cu ce perloadi T và osclla corpul daca este _suspendat
de cele doua resorturi legate- în serie (o.j.-1976).
APLICATIE: T1 = 0,3 s; T2 = 0,4 s
- R: T= 0,5s
M.16.2·1.2. Un. resort ideal de lunglme lni~alà L0 , avînd p u l - ~ -
sa~a proprie Cl10 , are un capat fixat pe un ax, iar la celalalt
capat are legat un corp care poate culisa tari frecare pe
o tija orizontala ca fn Figura. Oscllatorul este rotlt cu viteza L
unghiulari Cll. Afla~ lungimea L a resortulul la echlllbru.
APLiCATIE: L0 = 32 cm; œ0 =5 rad/s: œ= 3 rad/s
A: L=0,5m

M.16.22.2. Afla~ perioada T a mlcllor oscna,i libere lJ2 U2

ale unui corp de masa m fixat la mljlocul po~unll
orizontale de -lunglme L a unul flr. ldeal lntlns ca ln
===•'•~•===~:!:i--
1a~~•
m . ,,
176

Figura. Tenslunea în fir este constants i;I egalà eu P.

0
APLICATIE: m= 0,4 kg; L= 2 m; P= 0,2 N
R: T=6,28s

M.16.23.3. Un corp de masa m este legat ca fn Figura de siste-

mul de resorturl ldeale printr-un flr ldeal. Sistemul oscileaza eu
perloada T. Tlja de legatura este ldeali f l riimîne orizontala. k · 1<z
1
Raportul distantelor L1 fi L2 este L/L2 = c. Afla,: a)amplitudinea
maxima A eu care poate oscila sistemul astfel ca flrul sa ramînii ~ _
întins i;i, b)perioadele de oscna,e T1 ,, T2 ale pendulelor formate
prin . îndepartarea tijei de legatura i;i atîrnarea a doua corpurl m
de mase m1 ,1 m2 de resortul 1 i;I, respectiv, de resortul 2 (o.r.-1978).
APLICATIE: T= 0,5 s: C= 3; m,= 2.m: m2= 3.m
R: Aè6,2cm; T1 =V2s; T2 = 1 s

M.16.24.2. Legea de oscila~e a unui punct material de masa m este y(t)=

a1.sincvt - a2 .coso,t. Afla~: a)amplitudinea A ,, faza inl~ala ,p0 ale oscilatorulul,
b)viteza maxima vM i;i timpul minim "m la care este atinsa viteza vM, masurat
de la fnceputul mifcarii, c)energla totala E a oscllatorului fi, d)forta maxima
FM car~ ac,oneaza asupra punctulul material (a-1980)."
APLICATIE: m= 2 g; a,= 4 cm; a2 = 4."3 cm; cv= 20 rad/s
R: A=8cm: ,p0 =-n/3rad; vM=1,6m/s; i-m=n/60s; E=2,56mJ;
FM=64mN

M.16.25.3. Un corp de masi m, legat de un resort ideal orizontal, oscile.aza

firi frecare pe o ·masa orizontali conform ecua~el y(t) = 0,2("3.cos~ + sin2t)
(m). Afla~: a)pulsa,a cv, perioada T i,i frecvenia v ale oscila~llor, b)faza 'P a
oscilafilor la momentul t= 0, c)momentele de tlmp i- la care elonga,a este egala
eu jumatate din amplitudinea oscila~ilor fi, d)energia poten~ala elastici maxima
E M pe care o poate atinge corpul fn cazul în care,. pornlnd dln pozi~a data
d: ecua~a de mii,care pentru t= 0, eu viteza corespunzatoare acestul moment,
s-ar deplasa eu frecare, coeflclentul de frecare flind µ (a-1986).
APLICATIE: m= 0,01 kg; µ= 0, 1; g= 10 m/s2
À: tJJ:;;;;/12rad/s; T=ns: v=1/nHz; ,p=n/3rad; i- n=n/4s, &r/12s,
3n/4 s, 11n/12, etc.; EpM= 2,87 mJ

M.16.26.3. Pe o scîndura orizontala se afla un corp de masa m. Scîndura

osclleaza armonlc în plan vertical c_u perioada T ,, amplitudinea A. Aflaf: a)va-
loarea maxima FM a fortei cu care corpul apasa pe scînqura, b)ce amplltudine
maxima AM pot avea oscila~ile pentru a nu se desprinde corpul de scîndura
fil, c)co_eficientul de frecare corp - scîndura µ daci scîndura osclleaza în plan
orlzontal eu perloada T' i;i corpul în~epe sa alunece la amplitudlnea Aa (a-1987).
 177

APLICATIE: m=1.kg; T-=0,5s; A:=2cm; T'=5s; A•=&0cm: g=10m/s2

R: FM= 13,2 N; AM= 0,063 m; µ= 0,095

M.16.27.3. Pe un dise è:fe masi M este Bfezat un corp a m ~

de masa m(< M). Discul, a,ezat pe un plan orizontal tari ~ ?. M ; vo
frecarl, este legat de un resort ldeal de constanti de ~ / 4 ;,m..,
elasticitate k fixat de un perete ca in Figura. Se Imprima
sistemului vlteza ini~ala v0 • Afla~: a)amplitudlnea A a oscila~ilor sistemului
format de cele doua corpurl daca ele se mi111ca fmpreuna, b}valoarea minima
µ m a coeficientului de frecare corp - dise astfel incit corpul sa nu aJunece pe
,1
dise fof'la de frecare F1 corespunzatoare fi, .c)energia poten~ala maxima EP"
fi accelera~a maxima aM a ansamblulul celor doua corpurl (a-1983).
APUCATIE: M=6kg; m=4kg; k=50N/m; v0 =VÎOm/s; g=10m/s2
R: A= V2 m; µm = 1/"2; F,= ~8.3 N;_ ~pM= 50 J; aM= 7,07 m/s2

M.16.28.3. Un fir elastic de se~une S, lungime L fi modul de elasticitate E

este fixat la capete în pozi{je orizontala. La mljlocul firulul se leàgi un corp.
Unghiul format eu orlzontata de cele doua pi~ ale firulul, in noua pozi~e de
echillbru, este 6. Afla~: a)masa ma corpului,
.
b)energia poten~ala Ep Tnmagazl-
nata în fir în noua pozl~e de echlllbru a acestula fi, c)frecventa v a oscila~llor
proprll ale corpului daca jumàta~le firulul ar fi. ailpite iar capetele acestula ar
fi prinse într-un punct fix (a-1976, 1981).
APLICATIE: S= 4 mm2 ; L= 40 cm; E= 1,2.107 N/m2 ; · 6= 30°
R: m= 0,757 kg; EP = 0,23 J; v= 4 Hz

M.16.29.1. Un punct material_executa _simultan doua mltciri oscilatorll armonl-

ce. pe ~oui direqi perpendiculare. Ecua~ile celor doua ml,carl sint: ~)x(t)i::;
cosnt, y(t)=.2.cos(nt/2), b)x(t)=slnnt, y(t)=2.sln(.nt+.n/2) ,1, c)x(t):::;:2.slnnt.
y(t)= 4.sin(.nt+n). Afla~ ecua~a traiectorlel punctulul material în cele trei cazuri.
·. R: a)y=±[2(x+1)] 112; b)y2/4+x2=:=1; c)y=-2x
M.16.30.2. Un corp este supus simultan la doua mi,cari oscilatorii armonlce
paralele: a)y1 (t)= 4.sin2.n(t+ 1/3) fi y2 (t)= 3.sin2.n(t+ 1/4) fi, b)x1 (t)= 2.~(m+
.n/6),1 x2 (t)= 2.cos(nt+ .n/2). Afla~ ecua~lle mitcarllor osèilat.orll rezultànté.
R: y(t)= 6,76.sin(2.nt- arctg 3,23); x(t)= 2.va.cos[.n(t+ 1/3)]

M.16.31.2. ~n corp de masa m, plecat eu viteza v0 , coboara în tlmpul l' pe

un plan înclinat de unghi a. Cind ajunge pe planul · orizontal corpul Jovefte
un resort ideal orizontal nedeformat, de constanta de elasticitate k. . Corpul
ramîne agatat de resort. Coeflcientul de frecare corp - plan încllnat este µ. Pe
planul orizontal corpul se mltca ~ar~ frecare. AflaV: a)accelera~a !. ·a çorpului
pe planul înclinat, b)viteza va corpului la baza planului încllnat, c)ampl~dinea
178

A a deformirii resortulul 91. d)frecventa v a oscilatorului presupunind ci oscl-

leaza armonlc (a-1982). ·
APLICATIE: m::::i 2 kg; v0 = 2 m/s; -r= 2 s; a= 45°; k= 5 kN/m; µ= 0,3
R: a= 4,85 m/s2 ; v= 11,7 m/s: A= 0,23 m: v= 7,95 Hz

M.16.32.2. Un resort ideal orizontal, de constanta de

elastlcltate k, este fixat la un capit fi are legat la a
celalalt capit un corp de masi m care poate aluneca ~ m v m .
pe un plan orlzontal. Spre corpul legat de resort se ~./~✓
lanseaza un corp ldentlc eu viteza necunoscuta v. Fre-
carile se neglijeaza. Ciocnlrea corpurilor este perfect plastics. Corpul rezultat
executa osc11a,I de amplitudine A. Afla,: a)pulsa,a C1J a ml,carii oscilatorii.
b)viteza v· a corpului care a produs ciocnirea, c)energia cinetlca E01 a osci-
latorulul cind elonga~a sa este y1 9i. d)elongaJa y a oscilatorulul in momentul
in care energiile sale cinetici fi poten,ala sint egale.
APLICATIE: k.= 640.n2 N/m; m= 0,2 kg; A= 4 cm; y 1 = 2 cm
R: œ=40nrad/s: v=10m/s: E01 =3,7J; y=2,83cm

M.16.33.3. Un c~rp executi o mi,care oscilatorie armonica de amplitudine

a. În momentul in care elonga,a mltcirii este egala cu o fracJune f ( < 1) din ·
amplitudine. un 90c lnstantaneu face ca viteza corpuluï sa devina de n(> 1)
ori mal mare. AflaJ noua amplitudlne· A a ml11carll oscilatorll.
APLICATIE: a= 5 cm; f= 0,5; n= 2
R: A=9cm

M.16.34.3. Un resort Ideal de constanta de elasticitate · k are capatul superior

fixat, lar de capatul inferlor are atîrnat un corp de masa m. lnl,al resortul este
Jnut vertical ,1 alungit cu y0 • apoi este lasat sa oscileze liber pe vertlcala.
Afla~: a)amplltudinea A a oscilaJllor, b)noua amplltudlne A' a oscilaJilor dupa
ce. la un moment dat, cind corpul trace prin pozlJa extrema lnferioara. de
el se llpefte un corp de masa m• avînd iniJal viteza v0 ,1, c)caldura Q degajata
prin stingerea oscilaJilor in cazul (b) (a-1987).
APLICATIE: k= 1.0 N/m; m= 50 g; y0 = 10 cm; m;= 100 g; v0 = 1,2 m/s;
' g= 10 m/s2 •
R: A=~ cm; A'= 11 cm; Q= 60,5 mJ

M.16.35.2. Un resort ldeal orizontal nedeformat, de

constants de elasticitàte k. este fixat la un capat de a k x
un perete. iar la celilalt capit are legat un corp de %1 t .V:1..
masa m care poate aluneca pe un plan orizontal. Coefl- wm/&)yJ,;y~h
cientul de frecare corp - plan _esteµ. Se imprima corpu-
a
lui vlteza v0 • Afla, distanta x parcursa de corp pin la prima oprlre.
 ----------
179

APLICA°!'IE: k= 50 N/m: m= 0,5 kg; µ= 0,6; v0 = 1 m/s

R: x=5,72cm

M.16.36.4. Un corp de masa m, legat de doua resorturi

identi_ce nedeform~te, poate aluneca pe un plan orizon- ~
tal. ·Coeficientu! d~ ~recare corp - plan esteµ. Sub ac~u-
nea ·unel fol'l9 F. f1ecare resort. se alunge,te cu AL. Se
~ d ·1% m,

,
depl~seaza corpul în P. OP= x0 fi se lasa liber. Afla~
coordcinata x, a punctului în care s_e Ôi?ret~~ corpuL
APLiCATIE: m=2kg; µ=0,2; F=10N; AL~·2cm; x:=3,8cm
· R: x,= 1,2 mm

M.16.37.3. Un pendul matematic de lungime L este scufundat într-un lichid

a c~rui densitate reprezlnta o fr.ac~une ·. ( .di~ densitatea corpului •atîrnat. Afla~
perioada T a micilor oscila~i ale pendulului, presupunînd ca ·rezistenta llchldulul
se poate lua în conslderare prin ipotezà_ ca masa efectiva care participa la
oscila~a pendulului consta din masa· corpului la care se adaugÀ fi· masa
lichidului dezlocuit (o.r.-1976).
APLl~ATIE: L= 49°ç:m; f= 0,6
. . A: T=2,8s

M.16.38.3. Un tub ingust în forma de U con~ne o coloana de lichid ldeal de

densitate p. Aria sec~unii tubului este S, iar lungimea coloanei de lichid din
tub este L. Se produce o denivelare a lichidului din cale doua. ramurl .avind
valoarea ~- Arata~ ci: a)lasat liber, Uchiciul oscileaza armonic fi, b}perl~ada
de oscila~e esté egala cu cea a unui pendu! matematic de lungime U2.

M.16.39.3. Fie un tub sub~re, îndolt ca in Figura, in care

se' afla ·o coloanà de lichid ideal de lungime 'totalà L.
Se dau unghiUrile a =,i {J. Afla~ perioada T a micilor
oscila~i ale lichidului din tub (o.r.-1974, 1978).
APLICATIE: L= 0,5 m; a= 30°; {J= 60°; g= 10 m/s2
R: T= 1,2s

M.16.40.3. Un cilindru de densitate p fi înal~me h plutette intr-un lichid de

densitate p 1 (>p). Se aplica cilindrului o for1i de împingere verticala de sus
in jos_fl apoi este lasat liber. Afla~: a)perloada T 1 a micilor osclla~I ale clllndrulul
fi~· b)raportul k= T/T2 al perioadelor ·de osclla~e în lichidul de densitate p 1 i,t
într-un ait lichid de densitate p 2•
APLICATIE: p= 490 kg/m3 ; h= 80 cm; p 1 = 103 kg/m3 ; p 2 = 810 kg/m3
R: T1 = 1,26 s; k= 0,9

M.16.4_1.3. Dol cilindrl omogeni de mase m1 fi m2 (< m1), avînd aceeai,I înilfme
180
h. si1t legaf de un fir ideal trecut peste un scripete ldeal
ca în Fsgura. Dupa ce cllindrul 2 este coborft pîna atlnge solul,
cü&ndnd 1 ajungînd la înal~mea H, se lasa sistemul liber. Afla~:
aJaccetera~a !. a sistemului ,;I · tenslunea T în flr în cazul în
care ambfl cilindrl se mitci în aer, b)dupa ce timp r cllindril
afung ra aœeSfil' fnil~me, în condiliile de la punctul (a) fi,
c)frecventa v a oscila~ilor pe care le executa sistemul în con-
d~ïte în care sub cillndrul 1, aflat ._la. înal~mea H, se lntroduce un vas cu llchid
de densitate p= k.p0 , unde p 0 esté densitatea cillndrului 1. Frecarile se negll-
Ieaza(a-1986).
APLICATIE: m1 =0,3 kg; m2 = 0,2 kg; h= 5 cm; H= 1 m; k= 2/3
R: a= 1,96 m/s2 : T= 2,35 N; r= (5/7) s: v= 1,41 Hz
M.16.42.4. Un corp cilindric de înal~me h fi sec~une transversale S este facut
din fier de densitate p i,i se poate deplasa pe vertlcali ghidat de o tiji, fira
trecye, paralei C!J axa sa, într-un vas care con~ne un strat de. mercur de înal-
Jme h1 (> h) fi un strat de api de înal~me mai mare decil h. Afla1: a)distania
d dintre fundul vasului fi centrul de masa al cilindrului in pozilia de echillbru
,r, b)perloada T a micilor osclla~I libere ale corpulul clllndrlc la scoaterea sa
din pozi~a de echlllbru (o.j.-1973).
APUCATIE: h= 10 cm; S= 10 cm 2; p= 7,8 t/m3; h1= 20 cm; g= 10 m/s2
R: d= 19,6 cm: T= 0,49 s

M.16.43.4. Un corp cllindrlc de densitate p este plutei,te vertical fntr-un llchld

de densitate p 0 >p. De la aceeai,i înil~me eu baza superioari a cllindrulul se
rasa si cadi liber un corp de miel dimensiuni din acelafi material ca fi cilindrul.
Datcriti unui impuls vertical cilindrul coboara in plus în lichld eu o: frac~une
f crin lungimea sa. Frecarile se neglijeaza. Afla~: a)tlpurile mi,carilor celor doua
corpurl, b)raportul r= T/T1 al perioadelor fi, c)raportul k= vM/vMZ al vitezelor
maxime (o.J.-1975) •.
APLICATIE: p= 800 kg/m 3 ; p 0 = 1000 kg/m 3 ; f= 1/8
R: cilin~rul - mitcare oscilatorie armonici,
corpul mie - mi,care periodici nearmonici; r= 4,5; k= 4,5

M.16.44.3. Un bloc de masi M este suspendat de un resort ldeal de constante

da elasticitate k. Un glonte de -masa m este tras vertical, de jos în sus, cu
viteza v fi se opre,te in bloc. Afla~ amplitudinea A a mitciril efectuate de
slstemul bloc - glonte dupa ciocnire.
APLI.CATIE: M= 3,62 kg; k= 520 N/m; m= 4,5 g; v= 150 m/s
R: A= 15,5.10-3 m

M.16.45.3. Un corp de masa m cade de la înal~mea h pe un platan de masa

 181

neglijabila atîrnat de_ un resort ideal de constanti de elasticitate k. Dupi ciocn1- _

re corpul ramine pe platan. Afla~ amplitudlnea A a mifciril efectuate de sistemul

:fil
corp - platan (a-1977).
APLICATIE: mi::: 0,1 kg; hi::: 10 m: k= 500 N/m: g= 10 m/s2

R: A= 0,2 m _
. 1
M.16.46.4. Un corp de mass m cade de la înal~mea h pe talerul :
de masa M atirnat de un resort ideal de constante de elasticitate
k. Ciocnirea corp - taler este perfect plastici. Aflaf amplitudinea A
I: h
a oscila~llor sistemului •
APLICATIE: m= 0,1 kg: h= 10 m; M= 0,9 kg; k= 500 N/m:
g= 10 m/s2
R: A=6,33cm

M.16.47.4. Un resort ideal se alunge,te cu AL atunci cînd este aciionat de

o fol'li F. Se fixeazi la capetele resortului doua sfere de mase m1 91 m2 fi
se comprima resortul. Se a,eaza sistemul astfel comprimat pe un plan orizontal
tara frecari. Afla~ perioada sa de osclla~e T.
APLICATIE: AL= 16-cm; F= 10 N: m1 = 2 kg; m2 = 1 kg
R: T= 0,65s

M.16.48.4. Doua corpuri identlce _de masa m fiecare, legate prlntr-un resort
ideal de constants de elasticitate k, se deplaseaza tara frecare in lungul direc~el
resortului pe un plan orizontal. La momentul lni~al vitezele corpurilor sînt v01
fi, respectiv, v02 , resortul fiind comprlmat cu AL fatà de lungimea sa fn stare
nedeformata. Afla,: a)viteza v~ a centrului de masa al slstemulul,. b)perioada
T de oscial~e a sistemului fi, c)fazele ,p01 fi ,p02 ale osclla~ilor celor doua
corpurl, in raport cu centrul de masa, la momentul ini~al (o.J.-1979).
APLICATI~: m= 1 kg; k= 200 N/m: v01 = 0, 1 m/s: v02 = 0,5 m/s; AL':'1' 2 cm
R: vcM=0,3m/s; T=0,314s; ,p01 =n/4rad; ,p02 =-n/4rad

M.16.49.4. Doua corpuri de mase m1 fi m2 sint legate prlntr-un resort ldeal

de constanta. de elasticitate k. _La un moment dat alungirea resortului este
AL, lar viteza relative a corpului 2 fa1B de corpul 1 are dlrecfa resortului fi
valoarea v, Afla~. pentru momentul considerat: a)energiile poten~ale el~tice
E1 ,1 Ep2 ale po~unilor de resort delimitate de punctul O al resortuluî, aJe
c!rui distante la cele doua corpuri sînt lnvers propo~onale eu masele corpuri-
lor, b)energia cinetici E0 a sistemulul celor doua corpurl fatà de sistemul · de
referin\i legat solidar de punctul O fi, c)accelerafa a, a corpulul 2 fali de
primul corp (o.J.-1987).
APLICATIE: m1 i::::2kg; m2 =6kg; k=10kN/m: AL=2cm: v,=2m/s
· R: Ep1 = 1' 5 J·' Ep2 = 0 ' 5 J·• Eo= 3 J·' ar = 133' 3 m/s2

(
182.

M.16.50.4. Doua sfere identlce A fi B, legate printr-un c A B

resort ldeal nedelormat de constantii de· elastlcltate ~ - ; ~
k, se afla pe o suprafata orizontala. 0 a treia sfera,;;) 7 ~
C identlca eu primate doua, avînd energia ·cinetlci E01 , se clocnet;te de sfera
A fi se întoarce în sens opus eu energia cinetica Ec2. Frecarile se neglijeaza.
.Afla~ amplitudinea A de oscilafe a sferelor A t;I B dupa ciocnire.
APLICATIE: k= 6000 N/m; E01 = 500 J; Ec2= 20 J
R: A=0,2m

M.16.61.2. Un pendul matematic de masa m t;i lungime L începe sa oscileze

tara frecare din pozi~a in care ·energla poten~ali este maxima fi are valoarea
Ep• Afla~: a)amplitudinea A a oscila~el masurata pe orizontala, l:)pulsa~a "' a
mitcarii oscilatorii ,1, c)ecua~a mh;caril oscilatoril (a-19~0).
2
APLICATIE: m= 100 g; L== 100 cm; EP == 135 mJ; g= 10 m/s
R: A= 0,502 m; œ= 3, 16 rad/s; x(t)= 0,502.sin(3, 16t+ n/2)

_M.16.52.2. Afla~ perioada de oscila~e Ta pendulului de lungime

L din Figura.
APLICATIE: L= 19,6 cm
th !: lJ2

R: T= 0,76 s

M.16.53.3. O sfera de masa m, suspendata de un punct O eu ajutorul unul-

fir ideal de lungime L, descrie un cerc in plan vertical. Afla~: a)ce vitezi ori-
zontali minima v0 trebuie imprimata sferei în pozi,a de repaus pentru 'ca ea
sa descrie cercul, b)tensiunea F in fir în pozi,ile în care firul face unghiul a
eu verticala, firul fiind situat sub orlzontala punctului O ,1, c)perioada T fi
frecventa v a oscila,ilor pendulului in condi~i de izocronlsm (a:.1976).
APLICATIE: m= ~.5 kg; La 2 m; a 1 = 0°; a 2 == 60°; g= 10 m/s2
R: v0 = 10 m/s; F1 = 30 N; F2 = 22,5 N; T= 2,8 s; v= 0,36 Hz
M.16.54.3. 0 sfera de masa m este legatà de un punct fix printr-o tija ideala
de lunglme L. Afla~: a)perloada T fi frecventa v a pendulului matematlc astfel
construit, b)ce vitezi orizontala minima v1 trebuie imprimata sferei aflata în
po~a de echlllbru stabil pentru a parcurge complet un cerc vertical, c)ce
vitezi orizontali minima v2 ar trebui lmprimati sferei daca in locul tijei ea ar
fi suspendata printr-un flr ldeal de lungime L ,1, d)tenslunea F dln fir cind
sfera trece din nou prin pozi~a de echilibru (a-1973).
APLICATIE: m= 1 kg; L= 1 m
R: T= 2 s; v= 0,5 Hz; v1 = 6,26 m/s; v2 = 7 m/s; F= 58,8 N

M.16.55.3. 0 sferi de masa m1 se mi,ca orizontal cu viteza v1 ,1 ciocne,te

perfect elastic o a doua sfera, suspendata de un fir ideal de lungime L, aflati
ini,al in 'repaus. Dupa ciocnire a doua sfera se ridici pini la inal,mea h, lar
 183

prima se :mif1ca în sens opus eu vlteza nec~noscuti u 1• Aflaf: a)mas·a m2 a

celai de a doua sfere, b)vlteza u1 fi energia clnetici E01 a primai sfere dupa
clocnfrt, 91, c)frecventa v a micilor oscna,i ale sferei suspendate (a-1983).
APLICATIE: m1 c: 100 g; v1 :::: 2 m/s: L= 1 m; hi::i 3,2 cm; gc: 10 m/s2
R: m2 = 0,4 kg; u1 c: 1,2 m/s; E01 = 72 'mJ; v= 0,5 Hz

M.16.56.3. Un corp de masi m este proiectat eu viteza orlzontala v. într-o

bila de masi M, suspendata de un tir ldeal de lunglme L. Clocnirea este perfect
plastics. Afla,: a)cu ce unghl maxim aM deviaza de la verticale pendulul astfel
format, b)energla AE0 pierduta de sistemtd celor doua_ corpuri prln ciocnlre,
c)vlteza u a corpului nou ,;i energla lui clnetlci E0 lmedlat dupa clocnlre,
d)ecua,a mifcirll considerind momentul ciocnirli ca moment ini,al 91, e)dupi
ce timp i- unghiul de devlere de la verticali este aJ2 (a-1973).
APLICATIE: m= 0,05 kg; v= 50 m/s; M= 1 kg; L= 1 m; g= 10 m/s2
R: cos aM= 0, 717; AE 0 = 59,5 J; u= 2,4 m/s; E0 = 2,98 J;
a(t)= aM.sin{"g/L.t); i-= 0, 17 s

M.16.57.3. Un corp oscileazi vertical fiind suspendat de doua resorturi ideale

de aceea,1 lungime, de con~tante de elasticltate k 1 91 k2 , legate mal întil în
serie ,;I, apoi, in paralel. Aflaf raportul r al lunglmilor ale doua pendule matema-
tice care oscileazi sincron eu corpul în cale -doua situa,I (o.j.-1974).
APLICATIE: k1 = k2
R: r=4

M.16.58.3. Un corp aluneci tara frecare, o data pe coarda AB

(«A) fi a doua oara pe arcul AB al unui cerc vertical de raza
j
R
A. Afla, du rate le T1 fi T2 ale mi9carllor. A . B
APLICATIE: A= 9,8 cm
R: T1 0,2 s; T2 = 0;157 s
i::::

M.16.59.2. Un pendul este ridicat de la suprafata Pamîntului de raza RP' pe

verticalà, la îna"mea h. Afla, cu ce tlmp i- va întîrzia pe parcursul unei zile
pendulul ridicat fats de unul identic rimas la sol în acela,;I loc.
APLICATIE: RP= 6400 km; h= 200 m .
R: i-= 2,7 s

M.16.60.3. Un pendul care bate secunda la ecuator este ridlcat la altitudinea

h pe verticala locului. Afla,: a)perioada T a pèndululul la înil,mea h ,;f, c)cu
ce lungime x ar trebui scurtat pendulul ·pentru a bate secunda la înal,mea
h. Se dau accelera,a gravita,onala g0 la sol la ecuator ,, raza RP a Pimîntului.
APLICATIE: h= 640 km; g0 = 9,78 m/s2 ; RP= 6400 km - ·
R: T=2,2s; x=0,17m
184
M.16.61.4. Un pendul gnwita,onal de lunglme g/n2 începe sa osclleze la tno-
mentuf v:: O cînd firul face unghiul a cu verticala. Aflaf: a)legea de mi,care
a osc:ilatorului ,1, b)legea de mi,care a sistemului format la momentul T/4 cînd
din sens contrar deplasiril pendulului gravlta~onal vine orizontal un corp ldentic
eu viteza v0 care clocne,te perfect plastic corpul pendutulul. Se da v0 = 2ag/n,
a în radian! (o.j.-1980).
APUCATIE: a= 5°
R: a)6(t) = (n/36).sln(nt+ n/2); b)6(t) = (n/72).sin(Rt - n/2}

M.16.62.3. Un pendu! gràvlta,onal de tungime L se fixeazi de un cadru ata,at

de un cirucior. Aflaf perioada T a pendutuluf cînd caruciorul se mi,ca: a)orl-
zontal cu accelera,a a, b)vertlcal cu accelerafa a ,1, 'C)cu · viteza · constants v
pe un cerc orizontal de raza A. Amplltudinea unghlulara lnl,ati este s 5°.
APLICATIE: L= 56 cm; a= 10 m/s2 ; v= 10 m/s; A= 10 m
R: T• = 1,256 s; Tb1 = 1,055 s; TbZ = 10,51 s; TO= 1,256 s

M.16.63.3. Un pendu! de lungime L, aflat în mifcare, este suspendat de tavanul

unui ascensor. Ascensorul porne,te în sus, din repaus, mifcîndu-se .eu accete-
rap a1 un tlmp -r, pe distanta AB, ~pol îfl continua mitcarea uniform pe dlstant,a
BC ,1. în final, pentru a se opri în punctut D, AD= h, frîneaza cu accelerafa
a2 • Afla,: a)timpii i-2 fi i-3 în care sînt parcurse distantele BC fi CD, b)perloadele
T 1 , T2 fi T3 ale pendulului pe cela trel pofliuni de drum 9i, c)numarul n de
oscila,I complete efectuate de pendul în cursul mifcàrii (a-1981).
APLICATIE: L=40cm; a1 =a2 =1,25m/s2 ; i-1 =4s; h=1"20m; g=10m/s2 .
R: r 2 =~0s; i-3 =4s; T1 =1,18s; T2 =1,26s; T3 =1,34s; n=22

M.16.64.1.· într-un mediu etastic se propaga o unda pJana data de ecua,a

y(x,t)= 2.10-a.sin(120m- 0,25x). Aflaf: a)frecventa v a oscila,ilor punctelor me-
diului, b)viteza maxima vM a oscila,ilor punctelor mediuluf t;i, c)viteza c a
propagarii undel (a-1979).
R: v= 60 Hz; vu= 0,75 m/s; c= 1507 m/s

M.16.65.1. Într-un mediu etastfc de modul de elastlcitate. E t;l densltate p se

propaga oscilafl longitudinale cu frecventa v. Aflaf: a)viteza v de propagare
in acest mediu, b)lungimea de unda .t t;I, c)distanta Ax între doua puncte între
care diferent,a de faza este A,p.
APUCATIE: E= 4,32.1010 .N/m2 ; p= 2700 kg/m3 ; v= 500 Hz; A,p=n rad
R: v= 4 km/s; .t= 8 m; Ax= 4 m

M.16.66.1. 0 sursa S aflata într-un mediu elastlc emite_ unde plane de forma
y= A.sinwt cu Jungimea de unda .t. Afla,: a)dupa ce timp i- începe tJa oscileze
un punct P situa.t la distants x1 de sursa, b)defazajul (.Ag,) 1 între oscua,a lui
P fi cea a lui S, c)distanta d dintre doua puncte între care defazajul este A.,p
 185

fi, d)defazajul (Arp) 2 între doua puncte situate la distania A/2 unul de altul pe
direciia, de propagare.
APLICATIE: A= 0,25 mm; œi::z 100n rad/s; A= 10 m; x1 = 8 m: A,'=n/6 rad
R: T= 0,016 s: (Arp),=&r/5 rad; di::z (5/6) in; (Arp)2=,r rad

M.16.67.2. într-un mediu elastic de modul de elasticitate E se propaga o unda

longitudlnala a cirel ecua~e la distants d de sursi este y= A.sln(cot-rp). Afla,:
a)frecvenia v $1 lunglmea de undi A, b)densitatea p a mediulul fi, c)distanta
· d1 fali de sursi la care ecua,a undel este y= A.sin(cut - v, 1).
APLICATIE: E=6,75.1010 N/m2 ; d=5rp; A=2mm; cu=103nrad/s; rp=nrad;
rp 1 =,r/5 rad
R: v=500Hz; A=10m; p=2700kg/m3 ; d1 =1 m
M.16.68.2. Printr-o bara de densitate p fi modul de elastlcitate E s'e propagi
unde longitudinale. Sursa de oscilafl este qezata pe bara fi produce oscna,I
de forma y= A.sinwt. Ecua~ile oscila~ilor care ajung la capetele barei sînt
Yl• A.sin(cut- n/2) ,1 y8 = A.sln(cot-n/2). Afla~: a)vlteza maxima vM de osclla~e.
b)viteza v a undel :,i, c)lungimea L a barel.
10
APLICATIE: p= 2700 kg/m3 ; E= 6, 75.10 N/m2 ; A= 1 cm; eu= 1570 rad/s
R: vM= 15,7 m/s; v= 5 km/s; L~ 10 m

M.16.69.2. Capetele unei bare de densltate p ,i modul de elasticitate E oscilea-

za dupa ~cua~ile yA= 10. 10-3.sin(2520nt) m fi y8 = 20.10-a.sin(2520m) m. Osclla-
~lle se· propaga prln bara ·sub forma de unde longitudinale. Afla~: a)perloada
T fi frecvenia v a oscila~ilor, b)viteza v a undel .longitudinale in bari ,1, c)lungl-
mea L a barei ftllnd ci într-un punct C al el sosesc unde plane date de ecuaflle
y1 = 10. 10-s.sin(25201ft-n/3) m fi y2 = 20.10·3.sln(2520nt -n/6) m (a-1980).
APLICATIE: p=2,7t/m3 ; E=6,86.1010 N/m2 ·
A: T= 0,79 ms; v= 1,26 kHz: v= 5,04 km/s; Li::z 1 m

M.16.70.3. Un corp de· masi m oscileazi conform ecua~ei y(t)= 0,5.sin27r(2,5t

+ 1/48) m. Afla~:
.
a)momentele de. timp I'n la èare elonga~a este egala cu Jumita-
te din amplitudlne, b)energiile cinetlœ E0 fi poten,ala EP ale oscllatorulul la
aceste moments ,1, c)defazajul /J.rp dlntre osclla~ile a doua puncte sltuate pe
x
_ o aceeafl dreapta la distantele x1 fi x2(> 1) de oscilator dacà acesta da na,tere
unor unde care se propaga intr-un mediu elastic eu viteza de fazi v1 (a-1983).
APLICATIE: m= 20g; x1 =2 m; x2 = 70 m; v,= 340 m/s .
R: -rni::z n/5 + (· 1/4:t1)/30 s, nez; E0 =0,46 J; EP= 0,154 J; /J.v,=n rad
M.16.71.3. 0 undà longitudlnala se propagà in dlre~a Ox, într-un mediu elastic ·
de. densitate p, dupa legea Ù1(x,t)= a.sin(cot-27rx/A). Diferenta de fazà între
doua puncte aflate pe axa Ox la distanta /J.x. uriul de altul este Arp. Afla~:. a)de-
pendenta de timp a energiei cinetice E0 fi a energiei poten~ale EP ale unui
186

punct material de masa m care osclleaza dupa legea u1(0,t), b)lunglmea de

unda A., frecvents v ,, vlteza v de propagare a undei, c)modulul de elastlcitate
E al mediului elasic ,,, d)amplltudinea A,, defazajul (A9>)1 ale oscllafei rezul- .
tante prin compunerea rn punctul A de absclsi xA a osclla,ei u1 (xA,t) ,1 a oscl-
la,ei u2 = a.sln(œt -n/4) (a-1974).
APLICATIE: p= 2,6 t/m 3 ; a= 1,2 cm: œ= 100On rad/s: Ax= 3,2 m: A9>r:2 l+n/5 rad;
m= 1 g; xA = 1 m · ,,
R: E = o, 71.cos2103nt J: ~:::: 0, 71.sin2 103nt J; A.= 8 m;. v= 500 Hz;·
· v::=4km/s; E~4,16.101 N/m2 ; A::::2,4cm; (Av,) 1 =n/4rad

M .16.72.1. Un tren marge, cu viteza v, paralel cu un zld lung. Un om dln

tren descarca o arma ,1, dupi timpul i-, aude. ecoul. Viteza sünetului in aer
este· c. Afla~ distants D tren - zid.
APLICATIE: V.= 20 m/s; I'= 3 s: C= 340 m/s
R: D=508 m

M .16.73.1. Dol observatori se afla in punctele A ,, B situate la distants L unul

de altul fi 1a aceea,I distants necunoscuta d de un· perete plan reflectator.
Din A se emlte un sunet care se aude în B de doua orl, cu un inter.val i- în-
tre percep,1. Viteza sunetului în aer este c. Afla, distants d.
APLICATIE: L:::: 64 m; i-= 0,2 s; c:::: 340 m/s
R: d=57,75m
M.16.74.1. O unda se propaga într-un mediu de modul de elasticitate E1 ,1
densitate p 1 • Sub unghlul de Incidents I und~ trece într-un ait mediu de modul
de elasticltate E2 fi densitate p 2 • Afla~ unghiul r sub care se refracta _unda.
APLICATIE: E1 =1011 N/m2 ; p 1 =7.103 kg/m3 ; i=30°;,E2 =0,17.1011 N/m2 ;
p 2 = 11,3.103 kg/m3
R: sin r= 0, 16
M.16.75.1. Doua surse de oscna,1 5 1 ,1 S2 emit unde de amplltudinf A 1 ,1,
respectiv, A2 • Frecventa undelor emise este v, lar vlteza lor de propagare este
c. Aflaf amplltudinea A de oscllafe a unul punct situat la distantele x 1 de 5 1
fi x2 de S2 ftiind ca sursele oscileaza în faza. .
AP~ICATIE: A1 =2 mm; A2 = 5 m"\4Jv= 160 Hz: c::: 320 m/s: x1 = 6,5 m;
• X2 = (32/3) m
R: A=6,8mm
r
::

M.16.76.2. Prin suprapunerea a doua unde de aceea,1 amplftudine, de aceea,I

frecventa v ,1 defazate cu A,p rezulta o unda de amplftudine A. Und~_le se
propaga eu viteza v. Pentru x= 0 fit= 0 elonga,a primai _unde este nula. -Afla,
ecua,ue celer doua unde.
 ,187 .

APLICATIE: v= 1 kHz; Atp= n/3 rad; A= 5 cm; v= 2 km/s .

