Cuprins

Întroducere............................................................................................................................................................ 1
Paratrăsnetul......................................................................................................................................................... 2
Functionarea.......................................................................................................................................................... 3
Componente/elemente a instalației.....................................................................................................................4
Ce poate face si ce nu poate face o instalatie de paratrasnet..............................................................................5
Mituri privind disiparea sau eliminarea fulgerelor.............................................................................5
Bibliografie............................................................................................................................................................. 6
 Întroducere
Încă din cele mai vechi timpuri, înainte ca tehnologia sa domine lumea, omenirea, neînțelegând esența
fenomenelor meteorologice, le-a pus pe seama vrăjitoriei sau furiei zeilor. Însă cum omenirea se află într-o
continuă dezvoltare, pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, a fost găsită și explicația pentru producerea fulgerului.
Fulgerul este un arc electric luminos rezultat în urma unui proces de descărcare electrică între nori,
cauzat de o diferență de potențial electrostatic. Acest fenomen meteorologic are loc în natură între nori
încărcați cu sarcini electrice diferite.
Deși fulgerele sunt diferite de trăsnete în care se creează o legătură intensivă electric între nor și pământ,
toate descărcările electrice sunt la fel și anume un canal ionizat prin care se descarcă o cantitate mai mare sau
mai mică de electricitate.
Diferența dintre fulgere și trăsnete este că acestea au loc în interiorul unui singur nor de furtuna sau între doi
sau mai mulți nori, pe când trăsnetul are legătură directă cu pământul și este responsabil de moartea anuală a
multor oameni. Privind aceste diferențieri, putem specifica 4 tipuri de fulger, și anume:

 Fulger în interiorul unui singur nor de furtună

Acest fulger este cel mai comun tip de descărcare, cel în interiorul unui singur nor de furtună, care sare
între diferite regiuni încărcate din nor. Fie toate părțile canalului fie doar o parte din acestea pot fi ascunse în
interiorul norului și pot sau nu pot fi vizibile pentru observatorul de pe pământ.

 Fulger între doi sau mai mulți nori

Acest tip de fulger are loc între doi sau mai mulți nori de furtună complet separați, fiind un eveniment
relativ rar. Poate avea loc la orice altitudine de formare a fulgerelor în interiorul norului, dacă condițiile
necesare sunt prezente.

 Fulger ‘anvil crawler‘

Deși numele este ciudat, acest tip de descărcări se potrivesc perfect numelui. Sunt orizontale, asemenea
unui copac, care au loc în interiorul unui nor și a cărei propagare poate fi văzută cu ochiul uman. În alte
cuvinte, mișcarea acestor fulgere pe cer este suficient de înceată încât un observator de pe pământ sau o
cameră cu o viteză normală îi poate capta mișcarea pe cer.
Acest tip de fulger deseori acoperă distanțe foarte mari, rezultând într-o vastă și spectaculoasă imagine
produsă pe cer. Fiind fulgere de altitudine foarte mare, tunetul produs de acestea poate fi auzit de
observatorul de pe pământ de cele mai multe ori ca un sunet calm, nu puternic și asurzitor ca în cazul unui
trăsnet între nor și pământ.

1
 Paratrăsnetul
 este o instalație de protecție a construcțiilor și a instalațiilor împotriva efectelor produse de loviturile
directe de trăsnet. Curentul se scurge din paratrăsnet în pământ. Se mai numește paratoner sau
parafulger. Benjamin Franklin a fost primul care a intuit și a pus fulgerul și trăsnetul pe seama
electricității.
În anul 1749, a publicat două studii referitoare la aceste fenomene ale naturii propunându-și să încerce o
captare a electricității adunate în nori în timpul furtunilor.
Ideea de a atrage fulgerul printr-un stâlp de metal, ascuțit la vârf și de a-l descărca în pământ printr-o sârmă a
părut deosebit de simplă. Primul paratrăsnet a fost construit și așezat pe casa lui din Philadelphia. Primită mai
întâi cu rezervă, această invenție s-a răspândit apoi în toată lumea alungând spaima oamenilor față de aceste
fenomene ale naturii. În Europa s-a răspândit ideea datorită lui Prokop Diviš în 1754.
Paratrăsnetele sunt utilizate atât pentru protecția construcțiilor civile sau industriale, cât și pentru
protejarea unor spații deschise. Acestea sunt fabricate din materiale de înalta calitate (inox), rezistente la
coroziune, având o durata de viață extrem de mare.

