giannijollys

PEGGY DERN

Secretul
Cristinei

ALCRIS
Romance
 giannijollys

Capitolul 1

Când ma[ina f`cu brusc un salt \ntr-o parte \n scrâ[netul

pneurilor [i al frânelor, se auzi izbitura metalului de marginea
trotuarului. Dar era deja prea târziu.
Sub lumina orbitoare a farurilor, incapabil` s` se mi[te,
\l z`ri pe [oferul bolidului care o lovise; \nconjura capota \n
fug`. Tân`ra fat` \l v`zu aplecându-se asupra ei [i-i sim]i
mâinile pe corp. Apoi b`rbatul vorbi. Crezu c` \n]elege
c`-[i repro[a accidentul. Totu[i, dac` n-ar fi fost atât de
\ndemânatic, lovitura ar fi fost mult mai puternic`. Oricum,
nu fusese vina lui.
Privise \n cealalt` parte a drumului [i cum aceasta era
liber`, pornise pe aceast` strad`, strada principal` din
Paradisul surferilor, care era foarte aglomerat`.
– Sta]i lini[tit`! \i strig` b`rbatul.
|i ap`rea ca o siluet` neclar`. |[i d`du totu[i seama c`
un picior imaculat \ngenunche al`turi de ea, \n praf.
Cuvinte al c`ror sens nu-l \n]elegea, ajungeau cu greu la
mintea sa \nv`luit` \n cea]`.

5
 „Oare de ce vorbe[te atât de greu?“ se gândi \n timp ce
\ncerca s` se ridice [i s` resping` mâinile care o cercetau.
Când \n sfâr[it reu[i s` se mi[te, \l auzi c` murmura cu
o voce plin` de gratitudine:
– Dar este o copil`! Domnul fie l`udat, tr`ie[te!
|[i adâncise privirea \n ochii imen[i ai tinerei fete.
Ace[tia p`reau pierdu]i pe fa]a livid`, aureolat` toat` de
[uvi]e de p`r blond.
Cuvintele ajungeau acum la ea destul de clar pentru a
le \n]elege [i replic` \n grab`:
– Nu sunt o copil` [i m` simt foarte bine.
|ncerc` \nc` o dat` s` \ndep`rteze mâinile care o
cercetau. Gestul de respingere fu atât de violent, \ncât
b`rbatul se d`du imediat \napoi.
|n timp ce f`cea eforturi pentru a se \ndrepta, nu \nceta
s` repete pe un ton care se voia dur [i taios:
– M` simt foarte bine.
Dar vocea \i tremura \nc`. Ajutat` de un bra] solid,
tân`ra fat` se \ntinse lâng` bara de protec]ie a ma[inii
lungi, gri. Privi pe rând b`rbatul [i somptuoasul Jaguar
care o trântise. Durerea o f`cu s` ]ipe când vru s` se ridice
\n picioare.
– Asculta]i, spuse b`rbatul, v` voi duce la un doctor,
numai \n cazul \n care...
Tân`ra fat` not` o ezitare [i avu impresia c` nu voia
s`-[i termine fraza. Dar brusc, relu`...

6
 – Numai \n cazul \n care nu vre]i s` semnala]i
accidentul la poli]ie.
– Nu! exclam` ea atât de brutal, \ncât b`rbatul se
\ntrerupse [i strânse ochii pentru a o observa mai bine.
Tân`ra fat` se \ndrept` cum putu, \ntinzându-[i trupul
pl`pând [i sub]ire. Trebuia s`-[i reg`seasc` siguran]a cu
orice pre].
Primind privirea sa piezi[`, b`rbatul relu`:
– V` g`sesc prea tân`r` pentru a v` plimba singur`
noaptea. Mai ales \n aceast` sta]iune unde se poate
\ntâmpla orice. Ar trebui s` fi]i de mult timp acas`, \n pat.
O privea cu intensitate.
– {i de ce acest refuz categoric?
Vocea \i devenise brusc mult mai ferm`, aproape
autoritar`.
– Dac` nu vre]i s` semnala]i accidentul la poli]ie,
ad`ug`, ar trebui s` v` vad` cel pu]in un doctor. Nu vreau
s` r`mân cu greutatea asta pe umeri.
– V` spun c` m` simt foarte bine, insist` tân`ra fat`. Pute]i
s` pleca]i. Oricum, v` mul]umesc c` a]i oprit [i m-a]i ajutat.
B`rbatul \n]elese c` aceste cuvinte \nsemnau
concedierea, dar nu se mi[c`.
– Permite]i-mi s` v` spun, draga mea copil`, c` nu voi
pleca. Fie v` voi duce la un doctor, fie v` voi duce acas`. A]i
\n]eles? Apropo, unde locui]i? La Surferi sau la „Gold Cast?“
Se opri brusc, cu ochii a]inti]i asupra unei ma[ini
retrase, al c`rui [ofer \i privea curios.

7
 – Ce se \ntâmpl`? \ntreb` acesta din urm` cu
brutalitate. Ave]i necazuri?
Privirea b`rbatului se \ndrept` asupra Jaguarului, apoi
asupra tinerei fete.
Oare \i auzise \ntrebarea? Nu putea fi sigur. Dar ea se
\ntoarse calm` [i exclam`:
– Nu, mul]umesc, totul este \n regul`. Am vrut doar s`
prind o pisicu]` care era gata s` fie strivit`.
Vorbise cu degajare, cu zâmbetul pe buze, dar el o v`zu
\ncordându-se lâng` bara de protec]ie. Cei doi b`rba]i se
m`surar` o clip`, apoi ma[ina se \ndep`rt` \n vâjâitul
motorului.
Penumbra o \mpiedica s` vad` expresia uimit` a
interlocutorului s`u:
– Bine imaginat` povestea dumneavoastr`, remarc`
acesta. Este pentru a-mi dovedi talentele de actri]`, sau
pentru a ascunde adev`rul? Pentru c`, dac` asta este
situa]ia, cu mine nu va merge. V` las la doctor, sau \n fa]a
u[ii dumneavoastr`. Alegerea v` apar]ine, \ncheie pe un
ton care nu admitea nici o replic`.
Când vru s` se \ndep`rteze de ma[in`, tân`ra fat` se
strâmb` de durere, dar cuvintele \i fur` la fel de ferme ca
cele ale b`rbatului:
– Nu locuiesc aici [i v` repet c` m` simt foarte bine. Nu
se pune problema s` merg la un doctor. Vreau s` prind

8
autobuzul pentru Brisbane.
– La ora asta? se mir` el. Dar este aproape ora unu
diminea]a!
|n clipa când se \ntoarse, \i v`zu piciorul. Sco]ând o
exclama]ie, o trase sub lumina farurilor.
R`nit`, tân`ra fat` sângera abundent. F`r` o vorb`, o
lu` \n bra]e [i o duse pân` la ma[in`, unde o a[ez` cu
aten]ie pe scaunul din fa]`. Apoi se strecur` al`turi.
– Nu insista]i, este \ncuiat`, exclam` când degetele
pasagerei c`utar` pe pip`ite s` deschid` u[a.
Din tonul vocii, aceasta \n]elese c` nu glumea.
– A]i face mai bine s` sta]i lini[tit`, continu` b`rbatul.
Pentru c` nu ave]i domiciliu, v` voi duce la mine. Vom
vedea ce vom face, dup` ce v` voi examina.
Ma[ina puternic` demar` \ncet [i se angaj` pe drumul
na]ional, dep`[ind centrul Paradisului surferilor. Luminile
ora[ului se stingeau una câte una. Vehiculul rul` cu vitez`
pe esplanada care mergea de-a lungul oceanului. Brusc,
zgomotul [i culorile celebrei sta]iuni balneare disp`rur`;
tocmai intraser` \ntr-un parcaj subteran. O centur` de
siguran]` pocni [i cu o u[urin]` foarte sportiv`, b`rbatul se
ridic` din scaunul s`u. Deschise portiera pasagerei [i, cu o
mân` ferm`, vru s-o ajute s` coboare. Dar aceasta \l
respinse cu violen]`.
– Sunt cunoscut aici, [i nu vreau necazuri, \i spuse el,
cu o voce glacial`. Eu sau poli]ia, de acord?

9
 |n timp ce vorbea, \ntinse bra]ul spre un telefon situat
\ntre ascensoare. Cum tân`ra fat` continua s` tac`, se
\ndrept` spre el \n pas sprinten. |l urm`, \mpotriva
voin]ei ei.
B`rbatul folosi una din numeroasele chei din leg`tur`
[i u[ile ascensorului culisar` f`r` zgomot. Se strecurar`
\n`untru [i se l`sar` du[i \n cea mai deplin` lini[te. Ea nu
\ndr`znea s`-l priveasc`. Mocheta groas` care acoperea
podeaua \n`bu[ea cel mai mic sunet. Pe pere]ii lucra]i cu
migal` observ` o oglind` [i un pastel foarte frumos,
reprezentând plaja surferilor, \n plin soare. Ansamblul era
de o mare [i str`lucitoare elegan]`.
Brusc, ascensorul se opri. Tân`ra fat` se afla \n fa]a
unui vestibul cu lumina filtrat`, unde se g`sea o singur`
u[` pe care b`rbatul o deschise gr`bit. F`r` o vorb`, \i f`cu
semn s` treac`. {tia c` trebuie s`-l asculte. Luxul [i
frumuse]ea complet oriental` a salonului \n care p`trunse,
o l`sar` f`r` grai. Dar nu avu r`gazul s` priveasc` mai mult.
B`rbatul \[i l`s` cheile pe o mas` mic` [i-[i arunc`
neglijent haina pe un fotoliu. Apoi se \ntoarse spre ea.
– Bine, declar`, m` numesc Ashley Carlton, dar
dumneata?
Vorbea din nou ciudat, f`r` s` articuleze cu adev`rat.
R`mase t`cut`. El f`cu gestul de a se \ndrepta spre telefon.
– Am uitat, exclam` tân`ra fat`, pro... probabil m-am
lovit la cap când m-a izbit ma[ina.

10
 Uluit, l`s` s`-i scape ceea ce ea b`nui a fi o \njur`tur`,
deoarece limba \i era necunoscut`.
– Ascult`, \ncep s` m` satur pân` peste cap, [uier`
printre buzele strânse. O prinse cu violen]` de um`r.
Re]inându-[i un ]ip`t, tân`ra fat` se strâmb` de durere.
– E[ti r`nit`, nu? Nu m` \n[el?
Sim]i c`-[i st`pânea cu greu mânia, dar nu r`spunse.
B`rbatul puse mâna pe telefon cu un gest furios.
– Mai \ntâi \l voi suna pe doctorul meu, apoi la poli]ie,
o anun]`. Am avut o noapte infernal` [i f`r` s` mai am pe
cap [i toat` aceast` poveste.
– V` rog, nu face]i asta, \l implor`.
Degetele b`rbatului se oprir` pe cadran [i o observ`.
Expresia pe care i-o citi \n ochi \l f`cu s` [ov`ie [i \nchise.
– V` rog, nu suna]i doctorul, insist` tân`ra fat`. Sunt
doar pu]in julit`.
Privir` \mpreun` piciorul pe care curgea \nc` sângele.
– Oh, mai ales n-a[ vrea s` v` murd`resc mocheta, se
scuz` ea.
Stupiditatea observa]iei \l f`cu s` zâmbeasc`. Pentru
prima dat`, Ashley ap`ru ca o fiin]` normal`. Apoi, f`r` ca
tân`ra fat` s` poat` reac]iona, o lu` \n bra]e. Aceasta f`cu
un efort puternic pentru a se elibera [i Ashley, privind-o,
\n]elese c` era \nsp`imântat`.
– Te duc doar \n baie. Nu te nelini[ti, nu m` gândesc s`
te seduc.

11
 Cu un zâmbet ironic pe buze, \mpinse o u[` care d`dea
spre un culoar lung.
– Oricum, ar trebui s` fii mai atr`g`toare decât e[ti
acum, ad`ug`.
Cuvintele [fichiuitoare p`reau s` ias` dintr-un co[mar
\n care tân`ra fat` plonjase de ore. Arunc` o privire rapid`
\n oglind` [i constat` dezastrul oftând.
P`rul auriu, de obicei atât de m`t`sos [i str`lucitor, cu
cascada sa de bucle, nu mai era decât ni[te be]i[oare
]epene [i pline de praf. De când p`r`sise plaja, nu-l mai
sp`lase. Pe fa]a de o paloare \nsp`imânt`toare, doar o pat`
de sânge aducea o tent` de culoare. Cu siguran]`, \[i
atinsese obrazul cu mâna \nsângerat`. Cât despre ochii
imen[i \n care se reflecta str`lucirea aurie a chihlimbarului,
erau [i mai mari de team`.
Dar teama fu deja \nlocuit` de mânie. Oare cum putuse
face o remarc` atât de pu]in m`gulitoare? Se \ncord` jignit`
[i-l fulger` cu privirea.
– Vino, spuse Ashley, \]i voi cur`]a rana.
Un zâmbet larg \i lumina chipul bronzat de soare,
dezvelindu-i din]ii foarte albi. Intimidat`, tân`ra fat` \[i
plec` ochii.
– Pot s-o fac [i singur`, murmur`, cu spatele rezemat de
perete.
– Nu fi ridicol`. Scoate-]i sandalele.
Ashley se aplec` pentru a pune mâna pe ele [i reu[i \n

12
ciuda mi[c`rii sale rapide de a se da \napoi.
|n fa]a acestei atitudini, tr`s`turile b`rbatului se
\n`sprir`, iar ochii alba[tri se \ntunecar`. Dar chiar \nainte
de a-[i l`sa mânia s` izbucneasc`, o voce blând`, vorbind
\ntr-o limb` str`in`, \i \ntrerupse.
Tân`ra fat` se \ntoarse atât de energic, \ncât nou-venitul
r`mase nemi[cat. |n acea clip`, Ashley Carlton vorbi. Se
\ncepu o discu]ie. Tân`ra fat` ar fi vrut atât de mult s` fug`.
|i observa tem`toare.
Oare era posibil s`-]i imaginezi doi b`rba]i mai diferi]i?
Ashley, cu p`rul blond pres`rat de [uvi]e aproape albe [i
ochii adânci alba[tri, care puneau \n eviden]` nuan]a
ar`mie a tenului, putea fi suedez, \n timp ce \nso]itorul
s`u, brunet [i scund, era asiatic, f`r` \ndoial` chinez...
Discu]ia dintre ei era foarte animat`. Oare ce-[i puteau
spune? Dac` m`car ar putea \n]elege! Ashley gesticula cu o
sanda \nc` \n mân`. Apoi, brusc, privirea i se \ndrept` spre
cea pe care o avea \nc` \n picior [i, ridicând ochii, \ntârzie
\ndelung asupra siluetei sale. F`r` s` [tie de ce, obrajii
tinerei fete devenir` stacojii.
„Tân`ra noastr` necunoscut` cu siguran]` nu este
s`rac`“, se gândi Ashley. Cump`rase foarte multe haine
feminine \n ultimii zece ani pentru a [ti c` rochia [i
sandalele proveneau de la cele mai bune firme.
|n acea clip`, vorbi chinezul:
– |mi permite]i s` v` examinez rana, domni[oar`? Nu
ave]i de ce s` v` teme]i, am profesat \n ]ara mea. Vocea \i

13
era foarte melodioas` [i vorbea aproape f`r` accent.
Tân`ra fat` se d`du \napoi la perete, cu ochii a]inti]i
asupra acelui b`rbat cu chipul atât de pu]in familiar. Dar
vorbise cu atâta blânde]e, \ncât accept`. Ashley ridic` din
umeri [i p`r`si baia.
– A[eza]i-v` pe acest scaun [i pune]i piciorul pe
genunchiul meu.
|mpinse un scaun pentru ea [i se a[ez` pe marginea
c`zii. Cu foarte mult` aten]ie, cur`]` piciorul murdar.
– Iat`.
|n`l]` capul [i-i zâmbi.
– Nu este nimic, ve]i vedea. Treab` doar de câteva zile.
Nu ve]i avea nici m`car o cicatrice.
Se ridic` [i se \ndrept` spre un dulap de toalet` ticsit cu
sticlu]e [i cutii. Neg`sind ceea ce c`uta, o p`r`si câteva
clipe.
|n timp ce-l a[tepta, tân`ra fat` \[i l`s` privirea s`
r`t`ceasc` \n jur. Ca [i restul apartamentului, baia era
luxoas`. O iluminare indiscret` f`cea s` str`luceasc` p`r]ile
cromate [i pardoseala \n culori discrete. Printr-o u[`
\ntredeschis`, z`ri o camer`.
Dar durerea o aduse la realitate [i \[i plec` ochii asupra
piciorului. Acesta fusese cur`]at perfect [i cu excep]ia
câtorva julituri, \ntr-adev`r, p`rea nu prea distrus. B`rbatul
se \ntoarse [i unse rana cu un unguent brun, al c`rui miros

14
o f`cu s` se strâmbe.
– Nepl`cut, nu-i a[a? observ` chinezul, surprinzându-i
expresia. Dar ve]i vedea, este foarte eficace.
O pans` cu nesfâr[it` blânde]e [i se ridic`.
– Ve]i dormi aici. Domnul Ashley dore[te asta
|[i adun` medicamentele [i p`r`si \nc`perea la fel de
t`cut cum p`rea c` face orice.
Tân`ra fat` p`trunse \n camer` [i dintr-o singur` privire
cuprinse ansamblul decorului care, de data aceasta, era
tipic australian. Un covor verde deschis [i draperii asortate
puneau \n valoare culoarea crem a cuverturii din dantel`
de pe pat. Se duse pân` la u[`, pentru a o \ncuia cu cheia.
Apoi se \ntoarse \n baie [i scotoci printre flacoanele din
dulapul de toalet`. Cuvintele lui Ashley \i r`sunau \nc` \n
minte „ar trebui s` fii mai atr`g`toare“... Evident, nu voia
s` atrag` aten]ia b`rba]ilor, dar avea totu[i datoria de
onoare de a p`rea prezentabil`.
|[i sp`l` rapid p`rul. Când fu uscat, \[i scoase din
po[et` o perie [i \ncepu s`-l coafeze. Cu bretonul care-i
c`dea peste ochii c`prui-aurii [i buclele care-i aureolau
chipul fin, sem`na cu un paj din Evul Mediu.
Cu o strâmb`tur` de dispre] pe buze, f`cu inventarul
po[etei: pudrier`, ruj de buze, batiste [i un portmoneu
cu... un am`rât de dolar [i ni[te m`run]i[. Brusc, i se f`cu
din nou team` [i se repezi \n fotoliul adânc, de lâng`
m`su]a de toalet`. Oare ce era pe cale s` fac` [i mai ales ce

15
tocmai l`sase \n urma ei? Trupul \i fu str`b`tut de un lung
fior de ghea]`. {i dac`...? U[oare b`t`i \n u[` o f`cur` s`
tresar`. Ridicând fa]a cuprins` de team`, tân`ra fat`
a[tept`. Se cioc`ni din nou.
– Da? \ntreb` \n [oapt`, f`r` s` fac` nici o mi[care.
– Este Han, domni[oar`. V` aduc un bol cu ciocolat`.
Cl`tinându-se, se \ndrept` spre u[` pentru a trage
z`vorul. |n spatele ei se afla Han, cu o tav` cu un bol
aburind \ntr-o mân` [i cu ni[te haine \mp`turite \n cealalt`.
– Este o pijama a domnului Ashley, \i spuse chinezul.
Este nou`... {i be]i acest amestec, ad`ug` ar`tându-i tava
cu un aer complice. V` va ajuta s` dormi]i.
Trecu pe lâng` ea [i se duse s-o a[eze pe noptier`. Apoi,
l`sând \n jos plapuma de puf, la picioarele patului, puse
pijamaua pe pern`. „Noapte bun`, domni[oar`“, murmur`.
|l urm`ri cu privirea, f`r` s` r`spund`. U[a se \nchise
\ncet [i [tiu c`, de data aceasta, nu va avea rost s-o \ncuie.
|[i scoase rochia care, de[i roas` [i murdar`, r`m`sese
un model original de bun` calitate [i f`cu s` alunece
costumul de baie de-a lungul trupului bronzat. Când
\mbr`c` bluza de la pijama, observ` c` nu era din m`tase,
ci din bumbac foarte fin, cu o band` alb` care se \ntindea
pe margini. |n timp ce o \ncheia, se privi \n oglind` [i v`zu
c`-i cobora pân` la genunchi.
Tân`ra fat` se strecur` cu voluptate \ntre cear[afurile
curate. Vrând s` sting` lampa de pe noptier`, privirea \i

16
c`zu pe cea[ca de ciocolat`. Se f`cuse atât de mult timp de
când nu mâncase nimic! |[i privi ceasul mic din aur [i,
constatând c` era deja ora dou`, b`u repede lichidul uleios
pân` la ultima pic`tur`.
Cu lumina stins`, se ghemui sub p`tur`. „Nu voi reu[i
s` adorm vreodat`“, se gândi. Seara aceasta fusese cu
adev`rat \ngrozitoare! Dar \n ciuda ei, pleoapele i se
\ngreunar` [i totul disp`ru; f`r` s`-[i dea seama, c`zuse
imediat \n cel mai profund somn. Somniferul nu d`duse
nici un gust b`uturii. A[a c` nu auzi conversa]ia care avea
loc \n camera vecin`. Conversa]ie a c`rui subiect arz`tor era.

17
 Capitolul 2

Numai o raz` de soare ilumina camera cufundat` \n

penumbr`. Când tân`ra fat` deschise ochii, avu o clip` de
ezitare. Oare unde era? Apoi, brusc, \[i aminti. Se ridic`
dintr-o s`ritur`. Era deja pu]in trecut de ora nou`! Tocmai
\[i d`du seama c` se adâncise \ntr-un somn profund \n
clipa \n care se culcase. Privirea i se opri asupra ce[tii goale
[i \n]elese c` fusese drogat`.
P`r`si patul [i se \ndrept` \ncet spre fereastr`. Perdele
se deschiser` \ncet când ap`s` pe un buton aflat pe perete.
– Oh! exclam`.
Vederea care i se oferea ochilor, o l`s` mut` de
admira]ie. Doar câteva vile superbe o desp`r]eau de
oceanul ca turcoaza, ale c`rui valuri \nspumate veneau s`
se sparg` pe nisipul galben al unei plaje imense.
Fascinat`, tân`ra fat` r`mase nemi[cat`. Dar reveni
foarte repede la realitate [i se duse \n baie. Un du[ rece o
revigor` [i observ` c` piciorul deja n-o mai durea. Când fu

18
\mbr`cat`, se piept`n` [i \[i lumin` buzele pline cu o urm`
de ruj. |n timp ce se privea \n oglind`, inspir` profund,
apoi p`r`si camera.
Pe culoarul mic se aflau \n fa]` dou` u[i. „Cu siguran]`,
un apartament“, se gândi. Trebuia s` fie mult mai vast
decât al s`u. Probabil apar]inea st`pânului acelor locuri...
Brusc, se \ntoarse [i-[i \ndrept` pa[ii spre salon.
Noaptea trecut`, pe jum`tate incon[tient`, nu f`cuse
decât s`-l observe. Dar acum, \n lumina str`lucitoare a
zilei, putu s`-l contemple pe \ndelete. Pere]ii erau
acoperi]i cu un tapet auriu pe care erau desenate plante [i
p`s`ri colorate [i necunoscute. Pe jos era \ntins un covor
gros \n nuan]e de cafeniu-auriu.
Privirea \i fu atras` de un tablou care reprezenta doi
]`rani chinezi. Se p`rea c` ochii le erau pentru vecie \ntor[i
spre salonul luxos cu mobile sculptate [i \ncrustate \n
filde[ [i cu canapele noi. O fereastr` cu geamuri se
deschidea spre o teras` inundat` de soarele care domina
oceanul.
Cobor\ câteva trepte [i dup` ce str`b`tu sufrageria,
p`trunse \ntr-o buc`t`rie al c`rei stil contrasta cu cel al
celorlalte \nc`peri: era ultramodern`, cu o pardoseal`
str`lucitoare [i o mul]ime de robo]i electrici pentru
menaj. Lâng` mas`, Han o privea cu ve[nicul zâmbet pe
buze.
– Bun` ziua domni[oar`, exclam`, pe un ton vesel.
Micul dejun este preg`tit. Dori]i ceai, sau cafea?