A: y 1 c 2,89. 10·2.sin[n(2.103t • x)]; y2·= 2,89. 10"2.sin[n(2.103t - x)-n/3)

M.16.7.7.2. Doua surse sincrone S1 fil S2 , aflate la dlstania d una de alta, produc
oscila,1 de frecventa v t;i àmplitudlni _A1 t;i, respectiv, A2 • Vlteza de propagare
a undelor este c. Aflaf amplitudinea A. de oscilafe a unui punct situat la distania
x2 de sursa S2 pe perpendiculara rldlcata dln S2 pe dreapta care trace prin
s1 ,1 s
2
•
APLICATIE: d= 3,6 cm; v= 200 Hz; A1 = 1 mm;
.
A2 = 2 mm; x2 = 4,8 cm;
c= 14,4 m/s
A: A= fimm

M.16.78.3. Distanta dlntre ramurele unui dlapazon este d.. l' x j

El oscileaza eu frecventa v fi amplltudlnea a. La momentul ~ 0- ------- p
lni,al cale- doua ramurl a.le diapazonului sînt apropiate' una
de alta la maximum. Vlteza de propagare a undelor sonore ·
emise este c. Afla~: a)amplitudinea A de oscila~e a punc-
tului O situat la mijlocul distante! dintre capetele dlapazo-
a
nului fi, b)ecua~a de oscila~e punctului P situat la distania x de punctul 0
ca in F.igura.
APLICATIE: d= 5 cm; v= 1600 Hz; a= 0,6 mm; c= 320 m/s; x= 0,7 m
A: A= o m; Yp = 0,85.1 o·3.sln(3200nt ~ 7n) m

M~1_6.79.3. Doua surse, situate la distants -~M t, 82 N.

d una de al~a_, oscileaza in faza_ fi emit un- S1 1.tl• :1,. •I
de de aceeat;i amplitudine A, aceeatl frac- d L
venta v fil aceeaftl lungime de unda A.. Afla~: a)ecua~a de oscila~e a unul punct
M situat intre cela doua surse la dlstania L1 de prima sursi fi L2 de a doua
sursa, L1 + L2 = d ftl, b)ecua~a de osc_ila~e a unui punct N aflat la dlstanta L
de cea de a doua sursa ca in Figura.
APLICATIE: d= 30 cm; A= 1 cm; vci 100 Hz; A.= 1,2 m; L1 = 5 cm; L= 1,2 m
A: yM = ../3.10·2.sin(20<lnt - n/4) m; y N = "2..10·2.sln(200nt - n/4) m

M.16.80.2. 0 coarda de densitate p, lungime L t;I diametru d al sectïunii este

flxata la un capat, iar la celalalt capat este ·pusa in vibra~e eu frecvenia v.
Afla~ la ce tenslune T apar unde sta~onare cu un ventru la capatul pus în
vlbra~e· fil eu n noduri intermediare.
APLICATIE: p= 10,5 t/m 3 ; L= 2,2 m; d= 2 mm; v= 500 Hz; n= 5
R: T= 5275 N

M.16.81.2. O coarda întinsa, de masa m fi lungime L, oscileaza eu frecventa

v. FoflS de întindere a corzil varlaza conform legil F= F0 - k.t. Afla~ momentele
188

de timp i-" fn care de-a lungul corzll se produc unde sta~onare (o.r.-1977).
APLICATIE: m= 0, 1 kg; L= 1 m; v= 20 Hz; F0 = 200 N; k= 10 N/s
=
R: 1'1 = 4 s; i-2 16 s; 1'1 = 18,22 s: 1'4 =- 19 s: i-5 = 19,38 s: etc.

M.16.82.3. La capatul A al ramurli unui diapazon se leagi un

flr de masa m de care se atfrna un corp de masi M. Se produc
oscila~i ale diapazonului. în fir se produc unde sta~onare, tn
punctele A fi B fllnd nodurl, AB= L. Afla~: a)vlteza v de propa-
gare a undelor în ·1Ir, b)frecven1B v a oscila~ilor diapazonulul daci
pe flr s-au format n ventre ,1, c)numarul n' de ventre care se
formeaza pe flr daca in locul corpului M se suspends de fir _ M
un corp de masa k.M.
APLICATIE: m= 12 g; M= 960 g; L= 2 m; n::s 10; k= 4; g= 10 m/s2
R: v= 40 in/s; v= 100 Hz; n'= 5 '

M.16.83.3. O coarda orizontali SB de lunglme L este fixati la capatul B.

Capitul S osclleaza transversal cu amplitudinea a fi' eu frecventa v. Viteza
de propagare a undei in lungul coardei este c. Afla~: a)lunglmea de unda .t
a undel care se propaga în lungul coardel, b)ecua~a de oscila~e a unui punct
P. PB= d ,1, c)pozi~ile punctelor de pe coarda unde se formeaza noduri.
APLICATIE: L= 9 m; a= 5 cm; v= 10 Hz; c= 4,5 m/s; d= 93,75 cm
R: A=0,45m; y,=s.10-2.cos2<m(t-2)m: x"=~J./2, n=0,1,2, ... ,40

M.16.84.3. O bara elastica SB de lungime L este fixata într-un perete la capatul

B. Capatul S este pus si _osclleze dupa legea x(t) = A.sina,t. Lunglmea de undi
a undei care se propaga de-a lungul barel este A.. Afla~:. a)ecua~a de oscila~e
a unui punct P. PB= d f!, c)pozl~lle x" fi xv ale nodurilor ,1 ventrelor daci:
l)unda reflectata este în fazi cu unda incidents fi, ll)unda reflectata este defa-
zati eu n fat,a de unda Incidents.
APLICATIE: L= 9 m; A= 5 cm; w= 18n rad/s; A.= 1 m; d= (1/6) m
R: l)yp(t)= 0,05.sin18n(t •_ 1) m: xn= (2n+ 1)..t/4, n= 0,1,2,3, ... , 8;
xv= v.A/2, v= 0,1,2, ... , 18;
ll)yp(t)=0,1.v'3.cos18n(t-1)m: xn=n..t/2, n=0,1,2, ... , 18;
XV= (2v+ 1).A,/4, y:= 0, 1,2, ... , 8

M.16.85.3. Un tren pleaca dintr-o gara A în ml,care rectilinle uniformi cu viteza

v spre o gara B. La un moment dat se emite dln tren un sunet cu frecventa
v0 • Viteza sunetulul in aer este c. Afla~ frecventele vA t;i v 8 ale sunetelor recep~o-
nate de dol observatori situa~ în A ,1, respectiv, in B•.
APLICATIE: v= 72 km/h; v 0 = 500 Hz; c= 340 m/s
R: vA=-472 Hz; v 8 =531 HZ'
 189

M.18.88.3. Dintr-o gara pornette un tren Tn mitcare rectlllnle uniform accelera-

ti. Dupa timpul i-1 de la pornire trenul emlte un sunet, lar dupa timpul i-2 (> i-1)
emite un sunet ldentlc eu prlmul. Raportul frecventelor sunetelor receP110nate
de u~ observator dln gara este n. Viteza sunetului Tn aer este c. AflaJ: a)accele-
ra,a ! a trenulul fi, b)spaJul S pareurs da tren intre momentele i-1 ,1
i- •
2
APLICATIE: i-,= 12 s; i- = 30 s; n= 25/24: C= 320 p,/s
R: a= o, 76 m/s\ S= 288 m

1 ·•
1
 191

SOL UT lil SI REZ O LV AR 1

:\.~
...

'.
 193
M.1.01.2. vm= 2v1v,j(v1 + v2,.
M.1.02.2. vm==v1v,j[fv2 + (1 -f)v1].
M.1.03.3. vm= 2v1 (v2 + v3 )/(2v1+ v2 + v3).
M.1.05.2. T== (VeT· d)/(Ya •VA); D=vAT.
M.1.08.3. d= 0/2; d2 = vD/(2V); r= d(1/v • 1N).
M.1.07.2. T= (d -v2i-)/(v 1 - v2); d1 = v 1(d- v2T)/(v1 • va): da= va(d - v 1T)/(v1 • va>· .,
M.1.08.2. T= (2d1 + v2i-)/(v1 +v2); çl2 =v1v2 (8 •T)/(v1 -v2).
M.1.10.2. S= Vd/(v 1 + va>·
M.1.11.. 3. VA= d[(8+ 2i-) · (s2+ 4i-2) 112]/(2i-8); V8= d/T •VA"
M.1.12.3. vA= 2{d • d1)/i-; v8= 2d1/i-; d= 3d1 • d2.
M.1.13.3. T;=LJ(v,+v2): T2 =L1/(v1 +v2).
M.1.14.3. I'= (L, + lz)/(v, + Va): T=:= (L, + La)l(va • v,) •
M.1.15.3. va=v1 ± L,jî1 ; T2 =L1/~v1 -v2 1-
M.1.18.*. x1 (t)=d1 -v,t; x2 (t)=d2 ~v2t. Rezulta O(t)= [(d 1 -.v1t) 2 + (d2 -vat) 2] 112•
Se impune condija dD(t)/dtl 1.T= 0 9i se ob~ne i-= (v1d1 + v2 d2)/(v,2+v/) ,1
dm:::: (v2 d1 -v1da)/(v,2+ v/) 112 •

·Y y

B A
l v; M.1.18.*,

dz

I• ,1A X O· B Ç X

M.1.19.2. tg a:::: v3 (v2 - v1)/(v/+ v, v2).

M.1.20.*. x1 (t):::::: v1t; x2 (t)= v2t; tg/J= OC/OA= v1t/d; tg y~ 08/0A= v2t/d. De
aicl se ob~ne expresia tga=tg(P-y)=(v1 -v2 ).çl.t/(d2 +v1v2 t2). Se impune
condl~a de extremum dtga/dtl,.T=O ,1
se ob~nè T=d/(v1v2 ) 112 fi, apoi, se
gase,;te pentru unghiul a maxlm expresla tg aM= (v1 - v2)/[2(v1vz>' 12].
194
M.1.21.2. x(t)= x0 + v'2.vt.
2 2 112
M.1.22.3. VA=v(~ /b2 + 1)112 ; Va=v(b /a + 1)
2
•

M.1.23.*~ Foloslnd ecua~ile de ml,care p~n-

tru cele doua mobile x,(t)= v1t, y 1 (t)= H ,1 Y
x2(t)= v 2t.cos a, y 2 (t)== v2t.sina se ob~ne re-
la~a AB= d(t)= p V,
= [H2- 2Hv t.sin a+ (v
2 1
v 2v v .cos a)t2 ] 112 =
2
-
1 2
-r-l.,....,_....._,.._..__
= (900 - 540.t + 97.t2) 112• Se lmpune condl~a H
d d(t)/dtl,.,= 0 ,1 se ob~ne -r ,1, apol, dm.
v= v,Jcos a; T= H/(v1 .tg a).
M.1.24. *. T = TAe+ T ec= AE/v+ EC/c= AE/v+
x/c. Dar AE= [(a - x) 2 + b2 ] 112 ,1
deci T= [(a - E X C
x) 2 + b 2] 112/v+ xtc. Se impune condl~a
dT/dxl •·•.=O. Se ob~ne
b
112
x 0 ::z EC= a - b.v/(c2 - v2) fi, apoi,
Tm= [a+ b.(c2/v2 -1) 112)/c.
A a B
Tu= (a+ b)/c; Tb= (a2 + b2) 112/v.
M.1.25.2. V= c.f/(2-f).
M.1.26.3. D= T.(c+ v) 2/(2c).
M.1.27.4. Ecuatiile de mif;care T1 T1 +1'
pentru primul sunet, al doilea su-
net fi pentru amui din tren sînt,
' ' .x
B C

respectlv; urmatoarele:
x.1 (t)= c.t, X.z(t)== c.(t -T), x(t)= D :t v.t. Semnul + corepunde la îndepirta-
rea de gara, lar • semnul - la apropierea de gara. Condl~ile de întîlnire a
sunetelor eu amui din tren sînt: x. 1(T1)= x(T1) în ~ fi x, 2 (T1 + r)i:: x(T1 + r)
în C. Figura -a fost desenata pentru cazul îndepàrtarli trenului de gara. Folo-
sind ecua~lle de· mI,care în cela doua condi~i se ob~n expresllle
i- 1 ::i T.c/(c - v) ,1 r 2 = T.c/(c+ v).
M.1.28.4. Ecua~lle de mI,care pentru navi fi pentru cela patru semnale so-
nore sfnt: x(t):::z OA- v.t, x,1(t)a c 1.t, x,2 (t)= c2 .t,
x,3 (t)= c 1 (t- T1) ,1 x, 4 (t):::::
= c2 .(t-T1). Condi~lle de întnnire a navel eu cela patru semnale sonore în
punctele A1, ~ . A3 fi A4 , la momentele lndlcate pe Figura sînt: x(T)= x.z(T),
 ..,, ...o ... t, T
T+T,
'az=-0 - . ë, ' '\ A,

fœ"'"T1 _,. t, A, Azif ....

T+T+T2 T+T ..,...o
fo4=T1 _.ê,

x(T+~1)=x,1 {T+r1}, x(T+r)=x14 (T+r) fi x{T+r+r2)=x13 (T+-r+r2 ).

Folosind ecua~lle T~ condl~I se ob~ne Tn fir,al expresia vitezei v a navel:
v~ c1c2 (i-1 - i-2)/[(c2 - c 1)r - c2 (r 1 - i-2)).
M.1.29.2. Se ob~ne ecuapa v/- [(v1 +v2}+ (v1 -v2)-r/6].v3 +v1v2 ° O. Se fac
Tnlocuirlle ,1 se rezolva numeric.
M.1.30.3. v 3 = (v1 + v2)6/[2.(6 -r)]: D~ v1v3-r/(v~ -v,}:
T= i-[vJ(v3 - v2) -vJ(v3 - v1)].
M.1.31.2. va= (v, • v2}/2.
M.1.32.2. da= (d1 + d2).(v1 + v3)/(v1 -v2}.
M.1.33.2. TA8 = (d+ vAr)/(vA -v8); xAB= v8TAB: T80 = D/(v8 + v0 ): x80 :::1 v8 T80:
TAc= (D+d+vAr)/(vA+v0 ); XAc= D_-vcTAc·
M.1.34.3. vm=dlr1 -v0 ; vb=v.(2-r,Ji-2 -1).
M.1.35.3. va= v1 .b/a+ v2 .(b/a+ 1).
M.1.36.3. ·d'= ({v'+ u)d - (v- v')L]/(v+ u): S'= [(v'+ u)S)f- (v -v'}L]/(v+ u).
M.1.37.4. Ecua~a de mif;care este x(t}= OA+ y.t.
y
La momentul T=r: x(r}r;:: OA'. Foloslnd ecua~a
Tr1 condife rezulta èi r= AA'/v. Dar OA' 2 + 082 -=
= BA' 2 ,r decl se poate scrie (r+ DA') 2 + 082 =
2 2
c (BE+ EA') = (BC+ DA') • Se ob~ne de alci re-

la~a xaDA'= dl/(d2 - 2r). Dar, AA'= DA'- DA=

DA' - {d 1 • r). in final se ob,ne 8fpresla 0 A A' X
i-= [dzrl(d - 2r)+ r - d 1]/v. 1
2

l2i:
M.1.38.4. Ecua~lle de ml,care pentru auto-
buz fi, respectlv, pentru om sînt: x1 (t)= v0t,"
Xz(l) = (L2 - d 2) 112 - vt.cos(a+ /J} ,1 y2 (t) =
m d - vt.cos(y - a) unde s-au foloslt
196

nota~ile a= BOA, /J= BAO ,1 y= AOC. La momentul de întnnlre ti= I' se lmpun
condi~lle x 1 (1')= x2 (r) ,1 y2 (i-) s O. Se obpne în final. relapa sin a 2: v0 d/(vl).
Vlteza minima se obpne dln condlpa ca sin a= maxim, adlci vm = v0d/L.
M.1.39.3. o,·= 2L.v1/{v1 + v2): D2 c 2L(v2 - v1)/(v2 + v,): n= v1/(v2 - v 1)+ 1.
M.1.40.4. Ecuapile de mi,care pentru vîrfu-
rile lumînarllor ,1 respectiv, pentru umbrele
luminarllor sînt:
xA(t)=vAt, x8 (t)=v8 t ,1
XA(t)= uAt. Xa(t)= - Uat.
La un moment t= T oarecare xA(T)= AA 1,
x8 (T)= B8 1 , XA(T)= HC ,1
X8 (T)= - FG.
Foloslnd ecuapil~ in condipi obpnem a b C
vAT=AA1, v 8 T= B8 1, uATcs HC, u8 T=.FG. x
Foloslnd apoi proportïonalltatea triunghluri-
~ ~
lor AFGD ABDB1 AADA1 AHDC ~ ,1 utiliztnd cele patru relapl obpnute mai
sus gislm: d/(c- d)= uJve• d/(b-f: C - d)= Ua/VA' d/(a+ b+ C - d)= uJuA. De
alcl, în final se obpne u8= (vA -v 8 ).c/b-v8 ,1 uA= (vA -v8 ).a/b+ vA. Se lmpune
condipa u 8 (c0)= 0 ,1 se gise,te expresia c0 cs b.v8 /(vA -v8 ).
M .1.41. *. Ecuapile de mi,care ale mobi-
lelor- sînt x(t)= x0 - v 1t, y(t)= y 0 - v2t. Folo- Y
slnd ecuapile de mh;care se obpne relapa B
AB 2 = (x/+ y/) - 2(x0vl..+ y0 v2 ).t+
+ (v,2+v22).t2 = 13-24:r+ 13.t2 •
Se lmpune condipa
d(AB)/dtl,./= 0 .
,1 se obpne i-= 12/13 s fi, apoi,
A
X
d= AB(i-)= 5NÎ3 m= 1,387 m.
in final gaslm
tg a= x(i-)/y{I')= (x0 -V1't)/(y0 • v2i-)= • 1,5.

*****
 197

M.2.04.2. a= 2d/(2k- 1); v= ar; S= ar2/2.

M.2.05.2. T= n'(n+ n'), n' (n2 - n) 112•
0

M.2.08.2. v 0= (3d1 • d2)/(2r); a= (d2 • d 1)/r2.

M.2.07.2. a)v= 2St,l(t22- t,2): b)v= v0+ 2[S-v0(t2 -t 1)Jt,l(t/-t,2).
M.2.08.3. d= (2à2s -v2)/(2(a2 -a,·)]: T=:(2~/al12 + [v - (2a1d) 112J/a2 •
M..2.12.2. a= (v/-v2)/(2d); T== (v0 • v)/a: D= v02/(2a).
M.2.13.2. a== (v0 - s)/(k • 0,5); Ta vJa: S= v 0T- - aT2/2= v //(2a).
M.2.14.2. a= (v,2- v/)/[2(52 - S1)]: v0= [(v,2S2 -v/S1)/(S2 - S1)) 112:
S= v//(2a): s= v 0 • aT + a/2.
M.2.15.2. r 2 =T1 (1 + ~-
M.2.16.3. D= v//(2a) - 2d, a= 2d.(T2 • r 1)/(T1T2~r1 ~. r 2)], v0= d/T1 + ar,12,
d= 100 m= distania dlntr~ doua pletre hectometrice.

M.2.17.~. T= (D+ L+ d)/vM+ 8/2: T= T- (2D8/vM) 112•

M.2.18.2. T= 2vJa; n= Ua+ 1/2 fi n= T/2+ [(v0 - L)/a+ 1/2).
M.2.19.2. T 1 =2d/v: a=v2/(2d); a',=:v/T3 : D=d+v(T2+Taf2).
M.2.20.3. vM2+ ai-.vM • al= O; d2 = YuT: d 1= d 3 = (L- d2)/2; T= T+ 2v,Ja.
M.2.21_.2. T= r/2+ O/(ar); v1i:.z aT; v2m a(T- T).
M.2.22.2. a2T2 - 2(v02 • v 1)T + 2v1r= O.
M.2..24.2. [(a2 - a1)/2].T2+ (v02 -v01 - a2r).T + (a2r/2 - v02)r= O;
Da vo, T + a, T2/2: v,M= D/T; Y2M= D/(T - T).
M.2.27.2. /!av= [2(a 1 • a2 )(x02 -·x01 )] 112•
M.2.28.3. v,m=2v1vz!(v1+v2); r 1 =v,mT/(2v1); r 2=T-r1 ; t 1=v1T/(2v,m);
t2= v2T/(2v,m).
M.2.29.3. r • < (v02 - v01 )2/{2a1v02); rb = (v02 • v01 ) 2/(2a1v02):
r 0 = T-d/v02, T= [-v01 + (v0,2+ 2a1d) 112]/a 1;
D= V02 (T, • T0 ) . T,= (v02 • V01 )/a1+ [(v02 • v01 ) 2 - 2~02a 1Tal' 12/a1 •
M.2.30.3. a= 2L(r2 • T1)/(r 1r 2(T 1 + Ta)]: T= U(ar,)+ r,12;
v== (aT2 -: 4L)/[2(T - r - T 1 • ra)].
M.2.31.3. vu= v0+ [2a 1a2 D/(a1+ a2)]1 12 ; da (vu2 ~ v02)(a 1+ a2 )/(2a1a2). •

M.2.32.3. D1= v2 2/(2à2 ) - v12/(2a1) :i: o•.

------------
198

M.2.33.3. a 1=2d/T2 -2v0 1'T: a 2 =2v0jr_-2(D-d)/T2: v,=v01 -a,T;

v2= v02 - a2 T; L= v0 //(2a 2).
M.2.34.2. T~ 2(-v01 + v02)/(a 1 -a2 ); xAs:: a 1T2/2+ v01 T.
M.2.35.3. SA= {D+ d-v08r/2)/{1 + v08/v0A); S8= D+ d • ~A;
TA=2SivoA; Îe=TA+r; aA=voA/TA; 8 e=voe!Te;
2
[(aA+.ae)/2].T - (voA+ Voe>·T + D= O; VA= VOA - aAT: Ve= VOB - aeT.
2
M.2.36.3. r 0= r 1 - rz1{[(1 + rz!r,)v 8/vA] 112- 1}; a= 2vAr,/(r-1 - i-0) ;
D= ar2(r1 • r 0+ r/2); d= (v8 - v A)/(r1+ r 2).

*****

• 2 2 2'
M.3.06.2. H:::; (2h • gr ) /(Sgr ,.
M.3.07.2. H= h+ v//(2g); T= [v0+ (v/+ 2gh) 112]/g; v= (v/+ 2gh) 112.
. M.3.08.3. H= h.(a/g+ 1); T= {(2ah) 112 + [2h(a+ g)] 112 }/g; v= [2(a+ g)h] 112 .
M.3.10.2. a)T= U(gr)+ r/2; H= gT2/2; b)T= r.[1 + (1 ~ k) 112]/k; H= gT 2/2.
M.3.11.2. Vo= [(n -1)gh] 112 ; V= [(n+ 1)gh] 112 .
M.3.12.2. H= g{r(3n -1)/[2(n -· 1)]} 2/2.
M.3.13.2. T = (h + d)/ (2gd) 112 .
M.3.14.2. d:::; (vz2- v12)/(2g); r= (v2 - v 1)/g.
M.3.15.2. L1=g.(2n-1)/2; lz= (2gh) 112- g/2; r= (2/g) 112.[h 112- (h • La>' 12].
M.3.16.3. h= ng{(2n -1)/2+ [n(n -1)) 112}: r= n+ (n(n - 1)) 112•
M.3.17.3. r:::z {g-fv0 + [t2v/+ (1 -f)g2) 112 }/(fg); v= v0+ gr; h= v0r+ gr2/2.
M.3.18.3. dk= L.(2k -1)n 2, k= 1,2.3; llv= (2gL) 112/n.
M.3.19.3. h= gr 2/[2(1 + k) 2 ].
M.3.21.2. h= 3H/4.
M.3.22.2. h 1= h.[2v2(v2 - v 1) • gh]/[2(v2 - v1) 2 ]; T= h/(v2 - v1).
M.3.23.2. v02 = (H - h).[g/(2H)] 112•
M.3.24.2. v02 = (h 1 • h2).{g/[2(h1 • h)]} 112 ; v1= (2g(h 1 -h)] 112 ;
V2= [vo2+ 2g(h2 - h)J''2.
 199
2 112 112
M.3.25.2. i-= vJg+ [(vJg) + 2h/g] - (2h/g) : v,= g(~+ (2h/g) 112] - v0:
Vi= (2gh)112.
M.3.26.2. h= 7v02/(32g); T= v,j(4g); v, = 3vof4: v 2=- 5vJ4.
M.3.27'..2. T= v 01 2/(2g(v01 + v02)]; h=-y01 T - gT2/2.
M.3.28.2. v 02 = (gh/2) 112; hm2c h/4; v 1= v02; s 1= h/4.
M.3.29.2. Tc H/v0; h= H - (g/2).(H/vJ 2; r=·2v,jg- (2H/g) 112•
_ M.3.3o.a: v 1=v2; v 02 =2v2: -H=2v//g; h=3v22./(2g).
M.3.31.3. T= (H+ gr2/2+ v0r)/(v0+ gr); h= H- ·gT2/2; v,= v0+ gi-; h 2= v 02/(2g).
M.3.33.2. i-= (T2+ 2d/g) 112 - T.
M.3.34.2. v 0= (gr/2).[2(2h/g) 112- i-]/[(2h/g) 112- i-].
M.3.35.2. r= vJg: T= (vJg).n/(n -1); d= 3v//(2g). ·· ·
M.3.36.2. D= 2(hd) 112- d.
M.3.37.2. de (6O/N).[(2gL) 112- 3Og/N].
M.3.38.2. 2(v01 - v02 )/g < i- < 2v0 ,Jg.
M.3.39.3. T= i-.(v02 + g-r/2)/(v02 -v01 + gi-); h= v 01 T - gT2/2;
AT= r+ 2(v02 - v01 )/g.

M.3.40.2. i-= (2vJg).(1 - f) 112; T= (v,jg).[1 + (1 _-,) 112].

M.3.41'.3. (vofg).{f+ [f(2 - f)] 112 }; v1= v0.[1 - (1 • 1) 2] 112•

i-=

M.3.42.3. v 02 = {v01 - gi- - [(v01 + gi-) 2- 2g2i-2] 112}/2.

M.3.43.3. v 0= (2gh+ g 2i-2/4) 112; T= l'/2+ (2h/g+ r2/4) 112•
M.3.44.2. c= h/[i- - (2h/g) 112].
M.3.45.2. h= c{i-+ c/g - ((c/g).(2i-+ c/g)] 112 } •
. M.3.46.2. h= (c/g).{c - gi- - [c(c - 2gi-)] 112 }.
M.3.47.3. r= i-1.(1 -vJc); v 0P= [v0(r1+ i-2)+ g(i-2+ i-1v,jc) 2/2]/(-r2 + i- 1vJc);
2
gT/- 2(gi-+ v0P - v0).T2+ (gi- + 2v0Pr)= O; dln aceasta ecuafe se ob,n doua
solu,i T 2,1 fil T 2,2, iar 8= T2,1 - T2.2; T= 2(v0' - c)/g.

M~3.48.2. h8 s gl2/(2v/); hb s gl/a.

M.3.49.3. D:::s L; a= dv//(2L2): h= 2gl2/v/- (2gL4 /(d2v/)].[- 1 + (1+ d/L) 112].
 200

M.4.04.2. m'= 2Mm/(M+ m).

M.4.05.2. T1 =T2 = (M+m)g; T3 = (M+rri).(g+a); F1 ==m(g+a);
F2 = m(g- g)= O.
M.4.06.3. i-= i-1 .(1 + (s 2 + 2s3)/(2s 1)]; i-n= (i-1/2).{1 + (n/1.0).(1 + (s2 + s 3)/s 1]};
T1 = m.(g+ 2s1/i/); T2 = mg; T3 = m.[g- 2s,2/(s3i-,2)].
112
M.4.07.3. a= F/(M+ m) - g; T= Fm/(M+ m); a'= F/M - g; i-= (2SM/F) •

M.4.08.2. F1 c m(g+ v/'r); F2 = mg; f 3= m.[g-v2/(2d)J.

M.4.09.3. T= F.(m2 + m0 f)/(m 1 + m2 + m0).
2
M.4.10.2. a= v0 2/L: i-= 2Uv0 ; H 0 ·V0 /(2g):· F= mv02/(2L); T= 2vglg.
M.4.11.2. v0 = (2gd) 112 ; v= (2gd) 112 + i-.(m!) • F)/m; F'= m[g+ (2gd) 112/i-].
M.4.12.3. F= m.[g+ (2gh) 112/i"); d= i-.(gh/2) 112 •
M.4.13.3. v= gr.(1 ± F/G).
M.4.14.3. h= [(g2 + 8gH) 112- g)/4; F= m(g+ 2h);
k= {[2(H - h)/g] 112 + 1}/(2H/g)112•
M.4.-15.3. T= i-.{n+ [n(n - 1)) 112 }.
M.4.18.2. T= m(k-1)vglF: S= mv/(k2 ·- 1)/(2F).
M.4~21.3. F1 = F.d/L; F2 = F.0/L= O.
· M.4.22.3. T = F1 - d(F 1 - F2 )/L.
M.4.23.3. F= (Mg/h).{2d+ D - 2[d(d+ 0)] 112}.
M.4.24.2. a= g(m2 - m1)/(m1 + m2): T= 2m1m2 g/(m 1 + m2 ): ·Fe 2T.
M.4.25.2. a= g.(G2 - G1)/(G1 + G2 ): T= 2G1GJ(G1 + G2 ); a'= g(G2 - G1)/G1 ;
T'= Gz.
M.4.26.2. k= (n+ 1)/(n - 1).
M.4.27.2. i-= [(h/g).(G2 + G1)/(G2 - G1)] 112•
M.4.28.3. a= g(m2 - m 1)/(m2 + m1); r= [(h/g).(m 2 + m1)/(m2 - m1)] 112;
H= h.2mJ(m1 + m2).
M.4.29.3. v= [2gh.(m 1 - m2)/(m, + m2)] 112; H= h.(3m 1 + ~ 2 )/(m, + m2 ).
M.4.30.3. a= h/r; g= a.(2M+ m)/m; F= m(g- a).
M.4.31.3. f= g.2Mm/(2M+ m): F= g.4M(M+ m)/(2M+ m):
 201

M.4.32.3. S=z v,2/(2a2), unde v1 = (v02 + 2a1h) 112, a1 =gm,J(2M+ m1),

a2 = g(m2 • m1)/(2M+ '!1 1 + mJ; T= ~,Ja2 + (v1 -vJ/a1•
M.4.33.;J. S= m,gr2/[2(2M+ m1)]: v= m1 g-r/(2~+ m,):
d= s+ [v2/ (2g)]. (2M + m1 + m2)/(m2 • m1);
v•= [v2+ 2gS(m 2 - m1)/(2M+ m, + mz)J 112•
M.4.34.4. Princfpful al doflea al dfnamfcll apllcat
celor doua corpurl conduce la ecua~lle: · T•T'
m2 g • 2T = m2a2,
T+ m1g= m1a1•
Pentru rezolvare este neces~r sa se observe ci
r r
spa~ile s1 = a1r2/2 fi s2 :::: a2r2/2 parcurse de cele
doua corpurl tntr-un interval de timp " de la tnce-
perea mi,caril stnt legate prin rela~a s1 =2s2 dln
care rezulta a1 =2a2 • Foloslnd aceasta r~fa~e din-
tre accelera~i tn ecua~lle date de prlncf ph.~I al. dol-
lea se ob~ne accelera~a a 1 ,1. apof, eu rela~a v= a1.I' se ob~ne tn final _ex-
presia -1'= [(v/(2g)].(4m,+ mJ/(2m,+ m.2>· . .
M.4.35.4. Princlpiul. al doilea al dinamfcli aplicat
celor doua corpurl co~dùce la ecua~ile:
m1g • T= m1a1, 2T- m2 g= m2a2 • Foloslnd aceste e-
cua~i ,1 rela~a a1 =2a2 , dedusi prin metoda pre-
zentata ia rezolvarea problemei M._4.34.4, se ob~n
tn final expresiile:
a2= g~(2m 1 • m2)/(4m1 + mJ.
T= 3m 1m/(4m1 + m2 ). t 82
..
. 62
M.4.36.4. Prfncipiul al dollea al dinamlcii. apllcat la sltua~a dln problemi con-
duce 1~ ecua~ile ST- _m 2g= m2a2 ,1 m1g_'." T= 11'.l,a 1• Folosind metoda prezenta-
ta la rezolvarea problemel M.4.34.4. se gisette rela~a a,= 8a2 • Folosind pri-
mefe doua ecua~i ,1 aceasta rela~e se ob~nè tn final expresia
a2 = g.(8m 1 • m2 )/(64m 1 + m2 ). Oin rela~a a2 = O se obfne k= mJm 1 = 8.
M.4.37.4. Princlplul al doilea al dlnamicii apllcat la situa~a din problemi èon-
duce la ecua~ile m2g - T2 = m2a2 , T1 - m1g= m1a1, T1 - m3g= m3a3 , T2 -2T1 = O.
în plus, procedînd cala problema M.4.34.4. se poate arita ci are loc rela~a
202

a,+ a3 =28i· :Foloslnd ecua~ile date de prlnclpiùl al doi- ~-~~~~~

lea in aceast rela~e se ob~~, ecua~a
T1/m 1 + T/m3 + 4T/m2 = 4g ,1 deci
T1 = 4g.m 1m2 m3'(m 1m2 + m2 m3 + 4m1m3 ).
Folosind aceasti ·ultima rela,e in primele trei ecua~I date r,
de principiul dol al dinamicii se ob~n expresiile: t, t
a1 = g.(3m2m3 - m1m2 - 4m 1m3)/(mim2 + m2m3 + 4m 1m3);
a2 = g.(m 1m2 + m2 m3 - 4m 1m3 )/(m 1m2 + mz'n3 + 4m1m3);
a3 = g.(3m1 m2 - ni 2m3 -4m 1m3)/(m 1m2 + m2m3 + 4m 1m3). fl2
M.4.38.3. T= {(2Ug).[M 1 + (M 2 + m)]/[M 1 - (M 2 + m)]} 112•
M.4.39.4. Fie m1 masa bilai ~ t;I m2 masa
tijel 2. Prlnciplul al doilea al dinamlcll apli-
cat la situafa din problemi conduce la ecu-
a~lle
T 1 .: m1g= m1 a1 , m2 g-T2 = m2a2 , T 1 -2T2 = O.
În plus, procedînd ca la problema M.4.34.4. y

se poate arita ca a2 = 2a1•· Folosind aéeas-

ti rela,e , i ecua~ile d._ate de princlpiul al
dollea al dinamicii se ob~ne accelera~a a1
ca fiind data de expresla L
a1 =g. (2 - n)/(n+ 4). Se pot studla mi,carile '1'
bilai. ,1 capatului superior al tijel considera- t,f
te ca puncte materiale. Ecua~ile de mi!;care 1 d
2
sînt, respectlv, urmatoarele: y1 (t)== a1t /2, y2 (t)= L- a1t 2•
lmpunind ~ndi~a de întnnire la momentul t= T: y 1 (T)= y2 (T) ,1 foloslnd ecua-
~ile de mi,care se ob~ne pentru timpul T expresia:
T= {[2U(3g)].(n+ 4)/(2- n)} 112•
M.4.40.4. În Figura alaturati este reprezentat
sistemul fizlc, constituit din puncte materlale' ,1
flre ldeale, echlvalent eu sistemul din problemi.
Masele celor trei corpuri se ob~n folosind defini-
~a denslta,1 ,1 ipoteza ci lantul este O!T"ogen ,1
decl ci are acee_qi densitate pe toata lungimea
sa. Se ob~n expresille:
 203
- .... ': }.i,'-i.:,4~:....
m1= mL _ L, = m.(L • L,,)/L, m2 e mL. -va==-jn.(L0 • U~)J[;-·~3 a niL/2= m.(U2)/L.

Principiul al dollea al dinamicll apllcat la condl~ilé .din problema conduce

la ecua~ile:
T2 - (1 • LJL)mg= (1 • LJL)ma,
(LJL"- 1/2)mg + T1 • T2 = (LJL-1/2)ma,
mg/2 • T1 ::z ma/2,
unde s-au foloslt 91 expresllle de niai sus· pentru .masele celor trei corpuri.
De alci se ob~n pentru tenslunea T ,1 accelera~a a expresllle:
Ti::i T1 = mg.(L- LJ/L, a= g.(2LJL - 1).
M.4.41.4. Principiul al doilea al dinamlcii
apllcat la situaja din problema in timpul cit
ac~oneaza forta F conduce la ecua~lle
... â

F-T= m1 a, T • m2 gi::i m2a.

