MEDICINA INTERNA §I NURSING SPECIFIC (MI-1) CURS 1 - Procesul de nursing la pacientii cu afectiuni hematologice Definitie = Sangele este un jesut lichid care circula in interiorul sistemului cardiovascular, impreund cu limfa si lichidul intercelular, singele constituie mediul intern al organismului. Reprezint 6-8% din greutatea corporala si este format din doua sectoare: unul circulant gi altul de formare a celulelor. © Sectorul circulant este format din elementele figurate (celule funcfionale mature), si mediu lichid unde ele circuld - plasma sanguing. Elementele figurate ale singelui reprezint& 45% din volumul sanguin gi sunt: ~ globulele rosii (hematii sau eritrocite) = care au rolul de a transporta oxigenul catre fesuturi si CO2 catre organele excretoare; de asemenea, menfin echilibrul acido-bazic. Numarul lor variaza intre 4,5 — 5 milioane/mm’ = globulele albe (leucocitele) = au rol in apararea organismului de infectii, numarul lor find de 5.000 - 8.000/ mm? ~ plachetele sanguine (trombocitele) 150.000 ~ 450.000/ mm? Plasma sanguind Proteinelor plasmatice le revin urmatoarele roluri: = Albuminele au rol de transport al unor substanfe minerale (Cu, Ca, Fe), hormoni, pigmenti biliar, precum si rol in presiunea coloid-osmotica a sangelui = Globulinele au rol in transportul substantelor prin sdnge, in coagularea acestuia. O anumit& clasi a gamaglobulinelor, numité clasa imunoglobulinelor, reprezinté suportul chimic al anticorpilor. = Fibrinogenul are rol in coagularea séngelui Plasma confine proteine cu roluri specifice in reglarea functiilor (hematopoieza, reglarea tensiunii arteriale, apirarea antiinfectioasd etc.) ‘ Sectorul de formare a celulelor este reprezentat de organelle hematopoetice: - miduva osoasi, care formeazii granulocite, trombocite, eritrocite ~ ganglionii limfatici ~ splina ~ formatiui intervin in procesul de hemostaz4, numarul lor find de limfoide (amigdalele) + Functiile singelui 1. Funcfia respiratorie - singele transport 02 de la plimani la tesuturi si CO2 de la fesuturi a pliman 2. Funcfia nutritiva - singele transport substantele nutritive din alimente de la intestin la diferite jesuturi. 3. Functia secretorie - sangele transport metaboliti (uree, acid uric, acid lactic, amoniac) spre organele de excretie: rinichi, piele, tract digestiv, de unde sunt eliminagi in. mediul inconjurator. 4. Functia de termoreglare ~singele transport caldura de la organele interne spre suprafata corpului, de unde se transmite in mediul inconjurdtor. 5. Functia de menfinere a homeostaziei hidro-electrolitice, acido-bazice, metabolice si alimentare. 6. Functia de aparare a séngelui - functionarea normal& a organismului este in permanent figurata de patrunderea din exterior a unor "agresori biologici" (agenti patogeni, celule straine in cazul grefelor si al transplantelor, proteine straine etc), numigi generic si factori antigenici impotriva acestora organismul se opune prin mijloacele sale de aparare specifice si nespecifice.aj - alaturi de sistemul nery nn ismului - 21 ole VOR, oo oe fii organism jsmului, asigurand nu nu; ‘lor si asigurarea unit urile organis! , maj ene nto tale de legatura directs inte see ‘e), dar si funchionarea coordonar transportul unor substante reglatoare (hormont, resi adaptarea $A permanent la conditiile acestora. Astfel, se asigura unitatea organismului $! ; n complex de mecanisme schimbitoare ale mediului. ii, ne 8. Functia hemostatica - in cazul unor hemoragil, n mecanism care permite (vasoconstrictie), de oprire a singerarii, care constituie hemosta7a. - oprirea hemoragiei in cazul lezarii vaselor. Intervin fa trombocitari si plasmatici. ¢ Rolul splinei: = rezervor de singe = rol in metabo lismul fierului (,cimitirul