19
 |i ar`t` cu un gest o mas` mic` ascuns` \ntr-o firid`.
Rafturi din sticl` o desp`r]eau de buc`t`rie.
Nesigur`, vru s`-i pun` \ntreb`ri. Dar \i mul]umi [i se
a[ez` pe scaunul pe care i-l oferi.
– Mul]umesc, repet` cu voce \nceat`.
Ridic` ochii spre el.
– Cum v` numi]i?
– Han, domni[oar`, \i r`spunse. |n realitate, numele
meu este mai complicat, dar domnul Ashley prefer` s` m`
numeasc` astfel...
O privi cu intensitate.
– Oare pot s`-l cunosc pe-al dumneavoastr`?
Tân`ra fat` [tia c` a[tepta un r`spuns. Dar \n tulburarea
sa, se sustrase privirii chinezului, l`sând s`-i scape
furculi]a.
– Foarte bine, murmur` acesta, vom vedea mai târziu.
Pe tr`s`turile b`rbatului se citea amuzamentul [i ea se
sim]i ro[ind. Ofensat`, \[i lu` furculi]a [i \ncepu s`
m`nânce cu poft`. Han \i aduse o cea[c` de cafea. F`r` s`
\ndr`zneasc` s`-l priveasc`, \l \ntreb` cu voce timid`:
– Han... |n ciocolata de asear` a fost oare un somnifer?
– Oh nu, domni[oar`, se mir` chinezul. Erau doar
ierburi care provin din ]ara mea. M-am gândit c` v` vor
ajuta s` dormi]i.
– Este adev`rat, am dormit foarte bine, recunoscu
tân`ra fat`. Mul]umesc pentru tot.
P`ru c` ezit`.

20
 – Acum, \mi po]i ar`ta oare cum voi putea ie[i de aici, te rog.
– |mi pare r`u, dar nu este posibil, replic` Han ferm.
Domnul Ashley dore[te s` v` vorbeasc` [i nu se va \ntoarce
\nainte de prânz.
– Dar trebuie s` plec, exclam` ea.
Se sim]i cuprins` de team`.
– Unde vre]i s` merge]i? \ntreb` Han, cu o voce care
redevenise lini[tit`. Dac` dori]i s` v` \ntoarce]i acas`, v` va
conduce domnul Ashley.
– Destina]ia mea nu v` prive[te, strig` tân`ra fat`. {i de
altfel, plec imediat.
|[i lu` po[eta [i alerg` spre u[`.
– Este \ncuiat` cu cheia, domni[oar`, o preveni Han pe
un ton hot`rât. Haide]i, lua]i ziarul continu` el [i merge]i
s` v` instala]i pe teras` \n a[teptarea domnului Ashley.
– Nici nu se pune problema, plec, [uier` tân`ra fat`.
Totul este ridicol.
{i ar`tând spre salon, ad`ug`:
– Pân` la urm` voi crede c` m-a]i r`pit. Aspectul acestui
loc se preteaz` foarte bine acestui gen de istorie.
Chinezul schi]` un zâmbet ironic.
– Nu v` nelini[ti]i, o asigur`. Este casa domnului
Ashley.
|i ar`t` \nc`perea cu un gest larg [i relu`:
– A adus totul din Vietnam. Toate acestea \i amintesc o
perioad`... [i de o persoan`...
Se \ntrerupse [i o privi.

21
 – V` rog, a[tepta]i-l.
Accept`, \mpotriva voin]ei sale. De altfel, avea oare de
ales? {i apoi, prin minte \i trecu un gând. Lu` ziarul [i se
duse pe teras`. Citi superficial titlurile mari [i parcurse
toate paginile, vizibil \n c`utarea unui anumit articol. Era
atât de absorbit`, \ncât nu-[i d`du seama c` este observat`
din umbr`.
V`dit decep]ionat` de a nu fi g`sit nimic, tân`ra fat` se
ridic` [i, cu coatele rezemate de balustrad`, se pierdu \n
contemplarea peisajului. Nu auzi u[a de la intrare
deschizându-se [i nu-i observ` pe cei doi b`rba]i care
p`trunser` \n \nc`perea imens`. Ceea ce-i atrase aten]ia fu
vocile lor.
– Este un noroc c` te-am \ntâlnit, Ashley. Cu ascensorul
acesta personal [i blestematul de robot telefonic, nu te pot
g`si niciodat`!
– Edmond, [tii bine c` r`spund \ntotdeauna mesajelor.
Recunoscuse vocea b`rbatului cu Jaguar.
– |ntotdeauna... când \]i convine, replic` interlocutorul
s`u. M` \ntreb ce cred prietenii t`i când nu reu[esc s` te
p`c`leasc`. Din fericire, r`mâne biroul.
– Dragul meu Edmond, secretara mea este [i mai
eficient` decât robotul. Nu-mi d` decât apelurile
profesionale.
Se l`s` o scurt` t`cere.
– Acum, spune-mi ce te aduce, continu` Ashley pe un ton
ferm. {tii sigur c` nu-mi pot permite s` fiu permanent deranjat.

22
 – |n]eleg.
Toat` iritarea disp`ruse din vocea celuilalt b`rbat.
Tân`ra fat` percepu \n ea triste]e când vorbi din nou.
– M` \ngrijoreaz` m`tu[a ta... Tu nu-i dai ve[ti
niciodat`! se lament`. Trebuie s` vii neap`rat disear` la un
gr`tar.
– Uitasem, exclam` Ashley.
Cuvintele unchiului nu p`reau s`-l fi sup`rat. Continu`
pe un ton amuzat:
– Oricum, lini[te[te-o pe m`tu[a Beth: nu ve]i mai avea
de ce s` v` \ngrijora]i de extravagan]ele mele. Cel pu]in
pentru un timp...
– Ce vrei s` spui? \ntreb` Edmond, surprins. N-am
remarcat s`-]i fi redus cheltuielile.
– Imagineaz`-]i c` am p`r`sit-o asear` pe cea care era
cauza nebuniilor mele!
Edmond f`cu o pauz` \nainte de a r`spunde.
– Oare chiar asta \]i doreai?
Vocea \i era fals comp`timitoare.
– Era atât de frumoas`.
Ashley izbucni \n râs.
– Da, superb`, dar pu]in prea preten]ioas`. Oricum,
acum este de domeniul trecutului.
– Este p`cat, murmur` Edmond. Consideram s` forma]i
perechea ideal`. {i apoi, este timpul s`-]i aranjezi valizele
[i s`-]i formezi un c`min.

23
 – Oare m` vedeai c`s`torit cu Delice?
Ashley p`rea c` se distreaz` bine.
– Este ultimul lucru pe care l-a[ face.
Apoi t`cu [i relu` brusc, gânditor:
– Este adev`rat c` nu-mi displ`cea s` fiu cu ea...
Tonul i se schimbase. Tân`ra fat` se \ntreb` dac`
exprima regret sau indiferen]`. Nuan]a era
interpretabil`.
Edmond schimb` brusc subiectul.
– Voiam s`-]i vorbesc despre asta mâine, dar mai bine
s` [tii imediat. Exist` câteva probleme pe [antier [i la
birou. Secretara lui Fenton a plecat, dar va fi u[or de
\nlocuit. Nu, problema cea mai important` este [antierul...
Sunt prea multe comenzi, Ashley. Trebuie s` te ocupi de
asta.
– De acord, voi \ncerca s` trec mâine, promise Ashley.
Apoi se l`s` t`cerea. Tân`ra fat` \i observa cu aten]ie [i
nu-l v`zu pe Han p`trunzând \n \nc`pere.
– Acum te voi l`sa, anun]` Edmond. Dar promite-mi c`
vii disear`...
– Vei bea un pahar \nainte s` pleci, \l \ntrerupse Ashley.
Dac` vrei, r`mâi la prânz.
– Nu mul]umesc, e[ti amabil, \i r`spunse unchiul. |n
schimb, voi bea cu pl`cere un scotch.
Han \l servi [i Edmond se \ndrept` spre teras`. |n timp
ce admira vederea, \[i duse paharul la buze. |n acea clip` o
v`zu pe tân`ra fat` retras` \ntr-un col]. Aceasta se ridic` [i

24
r`mase nemi[cat`. Cei doi b`rba]i schimbar` cuvinte
rapide \n acea limb` pe care n-o \n]elegea.
– Cine sunte]i? o \ntreb` Edmond, m`surând-o cu un
aer suspicios.
|n acea clip` ap`ru o mân` [i o prinse de \ncheietur`.
Se sim]i tras` \n interiorul salonului.
– Cine este, Ashley? \l \ntreb` unchiul. Credeam c` nu
era nimeni aici.
– Problema, Edmond, este c` nu sunt \n stare s`-]i
r`spund. Tân`ra mea necunoscut` jur` c` [i-a uitat
numele, de când am lovit-o cu ma[ina.
Tân`ra fat` \ncerc` f`r` succes s` se desprind` din
menghina care-i strângea bra]ul. „Pare c` se amuz`“, se
gândi furioas`. |ntr-adev`r, \n ochii alba[tri \ntuneca]i ai lui
Ashley, str`lucea o lic`rire de ironie.
– De când ai lovit-o cu ma[ina? se mir` Edmond.
– Da, asear`.
– Dar ce face aici? De ce nu s-a \ntors acas`? continu`
stupefiat. Ai luat leg`tura cu Sedgwick?
– Oh nu, unchiule Edmond, r`spunse Ashley râzând.
Sunt sigur c` mica mea necunoscut` n-ar vrea s` iau
leg`tura cu avocatul meu. Nu-i a[a, frumoaso?
|i leg`n` mâna pe care i-o ]inea prizonier`. Tân`ra fat`
\ncerc` \nc` o dat` s` se elibereze.
– Nu voia nici doctor, nici poli]ie. A[a c`, nu te gândi la
avocat...

25
 – Dar... insist` Edmond. Nu crezi c` dat fiind averea ta?
– Oh nu, unchiule! |n nici un caz nu cred c` a fost
premeditat. Nimeni nu [tia c` m` \ntorceam acas`. Mai
\ntâi a avut loc o petrecere foarte plictisitoare [i apoi
Delice...
Vocea avea din nou acea nuan]` ciudat`.
– Inten]ionam s` r`mân, dar lucrurile s-au desf`[urat
nepl`cut. M` \ntorceam când a avut loc accidentul, \]i jur
c` este o \ntâmplare.
– Cum v` numi]i, draga mea copil`?
B`rbatul cu p`rul c`runt se \ntorsese spre ea. Nu
sem`na deloc cu Ashley.
Oare ce trebuia s` r`spund`? Putea s` spun` pur [i
simplu c` voia s` plece? Strânsoarea lui Ashley deveni mai
puternic` [i [tiu c` nu va putea p`r`si acest loc... decât
dac` d`dea un r`spuns.
– Cristina, murmur`, Cristina Seaton.
Privirea sa o \ntâlni pe cea a lui Ashley [i \n]elese
imediat c` acesta n-o credea. |ncheietura mâinii \i r`m`sese
prizonier`.
– Ei bine, Cristina, propuse Edmond, cred c` ar fi mai
bine s` v` conduc acas`. Absen]a dumneavoastr` probabil
\i nelini[te[ti pe p`rin]i. Sunte]i \nc` o copil`...
Brusc, privirea i se \n`spri [i \ntreb` pe nea[teptate:
– Dar ce vârst` ave]i?
Ashley izbucni \n râs. Tân`ra fa]` nu \n]elegea.

26
 – {i dac` \]i spun c` are [aisprezece ani, \ntreb`, te-ar
deranja atât de mult?
Se \ntoarse spre ea.
– Ei bine, spune-ne... Cristina, ce vârst` ai cu adev`rat?
Ezitase inten]ionat s`-i rosteasc` numele, era sigur`
de asta.
– Tocmai am \mplinit optsprezece ani, [uier` ea. {i
sunt destul de mare pentru a [ti ce vreau s` fac. Tot ce-mi
doresc, este s` ies de aici.
– Da, ave]i absolut` dreptate, aprob` Edmond. Nu
are nimic de f`cut aici, continu` adresându-se lui Ashley.
O voi duce la m`tu[a Beth... pân` când vom l`muri
situa]ia.
De data aceasta strânsoarea fu atât de violent`, \ncât
tân`ra fat` l`s` s`-i scape un strig`t. Totu[i Ashley vorbi
foarte calm:
– Nu, Edmond, nu va pleca nic`ieri. Eu am g`sit-o, este
a mea.
– A ta, exclam` unchiul n`ucit. Dar ai \nnebunit! Nu
spune asemenea prostii, dragul meu. M`tu[a ta [i cu mine
vom elucida problema [i o vom trimite pe aceast` copil` de
unde vine.
– N-o vei lua nic`ieri, insist` Ashley. Va r`mâne aici.
Oricum, cunoa[te condi]iile plec`rii sale. Nu-i a[a?
Acum i se adresa ei, ]inând-o \nc` prizonier`.
– |n acea clip` te voi conduce acas`, frumoas`
necunoscut`... oh, iart`-m`... Cristina!

27
 Cei doi b`rba]i a[teptar` r`spunsul, dar aceasta r`mase
mut`. Brusc, f`r` s` se a[tepte la asta, Ashley \i eliber`
mâna.
Edmond vorbi:
– Singurul lucru care nu este \n ordine la tine, Ashley,
este c` ai avut \ntotdeauna tot ceea ce ai vrut. Prea mul]i
bani, prea multe femei...
Vocea sa era un amestec de mânie [i dezam`gire.
– Ba nu, exagerezi, unchiule.
Replicase foarte calm, dar cu o urm` de triste]e \n voce,
tân`ra fat` ar fi putut jura. Totu[i, când o privi, \[i spuse c`
era imposibil. Era atât de arogant, atât de sigur de el...
Han \i murmur` câteva cuvinte [i Ashley i se adres` din
nou unchiului.
– {tii, \i voi telefona m`tu[ii Beth pentru a-mi cere
iertare. Nu se pune problema s`-mi las invitata singur`
disear`. De altfel, nu este decât un gr`tar, o persoan` \n
plus sau \n minus...
Brusc, Cristina \n]elese c` era singura ei [ans`. Va fi
mult` lume acolo disear` [i nu va putea fi supravegheat`.
Poate va avea ocazia s` scape?
– Oh, dar ador gr`tarele, exclam`. Domnule?
– Domnul Blythe, r`spunse Edmond prompt.
Apoi pe un ton mai st`pânit, ad`ug`:
– Da, desigur, ve]i putea veni, draga mea. Dac` Ashley
este de acord. |l \ntreb` pe acesta din urm`, din privire.

28
 – Dac` aceasta este dorin]a Cristinei, fie, vom veni.
Dar, ad`ug` \ntorcându-se spre ea, \mi pare r`u s`-]i spun
c` va trebui s` te ab]ii s` faci baie \n piscin`, dac` tinerii
doresc asta. Bandajul s-ar putea s`-i intrige.
„|l detest“, se gândi Cristina. „Este odios“. {tia totu[i c`
nu putea face nimic, Ashley era st`pânul. Se d`du \napoi
brusc, când degetele sale se \ndreptar` spre umerii goi,
acoperi]i de hematoame.
– Va trebui de asemenea s`-]i acoperi umerii.
Apoi se \ntoarse spre Edmond [i ad`ug` cu un zâmbet
larg:
– |]i las timp s`-i poveste[ti toate astea m`tu[ii Beth, o
voi suna mai târziu.
|[i lu` unchiul de bra] [i \l conduse spre u[a de
intrare.
Mânia clocotea \n Cristina, dar era neputincioas`. Cu
ochii plini de lacrimi, se \ntoarse spre fereastra cu geamuri
[i nu auzi pa[ii \nfunda]i care se apropiar`. Doar un ordin
dat \n ceea ce presupunea a fi limba chinez`, o aduse la
realitate. Ni[te mâini o \mbr`]i[ar`, dar nu vru s` le
priveasc` [i \nchise pleoapele.
– Han \]i va trata loviturile, frumoas` copil`, murmur`
Ashley cu voce blând`. Dup` aceea, vom merge s` mânc`m
de prânz.
Se \ndep`rt` [i Cristina sim]i ni[te degete calde
pansându-i umerii care o dureau.

29
 – Du-te [i te spal` pe mâini \nainte s` trecem la mas`,
exclam` Ashley pe un ton vesel.
Tot f`r` s`-l priveasc`, tân`ra fat` p`r`si salonul. Când
\n]elese c` o urma, f`cu o mi[care \napoi.
Ajun[i la u[a camerei sale, b`rbatul \[i trecu bra]ul
\naintea ei, pentru a o deschide. Cristina se \ntoarse brusc
[i \n aceea[i clip`, Ashley \[i duse mâna la p`rul s`u bogat.
|i mângâie [uvi]ele blonde cu nesfâr[it` blânde]e. Speriat`,
ridic` ochii spre el.
– Ai un p`r splendid, Cristina, \i [opti.
Str`lucirea ochilor alba[tri o \nfior`, dar f`cu un efort
pentru a nu p`rea tulburat`. Ashley \i adres` un zâmbet
fermec`tor [i disp`ru brusc \n camera sa. Gânditoare,
tân`ra fat` \nchise u[a. Se duse s` contemple câteva clipe
oceanul, apoi, hot`rât` s` asculte de ordinele primite se
\ndrept` spre baie pentru a se sp`la pe mâini. Oricum,
\ntr-o zi va primi permisiunea s` p`r`seasc` aceste locuri.
Acest b`rbat arogant nu va putea face nimic pentru a o
\mpiedica. La amintirea acelor cuvinte incredibile, „eu am
g`sit-o, este a mea“, se sim]i din nou cuprins` de mânie, iar
Cristina \[i jur` s`-i demonstreze c` nu apar]inea nim`nui.
Cu un gest furios, lu` peria [i \[i netezi buclele rebele. Apoi
ie[i.
|n buc`t`rie, Ashley o a[tepta.
– Ah, bine! Iat`-te, Cristina, exclam` când o z`ri. Vino [i
ia loc, Han ne-a preg`tit una din specialit`]ile sale.

30
 Se instal` [i Han \i servi. Prânzul se desf`[ur` \ntr-o
t`cere aproape total`. Cristina detesta ceea ce avea \n
farfurie, dar dup` prima \mbuc`tur`, \i adres` un zâmbet
lui Han, spunând:
– Este delicios!
Când masa fu terminat`, accept` o cea[c` de ceai.
De-abia asculta conversa]ia dintre cei doi b`rba]i. Pierdut`
\n gânduri, tres`ri când Ashley i se adres`:
– Ce inten]ionezi s` faci \n aceast` dup`-amiaz`? Cu
soarele acesta, sper c` nu vei r`mâne \nchis`.
Stupefiat`, \l privi o clip`, apoi \ntoarse repede privirea
[i se ridic`.
– Cum \ndr`zne[ti s`-mi pui o asemenea \ntrebare?
exclam`. Dar pentru c` ai \ntrebat, \]i voi r`spunde: las`-m`
la sta]ia de autobuz pentru Brisbane.
Ashley zâmbi.
– {i se poate [ti cum \]i vei pl`ti biletul, frumoas`
necunoscut`? remarc`. {tii c` \n acest \ncânt`tor ora[
exist` numeroase modalit`]i de a procura bani, dar...
Cristina \l s`get` cu privirea. Dac` ar fi putut, l-ar fi
lovit! Dar se hot`r\ s`-i fac` jocul.
– Nu m-am gândit la asta, admise pe un ton t`ios, dar
pentru a[a ceva ar trebui s` adaug pu]in` culoare
machiajului meu, nu-i a[a?
– Dac` asta vrei, frumoaso, \i r`spunse f`r` s-o scape
din ochi, n-are rost s` mergi \n ora[. Sunt aici.

31
 Expresia ne\nduplecat` a lui Ashley o \nsp`imânt`, dar
\[i dep`[i foarte repede teama [i izbucni.
– N-am nevoie de dumneata, domnule Carlton!
exclam` cu violen]`. Las`-m` s` plec. {i dac` vrei s` [tii
totul, afl` c`-mi voi vinde ceasul. Este foarte scump [i \mi
va ajunge cu u[urin]` s`-mi pl`tesc biletul pentru Brisbane.
Acolo voi munci. Nu m` sperie asta!
Ashley n-o sc`p` din ochi.
– Ai mai muncit deja, Cristina?
Aceasta \i sus]inu privirea, dar r`mase t`cut`.
– Oare, din \ntâmplare, nu e[ti \nc` la liceu?
Dup` câteva clipe de nehot`râre, Cristina se hot`r\ s`
vorbeasc`.
– Nu, am p`r`sit [coala anul trecut [i am urmat cursuri
de secretariat.
– |n acest caz, [tii s` ba]i la ma[in`? o \ntreb` cu o urm`
de interes \n voce.
– Da, \n sfâr[it, nu foarte bine \nc`, m`rturisi tân`ra
fat`. Dar exist` deja posturi pe care le voi putea ocupa.
– Bine.
Punând cap`t acestei conversa]ii, \nso]itorul s`u se
ridic`.
– Nu mi-ai r`spuns \n leg`tur` cu aceast` dup`-amiaz`.
Oare ce ai spune de o baie bun`?
Era gata s` continue, când v`zu scuturându-se p`rul
blond [i des.

32
 – Nu? |n acest caz, d`-mi o sugestie.
Cristina vru s` r`spund`, dar Ashley i-o lu` \nainte, ca [i
când \i citise gândurile.
– Nu te nelini[ti Cristina, te voi conduce acas`. Dar
deocamdat`, vom ie[i.
Vorbise cu o voce ferm` [i tân`ra fat` \n]elese c` nu
avea rost s` protesteze. Ashley se \ndep`rt` apoi, brusc,
f`cu stânga-mprejur.
– {i s` nu te gânde[ti s-o [tergi engleze[te \ndat` ce
voi \ntoarce spatele, exclam` pe un ton amenin]`tor.
Altfel, anun] un prieten ziarist [i povestea dumitale se va
afla mâine diminea]` pe prima pagin` a tuturor ziarelor!
Toat` lumea va fi \ncântat` s` aib` un articol despre
mine... Apropo, când vom ie[i, mi-ar pl`cea s` nu
mergem al`turi.
Cristina nu-[i putu st`pâni mânia. S`ri de pe scaun,
furioas`.
– Te ur`sc! \i strig`. Dac` eram b`rbat, te-a[ fi ucis.
Amuzat, Ashley râse sonor.
– Gr`be[te-te s` te duci s` te preg`te[ti, scorpie mic`.
Te iau cu mine.
Apoi se \ntoarse spre Han.
– Te po]i \ntoarce acas`. Pentru aceast` sear`, ne vom
descurca.
Han se \nclin`, zâmbind.
– Mul]umesc, domnule. So]ia mea va fi \ncântat` s`
m` vad`.

33
 Cristina tres`ri. A[adar, era c`s`torit. Totu[i, \l crezuse
celibatar. Brusc, gândurile i se \ntrerupser`. Oare Ashley
era [i el c`s`torit? |ncepu s`-l observe cu aten]ie.
|nalt, de aproximativ treizeci de ani, avea pielea t`b`cit`
de soare. P`rul, de un blond str`lucitor, \i \nconjura fa]a cu
tr`s`turi regulate. Era teribil de seduc`tor. Poate tr`ia cu o
femeie... Observa]iile lui Edmond \i revenir` \n memorie.
Oricum, pu]in \i p`sa.
O voce dur` o scoase din medita]ie.
– Te duci s` te preg`te[ti, da sau nu?
Cristina \l fulger` cu privirea [i alerg` \n camera sa.
Oare cine se credea? Dar \i va ar`ta cine era ea. Nimeni
nu-i va influen]a via]a! Se coaf` rapid [i-[i lu` po[eta.
Ashley o a[tepta la u[a de intrare.