De aici se ob~n tensiunea T fi accelera~a
a ca flind date de expresilla
T~ m2 (g+ a), a= (F - m2g)/(m 1+ m2).
Dupa incetar~a ac~u.nii fortei. F prlnciplul al
doilea conduce la ecua~lle T'= m1 a9. m2 g • T'= m2 a'. De alci se ob~n expr~sI-
ile a'i::ig.m2'(m 1 +m2 ) fi T'=g.m 1mJ(m 1 +m2 ).
Pentru timpul l' se ob~ne rela~a i-= 28.[F/(m2g) • 1), iar spajul S este dat
de ecua~a S= g.mJ(m, + m2).(l'/2) 2 •
M.4.42.4. Princlpiul al doilea al dinamicif aplicat la situa~a din problema ·con:
duce,. in S.A.I. legat de sol, la etua~a F= (M+ m1 + m2 ).a privind mi,carea
de ansamblu a·sIstemului de corpurl (m 1 91 m2 filnd in repaus tata de ciruclor
ansamblul corpurilor se ml,ca solidar, ca un slngur corp). ln sistemul de
referinta nelner~al legat de caruclor principlul .al dollea conduce la ecua~lle
F12 -T= m2 .0 fi T - m1 g= m,.o, unde F12 = m2 a este forta de lner~e care se
exerclti_ asupra corpului m2 în S.A.N. legat de carucior~ Oin aceste doua
ecuafi rezulta _m 2a= m1g. De aici 91 dÎn primf ecua~e ob~nuta se gase9te
expresia fortei F=-= (m/m/(M+m 1 + m2 )g.
M.4.43.2. F=== Mg; m2 = Mm/(M • 2m 1).
M.4.44.2. F= (g+ a).4m1mzl(m 1 + m2).
M.4.45.3. a= g.(m2 - m 1)/(m2 + m1); F= 2T= 4m 1ffl.zg/(~ 1 + m2);
204
a0 =g;. F'.(m + m )/(4m mJ: a':::s F'.(m
1 2 1 2 - m1}/(4m 1m2).
M.4.48.3. F= 6Mmg/(M+ 4m}.
M.4.47.2. F1 = 2v'2.m 1 (gh) 112/r; ,f2s::s 4m 1 (gh) 112/r.
M.4.48.2. d2 = 2.d1; d3 = d,J2.
M.4.49.3. f c: (p2 - p1)/At;. m= (p1 + p2)At/(2AS); r= (p1 • mvJ/F; d= v0r+ ar2/2.
M.4.60.3. F= m.[(2gH) 112- (2gh) 112)/(r.• (2H/g)112- 2(2h/g) 112).
M.4.51.3. T=-[2d/(a.cosa)] 112•
M.4.62.2. v0 = 2.[(d/D)gSJ 112•
M.4.6.3.4. Princlpiul _al doilea al di-
namicll apllcat la condl,ile dln
problemi conduce la ecua,ne: N'aN
N"'•N"
1}Mg- N.''cosa - N.cosa= - Ma,
2}N"sina - N.sl~a= Ma11
3)mg+ N"cosa - N1 c o
4)F - N"sinac ma1
5)mg+ N.cosa - N2 = O
6)N.sina - N3 = O.
·oar a.= a.cosa"'" a1 fi a,= a.sina uncte a este accelera,a cubulul M. Foloslnd
aceste doui expresil ale lui a. fi a, Tn ecuaflle (1), (2) fi (4) date de prlnciplul
al doilea al dlnamlcii se ob,n rela,ile:
Mg- N"cosa - N.cosa=
. - Ma.sina, N"sina - N.sina= Ma.cosa,
.
F - N"sina~ ma.cosa.
De ·alcl, se ob,n Tn final expresille
a::: (2F.cosa - Mg.sfna)/(M+ 2m.cos2a); a1 = a.cosa:
N= [F--(M+ m)a.cosa]/sina.
M.4.54.4. Pentru lntervalul de tfmp Ost s r 1 prlnclplul al doilea conduce
la ecua,ue 3mg - T= 3ma1, T - 2mg= 2ma 1• De aicl se ob,ne a1 = g/5. Ecua,ne
de mlfcare pentru grupul 1~2-3 de bile au forma: x(t)= a1t2/2 91 v(t)ci a1t.
La momentul r 1 se lmpun condi,ile x(i- 1)= s1 , v(i- 1)= v 1 91 se ob,n rela,ne
s1 :::gi-//10 91 v1 :::gi-,J5. Bila 1 cade în continuare liber, cu accelerafa g:
x1 (t) = s1 + v1t+ gt2/2. Se impune condifa x1(T1) = h fi foloslnd ecua,a de mi,-
care în condi,e se ob,ne (g/2)T,2+ (gr,J5).T1 + gi-//10- h= o. De alci se
 205

afla T1• Pentru ",

St~T 1+ 1'2 . siste-
mul de corpuri 2,
3,4,5 se mif;ci u-
nlform. in acest
lnterval de timp e-
3 45
cua~a de mi,care
pentru bllele 2 ,1
3 este de forma
x(t)=s,+v,(t-1'1). h -- 1///)7)7,w Wn/J»h '))/J»)),✓ W/#JY)h
Se impune condl- x fo•O tai1 t•T1+T2 t•T 3
":J
fa: ><(1'1 + = s2 ,1 .se ob~ne valoarea .lui s2 • BIia d~I cade in contlnuare
liber, eu accelera~a g. Ecua~a de mi9car~ pentru bila 2 Tn cidere llberi
, este x2 (t)= s2 + v,t+ gt2/2. Se impune condl~a x2 (T:J = h ,1 foloslnd ecua~a
de mi,care în condl~e se ob~ne ecuaf a gT/l2+ gi- 1T.j5+ s2 - h_= o. De aicl
se afla T2 • Pentru t>. I'1 + 1'2 prlncipiul al doilea al dinamicii conduce la ecu~Jile
T - mg= ma2 , 2mg -T= 2ma2 • De aici se obfne accelera~a a1z= g/~. Ecua~a
de ml,care pentru corpul 3 are forma x3 (t)= s2 + v,(t - 1'1- 1'2 ) - g(t- 1'1• l'J 2/6.
Se lmpune condl~a x3 {T3 )= O Foloslnd ecuafa de mif;care in condife se ob-
f ne ecua~a care n da pe T3 •
M.4.55.4. Principiul al doilea al dinamicll _aplicat la
sltua~a dln problema conduce la ecuaf lie:
m1 g - 2T= m,a,, unde a, este accelera~a corpului 1
fali d~ sol, T- m2 {g+ a,)= m2a', m3 {g+ a,) -Tm m3a'
T'•T
unde _a' este accelera~a corpurllor• 2 fi 3 in. raport
eu sistemul de referlnli neinert1al legat de scrlpetele
mobil. Ecua~ile pentru corpurlle 2 ,1 3 au fost scrise
in slstemul de referinli neinert1al legat de scripetele
mobil in ëare asupra celor doua corpuri ac~oneazi ,,
,1 fortele de inerlle, orientate tn jos, F12 = m2a1 ·,1, res-
pectiv, F13 = m3 a1 • Oin aceste ecua~i se ob~n pentru Y
accelera~ile a, fi a' expresllle:
a,= g. (m1 (m2 + m3 ) - 4m2 mJ/[m1 (m2 + m3 ) + 4m2 m3 ],
a'= (g+ a1).(m 3 :-:·rr-2)/(m 3 + m2). Accelera~lle a2 ,1 a3 ale corpurilor 2 ,1 3 in
raport eu solul' sint date de rela~ile 8z =a'+ a, ,1 a3 = a' - a,. Tensiunile
 208
~::~-._
,~. J3 =.T4 =T se pot calcula foloslnd oricare dintre ecua,ne date de princlpiul
at doilea, de exemplu dln ecua,a T:::: m2 (g+ ,, + a'). T1 c T2 = 2T. Pentru acce~
lerapa a2 se obfne .expresla
a2 = g.(3m1m3 - m1m2 - 4m2 m3)/[m 1 (m2 + m3)+ 4m2m3]. .
Pentru m3~ M3 se lmpune condi,a a2 :::: O ,1, folosirid expresla lui a2 , se ob,n~
pentr.u M3 expresia M3 :::: m1m/(3m 1 -4mz> ·
M.4.56.5. Ecua,ile date de prlnciplul al dollea al ~inamicii
apllcat la situa,a dln problema sînt:
Gz+T::::m7z I G,+r,+r'=ml,
Speclflca,a din ·problemi •1medlat ce se lasi liber corpul 0
1• tnseamna ci rn· ecuafa pentru corpul 1 nu trebule sa
il,
,, -

T a T
se la fn conslderare forta centt'lfuga. Prolectfnd ·cele doua 1

ecua,1 pe dlrecpa axei Oy se ob,n ecua,ne:

G2 -T:::: m2 a2 , G1 + T-T'.cosa= m,a,,, a1 ,=
a2 • 82
Prolectînd cea de a doua ecuape · vectorlala ,1
pe dlreC,a y
flrululldeal cars leaga corpul 1 de tavan se ob,ne ecua,a.
T' - (G1 + T).cosa= O (deoarece flrul este inextensibil).' ~limi-
nînd tensiunlle T ,1 T' ~dln aceste trei ecuafl scalare se ~b,ne pentru accele-
rapa a2 expresia· 8z:::: ((m 1 + m2)/(m 1 + m2sln2a)].gsln2a.

*****

M.&.04.2~ f= 1 - 2h/(gr2).
M.6.05.3. H= v2/(2g); T= v/g; h= vr - gr2/2; v1 = [v2 _- 2ghJ 112: F= mv2/(2d).
M.6.10.2. v0 = {µgr2 + 2s)/(2i-); S= {µgi- 2 + 2s) 2/(8µgr 2 ).
M.5.12.2. f::a m(2d/r2 + µg).
M.5.13.2. i-::a vm/(F -µmg).
M.5.14.2. v0 a 2d/r: F,= 2md/r2.
M.5.15.2. µ 1 ::a (2v 1 - d/r)/(gr); µ 2 = (2v2- d/r)/(gr).
M.5.16.2. a:::: mg/(nM)- R/1000; s=v2/(~a): r=-v/a.
M.5.17.2. F= µMg; vc v0 + µmgr/(M - m): S= v0r+ µmgr2/(2(M - m)].
 207
M.5.18.3. v0 =[2µgd) 112; F=µMg; D=d.M/(M-m).
M.5.19.2. T1 c: mv/(F - F1): ss:: mv2/(2F1); T= mv.F/[F1(F - F1)];
D= (mv2/2).F/[F1(F - F1)].
M.5.20.3. VM=µgi-3: D=µgi-3(T-i-1'2-i-J2): F~µmg(i-,+ "a>li-1•
M.S.22.2. F1=m{µg+a): Fa=µmg: F3 caµmg/(cosa+µslna).
M.5.23.2. F• = m.(,ug+ a)/(cosa+ µslna); Fb =m.(µg+ a)/(coiff- µslna).

M.5.24.2. a= (F/m).cos(a =F ,p)/cos,p - g.tgg,; a= ±,p; F= md.~ln,p/c~s(a :r- ,p).

M.S.25.2. a= (gF(cosa2 - cosa 1)J/(mg • F.slna 1)+
+ [F2(cosa 1sina2 - cosa 2sina1))/[m(mg - F.slna1)]
M.5.26.2. v= aT; F= m.(,ug+ a)/(cosa+ µslna);
Tz.: i-(1 + a/(µg)]; S= (ai-a/2).[1 + a/(µg)].
M.5.27.3 . .a:: f (sina+ µcosa)/m - µg;_ vM~ {2d[F(1 + µ 2) 112/m - µg]} 112;
f.M=== mg.µ/(1 + µ2)112.
M.5.28.3. Fa= {[m(µg+ a)] 2 - F,2} 11a; slna2-= F,J(m(µg+ a)]; a 1 c:n/2- a 2 ;
Sc: (ai-2/2).(1 + a/(µg)]; T= i-(1 + a/(µg)J.
M.5.29.*. Prlnclplul al doilea al )dinamlcil apllcat la
situa,a din problema conduce la ecuaflle:
F.cosa - µN::: o. F.slna+ N - mgi:::: o.
y
.,
De aici se ob,ne pentru F expresia
X
F:: µmg/(cosa+ µslna).
Se lmpune condl,a dF/da= o ,1 se ob,n re1a,11e:
tga:::µ; f=µmg/(1+µ 2) 112•
M.5.30.3. T= F(d/L).
M.5.31.3. FM= TM(1 + m1'm2>·
M.5.32.2; ac: F/(m1+ m2)-µg; l)T=- F.mz!(m 1 + m2): ll)T:::: F.m,J(m1 + ma>·
M.5.33.3. aa:a,[F/(2m)J.(cosa+psina)-µg; T,;s F(cosa+µsina)/2; tga0 =µ.
M.5.3~.3. ac [F1 (cosa1 + µslna 1) - F2 (cosa2 - µsln~a)]l(m1+ ma> ·- µg;
N1 = m1g • F;s1na 1: N2 = m2 g- Fasln(!2 : f,'= m1 g/sina 1 :
Fa'::: [F 1 (cosa;+ µslna 1) -µ(m 1 + m2)g]/(cosa2 -µslna2 ).
208

M.5.35.4. Pentru t< i- prlnclplul al doilea

y
al dinamicil, apllcat la sltua,a din proble-
ma, conduce la ecuaflle
X
T1 -µN 1 - F1 = m1a 1 , N1 - m1gcz 0, F2cosa -
T1 - µN 2 = m2 a1, N2 = m2 g - F2slna.
De aici se ob,n accelera,a a1 ,1 tenslunea T 1
ca filnd date de relafile
a 1 = [F2 (cosa+ µsina) - F1]/(m 1 + m2 ) - µg,
T 1 = [m,F2 (cosa+µsina)+ m2 F1]/(m 1 + mJ.
La momentul i- forla F2 înceteazà sa ac,oneze. Un tlmp i-2 corpurile se vor
mI,ca în aceIa,I sens. Pentru i-< t< i-+ i-2 principiul al dollea conduce la e-
cua,ne T2 +µm 2g= m2 a2 ,, - T2 + F1 +µm 1g::a m1a2 • De aici se ob,n accelera,a
a2 , i tenslunea T2 ca fiind date de rela~ile
a 2 = F,f(m1 + m2) + µg, T2 c F1.m/(m1 + m2).

Apol .corpurile se opresc ,1, imediat, pornesc în sens opus. Pentru t> i-+ i-2
prlncipiul al dollea conduce la ecua,ne T3 -µm 2g= m2a3, F1 -µm 1g - T3 = m 1a3 •
De alcl se ob,n accelera,a a3 fi tensiunea T3 ca flind date de relaflle
a3 = F1/(m 1 + m2) -µg, T3 = F1.m/(m1 ~ mJ.
De aicl, foloslnd ecua,ue de ml,care'_. pentru cela trel sltua,i dlstlncte pe
care le-am identificat se ob,ne în final expre,la
1.
6= i-{1 + a/a2 + [_(a 1/a3).(1 + a~/a2 )] 112}.
M.6.36.2. µ=µ 1 (1 + m/M).
M.6.37.2. i-= {2U[F/m • µg(1 + m/M))} 112; . F' sµmg(1 + m/M).
M.6.38.2. a0 =µmg/M; a= F/m.; µg; I'= {2U[F/m -µg(1 + m/M)]} 112•
M.6.39.2. F= (,., 1+ µ 2 )(m+ M)g.
M.6.40.3. Pentru i-< i-0 ::::µ(m+ M)g/c= 2 s ambele corpurl se mlfci fati de
sol cu aceea,I accelerafe. Pentru i-> 1'0 corpul m începe si alunece pe sanie.
Ceci: 1)a=a0 =ci-/(M+m), 2)Pentru i->i-0 a=µmg, _a0 =(ci--µmg)/M~
M.6.41.4. Prlncipiul al doilea al dinamicii apllcat la sltua,a dln problem~ rn
condI,11e de la· punctele (a) .fi (b) conduce la ecua,ne
F -µm 2 g= m,a: µm 2g -T= m2a, T= m3a. De aloi se ob,n· reIa,11e
µii!:[F/(m2g)).(m2 +m3)/(m1 + m2 + m3 ), a= F/(m1 + m2 + m3),
 208

T = F.ml(m 1 "t:' m2 + m3 ) ,i 1113. "'2

F1= F.(m + mJ/(m1 + m2 + m3 ). D - m, 1
. 2 .
i _~
Pentru cazul în c11re corpul m2 alu-
.t:3 -
:ta· . ,
~r
_J:'2
'l
T, ... T
Hz' .. N2
necà pe m1 prlnclplul al doilea la dl-
namlcfl apllcat la situa~a dln proble- ·r ,, m~
. m:I - F,'. .,. F, if'•
- PN1
•
'f
ma conduce la ecua,ue m, g i1z
F - µm 2g= m1a1, µm 2g - T'= m2 a~. _
T' = m3a3 ; a3 = a2 deoarece corpurlle sînt legate prlntr-un tir ldeal. Os aîcl
se ob~n expresiile
a1 = (F-µm 2g)/m1, a2 = a3 s::µm2 g/(m2 + m3), T'=µm2 m3 g/(m2 + m3).
M.5.43.2. s.= (gr2/2).P/(G+ P); Sb= (gr2/2).(P- µG)/(G+ P).

M.5.44.2. a= g.(m2 -µm 1)/(rl:l1 + m2 ); r= (2h/a) 112; m2 '=µm 1•

M.5.45.3. µ= (1<2- n)/(k2n -1); T1 = T2 = m1g.(k2 - 1)n/(k2n -.1).
M.5.46.3. a= g.(m2 -µm 1)/(m 1+ m2)_: T=: (:1 +µ)in 1m2g/(m 1 + m2); F= V2.T:
m=mJµ-m 1• ·

M.5.47.3: F1= µG 1; T= (1 + µ)G1m2 g/(G1 + f)'l2g~; m2 '= µG1'g,

M.5.48.3. D= (ar2/2).[1 + a/(ug)), unde aa g~(mA -µmJ/(mA + m8 ):
r8=![1 + a/(µg)]; ~A=r~ r3, CU r3= 2h/(VOA+ v,.), v0A= 81', v,.= (a2r2+2gh) 112•
M.5~49.3. µ= 1/((L/h).(1 + M/m) -1).
M.s.so.2. F.= µmg; Fb = µmg(1+ m/M).
M.5.51.3. a= g.(m0 -µ(m 1 + m2)]/(m0 + m1 + m2); F= "2.T1
=
T1 =m0g~(f+µ)(m 1 + m2 )/(m 0 + m1 + m2); T2 m0 g.(f+µ)mJ(m 0 + m1 + ·m~).
M.S.52.3. a= g(1 - 4µ)/5; v= (2aH) ; r= v/a; T1 = 4(1 + µ)mg/5;
112

T2 =3(1+µ)mg/5; T3 =2(1+µ)mg/5; T4 =(1+µ)mg/5.

M.5.53.3. a= g.(m1 - m2)/(M+ m1 + m2);. T1= m1g.(2m2 + M)/(M+ m1+mz);
T2 = m2g.(2m1 + M)/(M+ m1 + ~ 2); a'= ~.(m 1 - m;-µM)/(M+ m1 + mJ;
T/= m1g.[2m2 + (1+µ)MJ/(M+ m1 +m2):
T2'= m2 g.(2m 1 + (1 -µ)M]/(M+ m1 +m2); µ'= (m 1 - m2)/M.
M.5.54.4. a)Presupunem m1 > m2 • ln acest caz, principlul al doilea al cfmamicii
aplicat la sltua~a dln problema conduce la ecua,ue m1 g - T1 = m1a,
T1 -T2 -µmg= ma, T2 - m2g= m2a. De alci se ob~ne pentru accelenqie axprè-
sia a= (m2 -m 1 -µm)/(m 1 + m2 + m). Se impune condl~a aso se•obJine ,1
210

relaJa m1 sm 2 + µm.
Presupunem apol m1 < m2 • fn acest caz
principiul al doilea al dinamicii conduce
la ecuaJile T1 - m,g= m;a'. T2 • T, - µmg_
=ma', m2g - T2 = m2a'. Se obJne expre•
sla accelèra, el a', se lmpune condl,a
a•so ,, se obJne m2 -µmsm,.
Decl: m2 -µmsm,sm 2 +µm.
b)Din o pfni tn C corpul m se deplasaza cu accelera~a
a= (m2 - m1 ' -µm)/(m,'+ m2 + m). Oin C pfni fn A corpul m are accelera~a
a•= g.(m2 + µm)/(m 2 + m). Pe OC avem v2 g 2a.OC lar pe CAavem v2 m 2a'.CA.
De aici rêzulta ci a.OC:s a'.CA. Dar OC+ CA= L. Se ob~ne ecua,a OC=
L/(1+ a/a')= ai-2/2 fi deci r= {2U[a(1 + a/a')]} 112•
c)Oeplasarea corpului dln A in B se face cu acceleraJa
a•=g.(m2 -µm)/(m2 +m). Se ob,ne v=2(a•L) 112•
M.S.55.5. Vom presupune mai tntn ci acceleraJa caruciorulul este suflcient
de mare pentru ca. fn raport cu caruclorul; corpul m1 sa tnceapa si se
mift~ înapol. fn ra- R, ,, 2)
port eu un sistem
:\
de referlnta nelner-
,al legat de càru-
clor, prlnciplul al
dollea al dlnamicll
aplicat la sltuafa
dln problemi con-
duce in acest caz la ecua,ne F11 - T - µm 1g= m,a, T - m2 g·- µF12= m2a, unde
a este accelera~a corpurllor 1 ,, 2 fats de carucior (Figura 1). De alci se
obJne expresla accelerafei a: a= [a1 (m 1 -µmJ-g(m 2 +µm 1)]/(m 1 +m2 ). Se
lmpune condiJa a= o. Se gase,te a1 = g.(m2 -t:µm 1)/(m1 -µm2 ). Aceasta este
accelera,a maximi a caruciorului pentru care corpurlle .1 ,, 2 rimtn fnca
în repaus. Procedfnd analog, cu ajutorul Figurli 2, se ob,n~ expresla accé-
lerafei minime a2 = g.(m2 -µm 1)/(m 1 + µm2 ).
ln concluzie g. (m2 - µm 1)/(m1 + µ m2 ) :sas g. (m2 + µm 1)/(m,. - µ m2 ).
M.5.58.3. a1a 2µ 1 F/M; D= v2/(2a1): Fm= (.u/µ 1).Mg/2; dg v~/(2µ 2 g).
 211

M.6.59.J. N 0a ai-, a= g/((L/d,) 2 -1) 112; $a ar2/2; µ= '1/[(Ud) 2 - 1] 112•

M.&.60.3~ F =µmg/(t+ µ.ctga).
M.5.~1.3. µ=µ1[(M+ m)cosa]/[M(1 + cosa) ·P1msina];
, T=µ 1(M+ m)g/(1+ cosa+µ 1slna).
M.5~62.3. Lm= Mv02/(~g(M+ m)].
M.5.63.3. i-1m vJ(av + µ 2g), avi== (µ 2 ~g/M)_,[1 - (.u/µ 2)(1 + M/m)]; s::: v0i-1 -
- (.u 2 g+ av)i-//2; i-2 = i-1(1 + aJ(.u 1g)]; s .... (avi-//2).[1+ aJ(µ 1g)].
M.5.64.2. F1= (2L/i-2).Mm/(M - m).
M.5.65.3. a1 = [m 2a0 + (m1 - m2)g]/(m 1+ m2 ): F1::: (2g - a0).m 1mJ(m 1 + m2).
M.5.66.3. a,= [(m -µM)g+ mw,]/(M+ m): a27 [(m -µM)g- mw2)/(M+ m);
W2'=g.

M.5.67.3. a,"'" g.(2m2 (m 3 - ~,m,)+ m3 (µ 2m2 -µ 1m 1)]/(4m 1m2 + (m 1 + m2)m3];

a3 = [(m 1 + m2)a 1 .. (µ 2m2 -µ 1m1)g)/(2m2 ); a2 =2a3 - a,.
M.5.68.4.' Principiul al ·doilea ·al dinamlcii apll-
cat la situa~a din problema conduce la ecua~ile
2T- µm3 g::s ·m3 a3 , T - m,g + m1a3 = .m,a',
m2 g - T- m2 a3 = m2a'.
Ecuaf a pentru corpul m3. a fost scrlsa în ra port TIH • r •a 2r" a 2r
eu un slstem de referinta lne'1ial. Ecua~lle pen-
tru corpurlle m 1 ,1 m2 . au fost scrise în raport fY ·
eu un sistem de referinta neinerlial legat de of---.:
scripetele mobil. De aici, prin calcul direct, se
afli accelera~a a3 a corpului m3 i;i acceler~~a
a' a corpurilor m1 i;i m2 fata de slstemul de refe-
rinta neiner1ïal: a3 "" g.[4m 1m2 -p(m 1 + m2)m3)/(4m1m2 + (m1+ m2)m3],
a'= g.(1 + µ)(m 2 .- m1)mJ[4m1m2 + (m, + m2)m3 ]. ·
Se afla apoi accelera~ile a 1 a a3 - a' 91 a2 =a3 + a'. -Tenslunea T este data de
rela~a T=2(1+µ)m 1m2m3g/(4m 1m2 +(m 1 +m2)m 3] 91 T'=2T.
M.&.69.2. µ= f/(1 • f).

t
M.5.~0.4. Condi~a de echilibru este Gv=µG~, decl
mvi:::µm 0 • Lantul ,fiind omogen se poate scrle Spi:::
mJ~= mi(L- L,)= m/L, unde p este densitatea,
lar S aria sec~unli transversale ,1 decl mv= mLJL,
2.12

m0 ~m(L-L)/L. De aici se ob,ne pentru ~ expresia Lva L.µ/(1+µ).

P-entru z> Lv lantul Tncepe si se mi,;te accelerat Ecua,a dati de prlncipiul
ar d'aitea al dinamicii tn acest caz este mvg-µm0 g= ma. Dar, a,;a c~m am
aratat mai sus, vom avea mv = m.z/L fi m0 = m. {L - z)/L. ~e obJne atunci ecua-
Ja ai::::r-g[(1+µ)z-µLJ. Aceasta este o func~e liniari de z. Accelera,a media
va ff atunct am=. (a1+ a1)/2= [a(Lv) + a(z))/2= g[(1 + µ)z - µt.J/(2L)~ Viteza va fi
dati atunct de rela,a Galilei v= (2am(z- LJJ1'2 care c~nduce la expresla
112
V= {(gJL).(Z • LJ.[(1 + µ)z -µL)} •

* * * * 11'

M.6.01.2. tga= 2U(g2r 4 - 4L2 ) 112; v= 2Ur.

11.6.02.2. v0 = (gh/2) 112.cos2a/sina.
M.6.03.2. F1= M(gsina -v2/(2d)]; µ= tga -v2/(2gdcosa).
M.6.04.2. F1tv m[(v2-v/)/(2d) • gsina]+ F1; µa F/(mgcosa).
M.6.05.2. r= L{(2/g).[h-µ(L2 - h2) 112]" 1 } 112; v-:::::. {2g(h '.",C(L2 -h2) 112]} 112•
M.6.06.2. v= (v0 2 + 2gSx) 112; r= (v - vJ/(gx);
r'= (v' • v0)/(gx- F,Jm), v'= [v/+ (gx -·F,Jm).2S] 112•
M.8.07.2. L= [v2/(2g)]~ (1 + p 2) 112/(p - µj.
M.8.08.2. de h(1/µ • ctga).
M.8.09.2. -p2 = (sina -µ 1cosa)/n.
M.6.10.2. pc: tg9.
M.6.11.2. vs:: (2g(~ -µd)] 112; L:= hlµ· d; µ'= h/d.
M.6.12.3. v1 = v0 - µgr; v2 a=: [v12 + 2g(sina - µcosa)LJ 112; D= v2 2/(2µg).
M~&.15.3~ ·F= mg(sina+ slnp);
r= (2Lig) 112.{1/(slnjJ) 112 + [(sina+ slnp) 112 - (sln,8) 112)/sina+ 1t(slna+ slnp) 112}.
M.6.16.4. a)lnl,al caruciorul A se afli tn punctul
P. Pentru o prima etapa sistemul se va ml,;ca
numai sub a~unea greuta,I caruciorului A. Q
Conform pr~nclplulul al dollea. al dinamicll avem:
Mgsiniz= 2Ma, unde M este masa unul carucior.
--~~--..L...--
 213

Dar slna= h/L ,1 deci: a= gh/(2L). Fie T0 tlmpul tn care caruciorul A se ml§ci
pe distanta d pe planul tnclinat. Qln rela~~-·. d= a,T02/2 se ob~ne pentru T0
expresla Îo= 2[Ld/(gh)] 112• Oin Vo= aTO se
giàe,;te ci vo='(ghd/L)1 12r unde
v0 este viteza sistemului la momentul T0 •
b)În etapa a doua ambele c~rucioare sînt pe planul tncllnat ,1 se mi,ca avînd
accelera~a a'= gh/L. Fie T1 timpul' în care este parcursa pe planul încliriat
distanta, L - d, tlmp dupa care ciruciorul A ajunge tn punctul N. Oin ·1egea
vitezel fi din rela~a Galilei se ob~n expresiille
T1 = [L(2L - d)/gh] 112 - [Ld/(gh)J 112 , v1 = (gh(2 - d/L)]1 12,
unde v1 viteza sistemului la mom~ntul T1, vitezà cu care caruciorul A ajunge
in N.
c)În etapa a treia caruciorul A se mi,ca uniform pe planul orlzontal MN,
pe dlstanta d de la N spre M, cu viteza v,, iar ciruciorul B se mllpci in
continuare uniform accelerat pe planul înclinat. Fie T2 timpul în care caruclo-
rul B parcurge aceasta ultimi distanta d pe planul înclinat. DinJegea vitezei
=,i din rela~a Galilel se ob~n expresiile
T2 = [L(2L+ d)/gh] 112 - [L{2L- d)/gh) 112 , v2 = [gh(2+ d/L)] 112,
unde v2 (> v1) este viteza cu care caructorul B ajunge în N.
d) in etapa a patra ambele carucioare se ml,ci uniform pe planul fncllnat
cu vitezele v1 fi, respectiv, v2 •
Efectuînd calcule le numerlce se constata ci TO= 2,857 s; T1 = 1,046 s fi
T2 a O, 72 s. Ceci TO+ T1 + T2 < r. Ca urmare rezulta ci la momentul l" ambete
carucloare se afli pe planul orlzontal MN fi decl au vitezele vA= v1 =,i v8 =.v2 •
Corespunzator, xA= Vir- T0 -T,) ,1
x8 = v8 (i- -T0 - T1 -T2 ).
Fie T tlmpul la care are loc intnnlrea carucioarelor. Condl~a de fnthnlre se
s~rie în forma D=vA(T-T0 -T1)=v8 (T-T0 -:T 1 -T2 ), de unde se afll T §ID.
. . - 2 2
~.6.18.2. µ= [(n -1)/(n + 1)].tga.
M.6.19.2~ d= v//(2g(sina+ µcosa)J; _T= vJ(g(sina+ µcosa)].
M.6.20.3. h= (v//(2g)].[tga/(tga:t- µ)]: v= v0 [(tga -µ)/(tga+ µ)) 112 :
Tu= vJ[g(sina-t µcosa)]; T0 z::: (vJg).(sin2a -µ 2 cos 2a)" 112•
M.6.21.3. k= [(tga - µ)/(tga+ µ)) 112; r= [(tga+ µ)/(tga - µ)) 112•
_ M.6.22.3: h= (v//(2g),J.1~(1 +_µctga);_ v= v0 .[(1 - µctga)/(1 +µctga)J 112;
. - d= v2/(2µg). .
214

M.6.23.2. slna= (n - 1)vJ[g(T2 ·~ nT1 )]; d=-v0T2 {1 + (n -1)i-/[2(T~ - nT1)]}.

M.6.24.2. tgf)= µ;
V 12 (2gH(1 ~µctga)]
112
; TC V/(g(sina - µcosa)fr
h= H.(1 - µctga)/(1 + µctga).
M.6.25.*. Oin rela~a Galilei se objne Lei d.µ/(slna+ µcosa). Se lmpune condi-
2 112
,a dUda= 0 ,1 se ob~ne .tga= 1/µ ~I Lm~ d.µ/(1 + µ ) •

M.6.30.2. F= mg(sina+ µcosa): v= [2gh(1 -µctga)] 112 ; d= h(1/µ - ctga).

M.6.31.2. p= cosa/(n - slna) ..
M.8.32.2. pa [(F2 - F1)/(F2 + F1)].tga.
M.6.33.2. slna== (F1 + F2)/(2mg); µ= (F1 - F2)/(2mgcosa).
M.6.34.2. a= 2gslna - F/m.
M.6.35.3. µ= ((1 - cosa)/(1 + cosa)] 112 = tg(a/2).
M.6.36.3. tg(a/2):::: µ.[(k - 1)/(k+ 1)).
M.8.37.3. tga= {µ 1 + µ 2)/(1 - µ 1µ 2).
M.8.38.3. mg.tg(a - g,)~ F~mg.tg(a+ g,).
M.6.39.3. F"' = mg.cosa/(sin6); f 1 = m.[a1 + g(slna+ µcosa)]/(cos6+ µsin.8);
F2 = m[g(slna • µcosa) • a2 ]/(cos8 • µsln8).
M.6.40.4. Principiul al doilea al dinamicii aplicat
la situa,a dln problema conduce la ecua~ile

~
Ox: F.cos(P - a) - mg.slna - µN= ma N . X
Oy: F.sin(P- a)+ N • mg.cosa:::: O.
De aicl rezulta:
F= m(ac091'+ gsin(a+ 9>)]/cos(P- a - g,).
~··
Fort,a F este minima cînd cos(P - a - 9>) = 1. Ceci
/J= a+ g, ,1
Fmin= m[acos9>+ gsin(a+ 9>)]. Fotosind àceasta expresle se ob~ne
N= (m/2).{g[cosa+ cos(a+ 29>)] • asin2g,}. Se lmpune condi~a N~O (corput
se reazema pe plan ,, àpad pe acesta). De aicl se ob~ne inegalitatea:
a~g[cosa+ cos(a+ 29>)]/(sin2g,):::: 26,77 m/s2
Ceci, pentru a~26,77 m/s2 reac,unea N~O. AcestcJ este cazul I dln problemi.
Rezolvarea data mal sus este corecta 91 /J= a+ 9'·
in cazul li dln probtema a~26,77 m/s2 • Corespunzitor N ar trebul sa fie
negatlv ceea ce este lnadmlslbll: în masura tn care corput este tras pe plan
N trebuie si fie ~O. Cazul limita posibll este cei in care corpul nu mal apasa
 215

pe plan ,;I deci N= O. in acest caz dln ecuaflle date de principiul al. doilea
al dinamlcii se ob~ne rela,a tg.8= (g+ asina)/(acosa).
M.6.41.*. Principlul al doilea al dinamicii apli-
cat la situafa din problemà conduce la ecua~i-
le urmatoare
Ox: Fcosp • mgsina • µN= O
Oy: Fsin,8 + N • mgcosa= O.
De aici se ob,ne
Fc mg.(slna+ µcosa)/(cos/J+ µslnp).
Se lmpune condifa df/dfJ= o ,1 se obfne relaja tg.8= µ. Cu aceasta relaje
se gase,;te expresia fortel minime Fm= mg.(slna+ µcosa)/(1 + µ 2 ) 112•
M.6.43.2. a= g.(M • msina)/(M+ m); T= [Mm/(M+ m)Jg(1 + sina).
M.6.44.2. µ= [2m 2 • m1 (1 + sina)]/(m,cosa~.
M.6.45.3. l)a:::: g.(m2 • m1 (sina+ µcosa)]/(m, + m2 );
T= [m,mJ(m 1 + m2)].g(1 + slna+ µcosa)
ll)a = g. [m 1 (sina • µcosa) • m2]/(m 1 + m2):
T:::: [m 1mJ(m 1 + m2 )].g(1 + slna -µcosa).
M.6.46.3. m,. = m2(sina+ µcosa); sau m,. = m2 (sina - µcosa);
m1b= m2 [g(sina+ µcosa) + a]/(g - a) sau
m,b = m2 (g(sina • µèosa) • a]/(g+ a);
T= m2 [g(slna+ µcosa)+ a] sau T= m2 [g(sina -µcosa) • a]:
F= T.{2(1 + cos(90- a)]} 112•
M.6.47.3. sina= m/M - (1 + m/M).(a/g).
M.6.48.3 . .a,= 2a2 ; a2 =g.(2m 1sina - m2 )/(4m1 + m2 );
T2 = 2T1 ; T1 = [m,m 2 g/(4m 1 + m2 )].(2+ sina).
M.6.49.3. a= g.(Msina+ msinp)/(M+ m): Ta [Mmg/(M+ m)].(slna+ slnp);
v= (2ad) 112•
M.6.50.3. a= (g/2).[slna, • slna2 - µ(cosa, + cosa 2 )];
mm,n= M{[(sina 1 • µcosa 1)/(slna2 + µcosa2 )] -1 };
mmax = M{[(sina 1 + µcosa 1)/(sina2 • µcosa2 )] - 1}.
. '

M~&.52.3. a= g.[m2 (slna2 • m2cosa2 ) • m,(sina,+ m1cosa 1)]/(m 1 + m2 );

T= [m 1m2g/(m 1 + m2)].(slna1 + sina2 + µ 1cosa 1 -µ 2cosa2 ); F= "2.T.
: -·21a.

■.6.53.3~ sln(a2- r, 2)/sln(a 1+ r, 1) :!ik:!isln(a2 + r, 2)/sin(a, - r, 1).

M.6.54.4. Prlnclplul al dollea al dfnamlcil apllcat
ra Sll~a dln problema conduce la ecua,lle F, 1=F, 1 a 'as
N1'=N1 y
mgsina+µN 1 -T= - ma;
- mgcosa+ N1 = O;
Mgsina - 2µN2 -µN1 -Tc:: Ma;
-Mgcosa - N1 + N2 = O.
De aici se ob,ne expresia
a= g.[(M - m)sina- 2µ(M+ 2m)cosa]/(M+ m).
X
·se impune condi~a a~O fi se ob,ne
rê!!(sina - 2µcosà)/(sina+ 4µcosa).
X
Il .6.55.4. Principiul al doilea aJ dinamicii apll-
cat la situafa din problema, pentru t< ",• con~
duce la ecua,ue
T13 -m 1g= m1a0 ; m2 g - T23 c:: m2a0 ;
T23 - 1 13 - m3 gsina - µN= m3 a0 ;
N -m3gcosa= O.
De aici se obfn expresiile acceleraf ei a0 fi
tensiunii T23 :
a0 ~ g.(m2 - m1 - m3 (sina+ µcosa))/(m 1 + m2 + m3);
T23 = m2 g.[2m1 + m3 (1 + sina+µcosa)J/(m 1 + m2 + mJ. Apol v= a0 r 1 fi T= T23 •
Procedînd în mod ana!og se afla accelera~a slstemulul dupa ruperea firului
(t> r,) pîni la oprire a•= g.[m 1 + m3 (slna+ µcosa)]/(m, + m3 ) respectiv, ac- ,1.
celerafa sistemulul la coborîre a= g. [m 1 + m3 (sina - µcosa)]/(m 1 + m3).
1r= r 1 (1 + aofa'); d= (a0 r 12/2).(1 + aofa').
M.6.56.2. µ = (tga)/3.
M.6.57.3. a= g{slna - [(.u 1m1 + µ 2 m2 )/(m 1 + m2)]cosa};
T= [m 1mJ(m1 + mz>J.g(.u 2 -µ 1)cosa.
M.6.58.3.-xi!:L.(sina+ µcosa)/(1 +
sina+ µcasa);
x~L.(sina -µcosa)/(1 + sina·-µcosa).
M.6.59.4. Princlpiul al doilea al dlnamicli aplicat la situafa din proble~a con-
- duce la ecua,ue Mg - 2Nsina= Ma'. N1 = mg+ Nsina, Ncosa • f N, = ma. Dar
. tga=sisv= a/a', un'de s0 (sv) este spa,ul pareurs pe orlzontala (pe verticala)
 ,,
.ii\
217

într-un tlmp i-. Foloslnd aceste rela~I fi rela~a M= k.m se obfne pentru acce-
leraJa a expresia a= {[k{1 - µtga) - 2µtga)Jtk(1 - µtga)+ 2tg2a]}.g.tga.

( T'=T
.N'=N

mJ

•a
i",.,
8v 1
1 ..

'"---~
so
..

M.6.59.4. · M.6.60.4.