eritrocitelor") rol in metabolismul glucidelor, mineralelor (K, Ca, P) - rol hematopoietic - rol in autoaparare, prin elaborarea de anticorpi. se declanseaz UI Hemostaza: este UF ctori vasculari EVALUAREA MOREFO-FUNCTIONALA. ASANGELUI $I A ORGANELOR HEMATOFORMATOARE I. Examene de laborator > Examenul sangelui Examene hematologice: 1. Hemoleucograma (HGL), Hematocrit (Ht): se recolteaza, prin punctie venoasa, 2-3ml de sfnge, pe anticoagulant EDTA. V.N, hematocrit: - birbati: 466% ; femei: 415% . Reticulocite: VN = 10-15%o. Hemoglobin (Hb.): barbati: 15 +2 g/100ml; femei: 13 + 2g/100ml. 4200 - 8000/mm’, din care: - polinucleare neutrofile nesegmentate: 0 - 5% (230/mm*) - polinucleare neutrofile segmentate:45 - 70% (4200/mm!) - eozinofile: 1 - 3% (200/mm?) ~ bazofile: 0-1% (40/mm*) - Limfocite: 20 - 40% (2500/mm*) - Monocite: 4 - 8% (300/mm*) Trombocite (plachete): 150 000 - 350 000/mm? Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH): se recolt i i singe pe 0,4 ml citrat de sodiu. az Prin puncte venoas8, 1,6 ml de Timp de coagulare (TC) : este timpul scurs de la rec coagularea picdturii. V.N.: 5 - 8 min, oltare (punere pe lama) pink ta Coagulograma: Timp Howell, Timp Quick, INR, APTT: se recotte : i singe pe 0,5 ml citrat de sodiu. ‘74, prin punctie venoast, 4,5 mi de Celule lupice : sunt niste formajiuni celulare care apar in conditii patolo; Lupus eritematos sistemic (LES), Artrité reumatoida, boala Hashimoto, Bice si se gisese in Nefropatia lupica.| Examene biochimice Se recolteaza, prin punctie venoasi, 5 — 10 ml de singe cu/far& anticoagulant: pH sangvin , uree, acid uric, creatinind, glicemie, colesterol, bilirubind, fier, ionograma sanguin’, magneziu, proteine totale, electroforeza, TGO, TGP, ete. Reacfii serologice sau imunologice Mod de recoltare: - Sml de snge prin p.v. in eprubete sterile fara anticoagulant; dimineaja pe nemancate: Dozare imunoglobuline ( IgA, IgM, IgG); Ac anti HCV, Ag HBs, etc. Examene bacteriologice Hemocultura: se recolteaz& singele in puseu febril sau frison si se instimanfeaz§ pe medii de cultura, Pentru un diagnostic etiologic cert este necesari realizarea unor hemoculturi prin recoltare de doud-trei ori, la interval de o jumatate de ora. > Examenul materiilor fecale ~ Examenu! parazitologic — vezi recoltare anul I de studiu ~Reactia Adler: reprezint’ metoda prin care se permite punerea in evidenti a prezenfei singelui in materiile fecale = hemoragiile oculte in scaun; se face pentru screeningul singerarilor digestive (ulcer gastric sau duodenal, polipi intestinali, rectocolita ulcero- hemoragic’, neoplasm, hemoroizi interni) care nu sunt vizibile cu ochiul liber in bolul fecal. Recomandati: + scaunul emis si nu fie contaminat cu singe provenit din hemoroizi sangerdnzi sau sfnge menstrual; * inainte de prelevarea probei se va fine un regim de 3 zile medicamente cu fier, legume verzi + testul se poate repeta de 2-3 ori la un interval de 2-3 zile, menfindnd regimul alimentar + se vor preleva 10 g materii fecale intr-un coprorecoltor curat si uscat; + se eticheteaza recipientul precizénd nume, prenume si se transport la laborator; fri came, peste, Testul Rampel-Leede — sau testul garoului, cerceteazA fragilitatea capilara prin aplicarea ‘mangetei tensiometrului la nivelul brafului si realizarea unei presiuni in mangeta de 100 mm Hg timp de 10 minute. in mod normal, pe o suprafafé circulara cu diametrul de 5 cm, apar cel mult 10 petesii. Daca petesiile apar mai devreme sau in numar mai mare, inseamn& c& rezistenja vasculard este scazuta. Aceasta se intdlneste in trombocitopenii, purpura alergica, avitaminoza C, septicemia, etc. Explorarea miduvei hematogene Extragerea miduvei se face prin punctie osoasd pentru examenul hematologic