34
 Capitolul 3

Soarele disp`ruse deja \n spatele colinelor când

Jaguarul se angaj` pe strada principal` din Paradisul
surferilor. Pentru prima dat` de când p`r`siser`
apartamentul, Ashley se \ntoarse spre Cristina. Nemi[cat`
\n scaun, aceasta privea mul]imea pestri]` care invadase
trotuarele. |i urm`ri direc]ia privirii [i observ` dou` tinere
fete bronzate, \ncânt`toare \n costumele de baie
minuscule, roz. Hoin`reau f`r` s` se preocupe de agita]ia
pe care o producea trecerea lor.
– Por]i [i dumneata acest gen de lucruri, Cristina?
\ntreb` Ashley cu un zâmbet amuzat pe buze.
– Oh da, bine\n]eles, r`spunse aceasta, ro[ind... dar nu
a[a sexy, se gr`bi s` adauge. Sunt frumoase, nu-i a[a?
– Da, dar dac` vrei p`rerea mea, replic` Ashley, prefer
s` se lase mai mult loc imagina]iei...

35
 Tân`ra fat` \l observ` pe furi[, apoi \ntoarse privirea.
Acum, mergeau de-a lungul oceanului [i Cristina admira
spectacolul \n t`cere. Razele aurii ale soarelui care apunea
mângâiau valurile, iluminând suprafa]a str`lucitoare a
apei. Curând, Ashley se angaj` pe un drum opus, care urca
pe coline. Oare unde o ducea? se \ntreb` tân`ra fat`.
Curiozitatea, amestecat` cu team`, o \mpiedic` s` profite
de peisajul str`lucitor. Arbori uria[i care se conturau pe
cerul ca flac`ra, l`sau s` apar` \n dep`rtare oceanul cu
reflexe irizate. Seara de var` era atât de pl`cut`...
Jaguarul rula cu vitez` [i curând ajunser` la un portal
larg, deasupra c`ruia Cristina putu citi o inscrip]ie:
„Fabrica de cherestea Carlton“. Pneurile scrâ[nir` pe
pietri[ când Ashley opri \n fa]a unei cl`diri mici din lemn,
\nconjurat` de o peluz` cu eucalip]i cu frunzi[ul des.
Tân`ra fat` nu se mi[c`, dar când el \i deschise portiera
\[i puse, firesc, mâna \n cea care i se \ntindea. Un zâmbet
fugitiv lumin` fa]a lui Ashley.
– A[teapt`-m`, exclam` \ndreptându-se spre o cl`dire
mai \ndep`rtat`.
Un b`rbat cu p`rul c`runt \i venea \n \ntâmpinare. F`r`
\ndoial`, auzise ma[ina sosind. Se salutar`. Cristina r`mase
lâng` Jaguar observându-i [i \ncepuse s`-[i piard` r`bdarea
când ei se apropiar`.
– }i-l prezint pe Alan Fenton, directorul nostru.
|n timp ce-[i strângeau mâna, Ashley o lu` de umeri.

36
 – {i iat-o pe Cristina Seaton, Alan, declar` strângând-o
lâng` el.
– |ncântat, domni[oar`.
Vocea lui Fenton avea intona]ii calde [i el \i pl`cu
imediat Cristinei.
– Cristina este fiica unui prieten al m`tu[ii Beth, relu`
Ashley. Este aici pentru câteva zile.
Tân`ra fat` strânse pumnii. Oare cum putea min]i atât
de neru[inat?
– O voi duce \napoi, continu` el cât mai natural posibil.
Acum, c` am rezolvat mica noastr` problem`, am o treab`
de terminat.
Fenton scutur` din cap. Oare era \ntr-adev`r mul]umit?
Cristina nu era sigur`.
– Sunt de partea dumitale, Ashley, dar e[ti cu adev`rat
f`r` mil`, declar`.
|n tain`, Cristina \l aprob`.
|n timp ce \i ]inea portiera ma[inii [i ea se a[eza pe
scaun, Ashley se aplec` [i scoase capul prin fereastra sa.
Exclam` pe un ton zeflemitor:
– E[ti prea serios, Alan. Vino s`pt`mâna viitoare acas`,
s` mânc`m de prânz.
– F`r` ceremonie, \]i mul]umesc, r`spunse acesta ferm.
Nu-mi permit niciodat` mai mult de o jum`tate de or`
pentru mas` [i este deja prea mult!
Ashley scutur` din cap zâmbind.

37
 – Asta te prive[te, Alan, dumneata e[ti patronul... {i
chiar cel mai bun din regiune! Cunosc foarte mul]i care ar
fi \ncânta]i s` te aib`... dar nu voi face niciodat` prostia s`
te las s` pleci! Oricum, vino miercuri, este un ordin!
Motorul ma[inii puternice vui [i demar` \n tromb`.
Doar o lic`rire portocalie mai str`lucea \nc` la orizont
[i penumbra cuprinsese deja p`durea. Ashley rupse brusc
t`cerea.
– Dac` mi-ai vorbi pu]in despre dumneata, Cristina?
Dac` te nume[ti astfel, lucru de care \nc` m` \ndoiesc.
Tân`ra fat` privea strada f`r` s` r`spund`.
– Sunt gata s` te ajut, s` [tii, relu` el.
Vorbise cu o extraordinar` blânde]e. Cristina tres`ri
când \[i puse mâna peste a sa. L`s` capul \n jos.
– Este imposibil, murmur`, imposibil...
Ashley \[i retrase mâna [i t`cerea dintre ei se prelungi.
Când vorbi din nou, b`rbatul nu mai avea aceea[i voce.
– Am avut impresia c` l-ai apreciat pe Fenton. M` \n[el?
Cristina \l privi uimit`.
– Ce-ai spune s` lucrezi pentru el?
– S` lucrez pentru el. Dar... cum?
– Am crezut c` \n]eleg c` [tii s` ba]i la ma[in`, \i
r`spunse f`r` s`-[i ia ochii de la drum, iar noi avem nevoie
de o tân`r` secretar`.
Vocea \i deveni brusc mai puternic`.
– Dar te previn. Dac` accep]i, vei face ceea ce ]i se va spune.
|i arunc` o privire rapid`.

38
 – Nu [tiu de ce, relu`, dar am impresia c` ai fost
obi[nuit` s` ascul]i ordine.
Tân`ra fat` nu reac]ion`. |n schimb, \ncepuse s` se
gândeasc` la propunere. Fabrica de cherestea era departe
de coast`. Era la nord [i Cristina voia cu orice pre] s` fug`
din sud. Ei bine... {i apoi, trebuia s`-[i g`seasc` o ocupa]ie
pân` la... O str`b`tu un fior. Dac` m`car ar fi [tiut pân`
când!
Vocea lui Ashley o aduse brusc la realitate.
– Ei bine?
– Da, de acord, [opti Cristina.
Nu era destul de aproape de el pentru a-i sim]i corpul
relaxându-se brusc.
– Va trebui s` g`sesc o locuin]`, relu` tân`ra fat`
\ncet.
Ashley l`s` s`-i scape o exclama]ie.
– De ce? Nu te sim]i bine la mine?
– Nu fi ridicol.
Cristina c`p`t` siguran]`.
– {tii foarte bine c` nu pot r`mâne la dumneata.
– {i de ce? o \ntrerupse Ashley cu o voce ascu]it`.
– Pentru c`... nu ar fi corect. |n]elege-m`.
|i v`zu degetele crispându-se pe volan.
– Po]i s`-mi explici de ce? |n zilele noastre nu se mai
mir` nimeni s` vad` o femeie \mp`r]ind apartamentul cu
un b`rbat.

39
 giannijollys

Cristina [tia c` avea dreptate, dar nici nu se punea

problema. Nu pentru c` o jena, ci pentru c` nu voia.
– |mi pare r`u, declar` pe un ton aspru, dar nu am
mijloacele de a \mp`r]i un asemenea apartament, domnule
Carlton.
Ashley izbucni \n râs.
– Am putea totu[i aranja, \i replic`, vizibil foarte
amuzat. Ce crezi oare?
Cristina era jignit`. Dar se ab]inu s` r`spund` prea
violent. Atitudinea pe care o avusese fa]` de ea cu o ocazie
similar` \i r`m`sese \n memorie.
– Este imposibil, asta-i tot.
– Nimic nu este imposibil, remarc` Ashley. Vom mai
vorbi. Deocamdat`, ce ai spune s` mergem s` hoin`rim la
Surfer?
Cristina scutur` din cap.
– Sunt membru la „Twin Club“, de cealalt` parte a
fluviului, continu` el, am putea merge s` bem un pahar.
– Nu.
De data aceasta, refuzul era categoric.
– Nu e[ti foarte amabil`, Cristina, oft` Ashley. Poate ai
prefera clubul de golf „Trast River“?
|n sinea sa, tân`ra fat` zâmbi. „{i gr`tarul?“ se gândi.
Repede \l uitase! Dar prefer` s` tac`.
– Te rog, domnule Carlton, oft`, m` doare \nc`
piciorul. Nu doresc nimic.

40
 – De acord, ne \ntoarcem acas`, accept` Ashley.
A[adar, nu voia s` mearg` \n sud, \[i spuse el.
Refuzurile succesive \l convinseser`.
Rular` \n t`cere pe drumul \n serpentin`. Când
ajunser` la primele case, Ashley vorbi din nou.
– Vom trece prin fa]a unuia din [antierele mele,
Cristina. Nu te superi dac` m` opresc o clip`?
Ce dezinvoltur` \n voce! Se comporta ca [i când o
cuno[tea dintotdeauna!
Opri ma[ina \n fa]a unui teren imens unde fuseser`
s`pate primele funda]ii ale unui imobil. O l`s` câteva
minute singur`. Apoi reveni, gâfâind.
– Te vei sup`ra dac` dau un telefon?
Era \ntr-adev`r absurd!
– {i dac` a[ r`spunde da? \l ironiz`.
Ashley avu un gest de surpriz`.
– De când te cunosc, am tot ascultat, f`r` nici o reac]ie,
continu` Cristina, cu o urm` de enervare \n voce.
– |mi pare r`u, draga mea copil`, c` te inoportunez,
exclam` b`rbatul, a[ezându-se pe scaun. Dar dac` vrei s`
pleci, l`mure[te-mi misterul dumitale. }i-am spus-o deja
de o sut` de ori!
Cristina tres`ri. Oare de ce \i vorbea atât de aspru?
|ntoarse capul [i-i \ntâlni privirea.
– Du-te [i rezolv`-]i treburile, [opti ea cu o voce
indiferent`. Te voi a[tepta.

41
 Ochii alba[tri aruncar` fulgere [i Jaguarul se avânt` \n
vuietul motorului. Ashley conducea repede, prea repede.
Cristina se ghemui pe scaunul s`u. Trebuia s` rup` t`cerea
ap`s`toare, s` spun` ceva, orice...
– Construie[ti imobile, domnule Carlton?
Acesta p`ru c` se destinde.
– Nu. Societatea mea are interese \n a furniza terenuri.
{i vindem toate materialele de construc]ii.
Dep`[iser` centrul ora[ului [i mergeau din nou de-a
lungul coastei.
– Ai terenuri pe aici? \ntreb` Cristina, ar`tând ]`rmul.
– Desigur, le-a cump`rat tat`l meu, sunt ani de atunci...
cu mult \nainte de invazia turi[tilor.
Un zâmbet nostalgic \i ap`ru pe buze.
– Nu eram n`scut \nc`. {tii, Cristina, murmur` el, via]a
este ciudat`...
L`s` fraza neterminat`, ca [i când era incapabil s`
rosteasc` urmarea. Acum, noaptea \i \nv`luia, izolându-i de
lumea exterioar`. Era o clip` propice confiden]elor.
– Tata a f`cut al doilea r`zboi mondial, relu` Ashley. A
participat la cele mai sângeroase lupte [i a sc`pat mereu...
Imediat dup` \ntoarcere s-a c`s`torit, iar eu m-am n`scut
foarte repede. {i apoi, a dus-o pe mama \n Europa. A fost...
ca o c`l`torie de nunt`! Nu s-au mai \ntors niciodat`. Au
murit \ntr-un cutremur care a devastat Balcanii [i de care
nimeni n-a auzit vorbindu-se vreodat`!

42
 Ashley t`cu, cu un suspin \n voce. Cristina avu o dorin]`
irezistibil` de a-i lua mâna. Dar \[i reveni foarte repede.
– Aveam trei ani [i o avere! Avocatul [i unchiul Edmond
au administrat totul pân` la majoratul meu.
Un zâmbet plin de triste]e \i lumin` fa]a.
– Erau \nnebuni]i! Toate pre]urile urcau [i era
imposibil s` vând` \nainte s` \mplinesc dou`zeci [i unu de
ani. A sosit \n sfâr[it marea zi [i, ironia sor]ii, am fost
chemat \n Vietnam. Doi ani de serviciu militar!
Cristina nu-[i lua ochii de la el. Trebuia s` recunoasc`
faptul c` era teribil de seduc`tor!
– La \ntoarcere, am vândut destul de multe terenuri.
Cele din Paradisul surferilor mi-au adus milioane. Dar
nu-mi pas` cât de multe, ad`ug` pe un ton dezam`git.
Era oare sincer, sau voia s` pun` cap`t conversa]iei?
Tân`ra fat` \l observa cu curiozitate. Tocmai oprise ma[ina
\n fa]a unui imobil \n construc]ie. |l privi gânditoare
coborând [i disp`rând \n cl`dire.
Deodat`, realiz` c` era singur`. {i dac` ar profita de
absen]a lui? Cu un gest rapid, deschise portiera [i se
strecur` cu suple]e afar` din ma[in`. Se \ndrept` \n fug`
spre o cabin` telefonic` pe care o z`rise \n trecere. Cu
mâna tremurând, tân`ra fat` lu` receptorul [i form` un
num`r. Nu r`spunse nimeni. L`s` s` sune de vreo zece ori,
apoi \nchise cu nervozitate.
Era oare un semn bun, sau dimpotriv`... Când se
preg`tea s` formeze din nou num`rul, \l v`zu pe Ashley

43
lâng` Jaguar, \n conversa]ie cu un alt b`rbat. Se strecur`
rapid afar` din cabin` [i se \ntoarse la ma[in`. Oare o
observase? Ashley nu-i acord` nici o aten]ie [i se instal` la
volan f`r` s-o priveasc`.
Câteva clipe mai târziu, intrar` \n parcajul subteran al
imobilului lor. Nu-[i adresaser` nici o vorb` [i p`trunser`
\n apartament tot \n t`cere.
– {i dac` te-ai duce s` prepari câte o cea[c` de ceai,
Cristina? exclam` Ashley \ntinzându-se pe o canapea.
Aceasta \i adres` un zâmbet stereotip [i r`spunse
\ncet:
– Cu pl`cere, dar... nu cunosc obiceiurile lui Han...
– Ei bine, ar fi timpul s` te descurci pu]in, micu]o, o
ironiz` Ashley. Dac` nu [tii unde s` g`se[ti un ceainic, este
\ncurajator pentru mai târziu!
|ntr-adev`r, avea talentul de a o exaspera. Se repezi
furioas` \n buc`t`rie. Va vedea el! G`si imediat serviciul de
ceai a[ezat pe o superb` tav` de argint. Dup` ce-[i
\ndeplini sarcina, i se al`tur` \n sfâr[it lui Ashley \n salonul
mare.
Acesta privea atent la televizor [i p`rea absorbit de o
partid` de golf. De-abia dac` o remarcase. Cristina a[ez`
tava pe o m`su]` joas`, lucrat` cu migal`, [i umplu ce[tile.
– O lacrim` de lapte [i un cub de zah`r pentru mine,
[opti Ashley.
Cristina se execut`. Oare de ce \l asculta astfel? Cu
cea[ca \n mân`, se duse pe teras`. Luna era sus [i oceanul

44
sclipea sub lic`rirea sa argintie. Pierdut` \n visare, nu-l v`zu
pe Ashley apropiindu-se [i tres`ri când \i puse mâna pe
um`r.
– |l voi suna pe Edmond, Cristina. Prefer s`-i vorbeasc`
el lui Fenton despre dumneata...
|n timp ce se rezema cu coatele de balustrad`,
continu`:
– Mâine diminea]`, Han te va conduce la Sundale. |]i
trebuie neap`rat o alt` ]inut` pentru a merge la serviciu.
Vâr\ mâna \n buzunar [i scoase o sut` de dolari.
– }ine, cred c` vor ajunge.
Cum Cristina scutur` din cap \n semn de negare,
insist`:
– Nu fi ridicol`, te rog!
– Nici nu se pune problema, protest` Cristina, cu o
urm` de mândrie.
– De acord, dac` ]ii, mi-i vei \napoia!
|n voce i se percepea iritarea.
– Dar \ncep s` m` satur pân` peste cap de manierele
dumitale! Ce \nseamn` asta? Nu te-a[ putea cump`ra cu...
– Poate, \l \ntrerupse prompt Cristina, dar ]i-i voi
\napoia \ndat` ce voi \ncasa primul salariu.
Se gândi deodat` c` nu va r`mâne destul de mult
timp pentru a-l \ncasa. Nu se punea problema s` lucreze
la fabrica de cherestea. Dar nu avea importan]`. Va g`si
un mijloc de a-i pl`ti. De altfel, mâine diminea]`, va
telefona.

45
 – Pot s` duc tava \napoi? \l \ntreb` pentru a pune cap`t
acestui dialog jenant.
|n loc de r`spuns, Ashley ridic` din umeri [i se
\ndep`rt` de balustrad`. |n acea clip` se ciocnir`. Prin
materialul sub]ire al c`m`[ii, tân`ra fat` \i sim]i c`ldura
trupului. Tres`ri, incapabil` s` lupte \mpotriva tulbur`rii
care o cuprindea. Brusc, el se \ndep`rt`:
– Voi lipsi o or` sau dou`, o anun]` pe un ton t`ios. Vei
g`si c`r]i \n bibliotec`, lâng` salon.
F`r` s`-i lase timp s` r`spund`, Ashley p`r`si terasa [i
Cristina auzi trântindu-se u[a de la intrare. Oare de ce se
retr`sese atât de brusc? Nu reu[ea s`-l \n]eleag`.
Oft` [i se duse s` se ghemuiasc` \ntr-unul din fotoliile
adânci din salon. Cât de pl`cut` era noaptea... Se sim]ea
aproape bine...
|n minte \i ap`rur` ni[te imagini.
Tinere]ea sa str`lucitoare, petrecut` \ntre serate,
gr`tare, zile \ntregi la piscin`... Pe buze \i ap`ru un zâmbet
amintindu-[i de tinerii b`rba]i care o \nso]eau seara...
Niciodat` dup` miezul nop]ii! |nainte s` plece, \i s`ruta
tandru pe obraz!
Oh, desigur, avusese [i adoratori! Dar nu se gândise
\nc` niciodat` la marea poveste de dragoste, c`s`toria.
Oricum, nu avea decât [aptesprezece ani. A[a c` avea tot
timpul...
Brusc, chipul lui Ashley le \nl`tur` pe cele ale
admiratorilor. |[i repro[` c` se gândea la el. Era atât de

46
arogant, plin de el, amator de femei frumoase, era sigur`
de asta. De altfel, \l auzise pe Edmond vorbind despre
ultima sa cucerire, o frumuse]e! {i vor mai fi [i altele! „Dar
nu eu“, \[i jur` Cristina. Totu[i, amintirea trupului s`u
lâng` al ei o f`cu s` se \nfioare [i i se abandon` cu
melancolie.
|ncepuse s` bat` vântul [i r`coarea care se l`sase o
scoase din gândurile sale. Brusc, se sim]i obosit`. Cu
lacrimi \n ochi, f`cu un efort pentru a ajunge \n camer`.
Câteva clipe mai târziu, adormi.
Când Ashley se \ntoarse, toate luminile erau \nc`
aprinse.
– Cristina?
Nici un r`spuns nu veni s` tulbure lini[tea. A[a c` se
\ndrept` spre camera tinerei fete, a c`rei u[` nu era
\ncuiat` cu cheia. O \ntredeschise \ncet [i se apropie tiptil
de pat. Dormea, cu p`rul auriu \mpr`[tiat pe pern` [i mâna
fin` dep`[ind cear[afurile m`t`soase. Tabloul era
fermec`tor. {i totu[i, când Ashley p`r`si \nc`perea, chipul
s`u c`p`tase o duritate nea[teptat`.

47
 Capitolul 4

Când Cristina deschise ochii, soarele intra \n valuri \n

camer`. Sub mângâierea razelor calde, se \ntinse cu
voluptate. |n aceast` diminea]`, lumea \i zâmbea...
Nostalgia \i disp`ruse \n noapte. Auzi \n dep`rtare valurile
izbindu-se de ]`rm.
Ferestrele cu geamuri \i ofereau spectacolul
\ntotdeauna minunat al oceanului scânteind \n lumina
dimine]ii. Cerul azuriu se topea la orizont \n albastrul pur
al apei. Dar Cristina nu-[i pierdu vremea.
Plecând privirea v`zu c` nu-[i d`duse osteneala s` se
dezbrace, când se culcase \n ajun. Rochia deja [ifonat`,
avusese mult de suferit.
„Haide“, \[i spuse, „pentru a \ncepe ziua, nimic nu se
compar` cu un du[ bun“!
L`s` jetul de ap` rece s` [iroiasc` \ndelung pe trupul
sub]ire [i izbucni \n râs privindu-se \n oglind`. Teama de

48
a-[i uda piciorul r`nit o f`cuse s` ia o pauz` complet
caraghioas`! Râsul \i r`sun` foarte limpede, copil`resc
\nc`.
|nf`[urat` \ntr-un cear[af de baie \n culori vii, se [terse
cu gra]ie. „Ce ghinion“, se gândi \mbr`cându-[i rochia.
Cristina detesta s` poarte haine murdare.
„Noroc c` am acceptat suta de dolari“, se felicit`. |n
diminea]a aceasta, scrupulele o p`r`siser`. Se bucura la
gândul de a devaliza magazinele [i un zâmbet radios \i
lumin` tr`s`turile delicate.
Cu o mi[care energic`, \[i perie p`rul ud [i, \ncruntat`,
\[i studia imaginea \n oglind` cu o min` care exprima
\ndoiala. Brusc, se b`tu la u[a camerei. Cristina \[i lu`
timpul de a-[i sublinia u[or buzele cu ruj, apoi travers`
\nc`perea \nsorit` pentru a merge s` deschid`.
– Bun` ziua, domni[oar`, salut` Han.
C`ra o tav` plin` cu flacoane [i bandaje.
– |mi permite]i? ad`ug` schi]ând un pas pentru a intra.
Cristina \l l`s` s` treac` [i-l v`zu \ndreptându-se spre
baie. |i f`cu semn s`-l urmeze.
– Apropia]i-v`, domni[oar` Cristina. V` voi examina
r`nile.
Han f`cu s` alunece delicat rochia pentru a-i descoperi
umerii [i scoase pansamentele cu nesfâr[it` blânde]e.
– Oh, dar sunt aproape vindecate! exclam` cu o voce
prietenoas`.

49
 Tân`ra fat` \ndr`zni o privire \n oglind` [i oft` u[urat`.
Avea dreptate. Umerii rotunzi nu mai l`sau s` se vad` decât
un bronz perfect.
– Nu mai merit` osteneala s`-i acoperi]i acum. Nu se
mai v`d prea mult.
Han \i ar`t` un scaun, adresându-i un zâmbet larg.
– Acum, ar`ta]i-mi piciorul.
Cristina se execut`, dar de data aceasta se strâmb` când
v`zu rana. O g`sea urât`, \nc` foarte infectat`. Totu[i,
servitorul o lini[ti.
– Este perfect! exclam` acesta.
Lu` un flacon care con]inea o pudr` alb`, pe care o
pres`r` pe ran`.
– Câteva zile \nc` [i ve]i alerga ca mai \nainte! \i spuse
ridicându-se. Dar dac` vre]i, v` ve]i putea sc`lda \nc` de ast`zi.
|n timp ce-[i aranj` unguentele pe tav`, Han continu`:
– V` preg`tesc micul dejun, domni[oar` Cristina.
Gr`bi]i-v`. Nu uita]i c` \n diminea]a aceasta trebuie s`
mergem s` facem cump`r`turi.
Cum era deja gata, Cristina porni pe urmele sale,
gândindu-se c` nu-i era deloc foame. Un suc de portocale
[i ni[te pâine pr`jit` \i vor fi mai mult decât suficiente.
– Han, murmur` ea, de ce vrea domnul Carlton s` m`
]in` aici? Nu reu[esc s`-i \n]eleg motivele...
|n sinea sa, Cristina era convins` c` nu era cu „inten]ii
rele“. Nu era destul de bine pentru el! Han o scoase din
gânduri.