Protectie la trasnet este obligatorie pentru:

 teatre, cinematografe, sali de concert si de intruniri, circuri, sali de sport-care au o capacitate mai mare
de 400 de locuri
 cladiri bloc pentru spitale cu o capacitate de mai mult de 75 de locuri
 hoteluri, camine, cazarmi care au mai mult de 400 de paturi
 constructii pentru invatamant: universitati, scoli gradinite si crese care au mai mult de 10 sali de clasa si
joc.
 restaurante si magazine cu o suprafata desfasurata mai mare de 1000 de metri patrati
 cladiri pentru calatori, in care se pot afla la perioada de varf, mai mult de 300 de calatori

Pentru a creste gradul de protejare a imobilelor pe timpul furtunilor și al descarcarilor electrice, Normele
de protectia muncii au impus instalarea de paratrasnete.
Paratrasnetul si rolul sau important in protectia muncii au dus catre reglementarea acestor norme de
siguranta.
Paratrăsnetele sunt de 3 tipuri:

 paratrăsnet clasic
 paratrăsnet cu dispozitiv de amorsare (PDA)
 mixte, care se compun din elemente clasice și paratrasnete PDA
Cele mai folosite sunt cele tip PDA, acestea fiind mai eficiente, mai ușor de instalat, mai ieftine și mai estetice.
2
 Functionarea
Formarea unui paratrăsnet are loc că urmare a creșterii câmpului electric peste o valoare critică.
Această energie naturală este acumulată de dispozitivul de amorsare al partrasnetului, care astfel rămâne în
situație de pre-control.

Pe măsură ce descărcarea se apropie, are loc o creștere bruscă și intensă de câmp electric, ceea ce
generează o zona de risc de impact. Dacă această zona se găsește în zona de protecție a paratrasnetelui,
variația bruscă a câmpului electric declanșează simultan sistemul de control al paratrasnetului care,
sincronizat cu apropierea fulgerului, furnizează o cale de descărcare sigură și controlată spre pământ.
Un criteriu foarte important de care ținem cont când alegem tipul de PDA este avansul de amorsare ΔT
(exemplu: 15μs, 30μs, 45μs, 60μs).
Vârful unui paratrăsnet trebuie să fie cu cel puțin 2m-3m deasupra zonei ce trebuie protejate (inclusiv
obiectele instalate pe acoperiș: coșuri de fum, antene, etc.). Înălțimea de 2m este cea minimă și poate asigura
o rază minimă de protecție . În funcție de înălțimea relativă a paratrasnetului față de obiectele de pe acoperiș,
acesta poate avea raze de protecție diferite. Se poate întâmpla să fie nevoie de două sau mai multe
paratrasnete.
Fiecare paratrăsnet PDA este legat la pământ prin cel puțin două coborâri (conductoare), dintre care
una ar putea fi naturală. Coborârile sunt instalate de regulă pe partea exterioară a structurii protejate. La 2m
înălțime deasupra solului, conductorul de coborâre este întrerupt, legătură electrică la priza de pământ fiind
realizată cu o piesă de separație de alamă.
3
 Componente/elemente a instalației
Un sistem de protectie la trasnet este compus din trei componente principale:

 Tijele de captare - mici proeminente verticale destinate sa actioneze ca "terminal" pentru descarcarea
fulgerului. Tijele pot fi gasite in diferite forme, marimi si modele. Cele mai multe au un varf ascutit sau
o sfera neteda, lucioasa. Funtionalitatea diferitelor tipuri de tije de captare a paratrasnetelor si chiar
necesitatea acestora, sunt subiecte ale multor dezbateri mai mult sau mai putin stiintifice.
 Conductoarele de coborare – sunt conductoare care transporta curentul de trasnet primit de tijele de
captare catre pamant. Conductoarele de coborare sunt pozate, plecand de la tijele de captare de pe
acoperis, pe marginea acoperisului, apoi in jos pe unul sau mai multe colturi ale cladirii catre priza de
pamant.
 Priza de pamant – este formata din electrozi lungi ingropati adanc in pamant in jurul structurii
protejate. Conductoarele de coborare sunt conectate la aceasta pentru a constitui o cale sigura pentru
o descarcare de trasnet pe structura protejata.