M.6.60.4. Prlncipiul al doilea al dlnamlcli apllcat la situa~a din problema _con-

duce la ecua~ile m1g-T= m1a1, T+ Nsina' = m2 à1 , m3 g- Ncosa= m3 aav•
Ns-ina= m3 a30• Dar h=:= a3vi-2.,1 L_m (a,+ a30)i-2, unde h ,1 L sînt spa~ile parcurse
pe vertlcala ,1, respectlv, pe orlzontala de (?O~p~I m3 fa\i de planul încllnat
în timpul i- de la începerea ml,cirii, tga= _h/L._ D~ci a3v= (a1 + a 30).tQ~· De
aici, prin calcul direct se ob,n rela~ile · ·
a,= a2 = g.(m 1 + m3 sinacosa)/(m 1 + m2 + m3sin2a);
a3 v= g.{[{m 1 + m2 + m3)slna+m,·cosa)/(m1 + m2 + m3 sin2à)}.slna:
_ · · 2 . · : . . 2 . , _ ~- · 2 1/2 -
_a30 - g.[(m1 + m2)slnacosa - m1sln a]/(m 1 + m2 + m3 sln a), , 3 - (a3 v + aao) •
M.6.61.4. a1 = gsina, a2 = gslnp;
112 112
v8 = (2gL1sina) = (2g.tzsin,8) • De alci _rezultli ~ A 0
Lz= L1 .sina/sinJJ. Dar -slna= AA'/L1 , sinJJ= DD'/lz I
c 1
,1 decl DO'= AA'. 1 a fJ 1
Pentru calculul timpllor se folose,te ecua~a de
//,, /ll.
ml,care scrisa in forma x(t) =at2/2. Avem
T, = (2x/(gsina)]' 12 = TAC' Î AB= (2L,/(gsiria)] 112 , Î eo= [2LJ(gsinp)] 112• Foloslnd
aceste rela~i se calculeaza momentel_e.·de tlmp T1 ,T2 , T3 , ... la care corpul
trece prin C. De exemplu: T2 = TA8 + T80 + T80 + (TAB· T1)= 2(TA8 + T80) - T,. _Se
calculeaza apoi diferentele r 1 2 :::: T2 • T,, i-23 ~ T3 ~ T2 , i-3 4 = T4 -T3 , etc. s·e ob~
fn în .finàl expresiile: • · · -. ·' ·' · ' ,.
-rn,n+ 1 = 2.[2/(gsina)] 112.x112 , n:::: par, _
-rn,n+ 1 =2{[2L1/(gsina)] 112
+ [2LJ(gslnJJ)] } - 2.[2/(gsina)] 112 .x112, n= impar.
112
218

Oin "n,n+ 1 (n= par)= "n,n+ 1 (n= lmpar) s_e obtine expresia
x= (L,14).(1 + s{na/sInp) 112•
M.6.62.3. a11 = g.(slna+ µcosa)/(cosa - µslna);
a0 = g.(slna - µcosa)/(cosa+ µslna).
\
M.6.6J.4. Princlpiul al dollea al dlnamicll apllcat
i' Y F'=F
la sltua~a din problema conduce la ecua~ile: · ~ .x N, = N
F+ Nslna - Fcosa= MaP, if · F
1,: f
F - mgsina - maPC0lla::a
1
ma00 • . mg
•

N+ maPsina - mgcosa= O. . R2
Prima ecua~e. pentru corpul M. este scrlsi intr-un · il'
ref~t:en~al lnertïal legat de sol. Celelalte doui ecu-.....liiiliilill--..,..M•g...____
a~i~)>entru corpul m, sint scrisl in raport eu un, _,
refe,en~al neinef1ial, avînd orlentarea din Figura fi aflat în mif care solldari
eu P)anul înclinat (eu accelera~a aP). ceea ce a necesltat luarea în consldera-
~e ii· fortel de inertie care ac~oneazi asupra corpulul m într-un astfel de
sistem de referinta. Se ob~n pentru accelera~i expresiile
a~= [F(1 - cosa)+ mgsinacosa]/(M+ msin 2a);
a00 = {F[M+ m(1 - cosa)] - (M+ m)mgsina}/[m(M+ msin2a)];
a -- ( aco2 + aP2 + 2a aPcosa)1/2 •
0 00

M.6.64.4. Principlul al d~ilea .al dlnamicii aplicat y

la situaf a din .problemi conduce la ecua,ile
Ox: F- Fcosa+ Nslna+µNcosa= Ma;
f
Fcosa -Nslna -µNcosa= ma;
Oy: Fslna+ Ncosa - µNslna - mg:::s O;
alcl µ=t{Jf'.
De aicl, prln calcul direct, .se ob~n~ pent~u Fmin
expresia
Fmin= mg.(tg(a+ 91)]/[sina.tg(a+ 91)+ cosa - nj/(M+ m)].
La desprindere N= o fi cele trei ecua~i date/de princlpiul al dollea lau forma
urmatoare: F(1 ~ casa)= Ma, Fcosa= ma. F~1na= mg~ De aici _se· ob~_~e ex~
1
presia fortel maxime Fmu= Mg.ctga/(1 - cora). .
M.6.65.4. Princlplul al doilea al dlnamlcil apllcàt la sltua~a dln problemi con-
duce la ecua~ile
O1x 1: N1slna= m1a1; O1y 1 : N2 ~.m1 g1 - N1cosa= O;
 219

0 2~: m2gsina+F1cosacm2 a2 : "2# ~ R;

0 2y2 :
• m2 gcosa+ N1 + F1sina= o. '1
0
De aicl, prln calcul direct se ob~n expresllle: 2 · /.•\

a1 =g.m2slnacosa/(m 1 +m2sin2a); ~ ~,·;t.

1,
a2 = g.(m, + m2)sina/(m 1 + m2sln a). 2 Y1I ~ N2
r' ,,, :,! \
• I /
Ap01, a1 :a:: g tga.
.,..Wli_
01
......._~-·x
m,ô 1
11
!
1
M.6.66.4. Se aplici principlul al dollea al dlnamicil x,
la situa~a dln problema. În sistemul de referinli nei-
nef1ial 0 1x1y 1 aflat în mitcare solidar cu planul tncli•
nat avem
0 1x1 : • m1gslna+ T • m2 a0 cosa •pN1 = m1a; ·
0 1y1 : • m1 gcosa+ N1 + m1a0 sina= o.
ln slstemul de referinta neinef1ial 0 2x2y2 aflat Tn mi,- Y2
care solldar cu planul tnclinat avem ·
,·
Oh: Nz. mzao= O; _t:
O~y2 : m2g-T= m2 a. De aici, prln èalcul dlr~ct, se ob~ne
acz [m2g • m1 (g.sina+ a0cosa) -pm 1 (g.cosa ~ a0sina)]/(m1 + m2); Tm m2 (g • a).
Folosind condi~a a= O se ob~ne
m2 '= m1.{slna+ (aJg).cosa+p[cosa • (aJg).sina]}.
M.6.87.4. Se aplica p_rlnciplul al dol-
lea al dinamicii la situa~a din proble-
ma. in slstemul de referlnta lner,al
Oxy se ob~ne.
Ox: • N1sina 1 + N2sina 2 = ma.
ln sistemul de referlnta neinef1ial
0 1x1y1 aflat tn mh1care solidar cu
prisma se ob,n ecua~lle
0 1x 1: - m1g.sina 1 + T+ m1a.cosa 1 = m1a1 ;
0 1y 1 : • ri"l 1g.cosa 1 + N1 • m1a.sina1 i::: O.
ln sistemul de referinta neinef1ial 0 2~y2 aflat tn ml,care solidar cu prisma
se obfn ecua,ne
0 2 ~: m2g.sina2 • T + _m 2a.cosa2 = m2a1:
0 2y2.: : m2 g.cosa2 + N2 + m2 a.slri_a2 = Ô~ ,
De ale~~ prin calcul .direct se ob,n expresllle

.-.. .,'-

--
220

a= g.(m2 sina2 cosa 2 - m1sina 1cosa 1)/(m+ m1sin2a 1 + m2sin 2a 2);

a1 = g.(m2sina2 - m 1sina1)/(m1 + m2 )+ a.(m2cosa2 + m1cosa1)/(m,+ ma>·
Se impune condifa a= O fi se ob~ne k= mJ!fl,c sina~.cosaif(sinaa.cbsa2 ).
M.6.68.4. Prlnclpiul al doilea al dinamlcll apllcat la
situa,a dln problemà, rn cazul rn care scfndura alu- -
necà unlform în sus pe plan, conduce la ecua,ile
Ox: Mg.sina+ F11 = Ma;
F11 - mg.sina - µNa= O;
Oy: N1 - Mg.cosaa::: O;
Na - N1 - mg.cosa= o. 1
De aicl se ob~ne, prln calcul direct exJres}a ·.1
cz
a::: (1 + m/M)g.(sina+ µcosa).
Procedfnd analog, fn cazul în care scfndura aluneca uniform rn jo~ pe plan,
se ob~ne expresla a':' {1 + m/M)g.(sina -µcosa).
Oin prima ecua,e scrlsi avem F11 = Ma- Mg.slna. Dar F11 s:::µ'.N 1 =µ'Mg.cosa.
Folosind aceastà rela,e in ecua~a precedenti ,1 utilizfnd expresla accelera~ei
a ~b,nem µ'= (m/M).(u+ tga)+ µ.

*****

M.7.01.2. <0= Aa/(ât); T:.: 12h+ n/(a,m • <0 0 ); "•m = 21'/(<0, • '°m);
l'mo = 21'/(<0m • '°o).

M.7.02.2. Yp= 4nb/T; anP= 16n2 b/T2 •

M.7.03.2. v1 ::::(L,J2).[(-r1 +-r2)/(i-1-r2 )]: V2 = (LJ2).[(-r1 --r2)/(-r1-rJ]: an=2nv2/L.
M.7.04.2. <0= v/R; v1= v.[{2R • d)/(2R)]; v,= v.[(2R+ d)/(2R)]; <0 1= v.Jr:
'°•= v.Jr: T= 21CrR/(vd).
1 2
M.7.05.3. T= - (i-2 - -r1)+(r:+r1i-2 +r:}' ;

v 1 :::: L-r1/[T(T - -r 1));

v2 = [L(2i-1 - T)]/(T(T. i-1)1.

M.7.09.3. a)Fmu= FM[1 -v2/(Rg)]; b)F max= FM[1 +v2/(Rg)].

M.7.10.4. Fofla de tra~une necesara pentru urcarea pe pod .este F,n= G1•
Forta de trac~une maxima este F,m=µ(Gn - F01). Cfnd a cre:,te Gn- scàdè :,1
 221

deci F1m scade, lar G1 cre,te ,1 decl F,n crefte •

... ,D~ci, daca pentru un unghi iz are loc rela~~ F,n=
F,~ atunci pentrL.orice unghl a'> a are loc 1'hega-
litatea F,m < F,n fi, rn· conseclnta ~amlonul nu ar f1
putut urca pe pod pfna în po~i~a în care raza sa
vectoare face unghlul a eu vehicala. Relaf a F,n;;:
F,m trebuie deci sa fie îndeplinita la margines po-
dulul, adica penttru a0 =L/(2A), (~ în radiàni). Pentr~ àcest unghi rela~a·.·.
F,n = F,m conduce. la ecuafa
vu= {Rg(cosa0 - (1_lµ)slnaJ} 112•
M.7.11.2. kc{(v4/(Rg) 2 +·f] 112 - 1}.100%.
M.7.12.2. n= (1/(2n)].[(g.tga)/(R+ Lsfna)J 112•
M.7.13.2. v= (1/(2n)].(g/h) 112•
M.7~ 14.2. v= $Ina.(Lg/(cosa)1112 ; T= mg/(cosa): cu 0 =(g/L) 112•
M.7.15.2. T= 2n((Ug).cosa)' 12 : F= mg/(cosa); i- 0 (1/µ).[(Ug).tgasina] 112 ;
d= (L/(2µ)).tgaslna.
M.7.16.2. F=m(g 2 +cu4 L2 sin2, ) 112; tga= ("'2 Ug).sln,.
M.7.17.2. "'= (1/(sin8)].[(g/L).cos8] 112•
M.7.18.2. ni!::(1/(2n)].[(g/d).tga] 112•
M.7.19.3. cosa= g/("'2R).
M.7.20.3. aJ= [(g/L).(tg,8)/(siria+ slnp)] 112•
M.7.21.3. T= 2n.{(mL.cosa)/[(M+ m)g]} 112•
M.7.22.3. "'= [{g.tga)/(d+ Lsina)] 112 ; xmin= [d/(sina)+ L].(mJm, -µcosa);
xmax::;: [d/(sina)+ L].(mJm,+µcosa); T= m2 g/(cosa);
N= T.[2(1 - sina)J 112 •
M.7.23.2. VM~ [Rg.tg(a+ g,)) 112 ; vm = (Rg.tg(a - g,)) 112•
M.7.24.2. F0 ,:== Mv2/R; h= Lv2/(Rg); µ;;: v2/(Rg).

~.7.25.3. tg(a+ g,)= v~ /(~g); v,= (Rg.tg(a - g,)] 112•

M.7~26.3. k= {[tg(a+ g,)]/(tgg,)} 112•

M.7.28.2. v= (Rg.cosa) 112•
M.7.29.2. v= [Rg(1 + M/m)] 112•
 2~·

M.7.30.2. v= gpT/(1 + p2 ) 112: D= w/2; tg/Je v2/(Rg).

M.7.31.2. v= v0· -µgT; ~{t)= {m/L).(v~· -µgt) 2 ;
n= v02/(4nµgL).

M.7.32.3. Pm= (Ag+ v2.tga)/{Ag.tga -v2).

M.7.33.2. T= ma., 2 (L2 - d 2)/(2L).
.. . 1/2
M.7.34.2. v0 = (2gh) ; n= gd/(2v0 L).
M-~7.35.2. T= m(4n2 n2 L±g).
M.7.36.3. T= {nb/v).[a+ {n/4).(n+ 1)1.
M.7.37.2. nm= (1/{2n)].(g/(µR)] 112•
M.7.38.~. µi!:(g.sina - (li 2 r.cosa)/(g.cosa+
'
œ2 r.slna).
M.7.39.3. a)œmln = {(g/L).(cosa -µsina)/[sina(slna+ µcosa)]} 112 ;
"'max= {(g/L).(cosa+ µsina)/(sina(sina - µcosa)]} 112;
b)œ= [1/{sina)].[(g/L).cosa] 112•
M.7.40.4. Accelera~a de frinare a,, este egala eu
accelera~a totala .
_ ( 2 2 )1/2
8 totol- a +acf

unde a,,= µg, .accelera~a centrifuga ac1= v2/R, lar

a este accelera~a liniara · constanta maxima de
frînare. · De aici rezulta ca a= [(µg) 2 - (v2/R) 2] 112•
Folosind ecua,a Galilei, O= v2-·2as, se ob~ne
pentru spa~ul s pareurs în mitcare frînata pîna la oprire expresla:
s= v2/{2[(µg)2 _ {v2/R)2],12}.·

M.7.41.4. Principiul al doilea al dlnamicil,

aplicat la situa~a dih problemi in· raport eu
un •sistem de referinta neine~al aflat în rota~e
solidari eu sistemul studiat, conduce la ecu-
. a~ile: T1 sinê:z 1 - ~ 1œ\ = 0, T1cosa 1 - m1g:::: 0 ·
pentrù corpul- m1 ,1, analog, m2o,2r2 _- T2 slna2
= O, T2cosa2 - m2 g= 0 pentru corpul m2 • Con-
di~a ca sîrma de care este atîrnat al treilea
corp sa ramina orientata vertical este
 · 223

T1sina 1 = T2sina2 • Folosind aceasta rela~e. ecua~ile date de principiul al doi-

lea al dinamicii ,1 rela~ile sina ;::z r /L
1 1 1
t;i sina2 =: rz!Lz se ob~ne in final expresia
me (gz(m, z - mzz)/(m, zl1 z - m/Lzz),l_' ,...
M.7.42.4. Se aplici prlnclpiul al dollea al dlnamlcli la
sltua~a dln problema: in sistemul de referlnta neine~al y
Oxy, aflat in rota,e solidara eu slstemul fizic studiat,
se ob~n ecua,ile · 0 X

mm2 R -T 1sina -T2slnp;::z 0,

T1cosa -T2cos{J- mgm 0.
De aici se ob~n pentru tensiunile ~1 fi T2 expresiile
2
T1 = m(m Rcos/J+ gsinp)/[sin(a+ /J)]
T2 = m(m 2 Àcosa - gslna)/[sln(a+ /J)].
a)pentru a~/J rezulta ca T1 > T2 ,1 deci ci se rupe intTI flrul 1 (cel de· sus).
b)daca a</J atunci cosa> C0S/J ,1 slna< sinp ,1 decl m Rcosa>m Acosp ,1
2
2 2

2
- g.slna>-·g.sin/J. Atunci rezulti ci m Acosa - g.sina> m Rcosp- g.sinp•.
Prin urmare marimea m2Rcosa - gslna poate fi mai mica, egala sau mal mare
decît m2 AcosjJ+ gsinp. Aceste marimi sint agate la o anumita viteza unghlula-
ra a, 0 data de rela,a m02 = (g/A).(sina+ sin/J)/(cosa - cos,8). Corespunzator,
tenslunile egale sint date de rela,a T10 = T20 = T0 = mg/(cosa - cosp). Fie m
o vlteza ~nghlulara apropiata de w0 : m2 = m0 2 • x. Atuncl
T1 = T0 - x.(mR.cos/J)/[sln(a+ /J)], T2 ° T0 - x.(mR.cosa)/[sln(a+ ,8)).
Fie T, tensiunea de rupere.
a) Daca T, < TO ruperea are loc pentru m< "'o• caz in care T1 > T2 ,1 ~ecl se
va rupe firul 1 (cel de sus). ·
b)Daca T,= T0 ruperea are loc pentru m= m0 , caz in care T = T ,1 deci
1 2
se rup ambele tire simultan.
c)Daca T,> T0 ruperea are loc pentru œ>œ 0 , caz in care T1 < T2 t;I decl se
va rupe firul 2 (cel de jos).
M.7.43.4. Se aplica prlnclpiul al doilea al dinamicii
la sltua~a din problema ,1
se ob,n ecua~ile
0 1y1 : N1 - mg.sina - N2 cos2a+ F12sln2a= O
0 2 y2 : N2 - mg.sina - N,cos2a - F11 sin2a= O.
De aic;:I, foloslnd fi rela~ile F,,=µN 1, f 12 =µN2 , µ=
tg~. se ob~n expresiile
224

F11 =mg.[sin91/sin2a)~cos(a+ 91)), _F12 = mg.(sin91/sin2a].cos(a - 91)].

M.7.44.3. tga== (a+ µg)/(g - µa).
M.7.45.4. Se aplici principiul al dollea al dlnaml-
cli la situa~a dln problema in raport eu sistemul
de referlnta nelnerf al Oxy care se mites pe dlrec- t
~e orlzontali cu accelera~a a a cilind.rului. F1= m~
este forta de lne1'11e care a~oneaza asupra ·cor-
pulul m rn acest sistem de referinta. Se obf n ecu- if
a~ile:
Ox: mg.casa - µN - ma.sina= O,
Oy: N - mg.sina - ma.cosa===: O.
Dln aceste ecua~I se gase,te ·r~la~a tga== (g - µa)/(a+ µg). De aici, eu h== R(1
- sina), se obf,:te expresia hmax =R - R/{[(a+ µg)/(g -µa)]2+ 1}112• Analog se
ob~ne hm,n== R - R/{[(a -µg)/(g+ µa)] 2 + 1} 112.
M.7.46.5. Vom considera un ele-
ment AB dln linlitor presupu-
nînd ca unghlul {J= ACB este
mie. Fie p densitatea lan~torului.
Oin p== Am/(/JR)== m/(2nR) se ob-
~ne rela~a Am== m{J/(2n). in plus,
notam ci Tn== 2T.sin(/J/2). Apli- Tn= + r r· T'=T
cînd principlul al doilea la situa~a din problema ob~nem ecua~a
Ox: - TRslna+ Amc,>2[L/(2n)]sina+ Amg.cosa= O.
Folosind alcl rela~ile de mai. sus ob~nem pentru tensiune expresla
T= [m/(2.n)].[Q,Ctgaj+ ,,h/(2.n)].
M.7.47.5. Cazul a)a< 91. in repaus corpui' nu aluneca.
in rota~e forts centrifuga are doua efecte: o parte,
Fctn = Fcrsina, contribuie la determinarea rea~unii N
fi decl la deter~inarea marimii fortei de frecare, iar
cealalta parte _i= ctt== Fc1.cosa se aduni la Gt. For1&. y

centrifuga are expresia Fc,= mo,2x.cosa. Pentru x mie

Fctn reduce apasarea exercitata de man,on pe tija,
reduce deci frecarea ,i în consecln~ corpul tlnde,
la o anumlti valoare a lui x, fie ea x0 , sa alunece
 225

în jos pe tiji. Se aplici princlpiul al doilea al dlnamlcli la sltua~a dln proble-

mi, in raport eu slstemul de referlnta neiner~al Oxy. aflat în rot~~e solidara
eu sistemul fizic studiat. Se ob~n a~tfel ecua~ile
Ox: mg.sina+ mr,,2x0 .cos 2a -µN= 0,
Oy: N+ mr,?x0 .cosasina- mg.casa= O.
De aici se ob~ne expresia x0 = (g/œ 2).[tg(q, - a)]/(cosa). Ceci, pentru q,> a
corpul este in repaus pentru x< x0 •
Cazul b)a~,. a+ q,> so0 • În repaus corpul aluneca.
in rota~e. pentru x mie, Fctn reduce greutatea normale
G" fi deci reduce frecarea. Cînd x cre,te Fctn ajunge
sa depib;easca valoarea lui G" fi, pentru x suficient y .
de mare, Fctn crei;te suficient de mult pentru ca freca- Fot
rea sa fie atît de mare încît corpul sa nu alunece. Fie
x1 distanta minima pentru care are loc aceasta slt.ua~e. X

Atuncl, procedînd ca la cazul (a), se ob~ne expresla

x1 = (g/œ2 ). [tg(a+ q,)]/(cosa).
Ceci. pentru a~,. a+ q,> 90° corpul este în repaus pentru x> x1 •

*****

M.8.03.2. V= 2d.T/(T2 -·T2); U= 2d.i-/(T2 -T2).

M.8.05.2. u= (v, - v2)/2; v= (v1 + v2)/2.
M.8.06.2. v• = d. (T1 + T2 )/(2T1T2 ); v= d(T1 + T2 ) 2/(2T1T2 (T2 • T1 )].
M.8.07.3. T1 = T-T2 ; T2 = [D • D1 .(T/i'1)]/(D/T2 • D1/T1); v= (1/2).(D,IT1 + D/T2 ).
M.8.09.2. T=T1-r/(T1 - r 2 ).
M.8.10.2. v.= (v/- v2) 112; sina= v/v0 •
M.8.11.3. T• == l/(u2 - v2) 112 ; Tb= l/u.
M.8.12.2. ~= h+ gD2/(2v/).
M.8.13.2. T= (2h/g) 112 ; D=v0T.
M.8.14.2. v 0 = L(g/(2h)] 112; v= (v/+ 2gh) 112 ; tga= 2h/L.
M.8.15.3. T= (2h/g) 112 ; vr> L: dincolo de tunel; tga= (2gh) 112/v.
226

M.i.16.3. L='.D/(1+ (2/tM2H/g) 112]. ·

· 1/2cosa.
M.8.17.3. v0 = (gD/(2•.slna)]
M.8.18.3. D= [v~2+ (v0i- - d) 2] 112; v0 '= {v2+ gd2/[2(h _-h0 )]} 112:
tga= - (d/v).{g/(2(h -·h0)]} 112• ·
M.8.19.3•. a1:= F/(3m): a2= F/(2m): a3 =F/m:
v1= (2a1 L) 112; v2= [2(a, + a2)LJ 112: v3 = [2(a1+ a2+ a3 )LJ' 12:
x,= v,.(2h/g)112; X2:= v2(2h/g)1/2; X3= V3(2h/g)112;

AFA=~ F/3; .àf8= - F/6.

M.8.20.2. y= x.tga - [m2g/(2p02cos2a)].x2.
M.. 8.21.2. H= (vtsin22a)/(2g): i-= (2vJg).slna(1 - cosa).
M~l.22.2. v,= 2v0 .cos[(a1+ a 2)/2]: d= 2v0i-.cos[(a1+ a 2)/2].
M.8.23.3. H= (v/sin2a)/(2g): sin2a 1= gx1/v02;
gxz2.tg2a2 • 2x2vttga2+ g~2+.2y2v/a O.
M.8.24.*. Oin ecua~ile de mii;care se ob~ne ecua~a tra-
iectoriei y= x.tga - gx2/(2v/cos2a). De aicl, pentru x= d Y
,1 y= nd se ob~ne rela~a
v/= gd/[2(tga - n)cos 2a].
Se impune condi~a d(v/)/da= O fi se ob~ne pentru a nd
expresia tga= n+ (n 2+ 1) 112• Folosind aceasta expresie
in rela~a care · da pe v/ se ob~ne in fin al rela~a X
vo= {gd[n+ (n2+ 1)"2]}112.
M.8.25.3. T= (vJg).sina+ [(volg) 2.sin2a+ 2h/g] 112; d= v0 T.cosa;
v= [v/cos2a+ (v0 sina - gT) 2] 112; tg/l= tga - gT/(v0 cosa).
M.8.26.3~ v0 = (2g(H • h)] 112/(slna); Tus:z [2(H - h)/9) 112; T0 = (2H/g) 112;
D= 2{H - h+ [H(H - h)J 112}.ctga; v= (v/+ g2i-2- 2v gi-.slna) 112•
0

M.8.27.3. D= (v02/g).[sina+ (sin2a - 2gh/v02) 112J.cosa; H= (v/sin 2a)/(2g) - h.

M.8.28.3. dm 2 +d.dm - (2hv//g).cosa= O.
M.8.29.3. (g/(2v12cos2a).d2 - d.tgct - h0 = 0, unde v, i:z v0 - gi-.slna ,1 .
· h0 = (i/2).(2v0 - gulna).slna.
M.8.30.3. H= h+ (v12sin2a)/(2g), unde v1 = [v02 - 2gh(1 + µctga)] 112;
V=•(v/- 2µgh.ctga) 112•
 227·

M.8~31.3. v= [v/- 2gl(slna+ µcosa)] 112;

H= (U2).(cosa -µslna).sin2a+ (v/sin 2a)/(2g);
T:::. i-1 + i-2 , i-1 = (v0 -v)/(g(slna+ µcosa)],
(g/2).i-2 2 - (v.sina)i-2 - L.slna= O.
M.8.32.4. Accelera~a a este ~ata de ex-
presia a= g(sina+ µcosa). Viteza v la ie-
i:;irea de pe planul înclinat este
v= (v0 2 - 2al) 112• . .. H
V.
0
Se scriu e·cua~ile de mlfcare pentru a- r.Q..;;.....LL x
_ _ _L-._ _ _ _JL,...:..,
runcare oblica în cîmp gravlta~onal fi se
û
impun condi~ile ca la momentul t= T
~(T)= o (corpul este pe sol) fi v1 (T)= - u1 , unde u1 =uj(tga)= (v.cosa)/(tga)~
(v.cos2a)/(sina). Se elimina T i:;i. apol, v ,1
se ob~ne pentru v0 expresfa
v0 = {2gl[(tg2a)/2+ µ].cosa} 112•
Se lmpun condi~lle ca la momentul t= r. cînd corpul este la înal~mea m~fma,
y(r)= H fi v (T)= O. Se elimina r fi se ob~ne pentru H exf:lresla
1
H= L.[(cos4asina)/(cos2a)].
M.8.33.*. Se scrlu ecua~ile de mifcare fi
.se impun .condi~lle
x(T)= L.cosp, y(T)= Lsinp, v1 {T)= • v1 ,
unde T este momentul de timp la care
corpul atlnge planul înclinat. Se folosesc
ecua~ lie de mifcare in. condl~i fi, prln eli- ~:B,,..------.....1.-- x·
minarea timpului T, se ob~ne rela~a
L= [2v0 2/{g.cos 2p)].cosa.sln(a -p). Se impune condi~a cala a= a 0 dUda= O.
Se ob~ne astfel expresia a0 = (/J+ n/2)/2. Pentru calculul unghlulul y se· por-
nei:;te de la rela~a tg(y-P)=v/vx, unde vx=v0 .cosa, far v1 este dat de ultima
condi~e din cele trei impuse ~ai sus dupa ce în prealabll din ecua~a respec-
tfva s-a eliminat tlmpul T.
y
M.8.34. *. Se porne,te de la ecua~a tré!iec- x
t?riei y= x.tga - gx2/(2v2cos2a), unde vitéza
v este data de rela~a Galllel fi are expresia
v~ {v02 - 2gl[sin(a+ q,)1/(co&p)} 112• Punctul
P(x. - x.tga) se afla pe_ tralectorie ftl d~ci v;
228

coordonàtele sale trebuie sa satlsfaca ecuafa tralectoriei. Se obJne astfel

ecua,a OP= (4/g).{v02 ;. 2gl[slna+ f )]/(co&f))}.sina. Se lmpune apoi condi,a
d(OP)/da= o 111 se ob,ne pentru condl,a de maxim a bitiii rela,a din enunt-
M.8.35.3. n 1 = [1/(2.nL)].[gD/(sln~a)] 112;
n2 = [D/(27fL)].[g/(Dsin2a • hcos2a)] 1 !2.
M .8.38. *. Se scriu ecua,ue mif;cirll
y
pentru o plcitura de nérol aruncata
de pe roati fi se lmpun apoi condi,ne
y(T)= H fi vy(T)= 0, unde T este mo-
v'
mentul de timp la care picitura de no-
roi este la Tnal,mea maxima. Se elimi- _...;a-~IL:.:.----.. . . .---x
na apoi tlmpul T fi se ob~ne rela,a
H= R(1 - cosa)+ (v2/(2g)].sln 2a. Pentru a afla maximul lui H se lmpune condi-
,a dH/da= 0 fi se ob,n expresllle
cosa= Rg/v2 ; H= R+ v2/(2g)+ R2 g/(2v2 ).
M.8.37.3. a= gnD/h.
M.8.38.3. a0 = a.m/(M+ m); ab= a.M/(M+ m); F= a.Mm/(M+ m).
M.8.39.3. a= g.2M/m. ·
M.8.40.4. Fie m0 masa omului, m, mas a scirll
,;i m masa corpului, m0 = n.m,, m = m0 + m, =
(n+ 1)m,. Fie a0 accele_ra~a omului fata de
scari., ·se aplici prlncipiul al doilea al dinami- tf
cil là ·situa,a din problemi. Se ob,n ecua,ue
T - mg= ma, F+ m.g - T= m.a. F1+ F • m0 g=
a
m0 0 , unde F1= m0 a ~ste forta de iner,e care
actïoneaza asupra omull:'i în sistemul de refe-
rint,a neinertïal aflat în mi,care solldari cu sca-
ra, lar F este farta de interac,une om - scari. Primele doua ecua,I au fast
scrise într-un referen,al ineflial, iar a treia ecua,e in sistemul de referlnt,a
neine~al men,onat. Oin ecua~ile date de prlncipiul al doilea al dinamlcii se
elimini 'tensiunea T ,1 forta F. Se ob~ne astfel rela,a aJa= 2(n+ 1)/n. Dar,
h'= a0r2/2, unde -r este tlmpul Î!'l care ~mul parcurge distanta h'._ În timpul
r scara coboari pe distanta x= a,r2/2. h= h' - x. Se ob,ne de alcl rela,a h/h'=
(a0 • a)/a0 • De aici se ajunge in final la rela,a h= h'.(n+ 2)/[2(n+ 1)].
 229

M.8.41 .4. Se aplica princlpiul al doilea al dinamicli la situa~a

dln problema. Se ob~n ecua~ile
T- m1g::a m1 (a+ w1}, m2g-Ta m2 (a- w2).
De aici se ob~n apol, prin calcul direct, expreslile tensiunii
T ,1 accelera~ei a
a= (g(m2 - m1)+ m2 w2 - m1w1]/(m,+ m2 ):

i i
T= (2g+ w1 + wz>.m 1mJ(m 1 + m2 ).
Apoi a1 = a+ w 1, a2 = a -w2 •

M.8~42.4. Fie F forta cu care pisica împlnge bara 1

fn jos fi, respectiv, rea~unea_ barei asupra pisl- - .:----1--- ;-:-- Q
cil. Se apllca principiul al doilea la situa~a din mg
problema , 1 se obfn ecua~ile F + Mg= Ma, mg • Mg
Fs:: o. De aici rezulta ci F'= F y
a= g.(1 + m/M).
M.8.43.4. Princlpiul al doilea al dinamlcll apli- F'=F
cat Ia· situa~a é:lin problemi conduce la ecua~- __.1:--::1~:1~=:::::!1•='='::1:r,:::::11__..1
ile urmitoare M,+m Ma
F= (M 1 + m)a= (M 1 + m).(v,- 0)/r, F= M2 .vJr.
De aici se ob~n. prln calcul direct expresiile
v1 = Fl'/(M 1 + m): V1 = v1 +v2 = Fi-.(M1 + M2 + m)/(M 2 (M 1 + m)J.
M.8.44.4. Punctul O ajunge în A
v;
mi,cîndu-se paralel cu suprafata a- . -o
v;
pel. Aceasti ml,care poate fi privi-
ti ca rezultatul a doua mi,càri: din ~ ;/<t,:~
=-==:7
~
0 în C cu viteza v0 i,i; apoi, prin
rota~e. din C în A cu o alti vitezi v1 • Aceste doua viteze trebuie si dea
prin compunere -vit_eza v. Avem deci v= vJ(cosa).
M.8.45.*. v1 = D/i-, v2 =fv1 , V2 = (D/i-)._(1+f2) 112;
tga= f. Se scriu ecua~ile de mii;care pentru cor- y
puri , i se ob~ ne pentru dlstania dintre ele relafa
d(t)= {D2 - 2(D2/i-).t+ (D2/i-2).(1 + t2)t2] 112• Se im-
pune condltla de extremum d[d(t}]/dt= O: se
ob~n expresille T= -r/(1 + f2); d= Df/(1 + 12) 112• A 8 X
230

M.9.05~2. ei:a [F,f(4n2m2 n2x1)-1]" 1 • ·

2 2
M.9.06.2. e= nuo /(k - mœ ).

M.9.07.2. k= (m/f).[(1 + f)œ/- œ/].

M.9.08.2 ... r1:1 œ2 LJ(œ2 L0 - µg).
M.9.09.3. _AL1:1 m(g.sina+ œ2 (,,cos 2a)/(k- mco2cos 2a);
œu= [kg/(mg+ kl0sina)] 112•
M.9.10.4. Consideram un element mie din firul elastic
,1
cuprins între punctele A B. Fie Am masa acestui ' ele-
m~nt din fir. Considerînd flrul omogen, din deflnlja den-
slti~i pS= m/(2nR)::: Am/(aR), unde a este în radiani,
lar S este aria sec~unil transversale a flrulùl se ob~ne
rela~a Amca [m/(2n)].a. PrincÏpiul al dollea al dlnamicil
aplleat la situa~a din problema conduce pentru elementul de fir AB la ecua~a
Ama>2Rr:: 2T.sin(a/2). Elementul AB este presupus mie, astfel îneît un_ghiul
a este mie. ,1 se poste aproxima sln(a/2)= a/2. Oin ecua~a_ data de princlpiul
al doilea rezulta atuncl ca T= mo>2R/(2n). Dar, prin defini~e. T= k(2nR- L).
Oin aceste rela~i se ob~ne in final expresia R1:1 2nkU(4n2k - mœ2).
M.9.12.2. Ax= 3mg/(2k).
M.9.13.2. ALm,n= LO.m(œ 2 LO - g)/(ES - mœ2 L0);
Almax= L0 .m(œ2 L0 + g)/(ES- mœ 2L0); TMi= 2n(LJg) 112•
M.9.14.3. œ= {[(n+ 1)/(n -1)].(g/L)} 112•
M.9.15.2. µ= {kl,,[~/(cosa) -1].slna}/[mg - kl,,(1 - cosa)].
M.9.16.2. Ax= {m2 g/k).(m 1 -m2 )/(m1 + m2 ).
M.9. 17.2. .6x1 = 4Mmg/[k(M+ m)]; .6x2 = 2F/k.
M.9.18.2. r1 = (m1 +m 2) 2/(2m 1 m2 ); r2 = (m 1 +m 2)/[m2 (1+µ)l.
M.9.19.3. a= g.m/(M+ m); T= g.Mm/(M+ m); d= Ax(mg-T)/F;
~:_;.,
a'= g.m/(2M+ m); T1 = g.2Mm/(2M+ m): T2 =T1'2·
M.9.20.3. œ= (g/(L0 cosa+ ~g/k)] 112•
M.9.21.3. cosa= g(1/(œ2 L) - 1/(ES)]; AL= mœ2 L2/(ES- ffl(C) 2 L).
M.9.22.3. L0 == {4n 2n2 [m/(ES)+ 1/(g2 + 16n4n4 R2 ) 1' 2 Jr1.
M.9.23.3. h1:1 [(kL0 + mg.ctgv,)/(2k - mœ2)l.etgq,.
 231

M.9.24.2. k•P::: k1 + k2 : k01 ~ k1k/(k 1 + k2).

M.9.25.2. k 1 c (1+ 1/n)k; k2 ::: (n+ 1)k.
M.9.26.2. k::: (mg.tg(a/2)]/{L0 [1 - ./2.sln(a/2)]}.
M.9.27.3. F.::: ES/V3; Fb= [V2(V2 -1)ES/3.
M.9.28.3. f= L0 .[mg/(2xd2 È)] 113•
M.9.29.4. in slstemul de referlnta nei- ·.
nertïal aflat în mhpcare solidara eu placa if
asupra corpulul m aClioneaza fi foflB de M. · ;r"!.: ~~~ 1
Inertie F1::: ma. unde a este ·acoelera~a J/2h//)J/)//////»7»f%J
placii •. Pentru casa înceapa deform~rea
resortului este necesar ca ma~µ 1mg. Princlpiul al dollea al dlnamlcll apllcat
la sltuaVa dln problema conduce pèntru sistemul corp - placa. aflat fnca fn
ml,care solidara, la ecua~a Fm -µ 2 (M+ m)g -µ 1mg::: Ma= µ 1Mg. De alci se.
ob~ne expresia Fm::: {µ 1 + µ 2)(M + m)g. La punctul (b) al problemel se proce-
deaza in mod anatog dar luînd în considera~e forts elastica k.âl. fn acest
caz se ob~ne F= (M+ m)[kâUm+ {µ 1 +µ 2)g].

*****

M.10.02.2. µ= [1/(mgd)J.[L- m(v/-v/)/2) •.

M.10.03.2. d==z (M - m):sv3/(·2PM 2).
M.10.04.2. F1:::µmg: F,= m{µg+v/'r); d~w/2; Pm= (mv/.2).{µg+v/i-).
M.10.05.2. Pm::: (mv,12).(v~/i-+ µg); PM= µmgvM; F,::: 2.µmgvJv;
a:::µg(2vM/v-1).
M.10.06.3. µ::: P/(mgv): i-= mv2/P;-S= mv.3/(2P); u= P,J[mg(sir.uz+µcosa)]. ·
M.10.08~2~ i-=2D/v; L=µmgD; Pu=(mv/2).r,,g+v2/(2D)].
M.10.09.3. a~ 2L/(Fi-2); ·F,= PFT/(2L); µ::: 2LP/[Fi-g(2L- Pi-)].
M.10.10.3. P~= (mv/2).[v2/(2d)+µg]: D= (v2-v' 2)/(2.µg);
L= mrJ,gd+ (v2- v12)/2].
M.10.11.3. Gcs2gl/(v2-v/); d~L(v0 +v)/(2P): F=2P/(v0 +v).
M.10.12.2. LP = mgd(sina+ µcosa): L.= mgd.sina; P::: L/i-.
232

M.10.13.2. f::: mg(slna+µcosa); P= Fv; Ax= Fd/(ES);,

F'= mg(slna-µcosa).
M.10.14~2. F1 = mg(slna+µcosa): L= F1d. __
M.10.15.2. L= mgh{1+ ((µ 1+µ 2)/2).Clga}.
M.10.18.2. v= 2[v1vJ(v 1 + v2)].cosa-=-2v1vJ(v1 + v2).
M.10~17.2. L= mgd(slna+ µcosa): 11= slna/(sina+µcosa);
F = m[a+ g(slna+ µcosa)].
M.10.18.3. a= 2d/3; µ = (Fco~ - mg.slna·. ma)/(Fslna+ mg.casa):
L= Fh.ctga.
M.10.19.3~ Fu::: mg[h/L+µ(L2 • h2) 112/L]; F.= m{a+ (g/L).[h+µ(L2 - h2) 112]};
. P=F.(aU2) 112; '1=h/(h+µ(L2 -h 2) 112].
M.10.20.3. Gn= mg.cosa: G,= mg.slna: µ= [(T/ ~T/)/(T/+T/)].tga;
L= 2mg2{r.. T (TC2 - TU2·))/(T
2 2 2
+ .TU2 ) 2 }.sln2a.
L•u. C
. . '
.
.
C

M.10.21.3. L= (mgd/2).(sinq_+ µ(1+ cosa)].