50
 – Domnul Ashley vrea doar s` se asigure c` nu vor fi
complica]ii \n urma accidentului. Atâta tot.
Oare cum putea s`-l cread`? Evident, cei doi b`rba]i \[i
b`teau joc de ea. Totu[i, tân`ra fat` t`cu. Ce i-ar fi putut
spune lui Han? Era atât de amabil.

***

O jum`tate de or` mai târziu, ascensorul \i cobora \n

parcaj. Cristina observ` imediat absen]a ma[inii lui Ashley.
Oare unde era? Oricum, nu avea nici o importan]`.
Dorin]a de a-[i re\nnoi garderoba o f`cu s` alerge \n
urma lui Han care tocmai disp`ruse \ntr-un cupé gri
deschis. Merser` de-a lungul ]`rmului \n direc]ia
Paradisului surferilor. Soarele era deja sus pe cer [i ziua
promitea s` fie minunat`. Cristina \[i rezem`
confortabil capul pe sp`tarul scaunului [i nu se mai
gândi la nimic. Dup` ce parcar`, Han \i adres` un
zâmbet c`lduros.
– Am de f`cut ni[te cump`r`turi, domni[oar`. Ne
\ntâlnim \n dou` ore, la intrarea centrului comercial. S`
face]i alegeri bune!

51
 Uimirea i se \ntip`ri pe fa]`. Oare nu se temea c` va
profita de aceste clipe de libertate pentru a fugi? Ceea
ce o surprinse [i mai mult fu c` nu sim]ea aceast`
dorin]`.
Nu, ceea ce voia, era doar s` telefoneze. Se \ndrept` \n
pas vioi spre magazine [i p`trunse \n prima cabin`
telefonic`. Form` num`rul cu febrilitate.
– Oh nu! gemu.
Ca [i ieri, telefonul r`mase mut. Oare ce se \ntâmplase?
Desigur, putea suna la birou. Dar \n acest caz trebuia s`-[i
dea numele... Era imposibil. Va \ncerca din nou mai târziu,
orice ar fi. Deocamdat`, cea mai drag` dorin]` a sa era s`
uite tot, fie [i doar pentru câteva ore...
Cristina se hot`r\ s` \nceap` cu lenjeria. Petrecu acolo
o mul]ime de timp. Ce pl`cere s` alegi dintre
\ncânt`toarele bustierele de m`tase [i sutienele brodate cu
dantel`. Era pentru prima dat`... |ntotdeauna i se
cump`rase lenjeria, f`r` s` fie consultat`.
„La pantofi, acum!“ \[i spuse cu entuziasm. Ni[te
pantofi albi elegan]i, cu pu]in toc, se ad`ugar` pachetelor
deja numeroase. Ce bine era s` hoin`re[ti...
|n timp ce c`sca ochii la vitrine, se gândea la ce va
cump`ra pentru a merge la serviciu. Trebuia s` fie
impecabil`. Dup` lungi ezit`ri, se hot`r\ \n cele din urm`
pentru o fust` strâmt` de culoarea nisipului [i câteva bluze

52
\n tonuri calde [i ca ambra, care se armonizau de minune
cu pielea sa cu reflexe aurii.
Deodat`, Cristina z`ri pe un manechin o rochie
\ncânt`toare, de un albastru str`lucitor. Nu putu s` reziste
tenta]iei de a o \ncerca. Ce scurt` era! Nu \ndr`znise \nc`
niciodat` s` poarte ceva asem`n`tor.
|n timp ce se d`du un pas \napoi pentru a se studia \n
oglind`, \[i d`du seama c` trupul \i devenise brusc
provocator. Picioarele i se lungiser`, se formaser` frumos...
Cu atât mai r`u dac` nu-i mai r`mâneau bani, rochia \i
pl`cea prea mult. F`r` s` vrea, obrajii i se \mbujorar`.
Totu[i, nu se gândi la Ashley! Nu pentru el f`cuse aceast`
achizi]ie!
Brusc, \[i privi ceasul. Deja prânzul! Han o a[tepta
probabil de mult timp. Cu bra]ele \nc`rcate de pachete, \l
g`si \n locul stabilit. Când o v`zu sosind \n fug`, izbucni
\n râs.
– N-ar rost s` precizez c` v-a]i g`sit fericirea, se
amuz` Han.
|ntoarcerea la apartament se f`cu cu bun` dispozi]ie.
Când p`trunse \n salonul inundat de soare, un sentiment
ciudat o cuprinse pe Cristina. Avea impresia c` acest loc \i
era cunoscut dintotdeauna. Cumva ca [i cum era acas`.
Cu un mic gest prietenesc, tân`ra fat` \l salut` pe Han
[i o [terse \n camera sa. Dup` ce desf`cu pachetele,

53
incertitudinea puse st`pânire pe ea. Oare cum \[i va
putea ocupa dup`-amiaza? |i venir` \n minte cuvintele lui
Ashley \n leg`tur` cu biblioteca [i Cristina se \ndrept`
spre ea.
Luminate de o imens` fereastr` cu geamuri, sute de
opere acopereau pere]ii. Privirea \i r`t`ci \n c`utarea
unei c`r]i care ar putea s-o intereseze. Exista aici orice...
\n afar` de romane de dragoste. „Evident, Ashley prefera
s` tr`iasc` aventurile“, bomb`ni Cristina. Dup` o rapid`
examinare superficial` a rafturilor, unde descoperi
exemplare superbe, se hot`r\ \n sfâr[it pentru o oper`
istoric`.
Cu picioarele \ntinse pe balustrada balconului, tân`ra
fat` nu reu[ea s` se concentreze asupra lecturii. Chipul lui
Ashley venea s` se suprapun` peste toate paginile pe care
le \ntorcea. Maxilarele hot`râte [i puternice, gura
senzual`, [uvi]ele blonde [i ochii ca marea... „Dar sunt
nebun`“, se gândi brusc. Nu va ceda farmecului acestui
domn Carlton!
Briza \i mângâia umerii goi. Pe cerul de un albastru
foarte curat se \nvârteau ni[te pesc`ru[i. Cu ochii pe
jum`tate \nchi[i, tân`ra fat` \i observa, când ni[te b`t`i \n
u[` o scoaser` din amor]eal`.
– Am preg`tit câteva sandvi[uri, domni[oar` Cristina,
vre]i s` veni]i?

54
 Han era foarte pl`cut [i Cristina fu \ncântat` s`
prânzeasc` al`turi de el pe teras`. Masa se desf`[ur` cu
voio[ie sub soarele torid.
– Dac` am merge s` ne sc`ld`m? propuse brusc Han.
Apa de mare va face foarte bine piciorului dumneavoastr`.
Ideea o \ncânt` pe tân`ra fat`. |i pl`cea atât de mult s`
\noate! Urmat` de \nso]itorul s`u, cobor\ aleile m`rginite
de salcâmi \n floare care duceau spre mare, cu o bucurie
cu totul copil`reasc`.
Baia \n valurile \nspumate o epuiz` [i o or` mai târziu,
se bronz` la soare pe nisipul auriu. Han fu cel care d`du
semnalul de plecare. Când p`trunser` \n apartament,
Ashley era deja acolo. Cu siguran]` \i a[tepta, deoarece se
\ntoarse brusc când u[a de la intrare pocni.
– Ah, iat`-v`! Unde a]i fost?
Nu le a[tept` r`spunsul.
– Ei bine, Cristina, poveste[te-mi pu]in cum ]i-ai
cheltuit suta de dolari.
Aceasta enumer` foarte con[tiincios seria de
cump`r`turi, \n timp ce Ashley o privea jum`tate amuzat,
jum`tate iritat. Ridic` mâna pentru a o \ntrerupe.
– Se poate spune c` nu ]i-ai pierdut timpul! Haide,
[terge-o [i te \mbrac` frumos, te iau la cin`.
– Dorin]ele dumitale sunt ordine, domnule Carlton,
[uier` Cristina [i-l fulger` cu privirea.

55
 „Totu[i, este incredibil“, gândi ea, \n timp ce Ashley
izbucni \n râs.
– Al naibii caracter ai, frumoasa mea.
|n timp ce vorbea, o privi adânc \n ochi. Degetele \i
atinser` tandru obrazul [i \n acea clip` tân`ra fat` sim]i o
dorin]` necunoscut` urcând \n ea. Ce i se \ntâmpla oare?
Brusc, timpul se oprise.
R`maser` nemi[ca]i un timp [i Cristina \[i dori ca
aceast` clip` s` dureze ve[nic. Dar vraja se risipi la fel de
brusc cum ap`ruse.
Ashley p`r`sise salonul, l`sând-o singur` [i
descump`nit` \n mijlocul imensei \nc`peri. De ce oare o
trata astfel?
Se duse \n camera sa asemenea unui robot. Trebuia s`
p`r`seasc` aceast` cas` cât mai repede, s` se \ndep`rteze
de acest b`rbat...
N`uc`, [i cu privirea pierdut` spre oceanul care vuia \n
dep`rtare, Cristina \n]elese brusc c` va fi incapabil` s-o
fac`. Capcana se \nchisese, [i acum nu mai putea s` ignore
emo]iile care o cuprindeau \ndat` ce se gândea la el.
Tân`ra fat` trebui s` cedeze \n fa]a eviden]ei. Nu mai
avea decât o dorin]`: s`-l revad`. Acest gând o f`cu s` ias`
din visare. N-o invitase oare la cin`? Soarele \[i arunca deja
razele oblice la orizont. Nu mai avea timp de pierdut!
Câteva clipe mai târziu, puse st`pânire pe baie.

56
 Cristina acord` o grij` cu totul special` toaletei sale. Era
convins` c` Ashley trebuie s` se arate foarte preten]ios fa]`
de \nf`]i[area partenerelor sale. {i \n seara aceasta, tân`ra
fat` nu va suporta nici o critic`. |n timp ce se \ndrepta spre
dulapul cu haine, se bucur` c`-[i cump`rase acea minunat`
rochie albastr`.
Când o \mbr`c`, se \nvârti \n fa]a oglinzii cu o gra]ie
absolut feminin`. |n vârtej, jupa se ridic`, descoperind
picioarele cu contur perfect. „Ce bine am f`cut c` am ales
albastrul“, constat`. Culoarea \i punea \ncânt`tor \n
valoare pielea de culoarea caisei [i p`rul blond care i se
rev`rsa pe umerii descoperi]i. Agita]ia f`cea s`-i
str`luceasc` ochii c`prui-aurii. |l putea \nfrunta pe domnul
Carlton!
Ashley a[tepta pe teras`, cu un pahar \n mân`. Un
fluierat m`gulitor \i sc`p` de pe buze când se apropie
de el.
– Superb`! Iat` ce numesc eu farmec [i seduc]ie.
Cu obrajii \mbujora]i, Cristina l`s` ochii \n jos [i se l`s`
condus` când Ashley o lu` de bra]. Era atât de aproape de
el, \ncât se \mb`ta de parfumul de mosc pe care-l emana
trupul b`rbatului. Ashley o urc` \n ma[in` [i murmur` cu
o lic`rire de amuzament \n privire:
– De data aceasta, cred c` este inutil s`-]i \ncui portiera
cu cheia.

57
 Obrajii Cristinei devenir` stacojii. |n timp ce b`rbatul se
a[ez` al`turi, fu str`b`tut` de fiori.
Rular` cu vitez`, cu ferestrele deschise, [i Cristina
\nchise ochii, abandonându-se mângâierii vântului.
|l rev`zu pe Ashley a[a cum \i ap`ruse pe teras`, \n
lumina aurie a apusului. |mbr`cat \ntr-un costum gri ca
perla a c`rui croial` impecabil` \i sublinia trupul musculos,
era pur [i simplu irezistibil.
Când Cristina reveni la realitate, erau deja departe de
Paradisul surferilor [i de aglomera]ia sa. Cu siguran]`, o
ducea \ntr-un mic local ascuns printre coline. Brusc, Ashley
p`r`si drumul principal [i se afundar` pe o alee m`rginit`
de arbu[ti.
Aerul era \nmiresmat de parfumuri diverse, sporite de
apropierea serii. O briz` u[oar` agita frunzi[ul
\nconjur`tor. Toate sim]urile Cristinei erau treze [i \n acea
clip` [tiu c` via]a \i putea oferi \nc` fericirea perfect`.
Tinere]ea o sf`tuia chiar s-o prind` bine, f`r` nici o
restric]ie, f`r` teama zilei de mâine. Oare nu se va revan[a
asupra trecutului atât de apropiat, la care nu voia s` se mai
gândeasc`?
Ashley opri Jaguarul sub o salcie [i Cristina sim]i
mângâierea ramurilor frem`t`toare pe fa]` când \nso]itorul
s`u o ajut` s` coboare. Z`ri printre frunze o caban`
\ncânt`toare, cu pere]ii din lemn. Disp`rea aproape \n

58
\ntregime sub nenum`rate flori colorate. Ashley \[i trecu
bra]ul \n jurul taliei sale fine [i o conduse pân` la veranda
unde sclipea o lumin`.
– Bun` seara, domnule Carlton!
{eful personalului p`rea s`-l cunoasc` foarte bine, ceea
ce o \ntrist` profund pe Cristina. Cu siguran]`, nu era
prima care venea aici cu el! O mas` ascuns` \ntr-o firid` \i
a[tepta. |n timp ce se instalau, tân`ra fat` arunc` o privire
\n jur asupra meselor rustice [i a plantelor verzi care
c`deau \n cascad` din tavan, ad`ugând [i mai mult farmec
locului. Decorul era \ncânt`tor, o ridicare de cortin`
pentru o scen` de dragoste. Acest gând o \ncânt` [i o
sperie \n acela[i timp pe Cristina.
Ashley convers` câteva clipe cu chelnerul, apoi se
\ntoarse spre tân`ra fat` cu un zâmbet luminos pe buze.
– Mi-am permis s` comand un platou cu fructe de mare.
Sunt sigur c` vei fi \ncântat`. Este specialitatea lor!
Cristina era teribil de intimidat`. Ar fi vrut s` spun`
ceva, dar nu-[i g`sea cuvintele. Totul era atât de confuz.
Oft` \ndelung. De ce oare o dezarma astfel, acest b`rbat?
Când \[i puse mâna peste a sa, tân`ra fat` sus]inu cu greu
privirea insistent` cu care o \nv`luia.
– Cristina, \i spuse \n [oapt`, las`-m` s` te ajut, te rog...
Aceasta se \ncord`, dar presiunea de pe mâna sa deveni
mai puternic`.

59
 – Nu, eu... este imposibil, bâigui.
Cum oare i-ar fi putut spune?
– Nu insista, domnule Carlton.
Cristina trebui s` fac` un mare efort pentru a-[i
redobândi siguran]a.
– S` ne gândim mai bine la clipa prezent`.
Ashley \[i retrase \ncet mâna apoi, brusc, \ntoarse capul
[i \i f`cu semn celui care se ocupa de vinuri.
– Bei pu]in vin, Cristina?
– Oh nu, r`spunse aceasta prompt. |n sfâr[it, beau atât
de rar...
– |n acest caz, las`-m` cel pu]in s`-]i ofer o cup` cu
[ampanie! Asta nu-]i va putea face r`u.
Cristina accept`, cu un zâmbet timid. Câteva clipe mai
târziu, ridicau paharele, la lumina lumân`rilor.

60
 Capitolul 5

Conversa]ia era foarte vesel`. Ashley se dovedea a fi un

b`rbat fermec`tor, plin de spirit [i Cristina se l`s` prad`
fericirii sale. Era greu de crezut c`, \n urm` cu dou` zile,
nici nu se cuno[teau.
– S` ]inem un toast pentru prietenia noastr`, Cristina,
murmur` brusc Ashley.
N-o sl`bea din ochi. Sub c`ldura ochilor alba[tri, iriza]i
ca m`tasea, tân`ra fat` se sim]ea topindu-se de pl`cere.
D`du pur [i simplu din cap [i duse cupa la buze. Oare de
ce asemenea clipe trebuia s` se termine?
– {i dac` mergem s` dans`m?
Aceast` \ntrebare nea[teptat` o surprinse pe Cristina,
care avu o secund` de ezitare. Ar fi fost atât de minunat! Se
imagina \nvârtindu-se \n bra]ele acestui b`rbat. Dar
privirea i se \ntunec` brusc [i l`s` capul \n jos.
– Nu, domnule Carlton, eu...
Acesta o \ntrerupse.

61
 – Te rog, spune-mi Ashley.
– Iart`-m`...
Ardea de dorin]a de a accepta, dar nu va \ndr`zni
niciodat`.
– N-a[ putea, Ashley. E[ti obi[nuit s` ie[i cu femei...
mult mai frumoase decât mine...
|nso]itorul s`u izbucni \ntr-un râs zgomotos.
– Dar e[ti nebun`!
Se aplec` tandru spre ea.
– Te-ai privit deja \ntr-o oglind`, Cristina?
Tân`ra fat` se \nfior` la sunetul vocii calde. B`t`ile
inimii i se accelerar` [i ridic` ochii spre el.
– De ce? murmur`.
– Pentru c` e[ti \ncânt`toare...
Un zâmbet trist lumin` chipul tinerei fete. Cu un deget,
Ashley \i atinse obrazul [i Cristina \i citi \n privire cea mai
\nfocat` sinceritate.
– Ei bine?
Ashley o privea cu intensitate, pândindu-i r`spunsul.
– Mul]umesc, dar... oricum, sunt prea obosit`.
Totu[i, asta era ceea ce-[i dorea cel mai mult pe lume,
dar nu va fi \n stare \n acea sear`. Totul mergea prea repede.
– Promite-mi s`-mi accep]i invita]ia, o rug` Ashley.
Când vei dori...
– Poate, [opti Cristina.
Chipul lui Ashley se lumin`. Cristina nu reu[ea s`
\n]eleag`. Cum oare un b`rbat atât de seduc`tor \[i putea

62
dori s` danseze cu ea? Con[tient de tulburarea pe care i-o
provoca, Ashley \[i strecur` u[or mâna peste a sa. Degetele
lungi [i fine o mângâiau [i Cristina \[i sim]i inima gata s`
zboare.
Câteva clipe mai târziu, era a[ezat` \n Jaguar, f`r` s`
\n]eleag` foarte bine ce i se \ntâmpla. Capul i se \nvârtea.
Era oare [ampania? Era atât de pu]in obi[nuit` s` bea...
Ma[ina gonea pe str`zile pustii \ndep`rtate de coast`. Ce
pl`cere s` se lase dus` astfel! Ashley conducea repede,
foarte repede. Dar Cristinei nu-i era fric`. |[i l`s` privirea
s` alunece peste mâinile puternice care strângeau volanul
[i \nchise ochii, fericit`.
Când p`trunser` \n apartament, Ashley i se adres`
pentru prima dat` de când p`r`siser` restaurantul.
– Acum, ar trebui s` te culci. Nu uita c` mâine
diminea]` te scoli devreme. Te a[teapt` Fenton.
Tân`ra fat` \ncuviin]`, pu]in surprins` de aceast`
brusc` revenire la realitate. Pentru c` r`m`sese nemi[cat`,
Ashley o conduse spre camera sa.
– Noapte bun`, Cristina, \i murmur` când se oprir` \n
u[`. Mul]umesc pentru aceast` sear`...
Tân`ra fat` sim]i c` o p`r`sesc puterile. |n acea clip`,
Ashley o \mbr`]i[`. Se cuib`ri lâng` el, r`spunzând apelului
imperios. Cu un gest tandru, b`rbatul \i ridic` fa]a [i cu o
nesfâr[it` blânde]e, \i atinse u[or buzele cu ale sale.
Poate mai târziu \[i va regreta r`t`cirea, dar acum era
incapabil` s` mai reziste dorin]ei pe care o trezea \n ea.

63
Contactul trupului musculos cu al s`u, mâinile de pe
umerii goi, o f`cur` s` se \nfioare [i se abandon` acelei
blânde \mbr`]i[`ri.
R`maser` un timp \mbr`]i[a]i. |n sfâr[it, Ashley se
\ndep`rt` de ea [i p`ru c` o \ntreab` din privire. Cristina
nu se mai putea gândi la nimic... cu excep]ia acelui foc
necunoscut pe care-l aprinsese \n ea. Buzele li se \ntâlnir`
din nou, cu o pasiune n`valnic`, \nfl`c`rat`.
Afundându-[i fa]a \n buclele m`t`soase, Ashley o s`rut`
pe gât, f`când-o s` geam` de pl`cere. Inima Cristinei b`tea
s`-i sparg` pieptul [i-l trase mai aproape de ea. Avea
impresia c` plute[te pe un nor. Brusc, b`rbatul \i lu` mâna
[i o duse la buze. Murmur`:
– Cristina...
Aceasta \[i afund` capul pe um`rul lui. De ce vorbea?
– Cristina, repet` Ashley \ndep`rtându-se pentru a o
vedea mai bine.
Ce-i va spune oare? Brusc, i se f`cu team` [i \[i dori la
nebunie s` reg`seasc` acea c`ldur` a trupului s`u. Dar
strângând-o de \ncheieturile mâinilor, b`rbatul o
\mpiedic`.
– Iart`-m`, Cristina. Nu... [tiu ce m-a apucat. Nu
voiam...
Lumea se pr`bu[i \n jurul ei.
– E[ti frumoas`, Cristina, \i [opti Ashley. O clip`, am
avut dorin]a nest`pânit` de a te \mbr`]i[a. Te rog, iart`-m`.
Vocea \i deveni mai dur`.

64
 – Nu se va mai \ntâmpla; \i d`du drumul [i se \ndep`rt` brusc.
Cu o tres`rire de revolt`, Cristina se lament`:
– Dar de ce?
– E[ti tân`r`, mult prea tân`r`. N-ar fi trebuit
niciodat`...
Tân`ra fat` era incapabil` s` reac]ioneze. Avea lacrimi
\n ochi.
– Du-te la culcare, oft` Ashley.
|n ochi i se citea stânjeneala. Oare ce putea ad`uga?
Lini[tea ap`s`toare o aduse pe tân`ra fat` la realitate. Cum
putuse crede \n aceast` dorin]` atât de nebun`?
Ridic` mândr` capul [i disp`ru \n camer`. Picioarele \i
tremurau [i r`mase cu spatele rezemat de u[`. Emo]ia care
o sufoca o f`cu s` izbucneasc` \n plâns. Nimic nu-i mai
putea opri valul de lacrimi care \i invadau obrajii.
Cristina d`du frâu liber disper`rii. Va pleca imediat
mâine diminea]`. Nu se va mai putea afla niciodat` \n fa]a
lui Ashley... B`rbatul acesta nu era bun decât s-o fac` s`
sufere.
Oare n-a l`sat-o s` \n]eleag` c` era prea tân`r`? N-ar fi
trebuit s` uite c`, \n ochii lui, nu era decât o feti]`. Cum
l-ar fi putut interesa altfel decât pentru cinci minute de
r`t`cire, ca \n aceast` sear`?
Foarte hot`rât` s` [tearg` totul din memorie,
Cristina f`cu o baie fierbinte. Fusese atât de stupid`!
Când ajunse \n camer`, \nf`[urat` \ntr-un prosop alb,
era lini[tit`.