numit medulogramd, Punetia se poate executa: stern, spina iliac’, creasta iliac8, calcaneu, maleole i Punctia sternal Definitie: Punetia sternal reprezint& crearea unei comunic&ri intre mediul extern si zona spongioasé a sternului, strabatand stratul stu cortical, prin intermediul unui ac special. Scop: - explorator - recoltarea miduvei pentru examinare, in vederea stabilirii structurii, compozitiei sipentru studierea elementelor figurate ale sngelui in diferite faze ale dezvoltari lor. - ferapeutie - recoltarea miduvei de la persoane snatoase in vederea transfuzArii sale la un pacient.A i s. - administrare de medicamente si transfuzie de singe intraoso: Indicazii: boli hematologice | Locul punctiei: manubriul sau corpul sternului. Materiale necesare: ~ materiale pentru protectia patului; - materiale pentru dezinfectie: tinctur& de iod sau betadine; - instrumentar si materiale sterile: ace de punctie Rohr sau Klima, aspirarea fesutului medular), ace si sering’ pentru anestezia | comprese, cmp chirurgical, manusi, pansament, romplast. a alte materiale: sticlé de ceasornic, lame de microscop; anestezice (xilina 1%), ser fiziologic, solufiiperfuzabile (solutiiizotone 15-20 pic&turi/min) si alte-medicamente recomandate in cazul punctiei terapeutice; Pregditirea pacientului: psihicd: - se informeaz’ cu privire la necesitatea punctiei, se incurajeazi pacientul explicdndu-i cd se va inlatura durerea prin anestezie ; se ia consimjaméntul in scris. seringi de 10-20ml (pentru local, pense, tampoane, Sfizica: ~ se controleaza, in preziua punctiei, T.S., T.C. si T.Q (coagulograma) = se aseaz in pozitia adecvata locului de punctie: decubit dorsal cu toracele putin ridicat, pe un plan dur. - se rad pilozitatile, se dezinfecteaz& cu iod locul de puncfie pe o arie mare decat sternul. Tehnica executia : punctia se face de c&tre medic ajutat de una sau doud asistente. Rolul asistentei: - aseazi pacientul in pozitie corespunzatoare; ~ pregiteste locul puncfiei: spilarea regiunii, raderea pilozitatilor, degresare, badijonare cu alcool iodat; ~ serveste medicul cu materialele necesare; - menfine pacientul in pozitie fixé si il supravegheaza. Dupa terminarea punctiei, asistenta dezinfecteaz locul prin badijonare cu betadine, apoi face compresiune cu un tampon steril, aplict comprese sterile pe locul punctiei pe care le fixeaza cu leucoplast. imbrac& apoi pacientul, il aseaz& comod in pat, ii supravegheazA starea general si functiile vitale, pansamentul. Din produsul recoltat asistenta efectueaza frotiuri pe lame de sticla, se eticheteaz& si se trimite la laborator. Accidente : - imediate: punctie alba, fracturi, pneumotorax; ~ tardive: hematoame, infectii ale osului (osteomielit&). Angrijiri dupa puncfie : - repaus la pat cel putin 3 ore, monitorizarea functiilor vitale, administrare de antalgice, supravegherea i aseptizarea pligii. Explorarea ganglionilor limfa Rolul asistentei este de a pregati materialele si bolnavul. 1. Examenul clinic: prin palpare se stabileste localizarea, extinderea, sensibilitatea, aderenfa, forma, mobilitatea.2. Punetia ganglionard: se efectueaz4 pentru diagnosticarea adenopatiilor izolate regionale sau a celor ‘ncadrate in boli de sistem; este efectuatt de medic; - rolul asistentei este de a pregAti bolnavul si materialele, 3. Biopsia ganglionara: recoltarea unui ganglion printr-o mica incizic 4, Limfografia: este examenul radiologic al sistemului limfatic cu ajutorul substanfei de contrast. 