M.10.23.4. Se scrlu eC?ua~ue· mi,cirll ,1 se lmpun condl-
~lle y
t= T1: y(T,)= OA, V(T1)= v:
t=T1 +T2 : y(T 1 +T2)=h-d; _
d
t= T: y(r)= h, v(i')= O.
Se folosesc ecua~ile mli;carll în condl~i ,1 se ob~ne un:
set de 5 ecua,i din care se afla a1, OA, i- , .. -r 91 ~2 • h
2
Se aplica a_poi princi_p~ul dol al dlnamicii _la situa~a din t1
problemi fi se ob,n ecua,ne T1 == G(1 + a/g), T2 == G,
T3= G(1- a/g). Foloslnd aicl expreslile calculate anterl_.
or pentru a1 fi a2 se ob~n în final expresille:
T1 =G[1+v/(9T1)], T2 = G, T3 =G[1 -·v2/(2gd)]. Pentru
A.~, .

o
r
ta; . {/

tlmpul total T= T1+ T2+. V/8z s~ ob,na expresia i-= i-/2+ (h+ d)/v. F9_loslnd ·
rela~a P= F.vm s~_ob~n ~~ntr~: f?Ut~rl expresiile P1 =r,v/2, P2 = T2v, P3 =T3v/2~

M.10.24.2. L= ES..àl2/(210 ).
M.10.27.2. P= (1('1),m(g+ 2h/i-2).(h/l').
M.10.28.2. µu= (1 - sina)/(cosa); '1= sina.
 233
M.10.29.2. F.= 2nF~.(D/h): Lu= f.d.
+
M.10.30_.2. L.= (pga2h/2).[(h2+ a2) 112 - h]; '-a»= .(pga2h/2).[(h2 a2) 112 - a].
M.10.31.3. T12= m2g.[(1+µ)m1+2m3]/(m1+ m2+ mJ;
T13 = m3g.[(1 -µ)m 1+ 2m2)/(m 1+ m2 + ma):
, a= g.(m2 - ma -•µm 1)/(m 1+ m2+ m3);
d= a-r2/2: L=µm 1gd: ·µ•= (m2 - m~)/m~ ..
r:
· M.10.33.2. µ= [F/m - 2d]/g: E ='2111d2 Tc i-.(1+ 2d/(µg)].
0

2
M.10.37.2. F= m[(v/- v )/(2d) - g].
M.10.38.3. D= [mv/- 2(µmg+ kt\x)Ax]/(2µmg).
M.10.39.3. L= mg0/(2sin2a).
M.10.40.3. F•=µmg; AE=µmgD; F=mfµg-(v/-v/)/(20)); i-=2D/(v1+v2):
d::: Y1 - (n -1/2).(v/ • ".'22)/(2D).
M.10.41.3; v0 .m - (2E/12.m112 + Fi-= O; d= v0i-+ F-r2/(2m):
L= E0 - mv0 2/2; t\p= Fi-:·
M.10.~~.2. T= i-.{n+ [n(n - 1)) 112}; H= gT2/2; Ec mg2T2/2.
M.10.46.2. E= mgh+ rnv//2; Y= tv/+ 2gh) 112; F= E/d.
M.10.48.2. i-i::s vof(4g); T= (V2 • 1)vofg: E0 =;= mvt .
M·.10.49.3. T= H/v0 ; h= H[1 • gH/(2v/)]; i-= 2vJg - (2H/g) 112; 8= vJ(2g).
M.10.51.2. E0 i::s (F • mg)h; EP= mgh; L= Fh.
M.10.52.3. h= (F/m - g).(r2/2); H= h+~2r 2/(2g), Unde a= F/m • g;
T= r(a/g+ 1); L= Fh: E~= mgH= E0 •
M.10.54.*. Se obfne pentr_u energia clf1etlci a sistemulul celer doua corpuri
m
expresia E0 = [(m 1+ 2)v/ ~ 2v0 g(m 1 - Jtl2)t+ g 2 (m1 + mJt2]/2•. La momentul ta
i- se lmpune condi,a dE/dt= 0 ,1 .se ob,n astfel expreslile
2
i-= (vJg).(m ;, m2)/(m + m2) fil E = 2m1m v /(m + m ).
1 1 0 20 1 2

M.10.55.4. Oin legea conservarii energiel mecanice rezulti

ci E9 = EA fi deci mv2/2= mgh. De aici se ob,ne expresia
v2= 2gh= 2g0(1 • cosa). Oin B in C corpul se mi,cà unlform 4·. .
·

in rap.ort cu sistemul de .referln. ta . .n~inerf al care cade li ber A ______ _

.
~
s_olid~r_ cu cadrul. Se poate atunci scrie t 9 c= 2nD/4v= vcad,jg. . h
Dar voadn1= v. De aici rezulta ci nDg/2= 2gD(1 • cosa). De alcl .·B
234

se ob~ne cosac 1 - n/4.

y
M.10.59.*. Oin legea conservarii energlel meca-
nlce se ob~ne v2 g v0 2 - 4gR.
Ecua~ile aruncirli din A :cu viteza orlzontala v
sînt x(t) =v.t, y(t) = 2A - gt2/2. La un moment de
timp t= T se lmpun condi~ile y{T)= O, x(T)= D. De
alci, folosind ecua~ile mi,carii în condi~i fil eliml-
nînd timpul T, se ob~ne pentru D expresia
D= 2[(R/g).(v/- 4gR)) 112• .

Se lmpune condi~a de extremum dD/dR::; 0 fil se ob~n expresiile A= v02/(Sg),

D=v//(2g).
2
M.10.60.2. Ep= EoO'sin2a; Ep= Eoo·cos a.
M.10.61.3. Se scrle legea conservarii energiei pentru stirlle inifali (momen-:
tul lansirli corpului) fi finala (momentul caderii în api): mv02/2+ mgh= mv2/2,
unde m este masa corpului, v0 -viteza de_ lansare, h-î~il~mea malulul, lar
v-vlteza la impactul eu apa marli. De alci rezulta v2= v02 + 2gh. Se observa
ci vlteza v la lmpactul cu apa nu deplnde de unghlul fat,a ·de orlzontali
sub care a fost lansat corpul. Ceci v'= v.
M.10.62.2. Gn= mg.cosa; G1=mg.slna: a= g.sina;
I'~ (2D/a)
112 ; v=_(2a0) 112 : E ;:: mv2/2.
0

M.10.63.2. a= g(slna -µcosa): âE0 = maD; µ'= tga.

M.10.64.3. a= g(slna -µcosa): E0 = mgd(sina -µcosa):
E= mgd(2sina - µcosa)/2; D= d[(1/µ).sina - cosa).
M.10.65.3. a= g(slna -µcosa); E0 ~ mgh(1 -µ.ptga);
112
i-= [(2h/g).(1 • µ.ctga)] /µ.

M.10.66.3. T~ vJ(g(slna+µcosa)]; D= v//(2g(sina+µcosa)];

r== T + T1,' unde T1 = (vJg).(sln 2a -µ 2 cos 2a)" 112:
v= v0 .[(tga -µ)/(tga+ µ)) 112 ; E0 =:= mv2/2.
M.10.67.3. v= {2gh[1- (u/2).ctga]} 1!2.
M.10.68.3. a=g.(M- m(sina+µcosa}]/(M+ m};
T:::: Mmg(1 + sina+ µcosa)/(M+ m): E0 :::: Mgh.
M.~0.69.4•. Se apllca principiul al doilea al.dinamlcli la situa~a din problemi.
 . 235

Se obfn astfel ecua,ile

03xa: m3g • Îza= maa.

0 1x1: T12 - m 1g.slna - µN 1== m1a_
0 1y1: N1 - m1g.cos_a= O
0 2 x2 : T23 - m 2g.slna - T12 -µN 2= m2a
0 2y2: N2 - m2g.cosa= o.
Oin aceste ecua~I se ellmlna reacJuni- 3

le normale N 1 i;I N2 i;i se ob~ne un

slstem de trei ecua~I care, rezolvat,
conduce la expreslile urmatoare

a= g.[m 3 - (m 1+ m2)(sina+µcosa)]/(~ 1+ m 2+ m3);

T 12 = m 1_g.[m 3(1 + sina+ µcosa)]/(m 1+ m 2+ m3);
T23 = m3g.[(m1+ m2)(1 + sina+µcosa)]/{~ 1+ m2+ m 3).
Varla~a de energie este AE 0 s::::: (m 1+ma+ m3)ad.
M.1Ô.70.4. Se aplica principlul al
dollea al dinamicli la _sltua~a din
problema ,1 se ob~n ecua~lle
0 1x 1: T- m 1g.slna 1 -µN 1~ m 1a
0 1y 1: N 1 - m 1g.cosa1= O
Oax2: m2g.slna2 - T - µN 2= m2a
0 2y2: N2 - m2g.cosaa= O.
De alci se ellmlna reac~unlle nor-
male N1 ,1 N2 ,1 tenslunea T , 1
se ob~ne pentru accele_ra~a a expresia

a= g. [m2(sina 2 - µcosa2) - m1(sina1+ µcosa 1)]/(m 1+ ma>·

112 2
i-= [H/(a.sina 1)] ; h= (H/2).(1 - (~ina2)/(sina 1)]: v= ar;_ E = m va /2t m gh;
2 2
2
a 1,2 = g.(slna 1,2 - µcosa 1,2): v1= (2a1H/(sina 1)] ; v2= [v + 2aah/(sinaa)] 112;
112

d1,2= v1,//(2µg).
M.10.72.2. Vo= gt,,(~~) 112/(kl,,- mg).
M.1 O. 73.2. (h1+ x1).Xz2 - x12.Xz - h 2x12= O.
M.10.74.3. h= x.(F/(2mg)+ mg/F - 1].
M.10~75.3. ~= mgh; P= mgh/1'; ·d= 2.{[2mg.cos(a/2))/(na)} 112• n
 2~
M.10.76.3. v== (v/- 2µgd) 112; _Ax= v[&,,m/(ES)j 112; TM~ v(ESm!&,,)112•
M.10.77.3. E== [2mgL0 (sina -µcosa)]/[S.(L- L0)];
· _h= (L • L0).[(tga - 3µ)/(tga -µ)].slna.
M.10.78.3. r== (g(slna+µcosa))/[a+ g(slna+µco~)]; s:::: r2:
EP = [U(2ES)].m2 g2 (sina+ µcosa) 2 • . ,
M.10.79.3. Fë!:(m 1 + m2)g.
· r.,.10.ao.a.· v===µg(15m/k) 112•
M.10.81.3. v0 == [(2E1'm).(k1 + k2)/kz)1 12•
M.10.82.2. h= (U2).(T/(mg)-1].
M.10.83.2. COS/J= [Lcosa - d)/(L- d).
M.10.84.2. h== L[1 - F/(3mg)].: .~·.:
112 112
M.10.85.2. v= (2gl) ; d= 2[L(H - L)] ; T= 3mg: i-= [2(H- L)/~j 112•
M.10.86.3. d= - L.sinp+ vi-.cosp. unde COS/J= T/(3mg), V= [2LT/(3m)] 112,
g-r2 + 2vs1np.i- - 2(h - L.cosp)= O.
M.10.87.3. F== mg(3cos6- 2cosa).
M.10.88.3. r= 3/(cosa) - 2.
M.10.89.3. 'H== (1/3).(L+ v//g): y::: [(v02 -2gl)/3] 112•
M.10.90.2. v0 == {gR(2+ 2co~+ 1/(cosa)]}112• J

M.10.91.3. h= (U2).[T/(mg) - ~].

M.10.92.3. TM= mg[3- 2cosa+ v2/(gl)].
M.10.93.3. tg(aM/2)= a/g: tga= a/g.
X
M.10.94.*. Se aplica principiul al doilea al dinami- ·
cii la situa~a din pr~blema. in sistemul de referinlà
nelnertial ·aflat' în ml9care de ·rota~e· solldar eu sis-
temul fizic ·studlat se ob~ne ecua~a
Ox: T - mg.cos8 - Fet= O.
De alcl rezulti ci T=mg.cos8+ mv2/L Legea de 1
conservare a energiei în trecerea. de la starea 1
la star~a f, E1= E,, fi rela~a precedenta conduc la
expresi~ T== mg(3cos6- 2cosa).
 .-~¾
~- 237

Accelera~a totali a esté compusi dln ·accelera~a tangen~ali a1S? g.sin8 ,1

accelera~a ~ormali (radiala) ans:z v2/L= 2g(cos8- cosa). Cu aceste··rela,1 se
ob~ne expresla a= (a12.+ a/) 112c:: g.(3cos26- 8cos8.cosa+ 4cos2a+ 1) 112• Se
impune condi~a de extremum ca, péntru 8= 80, da/d8c O fi se ob~ne expresla
cos80 = (4/3).-cosa.
M.10.95.2. v.= (2gl) 112; vb~(5gL) 112• .
M.10.9&.2. x= 3U5.
M.10.98.3. œ= 2{[g(R- r)]/~R2+ r2)}112.sin(a/,2).
M.10.99.3. v2= r2.{[2g(ml2 - m1r1)slna]/(m 1r/+ ml/)} 112;
V1 = r,{(2g(m2r2 - ml1H/(m1r/+ ml/)}112.
M.10.100.3. œ= 2[(g/d).(m1+ 2m2)/(m 1+ 4m2)] 112.sln(a/2).
M.10.101.3. v= 2(3gU5) 112•
.M.10.102.2. AE 0 = m(gS.sina - .v2/2).
M~-10.103.2. T= mg+ (m2g2 + mv2k) 112•
M.10.104.2. v= {[{2m0 + m)gl)/(m0 + m)}1~.
M.10.1.05.3. v= (g(H- L//L)] 112; V= [g(3H- L//L)] 112•
M.10,106.3. v= (gl/2){-12.
M.10.107:4. Oin defini~a denslti~i.
considerînd lantul omogen, rezulti ci
p::z m/(LS) =
= 2m1'[(L - x)S] = 2mJ[(L+ x)SJ.
De alcl se ob~n expresiile maselor m1
fi m2 ca fiind m1::z m(L - x)/(2L) fi, res-
pectiv, m2= m(L+ x)/(2L). Princlplul al . mJj
doilea al dinamicll aplicat la sltua~a -dln problemi conduce la urmatoarele
exp'resll pentru accelera~e 91, respectlv, pentru forta
a= g.x/L, F= 2T= mg(1 - x2/L2).
Se scrie apol legea de conservare a energiel pentru cele ·doua starl dln
stînga figurii fi se ob~ne expresla v= x.(g/(2L)] 112•
M.10.108.3. H=2d/3; h=d/(2"3).
M.10.109.3. cosa= [klo(3mg - F)+ F(3mg- 2F)]/(2kmgLo),
 238

M.10.110.3. x= (U4).[3n-4+ (9n2 -8) 112]. ·.

M.10.111.3. F~ ~g.(3slna • 2).cosa.
M.10.112.3. µr:: [m(3cos{J-2c~sa)sln,8)/[Ml+ m(3cos/J • ·2cosa)cos/J].
M.10.113.4. a)Se aplica rela~a lui y
Galilei pentru deplasarea pe seg-
mentale AB, BC fi, la revenire, CM
· fi StJ ob~ne µ m 2H/(3d).
b)Corpuf ajunge în D daca are· fn· D
o viteza u astfel încit F01 = mg.cosp.
Scriind ecua~a Galllei pentru depla- 8 M C 0
sarea pe segmentale AB, BC ,1 le-
gea conservaril energiei pentru deplasarea dln C rr1 D ,1 eliminînd marimile
nenecesare se ob~ne µ'= (1/d).[H - R:t- (3R/2).cosa].
c)Fie v viteza cu care corpul ajunge în D. Se scrlu ecua~lle pentru· aruncarea
oblica a corpulul, cu viteza v sub unghlul /J deasupra orizontalel ,1 se impun
condi~ile ca la un moment de timp oarecare T x(T)i:i d/2+ R.sin,8 ,1 y(T)= O~
(corpul ajunge fn M). Se folosesc ecua,ue fn condi~i fi se elimlni tlmpul
T. Se folose,te rela~a astfel ob~nuti fi rela~ile Galllel scrlse pentru deplasa-
rea pe portïunile de drum AB, SC, CD ,1 se ob~ne în final expresia
µ•r= [H - R(1 • cosa)]/d+ (d+ 2R.sina) 2/{8d[2R(1- cosa)+ ~.sina]cosa}.
M.10.114.4. µ= kxm/(mg), v= [(2kD/m)(x- xm)] 112• z
c)Fle un sistem de referlnta neinertïal aflat fn rota~e
solidara cu corpul. Principiul al dollea al dinamicll con-
duce la ecua~a N+ F01 • mg.cosa=.O. La desprlndere
N= O ,1 decl v' 2 = Rg.cosa. Se scrle legea de conser-
vare a energlei mecanice la trecerea corpului dln punc-
tul ·B Tn punctul D de desprlndere. Se ob,ne rela~a v' 2 = v2+ 2Rg.(1 • éosa).
fnloculnd v' gaslm cosa= v2/(3Rg) + 2/3. ,1 ·d= aR.
M.10.115.4. Fie un sistem de referlnta nefnertïal a-
fiat Tn rota~e solldara cu ~orpul. Prlnclpiul ·aI doilea
al dinamicii conduce la ecua~a _N + F01 - mg.cosà = o;
La desprindere N= O fi deci v2 = Ag.cos(%. Se scrie
legea de conservare a energiei mecanlce la trecerea
corpului din punctul B Tn punctul D de desprindere.
 238

· Se obline rela~a 2gR= v2+ 2gR.slna. Înlocuind v rezulti slna= 2/3. Dar slna=
x/R fi h= R+ x. Se gase,te h= 5R/3. E0 = mv2/2.
M.10.116.4. h= R.cosa. Prlncipiul al dollea al dlna-
mlcll. apllcat. la sttua,a_ dln pr~blemi într-un referen-
fal netne~àl aflat în rota, e solidari eu mllpcarea cor- h
pulut fata de centrul C al emisferel~ conduce la relafa ...._--~-_..,,~
v2= Rg.cosa. Deci h= v2/g. Se serte legea conser-
virll energtet mecanlce la trecerea corpulul dln punctul A Tn punctul B de
desprindere ,1 se obfne rela,~ v2= 2g(R - h). Atunct h= 2R/3. v= (2gR/3) 112•
vv=-v.sina=- (1/3).(10gR/3) 112.,unde ·vv este componenta lui v pe axa Oy.
Dupa desprlnderea dln punctul B corpul executi o arunc~re pe oblici Se
serte ecua,a mlfcarll pe axa Oy ,1 se ·Impune condi,a ca la momentul -r
cerut de problema y(i-)= o. Se gise,te astfel ecua~a ·
gr2/2+ (1/3}.(10gR/3) 112.i- - 2R/3:::s O.
De alci_ se afli -r.
M.10.117.4. Principiul al d~-
llea al dlnamtcli. apllcat la
· situa,a dln problemi în re- Y,
feren~alul neiner,al Oxy a-
fiat în rota,e solidara eu
~
corpul, conduce la ecua,ile X

Ox: mv2/(Lsina) - Tsina= O d

Oy: - mg + Tcosa= o. X

De aici se ob,ne pentru v o,

V
expresia urmatoare
v= [Lg/(cosa)] 112.sina.
Pentru anergie se ob,ne expresta E= E0 + EP = (mgU2).[1/(cosa) - 3cosa+ 2).
Oupi ruperea firului corpul executi o aruncare pe orlzontali. Se scrlu ecuafl•
le mt,ciril pe axa 0 1y 1 ft se impun condi~ile ca. la un moment" de tlmp i-.
y(r)= O ,1 vv(r)=== -Vv. Se ob,n expreslUe r= [2(H - Lcosa)/g]1 12 91 Vv= gr~ Apol
se ob,ne expresia V= (v2+ V/) 112 r= -~g[2H+ L(stna.tga -2cosa)]} 112• ·

****
 240

M.u:.02.2. v2 = (m,Jm2).(2gl) 112.[(1 - côsat>' 12 + (1 - cosaa>' 12]:

µa v//(2g0).
M.11.03.3. cosa=4m 1m/(m 1 +m2)2 : s:::4m/U[µ(m 1 +m2) 2].
• . 1 2 .· . 2
M.11.04.2. !'min= (Ud).[m,J(m 1 + m2 )] : l'm-u= (Ud).[2m,J(m 1 + m2 )] •
:,
11 ..
~J M.11.05.2. v= v0 .m,J(m1 + mz>; F01 = m,2v//((mi+ m2)LJ;
1
T= (m1 + m2)~+ Fc1·
M.11.06.2. V= (M/m).[2gl(1. ~ ~sa)] 112•
M.11.07.3. V::: (M/m).[2gl(1 - cosa)]1 12 _,.(M/m+ 1).[2gl(1 - cos,8)) 112 sau
V::: (M/~).[2gl(1 - ~osa)J 112 + (M/m+ t).[2gl(1 - cos,8)) 112•
M.11.08.3.
.
cosa= 1- [1/(2gL)].[mV/(M+ m)J.2•
M.11.09.3. u= (m2 v2 - m1v1)/(m1 + m2) unde v1 = [2gl(1- cosa 1)] 112,
v2 = (2gl(1~_cosa2 )] 112: Q= [m 1v12 + m2vz2- (m 1 + m2)u2 ]/2;
2
COS/Jr;;: 1· u /(2gl).

M.11.10.3. h1 '= h 1 [(m2 - m,)/(m2 + m1)]~: h2 '= h1 [2m,J(m 1 + m2 )] 2 ;

h'= h1 [m,J(m 1 + m2 )] 2 ; Q= gh 1.m 1m/(m1 + m2).
M.11.11.3. sln(/J,12)= [(m, - m2 )/(m1 + m2)].sln(a 1/2);
sln(/J/2)= (L,Jlz}' 12.[2m1/(m 1 +m2)].sln(a,J2);
sln(/J/2)= (L1/Lz) 112 .[m,J(m1 + mz>J.sln(a1/2).
M.11.12.3. cosa= 4m 1m/(m 1 + m2 ) 2 •·
. 1/2
M.11.13.3. vi.z (m/M).[2gl(cosa - cosa0)] .cosa.
M~11.14.4. Legea de conservare â e,:ierglel
mecanice la trecerea de la starea· ini~ala 1 [!I
la starea 2 (înainte de ciocnlre) conduce la
rela~a v=_ (2gl~osa) 112• La clocni~ea eu pere~
tele v.ertic~I componqnta vertfcala vz a vltezei
nu este ~fectata rn tin:tP ce componenta ori-
X
zont_ali_este l,nversati ca sens fi Îfi pastrea-
za ·marimea (cfocnlrea CU peretele este_ elas-
tlca). Viteza v' dupa clocnire s~,_descomp~ne
apol Fn doua componente: o componenti are dire~a flrulul fi energla clnetl·
ci asoclati se transforma fn anergie poten~ali de deforma~e a firulul, lungl-
mea acestula ramfnînd în fapt aceea•I (filnd ldeal firul este lnextensibll) ,1
 241

o componenti vt' = v.cos2a tangents la tralectorie (perpendiculari pe· flr).

E_nergia cinetici asociata eu aceasti componenta v1• se transformi la revenl-
re în -anergie poten~ali gravlta~onali. Legea de conservare a energlai, Jà
trecerea dln stàrea sistemulul imediat .dupa ciocnlre în starea de ~ilfme
maxima la· care se ridicà bila dupa clocnlre. conduce în· final la expresia
h= L.cosa.cos22a. ·
M.11:1&.2. me M.[(n -1)/(n+ 1)].
M.11.17._2. EP= (1/2).[m 1m2/(m 1 + m2)].(v1 -v2) 2 •
M.11.18.2. .m2 = m,: p= (v/- v2 2)/(2gd); E= (.um1 g) 2/(2k).
M.11.19.3. v02 = dlr+ pg~ - v01 ; u= [m 1(v01 -pgr) - m2 (d/r -v01 )]/(m.+ aj;
s= u2/(2µg).
M.11.20.3. u3 = v 1.(4m1m2)/[{m1 + m2)(m2 + m3)].
M.11.21.2. cos/J= [v1vJ(u 1u2)].cosa.
M.11.22.2. cosa= O; u2 = (v,2- u, 2 ) 112; cosa 1 = u1/v 1; slna2 = (u/u 2).slna1•
M.11.23.3. ctg8i::: uJ(u 1.slna):t- ctga; v1 1:1 u1 .èos(a -/J)+ u2 .cos/J.
M.11.24.3. u= (m,2v,2+ m22v/+2m1m2v1v2 .cosa) 112/(m 1 + m2);
tg/11:1 (m2v2 .sina)/(m 1v1 + m2v2 .cosa):
âE0 = (1/2).[m 1mJ(m 1 + m2)).(v12 + v2 2 - 2v1v2 .cosa).
M.11.25.3. v= [v02 + 2gh(1 -pctga)] 112; D= v2/(8pg) - d/4;
F= m[g(sina - pcosa)+ (v/sina)/(2h)].
M.11.26.2. ~1:1 [m/(M+ m)).(v/g); Q:.i (1/2).[Mmv2/(M+ m)):
M.11.27.3. hi::: [1/(2g))_.(v/- g2 -i'/4); u1 = u~= (1/2).(v0 - g#2).
M.11.28.3. H=v//(2g); EP=m,v,2/2; T= [(v2 +g#2)r]/(v2 -v1 +gi-);
h= v1T - gT2/2; u:.i {m 2 [v2 - g(T- r)] - m1(v1 - gT)}/(m 1 + m2).
M.11.29.4. Se scrlu ecua~lle de _ml,car.e, P,8 ve_rtlcala în cîmp
. y
gravita~onal pentru cela doua corpurl (mitcare__ r~ctllinie uniform
încetinita) fi i se impun condi~ile C?a, la u~ '!'ornent de tlmp oare-
care T, x1 (T)=x2 (T) (condl~a de.inthnlre), v1 (T)_=-v1, v2 (T) =v2 •
Se folosesc ecua~ile de mhpcare in condi~i fi se ob~ne un
slstem de_ trei ecuafl dln care se afla T, v, fi v2• Se aplici
apol iegea conserviril impulsului pentru ciocnirea plastlci a ·
242
corpurilor ,1 _se ob,ne pentru. viteza u a corpulul rezultat dln clocnlre expresla
u= (m2 v2 - m1v1)/(m1 +mz>, unde v 1 =-v01 + gT, v2 = v02 - g(T-1'),
T= (V021'+ gr/2)/(v02 -V01 + gr). -Q= (1/2).m 1m2 (v1 +_V2) 2/(m 1+ m2).
Co~difa ca întTinirea corpurilQr sa alba loc la o înal,me ~h este x1 (T)= x2 (T)~
h. Fol~slnd ecua,a de mh;care a corpulul 1 în condi,a x1 (T) = h gaslm pentru
T ecua,a gT2 - v01 T + h= O. Rezolvînd aceasti ecua,e se ob,n pentru T doua
valori T1 = 4s ,1 T2 = 9s. Corpul dol poate înti1nl corpul 1 atunql cînd corpul
1 urci fi, la aceasta sltua,e corespund T1 ,i l'min• sau cînd corpul 2 coboara
,1, la aceasta situa,e corespund T2 t;I r mu· Cu ecua,a de mlfcare a corpulul
2 în condl,lle ><z{T1)= h ,1 x2 (T2 ):::: h se ob,n "min ,1, respectlv, "max·
M.11.30.2. Se rezolvi grafic.
M.11.31.3. Se calculeaza tlmpli de coborîre pentru cale doua sfere fi se
rezolva reprezentînd graflc dependentele de timp ale vitezelor , sferelor.
M.11.32.5. La prima cidere:
- viteza la lovlrea podelel este v1 = (2gh) 112,
-timpul de cadere este t 10 = (2h/g) 112,
- durata contactului cu podeaua este i- 10 = f(2h/g) 112 ,
- viteza corpulul dupa clocnirea cu podeaua este u1 = kv1 = k(2gh) 112• iar
-tlmpul de urcare la înal,mea maxima dupa prima clocnire este t,u= kv1/g=
= k{2h/g) 112•
La cea de a doua cidere avem pentru marimlle ·analoge expreslile
V2 =kv1 = k(2gh) 112, t 20 = k(2h/g) 112, 1'20 ° fk(2h/g) 112, u2 = kv2 = k2(2gh) 112,
t 2u= kvzlg= k2 (2h/g) 112•
Analog se pot scrie expresiile pentru a treia cadere, a patra cad,r,e, etc.
Tlmpul total pins la oprire se calculeaza adunînd pentru fiecare cadere timpul
de c~dere, tlmpul de contact cu podeaua fi timpul _de urcare. Se ob,ne
expresia
T= (2h/g) 112.(1 + k + k2 +· k3 + ..... .
+ f+ fk+· fk2 + fk3 +·, .. ... .
~
+ k+ k2+ k3 + k4 + ••••••)=
= (2h/g) 112.(1 + f+ k).(1 + k+ k2 + k3+ ...... ).
Se pLine problema s~ cal.culam suma lnflniti ·s,n,:::a 1+ k+ k2 + k3 + •••• Pe_ntru
+
aceasta conslderim o suma finiti Sn= 1+ k+ k 2 k3 + •••••• t.~". Se calc~lea-
zi ~iferenta Sn- kSn= Sn{t- k)= 1-kn+1_ Se _ob,ne astfel expresia
 243

Sn ::z (1 - k"+. 1)/(1 .. k). De aloi, luînd n= infinit, se• ob~ne S1n,= 1/(1 .. k). · Cu
aceasta expresle se ob~ne î~ flnal T= (2h/g) 112.(1 + f+ k)/(1 - k). Q= mgh.
M.11.33.3. sin2a= (n+ 1)gUv2.
M.11.34.3. i-=d/(2v0); h=H-gi-2/2; u=gi-=v1 : Q=m(v/-u2). v/=v +vt
0
2

M.11.35.S. L= v0T. Pentru a afla durata T a mhpcarli se procedeazi în mod

strict similar problemei M.11.32.5. Se ob,ne expresia
l= [(1+ k)/(1- k)].v0 .(2h/g) 112•
M.11.36.3. H= h+ L.sin3a.
M.11.37.3. He h+ L(1- cos3a) - Lcospsin2a.
M.11.38.3. d= (2v//g).(cos2 a - f) 112.sina.
M.11.39.3. tga= 2.tg/J+ 1/(tQB).
M.11.40.3. h= d.[slna+ 1/(8.slna)].
M.11.41.3. H= [d 2/(4.sin 22a)].[d(ctg2a+ tga) - h)" 1 •
M.11.42.3. u1 =v 1.(1 -m,!m/ 12 ; u2 =v1.m,fm2 •
M.11.43.3. h= (M/m){M/m - 1).[u2/(2g)].
M.11.44.3 .. V;::. [M/(m.cosa)].[2gD(slna - µcosa)] 112•
M.11.45.4. Accelera~a corpurilor pe planul
înclinat este a= - g.sina. Se scrlu ecua~ile X

de mli;care ale .celor doua corpurl i;I se

impune condi~a de întîlnire la momentul
T1 : x1(T1)= x2 (T2 ). Se ob~ne T1 = Uv0 • Fie
u viteza dupa clocnire a corpului rezultat.
Legea conservarii impulsului la clocnire
conduce la rela,a (m 1 +m2 )u= m1v0 - [(m 1 + m 2
)gL/v0 ].sina. Ecua~a Galllei
pentru corpul rezultat. dln clocnire în condi~ile punctùlui (a) este (vJ2) 2 =
u2 - 2gs.sina, unde se:: (g/2)(UvJ 2 .slnci. Oin aceste ultime trel rela~i se ob~ne
expresla v0 = 2{[2m 1(m1 +m2)gL.slna]/[4m 12 - (m1 + m2 ) 2]} 112• Apol din ecuafa
vltezei pentru corpul rezultat dln ciocnire gaslm T2 = (u -vJ2)/(g.sfna).
M.11.46.4. Accelera~a corpulul care ure~ este a1 = g(sina+µcosa)= g. Decl
µ= (1 - sina)/(cosa). Corespunzator, accele(a,a corpuluf dol va fi a2 = g(slna
-µcosa)= g(2sfna -1). Analizînd situa~a din problema se constata ca întîlnl-
rea fti ciocnirea corpurilor are loc dupa ce corpul 1 începe si coboare i, 1,
 atum:f, ecua~lle de mh1care pentru corpul 1 se pot scrie rn forma·

2
v0t - ~
•,(t)::: 1 2
{ d-~2(t-tu)

rar pentru .corpul 2 au forma

.Xa~l= L - (1/2).a2t2, v2 (t)= - a2~.
TTmput tu este tlmpul cit corpul 1 urca pe
pranur înclfnat, lar d= v//(2g) este distanta
pe care corpul 1 urca ~e plan •. Se impune
condi~a ca, la un moment de tlmp oarecare
t=.,.> t.;, corpurlle sa.. _s_e întnnè.asca:
x1(i'J=x2(i-)= ~ •. v1(i-).~•-v,, v2(i:) .=-:- v2•
Cu scua~ile de m1,care fi ecua~lle vitezelor rn condi~I se ob~n expresiile
v 1 = gl/v0 -v0 sina, v2= gl/v0 - v0 (1 - slna),
D= L- (gL-v/(1 - sina)] 2/[2~v02(2slna - 1)1.
Legea conservarll impulsului da viteza u a corpului re~ultat dln clocnire u=
(m,v1 + m2v2)/(m1 + m2). În final, ecua~a Galilel pentru corpul rezultatdin cioc-
nfre v2= u2 + 2a D conduce la expresia v::: [u 2 -v, 2+ v (2sina -1)) 112•
2 0
'\. M.ft.47.4. Accelera~ile corpurilor sînt
a1.= g(µcosa - slna), a2= g(slna+ µcosa).
Se scrfu ecua~ile de mifcare presupunînd
ca al doilea corp este lansat simultan cu pri-
mut fi se impun condi~ile ca, la un moment
de tiinp t= T, x,(T)= x,, v,(T)== 0, X2(T)= X21
v2 (T)= v2 • Se ob~ne x, = 16,5 m= x2 • Rezulta
ci primul corp este în repaus în momentul clocnlril. Deoarece tg3O°= 0,5n<
0,6928= µ= tg9), 9)= unghlul de frecare, faptul ca al doilea corp este lansat
mal trrziu cu un tlmp oarecare este nerelevant: în momentul clocniril corpul
1 este. ro orlce caz rn repausl C~nservarea impulsului la clocnlre da viteza
corpului rezultat din ciocnire u~ v2.m/(m1 + mJ. Ecua~a Galllel pentru corpul
rezullat dln clocnlre da viteza v cu care corpul iese de pe planul înclinat
y%=tf-2a2 (L- x2). Corpul executa apoi.o aruncare pe oblica în cîmp gravita~-
onal. Tn acest caz ecuafa Galilel pentru mi,carea pe verticale O= v.,2 - 2gh
canduœ la expresla h= (v2sin2a)/(2g). 0= m1m2v//[2(m 1 + m2 )].
' . .
 M.11.48.4. Cind sacµletul ajunge pe planul orizontal im-
pulsul sau vertical sùfera varlà~a mv0s ina= (N ~ ·mg)i-.
Acea~ta determina, core~p!,mzator, '~- ~~ria~e F~i- a .im-_
pulsului orizontal. Pentru ca sacùletul _.sa
~t.1 coi:,ti~ue
m1,carea aceasta varia~e trebule sa satisfaci lnegalita-
. tea F,i-< mv0cosa. Oin aceste doua rela,i rezulta inegalitatea ·de demonstrat.
M.11.49.2. S= [1/(2µg)].(mvofM) 2; cos2a= 1/2.
M.11.50.3. u= (Mu0 - nmv0cosa)/(M- nm); Nm MuJ(mv0cosa);
N'= (M/m).uJ(u0+ v0cosa) ..
M.11.51.4. Se aplica în mod repetat legea cons~rvàrll lmpulsului:
Mv= (M - m1)v' - m1c, (M - m1)v= (M - m1 - m2)v' - m2c,
(M - m1 - ~ 2)v::: (M - m1 - m2 - m3 )v' - m3 c, etc.
Scazind ecua~a (2) din (1), (3) din (2), (4) din (3), etc se ob~n rela~ila
m1(v+ c)::: m2(v'+ c), m2(v+ c)= m3 (v'+ c), m3 (v+ c)= m4 (v'+ c), etc. Da aicl.
prln împaf1ire, se ob~n egallta~le.m/m2= mJm3 =·mafm4 = .•••.• = mN_/mN=J..
de unde m1= mN'A.N-~. Dar, conform condl,llor dln problemà, m,/m.ea= n.
· Rezulta atuncl A= n 1'(N • 1> ,1, apoi, mk::: m1.n· (k ~ 1>"N • 1>.
µ= [(v+ c)/(g-r)].(n 1'<N• 1>-1). S= (i-/2).[v(n 1'<N• 1>+ 1)+ c(n 11<N• 1>-1].
M.11.52.2. v2= (Mv- m1v1)/(M - m1); âE0 = (1/2)[Mm1'(M - m1)].(v-v,) 2.:
M.11.53.3. v.= (2M/m).(gl) 112; Vb= (M/m).(5gL) 1~2.
M.11.54.4. Timpul de urcare la inal~-
mea H este tu= (2H/g) 112. Atunci y

x0 = v(2H/g) .112
Oin egalitatea lmpulsu~ilor la explozie,·
p 1= p2, rezulta v,= v2. Ecua~ile de mit•
care pentru. cele doua fragmente se
scrlu in forma l.
Xe, d X
x1(t) = x0 + vt, y 1(t) = H - v1t - gt2/2,
x2 (t)= x0+ vt, y2(t)= H+ v1t- gt2/2.
Se imp1:1n condi~lle ca,. la momentele -r ,1, respectiv, T cele doua fragmente
sil ajungà pe sol: x1(-r)= d, Y1 (r)= o, x2(T)= L, y2(T)= o. Se folosesc ecua~ite
de mi,care in condi~i. În final se ob~ne expresia ·
L= (d/2).{2H/(gr2) - 1+ 2[2H/(gr2)] 112 + [(2H/(gi-2) - 1)2+ SH/(gi-2)1112} •
•{1 + [2H/(gi-2)]112r1.