65
 Rochia \i z`cea pe pat [i o lu` de acolo oftând \ndelung.
„Probabil este prima [i ultima dat` când o port“, se gândi.
Dar \i va aminti \ntotdeauna, \n ciuda voin]ei sale, aceast`
sear` minunat`.
Draperiile nu erau trase [i lumina lunii sc`lda camera \n
reflexe argintii. Cristina se apropie de fereastr` [i sim]i
brusc o dorin]` irezistibil` de a fugi, de a p`r`si acest loc
care fusese teatrul unei asemenea tulbur`ri \n via]`.
|[i reveni brusc, hot`rât` s` nu cedeze confuziei.
„Mâine, totul va fi mai bine“, se lini[ti. Cear[afurile
r`coroase \i oferir` un refugiu \n care se strecur` cu
voluptate. Dar vai, somnul nu venea [i amintirea s`rutului
lor o chinuia [i mai tare.
Era prima dat`... prima dat` când dorin]a o cople[ea,
trezind \n ea senza]ii necunoscute. Nu sim]ise \nc`
niciodat` o tulburare atât de mare... [i o fericire atât de
mare.
Deodat`, b`t`i u[oare \n u[` o f`cur` s` tresar`. Ridic`
repede cear[aful peste pieptul gol. Era incapabil` s` scoat`
un sunet. Se b`tu din nou.
– Cristina?
Era el. F`r` s` a[tepte r`spuns, intrase. Cristina se
ghemui sub cuvertura din damasc.
|n timp ce se apropia, Ashley \i ar`t` o cea[c` din
por]elan, a[ezat` pe o tav` de argint.
– Este b`utura pe care ]i-a preparat-o Han \n seara
sosirii tale, \i explic` zâmbind. Cred c` \]i va face bine.

66
 Era \mbr`cat cu un halat bleumarin, \ntredeschis pe
bustul puternic, bronzat de soare [i Cristina nu se putu
\mpiedica s` arunce o privire aprobatoare spre picioarele
lungi [i suple. Scutur` din cap.
– |nghite asta, Cristina, insist` el. Trebuie s` dormi.
|n timp ce vorbea, Ashley se aplecase spre ea [i tân`ra
fat` se strânse instinctiv spre perne. |l observa cu inima
b`tând, dar acesta se mul]umi s` pun` cea[ca pe noptier`,
f`r` m`car s-o priveasc`.
– Haide, bea... Fii rezonabil`!
Evident, nu era hot`rât s` plece \nainte de a se supune.
Acum, nu mai era decât la câ]iva centimetri de ea [i-i sim]ea
suflarea cald` pe fa]`.
Oare de ce nu se mai putea controla? Era \ncremenit`
de imaginile care i se \nvârteau prin minte, retrezindu-i
amintirea \mbr`]i[`rii lor, \nc` atât de apropiat`.
Cu obrajii \mbujora]i, puse pân` la urm` mâna pe
cea[c` [i sub privirea lui sarcastic`, \nghi]i b`utura pân` la
ultima pic`tur`.
Secundele treceau, f`r` ca Ashley s` rup` t`cerea. Oare
ce voia? Era aici doar de dou` zile [i suferise deja prea mult
din partea lui.
„Dumnezeule, f`-l s` p`r`seasc` aceast` \nc`pere“, se
rug` Cristina. Se afla \n pragul unei crize de nervi. Dac`
mai r`mâne acolo privind-o astfel, va izbucni \n plâns.
N-avea dreptul s` se joace cu ea \n felul `sta. Era inuman.
Avea sentimentul c`-i citea pân` \n adâncul sufletului [i
c`-[i b`tea joc de ea.

67
 – Noapte bun`, murmur` Ashley brusc, f`r` s` \nceteze
s-o observe.
Cu un mers suplu, se \ndep`rt` [i u[a se \nchise \n
urma siluetei zvelte. De ce oare revenise dup` ce se
petrecuse \ntre ei?
Pândind cel mai mic zgomot, Cristina se a[ez` pe pat.
Briza p`trundea prin fereasta \ntredeschis`, ridicând u[or
perdelele sidefii. Trebuia s` se calmee. Dar nu mai [tia ce
dorea cu adev`rat. Gândurile i se \nv`lm`[ir` \n minte. |i va
exploda capul.
|[i dorea s`-l revad` sau dimpotriv`... s` nu-l mai vad`
niciodat`?
– Oh nu, este imposibil, gemu, afundându-se mai
adânc \n pat.
|n acea clip`, tân`ra fat` [tiu c` nimic n-o va face s`
plece. La ideea c` ar putea s` nu-l mai vad` pe acest b`rbat,
trupul \ntreg i se revolt`.
O cucerise. Amintirea ochilor alba[tri ca turcoaza
a]inti]i asupra ei, a p`rului de culoarea mierii o f`cu s` se
\nfioare. {i ea care se credea tare!
|n timp ce-[i l`sa gândurile s` r`t`ceasc`, se l`s` prad`
somnului care o cuprindea \ncet. Cristina nu voia [i nu
putea s` mai lupte. Brusc, \nc`perea \ncepu s` se
\nvârteasc` \n jurul ei. Tân`ra fat` nu avu decât timpul de a
observa bara vertical` din lemn masiv [i o parte a cuverturii
care p`rea [i mai deschis` la culoare sub lumina lunii. Când
se adânci \n somn, chipul lui Ashley o \nso]i \n visuri.

68
 Capitolul 6

Han era deja \n buc`t`rie când Cristina ap`ru la primele

ore ale dimine]ii. Oboseala i se citea pe fa]`. Obsedat` de
amintirea s`rutului lui Ashley, avusese un somn foarte agitat.
– Ce face]i, domni[oar` Cristina? \ntreb` Han bine
dispus. Lua]i loc, v` aduc ceaiul.
|n timp ce-i ]inea scaunul, exclam`:
– De fapt, domnul Ashley v-a l`sat un mesaj. A fost
obligat s` plece foarte devreme.
„Un mod oribil de a m` evita“, se gândi tân`ra fat`.
Cu inima strâns`, nu-i adres` lui Han un zâmbet mai
pu]in radios.
– Mul]umesc, spuse luând loc.
|n timp ce-[i bea sucul de portocale, Cristina nu-[i
putea desprinde ochii de la biletul pe care tocmai i-l
pusese pe mas`. {i dac` Ashley nu mai voia s-o vad`? Lu`
micul plic alb, cu mâna nesigur`. Câteva cuvinte fuseser`
mâzg`lite \n grab`.

69
 „Iart`-m` Cristina, dar a trebuit s` ies devreme \n
diminea]a asta. Te va conduce Han la birou. O zi bun` [i
pe disear`.
P.S. S` nu fugi... te rog!“

A[adar, \l va revedea! Inima \i tres`ri \n piept [i atac`

vesel` micul dejun. Han o observa cu un aer amuzat. P`rea
atât de tân`r` \n acea clip`...
P`r`sir` apartamentul când soarele ap`ru \n spatele
colinelor, luminând plajele \nc` pustii la acea or` matinal`.
|mbr`cat` cu jupa de culoarea nisipului [i cu o bluz` \ntr-un
ton cald, aleas` \n ajun, Cristina era foarte elegant`. }inuse
s` fie impecabil` \n aceast` prim` zi de munc`.
Han o l`s` la intrarea cl`dirii din lemn \n fa]a c`reia se
oprise Ashley cu dou` zile mai \nainte. Ezit` o clip`, apoi
p`trunse \n birou \ntr-un pas care se voia vioi. Dou` tinere
femei se aflau deja aici.
– Bun` ziua, m` numesc Cristina Seaton. Sunt noua
secretar`, spuse cu o voce pu]in prea tare.
Ele ridicar` ochii [i tân`ra fat` se sim]i m`surat` din cap
pân` \n picioare. Jenat`, fu incapabil` s`-[i continue fraza.
– Intra]i, f`cu una dintre secretare ridicându-se. Sunt
Jenny Condon [i ea este Julia Sydney.
Aceasta \i adres` Cristinei un zâmbet larg.
– Sper c` [ti]i s` munci]i, continu` Jenny \ndreptându-se
spre un dulap plin cu dosare. Aici nu se pune problema s`
pierzi timpul!

70
 |n timp ce vorbea, a[ez` un vraf de formulare pe mas`,
\n fa]a Cristinei.
– Trebuie ca totul s` fie b`tut la ma[in` \ntr-o or`. Ave]i
modelele la stânga ma[inii.
Ei bine, va vedea ea, aceast` \n]epat`! Cu siguran]`, \[i
imagina c` are de-a face cu o mic` incapabil`! {aizeci de
minute mai târziu, foarte exact, Cristina \i aducea foile lui
Jenny.
– Este perfect, admise secretara, cu o urm` de enervare
\n voce.
Ziua trecu \n cel mai deplin calm. Cristina lucr` repede
[i bine. Trebuia s`-[i dovedeasc` priceperea cu orice pre].
Pentru nimic \n lume nu voia s`-i dea lui Ashley ocazia s-o
critice. Când Han veni s-o ia la ora cinci, cele dou` femei
tocmai plecau. Se mirar` c` n-o vedeau luând autobuzul
cu ele.
– M`tu[ii Beth \i este teama c` m` pierd, min]i Cristina.
Dar nu este decât pentru primele zile!
Privindu-le plecând, turb` de furie. Ar fi vrut atât de
mult s` telefoneze ast`zi. Dar Julia nu lipsise nici m`car o
clip`... {i acum, sosise Han. Poate mâine...
|n timp ce coborau drumul \n serpentine pentru a
ajunge la Paradisul surferilor, vorbir` ca ni[te prieteni
vechi. Cristina fu foarte surprins` s` afle c` Han avea un
mic restaurant \n ora[.
– Dar, \l \ntrerupse ea, de ce... de ce lucrezi \n acest caz
la domnul Carlton?

71
 – Oh, [ti]i, am o so]ie [i o fiic` de hr`nit.
– O fiic`! exclam` Cristina.
– Da, are doi ani, spuse Han cu mândrie.
– Acest restaurant nu este de-ajuns pentru a v`
\ntre]ine? insist` tân`ra fat`.
– Ba da.
Fa]a lui Han se lumin`.
– Afacerile merg bine acum.
Dup` o scurt` t`cere, ad`ug`:
– Dar nu-l voi p`r`si niciodat` pe domnul Carlton,
Cristina.
Uimit`, aceasta \l \ntreb` din priviri. P`rea brusc pierdut
\n gânduri \ndep`rtate.
– Ne-am \ntâlnit \n Saigon. |n acea perioad` aveam
[aptesprezece ani... [i de atunci, nu l-am p`r`sit niciodat`,
murmur` el \ntorcând spre Cristina o fa]` pe care se
\ntip`rise o mare blânde]e. So]ia mea [i cu mine \i dator`m
totul... Datorit` lui am putut cump`ra acest restaurant.
T`cu câteva clipe.
– Este un om extraordinar domni[oar`... extraordinar.
Cristina r`mase t`cut`. Oare ce putea ad`uga? Aceast`
conversa]ie \l aduse pe Ashley \n centrul gândurilor sale.
Este adev`rat c` le p`r`sise foarte pu]in ast`zi... Adâncit` \n
scaun, tân`ra fat` \ncepu s` viseze... Oare Ashley uitase
\mbr`]i[area lor pasionat`? Când se rev`zu \n bra]ele sale,
abandonat` lâng` trupul lui, se \nfior` toat`. Oare cum o
va \ntâmpina? Era atât de ner`bd`toare.... Dar Han se
angajase deja \n parcajul re[edin]ei.

72
 Cheia se \nvârti \n broasc` [i Cristina n`v`li \n
apartamentul adâncit \n penumbra \nser`rii. F`cu ochii
mari [i-l z`ri brusc pe teras`. Silueta i se contura pe
orizontul luminat \nc` de lic`riri ro[iatice [i st`tea
nemi[cat. |n timp ce se apropie \ncet de el, se \ntoarse cu
suple]ea unei feline.
– Oh, bun` seara, Cristina, exclam`. Nu te-am auzit
intrând.
Privirea sa profund` o str`pungea [i tân`ra fat` trebui
s` fac` un efort pentru a nu-[i ar`ta tulburarea care o
cuprindea.
– Ziua s-a desf`[urat bine?
– Oh da, r`spunse Cristina gr`bit`. Sunt \ncântat`.
– Este perfect!
Ashley continu` apoi pe un ton voios.
– {i dac` am merge s` ne sc`ld`m, Cristina? |n gr`dinile
re[edin]ei exist` o piscin`.
Tân`ra fat` ezit` un timp, dar ochii rug`tori ai lui
Ashley o f`cur` s` cedeze. Câteva clipe mai târziu, i se
al`tur` cu trupul bronzat \nf`[urat \ntr-un prosop de
culoarea caisei.
Ashley era acoperit doar cu un halat alb de baie. Degaja
o asemenea seduc]ie, \ncât Cristina sim]i c` le[in`.
O conduse prin gr`dinile somptuoase [i ajunser`
curând la o piscin` \nconjurat` de flori multicolore, cu
parfum ame]itor. Doar o briz` u[oar` agita suprafa]a apei
ca turcoaza, luminat` de dou` proiectoare submarine. |n

73
timp ce Cristina \[i scotea prosopul, Ashley se arunc`
\ntr-un plonjon perfect. O a[tept` râzând de cealalt` parte
a piscinei.
– Haide, Cristina, pu]in curaj!
|[i a]intise privirea asupra siluetei admirabil pus` \n
valoare de un costum de baie negru, dintr-o pies`, care \i
sublinia formele armonioase. Teribil de jenat`, tân`ra fat`
se arunc` la rândul s`u \n apa rece.
Nu observ` admira]ia sincer` care se citea pe fa]a lui
Ashley când i se al`tur` \ntr-un craul elegant. Plutir` mult
timp unul lâng` cel`lalt [i Cristina [i-ar fi dorit ca vraja
acestor clipe s` nu dispar` niciodat`. Totu[i, Ashley o
aduse la realitate ie[ind brusc din ap`.
– Cred c` acum este timpul s` ne \ntoarcem. Probabil
Han ne a[teapt` pentru a servi cina.
|mpotriva voin]ei sale, tân`ra fat` se supuse [i-l urm`
pe aleile cu pomi. Ce se va \ntâmpla acum? Cristina nu
\ndr`zni s`-[i imagineze.
Dup` ce se schimb`, se privi \n oglinda oval` din baie.
Chiar mâine \i va cere lui Han s-o \nso]easc` pentru a-[i
cump`ra câteva produse de machiaj. |[i netezi cu peria
p`rul auriu [i \[i strânse buclele cu o fund` albastr`.
„Cu siguran]`, Han a preg`tit masa \n buc`t`rie“, se
gândi p`r`sind \nc`perea. Str`b`tu apartamentul pustiu [i
se opri brusc. O mas` \mpodobit` cu o fa]` de mas` din
dantel` fusese aranjat` lâng` ferestrele cu geamuri,
deschise spre noaptea calm`. Tân`ra fat` admir` vesela din

74
por]elan fin, decorat`, [i se \nfior` când observ`
lumân`rile aprinse \ntre cele dou` tacâmuri. Flac`ra
pâlpâitoare se reflecta la nesfâr[it \n fa]etele paharelor de
cristal. A[adar, vor cina singuri \n acest cadru superb... [i
atât de romantic.
|n timp ce se pierduse \n gânduri, Ashley p`trunse \n
salon. |n seara aceasta \mbr`case ni[te pantaloni de
culoare albastru deschis care-i puneau \n eviden]`
[oldurile \nguste. Pielea cu tent` ar`mie era avantajos
reliefat` de c`ma[a alb`. Când \l v`zu, Cristina \[i spuse c`
nu \ntâlnise niciodat` un b`rbat atât de frumos. |naint`
spre ea, cu zâmbetul pe buze.
– E[ti \ncânt`toare, Cristina, exclam` \n timp ce-i ]inea
un fotoliu.
Tân`ra fat` se a[ez`, f`r` s` r`spund` la compliment.
Tulburarea \i era prea mare. Ca [i \n ajun, Ashley se dovedi
o companie extrem de pl`cut`. O f`cu s` râd` mult [i
fiecare minut care trecea, o relaxa mai mult. Han le servi
ni[te mânc`ruri atât de rafinate, \ncât tân`ra fat` nu se
oprea din elogii fa]` de el.
|[i b`ur` cafeaua pe teras`, pe jum`tate \ntin[i \n
[ezlonguri confortabile. Lini[tea nop]ii \i \nv`luia [i
\ntunericul o \mpiedica pe Cristina s` disting` tr`s`turile
\nso]itorului s`u. Acesta fuma o ]igar` [i rotocoale de fum
alb se pierdeau \n vârtejuri \n p`rul s`u des, pe care luna \l
aureola cu reflexe argintii.

75
 R`maser` astfel mult timp flec`rind, [i Cristina \[i jur`
s` nu uite niciodat` aceast` sear` \ncânt`toare. |n timp ce-i
aducea un coniac lui Ashley, Han \i spuse câteva cuvinte la
ureche pe care tân`ra fat` nu le \n]elese. F`r` \ndoial`, se
exprimau \n vietnamez`, [i nu \n chinez` cum crezuse
pân` atunci. Han \i explic` faptul c` ni[te prieteni veniser`
\n acea zi din Vietnam. Cristina zâmbi.
– Probabil \]i lipse[te mult ]ara dumitale, declar`.
Apoi, se \ntoarse spre Ashley:
– Poveste[te-mi via]a voastr` acolo...
Cei doi b`rba]i \[i evocar` amintirile cu mult` nostalgie.
Dac` r`zboiul care distrusese acele locuri minunate \i
marcase pentru totdeauna, Cristina \n]elese c` regretau c`
le p`r`siser`. Pasionat`, tân`ra fat` era foarte atent` [i [tiu
s` le \ncurajeze confiden]ele. Pl`cerea pe care o sim]ea
ascultându-i o f`cu s` uite timpul care trecea. A[a c` fu
uimit` s`-l aud` pe Han spunând c` trebuia s` plece.
– Noapte bun`, exclam` el, salutându-i.
Ashley r`spunse lene[ cu un u[or semn din mân`.
Lucrul de care se temuse [i \n acela[i timp [i-l dorise
Cristina, se \ntâmplase. R`m`sese singur` cu el. O
melancolie ascuns` o cuprinse [i se afund` mai adânc \n
[ezlong, cu privirea pierdut` spre stele.
Cuvintele lui Ashley o scoaser` cu brutalitate din visare.
Nu-l auzise ridicându-se.
– Acum trebuie s` m` duc s` lucrez, Cristina. Dar tu
po]i s` te ui]i la televizor. Programul este pe mas`.

76
 Tân`ra fat` f`cu un efort pentru a nu ar`ta cât de
dezam`git` era. Totu[i, seara aceasta \ncepuse atât de
bine... Nu-i venea s` cread` c` [i-o va termina singur`, \n
fa]a televizorului.
Cu o voce foarte rece, replic`:
– Mul]umesc, nu doresc deloc asta. Prefer s` m` duc s`
m` culc. Noapte bun`.
Când p`trunse \n salon, se opri brusc.
– Ashley...
– Da? \ntreb` acesta apropiindu-se \ncet.
– Cred c` nu mai am nimic de f`cut aici. Mi-ai g`sit o
slujb`... de altfel, \]i mul]umesc pentru ea... dar acum, m`
pot \ntre]ine eu \ns`mi...
|nainte de a-[i fi putut termina fraza, Ashley o prinse cu
violen]` de bra]. Cristina se strâmb`, \n`bu[indu-[i un
]ip`t. O durea. Tr`s`turile sale crispate [i expresia care i se
citea \n privire \i f`cur` team`. Cristina se zb`tu, dar
strânsoarea era prea puternic`.
– Nu-mi place s`-[i bat` cineva joc de mine, [uier`
Ashley.
– Las`-m` s` plec.
Un geam`t \i sc`pase de pe buze. Era ca o c`prioar`
tân`r` \ncol]it`, \nsp`imântat`. Ashley o atrase brusc spre
el [i, cu ochii \n ai s`i, \i arunc` ni[te cuvinte [fichiuitoare.
– Nu te re]ine nimeni. Pleac`! Dar \nainte, las`-m` s`-]i
spun un lucru. Nu-mi plac pu[toaicele care au când
[iretenie de femei, când capricii de copile.

77
 Cristina deschise gura. Dar nu ie[i nici un sunet. „Este
prea nedrept“, se gândi. De zile \ntregi Ashley juca jocul
crud de-a [oarecele [i pisica [i ea, victima, era cea acuzat`.
B`rbatul continu`, sarcastic:
– De ce te temi frumoaso, de a fi violat`?
Cuvântul o lovi ca un bici [i deveni foarte palid`.
– Nu, nu de asta, murmur`.
Ashley nu-i d`du importan]` [i continu`.
– Este adev`rat, \n definitiv poate sunt un domn
indecent. Nu [tii nimic despre mine.
F`cu gestul de a o \mbr`]i[a, cu brutalitate. Era prea
mult. Cristina, \nnebunit` de durere [i de ciud`, se l`s`
\ncet \n jos pe mochet`, cu capul afundat \n bra]e, gata s`
plâng`.
|n acea clip`, Ashley se dezmetici. Ce f`cuse oare?
Mânia i se domoli brusc [i se a[ez` \n fotoliul adânc lâng`
care suspina Cristina [i tandru, \i \n`l]` capul. Lacrimile
curgeau pe fa]a ei frumoas`. Citi acolo atâta durere, \ncât
\i fu ru[ine de el. Ashley a[ez` capul tinerei fete pe
genunchi [i \l leg`n` \ncet.
– Nu [tiu ce m-a apucat, \i m`rturisi. M-am comportat
ca un mojic. Totu[i, nu vreau pentru nimic \n lume s`-]i fac
r`u. |mi placi Cristina, s` [tii. Dar, din p`cate, e[ti atât de
tân`r`, iar eu atât de pu]in liber...
Tân`ra fat` se l`s` leg`nat` de vocea b`rb`teasc` având
accente profunde [i, mai mult decât puteau spune

78
cuvintele, sunetul acestei voci o \mb`t`. A[a c`, \ncet,
printre dou` suspine, vru s` se scuze, ascunzându-se la
rândul s`u.
Fusese cu adev`rat inconsecvent` \n acea sear`, dându-i
dovada propriei dorin]e. Astfel, \l \ncurajase s-o iubeasc`.
Cu un gest, Ashley o opri.
– Ei bine, Cristina, [i unul [i cel`lalt suntem victimele
unei atrac]ii reciproce. Nimic de condamnat \n asta. Totu[i,
trebuie s` fiu suficient de tare pentru amândoi. Nu trebuie,
micu]o... |]i cer s` r`mânem prieteni, nu pleca.
Cristina sorbea acele cuvinte atât de tandre, murmurate
lâng` buzele sale, dar trupul \ncordat de dorin]` le
respingea. Ea cerea st`ruitor dragoste, el \i oferea tandre]e.
Totu[i, accept` cu gratitudine. Un lucru era sigur, Ashley
nu voia s`-l p`r`seasc`... viitorul va decide pentru ei.
Ashley se voia degajat pentru a \ndep`rta tensiunea
sim]urilor lor. |i propuse, jum`tate \ncordat, jum`tate
gânditor:
– Cristina, s` mergem s` ne \mp`c`m \n fa]a unei ce[ti
cu ciocolat`.
Ceea ce f`cur` \n buc`t`ria mare cu decor lini[titor.
|nc`perea aceasta era domeniul lui Han [i se reflecta acolo
senin`tatea sa. De la sosirea \n apartament, Cristina
apreciase deseori armonia [i calmul absolut care domnea
aici. |n acea sear`, mai mult ca niciodat`, atmosfera fu
benefic` pentru sim]urile lor exacerbate.

79
 Capitolul 7

A doua zi p`ru interminabil`. Totu[i, nu munca fu cea

care-i lipsi Cristinei. Dar trebuia s` telefoneze [i nu avu nici
m`car o ocazie. Biroul lor p`rea s` fie locul de adunare al
fabricii de cherestea.
|n sfâr[it, pe la cinci, Jenny [i Julia \[i strânser`
lucrurile. „Cu pu]in noroc, Han nu va fi aici \nainte de
câteva minute“, se gândi tân`ra fat`. Când u[a se \nchise
dup` colegele sale, se repezi la telefon. Soneria r`sun` [i
Cristina se rug` s` i se r`spund`. Brusc, dorin]a i se
\mplini.
– Alo?
Vocea foarte calm` \i era cunoscut`:
– Marion... eu sunt....
– Cum... Tu e[ti, Elizabeth? Unde e[ti?
Tân`ra fat` zâmbi, erau multe zile de când nu mai
fusese numit` astfel.