5. Limfografia cu izotopi radioactivi: in cazul metastazelor ganglionare, Participarea asistentului medical la efectuarea puncfiei biopsice (inclusiv ganglion limfatic) Punctia biopsicd Definitie: Prin punctie biopsic& se infelege patrunderea cu un ac de punctie special intr-un organ parenchimatos, intr-un fesut, intr-o cavitate natural sau neoformata, tumori, ganglioni pentru recoltarea unui mic fragment. Scopul: - de diagnostic prin examenul histopatologic care stabileste natura unei tumori (benign’ sau malign’). Modalitayi de abordare : punctie ghidata ecografic direct; = punctie ghidat& ecografic prin laparoscopie, gastroscopie, _esofagoscopie, laringoscopie, rectoscopie, colonoscopie, colposcopie. Organe care pot fi punctionate: ficat, tegument, muschi, ganglioni limfat prostati, testicul, rinichi,etc. Medicul chirurg efectueaz’ punctia folosind urmitoarele tehnici de recoltare: ~ punefie biopsie cu ac fin; ~ punefie biopsie prin aspiratie; = biopsie prin mica interventie chirurgical& incizie-excizie; - biopsie prin chiuretaj folosita frecvent in ginecologie. Rolul asistentei: pregitirea materialelor necesare, pregitirea fizic& si psihic& a bolnavului, servirea medicului. Materiale necesare : = sterile - asezate pe un camp steril: - ace de punctie speciale de unica folosinga; - seringi si ace sterile corespunzitoare pentru anestezie local si administrarea unor medicamente recomandate; - tampoane, comprese sterile, minusi sterile, mascd la gura; - solutie dezinfectant’ pentru tegument, alcool iodat 1 - 2% sau solutie Betadind; - eprubete sau recipiente; - nesterile: tavifi renal, msuf4 pentru instrumente, container pentru deseuri cu risc biologic. Pregétirea bolnavului: psihicd: se informeaz’, incurajeazi, se explic& utilitatea, se ia consimfimantul; fizicd: se pregateste locul, se spald cu apa si spun, se dezinfecteaz&, se rad pilozitatile, dup’ ‘caz; - se ageaz pacientul in pozitia necesara. ~ se masoara functiile vitale: puls, TA, Respiratie; = sunt necesare de obicei cel pufin 2 asistente: una aseazi, mentine pacientul in pozitie, supravegheazi faciesul si funcjiile vitale (Pulsul), iar a doua serveste medicul cu instrumentele necesare, cu medicamentele cerute, pistreazA sterilitatea mandrenului de la acul de puncie pan& la terminarea puncfiei, eticheteazd eprubetele cu materialul recoltat gi-l transporti la laborator. Medicul dezinfecteaza si panseaz& steril locul si aplict pansament compresiv. Ingrijirea bolnavului dupa punctie : ~ se aseazi in pozitie comoda si se asigura repausul la pat; ~ se urmaresc functiile vitale: puls, TA, temperatura si se noteaza in FT, i, glanda tiroida,- se calmeaz& durerea cu antalgicele ine ce ~ se previn infeeile prin administrare de antibiotice; |. a arate: = se supravegheaz pansamentul pentru a se depista h i a aged unde este Caz - se instiinfeazi medicul pentru a se lua masurile necesare © Explorarea splinei 1. Punctia splenica - este efectuata de medic ajutat de asistent&s Scop: explorator — examenu! histopatologic Rolul asistentei: - pregitirea materialelor; - pregitirea bolnavul - psihica; - fizicd: pregitirea locului; Lo {in timpul punctiei mentine pozitia bolnavului (decubit dorsal cu capul usor ridicat) si il supravegheaza. 2. Endoscopia splenica ~ se face prin laparoscopie abdominala . 3. Scintigrama splinei ~ este efectuatd la laboratorul de izotopi radioactivi de citre personal specializat; - se injecteaza coloizi radioactivi (Tc) - I.V. gi se inregistreaz scintigrama ; scop: explorator si pentru depistarea metastazelor;, Alte investigagii: Raf. toracic’, Echografie abdominal, Echo. splenica. Evaluarea simptomelor si semnelor clinice....: astenia intens’: sugereazi o leucemie. slibirea exageratd: sugereazi o neoplazie. hemoragia: se intdlneste in Hemofilie si sindromul hemoragie din Leucemie. adenopatii: in boala Hodgkin, leucemii splenomegalia: in boli ale sistemului reticulohistiocitar. (Boala Hodgkin, Leucemie cronica) paloarea: sugereaz o anemie facies