Conductoarele de coborare si priza de pamant sunt cele mai importante componente ale unei instalatii de
paratrasnet, in realizarea obiectivului principal de deviere a curentului de trasnet in conditii de siguranta in
pamant.
Celelalte componente,terminalele orientate vertical de-a lungul marginilor de acoperisuri, nu joaca un
rol foarte important in functionarea sistemului. O instalatie de paratrasnet cablata corect in sensul de
asigurare a unei acoperiri complete, ar functiona in continuare eficient si fara unu sau mai multe terminale de
captare. Asta nu inseamna ca tijele de captare nu trebuie sa mai fie montate.

4
 Ce poate face si ce nu poate face o instalatie de
paratrasnet
Singurul scop al unei instalatii de paratrasnet, este acela de a asigura protectia obiectivului protejat si a
ocupantilor acestuia in cazul in care un fulger ar lovi in mod direct imobilul, prin asigurarea in conditii de
siguranta a unei cai pentru ca acesta sa ajunga in sol.
Contrar miturilor care circula, sistemele de protectie la trasnet:

 Nu atrag fulgerele
 Nu pot risipi sau preveni fulgere prin "drenarea" sarcinilor acumulate in atmosfera
 Nu ofera protectie la supratensiuni si supracurenti pentru aparatura electronica sensibila

Ofera in schimb protectie impotriva incendiilor si a daunelor provocate structurii de explozia provocata de
un fulger la trecerea prin materialele de constructii.
Ceea ce este important de retinut, este ca existenta unei instalatii de paratrasnet nu impiedica astfel de
daune, chiar daca aceasta isi indeplineste obiectivul prin directionarea curentilor foarte mari generati de o
lovitura de trasnet spre pamant, departe de structura.

Mituri privind disiparea sau eliminarea fulgerelor:

Exista anumite dispozitive numite PDA, in jurul carora exista mitul ca acestea percep furtunile si sunt in
masura sa previna o lovitura directa de trasnet pentru imobilul pe care este montat. Aceste dispozitive au
forme extrem variate, dar in principiu sunt compuse dintr-un cadru metalic (catarg) care in varf are un
dispozitiv cu forma de umbrela si care are mai multe ace, perii sau baghete subtiri.

Despre acestea dispozitive, destul de prezente ca sisteme de protectie la trasnet, se spune ca pot
preveni sau chiar reduce loviturile directe de trasnet la imobilele pe care acestea sunt instalate. Aceste
dispozitive folosesc descarcari Corona, pentru a efectua una sau mai multe dintre urmatoarele:
 Sa declanseze scurgerea sarcinii acumulate in atmosfera inainte de a se forma un fulger
 Creaza o zona de protectie deasupra imobilului, deviind loviturile directe de trasnet
Declanseaza initierea de lideri ascendenti prin crearea unui canal de intampinare cu conductivitate ridicata,
reducand astfel sansele unei descarcari directe pe imobilul protejat.
Realitatea practica arata ca aceste dispozitive creeaza intradevar descarcari corona, dar rata de incarcare este
complet nesemnificativa in comparatie cu rata de incarcare energetica generata de o furtuna ce poate avea o
intindere de mii de metri inaltime si zeci de mii de metri in diametru ca zona de actiune.
5
 Bibliografie
1. Brais, Aura: Invenții geniale, inventatori celebri: pentru elevi. Editura CORESI, 2005.

2. Jernegan, M.W. (1928). „Zmeul electric” și paratrăsnetul lui Benjamin Franklin”. New England Quarterly. New
England Quarterly. 1 (2): 180–196. doi:10.2307/359764. JSTOR 359764.

3. Z. A. Hartono & I. Robiah, Concepții greșite despre fulger și relația sa cu erorile de proiectare a terminalelor
aeriene Arhivat 24 noiembrie 2010, la Wayback Machine

4. Colectia Instalatii electrice (volumul 4) 2006.