80
 – Ne-ai \ngrijorat foarte mult, draga mea. Martin mi-a
spus c` te vei \ntoarce luni...
– Ce face el? o \ntrerupse Cristina.
O not` de team` se percepea \n vocea melodioas`.
– Oh, mult mai bine! Dar este adev`rat, nu e[ti la
curent... A fost atacat.
Cristina trebui s` se a[eze. Tremura toat`.
– Eu mi-am petrecut weekendul la Sydney cu Franck [i cu
Edna, [i când m-am \ntors am aflat vestea. Am crezut c` mor!
Marion \[i rec`p`t` respira]ia.
– Ni[te ho]i l-au lovit cu telefonul, \]i dai seama?
Trebuia s` \nchid`. Dac` sosea Han?
– Dar acum se simte bine? \ntreb` cu o voce \ngrijorat`.
– Da, da, nu te nelini[ti, scumpo. Dar tu, unde e[ti? Ar
trebui s` te \ntorci. S` mergi cu mine s`-l lu`m de la spital.
Iese \n aceast` dup`-amiaz`.
Cristina izbucni.
– Dar, bine\n]eles! Trebuie ca \ntotdeauna s` fiu la
dispozi]ia sa. Numai c` de data aceasta, nu mai consimt,
Marion.
Inspir` profund.
– Oricum, este imposibil... continu`. Am un serviciu...
– Cum? Am \n]eles gre[it!
– Nu, ai \n]eles foarte bine. Ascult`, trebuie s` te las.
Sose[te patronul. Salut!
Cristina tocmai z`rise cupeul gri. Han nu va \ntârzia
s` intre.

81
 Când i se a[ez` al`turi, tân`ra fat` simul` o mare
oboseal` [i \nchise ochii. Nu dorea s` vorbeasc`. |ncet,
amintirile \i revenir` \n memorie.
Tat`l s`u se c`s`torise cu Marion cu opt ani mai \nainte
[i \ntre ele se stabilise imediat o leg`tur`. Trebuia spus c`
Marion nu avea nimic din imaginea tradi]ional` a mamei
vitrege. Tr`iser` to]i trei ferici]i pân` când \i lovise
nenorocirea. Un accident stupid \l omorâse pe b`rbatul pe
care \l iubeau cel mai mult pe lume. Dezorientat`, Marion
se aruncase \n bra]ele primului venit, o fiin]` care se
dovedise teribil de ambi]ioas`. Cristina crezuse
\ntotdeauna c` afacerile \nfloritoare ale tat`lui s`u \l
interesau \naintea oric`rui alt lucru.
Apoi ea crescuse, devenind din zi \n zi mai dezirabil` [i
Martin devenise interesat.
Sâmb`ta trecut`, \n timp ce se \ntorsese pentru a se
schimba dup` o zi petrecut` pe plaj`, tân`ra fat` \l g`sise
\ntins pe canapea \n salon. Era singur. Marion plecase la
Sydney \n timpul dimine]ii.
– Bei un pahar? exclamase v`zând-o.
– Mul]umesc, dar sunt gr`bit`.
O a[teptau ni[te prieteni la clubul de noapte Sun
Beach. Urcase \n mare grab` treptele care duceau la etaj,
f`r` s`-[i dea osteneala s` se opreasc` mai mult. Dar Martin
nu asta a[teptase. O urmase \n t`cere.
– |]i spun c` ai tot timpul, [uierase prinzând-o cu
violen]`.

82
 – Nu fi ridicol, Martin, eu...
Dar nu avusese timp s`-[i termine fraza. Martin o
\mpinsese \n interiorul camerei sale. La evocarea
clipelor care urmaser`, Cristina \[i sim]i sufletul
tulburat.
Cu un gest brutal, o r`sturnase pe pat \n timp ce \i
smulgea rochia de plaj`. Frica o f`cu s` ]ipe [i Martin se
aruncase asupra ei pentru a o face s` tac`. Buzele \i
fuseser` prinse cu for]a. Nu mai putea s` se mi[te, b`rbatul
era mult prea puternic! Cu singura mâna liber`, reu[ise
totu[i s` apuce telefonul. F`r` s` stea pe gânduri, \i tr`sese
o lovitur` puternic` \n cap.
Martin se pr`v`lise greoi pe covor. Timp de câteva
secunde care i se p`ruser` o ve[nicie, Cristinei \i fusese
imposibil s` reac]ioneze. Dar \[i revenise foarte repede. Era
\ngrozitor. Un singur gând o ]inea s` fug`. Chiar dac` nu
era mort, Marion n-ar fi iertat-o niciodat`. {i tân`ra fat`
alergase, ore se pare, pentru a fugi de oroarea tr`it` \n acea
frumoas` zi de var`.
– Am ajuns, domni[oar` Cristina, spuse Han.
Ce se \ntâmplase oare? Tân`ra fat` deschise ochii [i
recunoscu parcajul re[edin]ei.
Când p`trunser` \n salon, Cristina oft` \ndelung. M`car
dac` ar putea r`mâne aici! Dar [tia bine c` era imposibil.
|ntr-o zi sau alta, cineva o va recunoa[te pe strad`... [i apoi,
oricum Marion va face cercet`ri pân` la urm`.

83
 {i cum va putea s`-i povesteasc` toate astea lui Ashley?
La ideea de a-i evoca acele clipe \ngrozitoare, Cristina se
\nfior`. Nu va reu[i asta niciodat`. Nu, trebuia s` plece, f`r`
s` mai a[tepte...
– Cristina!
Când recunoscu vocea lui Ashley, tân`ra fat` r`mase
nemi[cat`, cu membrele paralizate.
– Bun` seara.
|n timp ce vorbea, se apropia de ea. Cristina era gata s`
i se arunce \n bra]e.
– Ce se \ntâmpl`? Ai str`b`tut salonul cu viteza
fulgerului...
Ashley \i ridic` b`rbia pentru a o vedea mai bine.
– Nu te sim]i bine?
Cu ochii \nce]o[a]i de lacrimi, Cristina zâmbi trist.
– Ba da, ba da, m` simt foarte bine. Sunt doar pu]in
obosit`, atâta tot.
– Vino, murmur` Ashley luând-o de bra].
|n timp ce o conducea spre salon, Cristina \l observ`.
Nu era ca de obicei. Tân`ra fat` nu reu[ea s` precizeze ce-i
d`dea aceast` impresie ciudat`. Apoi, remarc` brusc c` nu
era \mbr`cat ca \n alte zile.
|n aceast` sear` era \mbr`cat cu ni[te blugi presp`la]i [i
cu o c`ma[` albastru deschis pe care o l`sase descheiat` pe
bustul bronzat. Aceast` ]inut` u[oar` \l schimba teribil. El
care era de obicei atât de elegant! Dar poate era [i mai
frumos... [i mai deziderabil.

84
 Când \ntoarse capul [i-[i a]inti asupra ei privirea
luminoas`, Cristina \[i sim]i inima b`tând mai puternic.
Tres`ri auzindu-l pe Ashley izbucnind \n râs.
– De ce m` prive[te astfel? exclam`.
Apoi se examin`.
– Te [ochez?
– Oh, nu, se gr`bi tân`ra fat` s` r`spund`, ro[ind.
|[i repro[a atât de mult c` nu se putuse st`pâni!
– Am f`cut turul tuturor [antierelor, \i explic` Ashley.
Din acest motiv nu sunt... foarte prezentabil!
Ajunser` \n salon [i Cristina se adânci cu totul \ntr-o
sofa moale. |nc`perea str`lucea \n lumina apusului \ntr-o
splendoare cu totul special`. Ashley i se p`ru [i mai
bronzat. |[i aprinsese o ]igar` [i Cristina se strânse u[or
când veni s` se a[eze al`turi.
– Va trebui s` te iau cu mine \ntr-o zi.
Vorbise pentru el \nsu[i. Se \ntoarse \ncet spre tân`ra
fat`.
– Dac` te-ai duce s` preg`te[ti un ceai Cristina? \i
propuse cu un zâmbet tandru. Han trebuia s` plece [i apoi,
acum cuno[ti casa...
|n timp ce aceasta se ridic` pentru a merge la buc`t`rie,
o opri.
– Iart`-m`... Vei crede c` \mi petrec via]a dând ordine,
se scuz`. Dar sunt \n stare s` m` descurc complet singur,
s` [tii. A[ putea chiar s`-]i prepar o mas` pe o
ambarca]iune...

85
 – Practici sportul cu vele? \l \ntrerupse Cristina.
V`zu ap`rându-i pe fa]` un zâmbet plin de nostalgie.
– Era pasiunea mea... [opti. Eram un fanatic al
regatelor...
Brusc, \ntre ei se l`s` t`cerea [i Cristina nu \ndr`zni s`
se mai mi[te.
– Haide, spuse Ashley scuturând din cap, s` nu mai
revenim asupra trecutului.
P`r`si canapeaua ca [i când voia s` pun` cap`t definitiv
conversa]iei lor.
– {i ceaiul acela, sose[te oare?
Tonul devenit mai t`ios o scoase pe Cristina din
amor]eal`. Buc`t`ria nu mai avea \ntr-adev`r secrete
pentru ea [i ceaiul fu preg`tit \n câteva minute. |nainte de
a pleca, Han l`sase pe mas` ceea ce s` pun` la cin`.
Cristina c`ut` o tav` pentru a a[eza ceea ce fusese preg`tit
minu]ios pentru o mas` perfect`. Neavând timp nici m`car
s` m`nânce de prânz la fabric`, era fl`mând`.
Când \mpinse u[a salonului, Ashley se repezi \n
\ntâmpinarea sa, pentru a-i lua din mâini tava \nc`rcat` cu
mânc`ruri.
– Trebuia s`-mi spui, Cristina, te-a[ fi ajutat.
|n timp ce aranja cina pe o mas` joas`, era \ncântat
dinainte. Murmur` mul]umit.
– Hmm... Toate astea mi se par excelente! Vino repede
[i te instaleaz`, Cristina.

86
 Se a[ezar` amândoi pe mocheta groas` [i atacar` cu
mare poft` acel picnic \mbel[ugat. Râsetele li se auzeau \n
\ntunericul care se l`sa. Ashley era un \nso]itor fermec`tor
[i Cristina ar fi petrecut ore \ntregi ascultându-l vorbind cu
vocea grav` [i melodioas`.
Din nefericire, masa se apropia de sfâr[it [i brusc,
tinerei fete i se f`cu team`. Poate o va l`sa pentru a se duce
\n birou unde cu siguran]` trebuia s`-l a[tepte ni[te
treburi! Dar teama \i disp`ru aproape imediat.
– Las` toate astea, Cristina, [i du-te s`-]i \mbraci un
costum de baie... Aud de aici chemarea oceanului, ad`ug`
cu o voce mali]ioas`, ducându-[i mâna la ureche.
Cristina se schimb` imediat [i Ashley scoase o
exclama]ie de surpriz` când o v`zu venind atât de repede.
– Ce iu]eal`! exclam` \nchizând televizorul.
Probabil \l deschisese crezând c` nu se va \ntoarce
\nainte de mult timp.
– Femeile au \ntotdeauna obiceiul s` se lase a[teptate,
continu` m`surând-o.
Privirea sa o tulbura mereu la fel [i nu se putea
\mpiedica s` lase ochii \n jos. Dar deveni agresiv`, pentru
a nu-[i dezv`lui confuzia.
– Este un mit, Ashley, se str`dui s` r`spund`.
Pentru nimic \n lume n-ar fi l`sat t`cerea s` se instaleze
\ntre ei. Ashley izbucni \n râs.
– Nu sunt cu adev`rat convins, frumoaso.
Se ridic` dintr-o s`ritur`.

87
 giannijollys

– Haide, destul cu discu]ia. Vino repede!

Cristina \l urm` pe drumul pe care o luase cu câteva zile
\nainte cu Han. Mergea repede [i tinerei fete \i era foarte
greu s` r`mân` \n urm`.
Acum soarele apusese [i ultimele lic`riri ale zilei
luminau plaja aproape pustie la acea or` târzie. Oceanul \n
mii de culori vuia, iar valurile veneau s` se sparg` la mal,
\ntr-un zgomot asurzitor. Cristina se a[ez` cu genunchii
strân[i sub b`rbie [i se adânci \n contemplarea acelui
peisaj de o frumuse]e impresionant`.
Ashley, care \ncepuse s` alerge ca un copil, se \ntoarse
din drum [i \ngenunche \n fa]a ei.
– Nu vrei s` te scalzi?
Cristina nu avu timp s` r`spund`. Un necunoscut
tocmai li se al`tur`.
– Salut, Ashley, exclam` acesta. Nu crezi c` este pu]in
cam târziu pentru baie?
Era foarte \nalt, bronzat, cu umeri la]i. Cristina sim]i
a]intit` asupra ei privirea admirativ` a b`rbatului. Ashley
zâmbi [i-i \ntinse mâna.
– Bun` ziua, Franck. Nu te nelini[ti pentru noi, [tiu la
fel de bine ca tine s` fac respira]ie gur` la gur`!
B`rbatul nu se mi[c`, iar Ashley se apropie de Cristina
[i o lu` de mân`. F`r` s` \nceteze s`-[i priveasc` prietenul,
\i [opti câteva cuvinte la ureche.
– Este maestru \not`tor... Este o fiin]` redutabil`.
Apoi i se adres` lui Franck, care nu-[i luase ochii de la
Cristina.

88
 – Nu a[tepta s` te prezint! Te cunosc prea bine,
continu`, ducând-o repede cu sine pe tân`ra fat`.
Franck \i privi \ndep`rtându-se. Se \ntreba cine putea fi
acea creatur` \ncânt`toare cu picioare lungi [i fine.
R`coarea apei o surprinse pe Cristina, care scoase un
strig`t. Nemilos, Ashley o atrase spre el, râzând sincer.
Tân`ra fat` \nghi]i ap` [i se ag`]` instinctiv de gâtul
\nso]itorului. P`rul „aspru“ de pe bustul s`u \i atinse
u[or pieptul pe jum`tate gol prin r`scroiala adânc` a
costumului. Tulburat`, nu \ndr`zni s` se mi[te [i Ashley
o strânse pu]in mai tare lâng` el. Pic`turi de ap` [iroiau
pe chipul s`u bronzat [i \n \ntunericul aproape total
acum, ochii p`reau [i mai lumino[i. R`maser` astfel
nemi[ca]i, cu siguran]` de teama de a nu destr`ma vraja
acelei clipe.
Dar Ashley se \ndep`rt` brusc [i relu` jocul. O stropea
cu ap`, râdea \n hohote, asemenea unui copil lipsit de griji,
fericit c` tr`ie[te. Tân`ra fat` nu mai \n]elegea. Va trebui
oare s`-i suporte mereu schimb`rile de dispozi]ie [i s` nu
[tie niciodat` ce atitudine s` adopte fa]` de el?
Se \ndep`rt` \notând pentru a-[i domoli dorin]a ce o
trezise \n ea. Când ie[ir` din ap`, Ashley era din nou un
prieten \ndep`rtat [i glumea ca [i când nimic nu se
\ntâmplase.
Tremurând, Cristina se \nf`[ur` \n prosopul plu[at
ro[u-\nchis. Luna r`s`rise peste ocean, disc uria[ de argint,
care aureola plaja cu o lumin` slab`. Seara era minunat` [i

89
\mb`t`toare... De ce oare trebuia ca gândul permanent la
Ashley s-o preocupe atât de mult \ncât s` nu se poat`
bucura pe deplin de natur`...
|n timp ce reflecta, sim]i o mân` a[ezându-i-se pe bra].
Atingerea o f`cu s` se \nfioare. Scutur` din cap [i-l z`ri pe
Ashley. Era deja \mbr`cat [i o a[tepta.
– Gr`be[te-te Cristina, este târziu, ai s` r`ce[ti, exclam`
pe un ton fratern.
A[adar, avea grij` de ea. Tân`ra fat` \[i adânci privirea
\n a sa. O iubea, acum era convins`. Altfel, clipe ca cele pe
care tocmai le tr`iser` n-ar fi putut exista [i n-ar fi avut nici
un sens.
|n seara aceea, \l g`sea mai frumos [i mai seduc`tor ca
niciodat`. Pic`turile de ap` irizate de pe fruntea bronzat`
[i p`rul ciufulit d`deau chipului s`u un farmec irezistibil.
Genele negre imense accentuau adâncimea ochilor
alba[tri, chiar mai alba[tri decât azurul cerului. Acolo i-ar fi
pl`cut Cristinei s` se \nece.
Brusc, jenat` de privirea sa p`trunz`toare, tân`ra fat` \[i
adun` lucrurile \mpr`[tiate pe nisip [i porni pe urmele lui.
Disp`rur` printre dunele m`rginite de drobi]`, p`r`sind
plaja pustie, unde doar ni[te perechi de \ndr`gosti]i mai
hoin`reau \n fa]a spectacolului feeric al oceanului. |n timp
ce mergea, Cristina \ncepu s` viseze din nou... \ndr`gosti]i
ca... ea [i Ashley, poate.

90
 Capitolul 8

Cristina deschise brusc ochii [i-i a]inti asupra ferestrei

prin care p`trundea ciripitul pl`cut al p`s`relelor. Probabil
era \nc` foarte devreme, deoarece soarele tocmai intra \n
camer`. Totul era foarte lini[tit. Tân`ra fat` se \ndrept`
\ncet [i se \ntinse. „Ashley trebuie s` fi plecat deja la
Brisane“, se gândi, rememorând conversa]ia lor din ajun.
Când se \ntorseser` de la plaj`, Cristina \[i exprimase
dorin]a de a merge s` se culce. Nu c` ar fi fost cu adev`rat
obosit`, dar Ashley o descump`nea. |n timp ce-i ura noapte
bun`, acesta \i amintise de cina prev`zut` pentru weekend,
cu m`tu[a Beth [i unchiul Edmond.
– Oh nu, exclamase tân`ra fat`, te rog, Ashley, scute[te-m`
de asta, nu voi cunoa[te pe nimeni.
– Ceea ce spui, nu este foarte amabil pentru mine.
Cristina fu uimit` s` vad` c` p`rea sincer \ntristat [i
relu` foarte repede:

91
 – Crede-m`, nu asta voiam s` spun. Nu, doar c` m`
tem c` n-am s` fiu \n largul meu \n mijlocul tuturor
prietenilor t`i.
Ashley \i zâmbi.
– Am uitat s`-]i spun c` se va afla acolo o tân`r` fat` de
vârsta ta... care \]i seam`n` foarte mult, \ncheie,
mângâindu-i u[or obrazul.
– Ah da, ce \nseamn` asta? \l \ntreb`, \n defensiv`.
– C` este aproape la fel de \ncânt`toare ca tine,
Cristina!
Nu se a[teptase la acest r`spuns [i nu-[i putuse ascunde
stânjeneala.
– Poate, dar aceast` asem`nare nu ne va u[ura
conversa]ia, exclamase imediat, sim]indu-se pu]in ridicol`.
Ashley se \ntoarse s` se a[eze pe canapea, cu o fa]`
vesel`. Evident, \l amuza foarte mult!
– Ba da, la vârsta voastr` se g`sesc \ntotdeauna puncte
comune. Ve]i vorbi despre ie[irile voastre... despre iubi]i...
L-ar fi p`lmuit! De ce oare o sfida astfel? Expresia sa \l
surprinse probabil, deoarece deveni brusc atent.
– Cristina, vorbesc serios, trebuie neap`rat s` merg la
aceast` cin`... [i mi-ai face o mare pl`cere s` m` \nso]e[ti.
Privirea \i era plin` de o asemenea tandre]e, \ncât
Cristina se sim]i topindu-se.
– Fie, dar nu voi avea nimic de \mb`rcat, murmur`.
Aceast` reflec]ie spontan` [i atât de feminin` \l f`cu pe
Ashley s` zâmbeasc`.

92
 – Te rog, Cristina!
Cu inima palpitând, aceasta \n]elese c` va ceda [i
aceast` capitulare u[oar` \i f`cu team`.
– Acum, du-te [i te culc`, \i ordonase cu amabilitate
Ashley, stingând luminile, [i eu sunt obosit [i plec \n zori
la Brisbane... Noapte bun`!

***

O raz` de soare veni s` mângâie fruntea tinerei fete care

se strecurase din nou \ntre cear[afuri – era preocupat` –
mai devreme sau mai târziu va trebui s` ia o decizie. Dar
Cristina [tia c` va fi incapabil` s` plece.
De acum, Ashley f`cea parte din via]a sa.
Parcurse cu ochii camera elegant`, \n timp ce recrea \n
memorie decorul intim al celorlalte \nc`peri... Casa aceasta
o fermecase atât de repede... \ncât \l b`nuia pe Ashley de a
fi vr`jitor...
O u[oar` b`taie \n u[` o f`cu s` tresar`.
– Dumnezeule, cât este ceasul? exclam` s`rind din pat.
Gândurile o f`cuser` s` uite timpul care trecea.
– Domni[oar` Cristina, ve]i \ntârzia, striga Han din
spatele u[ii.
– Sosesc!
Ea, c`reia \i pl`cea atât de mult s` \ntârzie sub du[, se
coaf` [i se \mbr`c` fulger`tor. „R`mâne pentru alt` dat`“,

93
se gândi, alergând spre buc`t`rie. |[i b`u sucul de
portocale [i lu` feliile de pâine pr`jit` pe care i le preg`tise
Han.
– Le voi mânca \n ma[in`, \i explic`, strângându-[i
lucrurile.
Ziua trecu foarte repede. |n timp ce se preg`tea de
plecare, Jenny se apropie de biroul s`u, cu un plic \n
mân`.
– Salariul t`u, exclam` \ntinzându-i-l.
Cristina nu se a[teptase s` primeasc` atât de curând
roadele muncii sale [i surpriza fu excelent`.
Astfel, \i va putea pl`ti datoria lui Ashley [i s` fac` unele
cump`r`turi.
Han fu punctual la \ntâlnire [i curând coborau drumul
[erpuitor \n direc]ia Paradisului surferilor. El fu cel care
rupse t`cerea.
– Domni[oar` Cristina?
P`rea c` ezit`, apoi continu` \ncet:
– Ei bine, m` \ntrebam dac`...
– Dar vorbe[te, Han...
– Domnul Ashley se va \ntoarce probabil foarte târziu
de la Brisbane, a[a c` m-am gândit c` ve]i putea veni s`
cina]i la restaurantul meu... [opti, aruncându-i o privire
rapid`.
– Desigur, Han, cu pl`cere.
Cristina \l g`sea foarte pl`cut, o fire constant`, mereu
gata s` fac` un serviciu [i foarte eficient. Nu exista \n

94
comportamentul s`u nici o slug`rnicie... [i sub manierele
lui amabile, ascundea probabil un temperament mândru...
dar \n bunul \n]eles al cuvântului.
Fa]a lui Han se luminase la r`spunsul tinerei fete [i
acceler` când ma[ina p`trunse pe aleea care ducea la
parcaj.
– |nceti[or, Han! exclam` Cristina izbucnind \n râs. Ai
s`-mi la[i totu[i pu]in timp s` m` preg`tesc.
Toat` lini[tea acelei seri de var` invadase apartamentul
luminat de razele aurii ale apusului. Cristina era fericit`.
Era foarte hot`rât` s` profite din plin de weekendul
promi]`tor care i se oferea. Dou` zile \ntregi cu Ashley, nici
nu \ndr`znea s` cread`. Va fi destul de curând luni, pentru
a face o alegere.
Pân` atunci, cum \[i promisese deja, va uita totul, cu
excep]ia fericirii prezente!
Oglinda din baie \i oferi o imagine pe care o consider`
absolut mul]umitoare. |n seara aceea, se vedea frumoas`.
Apoi \i reveni \n memorie gândul la masa de la m`tu[a
Beth. Se strâmb`.
Ar trebui s` mearg` mâine la un coafor bun, pentru c`
Ashley ]inea atât de mult s-o duc` acolo. Ce fericire c`
mi-am \ncasat micul salariu, se gândi periindu-[i cu
energie p`rul.
Han o a[tepta \n salon; \[i scosese haina alb` [i
\mbr`case un pulover verde, larg... }inuta aceasta u[oar`
nu d`una deloc \nf`]i[`rii sale distinse de asiatic.