•
246

M .11.~5.4. Ecua~ile mlfcirll corpului sînt y

2
y(t)= v0t- gt /2, v(t)= v0 - gt.
La un -moment de timp t= r corpul se afla la înal,-
T ----_.lT -- T
v, lv;
1
1 1
mea h'. a~e vlteza v i,i explodeaza. Se impun con- 1 1
1 1
di~ile y(i-)= h, v(r)= v. Folosind ecua,ne mli,caril
în condif i se ob,n rela,ne al 1
1
1
1
· t
1
1
1
h

h= v0-r - gr2/2, v= v0 :. gr. (1) 1 1

1 1
Legea conservarli lmpulsului la explozia corpului 1 1

conduce la rela,a
v= - v,12+ v/2, (2)
unde v1 i,i v2 sînt vitezele fragmentelor rezultate din explozie. Ecuafile de
mif;care pentru sunet fi pentru cale doua fragmente sint
y1 (t)= h - c(t - r), y 1 (t)= h - v1 (t - r) - g(t- r) 2/2, y2 (t)= h+ v2 (t • r) • g(t- r) 2/2.
Sé impun condi,ile de sos!re la· sol: y1 (r 1)= 0, y 1 (r2)= 0, y2 (T)= O~ Foloslnd
ecua~ile dè mi, êare in condi~i se ob,n trel ecua,1 care împreuna eu ecuaf lie
(1) 91 (2) formeaza un sistem de 6 ecua,1 cu -6 necunoscute care poate fi
rez~lvat. ·Data fllnd structura· complicata a .slstemulul e~te conv~nablla re-
zolvarea · n'umerlci. Se ob~ne astfel ecua~a 5r2 - 433r+ 2040= o care ate
solu~a convenabila I'= 5 s. Cealaita solu~e este inacceptablla fiind mai mare
decit · ~2 • Pentru T ;e ob~ne apoi e~ua~a 5T2 -- 179T + 430= 0 cu solu~a
convenabila T = 33,2 s. Cealalta solu,e este inacceptabila fiind mai mica decît

M .11.56.5. Ecua~ile mi,caril proiectilulul sînt y

x(t)= v0t.cosa, y(t)= v0t.sina - gr2/2, vy(t)= v0 .sina - gt.

La un moment de timp r proiectilul este la înal~mea
h ,, explodeaza. Se impun condi,ile x(r) = D, y(r) = h,
vyC-r) = v'.sinp. Folosind _ecua~ile. mitcaril- în condi~i se
ob,n. ecua~lle v0 r.cosa=_ D (1), v0r.sina - gr2/2= h
(2), v' .sinp= v0 .sina - gi- (3). Leg~a · de conservare a impulsului la explozia
proiectil_ulul con duce la rela,a mv' .sinp = m1u1Y+ m2u2y. Deoarece se ~peclfJca
faptul ca fragmentele r~zultate cad simultan pe sol u1Y= u2 y= 1,1y•·. Atunci
mv'.sinp= (m 1 + m2)uy ,1 decl uY~ v'.sinp> o (explozia are decl loc înainte de
atingerea înal,mii· maxime). Oin (2) i,I (3) gaslm v'.sinP= (vtsin2a - 2gh) 112,
decl uy= (vtsln2a.:. 2gh) 112 (4). Legea de conservare a energiei pentru frag-
mentul 1 m1u//2+ m1gh= m 1v2/2 conduce la rela,a _u 1_2+ u1 /= v 2
- 2gh t,I,
 247

de aici, eu (4), la relafa u 1.= (v2-vtsln2a) 112 (5). Se scriu apol ecuafile
2
mi,carii fragmentului 1 (dupa explozie) x1 (t)= D - u1.t, y 1 (t)= h+ u,t - gt /2 fi
se impun condif lie de soslre la sol la un moment de timp oarecare 6: x1(6) =
o. y1 (6)= o. Folosind ecua,ile ml,caril fn condi~i se ob,n rela~lle u1.oi= D
(6) ,1 h+ u,9- g92/2= o (7). Oin (1) ,1 (6), din (2)2 ,1 din 112(7) se ob,n relaflle
T/6= u1J(v0 .cosa) (8), i-= (1/g).[v0 .sina - (v/.sln a - 2gh) J (9),
6= (1/g).[v0.sina+ (v/.sin2a - 2gh) 112] (10).
Oin (9) ,1(1 O) fi folosfnd (5) fil (8) se ob,ne rn final expresia
2
. h= (1/g)~[vu3-sina.sin2a.(v2 - vu2-sin2a) 112]/[v0 .cosa+ (v2 - v/.sln2a) 112] .
M.11.57.2. d1i::: ~.mJ(m 1+ m2): d2= d.m,J(m1+ m2).
M~11.58.2. v1=V0 +v.m/(M+m): v2=V0 ; v3 =V0 -v.m/(M+m).
M.11.59.3. v1 = V0 + v.m/(M+ m); v2= V0 + v.m2 /((M - m)(M - 2m)];
v3 = V0 - v.Mm/[(M+ m)(M - m)].
M.11 .~0.4. Legea çte conservare a lmpuls~lui la mifcarea pescarului de masa
m1 condu~e. la rela,a [M+ m2+ f(M+ m1+ m2)]v8 = m1v0 • Deplasarea dureaza
un timp i-= (s - d1)/v0 , unde d1 reprezinta distants parcursa de barca fn timpul
deplasaril pescarului de masa m1• În acest tlmp barca parcurge ·spa,ul
d 1 = v 8i-. Oin aceste rela~I se ob,ne, expresla d 1= s.m,J[(1 + f)(M+ m1+·m2)].
Analog, la deplasarea pescaruh.~i de masa m2, barca se va deplasa ~n .sens
invers pe distants .d2= s.mJ[(1 + f)(M+ m1+ m2)]. Deplasarea globala a barcli
se va face atuncl·pe dlstania d=zd1 d 2=s.(m,-m2)/[{1+f)(M+m 1 +m2)].
M.11.61.4. · Se rezolva analog mod~lui rn care s-a determlnat distania d 1 fn
problema precedenta. d= L.m/(M+ m).
M.11.62.3. D= (2v2/g).[(1+tga)/(cosa)].
M.11.63.4. în sistemul de referinli legat de cilindru vlteza moleculel este
v1=v1. Pentru •rezolvare ·trebuie sa se aplice legea conservarii lmpulsului la
ciocnirea eu un perete. Pentru aceasta este necesar sa se lucreze fntr-un
referen~àl fn care peretele {plstonul) ·este· în repaus. ·in sistemul de refeririti
aflat în mlf;care solidara cu pistonul molecula are viteza v= v 1--v2 fati de
piston. Dupa ciocnirea cu pistonul molecula va avea vlteza u= - v= -. (v1- vJ
in raport cu sistemul de referinti considerat. Fafi de sistemul de referinfi
legat de cilindru viteza moleculel dupa eiocnirea cu pistonul va fi v.= u+ v2 =j-
v1 + 2v2. Se ob,n apoi rela,ue âE0 = 2mvi12- v1), âp= 2m(v2- v 1).
248

M. 11.14.4. Tnainte de prima clocnlre cu peretele A bila

are viteza v0 - u tata de A. Dupa ~iocnirea cu peretele A
,1
A. bira are vlteza - (v0- u) fal& de peretele A viteza
- {v0 - u}+ u:::: - v0 + 2u fal& de peretele fix {v~zi problema
precedenti}. Dupa ciocnirea cu peretele fix bila va avea
1
j---.Vo r
1- -
Û

viteza v0 - 2u tata de acesta. Înainte de a doua ciocnlre

eu peretefe mobil A bila va avea viteza v0- 3u fata de acesta {n= 1= numarul
clocnrrllor anterloare eu peretele mobil A). înainte de a treia ciocnlre eu pere-
tel& mobil A {n= 2) bila va avea viteza v0- Su fata de A, ,.a.m.d. Tnainte
de ciocnirea n + 1, decl dupa n ciocniri cu peretele mobll A, bila va avea
vfteza v0 -(2n+ 1)u tata de acesta. Condi~a ca bila sa- nu mal ciocneasca
peretele dupa N clocnlrl cu acesta este ca viteza v a bilel dupa ·ciocnirea
~ peretele fix sa fie v~u. Se ob~ne v= 2Nu - v0 , N:::z {1/2)(vofu+ 1).
M.11.88.2. v 1 = u.mJ{m 1 + m2); v2 = u.m 1/{m 1 + m2).
M.U.67.3. µ= [m 2/(2M 2 gd)J.(v 1- v1 ') 2 ; âE 01 ={m/2)(v12 - v1 ' 2);
- E0 = [m2-/{2M)).(v1- v/) 2 •
M.11~68.2, v 1 = v0 - gr/n; u= v1 .m 1/(m 1 + m2); Q:::::i m1v//2- (m 1 + m2)u 2/2;
T= nu/g; d= nu 2/(2g).
M.11;.69.3. µ=pSu 2/(gM).

M.11.70.:J. v•= v.(M - m)/(M+ m); u= v.2m/(M+ m); r 1 = u/(µg);

r 2 :::::i [1/(µg)].[v- {v2 - 2µgl) 112]; r= (1/(µg)).[v ~ (v2- µgL) 112].
11.11~71.3. h.= kx2/(2mg) - x;
hb= (m+ m0 )kx2/{2m 2 g) - [(m+ m0) 2/m 2 ].(x - m0 g/k).
M.11.72.4. La finalul caderii corpul m3
are viteza v3 = (2gh) 112•
Se scrlu leglle
clocnlrrI era$tlcè a corpurllor m3 m2 ,1
,r se gase,te pentru m2 viteza
u2 = v3 .2msf(m2 + m3)
imediat dupa ciocnlre. Se scrle apol le-·
gea conservarll energiel mecanlce la
trecerea din starea 1 în starea 2 de ma- .........__.._._.__...~_ __.._~--
xlmi extindere a resortulul:
m2u22/2+ kx//2= m2 g{x1.+ x3)+ kx//2, unde m2 g= kx 1• De alcl se ob~ne
 249

x3 =- m g/k+ [2maf(m + m~)].(2m gh/k)

2 2 2
112
• Condl~a de desprlndere a corpulul
1_ este ca forta elastica din resort kx3 sa fie mai mare decît greutatèa m1g:
kx3 ~m,g. De aici se ob~ne relafa
h.~(g/k).{[(m1+ m2) 2 (m2 + m3) 2]/(8m2m/)}.
fn al doilea caz se procedeaza in mod strict analog ,;I se ob~ne
. 2
hb~(g/k).[(m1+ m2 )(m2 + m3~(m 1+ m2 + ~m~)]/(2m3 )•
.............
-·:•.•M~-11.73.4. Analiza atenti a accelera~ilor
celor doui corpurl arata ca desprinderea
corpului de platan are loc in starea 2 în
care resortul nu Qste deformat. La des-
•~\
prindere platanul ,, corpul vor avea acee-
a,1 viteza. in starea 1 avem F+ (m 1 +
m2)g= kx. Legea conservarll energiel me-
canice aplicata la trecerea de la starea 1
la starea 2 conduce la rela~a v2= [F 2- (m 1+ m2 ) 2g 2]/[k(m 1+ m2 )]. De aici, cu
ecua~a Galilei se ob~ne H= [F2- (m 1+ m2) 2g2]/(2kg(m~ + m2)]. Pentru platan,
legea de conservare a energiei mecanice la trecerea din starea 2 in starea
3 conduce la rela~a h= (1/k).{- m1g+ [F 2 m1/(m1+ m2) .- m1m2g2 ] 112}.
M.11.74.3. v,= {[(M+ m)/m 2].ÂX.(kAx+ 2µ(M+ m)g]} 112;
V2= [(M+ m)/(2m)].{ÀX.[(k/M).Âx+ 2µg]} 112•
M.11.75.3. v01 =2S/i-1 ; v02 =v01 .m1 /m 2; S2 =v0/i-//(4S1); µ=2S/(gi-/);
D= i-(v01 + v02- 2S1rlr 12).
M.11.76. *. Se scriu legile clocnirii elastlce pentru prima clocnire (bilele 1
fi 2) fi se ob~ne rela~a v2 =v1.2m1/(m 1+ m2 ). Analog, pentru clocnlrea bilelor
2 ,;i 3 se ob~n~ v3 = v2 .2mJ(m2+ m3 ). Oin aceste doui rela~I se ob~ne expre-
sia v3 =v1.4m1m/[m1 m3 + (m1+ m3 )m 2 + m/J. Se impune condi~a de extre-
mum dvafdm2= o ,1 se ob~n rela~ile:
m~= (r:n 1m,>1~ fi vM= v1.4m1/(m,1 12 + m3 112) 2 •
M.11.77.*. Oin legea conservarii impulsului se ob~ne pentru vite~a u2 a cor-
pulul 2 dupi ciocnire expresia u2= (m 1v1+ m2v2 - m1u1)/m2 , unde u1 este yite-
za corpului 1 dupa ciocnire. Varia~a AE 0 = E01- E01 a energlei cinetice este
maxima daca energia cinetica dupa ciocnire Ec1= m1u12/2+ m2u/12· este mini-
ma deoarece energia ci~etica ini~ala E01 ::: m1v12/2+ m2 v22/2 este o constants
data. Se impune condi~a de extremum dE 0 /du 1::: O , de unde ob~nem pentru
250

u1 expresJa .u1 = (m1v1 + m2v2)/{m 1+•!11 2). Folosind aceasti· rela,e rn expresia
dedusa anterlor pentru u2 se ob,ne egalltatea u2 = u1 , care arati ci mlnlrriul
energlei ci11etice finale ,1 deci ma~lmul pierderll AE0 de en~rgie cinetlci este
atlns atunci cfnd ciocnirea este plastics. .
M.11.78.4.'Si presupunem ca glontele are viteza minima v0 • Atuncl mv//2=
L+ (M+ m)u0 2/2, unde u0 este viteza comuna dupa stripunge're, lar L este
lucrùl mecanlc necesar pentru realizarea strapungerll. Logea conservirll im-
pulsulul se scrle rn acest caz în forma mv0 = (M+ m)u0 • Oin aceste doua rela,I
se obJne pentru lucrul mecânlc L _expresia L= (mv//2).[M/(M+ m)]. Analog
se procedeaza rn cazul rn care glontele are vlteza v= n.v0• Se ob,ne pentru _
vlteza u a bilei· expresia u= v0 .[m/(M+ m)].[n - (n2 - 1) 112]. Aceasti viteza este
maxima pentru n= 1 cfnd v'= v0 •
M.11. 79.4. Accelera,a
corpului pe prlmul plan
rncllnat este
a1 i:::: g(sina 1 - µ 1 cosa 1).
Corpul parcurge pe pla-
nul fnclin~t distants D=
AC= H/(sina 1) fi, conform
ecua,ei Galilei, ajunge rn A cu viteza v= [2gH{1 - µ 1ctga 1)] 112• La ciocnirea
cu planul orizontal componenta orizontala ~ lui v nu este modlficati rn timp
ce componénta vertlcala îfl schimbi sensul fara a-,1 modifica mirimea~
Atunci v'= v ,1 corpul executa dln A o aruncare pe oblici sub unghlul a,.
La clocnirea cu al doilea plan fnclinat corpul cade perpendicular pe planul
fncllnat ,1 deci viteza sa Îfi va schimba sensul dar nu ,1 mirlmea. Atunci,
dupa ciocnirea cu al doilea plan fnclinat, se scrie ecua,a Galllei pentru
mltcarea pe verticali v2sin 2a 1 ... 2gh fi se ob~ne h= H{1 -µ,-~ctsaisln 2a 1 •
Pentru a afla distants d se scrlu ecua,ile aruncaril pe obllci din B cu ·vlteza
v sub unghiul a, fata de orizontali: x{t)= vt.cosa,, y{t)= vtsina,- gt2/2, v,{t)::::
v.slna1 •·Ql- Se lmpun condi1iile ca, la un anumit-moment de timp t= i-, corpul
si ajunga pe sol: y{i-)= o. x{i-)= d. Se folosesc ecua,ne de mi,care rn condlfl
fi se obJne expresla d= 2H{1 ~ µ 1.ctga1);sin2a 1• L= 2d.
Apol, p= mvY - m(-v,)= 2inv.sina1 fi decl p= 2m(2gH(1 -µ 1:ctga 1)) 112.slna,-.
h'= H.(1 -µ 1.ctga,)/(1 + µ 2.ctga2 ).
 251

M.11.80.S. Vlteza relatlva a unel particule f~ta de placa este v,=-v±u. Spa~ul
~
pareurs de o partlculi în tlmpµI t oarècare este L= v,i-. Volumul dln care
ajung _particule la placi în tlmpul t estê V= SL= S(v:tu)t, .!~r numirul de
particule din aces(volum-este N= nVg n(v±u)Si-. Numirul particulelor absor-
bite este N.g fN, iar al celor reflectate este N, = (1 - f) N. Forta exercitata asu-
pra plicii de partlculele reflectate este .•
2
r •·.· ._. F1 = (1/r).{(mN,).v, - [- (mN)v,]}= 2mN,v/t= 2mn(1 -f)(v±u) S.
· Presiunea corespunzatoare este p1 = 2mn(1 -f)(v±u)2• Forta exercltati de
p1:s'rticulele absorblte este f 2= mN.v/r1.:. mnf(v±u) 2S. lar presiunea corespur,i-
zatoare este p2= mnf(v:tu) 2• Presiunea totali p. va fi data de rela~a
p= p1 + p2 = mn(2-f)(v±u)2•
M.11.81.S. În mo~entul lmedlat ·anterlor primai ciocnlrl haltera are viteza
verticale v= (2gh) 112• în momentul imediat urmitor clocnlrll vlteza centrului
de masa al halterei este nula. vcM= o. pentru ca bila care a ciocnit masa
va atea viteza v orientata in sus iar cealalta bila va avea viteza v orientata
în jos. În slstemul de referlnta legat de centrul de masa bllele vor execut~
o mif°care de rota~e pina cînd bila a doua love,te partea laterala. a !f1$Sei.
În acest timp bila respectlva va parcurge un jumatate de cerc, adici un ·
spa~u S= nR= nU2. Timpul in care este· pareurs acest spa~u este -i-= S/v=
nU(2v). În acest timp centrul de masa al halterei coboara pe distants D=
gr 2/2. Ceci D= n 2L2/(16h). ·

•••••

M.12.01.2. F= mg.d/(L2 - d2) 112; T= mg.U(L2 - d 2) 112•

M.12.02.2. m.= m.tg2a.·
M.12.03.2. h= (U2).ctga; cosa=p 1d//(2p2d/).
M.12.04.2. T= mgU[3(L2.- R2) 112J.
M.12.05.3. N1 = mg.(sina2)/[sin(~, + a 2)]; N2= mg.(sina 1)/[sin(a 1+ a 2 )].
M.12.07.2. n= (2/L).(L2 - d2 ) 112•
M.12.08~2..G= G1'{n2+ 1)112 ; Tc: nG; F= G[2{1 + cosa)J 112, cosa= (n2 + 1)" 112•
M.12.09.2. cos(a-,8)= (P/G).cosp; T= G.[(slna)/(cosp)],
252

i
M.12.11.3•. P= G.((1-tea°)/(1 + tga)J°:-T,= G.sina: ;T~= G.cosa~
M.12 _12.3. r= (~ln(P+a)]/[sln(/1-àn~
M.12.13.3. tga= (P+ G.sin28)/[G.sin8.(1- cos8)];
T= [P2 + 2G.sln28(G+ P- G.cos8)]112•
M.12.14.3. tgy= (mJm,).(sinJl)/[sina.sln(a+ JJ)] - ctg(a+p);
T= m1g.(slna)/(cosy).
M.12.15.3. F= G(b/a - a/b); T= G.a/b.
M.12.16.2. T= mg/(cosa): N= mg.tga.
M.12.17.2. T= mg.(sina)/[sln(a+ JJ)J: N= mg.(slnJJ)/[sin(a+ JJ)J.
M.12.18.3. T= mg.(2R2 - L2)/[R(4R2 - L2) 112J.
M .12.19•.4. J1 = 90° - ~/2. Condl~a
de echlllbru al foflelor pentru cor- Y
pul m conduce la ecuaflle
Ox: T.cosp • N.cosa= 0, · pa90°-a12.
Oy: T.sinp+ N.slna- mg= O.
De alcl se ob~ne
N= mg/[cosa(tga+ tg/J)].
Apoi se ob~n expresiile
m1 = m/(cosp(tga+ tg/J)],
N,= mg.sina.
Rea~unea este maxima cînd corpul' trace· prln B: Nmax= mg+ mv 82/R=
= mg(3 - 2slna). v= (2gR.slna) 112•
2
M.12.20.3. xM= d.2m 1mJ(m,2- m2 ): x0 = d.mJ(m,2- m/) 112;
F= m1 g.[2(1 + mz_lm,)1 112
•

M.12.21.4. Se scrlu condl~ile de e-

chillbru al foflelor pentru cela douA
., lf='i• N'=N

X
corpurl fi se ob~n ecua~ile:
Ox: N1cos8 - N -µN 1sin8= O,
- N2 cos8+ N - µN 2sin8= O;
Oy: · F - N1 .sin6 - µN;. µN 1cos6= o;
mg - N2sin6+ µN+ µN 2cos8%Z O.
De -alcl, prin calcul direct, se ob~ne
 253

pentru farta F expresia F= mg.[cos(8 • f))sin(8+ 2,))/[cos(B+ f')sin(8 - 2f')].

M.1.2.26.2~ T1 = mg.(L • 2d)/[2(L • d)]; T2 = mg.L/[2(L • d)].
M.12.27.2. d= L.(2m+,tL)/[2(M+m+,tL)]. }

M.12.28.2. Ne= G.(L- 2L0 )/[2(L- Le - L0 )); N0 = G.(L • 2Le)/[2(L- Le· L0 )].
M.12.29.2. N8 = G.(L/d-1); Ne= G.L/d.
M.12.30.2. a)NA= N8 = (m 1 + m2 + m)g/2;b)NA= N8 = [m/2+ 2m 1mJ(m 1 + m2 )Jg.
M.12.31.2.· cosa= (1/2).[3- m2 LJ(m 1 L1)].
M.12.32.3. m1 = 4n0 m(2h/g) 112 • ·
M.12.33.*. Se scriu ecua~ile de mifcare pentru cele doua mobile fi condi~a
de echilibru pentru. mome~tele fortelor tata de punctul B. Se folosesc ecua~ile
de mifcare în condi~a de echilibru pentru momente ,;i se ob~ne expresia
NA(t)= m1g[1 - at2/(2L)]+ m2gv2t/L+ ~g/2. Se impune condi~a de extremum
dNA(t)/dtl •• ,= O fi se ob~n rela~ile
i-= (mJm 1 ).(vJa), NA= g[m 1 + m/2+ m/v//(2Lm 1 a)].
M.12.34.3. tga= (b/a).[2(a+ b)G2 + b.mg]/[2(a+ b)G 1 + a.mg].
M.12.35.3. D= L/4; Nd= G/2+ P.(1 - d/L); N,= G/2+ P.d/L.
M.12.37.2. N= G2 .d/D+ G.L/(2D) - (G 1.sina).L/D.,
M.12.38.3. ~x= mg/(2k.sina); NA= mg/{2sina); /J= a.
M .12.39.3. NA= (Nx2 + NY2) 112 , unde Nx = T. casa+ Fcos{J, NY = Tsina - Fsin/J - G;
tgy= N/Nx; T= [L/(L: d)].(G/2+ Fsin{J)/(sina).
M.12.40.3. Ne= (1/f).(G/2 • mg.sina); cos8= 3/2- G/(4mg.sina);
Tm= mg.cos8; TM= G/(2sina).
M.12.41.3. d= [L(Mr - 2m 1 R)]/(4mR).
M.12.43.2. tga= a/b+ 1/µ.
M.12.44.2. T= (mg/4).ctga.
M.12.45.3. h= (,u/(1 + µ 2 )].L(u+ tga).sina.
M.12.46.3. tga= (1 -µ 1µ 2 )/(2µ 1).
M.12.47.3. F= (mg/2).(4+ ctg 2a) 112; tg{J= 2tga.
M.12.48.4. AB= L, AC= L/2, DB= L/3. Condi~a de echilibru al fortelor con-
duce la ecua~ile N1 = F,, N2 = (m 0 + m1 )g. Se scrie apoi condi~a de echilibru
254

pentru momentele fortelor fata de punc- y

tul B. Se obfne ecua~a
A
- N1 h+ m0 g.EB+ m.g.FB= O.
Din aceste ecuafl, ,, folosind asemana-
rea triunghiurilor ADBF, ACBE fi âABO
h
se obfne in final expresia
F1= (mJ2+ m.J3)g.(L2 - h2) 112/h.
Din rela~a N1 = F1=µN 2 fi folosind ase-
manarea triunghiurilor APBM ,, AABO
o M
z
X

2 2 2 112
se obfne pentru h 1 expresia h1 = µ(1 + m.JmJ.h /(L - h ) - (1/3).(m.lm0 ).h.
M.12.49.4. Se scriu condifile de echilibru
y
pentru forte, I if= O f l pentru momentele
fortelor în raport eu punctul A, I M1 = O. Se ~1

ob~n ecuaf ile urmatoare

N1 =µN2 ,
(m0 + m.)g= µN 1 + N2 ,
m0 gd.tgc:z= N1 L(1 + µtga) - (1/2).m.gl.tga.
Se elimina reacfunile N1 fi N2 dln aceste +----~t-,;:i~--x
ecuafi ,1
se ob~ne pentru d expresia
0
z
d= L.(1 + m.Jm0 ).[µ/(1 + µ 2)].[(1 + µtga)/(tga)] • (LJ2).m.Jm0 •
M.12.50.3. T= (M+ m/2)g.(cosa)/[sin(a • /J}J.
M.12.51.3. P= G/(tga.ctgB-1).
M.12.52.3. µ= (1/(sina)].{cosa+ 2[(d/L) 2 - sin2a] 112 }.
M.12.53,3. casa= {[(F+ G)/(F+ G/2)].(d/L)} 113 ; NA= (G+ F).tga;
N0 = (G+ F)/(casa).
1
M.12.54.3. casa= [1/(8r)].{lJ2+ ((lJ2) 2 + 32r2] 112}; NA::::: G.tga:
N8 = G.[(cas2a)/(cosa)].
M .12.55.3. µ = (ctga - 1)/2.
M.12.56.3. F0 = (G/2).[(,utga)/(tga+µ)]; Fb= (G/2).((,utga)/(tga-µ)].
M.12.57.4. Scîndura se rate,te in jurul unui punct aarecare O (vezl Figura).
Se scriu condi~ile de echilibru' pentru forte ,1 pentru momentele fortelor fil
se ob~n ecua~ile F = µg(m 1 - m2) ,1 F= (,ug/2).[m, + m (LJx - 1)]. Din aceste
2
 doua ecua~i se ob~ne rela~a m1 = m2 (1 + L/x).
Sclndura fllnd omogenl se poate scrle rela~a de /"if•~
i x }}
255

defini~e a densita~i astfel ,.A(===;c;::_::::;::;x==.i,.,..-:;✓"':1~r-,_,

p= m/La::a m/x"" mJ(L - x). li
De aici se ob~n expresiile m1 = m.x/L, m2 = m.(1 - x/L). Foloslnd aceste ex-
presli în relaJa care leaga m1 de m2 fi in expresia lui F ob~nem x= L/V2
fi F= (V2 - 1)µmg.
M.12.58.2. sina= [m.f(M+ m+ m1)].(r/R).
M.12.59.3. tga~2vn/(n -1).
M.12.60.2. Fm= mg.[h(2R - h)] 112/{R- h).
M.12.61.4. Princlpiul al doilea al dlnamicil
aplicat la situaJa din problema (pentru mii,-
carea sistemului ca un întreg) conduce la e-
cua~ile m1 g-T= m1 a, T= (M+ m)a. De aici
ob~nem a== g.m.f(M+ m+ m1). Se scrie apoi
condi~a de echilibru a momentelor, fata de h
punctul A, ale fortelor care a~oneaza asupra
sferel. Se ob~ne rela~a g.AB= a.OB. Dar ÔB= R- h, AB= {R2 - OB 2 ) 112 c [h(2R
- h)] 112• Oin aceste rela~i fil folosind i,I expresla accelera~el obJnem
m1 = (M + m). [h(2R - h)] 112/ {A - h - [h(2R - h)] 112 }.
M.12.62.4. Se scriu conditiile
de echilibru pentru fortele care y
ac~oneaza asupra tljel i;i pen-
. tru momentele acestor forte fa-
ta de punctul A. Se obJn astfel
rela~ile
Ox: µN 1sin(60° - a) -
- N1 .cos(60° - a)+
+µN 2 cos(30°- a)+
X
+ N2sin(30° - a)_= 0,
Oy: - G+ µN 1cos(&0°: a)+
+ N1sln(&0° - a) -
-µN 2 sln(30° - a)+ ,~2 cos{30° - a)= O; G.cosac (µ+ v3}N 1 • Oin prlmele
doua rela~I se elimlna reac~unea N2 fi se ob~ne
256

G=N 1.[V3°(µ 2 +1)]/[2(µcos(30°-a)+sin (30°-a)]. Se elimina apoi G între a-

ceasta rela~e fi cea data de condi~a de ·echilibru a momentelor fi gasim
tga= 4µ/(3-µ 2 ).
M.12.63.3. F1= mg.(h2+ d 2) 112/h; F2= mg.(d/h); T= (2H/g) 112; v= (2gH) 112 ;
H'= H/(1 + f).
M.12.64~2. V= [Agd/(2h)] 112•
M.12.65.2. cosa= (g/al).[(m 1d 1+ m2 d2)/(m 1d,2+ m2d/)].
M.12.66.3. Nb= m[g2+ (4n2v2L.sina) 2] 112 ; tgft= g/(4n2v2L.sina);
MN= ml(4n2v 2L.cosa - g).sina; T 0 = 2n[(L/g).cosa] 112.
M.12.68.2. x(t)= v t/2; y(t) = h - gt2/2.
0

M.12.69.3. acM= g.[(m 2 - m1)/(m2+ m1)] 2; âf= g.(m2 - m 1) 2/(m 2+ m1).

M.12.70.2. x0 = a/3; y 0 = b/3.
M.12.73.3. x0 = (h 2 - 3a2)/[3(2a+ h)]; y 0 = (2/5).[a(3a+ h)]/(2a+ h).
M.12.74.3. d=i h/2.
M.12.75.3. x0 = - [h(R2 - h2)/2)/[nR2 - h(R2 - h2)112 ];
Yo= - [(h2/2).(R2 - h2)112)/[nR2- h(R2. h2)112].
M.12.76.3. x0 = Rr2/[2(R 2 - r2)].
M .12. 74.5. Presupunem ca sîrma este a~ezata
ca in Figura in plan vertical. Pentru simplitate
in Figura a fost reprezentata numai jumatatea
superioara a sîrmei. Se fmparte sîrma in seg-
mente foarte miel cc,, c, C2, C2C3 , etc. (repre-
zentate grafic in Figura exagerat de mari - pen-
tru a asigura claritatea). Momentul tata de O 1
al greuta~i centrului de masa este egal eu suma O î;;' --~ -- - -- -- -
momentelor tata de O ale greuta~lor arcelor de cerc CC 1 , C1C2, etc.,
(pg,rR).x0 = (pgCC 1).x01 + (pgC1C2).x02 + (pgC 2C3).xc3+ .•.
=pg(CC 1 .x 01 + C1 C2.x02 + C2 C3 .x03 + ... ).
Oin asemanarea triunghiurilor âOM 1P1 ~i âCC 1 D1 (au laturile perpendiculare)
rezulta ca x01 .CC 1= R.CD 1. Oin asemanarea triunghiurilor âOM 2P2 ~i âC 1C2F
rezulta ca x02.C 1 C2= R.C 1F= R.D 1D2. Se continua procedeul pentru toate ele-
mentele mici considerate ~I se introduc rezultatele prima formula scrlsa.
 257

Se ob~ne in final expresia x0 = 2A/n. Oin motive de simetrie yO = O.

M.12.78.5. Împar~m placa într-un numar mare
de sectoare de unghi foarte mie fiecare. Aceste c
sectoare OCC 1 , OC 1C2 , etc. pot fi bine aproxi-
mate eu placi triunghiulare. Centrale de masa
al fiecarui astfel de sector va fi atunci situat
la distanta 2A/3 de O. Placa semicirculara con-
siderata în problema se reduce atuncl la o sîr-
ma omogena semicirculara de aceeafi masa
dispusa pe circumferinta unui cerc de centru
0 ,i raza A'= 2R/3. Procedînd c~ la problema M.12.77.5 se ob~ne x0 = 2A'/n
fi deci x0 = 4A/(3n). Oin motive de simetrie y 0 = O.
M.12.79.5. Se împarte sectorul circular OAB într-un numar mare de sectoare
de unghi foarte mie fiecare ca la problema, precedenta. Aceste sectoare de
unghi foarte mie pot fi bine aproximate de placi triunghiulare. Centrale de
masa corespunzatoare vor fi situate la distanta 2A/3 de O. Placa circulara
OAB se reduce atunci la o sîrma de forma unui arc de cerc de aceeaf 1
masa dispusa pe circumferinta unui cerc de centru O fi raza 2A/3 ,i delimita-
ta de razele OA t;i OB. Se pr~supune sîrma a,ezata vertical t;i se procedeaza
ca la problema M.12.77.5. Se ob~ne x0 = (2A/3).[(sina)/a]. Oin motive de
simetrie y c = O.
M.12.80.5. Triunghiul. OAB are aria s,,= (AB.OC)/2
= R2.sina.cosa. Centrul de masa al triunghiului are
coordonata x0 ,,= 20C/3= (2A/3}.cosa. Aria placii de
forma ·unui sector circular OADB este S1 = aR2 • Cen~
trul de masa al placii va avea, conform problemei o--------t
M.12.79.5., coordonata x01 = (2R/3}.((sina)/a]. Pre-
supunem placa suspendata in punctul de coordo-
nate x01 ,1 y = 0, deci in centrul ei de mas a.
O
Ea
B
va fi in echilibru. Condi~a de echilibru a momentelor
greuta~lor triunghiului OAB t;i, respectiv, a placii ACBOA de forma unui seg-
ment de cerc (data î~ problema) conduce la relatia pgS,r(x01 - xc:u> = pg(S 1 -
S1r)(x 0 - x01 ). De aici, folosind expresiile date mai sus pentru S,r• S1 , x0,r 'i
x01 , se ob~ne in final rela~a x0 = (2A/3).[(sin3 a)/(a - sina.cosa)].
 258

*****

M.13.04.2. g= f 1.f2 .gp.

M.13.05.3. g 6 = 1&r2 D/(a 2T2).
M.13.06.2. g= gJ(n+ 1)2 •
M .13.08.3. h = R{[1 - 37r/(Kp T2 )]' 112 • 1 }.
M.13.10.3. T= {[37r/(Kp)].[n/(n -1)]} 112•
M.13.11.3. n= (N-1).[k112/(k 112 + 1)).
4
M~13.12.3. r= K{m 12 /d 14 + m//d2 + 2[m 1m/(d 12 d2 2)].cosa} 112 ;
cosa= (d/+ d/- D2)/(2d 1d2 ).
M.13.13.3. x1 =2R.[k 112/(k 112 + 1)]; tga= (m 1/mz)' 13•

M.13.14.3. d 1 = d.m2'(m1 + m2 ); d 2 = d.m/(m 1 + m2 );

T= 2nd{d/[K(m 1 + m2 )]} 112•
M.13.16.3. m, = [T/(2.nK)].v2 (v 1 + v2) 2 ; m2 = [T/(2.nK)].v, (v1 + v2 ) 2 ;
d= [T/(2.n)].(v1 + v2 ).
M.13.16.4. Forta F este data de rela~a
F = F1 - F2 , unde F1 este forta pe care ar
exercita-o sfera mare de razà R, iar F2 m

este forta pe care ar exercita-o o sfera

de marimea cavita~i fi plasata în pozi~a
acesteia.
F1 = KMm/x 2 , F2 = KMm/[a(x - R/2) 2 ]. X

În final se ob~ne pentru F expresia

F= (KMm/R2 ).{(7n 2- an+ 2)/[2n2 (2n - 1) 2]}.
in al doilea caz, cînd corpul m este .a,ezat
m
în cealalta parte a sferei, foJ1a F1 este ace-
ea, i, iar forta F2 este data de rela~a
F2 = KMm/[a(x+ R/2) 2 ).
De aici se ob~ne pentru F expresia X

• F= (KMm/R2).{(7n 2 + an+ 2)/[2n2 (2n+ 1) 2]}.

M.13.17.*. Consideram un fragment din inel, de lungime AL fi masa Am.
in Figura, pentru claritate, a fost desenat exagerat de mare. Am= nr2Alp.
 259
Forta f are expresla
âl
f= Km.âm/d2 = Knr 2pmâl/d2 •
Oin motive de srmetrie se constata ca o
contribu~e efectiva are numai componen-
ta f0 , f 0 = f.cosa= Knr 2pmâl.x/(R2 + x2 ) 312 •
Se sumeaza toate contribu~ile t;i se ob~ne
F0 = K.2n 2 r2pmR.x/(R2 + x2 ) 312 •
Se impune condi~a de extremum dFJdx=
O If i se ob~ne x= R/./2. Pentru valoarea
maxima a fo'19i se gase,te atunci expresia F= K.[4n2/(3"3)].(mr2p/A).
M.13.18.3. L= mg.RH/(R+ H).
M.13.19.3. L=mg0 Rp[1 ·(1 •f) 112 J; h=Rp[1/(1-f) 112 -1].
M.13.20.3. h= v0 2 Rp/(2g0 RP • v/).
M.13.22.2. v= [2gORP.(n • 1)/n] 112•
M.13.23.3. VM= vm.m/M; vm= {[(2KM 2 )/(M+ r:n)].(1/r2 • 1/r1)} 112~
2
M.13.24.2. n= [(Tgt + 2nR/ 12)/(Tg0112 • 2nRt2 )] 2 •
M.13.25.2. h= (n/2).Rp.
M.13.26.2. h= Rp/2; V= (2g0 Rp/3) 112; N= (T/(2n)].[(2g0 )/(3RP)] 112•
M.13.27.2. v= Rp[9J(Rp+ h)] 112 ; w= v/(Rp+ h); T= 2n/w;
E= mg.Rp(Rp/2+ h)/(Rp+ h).
M.13.28.2. âV= (1 • "2)(RLgi'2 : m= M.("2 • 1)(RLgi 12/[u+ v2(ALgi 12J.
M.13.29.3. M= (4n2 R3 /K).(Tp+ r) 2/(T/r2 ), unde _TP= 24 h.
M.13.30.3. T= 3g0 .[Mm/(M+ m)].9R//(Rp+ h) 3 •
M.13.31.4. Deoarece fata de observator
CIJavlon=CIJaatollt' avem v/h=v.fH, unde vo este
viteza satelitului fata de observator. Notînd
faptul ca forta de atrac~e unlversala joaca
roi de forta centripeta, G, = Fet' se ob~ne
pentru viteza reala a satelitului expresia
v, 0 = Ap[9J(Rp+ H)] • Dar v,= V90 • wPRP. De
112

aici se ob~ne in final rela~a

h-= (Hv/Rp).{[gJ(Rp+ H)] 112 • a,P}"
1
•
260
M.13.33.2. Se exprima n in rot/sec. D= µg/{4n 2 n2 ); K= 2nnmd2 ; M= mgd.