vultuos, rosiatic, cianotic (hipercoloratia): in poliglobulie. ragade (fisuri ale comisurii bucale): in anemia feripriva mba _depapilatd, neteda, lucioas8, cu aspect rosu - lacuit (glositt HUNTER) : in anemia pernicioas&, feripriva ecie, par friabil, subti fart luciu, unghii friabile sfirdmicioa concave: in anemie feripriva tegumente de culoare galben&: in icter hemolitic sau anemie hemoliticd, iar in anemia feripriva la tinerele fete tegumentele sunt palide cu tend verzuie sindromul febril: se intalneste in agranulocitoz’ si leucemii acute. METODE DE TRATAMENT fN AFECTIUNILE HEMATOLOGICE, Rolul asistentei este de a administra tratamentul indicat de medic : medicamentos si perfuzabil (transfuzia de sange si plasma, perfuziile,etc.).1 Transfuzia de singe si preparate de sfnge: Indicatii: anemie posthemoragicd, anemii severe (feriprive, megaloblastice, etc), leucemii acute, hemofilie (perfuzie cu plasma si globina antihemofilic’). Il. Exanguinotransfuzia este inlocuirea total sau parfiali a sAngelui din organismul unui pacient. Indicafii: boala hemolitic& a nou-niscutului; Rolul asistentei: - pregitirea bolnavului si a materialelor (aparatul si trusa special pentru exanguinotransfuzie). Ill, Sngerare este 0 metoda indicat’ in policitemii gi se efectueaz cu ac de punctie prin punctionarea venelor de la plic& cotului intr-un recipient gradat; se mentine garoul tot timpul sangerarii, lao sangerare se extrag 200 -250ml singe (nu se depaseste 400ml); dupa sdngerare se desface garoul si se administreazi ser fiziologic 0 cantitate egal cu cea a singelui extras. IV. Transplant de maduva este efectuat de o echipi de medicis © se aplica in leucemii, in boli genetice, anemii aplastice, boli maligne; © este extrem de costisitor; 0 miduva osoasa este recoltati de la donatori compatibili, apoi este tratati. special prin heparinizare si filtrare; © recoltarea si alegerea donatorului este ficutd de cdtre medic; © bolnavului trebuie si i se facd o pregitire speciald (tratament cu imunosupresoare); (0. miduva este introdus& pe cale intravenoasa prin perfuzie; 0 dupa efectuarea transplantului bolnavii trebuie ingrijiji in conditii sterile, sub protectie de antibiotice, supraveghere hematologica timp de 14 - 28 de zile de catre personal specializat (asistente). V. Roentgenterapia: in boala Hodgkin, limfoame, leucemii VI. Tratament chiru plenectomie - in formele grave de anemii hemolitice. VI. Tratamentul medicamentos: 1. Feroterapia (administrarea preparatelor de fier): indicat& in anemia feripriva. Exemple de preparate cu fier: - administrate oral: Glubifer dg, Ferronat suspensie, Ferro-gradumet, etc. - pe cale LM.: - Ferrum Haussman fiole - IM. (Atenjie ! reacjii: durere si necroza la locul inject&rii sau pigmentarea regiunii) se foloseste rar si in cazuri exceptionale, - Fier Polimaltozat - idem. Asistenta va explica reacfiile adverse: - scaunul colorat in negru, dinfi colorati, dureri epigastrice, grea, virsdturi, va atenfiona mamele si respecte doza pentru a nu se produce intoxicafii. 2. Vitaminoterapia. + vitamina C: rol in absorbtia Fe, se administreaza pe cale oral sau parenterala iv,, sau im. * vitamina B12: indicata in anemia Biermer; se administreazi i.m. + vitamina K: indicat in hemoragii; se administreaza i.m., gi iv. (perfuzie) Atengie ! nu se va 2.« tahicardie, dispnee, colaps pand la administra rapid deoarece provoaci congestla fetei, tal accident letal. 7 — + Acid folic: drajeuri, Feretab (in combinatic 3. Corticoterapia: indicata in Jeucemii, mielom. - ge adminis pe cale oralé sau 4. Antibioterapia: - indicat’ in leucemie, agranulocitozA; se raza cu Fe) in unele anemii parenteral. 