95
 Cristina \i adres` un zâmbet aprobator, pe care-l regret`
imediat... dar Han nu-l v`zu, prea ocupat fiind s` \ncuie
apartamentul.
Câteva clipe mai târziu, tân`ra fat` se l`s` dus` de
cupeul gri.
Foarte repede, gândurile i se \ndreptar` spre Ashley.
Oare ce f`cea acum? Inima i se strânse: poate era \nso]it de
o fermec`toare tân`r` femeie... Scutur` din cap pentru a
alunga aceste idei ridicole. Nu fusese \nc` niciodat`
geloas` [i fu uimit` s` vad` cât de r`u \i f`cea asta.
Han rula rapid pe un drum de coast` [i Cristina se
\nfior` când \[i d`du seama c` se \ndreptau spre sud.
– Restaurantul dumitale nu este la Surferi? \ntreb`,
brusc nelini[tit`.
– Oh nu, dar nu este decât la câ]iva kilometri, la
Brighton.
Se apropiaser` \n mod periculos de casa ei [i Cristina \[i
al`tur` degetele, rugând cerul s` nu \ntâlneasc` pe nimeni
din cuno[tin]ele sale.
Ma[ina se opri curând pe o str`du]` lini[tit`, nu
departe de port... |n spatele unei gr`dini se ridica o cl`dire
veche, pe frontonul c`reia se aflau pictate cu ro[u, ni[te
litere.
– Restaurantul meu, domni[oar` Cristina!
Han vorbise cu o u[oar` mândrie, care o amuz` pe
tân`ra fat`.

96
 – Este \ncânt`tor, Han, \l felicit` ea urmându-l pe o alee
acoperit` cu pietri[.
P`trunser` \ntr-o sal` foarte spa]ioas`, al c`rei decor
oriental nu f`cea decât s` aminteasc` superbul salon al lui
Ashley. Era vineri seara [i oamenii ie[eau mult \n acea
perioad` a anului. Mesele erau toate ocupate [i lui Han \i
fu greu s` g`seasc` un loc lini[tit.
Doi b`rba]i \mbr`ca]i \n alb se apropiar` [i Han o
prezent` pe Cristina. |ncepur` s` vorbeasc` \n vietnamez`.
Tân`ra fat` \i auzi rostind numele lui Ashley [i se \ntreb`
ce-[i puteau spune. Han se \ntoarse \n sfâr[it spre ea [i-i
f`cu semn unei femei care se afla \n spatele s`lii.
– Instala]i-v` confortabil, domni[oar` Cristina, [i nu v`
gr`bi]i s` alege]i, o sf`tui \ntinzându-i un meniu \ntr-o
culoare frumoas`, ro[u \nchis.
– Când femeia ajunse lâng` masa lor, Han o lu` de
mân`.
– V-o prezint pe so]ia mea, Su-Lin.
Era o adev`rat` frumuse]e. Pielea cu nuan]` de ambr`
avea reflexe de por]elan; avea un p`r atât de negru [i
m`t`sos, cum Cristina nu v`zuse vreodat`, care-i \ncadra
fa]a cu pome]i proeminen]i luminat` de ochi imen[i, negri
ca smoala. Buzele senzuale erau de un ro[u firesc... femeia
aceasta nu avea nevoie de nici un artificiu pentru a-i pune
\n vedere frumuse]ea natural`.
– Sunt \ncântat` s` v` cunosc, i se adres` ea Cristinei,
so]ul meu mi-a vorbit mult despre dumneavoastr`.

97
 Vocea \i era foarte pl`cut` [i se exprima f`r` accent.
– {i eu sunt foarte fericit`, r`spunse Cristina.
Apoi ad`ug` foarte sincer:
– Sunte]i foarte frumoas`... Han este foarte norocos!
Tân`ra femeie ro[i la compliment [i se \ndep`rt`
\ncet printre mese. Han o privi, cu un zâmbet radios pe
buze.
– So]ia dumitale este superb`, [opti Cristina.
– Da, \ncuviin]` Han pe un ton care o surprinse pe
tân`ra fat`.
I se p`ru c` \i cite[te pe chip o umbr` de triste]e.
– Sora sa era [i mai frumoas`, s` [ti]i, Cristina.
Tân`ra fat` nu \ndr`zni s` r`spund` nimic; Han p`rea
adâncit \n amintiri \ndep`rtate.
Su-Lin se \ntorcea deja cu un cocteil. Cristina \l observ`
intrigat` pe Han, dar acesta \[i reg`sise zâmbetul obi[nuit
[i-i d`du pe loc compozi]ia b`uturii l`ptoase.
– Este foarte dulce, cred c` nu ve]i regreta dac` \n
aceast` sear` ve]i bea pu]in alcool.
Apoi se scuz` c` nu-i putea ]ine companie.
– Vin rar aici la ora aceasta [i am ni[te obliga]ii...
Tân`ra fat` \l urm`ri cu privirea \n timp ce se strecura
cu abilitate printre mese, salutându-i pe unii, \ntinzându-le
mâna altora, mereu cu acea amabilitate atent` pe care i-o
cuno[tea.
Oare ce voise s` spun` vorbind adineaori despre acea
femeie mai frumoas` decât so]ia sa? P`rea imposibil, atât

98
de perfect` era Su-Lin... [i apoi, emo]ia pe care o sim]ise \n
evocarea sa, o uimise pe Cristina... s-o fi iubit \nainte de a
se c`s`tori cu sora sa?
Pierdut` \n gândurile sale, tân`ra fat` uitase de cocteil...
lu` paharul cu ghea]`, \l duse la buze [i gust` \ncet b`utura
delicioas`.
Dozat` cu pricepere, era perfect`... C`ldura alcoolului,
amestecat` cu ambian]a lini[tit` a s`lii [i cu murmurul
conversa]iilor, o adânci pe Cristina \ntr-o dulce euforie.
„Ah, dac` era Ashley aici“, \ncepu s` ofteze...
O pereche din apropiere, mân` \n mân`, o f`cu s`-[i
regrete singur`tatea.
Han, care p`rea c`-i ghicise gândurile, reveni lâng` ea.
– Mul]umit`, domni[oar` Cristina?
– Foarte. Atmosfera din restaurantul dumitale este
extraordinar`!
|i aduse felul de mâncare pe care-l alesese la sfaturile
lui judicioase. Era o suculent` mâncare vietnamez`,
prezentat` cu toat` arta acestei ]`ri rafinate.
|n timp ce mânca primele \mbuc`turi, Cristina \ncerca
s` prind` din zbor frânturi de conversa]ie... f`r` a reu[i s`
se intereseze cu adev`rat. Doar Ashley \i ocupa gândurile.
Mai târziu, Su-Lin veni la rândul s`u pentru a-i aduce
desertul. Fructe exotice r`coritoare, \n culori str`lucitoare.
Când termin`, Han reveni cu so]ia sa s` se a[eze la mas`.
– |nainte de a pleca, domni[oar` Cristina, permite]i-mi
s` v` ofer o t`rie din ]ara mea.

99
 – Oh mul]umesc, Han! Dar cocteilul a fost suficient.
N-a[ suporta niciodat`...
– Haide]i, nu v` \mpotrivi]i. V` voi conduce cu ma[ina
[i când ajunge]i, v` ve]i putea culca.
Han era conving`tor [i tân`ra fat` accept`. Sub privirea
amuzat` a prietenilor s`i, b`u cu \nghi]ituri mici acea
b`utur` ame]itoare, bun` la digestie, care o aduse \ntr-o
stare de semiincon[tien]` foarte pl`cut`.
Cristina \i g`sea fermec`tori. Se degaja din acest cuplu
simpatic o fericire domoal`, care lini[tea. Han g`sise
probabil so]ia ideal` [i tân`ra fat` se bucura pentru el. |l
iubea sincer. Se ar`tase atât de amabil de la sosirea sa!
|n timp ce Han [i so]ia sa st`teau de vorb` cu ea, sala
restaurantului se golise treptat de numero[ii clien]i.
Cristina \[i spuse c` trebuia s` fie foarte târziu [i se ridic`
\ncet. O dulce ame]eal` \i \ntunec` mintea [i gazdele sale
\n]eleser` c` dorea s` plece.
Su-Lin, care-[i pierduse treptat rezerva, \i adres` un
scurt salut asiatic, cu mult` gra]ie [i Han, luând-o de cot, o
conduse printre mesele p`r`site, pân` la u[`. Noaptea era
c`ldu]` [i aerul marin o r`cori pe tân`ra fat` care se instal`
cu pl`cere pe pernele confortabile ale ma[inii. Demar` \n
tromb`, f`când s` zboare pietri[ul. Cristina \nchise ochii [i
Han conduse \n t`cere.

100
 Capitolul 9

Dup` \ntoarcerea de la restaurant, Cristina c`zu imediat

\ntr-un somn profund. Se trezise pe la ora zece, foarte
agitat` la ideea de a-l revedea pe Ashley. Acea zi departe de
el i se p`ruse interminabil`. Nici un zgomot nu venea s`
tulbure lini[tea din apartament. Se \ntreb` dac` era
singur`.
S`ri din pat [i se repezi \n baie. Oglinda \i reflecta
imaginea ciufulit` [i amintirea seratei de la unchiul
Edmond \i veni \n minte. Uitase. Cristina nu-[i dorea deloc
s` mearg` la coafor [i, \n plus, nu avea nimic de \mbr`cat.
|n sfâr[it, va vedea mai târziu. Acum, singura dorin]`
era s`-l revad` pe Ashley.
Travers` apartamentul \n pas u[or. Era pustiu. Inima i
se strânse brusc. {i dac` Ashley r`m`sese la Brisbane? Dar
nu, era ridicol. Se \ntorsese foarte târziu [i probabil
dormea \nc`.

101
 Lumina str`lucitoare a acestei dimine]i minunate o
atrase pe teras`. Z`ri \n dep`rtare dunele de nisip galben
[i plaja unde \n curând se va \nghesui mul]imea \n
weekend. Brusc, o voce ajunse pân` la ea. Cu siguran]`,
era cineva \n bibliotec`. Cristina se apropie \ncet [i-l z`ri pe
Han. Era la telefon.
– |mi pare r`u, domnule Blythe, exclam`, dar nu v` pot
spune nimic altceva.
Din receptor, vocea unchiului Edmond ajunse pân` la
tân`ra fat`. P`rea foarte iritat.
– I-am transmis mesajul dumneavoastr` când a sunat
de la Brisbane ieri, continu` Han, dar nu v` pot spune
unde este acum.
Pentru Cristina, soarele se \ntunec` brusc. A[adar,
teama sa se concretizase. Ashley nu se \ntorsese.
– Nu v` nelini[ti]i, domnule Blythe. Disear` va fi acolo.
La cel`lalt cap`t al firului, vocea deveni mai distinct`.
– Da, trebuie s` vin` cu domni[oara Cristina. Bine,
domnule Blythe. La revedere, o zi bun`.
Han \nchisese [i \n acea clip` o z`ri pe Cristina. I se
al`tur` pe teras`.
– Bun` ziua, domni[oar`, a]i dormit bine?
Cu un zâmbet larg... Cristina \ncuviin]`.
– Iart`-m`... dar am auzit conversa]ia dumitale [i...
– Da? \ntreb` Han.
– Crezi c` domnul Blythe va fi contrariat dac` \i
\nso]esc nepotul disear`?

102
 – |n nici un caz, exclam` vietnamezul. Oricum, dac`
asta \i face pl`cere domului Ashley, va fi \ncântat. Veni]i s`
be]i un ceai.
La acea or` \naintat` a dimine]ii, buc`t`ria era invadat`
de razele unui soare deja torid. |n timp ce-[i mânca pâinea
pr`jit`, Cristina \i ceru sfatul lui Han.
– A[ vrea s` merg la coafor pentru disear`, \i explic`. Ai
putea oare s`-mi indici un salon bun?
Han o privi cu un aer uimit.
– S` [ti]i c` nu este chiar domeniul meu, dar...
P`rea c` se gânde[te.
– Da, este un salon la col]ul dintre Sandy Lane [i
bulevardul de pe malul m`rii. De altfel, este cel al doamnei
Hythe.
|n timp ce vorbea, strângea masa [i Cristina \l observa.
Observ` c` ezita s` continue.
– Pot s` v` \mprumut...
– Mul]umesc, Han, \l \ntrerupse repede. E[ti foarte
amabil, dar ieri mi-am \ncasat primul salariu.
Han plec` s` telefoneze pentru a-i fixa o programare [i
Cristina r`mase singur` câteva clipe. Pentru c` va merge la
serat`, trebuia s`-i fac` cinste lui Ashley.
– Ora dou` [i treizeci de minute, v` convine?
– Este perfect, Han, \i mul]umi tân`ra fat`. Asta \mi
va l`sa timp s` fac o baie [i s` m` gândesc cu ce m` voi
\mbr`ca disear` pentru a fi frumoas`, ad`ug`
zâmbind.

103
 Acest ultim cuvânt \i aminti de Su-Lin, \ncânt`toarea
so]ie a lui Han.
– Las`-m` s`-]i spun, \i m`rturisi, c` e[ti cel mai fericit
dintre b`rba]i.
Vietnamezul o \ntreb` din privire.
– N-am \ntâlnit niciodat` o femeie atât de frumoas` ca
so]ia dumitale. Nu-mi vine s` cred c` sora sa poate fi [i mai
frumoas`.
O umbr` de triste]e trecu prin ochii de culoare \nchis`
ai lui Han [i Cristina [i-o repro[`.
– Era, domni[oar`, [opti, cu un suspin \n voce.
– De ce „era“? nu se putu Cristina \mpiedica s` \ntrebe.
– Pentru c` a murit.
Stupefiat`, tân`ra fat` \l privi \ndep`rtându-se [i
p`r`sind buc`t`ria. |[i repro[a atât de mult c` r`scolise
acele amintiri penibile [i c`-l f`cuse s` sufere. Se ridic` la
rândul s`u [i se duse \n camer`.
|n timp ce aranja câteva lucruri, se b`tu la u[`. B`t`ile
inimii i se accelerar`. Poate era Ashley! Tân`ra fat` alerg` la
u[` [i, \n grab`, r`sturn` un scaun. Probabil decep]ia i se
citi pe fa]` când deschise u[a, deoarece un zâmbet amuzat
ap`ru pe buzele lui Han. Acesta c`ra un pachet voluminos.
– Este din partea domnului Ashley, \i explic`
\ntinzându-i-l. Tocmai a trecut ca vântul.
Surprins`, Cristina \i lu` pachetul din mâini. Han, care
se \ndep`rtase, se \ntoarse brusc.

104
 – Ah, uitasem! Domnului Ashley i-ar pl`cea s` fi]i gata
la ora [ase. Ar vrea s` aib` timp s` v` prezinte m`tu[ii sale,
\nainte de sosirea celorlal]i invita]i.
|n timp ce el disp`rea, tân`ra fat` \nchise u[a cu
piciorul. Oare ce putea con]ine acel pachet? Rupse cu
ner`bdare hârtia care-l \nvelea [i scoase un strig`t de
surpriz`.
– O rochie! exclam` z`rind sclipirea unui material
scump.
O desp`turi [i r`mase mut` de admira]ie. Era cel mai
minunat cadou care i se f`cuse vreodat`. Era de un roz
delicat [i cu un decolteu adânc. Un cordon lat \nconjura
talia, de unde pornea \n corol` o jup` lung`. Cristina nu-[i
credea ochilor. Era o adev`rat` rochie de prin]es`.
Ne\ncrez`toare, o mângâie u[or cu degetul [i se \nfior` la
atingerea m`t`sii.
Tân`ra fat` se l`s` prad` bucuriei [i \ncepu s` danseze
\n fa]a oglinzii. Un râs cristalin \i sc`p` de pe buze... Fusese
ridicol` s`-[i fac` atâtea griji pentru acea sear`! Ashley va fi
foarte mândru de partenera sa. Va face totul pentru a fi cea
mai frumoas`.
Han tocmai intrase [i Cristina nu auzise nimic. Cu o
tav` \n mân`, o privea [i-i adres` un zâmbet sincer când se
\ntoarse.
– Vede]i, nu era cazul s` v` nelini[ti]i, coment` cu o
voce amuzat`.

105
 – Oh, sunt sigur` c` ai fost \n complicitate cu el, \l
tachin` Cristina.
De data aceasta, Han râse din toat` inima.
– Nu, este adev`rat, era de preferat s`-mi la[i surpriza,
merita osteneala, sfâr[i ea prin a recunoa[te.
– Haide]i, domni[oar` Cristina, \ncepu Han, f`r` s`
\nceteze s` zâmbeasc`, mânca]i pu]in, v-am preg`tit câteva
sandvi[uri.
L`s` tava [i p`r`si camera, l`sând-o doar cu fericirea
sa. Acum era ner`bd`toare s` se fac` sear`. Trebuia s` fie
cea mai \ncânt`toare, pentru Ashley. O r`sf`]ase atât de
mult.
Cu o foame de lup, se n`pusti asupra t`vii a[ezate pe
pat [i devor` mâncarea pe care i-o preg`tise Han cu atâta
amabilitate. Soarele inunda camera [i Cristina se \ntinse
languros. O privire la ceas o hot`r\ s` se ridice. Era deja
ora unu.
|n timp ce apa curgea, Cristina se dezbr`c` repede [i
privirea \i c`zu asupra piciorului. Cicatricea disp`ruse
aproape total. Unguentele folosite de Han f`cuser` o
minune! „Este un doctor remarcabil“, se gândi râzând.
Cristina se strecur` cu voluptate \n spuma irizat` [i
\nchise ochii de pl`cere. C`ldura \i cuprindea \ncet trupul.
Cu un gest reflex [i vis`tor, f`cu s` se onduleze suprafa]a
apei pe care o privea cu un aer absent. Oare ce-i rezerva
viitorul?

106
 O u[` se trânti \n dep`rtare [i o scoase brusc din visare.
|mpotriva voin]ei ei, ie[i cu suple]e din cad` [i lu` un
cear[af de baie albastru regal. Când fu \nf`[urat` \n el,
\nchise pleoapele, savurând acest moment de calm [i
senin`tate.
Brusc, o strig` Han. „Dumnezeule, trebuie s` fie deja
ora dou`“, se gândi luând un prosop.
– Sosesc, strig`. Doar o clip`!
|mbr`c` \n grab` rochia pe care o purtase \n ziua sosirii,
ziua \n care-l \ntâlnise pe Ashley... Nu era timp de visare. Va
\ntârzia. Han o a[tepta la u[a de intrare, cu cheile ma[inii
\n mân`.
Salonul de coafur`, de un lux b`t`tor la ochi, era situat
\ntr-un cartier reziden]ial cu str`zi lungi, m`rginite de
plante ornamentale cu flori ro[ii. Han o l`s` pe Cristina \n
fa]a u[ilor mari transparente, cu geamuri u[or colorate.
– Trec s` v` iau la ora cinci, exclam`. Dac` ie[i]i mai
devreme, nu ezita]i s` m` suna]i.
Ma[ina demar` \n tromb` [i Cristina, descump`nit` de
acea plecare brusc`, r`mase câteva clipe pe trotuar, \nainte
de a \ndr`zni s` p`trund` \n salon. O femeie tân`r`,
\mbr`cat` elegant, veni imediat s-o \ntâmpine.
– Bun` ziua domni[oar`. Ave]i programare? o \ntreb`
cu amabilitate.
– Da, murmur` Cristina, sunt domni[oara Seaton.
– Oh da, desigur. Doamna Grey v` a[teapt`. Binevoi]i
s` m` urma]i.

107
 Se d`du \ntr-o parte pentru a o l`sa s` treac`. Cristina o
urm` de-a lungul culoarului cu lumin` filtrat` [i ajunse
\ntr-o \nc`pere spa]ioas` [i luminoas` ale c`rei ferestre se
deschideau spre o gr`din` \ncânt`toare. Plante splendide
cu frunze \nverzite ad`ugau o not` de culoare pere]ilor
tapisa]i cu material ocru. Tân`ra femeie o a[ez` \ntr-un
fotoliu din piele cafeniu-\nchis, de o nuan]` mai accentuat`
decât mocheta, [i-i aduse un teanc de reviste.
– Doamna Grey nu va \ntârzia.
|n aceea[i clip`, o femeie p`trunse \n \nc`pere. I se
adres` Cristinei cu un zâmbet larg.
– Gloria v` va sp`la p`rul, domni[oar`, apoi m` voi
ocupa eu de dumneavoastr`.
Când reveni, doamna Grey \i \ntinse un catalog.
– Iat` mai multe modele de tunsoare. Pute]i s`-l
consulta]i, dac` dori]i.
Tân`ra fat` r`sfoi paginile [i se opri brusc. Tunsoarea
aceasta \i va veni de minune, era sigur`. |n orice caz, va fi
\ntru totul adaptat` stilului rochiei pe care o va purta
disear`.
|n timp ce o coafa, doamna Grey nu \nceta s`
vorbeasc`.
– A[adar, ave]i norocul s` merge]i la o serat` la familia
Blythe?
Cristina ridic` surprins` capul. De unde [tia femeia
aceasta...? Cu siguran]`, \i spusese Han când \i f`cuse
programarea.

108
 – |i cunoa[te]i? o \ntreb`.
– Oh, doamna Blythe este o client` fidel`. O vedem \n
fiecare s`pt`mân`.
Femeia t`cu o clip`, apoi relu`:
– |l cunoa[tem de asemenea [i pe nepotul s`u, un
anume... Ashley... Ashley Carlton.
La evocarea numelui s`u, Cristina sim]i str`b`tând-o
un fior.
– Poate \l ve]i vedea disear`, ad`ug` doamna Grey. |n
tot cazul, continu` aceasta cu un zâmbet, dac` vine, pute]i
fi sigur` c`-l ve]i vedea la bra]ul unei creaturi de vis.
Inima Cristinei se strânse. Ashley trebuia s` fi cunoscut
atât de multe femei... [i toate, unele mai frumoase decât
altele. Cum oare se putea imagina luptându-se cu
asemenea frumuse]i? Dar când se v`zu \n oglind`, orice
team` disp`ru definitiv. Pentru prima dat` \n via]`, se g`sea
cu adev`rat \ncânt`toare. Noua coafur` \i punea \n valoare
tr`s`turile fine. Ridicat cu aten]ie la tâmple, p`rul s`u blond
se rev`rsa dup` dorin]` \n bucle necontrolate pe umeri.
– Sunte]i superb`, domni[oar`, exclam` doamna Grey.
Cu siguran]`, domnul Carlton nu va pierde ocazia s` v`
remarce!
Obrajii Cristinei se \mbujorar`. Nu era \nc` destul de
frumoas` pentru el.
– A[ putea s` cump`r câteva cosmetice?
Tocmai se gândise c` nu avea nimic pentru a se machia,
iar \n aceast` sear` nu trebuia s` neglijeze nici un am`nunt.

109
 Câteva clipe mai târziu, transformat`, Cristina ie[ea din
salonul de coafur`. Era aproape ora cinci [i Han nu
\ntârzie s` apar` la col]ul str`zii. Tân`ra fat` se strecur` \n
grab` \n interiorul cupeului când opri \n dreptul ei [i
schi]` un zâmbet de mul]umire: privirea lui Han era
elocvent`.
– Cred c` domnul Ashley va fi foarte mândru s` v`
prezinte disear`...
Complimentul lui Han aprinse \n ochii adânci ai
Cristinei o lic`rire de fericire. Dac` ar putea spune
adev`rul!