M.13.34.3. vm= (µgR) 112 ; vm'= [gdR/(2h)] 112; Le mg(d/2- h); K.= mvmR:
K,=mvm'R.
M.13.3~,.J. k= [m(a,2nd-µg))/[(n -1)d); K= n2d 2mœ;
E=µmgd(n - 1)+ (d2/2).[n 2mœ2 + (n - 1)2k].
M.13.36.2. v= (m/K).g0 R/; r= (1/g0 ).[K/(mAp)]2.
M.13.37.2. L= (1/2).mg0 AP; V= (g0 Ap/2) 112 ; K= mAp(2g0 Ap}1 12 •
M.13.38.3. œ= mvof[(M+ m)A].
M.13.39.2. âK= 2mœd2 .{1 - [g/(œ 2 d)]2} 112•
M.13.40.3. v= [2gd/(cosa)] 112•

M.13.41.2. n2 =n 1 {d/d2 ) 2 ; L=2n2mn/d/(d//d/-1).

M.13.42.3. œ=œof(1+f) 2 •
M.13.43.4. Se aplica principiul al doilea al di-
namicii la situa~a din problema. În sistemul
. d1
de referinta neinerpal aflat în rota~e solidara Y
cu corpul (in care acesta este in repaus) se __ _ _ _ _ _ 1
ob~n ecua~ile Fe,= T.sina 1 , mg= T.cosa 1• De -~__._..'-_c1_x
aici se obpne T1 =2n"[(d 1cosa 1)/g) 112 • ---- ---"'
mg
tensiunea din fir ,i
În sistemul de referinta ine11ïal legat de sol
greutatea au o rezultanta orizontala orientata spre centrul
cerculul traiectorie. Unghiul facut de rezultanta cu vectorul de pozi~e al cor-
pului fats de centrul cercului este de 180° fi deci. momentul rezultantei fata
de centrul cercului traiectorie este nul. Prin urmare momentul cinetic se con-
serva ceea ce conduce la retapa r 1v 1 = r2 v2 • Dar, din ecua~ile date de princi-
piul al doilea al dinamicii se obpne relapa v2 = rg.tga. Oin aceste doua ultime
ecuapi gasim d 2 = d 1 .[(sina 1)/(sina 2 )].[(tga 1)/(tga2 )] 113•
M .13.44.4. Se scriu ecuapile mi,carii de aruncare
pe oblica. Momentul greutatii are componenta nu-
mai pe axa Oz fii are expresia Mz= - OA.G= - x(t).G
= - mgv0 t.cosa. Momentul cinetic are ,i el compo-
nenta numai pe axa Oz. Pentru al calcula se des-
X
compune viteza v în componentele sale orizontala
 261

· - fi verticali. se calculeazi separat momentul cinetic Kzo asociat cu impulsul

orizontal ,1 momentul clnetlc Kzv asoclat cu impulsul vertical fi se aduni
rezultatele pentru a se obine momentul clnetic total Kz. Se ob~n astfel rela~lle
Kz 0 = - BA.mvx= -y(t).mv0 .cosa= - mv0 (v0tslna - gt2/2).cosa,
Kzv= + OA.mvy= x(t).mvy(t)= mv0t.(v0 sina - gt).cosa,
K= -(1/2)mv0 gt2.cosa.
Condi~a de îna.l~me maxima la momentul de timp oarecare t= -reste vy(T)= O.
De alci se ob~ne r= (vJg).sina ,1. foloslnd aceasti rela~e in expresia momen-
tulul clnetic K se ob~ne rela~a K1 = - (1/2).(mv//g).sin 3acosa.
Momentul cinetic este de forma K= - c.t 2 , unde ceste o constanti de forma
c= (1/2)mv0 g.cosa. Avem âK/ât= [K(t+ ât)- K(t)]/ât= [- c(t+ ât) 2 + ct2]/ât=
{-c[2t.ât+ (ât) 2]}/ât= - 2c.t= - mv0gt.cosa= Mz.

"'****

M.14.02.2. 10 = (n - 1)mR2 ; T= [(n - 1)/n].mg.

M.14.03.2. M= mR(g- (1+ n/2).(V/i')].
M.14.04.2. OJ= (gi-/R).[2m/(M+ 2m)J; E0 = g2-r2 .[m2/(M+ 2m)J.
M.14.05.2. i-= [nnR(M+ 2m)]/(mg); M/m= 2(1 - f)/f.
M.14.06.2. a= g.[(m 1 + mz)/(m1 + m2 + M/2)); e= a/A;
T1 = [M(m 1 + m2)g)/[M+ 2(m 1 + m2)]; T2 = (Mm2 g)/[M+ 2(m 1 + m2 )].
M.14.07.2. T= mg/6; e= 2g/(3R); P= (2/3).mg2-r.
M.14.08.2. a= g.[(M+ m)/(M+ m+ Vr2)]; T= (1/2)I 0 g(M+ m)/[(M+ m)r2+ 10) •
-· 'M.14.09.3. à.,,; 2g/3:·-r,~ (M/3~ m)g: Îz= mg.
M.14.10.3. a= g.[(M+ 2m)/(M+ 4m+ VR 2)];
T1 = g.[(M+ m)l 0 + MmR2 ]/[(M+ 4m)R2 + 10 );
T2 = mg.(1 0 - MR2)/[(M+ 4m)R2 + 10 ].
M.14.11.2. a= g.[(m 1 - m2)/(m1 + m2 + M/2)]: e= a/R:
T1 = m1g.(2m 2 + M/2)/(m 1 + m2 + M/2);
T2 = m2 g. (2m 1 + M/2)/{m1 + m2 + M/2):
E0 = (1/2).(m1 + m2 + M/2)a2-r2 •
. M.14.12.2. a1 = er1 , a2 = er2 ; e= g.[(m,r1 + mz'2)/(m 1r,2+ m2 rz2+ 10 )];
262
T 1 = m1g.(I 0 - ml2 (r1 - r2 )]/(m1r/+ ml/+ 10 );
T2 = m2 g.[I 0 + m1r1 (r 1 - r2)]/(m,r/+ ml/+ 10 ).
M.14.13.2. a1 = eR; a2 = er; e= g.(mR- Mr)/(mR2 + Mr2 + 10); v,=~ &fr; v2 = a2 i-;
T 1 = m(g- a1); T2 = M(g+ a2 ).
M.14.14.3. a= g.(M - m)/(M+ m+ IJR2).
M.14.15.3. e= 2mgx/[(M+ 2m)RL].
M.14.18.3. T=mg/10.
M.14.17.4. Princlpiul al dollea al dinamlcll apllcat la situa~a
corpulul m conduce la ecua~a mg - T = ma'. Fie a0 accelera~-
a cilindrului in sistemul de referinta neine~al legat "de tir pe
po~unea din pàrtea cilindrului. a= ~0 - a'. Principiul al doilea Y
al dinamicii aplicat cilindrului in sistemul de referinta neine~- 1 1
al considerat conduce la ecua~a mg+ ma' -T= ma0 • Pentruâ• .. â
mii;carea de rota~e a cllindrului se poate scrle (mg+ ma')R= mg mg
= le, I= 10 + mR2 , e= aJR. Oin ecua~ile scrise se ob~n expresiile
a= a'= g.mR2/(mR2 + 21 0 ), e= 2mgR/(mR2 + 21 0), T= 2mglJ(mR2 + 21 0 ).
M.14.18.4. Aplicînd principiul al doilea al dinamicii la rota~a soll-
2 2
dului rigid se poate scrie• mgR= le, I= mR + MR /2, e= a/R. D e { ; ; ) '
aici se ob~ne pentru a expresia a= g/[1 + M/(2m)J. v= ai-, œ= ei-. __ __,,
Pentru energia clnetica avem M
2 2 2
E0 = mv /2+ I0a,2/2= (1/2).mg T /[1 + M/(2m)]. m
Apoi, K= [1 + M/(2m)].mRaT.
Scriind legea de mii;care fi impunînd condi~a de oprire pe. sol se ob~ne
pentru mii;carea frînata accelera~a a'::: a2~/(2h - ai-2 ). Fo'18 aplicata este F=
mg+ m[1 + M/(2m)].a'. T= m(g - a) pentru t< i- fi T= m(g+ a') pentru t> i-.
M.14.19.2. a= g.[(m 2 -µm 1)/(m,+ m2 + m/2)):
T 1 = m1 g.[m 2 + µ(m 2 + m/2)1/(m, + m2 + m/2);
T2 = m2 g.[m,(1 + µ)+ m/2)/(m 1 + m2 + m/2);
L= -µm 1g 2i- 2 .(m 2 -µm 1)/[m+ 2(m1 + m2 )].
M.14.20.2. a= g.4m/(3M+ Sm); a'= g.Sm/{3M+ Sm); T= 3Mmg/{3M+ Sm);
F1= Mmg/(3M+ Sm).
M.14.21.3. a= g.[mR(R+ r)]/[I 0 + MR2 + m(R+ r) 2 ];
T= mg.(I 0 + MA2)/[I0 + MR2 + m(R+ r) 2 ];
 263

a'= a(1 + r/A): F,= Ma - T.

M.14.22.3. a1 =F/(m 1 +2mz17): a2 =F/(7m1'2+m2).
M.14.23.4. Principlul al doilea al dinamicii aplicat
la situa,a din problema pentru corpul m1 con-
duce la ecua,a F+ F, • µ(m 1 + m2)g= m1 a1 • Mii,ca-
rea sf erei va fi studlata în slstemul de referinta
neinerfal aflat fn mii,care solidara eu scfndura.
Principlul al doilea al dinamlcil apllc•l la mi,carea ,;11if 3
de transla,e i,i, respectiv, de rotafe a sferei con- _::::;;;=.:itJ~--~----."--;;;;-;;;;-;;;;~•~·'
1

duce la ecuafile F1+ F,= m2 a2 ', F1R= le, unde F1 ~,' 2 R{m,U
este ferla de inerfe, a2 ' este accelera,a sferel
in report eu sistemul de referint nelne'11al considerat, momentul de ine'11e
I= 10 + m2 A2 = (7/5).m2 A2 , e= a2 '/R. Oin aceste ecua~i se ob~n expresiile
a1 = [F - µ(m 1 + m2 )g]/(m 1 + 2mJ7), a2 '= 5a1/7, 82 = 281/7,
F,= m2 .[F -µ(m 1 + m2)g]/(7m 1/2+ m2).
M.14.24.2. 8= (5g/7).sina.
M.14.25.2. a= g.[m 1 - m2 (sina+µcosa)]/{m 1 + m2 + m/2);
T1 = m1g.[m/2+ m2 (1 + sina+ µcosa)]/(m, + m2 + m/2):
T2 = m2 g.[(m 1 + m/2).(sina+µcosa)+ m1 ]/(m 1 + m2 + m/2).
M.14.26.2. a= g.(sina -µcosa)/[1 + l/{mR2 )];
T= mg.[1/(1+ mR2)].{slna -µcosa).
M.14.27.3. F,= mg.(sina)/(1 + mR2/1 0 ); µ= (tga)/(1 + mR2 /1 0 );
a= g.(slna)/(1 + IJ{mR2)]; e= 8/R.
M.14.28.4. Principiul al doile8 al dinamlcii aplicat
la sltua,a din problema pentru mli,c8rea de trans-
l8~e a celer doua corpurl conduce la ecua~lle
m2 g - T= m2 82 , T + F, - m1g.sina= m181 , lar aplicat
la rot8'a cillndrului fata de punctul A conduce la
ecua,a T.2R - m1gRsina= I.e. Dar 82 = e.2R, a 1 =
e.R, I= 10 + m1 A2 = {3/2)m 1 R2 • Oin aceste ecu8fi se
obfn expreslile a1 = 2g.{2m 2 - m1sina)/(3m1 + 8m2 );
a2 = 4g.{2m2 - m1sina)/{3m 1 + 8m 2):
T = m1m2 g{3+ 4sina)/{3m 1 + 8m2): e = {2g/A). (2m 2 - m1slna)/{3m 1 + 8m2 ):
 264

F,= m1g.[m 2 + (m 1 + 4m 2)sina]/(3m 1 + 8m2 ).

Sa presupunem ca a început alunecarea. Atunci µ=µ 0 ~i pentr~ forta de
frecare se poate scrie F,=µ 0 N=µ 0 m 1gcosa. Egalînd aceasta expresie eu cea
datü mai sus pentru F, se ob~ne
µ 0 = [m 2 + (m,+ 4m 2)sina]/[(3m 1 + 8m 2)cosa].

M.14.29.2. a= g.[m/(m+ M/2)); t:= a/A; T= Mmg/(M+ 2m);

112
a,= (1/A).[2mgh/(m+ M/2)1 •

M.14.30.3. a,= 2.{gh[R 2d+ r2 (L - d)]} 112/[dR2 (2r2+ R2)+ 3r4 (L - d)) 112•
M.14.31.3. a,= (1/r).[(10g/17)(R+ r)] 112•
M.14.32.3. v= {[2(m 2 - m1)Rg.sina]/(m 1 + m2 + m/2}} 112;
vM= {[2(m 2 - m1)Rg)/(m 1 + m2 + m/2)} 112;
F= (m,+ m~+ ~)g+ 2(m2 - m,)2g/(m1 + m2 + m/2).
M.14.33.3. v= (1/2).((1/3)~Lg(1 - cosa)] 112 ; E0 = (1/9).mgL.(1 - 3f+ 3t2)/(1 - 2f).
M.14.34.3. cosa= 1 - [(3M+ m)/(2M+ m)].[v02/(3gL)];
112
. v0 '= [6gL(2M+ m)/(3M+ m)] •

M.14.35.4. LucrÙI mecan~c AL efectuat pentru rotirea tubului eu un unghi

foarte mie Aa este AL= F.~d= F.rAa= M.Aa. Sumînd toate aceste lucruri me-
canice pe parcursul unei rota~i complete ob~nem L= M.2n t;i deci M= U2n.
w= (1/r).(2L/m) 112 ; -r= 2nr(2m/L) 112•
M.14.38.2. a,= w 0 • (1 0 + mR 2)/(1 0 + mr2 );
AE0 = (m/2).((I 0 + mR2)/(l 0 + mr2)].w/(R 2 - r2).
M.14.39.2. a,=a,J(1+nk2 ); f=(1-1/(1+nk 2)].100%.
M.14.40.2. a, 1 =w0 .mr/(MR+ mr); w2 =ro 1.r/R.
M.14.41.2. a= g.2m/(M 1 + M2 + 2m); T1 = (M 1+ M2)mg/(M 1 + M2 + 2m);
T2 = M1 mg/(M 1 + M2 + 2m); w1 = a-r/A 1 ; w2 = a-r/R2 •
M.14.42.2. AE 0 = (7m/10).(v2-v' 2).
M.14.43.3. E0 = (1/2).[m 1m/(m 1 + m2 )].w 2 L2 ; K= [m 1m/(m 1 + m2 )],a,L2 •
M.14.44.3. E0 ,= 2n2v 2 (m 1r,2+ ml/+ m3 r/), unde r,2= 19/36, r/= 13/36,
r/= 7/36.
M.14.45.5. Oin K= lw ,i I= MR 2/2 rezulta K= MR2a,/2. Pentru a afla viteza
unghiulara Q pornlm de la teorema varia~ei momentului cinetic M= AK/At.
Oeoarece mi,carile efectuate de sistem sînt uniforme ,1 deoarece distanta
~----
 265

de la dise la punctul de sprijin al axai sistemului

este constanta rezulta ca modulul momentului
cinetic este constant. Numai orientarea mo-
mentului cinetic variaza în timp. Atunci la o mi-
cà rota~e de unghi !!.a a axai sistemului varia~a
momentului cinetic va fi âK= K.l!.a. Pentru o
mica deplasare ~x a axului sistemului avem
l!.x= L.!!.a= Lsin0.6/J. Oeci !!.a= sin0.6/J. Atunci
l!.K= KsinO.âp= Ksin0'26t. Dar M= mglsinO. Atunci, folosind aceste rela~i in
teorema varia~ei momentului cinetic ob~nem
'2= mgl/K= (2mgl)/(MR2œ).
Pentru energia cinetica avem
E0 = lœ2/2+ M(Qlsin8) 2/2= (M/2)[R2œ2/2+ (Qlsin0) 2 ].

M.15.03.2. F2 = (SiS,).(1+ L1/L2 ).F 1•

M.15.07.2. m= M.[(1 • f.p,/p 1)/(p,/p3 -1)].

M.15.08.2. L= H.(1 -p/p 0 ).

M.15.09.2. a= (g/2).(1 - sina -µcosa -p,.lp);

T= (pVg/2).(1 + sina+ µcosa -p,lp).
M.15.10.3. h= h0 + G/(p 0 9S); H= H0 + G/(p 0 gS).
M.15.11.3. d= (gi-2/2).(sina -µcosa); EP= mgd(1 - T 12/i-2 ).sina;
E0 = (mg 2T,2/2).(sina-µcosa) 2 ; F= mg(1 -p,.lp). .
M.15.12.3. p= p 1 /(1 - f); m= GJ{g[1 - (p/p 1).(1 - f)]}; V=.m/p;
L0 = L/[1 + mg/(ES)]; l'= (mg+ ES)/[(mg+ ES)/L - mœ 2 ].
M.15.13.3. x= L.[1 + (sina)/(1 -p 1/p)]" 1•

M.15.14.2. m;= m(1 -p,.lp); v= (1/p 0 ).[m(1 -p,.lp) - m0 ].

M.15.15.2. V= [G(1 -p,.lp}-G.]/(p 0 g).

r.1.1s.1s.2. V= (mg- G0 )/(p 119); f%= {1 - [(mg)/(mg- G11)].(p,.lp)}.100%.
M.15.17.3. p= [(k- 1)p,p2 ]/(kp, -p2).
266

M.15.18.2. p=p.(1 - k2).

M.15.19.3. d= L[1 - (1 -p/po>1 12J: sina== h/[L(1 -p/p 0) 112]: µc tga.
M.15.2O.3. x= L - d - [(L - d) 2 - (p/p 8 ).L(L-2d)] 112•
M .1 5.22.2. p = p •• gr2/(g~ - 2(S - v0r)].
M.15.23.3. v= (2gh) 112 ; H= h.p/(p 8 -p); r= 2v/[g(p/p - 1)1.
M.15.24.3. v= (2gh) 112 ; (1 ·p/p)gr2 + 2vr- 2H= O.
M.15.25.3. D= r[(2gh) 112 • gi-/2); a= g.(p•P•V/m -1);
T= (2h/g) 112 + (2gh) 112/a+ T/2; d= ar 2/8- gh/a.
M.15.26.2. r= (2h) 112 .(1/a112 + a112/g), a= g(p 8 /p - 1).
M.15.27.3. F= (p 8 -p)Vg; r= {(2hp)/[(p. -p)g]} 112 ; H= h.(p.,p -1); f=p/p 8 ;
L= (p 8 -p)Vgh.
M.15.28.3. r= {(2hp)/[(p 8 -p)g]} 112 ; H= h.(p 8 /p -1); p'=p.t[n2 (p.lp -1)+ 1).
M.15.30.2. L8 =2LJ(1+sina); Lb=2L0.
M.15.31.2. x= (P.'· p 8 )/(pg.cosa).
M.15.32.2. Fa= pgh.xR2 ; Fb = ( 1/2) .pgh.2nAh.
M.15.~3.3. L0= (n/4).[(Ed2AL)/(p 8 Vg)].
M.15.34.3. F= [M+ (1/2)p 8 Sbc/L)g.b/c.
M.15.35.3. h= [1/(xR 2p 8 )].[m - M.r2/(R2 - r2)].
M.15.36.4. Volumul de apa din vas este
VABco= (nh/3).(A2 + r2+ Ar), r= A - h.tga.
Oin aceste doua rela~i se ob~ne expresia
2 2
VAeco= (xh/3).(3A2 - 3Rh.tga+ h .tg a).
h
Apoi, VEFco=xr2 h=n(R-h.tga) 2 h. De aici
2
AV= VABCD-VEFCD=nh [R- (2h/3)tga].tga. A
Separam mental un strat de apa foarte -----
sub~re, in imediata vecinatate a mesei, de forma unui dise de raza A din
care s-a decupat un dise de raza r. Acest strat de apa este in repaus. Este
atunci necesar ca forta care se exercita asupra sa de sus in jos sa fie egala
eu forta care se exercita asupra sa de jos în ·sus: mg+p.gAV=pgh(xR2 -
- xr 2). De aici se ob~ne expresia h= m/{xh2 [R - (h/3).tga).tga}.
M .15.37.4. in repaus condi~a de echilibru a dopului. este p• S= F + p .ghS,
 267

unde P. este preslunea atmosferica. in rota~e condi~a de echilibru se scrie

P.S= p.ghS+ p0 ,S+ ma,2 R, unde p0 , este presiunea datorata fortel centrifuge
care ac~oneazi asupra apei din vas, Pc1= Fct/S1• 10, 01 = [(1/2)Ma, 2 R]/{2nR.H)=
=p.a, 2 R2/4. Oin aceste rela~i se ob~ne expresia a,= 2(f/(p.R2S+ 4mR)] 112•
M.15.38.4. Oin defini~a densita~i p= m/{Sd) se deduce
aria discului S= m/(pd). Forta de sus in jos FJ exercitata
asupra discului este F = mg+ [p 11 + p 0 g{h - d)]S, iar for-
1
ta de jos în sus F• este data de rela~a F, = p.s, +
p 0 gh(S - S1). Condi~a de echilibru mecanic a discului.
este F1 - F, = T. Oin aceste rela~i se ob~ne expresia
h= [1/(p 0 gS 1)].[T- mg+ P.S,+ (p0 gd- p11).m/(pd)].
M.15.39.4. p 1 = P.+pgh; AE= L; AB~ L/(sina); AC=
= L/(2.sina); S= L.AB= L2/(sina).
Se scrie condi~a de echilibru in raport cu punctul A
a momentelor fortelor care ac~oneaza asupra clapetei.
Se ob~ne ecua~a
- F.Lctga+ mg.(U2)ctga -
- p 0 S.L/(2.sina)+ p1S.U(2.sina)= O.
De aici gasim F= (g/2).[m+phl2/(sina.cosa)].
M.15.40.5. Vom analiza situa~a in sistemul
de referinfi neine~al aflat in mi,care soli-
dara CU vasul.
in cazul (a)
tga= F/(mg)= (ma)/(mg)= a/g.
0;r
(a)

r
;;
__,.
;;
__,.

in cazul (b), cînd vasul este umplut eu a- mg

pa, asupra corpului mai ac~oneaza in plus
doua forte: forts arhlmedica verticala FII fi forts orizontala de tip 11 arhimedic11
F0 • Conslderam, pentru simplitate, un corp de forma paralelipipedlca. Forta
arhimedlca FII este generata· la scufundarea corpului într-un fluld de diferen-
ta presiunilor exercltate pe fatale inferioari fi, respectiv, superioara ale cor-
pului scufunqat atunci fi numai atunci cind intreg sistemul este plasat in
cîmp gravita~onal, deci numai atunci cînd in fluid se exercita o presiune
hidrostatica pgh. in mod analog, in cimpul uniform al fortelor de ine~e (ma,
care joaca rolul unui cimp gravita~onal orizontal) se va manifesta o presiune
 268

de tip •hidrostatic• pga care va face ca presiunea exercitata pe tata .din

dreapta a corpului sa fie mai mica decit cea exercitata pe tata din stinga
a acestuia fi va genera astf~I forts ~rizontala de tip "arhimedic" F0 • În acest
caz tgp= (F1 -
F0 )/(mg - FJ= (ma -p 8 Va)/,(mg • Pa Vg)= a/g= tga.
M.15.43.2. v= {2âp/[p(d4/d,4-1)]} 112•
M.15.44.2. v= (2gâh. (p/p )] 112•
0

M.15.45.2. v= [2g(h 2 - h1)] 112•

M.15.46.3. Qv= S.(2gh(pJp - 1)] 112•
M.15.47.2. Qv= S1S2[2g.âh/(S22 - S12)) 112 •
2 . 2 . 2
M.15.48.3. h= (1/2).(pglp~).(Qv /g).[1/S8
1/SA ]. -

M.15.49.3. VA= {[2(pm -pP)gh]/[pP(S//S/-1))} 112; v_ 8 =vA.SiS8 •

M.15.50.3. L= p •V3/(2s2r 2).
M.1S.51.3. (LS 1/S2).[(p.S1)/(2F)] 112•
i-=

M.15.52.3. v=œ.[h(2L- h)] 112.

M.15.54.2. v= (2gh) 112/(S 2/s2 -1) 112 ==(s/S).(2gh) 112;
V= (2gh) 112/(1 - s2/S2) 112==(2gh) 112; 0= sV.
M.15.55.2. 0/=nR,2(2gh 1) 112; h2= h1(R1/R~) 4 •
M.15.56.3. f= (pm -4p 1)/(4(pm -p1)]; v= (gH) 112/(S2/s 2 - 1) 1' 2;
V= (gH),12/( 1 _8 2/S2)112.

M.15.57.2. S=s 1/v2+s2= "2.s,.

M.15.58.*. Oin ecua~a Bernoulli se ob~ne rela-
y
~a v2= 2g(H - h). Se scriu apoi ecua~ile de• mit-
c~re (aruncare pe orizontala) pentru o picatura _ _ __,
'~_apa, se· elimina timpul ,1 se ob~nEt ecua~a H
traiectoriel y= h - x2/[2(H - h)J.
- Se impune condi~a y(x= d) = O fi se ob~ne rela- .__ _._t.~-=--=--=--=--=--=-~--
~a d= [2h(H • h)J 112• d x
Se impune apoi condi~a de extremum dd/dh= o
fil se ob~n expresiile h== H/2 fil dM·= H/"2. '
M.15.59.3. h 1 = (h • d)/2.
\

M.15.60.3. d= (4h 1h2 + (h 1 + h2 ) 2] 112 ,

 •
269

M.15.61.3. F= 2p.gS(h2 • h1).

M.15.62.2. S= s.Qj(O/ - 2gh.s2 ) 112•
M.15.63.3. M= {p 8 LO/)/(nr2).
M.15.64.*. Ecua~a Bernoulli scrisa y
pentru sec~unile 1 fi 2, inainte de ln- ,--- ....' '
I
,, ,,, \
\
trarea in orificiu ,1 dupa ietlrea dln
2
orificiu, este p= P.+ pv /2~ Dar p= Pa
' X

+ F/S= Pa+ ma/S= P.+ + {pSda)/S=

P.+ pda. Termenul pda este generat
de ac~unea fortel de ine~e asupra apei din vàs, in sistemul de referinta
neiner~al aflat in mi,care solidara eu vasul. i;:>e aici gasim v2= 2da. Se scriu
ecua~ile aruncarii pe oblica pentru o plcaturi de api 1e,ita dln orificlu, ,1
se ob~ne ecuatia traiectoriei y= 2{dx) 112 - gx/a. Se impune condi~a dy/dx= O
,1 se ob,n rela~ile x= d.a2/g2 , h= d.a/g. Direct: se scrie ecua~a Galilei pe
verticala O= v2 - 2gh fi se folose,te expresia lui v de mai sus.
M.15.65. ~. Viteza înainte de ciocnirea de paleta este v= (2gh) 112• Presupu-
nem ca, dupa ciocnirea de paleta, Jetul de apa i' 1 continua mi,carea eu
viteza vp a paletelor. Debitul maslc ,este am=. p aS[(2gh) 112 - vP], iar varia~a
vitezei este (2gh) 112 - v p' Prin urmare forts èare ac~oneaza asupra paletelor
este F=p.S[(2gh) 112 - v / ,1 deci puterea va fi P=p.svP[(2gh) 112 - v/. Se
impune condi~a de extrèmum dP/dvP= 0 ,1 se ob~n expresiile vPa (2gh) 112/3
,1 PM= (4/27).(2gh) 312.p.s. Oin rela~a vP="'D/2 se ob,ne apoi expresia
tura,el: n(rot/min)= (20/n).(2gh) 112/D.
M.15.67.2. 'I= (2/9).{p • pJ.r2g_.(l'ls).
M.15.68.3. v.= v.(tga)/(1 -a/9) 112•
M.15.69.3. T= (m 1 - m2)g/2; a= g(3/2+ mJ(2m 1) - 2pV/m1 ].
M.15.70.4. Principiul al doilea al dinamicii aplicat pentru caderea ,1, respec-
tiv, urcarea corpului in apa con duce la ecua,ile F• + F, • mg= ma, F• • F, -
mg= ma'. Se scrie ecua,a Galilei pentru caderea prin aer, caderea, prin apa, ~

urcarea prin apa fi urcarea in aer. DIO: aceste patru ecua~I se ob~n rela~ile
ax= gH ,1 a'x= gh. Din ecua,a de mh;care la caderea în aer se ob~ne timpul
t 1 de cadere prin aer t 1 = (2H/g) 112• Oin ecuafa vltezei scrisi pentru celelalte
trei por,uni de drum se ob~n timpli corespunzatori. Prin adunare se ob,ne
 ,,

270
apol expresia duratei totale -r. Se substltuie expresiile accelera~ilor: a= gH/x,
a'= gh/x. Se ob~ne in final expresia adîncimii
x= [-r.g 112 - (2H) 112 - (2h) 112)/((2/H) 112 + (2/h) 112 ).
F,= mg.[(H - h}/(2x)]; F.= mg.[1 + (H+ h)/(2x)]; Ec1 = mgH; Ec2= mgh.

*****

M.16.02.2. v= ±2nv(A2.-x02) 112 ; FM= (2nv) 2 mA; E= (1/2)(2nv) 2 mA2 •

M.16.03.2. œ= [F/(mx)] 112 ; T= 2n/œ; v= œ/(2n); n= 1/f2 -1.
M.16.04.2. k= F/~0 ; v= [1/(27r)].[F/(mx0 )] 112; vM= (FxJm) 112;
x(t)= Xo.sin{[F/(mx0 )] 112.t}.
M.16.05.2. œ= [F 1/(mx 1}] 112 ;- x(t)= x1.cos(œt); E= F1x 1/2.
M.16.06.2. x(t)= x0 .cos[(k/m) 112.t]; vM= x0 .(k/m) 112•
M.16.07.2. T= 2n(m/k) 112 ; vM= A(k/m) 112 ; aM= A.k/m; x= A/./2.
M.16.08.2. x(t) = (2E/F).sin{[F/(2mE) 112].t}.
M.16.09.2. œ= (1/A).(2E/m) 112 ; x= A/V2; vc (E/m) 112 ; F= 12..E/A.
M.16.10.2. T=2H(m/k) 112; v= 1/T; œ= (k/m) 112 ; tg,p=œ.xJv0 ; A=xJ(sln,p).
M.16.11.2. y(t} = A.sin[(vofA).t]; y1 = y(7T/6); y2 = y(t2), unde t 2 este determl-
nat de condi~a v(t2 )= vof4, v(t)= v0 .coi[(vofA).t]; T= 27r.A/v0 ; FM= mv//A.
M.16.12.3. L= mg/k; x(t)= L.sin[(k/m) 112 .t]; v(t)= [g.(m/k) 112].cos[(k/m)! 12 .t];
a (t) = - g.sin [ (k/m) 112• t].
M.16.13.3. y(t)= [y,2+ p,2/(mk)J 112.sln((k/m) 112:t]; pM= (p,2+ mky1 2) 112;
E0 = (k/2).[y,2+ p//(mk) -y/); EP= ky//2.
M.~ 6.14.2 .. Y.~ ±A/V2.
M.16.15.3. x(t)= A.sin(Cùt), A= x1 {1 + [(xJx 1) 2 -1]/[1 - (vz!v1) 2]} 112,
Cù= [(v12 - v/)/(x/- x12 )) 112; k= mœ 2 ; x= a/œ 2 ; x'= A/V2.
M.16.17.2. T=2H/o,; v=1/T; vM=Aœ: aM=Aœ2 ; FM=maM;
E0 (t) = (A2o,2 /2).cos2 (œt+ 9'0 ); r= n/(&,).
M.16.18.3. aM= Aœ 2 ; i-1 = [(n+ 1)n-9']/o,; i-2 = [(2n+ 3)(n/2)- ,p]/Cù; E= mo,2A/2.
· M.16.19.2. T,""' T1 [(n+ 1)/n) 112; TP= T1/(n+ 1) 112•.
 .2.l.:I

M.16.20.2. T= (T,2-:t- T/) 112•

M.16.21.2. L= L0 .œ//(a,0 2 - œ2 ) •.
M.16.22.2. T= n(ml/P) 112•
M.16.23.3. A= gT2 /(4.n2); T1 = T.[2(1 ~ c)] 112 ; T2 = T.[3(1 + c)/c) 112•
M.16.24.2. A=a,f(cos,p), tg,p=a/a,: vM=a 1œ/(cos,p); -rm=,p/œ; E=mvM2/2;
FM= ma1œ2/(cos,p).
M.1E;t25.3. T= 2.n/a,; v= 1/T; tmo= V3,~.t._ t 2 n_,= (n/2).[2(3n • 1)+ 1]/6,
t2n= (.n/2).[2(3n • 1) • 1)/~;yEpM= mœ2y 2/2,
a,2y2 + 2µgy-v/- a,2y/-;2µgy 0 = 0, v0 = 0,4 m/s, y0 = 0,2.V3~. -·
M.16.26.3. FM= m(g+ 4n2NT2); AM~ gT2/(4n2); µ= [4.n 2/(gT' 2))A11•
M.16.27.3. A= v0 [(M+ m)/k) 112; µm=. (vJg).[k/(M+ m)] 112; F,=µmmg;
EpM= (M+ m)v//2; aM=µ~g.
M.16.28.3. m= (2/g).ES(tg8 - sin8); EP= (1/2).ESL[1/(cos8) - 1) 2 ;
v= [1/(2.n)J.{2g/[L(tg6- sin8)]} 112•
M.16.30.2. A2 = A,2+ A/+ 2A1~.cos(b.;p);
tg,p= (A1.sin,p 1 + A2 .sin,p2 )/(A1.cos,p 1 + ~.cos,p2 ). ·

M.16.31.2. a=g(sina-µcosa); v=v0 +a-r; A=v(m/k) 112

; v=[1/(2n)J.(k/m) 112•
M.16.32.2.' œ= [k/(2m)] 112 ; v= 2u, u= 1,6.n m/s; E01 = (k/2)(A2 - y,2):
y=A/V2.
M.16.33.3. A= a[f2 + n2 (1 -f2)] 112•
M.16.34.3. A= y0 - mg/k; A'= {A2 + m' 2 v0 2/[k(m+ m')]} 112 ; Q= kA' 2 /2.
M.16.35.2. kx 2 + 2µmgx- mv/= O.
M.16.36.4. Se folosJ,te in mod repetat rela~a E1 - E1= Lfrooaro· Se ob~n rela~ile
k.x,2-µmg.x 1 - (kx/-µmgx0)= 0, k= F/(âl);
k.x/+ µmg.~ - (kx,2+ µmgx1)= O;
k.x3 2 - µmg.x3 - (kx/ - µmgx2 ) = O; ·
k.x/+ µmg.x4 - (kx/+ µmgx3)= O;
k.x5 2 - µmg.x5 - (kx/ - µmgx4 ) = O.
Se calculeazi x, fii se constata ca 2kl><1I > F,. se calculeaza x2 fil se constata
,1
ca 2klx2 1> F,, etc. Se calculeaza x5 se constata ca 2klx5 l < F,. D.eçlx,=-' l(15 •
M.16.37.3. T=2n.{[(1+f)L]/[(1 -f)g]} 112•
272
M.16.39.3. T= 2n.{L/[g(sina+ sinp)]} 112.
M.16.40.3. T1= 2n.[(p/p 1).(h/g)] 1I2 ; k= (p/p/ 12 ,
M.16.41.3. a=g.(m 1 -:m 2)/(m,+m 2); T=m,(g-a); -r=(H/a) 112;
v= [1/(2n)].{k.(g/h).[m 1/(m1+ m2)]} 112•
M.16.42.4. La echilibru G- FA1 - FA2= O. De aicl se ob~ne __________
rela~a x= h.(p ·pa)/(pm • Pa>· Apoi, d= h 1+ (h/2 • x). Atunci
_d= h1+ h[1/2- (p ·pa)/(pm ·p.)].
Presupunem apoi ca se trage u,or corpul pentru a fi
ridicat pe distanta foarte mica y. În acest caz asupra h1 d

corpului se exercita forta

F=phSg • pmSg(x -y) -p.Sg(h • x+ y)= SG(pm • Pa)Y= ky,
. unde s-a folosit condi~a de echilibru scrisi mal sus.
T= 2n.(m/k) 112 = 2n.{ph/[{pm • Pa)g]} 112 •
M.16.43.4. La echilibru mg= FA. De aici gaslm ha
= L.(1 -p/pJ. Dupa se aplica cilindrului un mie lmpuls
vertical fi coboara pe distante f.L, asupra sa ac~oneaza - - - - - - - -
forte F=p 0 Sg.(f.L)=kx, k=p0 Sg, x=f.L, calculat~ cala L v
problema precedenta. Cilindrul va executa deci o mif-
care oscilatorie armonica. t.L
Corpul de mici dimensiuni cade liber de la înal~f!lea .
h. La contactul cu suprafata lichidulul are viteza V= (2gh) 1I2• El este apol
frînat in lichid pe distanta H, O= v2 - 2gH. Ceci gh= aH. Accelera~a de frînare
este a= g.(pJp - 1). Ceci h/(pJp - 1)= H. Corespunzator mi,carea corpului va
fi periodica tara a fi .însa armonica.
T,= 2n.(m/k) ,,2= 2n.({p/po)(L/g)]112, T2= 2[(2L/g)(1 -p/po)]112.[1/(1 - p/po)1,
-r= (V2/1e).(pofp).[1/(pJp. 1)112]; k= (V2/f).(p/po).(pofp -1)112.
M.16.44.3. A= mv/(kM) 112.
M.16.45.3. A= (mg/k).[1 + (2kh)/(mg)] 112•
M.16.46.4. Cînd se agata platanul de ra-~
sort se produce o alungire y a resortuluLJ_ _ _
determinata de condi~a de echilibru Mg=
•
y
di: /. ,m
!1
1

ky. Corpul m, a,ezat UfOr pe platan, ge- [!] ;:f_

nereaza o alungire suplimentara x deter- -----~
minata de rela~a mg= kx. Aceasta pozi~e.
 273