5. Chimioterapia + Indicatii: ‘coco , imfoame, mielom multiplu, boala Hodgkin, a Definite: Citostaticele sunt medicamente care opresc mitoza celulard, organismului, nu doar pe cele tumorale. ' oa joterapia depinde de tipul, localizarea si sta : ceusiancr difere de scjune, frecvent, citostaticele se administreazi combinat. Schema de administrare o stabileste medicul. Citostaticele se administreaza in cure Ja intervale de timp astfel ca organismul s& se regenereze . Caile de administrare : = sub forma de tablete pe cale oral ; - pe cale parenteralA prin injectiiI.V, injectiiintraarteriala, IM, SC; ~ prin perfuzii IV ; intracavitar prin instilatiiintravezicale, in cavitatea pleurald. Rolul asistentei in administrarea citostaticelor Pregatirea pacientului: ' ~ psihicd ~ este informat despre efectele secundare ale unor citostatice: produc great’, varsituri, usoar& dispnee, pot epuiza bolnavul; inhibi apdrarea organismului producand febra, alopecie temporard, modificari ale mucoaselor, diaree. Se ia consimfmantul bolnavului, ~ fizicd - inaintea de inceperea tratamentului se recolteazd sange pentru examenul hematologice (hematii, trombocite, leucocite, Hb,etc.) : Regimul alimentar al pacientului va fi in functie de starea generala gi de indicatiile ‘medicului privind regimul alimentar. Se administreaz& medicamente antiemetice pentru prevenirea varsiturilor (Metoclopramid, Granisetron). Ingritirea pacientului in timpul chimioterapie Prevenirea infeciiilor + ingrijiri in condigii de perfect& asepsie ; ~ evitarea contactului cu persoane cu viroze sau alte boli contagioase ; evitarea aglomeratilor ~ ingrijrea cavitatii bucale si prevenirea candidozei, stomatite, gingivitei se face prin spilarea dingilor cu peri atraumatice,clitrea guriiintre mese cu ceai de musefel sau apa de ‘urd, badijonarea cu solutie de Stamicin, Ingrijirea organelor genitale si prevenirea infectiilor urinare se face prin toaleta intima ‘emeinicB; ex. bacteriologic din secretile genitale ; urocultura pentru depistarea infectilor. Tulburdrile gastro-intestinale (greata, vom, inapetenta, diareea, durerea) se previn prin: ~ _reechilibrarea hidroelectrolitic& corespunz&toare prin aport de lichide, administrare de antiemetice; + reglarea tranzitului intestinal cu Motilium ; ~ _alimente bogate in vitamine si minerale, evitandu-se legumele bogate in celuloz ; se interzice consumarea bauturilor alcoolice, unele colagenoze. afectind toate celulele diul evolutiv al tumorii. Datoritéanfectite tractului respirator se previn prin: " gimnastic& respiratorie; . - administrare de expectorante; + depistarea germeni nilor patogeni din it ‘ologi Gaterricenee fumatulet gi ‘puta prin ex. bacteriologic ; Riscul de ii is i Riscu de hemoragii se Previne prin controlul periodic al trombocitelor . pipes Gnemie se previne prin controlul periodic al hemogramei. re i inis frags dl -acfii alergice Se intrerupe administrarea citostaticelor si se anunfa medicul. suri de protectie pentru personalul medical Echipamentul este format din halate cu maneci lungi si mansete ~ _minusi de unica folosinsa, impermeabile, care si depaseascd mangetele; - masc& facial’ pentru filtrarea aerosolilor; ~ ochelari de protectie, care protejeazi si fata de o contaminare din lateral. Alte méisuri de protectie : > pregatirea solutiilor perfuzabile se face intr-o sala speciala fard curenti de aer, in spagiu inchis care nu trebuie folosit in alt scop pentru bolnav si personal sanitar; toate materialele necesare trebuie s& fie aduse la locul de lucru ; deseurile contaminate se strang in recipiente speciale ; seringile si aparatele de perfuzii pregitite sunt etichetate pentru a nu se produce confu; {in caz de contaminarea ochilor si pielii neintefionat se va spila bine cu jet de apa ; > halatele se pun separat; Atentie!!! Femeile gravide, cele care aldpteazé si persoanele sub 18 ani nu au voie sd manevreze citostaticele ; de asemenea $i persoanele expuse concomitent la radiafii 6. Anticoagulante: Trombostop - tb, Heparin — fiole - i Fraxiparind, Clexane fiole ( serig preumpluta) -s.c, -, preparate de Hepari In timpul tratamentului se va evalua timpul de coagulare pentru prevenirea accidentelor hemoragice. 