2, deplasata eu distanta x+ y tata de capatul inferior al resortufui nedeformat,

este pozi~a de echilibru in jurul careia se efectueaza oscila~ile de amplitudine _
A ale sistemului platan+ corp. Corpul m ajunge pe platan eu viteza V=
(2gh) 112 • Conservarea impulsului la ciocnirea plastics platan - corp da viteza
sistemului dupa ciocnlre v= [m/(M+ m)].(2gh) 112• Se scrie legea de conserva-
'Te a energiei între starea 1 (eu corpul m ajuns pe platan) fi starea 3:
(M+ m)v 2/2+ (M+ m)g(A+ x)+ ky2/2= k(A+ x+ y) 2/2=
= k(A+ x) 2/2+ k(A+ x)y+ ky2/2.
'!" Notam z= A+ x. Oin rela~ile precedente se ob~ne ecua~a
z2 - 2(mg/k).z - (2m 2 gh)/[k(M+ m)]= O.
De aici gasim A= (mg/k).{1 + (2kh)/[(M+ m)g]} 112•
M.16.47.4. k= F/(AL). Fie L1 fil L2 distanl9le de la sfere la centrul de masa.
Centrul de masa este fn repaus. Se .poate scrie atunci m1 L1 = m2 L2 fi
m1 (L1 + x1)= m2 (L2 + x2 ), unde x1 fi x2 sînt elonga~ile oscila~ilor sferelor în
raport cu sistemul de referinta legat de centrul de. masa. Atunci m1x1 = n:,;c2 •
Dar x1 + x2 = AL èeci x1 = AL.mJ(m 1 + m2 ). T= 2.n.(m 1 x,fF) 112 = 2.n.(m2 xJF) 112•
De aici gasim T=2n.[(m 1mJ(m 1 + m2 ).(AUF)] 112•
M.16.48.4. Oeoarece corpurile sint identice viteza centrului de masa este
vcM= (v01 + v02)/2. Perioada de oscila~e T se calculeaza cala problema prece-
denta dar AUF= 1/k fi deci T= 2.n-.[(m 1m/(m 1 + m2 ).(1/k)] 112• Deoarece · cor-
purile sînt identice in final se ob~ne T= 2Jr.[m/(2k)] 112•
Ecua~a ospila~ilor armonice este x(t)= A.sin(cot+ q,), iar ecua~a vitezei este
v(t) =.Aco.cos(cot+ q,). De aici, pentru primul corp de exemplu, rezulta ca,
la momentul ini~al v01 - vcM= A1.cosq,01 • Oin problema precedenta se fille ca
x1 (0)= AL.m 1/(m 1 + m2 )= A1 .sin(q,01 ), unde s-a folosit fi ecua~a de mi=;care
scrisa mai sus. Oin aceste rela~I. prin ridicare la patrat =;i adunare, se ob~ne
A1 = {(AL) 2/4+ [m(v01 - vcM) 2 /(2k)]} 112 • Dar, sin(q, 01 )= AU(2A 1) fi q, 02 = • q, 01 •
M.16.49.4. Consideram resortul ca fiind format din doua resorturl distincte
care leaga corpurile de centrul de masa. Atunci k 1x1 = k2x2 = k.AL, deoarece
in fiecare sec~une a resortului se exercita aceeafi forts elastica. x 1 + ><z_= AL,
m1 x1 = m;c2 • De aici gasim x, =AL.mJ(m 1 + m2), x2 = AL.m 1/(m 1 + m2), k 1 =
k.(m 1 + m2 )/m 2 , k2 = k.(m 1 + m2}/m 1 • EP, = k~x~ 2/2= [k(AL) 2 /2].mJ(m 1 + mJ.
EP2 = [k(AL) 2/2].m,J(m 1 + m2 ). Punctul O este centrul de masa al slstemulul. ·
v0 = [m 1v1+ m2 (v1 + v,)]/(m 1 + m2 ). E0 = E01 + Ec2 - E00 = m1m2v,2 /[2(m 1 + m2 )].
274
a,= Aœ 2= âL.c,,2, m2CtJ2 k2= k.(m 1+ m2)/m1• Decl a,= kâL.(m 1+ m2)/(m 1m2).
=
M.16.50.4. Legea conservarii impulsului la ciocnirea sferel C de sfera A are
forma mv= - mu+ 2m.vcM' Oeoarece E01 = mv2/2 fi E02 = mu 2/2 de aici gasim
vcM= (E 0,112 + E02 112)/(2m) 112. Legea conservarll energiei la respectiva ciocnire
a sferelor C ,;i A se scrie in forma E01 = E02 + [(2m).vcM2]/2+ kA2/2. Se folose,;-
te aici expresia vitezei centrulul d~ masa. in final se ob~ne
A= {(1/k).[E 01 -2(E01 E02) 112 - 3Ecz]} 112•
M.16.51.2. A= L.{1 - [1 - El(mgl)] 2} 112; CtJ= (g/L) 112; sing,0 = 1.
M.16.52.2. T=n.(V2+ 1).[U(2g)] 112•
M.16.53.3. v0 = (5gl) 112; F= 3mg(1+ cosa); Tm 2n.(Ug) 112; v= 1/T.
M.16.54.3. T= 2n.(L/g) 112; v= 1/T; v1= 2.(gL) 112; v2= (5gl) 112; F= 6mg.
M.16.55.3. m2= m1[(2v1)/(2gh) 112 - 1); U1= v1 - (2gh) 112; E01 = m1u,2/2;
v= [1/(2n)].(g/L) 112.
M.16.56.3. cosaM= 1 - [m/(M+ m)] 2.[v2/(2gl)]; âE 0= (1/2).[Mmv2/(M+ m)];
u= v.m/(M+ m); E0= (M+ m)u 2/2; a(t)= aM.sin[(g/L) 112.t]; sin[(g/L) 112.i'] = 1/2.
M.16.57.3. r= (k1 + k 2) 2/(k 1 k2 ).
M.16.58.3. T1= 2.(A/g) 112; _T2= (.n/2).(R/g) 112.
M.16.59.2. i-= T.h/Rp, T= 24 h•.
M.16.60.3. T= T0.(1 + h/Rp); x= (ggl.n2).[h(2R+ h)]/(R+ h) 2 •
M.16.61.4. Oin ecua~a de oscila~e y(t)=A.sln(CtJt+g,), eu y=8L, Ac:al se
ob~ne 8(t):: a.sin(CtJt+ .n/2), unde s-a folosit ,;i faptul ci sing,= 1 (la t= O).
Transformînd a in radiani fi observînd ca CtJ= (g/L) 112=n se obtine 8(t)=
(.n/36).sin[.n(t+ 1/2)).
Cînd i-= T/4= 1/2: 8(r)= O. Oeci ciocnirea are loc cînd firul pendulului este
vertical. Oin legea de conservare a energiei se calculeaza viteza corpului
pendululul in pozi~a in care firul este ~ertlcal v1:: 2(gl) 112.sin{a/2). Se scrie
legea ciocnlrli plastice a corpurllor fi se afla viteza u a slstemului lmediat
dupa ciocnlre. Scriind din nou legea de conservare a energiei se gase,te
ca 8max= a/2= n/72 (dupa ciocnire). Dupa ciocnire vom avea decl
O(t)= (a/2).sln[CtJ(t - T/4)).
M.16.62.3. T.= 2n.[U(a2+ 92) 112) 112 ; Tb= 2.n.(U(g±a)] 112;
Tc= 2n.{U[(v2/R)2+ 92)112}112.
 275
a
M.16.63.3. i-2= h/(a1i-1) - (i-/2).(1 + a/a2); i-3 = i- 1.a/a2; T1= 2n.[L/(g+ 1)] 112;·
T2= 2n.(L/g)112; Ta::: 2n.(L/(g ~ a2)]112; n= v,i-, + "2i-2+ "ai-a.'. .
M.16.67.2. v= œ/(2n); l= (2nd)/q,; p= E.[q,/(œd)]2; d 1= d.q,1/q,.
M.16.68.2. VM= Aœ; V= (E/p) 112; L= (n/œ).(E/p) 112•
M.16.69.2. T= 2n/œ; v= 1/T; v= (E/p) 112; L= [n/(2œ)].(E/p) 112•
M.16.70.3. y(i-n)=±A/2; EP=mœ 2A2/8; E0 =3EP; Af'=œ.(x 2 -x1)/v1•
M.16.71.3. E0 = (1/2).ma2œ2~cos2œt; EP= (1/2).ma2œ2 .sin 2œt; E= mœ2 a2/2;
v= œ/(2n); v= [œ/(Aq,)].Ax; .t= v/v; E= v 2p;
A= a.{2+ 2:cos(Aq,.xi(Ax) - n/4]} 112 ; tg(Aq,) 1= tg(n/4).
M.16.76.2. A1= A/{2(1 + cos(A9'))]} 112; sinq,1= O; y 1(t) = A 1.sin(2nv(t- x/v)J;
y2(t)= A1.sin[2nv(t - x/v) - Aq,].
M.16.77.2. A2 = A12 + A/+ 2A1A2.cos{(2nv/c).((d2+ x22 ) 112 • x2 ]}.
M.16.78.3. A = (2a2+ 2a 2.cosn) 112 = O; Ap= 2a.sin[(nvd)/c);
0
tgq,p= (sinq, 1+ sinq, 2)/(cosq, 1 + cosq, 2) = - tg[(2nvx)/c).
M.16.79.3. yM= 2A.cos[n(Lz - L1)/.t].sin(2nvt - nd/,t);
yN= 2A.cos(nd/.t).sln[2nvt - n(2L+ d)/.t].
M.16.80.2. T= np.[(2Lvd)/(2n+ 1)] 2.
M.16.81.2. i-n=FJk- ((4mlv2)/(kn 2)].
M.16.82.3. v= (gl.M/m) 112; v= (n/2).(v/L); n'= n/k 112•
M.16.83.3. .t= c/v; Yp(t)= 2a.sin(2nvd/c).cos(2nv(t- L/c)]; xn= n.(,t/2).
M.16.84.3. Yp(t)= 2A.cos(2nd/.t).sin[2n(vt - L/.t)]; cos(2nx/.t)= O;
cos(2nxj.t)= ±1. Analog se trateaza ,1 cazul Il.
M.16.85.3. _vA= v0 .[c/(c+ v)]; v8 = v0 .[c/(c - v)),
M.16.86.3. a= (n -1).(c/(-r2 - ni-1)); S= a(i-/- i-/)/2.

BIBLIOGRAFIE
01. S.P. Strelkov, I.A. El~n fil
I.A. lakovlev
02. C. Maican ,.a.
03. C. Nec,oiu
04. L. Constantlnescu, 1. Ma-
rin fil O. Constantinescu
05. R. Brenneke fi
G. Schuster
06. M. Atanaslu ,, V. Drobota
07. D. Halliday fi R. Resnlck
08. O. Ghe~man ,.a.
09. D. Gheorghlu fi
S. Gheorghiu
10. D.I. Saharov
11. 1. lrodov, 1. Saveliev fi
O. Zamcha
12. 1. Druica - Zeletin fi
A. Popescu
13. M. Gall l?i A. Hristev
277
Culegere de probleme de flzlci generali,
Partea întîi, Ed. Tehnica, Bucure,tl, 1962
Probleme de flzlci pentru llcee, Ed. Didac-
tica fi Pedagogica, Bucurefftl, 1967
Culegere de probleme de flzlci, Ed. Tehni-
ca, Bucurei;ti, 1968
Probleme de flzlci pentru llcee, Ed. Didac-
tlci fi Pedagogica, Bucurefti, 1971
Flzlci. Manual pentru cursul superlor al
llceulul, Ed. Didactici fi Pedagoglci, Bucu-
retti, 1973
Flzlci pentru admlterea in facultate, Ed.
Albatros, Bucurefti, 1974
Flzlci, vol. 1, Ed. Didactica fi Pedagoglca,
Bucureftl, 1975
Probleme de flzlcii pentru llceu, Ed. Seri-
sui Românesc, Craiova, 1975
Probleme de flzlci pentru admltere in in-
vi1imintul auperlor, Ed. Didactica i;i Peda-
gogica, Bucurefti, 1975
Culegere de probleme de flzlci, Ed. Di-
dactica fi Pedagogica, Bucurei;ti, 1976
Recueil de problèmes de physique géné-
rale, Editions MIR, Moscou, 1976
Probleme de mecanlci
examenele de bacalaureat
,1 ,1
acustlci pentru
admltere in
invi1imintul superlor, Ed. Tehnica, Bucu-
rei,ti, 19TT
Probleme date la Ollmpladele •de Flzlci,
Ed. Didactica fi Pedagogica, Bucurefti, 1978
278

14. B. Bukhovtsev_ ,.a. Problema ln Elementary Phyalca, MIR Pub-

lishers, Moscow, 1978
- .
15. A. Sfichl Probleme de llmiti fi extrem tn flzlci, Ed.
Didactica fi Pedagogici, Bucurefti, 1979
1.6. E. Kiss fi V. Kiss Culegere probleme de flzlci pentru exa-
menul de admltere la treapta a li-a,
Soc. ~t. Fizice t;i Chlmlce din ASA, Bucu-
refti, 1979
17. I.G. -~abac ,.a. Probleme de matematlci, flzlci ,1
chimie
date la concursurlle de admltere tn învifi-
mîntul auperlor in anll 1978 - 1979, Ed.
Didactica ,1Pedagogica, Bucuret;ti, 1980
18. T.I. Cretu, D. Anghelescu Probleme de flzlci pentru admlterea ln
fi 1. Viero,anu invi1imîntul uuperlor, Ed. Didactici fi Pe-
dagoglca, Bucuretti, 1980
19. E.- V. Gugul .Teste de flzlci, Ed. Albatros, Bucuretti,
1980
20. A. Hristev, v. Fane· ,1 Flzlci. Manual pentru claaa a IX-a, Ed.
D. Manda Didactlca ,1
Pedagogica, Bucurei,ti, 1981
21. c. Plavitu ,.a. Probleme de mecanlci flzlci ,1
acuatlci,
Ed. Dldactica fi Pedagoglci, Bucurefti, 1981
22~ A. Hristev t; .a. Probleme de flzlci pentru clauele IX - X,
Ed. Dldactica fi Pedagogica, Bucureftl, 1983
23. *** Culegere de probleme de flzlci pentru 11-
ceu, Soc. ~t. Fizice ,;I Chimice dln ASA, Bu-
cureftl, 1983
24. F.W. Sears, M.W. Zemans- Flzlci, Ed. Didactica fi Pedagogica, Bucu-
ky fi H.D. Young rettl, 1983
25. A. Hristev Probleme de flzlci date la examene, Ed.
Tehnica, Bucuretti, 1984
26. 1. Cuculeanu ,.a. Culegere de probleme rezolvate pentru
admlterea in invi1imintul auperlor. Mate•
matlci - Flzlci • Chimie, Ed. ~tiln~fica t;i En-
ciclopedici, Bucurettl, 1984
27. M. Sandu Culegere de probleme de flzlca, Soc. ~t.
Fizice fi Chlmlce din ASA, Bucureftl, 1986
 279
28. G. Cone, Gh. Stanciu t;I Probleme de flzlci pentru llceu, vol. 1, Eçtt
~t. Tudorache Acad. RSR, Bucure,ti, 1986
29. I.Gh. Vfla Probleme de flzlci eu sltua,1 lmpuae pen-
,1
tru bacalaureat admltere in invifimintul
superlor, Ed. Tehnici, Bucuretti, 1987
30. M. Sandu Probleme de Flzlci, Ed. Scrisul Românesc,
Craiova, 1988
31. V. Brinzanescu ,.a. Culegere de probleme rezolvate pentru
admlterea in invifimintul superlor. Mate-
,1
matlci • Flzlci • Chimie, Ed. ~tiin~fica En~
clclopedica, Bucure,u, 1989
32. A. Hristev Probleme de flzlci pentru invilimintul
medlu, Ed. lcar, Bucure,ti, 1991
33. A. Hristev Probleme de flzlci pentru llcee, baca·lau•
reat fi admltere in faculti1f, vol. 1 Meca-
nlca, Ed. Prometeu, Bucuretti, 1991
34. M.- A. Popovicl Culegere de probleme de flzlci. ·Mecanl•
ci, Ed. Sigma, Bucure'1i, 1992
35. A. Hristev ,.a. Probleme de flzlci pentru clasele IX • X,
,1
Ed. Dldactica Pedagogica A.A., Bucureftl,
1992

36. *** Probleme de flzlci rezolvate, Ed. Univer-

sul: Bucure,ti, 1993

•
280

SURSE BIBUOGRAFICE
Noti: in tabelul de mai jas sînt trecute numerele de ordine ale ptoblemelor
din prezenta culegere (fara a mai fi indlcat gradul de dificultate) ,i, alaturat,
separate prlntr-o liniuta, unele surse blbliografice, conform bibliografiei de la
paginile 277+279, din care au fost selectate problemele respective sau in care
se gasesc probleme ldentice sau aproape ldentice. Enumerarea surselor nu
este exhaustiva: din lipsa de spa~u nu au fost lndlcate toate sursele identificate.
1.01-(20),(22),(28) .08-(12) .20-(25) .19-(22)
1.02 • (22) .09 • (20) .21 • (22) .20 • (20)
1.03 • (22) .10 • (18) .22 • (22) .21 • co·11,co9J
1.04•[02) .11-(12),(20) .23•[20) .22-(01),(18]
1.05 • [20] .12 • [12) .24 • (18] .23 • [09)
1.06•[03],[16] .13•(18) .25-[12] .24•(01),(25)
1.07 • (02) .14 • (18), [28] .26 • (25] .25 • [22], [27]
1.08 • (09),(23) .15 • (32),(33] .27 • [09] .26 • [01],[09),(20)
1.09-(09),(23) .16-(16) .28-(12) .27-(09)
1.10 • (09) .17 • (12) .29 • (09),(20),(25) .28 • (18)
1.11-(03),(09),[23) .18-(12) .30-(12) .29-(18)
1.12-(02),(09),(22) .19-(09) .31•(25) .30•[12]
1. 13. (20),(28) .20 • (09) .32 • (20) .31 • (22),(28) ·
1.14-(09),(23] .21 • (18] .33-(22) .32· (09]
1.15 • (20] .22 • (20) .34 • (02),[20),[23) .33 • (09)
1.16- (02) .23 • (12) .35- (12) .34 • [22)
1.17-(02) .24• [02],[20),(23) .36-(02),(20) .35-(01),(22)
1.18-(29) .25•[18),(23) .37•(09) .36-(09),(22)
1.19-(12) .26-(12) .38-(20),(28) .37-(28)
1.20 • (29) .27 • (09) .39 • (02),(09),(25] .38 • (09]
1.21 • (01),(16),(25) .28 • (18),(28) .40 • (02),[20) .39 • [11)
1.22 • [12) .29 • (12) .41 • (18) .40 • (22)
1.23 • (12) .30 • (12) .42 • (02),(20) .41 • (18)
1.24 • (12),(29) .31 • (12) .43 • (09) .42 • (09),(27),(28)
1.25 • [09) .32 • [09) .44 • (09),(23) .43 • (18)
1.26 • (20),(33) .33 • (18) .45 • (09),(18),(23) .44 • (09),(22)
1.27 • [03),(12), .34 • (09) .46 • [09) .45 • (03),(31),[32)
(20),(25)
1.28 • (25) .35 • (03) .47 • (12) .46 • (09)
1.29- (03),(18) .36 • (12) .48-(12). .47 • (12)
1.30- (12) .01 • (25) .49 • (09),(27) .48 • (12)
1.31 • (02) .02 • (12),(20) .01 • (22) .49 • (12)
1.32 • (25),(28),(29) .03 • (20) .02 • (20) .50 • (12)
1.33- (18) .04 • (20),(22) .03 • (22) .51 • (09)
1.34 • (03) .05 • (25) .04 • (22) .52 • (09)
1.35 • (16),(25) .06 • (25) .05 • (09),(18) .53 • (28)
1.36 • (32),(33) .07 • (25) .06 • (25) o .54 • (12),(31),(32)
1.37 • (09) .08 • (18) .07 • (09),(28) .55 • [01),(22)
1.38 • (22),(28) .09 • (20) .08 • (03),(09) .56 • (22)
1.39-(12) .10 • (09),(20),(25) .09 • (22) .01 • (22)
1.40 • (12),(28) .11 • (22) . .10-(12) .02 • (22)
1.41 • (15),(16),(29) .12 • (22) .11 • [09) .03 • [22)
2.01 • (20) .13 • (20) .12-(09),(25) .04 • [20)
2.02 • (20) .14 • (09) .13 • [09) .05 • [25)
2.03 • (20) .15 • (09) .14•[12) .06 • [25)
2.04 • (18) .16 • (02),(09),(23) .15- (32) .07 • [25)
2.05 • (16) .17 • (28) .16 • (09) .08 • (20),(22)
2.06 • (28) .18 • (09),(12),(20) .17 • (25) .09 • (20),(22)
2.07 • (12) .19 • (09) .18 • (12) .10-(12)
 281

5.11 • (20) .01 • (09) ,61 • (12] .06 • (16)

5.12- (09) .02 • (25) .62 • (09),(20),(28] .07 • (09)
5.13 • (09) .03 • (20).(22) .63 • (28) .08 • (20)
5.14- (25] .04- (20) .64 • (33] .09 • (20)
6,15- [25) .os• (09),(20) .65 • (09),(27),(28] .10 • (22)
5.16- [09] .06 • (09) .66 • [25),(32) .11 • (09),[22],[23]
5.17 • [12] .07 • (22) .67 • (27) .12 • (09)
6.18 • (25] .OB• (20),(22) .68 • [09),(22) .13-(09)
5,19- (09] ,09 • (25) • .01 • (09],(12),(20) .14.• [09)
5.20 • (03] .10 • [32) .02 • (09] .15-(09)
5.21 • [25) .11 • (09),[23],[25) .03 • (09],[16) .16 • (09]
5.22 • (12] .12 • (25) .04 • [12] .17 • (22)
5.23 • (20] .13 • (01 ],(09) .os• (12] .18 • RFC nr.4/1983
5.24 • (18),(22] .14 • (09),(22] ,06 • (16),(25] .19 • (25)
5.25- (22] .15- (12) .07 • (20),(22] .20 • (25]
5.26- (25] .16 • (09),(23) .08 • (22),(23] .21 • (28]
5.27- [25] .17- (09) .09 • (20] ,[22) .22 • (28]
5.28- (09) .18- (18),(20),(25) .10 • (22),(32],[33] ,23 • (31),(32]
5.29- (15) .19 • [25) .11 • (22] .24 • (15)
5.30- (22) .20 • (09],[20),(23] .12 • (22),(28] .25 • [28)
5.31 • (20),(22] .21 • (28) .13 • (09],[23] .26 • (09)
5.32- (12] .22 • (25) .14 • (12] .27 • (09)
5.33 • (25),(28) .23 • (25) •15 • (25),(32) .28 • (28)
5.34 • (09),(12] .24 • (09) .16 • (09),(23) .29 • (09)
5.35 • (25),(32) .25 • RFC nr~1/1984 .17 • (09),(23] .30 • (09)
5.36 - (25),(32) .26 • (20) • .18 • (22) .31 • (28)
5.37 • (32] .27 • (22) .19• (11),(22] .32 • [32)
5.38 • [22),(28],[32) .28 • [20),(22) .20 • (22) .33 • [28)
5.39 • (01],(22),(28) .29 • (09),(23) .21 •[12] .34 • (15)
5.40 • [25),(32] .30 • (25) .22 • (28) .35 • [25)
5.41 • (25) .31 • (20) .23 • (15),(28) .36 • [01],[15),(28)
5.42 • (22) .32 • (20) .24 • (09),[23) .37-• (09)
6.43 • [09) .33- (25) .25 • (22) .38 • [22)
5.44 • (09) .34 • (22) .26 • (20),(22],(33] .39 • (22)
5.45 - (28) .35 • (20) .27 • (22) .40 • (25)
5.46 • [20),(27],[32] .36 • (16) .28 • (22) .41 • (22)
5.47 • (25) .37 • (15) .29 • (22) .42 • (09),(22]
5.48 • (03) .38 • [22) ,30 • (09),(23) .43 • (09)
5.49 • (12),(18) .39 • [25),(32) .31 • (12) .44 • (09)
5.50 • (22),(28) .40- (22) .32 • (22) .45 • (09]
5.51 • (22) .41 • (15) .33 • (01),(22) ,01 • (12)
5.52 • (09),(18),(27) .42 • (20),(25) .34 • (09) .02 • [29)
5.53 • (25) .43 • (01),(20) .35 • (22) .03 • (22)
5.54 • (12) .44- (12) .36 • (22),(33] .04 • (12)
5.55 • (11 ],[15),(18) .45 - (09),(23),(25) .37 • (20),[33) .os· (22)
5.56 • (22) .46 • (12) .38 • (32) .06•(11]
5.57 • (22) .47 • (09),(23) .39 • (12),(23],[29) .07 • (33)
5.58 • [03) .48- (28) .40 • (22) .08 • (19)
5.59- (03) .49 • (25) .41 • (10] .09 • (33)
5.60 • (09) .50- (32) .42 • (09),(22],[23) .10 • [22),(33]
5.61 • (25) .51 • (09) .43 • (22),(33) .11 • (22]
5.62- (09) ,52- (18),(22),(23) .44 • (25),(32) .12 • (09]
5.63 • (09) .53 • (09),(23) .45 • (22) ,(33) .13 • (29)
5.64 • (11) .54 • (32) .46 • [11],[22),(33] .14 • (12)
5.65- (01),(22) .55 • (25) .47 • (22) .15'- (22),(33)
5.66- (32) ,56 • (24) .01 • (28) .16 • (22)
5.67 - (32) .57 • [20),(22) .02 • (01),(20),(28) .17 • (25]
5.68-(11),[27] ,58 • (28) .03 • (25) .18- (28)
5.69- [22) .59 • (16),(28) .04 • (20) .19 • [09)
5.70- [27) .60 • (28) .os· (22] .20 • (22),(33]
282
09.21 • [28) ·_ o.52. c2sl,[32J 0.112 • (32) 1.55 • (12)
09.22 • [09) -~.53 • [22) 0.113 • [32) 1.56 • (09)
09.23 • (18) 0.54 • [15) 0.114• (26),(32) 1.57 • [12)
09.24 • (12),(14) 0.56 • (09) 0.116 • (11),(32) 1.58 • [09).(28)
09.25 • (34) 0.56 • (25) 0.116 • (22) 1.59 • (28)
09.26 • (33) · 0.57 • (22) 0.117-(26),(32) 1.60 • (12)
09.27 • [28) 0.58 • (22) 1.01 • (25) 1.61 • (18),[20)
09;28 • (01)'" 0.59 • (32) 1.02 • (16) 1.62 • [09]
09.29 • [12) 0.60 • (22) 1.03 • (12),(15),[28] 1.63 • [20]
10.01 • (25) 0.61 • (09) 1.04 • (32] 1.64 • (32)
10.02 • (25) 0.62 • [09) 1.05 • (25] 1.65 • (12)
10.03 ·_ (22). 0.63 • (25),(32) 1.06 • (09) 1.66 • (25)
10.04 • (25) 0.64 • (25) 1.07 • (31),(32] 1.67 • (31),(32)
10.05 • (25] 0.65 • (25) 1.08 • (09] 1.68 • (20),(31),(32)
10.06 • (25) 0.66 • (09) 1.09 • (09),(31),(32] 1.69 • (09)
10.07 • (25) 0.67 • (22) 1.10-(20) 1.70 • (16).(25)
10.08 • (25) 0.68 • (32) 1.11 • (22).(28] 1.71 • (11),[12)
10.09 • (25) · · 0.69 • (25) 1.12 • (22] 1.72 • (16) .
10.10 • (25),(32) 0.70 • (25) 1.13- (14),(28) 1.73 • (32)
10.11 • (25),(32) 0.71 • (22) 1.14 • (22) 1.74 • (28)
10.12 • [25) 0.72 • (32) 1.15 • (16) 1.75 • (09)
10.13 • (25) 0.73 • (22) 1.16 • (25),(32) 1.76 • (15)
10.14 • (09) 0.74 • [22) 1.17 • (09) 1.77 • (15)
10.15 • (22) 0.75 • [25) 1.18 • [25) 1.78 • [22)'.(25),(32)
10.16 • (25),(32) 0.76 • (28) 1.19 • [12) 1.79 • (25)
10.17 • (25) 0.77 • (16) 1.20 • (09) 1.80 • (22)
10.18 • (26),(32) 0.78 • (28) 1.21 • (09) 1.81 • (22)
10.19 • (25) 0.79 • (01),(28) 1.22 • [12) 2.01 • (09)
10.20- (25) 0.80 • (33) 1.23 • [18) 2.02 • (09)
10.21 • (28) 0.81 • (32) 1.24 • [09),(20) 2.03 • (09)
10.22 • [22) 0.82 • (32) 1.25 • (25) 2.04 • (12)
10.23 • (25) 0.83 • (12) 1.26 • (32) 2.05 • (22)
10.24 • (25) 0.84 • (25) 1.27 • (25) 2.06 • (09)
10.25 • (22) 0.85 • (25) 1.28·• [17J,[25J 2.07 • (25)
10.26 • [22) 0.86 • (09),(22) 1.29 • (31),(32) 2.08 • (12)
10.27 • [25) 0.87 • (25) 1.30 • (09) 2.09 • (12)
10.28 • [25) 0.88 • (31),(32) 1.31 • (09) 2.10 • (09),(22)
10.29 • (22) 0.89 • (22) 1.32 • (22) 2.11 • (22)
10.30 • (12) 0.90 • (29) 1.33 • (09) 2.12 • (12)
10.31 • (25) 0.91 • (221 1.34 • (31),[32] 2.13 • (22) .
10.32 • (25) 0.92 • (22)',. 1.35 • [09) 2.14 • (22),(27),[28)
10.33 • (25) 0.93 • (15)\: 1.36 • [22) 2.16 • (09)
10.34 • (22) 0.94 • (32) 1.37 • (22) 2.16 • (12]
10.35 • [22) 0.95 • (22) 1.38 • (32] 2.17 • (12)
10.36 • (22) 0.96- (12) 1.39- (09) 2.18 • [27)
10.37 • (22) 0.97 • (22) 1.40 • (12] 2.19 • [12]
10.38 • [22) 0.98 • (22) 1.41 • (09) 2.20 • (12]
10.39 • [22) 0.99 • (12),(22) 1.42 • (22) 2.21 • (27]
10.40 • (25) 0.100 • (22) 1.43 • (22] 2.22 • (22)
10.41 • (25),(32) 0.101 • (09) 1.44 • (25] 2.23 • (22)
10.42 • (25) 0.102 • (22) 1.45 • (27] 2.24 • (12),(22)
10.43 • (25) 0.103 • [22) 1.46 • (25) 2.25 • (25)
10.44 • (22) 0.104 • [22) 1.47 • (25],[32) 2.26 • (20)
10.45 • (25) 0.105 • (12) 1.48 • (32) 2.27 • (12)
10.46 • (25),(32) 0.106 • [28) 1.49 • (12] 2.28 • [22)
10.47 • (22) 0.107 • (25) 1.50 • (12) 2.29 • (12),[20)
10.48 • (25),(32) 0.108 • (32) 1.51 • [09) 2.30 • (12)
10.49 • (32) 0.109 • [22) 1.52 • (20) 2.31 • [33)
10.50 • [25) 0.110• (09) 1.53 • (09) 2.32 • [12)
· 10.51 • [25) 0.111 • (22) 1.54 • (09) 2.33 • (12),(15)
 283
12.34- (12) 3.14 • (09) 4.30 • (09] 5.45- (22)
12.35 • [09),(22) 3.16- (25),(32),[33) 4.31 • (11),(28) &.46 • [11]
12.36- (20) 3.16 • [20) 4.32- (12) 5.47• [11J;(20),[22]
12.37- [09),(28) 3.17 • (15),(33) 4.33 • (12) 5.48 • (28]. . . ..
12.38 • (28) 3.18~[12] 4.34 • (12] 5.49 • [11),(23) . .
12.39 • [28) · 3.19 • (12) 4.35 • (32] 5.51 • (22),(28) ....
12.40 • [25) 3.20 • (11),(28) 4.36- (28) 5.52 • (11).
12.41 • (25) 3.21 • • 4.37- (28) 5,53 • (23)
12.42- (20) 3.22 • (20) 4.38- (28) 5.54 • [11),(20],[28].
12.43- [22) 3.23 • (12) 4.39 ~ (12) 5,55 • [22] ·
12.44 • (22) 3.24 • (11] 4.40 • (12),(28) 5.56 • (31h[32] ·
12.45- (22) 3.25 • [16),(28) 4.41 • (28] 5.57 • (22)
12.46 • [25) , 3.26 • (28) 4,42 • (21),(28) 5.58 • (11),(15),(23]
12.47 • [22) 3.27 • (12) 4.43 • (28) 5.59 • (22),(28)
12.48 • (22) • 3.28 • (25) 4.44 • (09] 5,60 • (09),(22]
12.49 • (09) 3.29 • (11),(28) 4.45 • (25),(32) 5.61 • (11),(20]
12.50 • (20),(24) 3.30 • (33] 5.01 • (12) 5.62 • (32]
12.51 • (22) 3;31 • (16) s.02- 1201 5.63 • (11)
12.52- (28) 3.32 • (25) . 6.03 • (12) 5.64 • (15]
12.53 • (28) 3.33- (31) 5.04 • (20) 5,65- (01],[16J.
12.54 • (28] 3.34 • (31),(32] 5.05 • (28) 5.66 • (28]
12.55 • (28) 3.35 • (12) 5.06 • (20) 5.67 • (32]
12.56 • (28) 3.36 • (12) 5.07 • (28) 5.68 • (20),(22]
12.57 • (22) 3.37 • (2~).(32] 5.,()8 • (09] 5.69 • (31),(32]
12.58- (12) 3.38 • (12) 5 •.o9. (28) 5.70 • (12]
12.59 • (16) 3.39-(11] 5;10 • (09) 6.oi - 12sJ
12.60 • (22) 3.40 • (11) 5.11 • (25) 6.02 • (22)
12.61 • (09) 3.41 • (28) 5.12- (25) . 6.03 • (25)
12.62 • (22) 3.42 • [12) 5.13 • (25] 6.04 • (32)
12.63 • (25) 3.43 • (31) 5,14 • (25) 6.05 • (25]
12.64 • [22) 3.44 • (11),(22) 5.15- (20) 6.06 • (25]
12.65 • [22),(28) 4.01 • (28) 5.16- (25) 6.07 • (25)
12.66 • [22) 4.02- (28) 5.17 • (12) 6.08- (25]
12.67 • [12) 4.03 • (11) 5.18- (22) 6.09 • [31),(32)
12.68 • (12) 4.04 • (11] 5.19- (25],(31],[32] 6.10 • (25),(32]
12.69 • (25),(32) 4.05 • (09),(11) 5.20 • (22) · 6.11 • (18]
12.70 • [22) 4.06 • (21) 5.21 • (25) 6.12 • (25]
12.71 • • 4.07 • (11] 5.22- (22) 6,13 • (25]
12.72 • (20) 4.08 • (21) 5.23 • (20),(31],[32) 6.14 • (22),(25]
12.73 • (12) 4.09 • (20),(21) 5.24- [09) 6.15- (25),(32]
12.74 • (12) 4.10-(21] 6.25 • [31),(32] 6r16 • (25]
12.75•(12] 4.11 • (11),(12),[21] 5.26 • [09) 6.17 • (18],[22],(31)
12.76 • (09),(12),(22) 4.12 • (21] 5.27 • (25) 6.18 • (25]
12.77- [14) 4.13 • (12),(21],[28] 5.28 • [25],[32) 6,19 • (12]
12.78 • [14) 4'.14 • [11) 5.29 • (09) 6.20 • (25)
12.79 • [27),(28) 4.15- (11) 5.30 • [12),(22) 6.21 • (22]
12.80 • (22),(27) 4.16 • (11] 5.31 • (20) 6.22 • (01)
13.01 • (01) 4.17- [28) 5.32 • (22) 6.23 • (25]
13.02- [01) 4.18 • (12) 5.33 • (09) 6.24 • (12),(25)
13.03 • (16) 4.19-(11),(28) 5.34 • (28) 6.25 • (31),(32)
13.04 • (16) 4.20 • (21),(28) 5.35 • (22) 6.26 • (31),(32)
13.05 • [01),(25),(32) 4.21 • (21) 5.36 • (28) .J.27. [12],(25),(321
13.06- (22) 4.22 • (11) 5.37 • (28) _,,.-a~' 6,28 • (25),(32)
13.07- (16) 4.23 • (21) 5.38- (12) 6,29;. [18)
13.08- (22) 4.24 • (20) ' 5.39 • (12] 6.30 1• (18),(22)
13.09 • (01) 4.25 • (28) 5.40- (09] 6.31 • (25],[32]
13.10 • (32) 4.26 • (21],[28) 5.41 • (20) 6.32 • (12]
13.11 • (11),(22] 4.27 • [11],[20),(21) 5.42 • [23] 6.33 • (12]
13.12 • (20),(28] 4.28 • (20),(21),[28) 5.43- (20) 6.34 • (31),(32)
13.13• (12] 4.29 • (21),(28) 5.44 • (22) 6.35 • [12),(18]
284
16.36- (09) 6.49 • (32) 6.62 • (20) 6.75 • (12),(18U20)
16.37- (25) 6.50 • (1.8) 8.63 • (25),(32) 6.76- [25) •
16.38- (12) 6.51 • (25) 6.64 • (25) 6.77 • (12),(22)
16.39- (25) 6.52 • (27) 6.65 • (1t;S],[22] 6.78- (12)
16.40 • (09),(22) 6.53 • (25) 6.66 • (12),(28) 6.79 • (18),(22),(28)
16.41 • (31).(32) 6.54 • (25) 6.67- (28) 6.80 • (28)
16.42 • (25) 6.55 • (25),(32) 6.68 • (28) 6.81 • (25)
16.43- (25) 6.56 • (25) 6.69 • (25) 6.82- (12)
16.44- (20) 6.57 • (25) 6.70 • (25),(32) 6.83 • (12),(22]
16.45 • (20),(25) 6.58 • (09),(22) 6.71 • (25) 8.84 • [18),(28)
16.46 • (18),(25) 6.59 • (20) 6.72 • (09) 8.85- (12)
16.47- (09),(28) 6.60 • (28) 6.73 • (12),(22) 6.86 • (12)
18.48 • (25) 6.61 • (25) 6.74 • (12),(22)

'Î'iparul executat la Tipografia FED

Calea Rahovei nr. 147
Fax/fel. 623.93.22