7. Antiagregante plachetare: Aspirin’, Aspenter, Thrombo Ass , VitC. 8. Hemostatice: - sistemice - Fibrinogen uman fiole iv., Adrenostazin fiole im., Etamsilat fiole i.v. sau im., vit K; = locale ~ bureti de fibrind (folii Gelaspon), pelicule de fibrin (folii), pudrd de fibrina; pulbere de trombina uscata sterili. 9. Stimulatoare ale eritropoiezei si leucopoiezei: ~ Eprex (Eritropoietina) fiole im. = Leucotxofina fiole im. Regimul alimentar are un rol primordial in tratarea anemiilor. Acesta trebuie si fie hiperproteic, si contina peste 1,5g proteine/kgcorp/zi, bogat in vitamine. NU trebuie s& lipseascd din alimentatia unui anemic carnea, laptele, pestele, ousle, alimente ce contin proteine in cantitate mare. Mesele s8 fie cel putin 3 principale si 2 -3 suplimente/ alimentele sa fie pregatite dietetic.EDUCATIA PENTRU SANATATE Se adreseaz4 viitoarelor mame, copiilor, convalescentilor si V8rst alimentafie corespunzitoare atat varstei cat si stiri fiziologice. Pentru pi feriprive se recomanda : = 0 alimentagie bogaté in proteine (ou, uscate) care contin i fier ; = consumul de vitamina C, care se giseste in citrice, = femeile tinere, in timpul graviditatii si alaptarii, abundent, au nevoie de mai mult fier pentru inlocuirea pierderilor. fier lao femeie este de 3-4 mg, in timp ce laun barbat estedel mgs . = persoanele in varsta sunt sfituite si aiba un regim alimentar complet si variat bogat in vitamind C, Biz, regim de viafa sinatos, cu evitarea sedentarismului si petrecerea timpului in aer liber. Pentru prevenirea anemiei hemolitice a nou-nascutului, la femeile Rh negative cu soi Rh- pozitivi se recomanda: - control periodic al anticorpilor anti-Rh si supraveghere medical’. Pentru prevenirea hemoragiilor Ia pacientii diagnosticaji cu Hemofilie se recomandi : ‘SA se evite microtraumatismele la copii, pentru a preveni hematoamele; de aceea jucariile vor fi din material textil si plastic moale, camera s& fie amenajata cu canapele, prevazute cu saltele, fara alte obiecte de mobilier care ar putea provoca traumatismul nicilor care trebuie s& aib& © revenirea anemiei fructe came, maruntaie, ficat, zarzavaturt verzi, fructe,etc. 1 fetele care au un ciclu menstrual Necesarul zilnic de prin lovire ; = sh poarte o banderola pe care este inscrisi grupa de singe si Rh-ul, cfnd pleaci la joack sila scoala ; = se evita tratamentele pe cale injectabild, extractiile dentare, interventiile chirurgicale. = sf stie si-gi acorde primul ajutor in caz de plagi (pansament compresiv, aplicarea de trombina in plaga) Pacientii cu anemie cronic& vor fi dispensarizati, urmand tratament medicamentos gi va efectua controale periodice Reorientarea profesionala a pacientilor cu boli hematologice. Rolul asistentei in ingrijirea boInavilor cu afectiuni hematologice: - pregitirea instrumentelor necesare pentru efectuarea examenului clinic si ajutarea medicului la efectuarea acestuii - pregatirea materialelor necesare pentru investigatii, pregatirea bolnavilor si ajutarea medicului la efectuarea investigatiilor pe care acesta le efectueaza; - recoltarea produselor biologice si patologice pentru analize de laborator; - supravegherea fuunctiilor vitale ale bolnavilor; ~ supravegherea efectuarii toaletei zilnice a bolnavilor; , ~ administrarea medicamentelor conform indicatiilor medicului, administrarea regimului alimentar,