***

La acea or` de dup`-amiaz`, c`lduroas` \nc`, reziden]a

era foarte lini[tit`. Doar vuietul oceanului p`trundea prin
ferestrele \ntredeschise spre terasa \nsorit`. Cristina se
repezi \n camera sa, l`sându-l pe Han la u[a de la intrare.
Cu siguran]`, Ashley nu va \ntârzia s` se \ntoarc` [i nu se
punea problema s-o vad` acum \mbr`cat` \n rochi]a sa
simpl`, galben`. Când va veni s-o ia, va fi complet gata
pentru acea cin` care devenise, timp de câteva ore, unica
sa preocupare.
|n acea sear`, oglinda \i era complice. Cristina \i ar`ta
chipul tân`r a[a cum era [i ea trebuia s`-i reflecte imaginea

110
unei femei radioase. {edin]a de machiaj fu mai mult un
ritual, decât un gest obi[nuit.
|[i sublinie conturul buzelor cu o tu[` de fard castaniu-
auriu care se potrivea de minune cu culoarea ochilor.
Privirea i se \ndulcise. De-abia se recuno[tea. Surprins`,
dar \ncântat`, Cristina adres` oglinzii un zâmbet
[treng`resc, complice.
Dar transformarea nu se terminase. Rochia o a[tepta,
\ntins` pe un scaun. Tân`ra fat` se strecur` \n ea cu
\ncântare. |n timp ce-[i admira pentru ultima dat` cascada
de bucle blonde care-i acoperea umerii goi, fu cuprins`
brusc de o team`: oare Ashley mai dorea s-o prezinte
disear`?

111
 Capitolul 10

Cristina intr` tiptil \n salonul sc`ldat deja \n lumina

apusului. Oare Ashley era acolo? O lamp` aprins` lâng`
canapea \i atrase aten]ia [i-l z`ri, \ntins pe pernele
m`t`soase, cu ochii \nchi[i. Inima \i s`ri \n piept [i r`mase
nemi[cat`. Frumuse]ea [i carisma sa o surprindeau mereu.
Un smoching bleumarin \i punea minunat \n eviden]`
tenul ar`miu [i [uvi]ele de p`r blond \n dezordine, care-l
f`ceau [i mai seduc`tor.
Brusc, Ashley deschise ochii [i privirea \i c`zu asupra
tinerei fete. O lic`rire cald` i se aprinse \n acea clip` \n
ochii incredibil de alba[tri, alba[tri ca oceanul.
– E[ti splendid`, Cristina, murmur` ridicându-se \ncet.
Splendid`...
– Mul]umesc, Ashley, eu...
– |]i place rochia? o \ntrerupse vesel. Mi-a fost foarte
greu s-o aleg.

112
 – Oh, este minunat`!
Ochii \i str`luceau [i toat` fericirea din lume i se citea
pe chip. Când se apropie [i-i oferi bra]ul, Cristina tres`ri la
atingerea sa, ca [i când ar fi fost str`b`tut` \n \ntregime de
un curent electric. Ashley \[i afund` privirea \n adâncimea
tulbur`toare a decolteului, care l`sa s` i se \ntrez`reasc`
pieptul tân`r. Ro[ie de jen`, tân`ra fat` bâigui:
– Dar decolteul este poate pu]in... [ocant?
|n fa]a acestei m`rturii timide, b`rbatul izbucni \n râs.
– Nu pentru b`rba]ii care te vor vedea, frumoasa mea [i
mai ales nu pentru mine, ba dimpotriv`!
|n timp ce vorbea, o conduse spre u[a de la intrare [i,
curând, se afla \n superbul Jaguar str`lucitor \n soarele
care apunea.
Prezen]a lui Ashley o f`cea pe Cristina teribil de
nervoas`. Ar fi vrut s`-i vorbeasc`, dar când se afla atât de
aproape de ea, nu mai era \n stare nici m`car s` ra]ioneze
logic.
|n timp ce traversar` Paradisul surferilor, \n apusul
str`lucitor sclipir` primele lumini. Arborii de pe malul apei
se conturau ca ni[te umbre chineze[ti pe cerul cu vini[oare
aurii. P`r`sir` sta]iunea \n direc]ia nord. |ncet, \ntunericul
cuprinse ma[ina, adâncind pasagerii \ntr-o penumbr`
pl`cut` [i calm`. Cât de ridicol` fusese s` se team` de
aceast` sear`!
Pierdut` \n gânduri, tân`ra fat` nu observ` c` Jaguarul
se angajase pe o alee m`rginit` de ciclame. Farurile

113
str`pungeau noaptea profund` [i curând Ashley opri \n
fa]a unei somptuoase locuin]e albe \nconjurat` de o
colonad` impozant`. Luminile str`luceau la fiecare
fereastr` [i note muzicale se \n`l]au \n noaptea \nstelat`.
– Iat`-ne \n vizuina leului, m`rturisi Ashley cu o lic`rire
de amuzament \n privire.
Cristina r`mase mut` de admira]ie \n fa]a acestui
spectacol impresionant. |mbr`cat` \n rochia de m`tase
care fo[nea la fiecare mi[care, tân`ra fat` se l`s` condus`
pân` la scara exterioar` luminat` ca \n vis. Un majordom \i
duse printr-un labirint de \nc`peri care d`dea \ntr-un salon
drapat \n draperii ro[u-\nchis, unde se aflau deja circa
dou`zeci de persoane.
Covoare adânci [i moi, \n tonuri purpurii delicate, le
atenua zgomotul pa[ilor. Bog`]ia locurilor nu era
b`t`toare la ochi [i se sim]ea \n cele mai mici am`nunte
gustul foarte sigur al proprietarilor. Mobilele [i tablourile
fuseser` alese cu art`. Lumina lustrelor de cristal
aprindea reflexe irizate pe lemnul pre]ios al mobilierului
de epoc`.
Unchiul Edmond \i observ` imediat [i se apropie \n pas
sprinten, urmat de o femeie cu p`rul alb. |mbr`cat` \ntr-o
rochie gri-argintiu, care se armoniza cu p`rul, era foarte
elegant` [i degaja un farmec discret.
– Bun` seara, dragul meu, i se adres` ea lui Ashley,
s`rutându-l cu afec]iune. Sunt atât de fericit` c` ai venit!

114
 |n clipa urm`toare, o s`rut` pe Cristina cu aceea[i
c`ldur` [i tân`ra fat` nu [tiu cum s` r`spund` \n fa]a
acestei primiri atât de prietenoase.
– Nu-i da aten]ie m`tu[ii Beth, murmur` Ashley, este
foarte...
Cristina nu avu timp s` aud` urmarea. M`tu[a Beth o
conducea deja spre ceilal]i invita]i, c`rora le-o prezent` pe
rând. Era absolut adorabil`.
|n timp ce \mp`r]ea zâmbete spre toate acele fe]e noi,
Cristina sim]i o umbr` trecând deasupra ei. O fat` tân`r`
superb`, tocmai p`trunsese \n \nc`pere, atr`gând toate
privirile b`rba]ilor [i \n special a lui Ashley.
O rochie ca smaraldul i se mula pe trupul sculptural,
punând \n eviden]` formele provocatoare. P`rul
brunet, bogat, ridicat pe tâmple de doi piepteni
\mpodobi]i cu diamante, \i c`dea \n cascad` pe umerii
goi [i ar`mii. Doar un colier de aur \i sublinia decolteul
\ndr`zne]. Era frumoas`... [i atât de sigur` de farmecul
s`u evident!
Cristina era incapabil` s` ia parte la conversa]ia care
\ncepuse \n jurul ei [i când tân`ra fat` se apropie de Ashley
cu un zâmbet triumf`tor, crezu c` le[in`. „Trebuie s` m`
duc lâng` ei... imediat!“ se gândi, \nnebunit`. Scuzându-se
fa]` de invita]ii care o \nconjurau, Cristina str`b`tu salonul
cu viteza fulgerului.
– {tii foarte bine c` doar prezen]a ta m` mul]ume[te,
Ashley.

115
 Tân`ra fat` brunet` vorbise cu o voce plin` de
siguran]`, f`r` s`-l scape pe Ashley din ochii mai verzi decât
apa unui lac [i, o clip`, Cristina \[i sim]i inima
descump`nit`. Dar \[i reveni imediat [i, aruncându-i rivalei
sale o privire \nc`rcat` de ur`, \[i trecu tandru bra]ul pe
sub al lui Ashley.
– Dac` mi-ai oferi un aperitiv? \i [opti strângându-se
lâng` el, cu un zâmbet seduc`tor.
Trebuia s`-l \ndep`rteze cu orice pre] de aceast`
creatur`! Tân`ra fat` p`li u[or când Ashley, f`r` s`
r`spund` m`car avansurilor sale, o conduse pe Cristina,
triumf`toare, spre bar.
Trebuir` s`-[i croiasc` drum printre invita]ii acum
foarte numero[i. Cristina credea c` viseaz`. Toat` fiin]a \i
vibra \ndat` ce Ashley vorbea, sau f`cea vreun gest spre ea.
P`rea o vraj` [i o \ncântare. Problemele \i disp`ruser`
subit, pentru a nu l`sa loc decât unei be]ii extrem de
pl`cute.
Curând, ceilal]i invita]i f`cur` cerc \n jurul lor,
complimentându-l pe Ashley pentru \ncânt`toarea sa
partener`. Cristina nu fusese niciodat` atât de adulat`.
|nso]itorul s`u nu o p`r`si nici o clip`, nici m`car pentru a
se al`tura tinerei frumuse]i de care se temuse atât de mult,
doar cu pu]in timp \n urm`. Când orchestra se a[ez` pe
estrada \n`l]at` \n col]ul imensului salon, lâng` un bufet
\nc`rcat cu mânc`ruri rafinate, Cristina era \n culmea
fericirii, radioas`.

116
 Muzica izbucni brusc [i perechile \mbr`]i[ate invadar`
pista de dans amenajat` de-a lungul ferestrelor care se
deschideau spre r`coarea unui parc ce se \ntindea \n \ntuneric.
Cristina se sim]i dus` de ni[te bra]e puternice [i se afl`
cuib`rit` lâng` omul pe care-l iubea. |ndr`gostit`! Tân`ra
fat` suci [i r`suci \n minte acest cuvânt magic. Era
\ndr`gostit`, cu pasiune [i pentru prima dat`! Ashley o
]inea captiv`, fermecat`, [i Cristina \[i dori ca vraja s` nu
\nceteze niciodat`.
– Dansezi divin, \i [opti acesta strângând-o lâng` trupul
s`u cald [i suplu.
Ar fi dansat cu el toat` noaptea. Cât era de u[or s` se
\nvârteasc` \n bra]ele sale! Se dovedi cel mai distins dintre
cavaleri, cel mai atent. |n timp ce se \nvârteau, Cristina z`ri
imaginea lor \n oglinda imens` care ocupa unul dintre
pere]ii salonului. Cu greu \i veni s` cread` c` ea era acea
tân`ra fat` \ncânt`toare, \mbr`]i[at` de cel mai seduc`tor
b`rbat de la serat`.
|ntr-un elan de tandre]e, Cristina \[i puse capul frumos
pe um`rul lui Ashley [i \[i afund` fa]a lâng` gâtul s`u, de
unde se degaja parfumul de mosc.
Când Ashley o conduse brusc spre unchiul Edmond [i
m`tu[a Beth, Cristina fu mirat` s` vad` c` cea mai mare
parte a invita]ilor disp`ruse.
– Dragii mei, exclam` m`tu[a Beth \ntinzând bra]ele
spre ei, sunte]i adorabili! Sunt atât de fericit` c` te-am
cunoscut, Cristina, continu` ea cu amabilitate.
O lu` pe tân`ra fat` de talie [i o trase \ntr-o parte.

117
 – Cred c` pot spune f`r` s` m` \n[el c` ai petrecut o
sear` excelent`, \i murmur` zâmbindu-i cu sub\n]eles. S`
vii foarte repede s` ne vezi din nou... [i vegheaz` asupra
„micu]ului“ meu!
Cu degetul \ntins spre Ashley, b`trâna doamn` vorbise
cu voce mai puternic`.
– Nu te teme, m`tu[`, nu mai sunt un copil, zâmbi
acesta, s`rutându-i mâna. {i \nc` o dat`, mii de mul]umiri
pentru serat`.
Câteva clipe mai târziu, Cristina se afla \n parcul lini[tit.
Toate ma[inile plecaser` [i doar Jaguarul metalizat lucea \n
lumina lunii. Nici un zgomot, nici o lumin` nu tulbura
aceast` tihn`. Cântecul greierilor se ridica vesel \n noaptea
pur`, iar briza r`coroas` venit` dinspre oceanul foarte
apropiat, agita frunzi[ul des al arborilor care se \ntindeau
cât vedeai cu ochii.
Ashley \i deschise galant portiera [i o ajut` s` se a[eze
pe scaunul din piele, adânc [i confortabil. |n timp ce
ma[ina demara \ncet [i se \ndep`rta de proprietate, scoase
o caset` din cutia pentru m`nu[i [i o muzic` languroas` se
auzi brusc \n difuzoarele ascunse \ntre geam [i bancheta
din spate.
O penumbr` pl`cut` [i senzual` \i \nv`lui [i tân`ra fat`
\n]elese c`, \n acea sear`, va fi incapabil` s` lupte \mpotriva
tumultului de senza]ii pe care Ashley le trezise \n ea. Rular`
mult timp \n t`cere, l`sându-se leg`na]i de sunetele calde
[i suave care-i emo]ionau.

118
 Cristina nu-[i putea desprinde privirea de la \nso]itorul
s`u [i \[i dorea enorm s` se cuib`reasc` lâng` el. Cum ar
fi putut r`mâne insensibil` la farmecul s`u irezistibil? Dar
toate acestea i se p`reau ireale. Poate ar trebui s`-[i revin`.
Nu-[i putea alunga din minte ideea c` acest b`rbat era
inaccesibil pentru ea. {i totu[i, de-a lungul acestei seri
minunate, nu-i d`duse oare dovezi de dragoste?
Cristina era pierdut` \n gândurile sale când Jaguarul
disp`ru \n parcaj. Cu inima palpitând [i trupul \ncordat de
o dorin]` de nest`pânit care o cople[ea, tân`ra fat` \l urm`
pe Ashley \n ascensorul care \i ducea \ncet spre
apartament. Acesta rupse brusc t`cerea ap`s`toare, care se
instalase treptat \ntre ei.
– Cristina, mâine...
|n voce i se percepea nehot`rârea.
– Trebuie s` lipsesc toat` ziua, relu` repede.
Fericirea complet nou` se umbri subit. O va l`sa
singur` toat` seara aceasta de neuitat... De ce?
– Cu siguran]`, nu m` voi \ntoarce la cin`, continu` pe
un ton impersonal care se ad`ug` la durerea tinerei fete.
Nu te preocupa de mine.
Cristina [tia c` nu avea rost s` protesteze. Dar oare ce
c`uta el? De ce se juca \ntr-un mod atât de crud cu ea? Cu
cât treceau mai multe zile, cu atât reu[ea s`-i \n]eleag` mai
pu]in inten]iile. Ashley ap`rea din ce \n ce mai mult o fiin]`
care nu putea fi prins` [i nu mai putea suporta asta. {i se
ar`tase atât de tandru... Fusese gata s` se abandoneze
complet, iar el p`rea c` o evit` \nc` o dat`.

119
 Hot`rât` s` nu-[i arate dezam`girea profund`,
\ncuviin]` \ncet [i, imediat ce deschise u[a apartamentului,
se \ndrept` spre camera sa. Ashley nu f`cu nici un efort
pentru a o re]ine. Totu[i, \[i dorise asta atât de mult! Dar
acum, hot`rârea sa era luat`. Pentru c` se distra cu ea de parc`
era o juc`rie, \l va l`sa chiar mâine cu jocul s`u derutant.
|i veni s` plâng`, [i tân`ra fat` \ncerc` s`-[i scoat`
rochia care-i d`duse atâtea speran]e [i care nu mai \nsemna
nimic. „Ce monstru“, se gândi \n timp ce izbucni \n lacrimi.
Mânia amestecat` cu durerea o f`cu teribil de nervoas` [i
se \nver[un` \n zadar asupra fermoarului recalcitrant.
Curând, Cristina trebui s` cedeze \n fa]a eviden]ei.
Singur`, nu va fi \n stare s`-i vin` de hac [i \i era imposibil
s` r`mân` a[a. Dar oare ce va crede Ashley dac` \i va cere
ajutorul? Se va gândi la un [iretlic din partea sa? Lacrimile
i se \nmul]ir` [i, umilit`, se hot`r\ s` mearg` s`-i bat` la u[`.
Urm` o lung` t`cere. {i dac` refuza s`-i deschid`?
Tân`ra fat` insist`. Acum, nu mai putea da \napoi. Zgomot
de pa[i nesiguri ajunse pân` la ea [i curând ap`ru Ashley.
|n fa]a aerului s`u furios, se retrase.
– Ce faci aici la o asemenea or`? vocifer` acesta.
– |mi pare \ntr-adev`r r`u... bâigui tân`ra fat`.
Era stacojie [i \[i regreta deja gestul. Ashley o privea
atent, cu intensitate.
– Nu voiam s` te deranjez, dar... nu-mi pot scoate
rochia, continu` Cristina \n [oapt`, \n timp ce se \ntorcea
spre el pentru a-i demonstra buna sa credin]`.

120
 „Dac` m`car a[ putea disp`rea“, se gândi cu pumnii
strân[i. O cople[ise ru[inea [i r`mase nemi[cat` [i mut`,
abandonat` bun`voin]ei lui Ashley.
Acesta izbucni \n râs, dar o lic`rire pe care Cristina o
percepu \n privirea sa ironic`, o f`cu s` ro[easc` [i mai
mult. L`s` capul \n jos pentru a sc`pa de sarcasmul lui.
– Trebuie s` v`d, [uier` el, pe un ton ironic.
|n timp ce se \ndep`rta pentru a o l`sa s` intre, Cristina
se strecur` \n camer` cu ochii a]inti]i \n p`mânt. Cu
siguran]`, Ashley \i b`nui stânjeneala, deoarece expresia
fe]ei i se schimb` subit, l`sând loc unui zâmbet \ncurajator.
Treptat, tân`ra fat` se calm` [i se abandon` degetelor
pricepute ale \nso]itorului s`u.
Camera care i se oferea privirii, reflecta personalitatea
lui Ashley. Sobr`, elegant`, nu con]inea nici un am`nunt
inutil, care ar fi marcat prezen]a unei femei. Pere]ii
tapisa]i cu m`tase ecru, d`deau impresia de spa]iu [i doar
câteva gravuri de bun-gust veneau s` rup` monotonia
decorului. Un pat mare din mahon ocupa centrul
\nc`perii [i dou` l`mpi a[ezate pe noptiere, de fiecare
parte a lui, \l aureolau cu o lumin` pl`cut`. F`r` petele
intense a câtorva covoare aruncate pe mochet`, camera ar
fi p`rut auster`.
Brusc, \n timp ce Cristina privea \n jur, Ashley scoase
un strig`t de victorie [i rochia alunec` pe jos f`r` ca ea s-o
poat` re]ine. |ncremenit`, cu r`suflarea t`iat`, tân`ra fat`
a[tept`.

121
 Bustiera din m`tase de culoarea filde[ului, asortat`
chilotului scurt, de-abia ascundea formele \ncânt`toare.
Situa]ia devenea ridicol` dac` Ashley nu f`cea nici un gest.
Cristina \[i sim]i inima b`tând cu putere \n piept. R`mase
nemi[cat` \n a[teptarea unei vorbe, a unui gest, \ntoars` cu
spatele la acel b`rbat a c`rei simpl` prezen]` \i f`cea trupul
s` vibreze [i-i tulbura mintea.
Brusc, mâini puternice \i cuprinser` talia [i o clip` dup`
aceea, buzele calde ale lui Ashley puneau st`pânire pe ale
sale. Pentru Cristina nu mai exista nimic \n afara lui [i se
l`s` \n c`u[ul bra]elor. |ncet, b`rbatul o trase spre pat [i
tân`ra fat` \nchise ochii când o a[ez` pe cear[afurile
m`t`soase. Niciodat` nu sim]ise o asemenea emo]ie.
Tremurând, [tiu c` nu se va mai putea smulge volupt`]ii
senza]iilor pe care el f`cea s` se nasc` \n ea.
Cu vârful degetelor, Ashley desen` ovalul delicat al
chipului s`u [i urm`ri conturul buzelor \ntredeschise.
Brusc, s`rut`rile lor devenir` mai pasionate, asemenea
unui foc ce devora fiin]ele lor abandonate [i Cristina se
l`s` condus` pân` la por]ile unui paradis minunat, care se
ivea str`lucitor.
Cu cea mai admirabil` candoare, se sim]i devenind
femeie sub mângâierile febrile ale mâinilor pricepute ale
lui Ashley. Acum, nimic nu va mai putea s`-l opreasc`.
Clipa pe care o visase [i o dorise cu atâta putere, dep`[ise
tot ceea ce-[i putuse imagina. Trupul i se \ncorda de
dorin]`, se oferea acestui b`rbat care-l aprinsese.

122
 Mângâierile lui Ashley devenir` mai insistente. O
acoperi cu s`rut`ri pasionate [i o be]ie voluptuoas` o
cuprinse când degetele lui \i desf`cur` \ncet bustiera
u[oar`, descoperindu-i pieptul rotund [i ferm, palpitând
de o dorin]` nest`vilit`. Gemând de pl`cere, Cristina se
sim]i gata de orice \n timp ce Ashley o strângea,
murmurându-i cuvinte tandre [i pasionate.
Nu mai avea decât o dorin]`: s` i se d`ruiasc`, s`
apar]in` \n \ntregime primei sale iubiri, chiar dac` ar trebui
s` fie doar pentru o singur` dat`. N-avea importan]`
viitorul. Conta numai clipa prezent`. Cu acest b`rbat voia
s` cunoasc` extazul suprem. Trupul tremurând \l chema [i
când Ashley \[i a[ez` fa]a pe sânii plini de pl`cere, Cristina
se abandon` \ntr-un oftat de voluptate.
Dar s`rut`rile pasionate \ncetar` [i tân`ra fat` sim]i
c` \mbr`]i[area lor sl`bea u[or. Incapabil` s` gândeasc`,
vru s`-l re]in` afundându-[i degetele \n p`rul s`u
m`t`sos, pentru a-l atrage lâng` corpul ei arcuit.
|n]elese foarte repede c` por]ile paradisului tocmai se
\nchiseser` \n fa]a dorin]ei sale palpitante. Oare ce se
\ntâmplase?
Cu un nod \n gât, scoase un strig`t r`gu[it de disperare.
Vru s` se elibereze [i s` fug`, dar Ashley o re]inu cu o mân`
ferm`.
– Iart`-m`, Cristina, se lament` oftând. Te doresc la
nebunie.

123
 – Las`-m` s` plec, strig` aceasta, respingându-l.
De data aceasta, Ashley nu f`cu nici un gest pentru a o
\mpiedica. Se a[ez` trist pe marginea patului [i \[i afund`
fa]a \n mâini.
– Iart`-m`, te implor...
Cristina, care-[i \mbr`ca rochia \n grab`, r`mase cu
spatele rezemat de perete, st`pânindu-[i un strig`t de
durere.
– Este \nc` prea curând, relu` el ridicându-se.
Cu toat` tandre]ea din lume \n privire, se apropie de
tân`ra fat` [i când o prinse de umeri pentru a o obliga
s`-l priveasc`, aceasta se sim]i din nou descump`nit`.
– Ai r`bdare, [opti Ashley, las`-mi pu]in timp s` uit un
trecut \nc` viu, o ran` necicatrizat`. S` nu te \n[eli Cristina.
|mi placi enorm dar nu m` simt \n drept de a te lega prea
mult de mine. Oricum, vom mai vorbi despre asta...
Fraza o f`cu pe tân`ra fat` s` \n]eleag` c`, \n acea sear`,
nu mai avea nimic de a[teptat de la Ashley. Vraja se
destr`mase. Dezam`git`, se \ndep`rt` [i alerg` spre camera
sa. Emo]iile serii o \nnebuniser` [i se pr`bu[i pe pat
plângând.

124
 Capitolul 11

Diminea]a, Cristina se trezi devreme, când soarele

p`trunse timid printre perdelele moarate. Oarecum
dezorientat`, se lupt` cu cear[aful \nf`[urat \n jurul
gleznelor. Dormise prost, somnul ocolind-o pân` foarte
târziu. Ceea ce se \ntâmplase \n camera lui Ashley o sâcâise
f`r` \ncetare.
|ncepea o nou` zi, iar tân`ra fat` se \ntreba ce-i va
rezerva. Doar mâine \l va revedea pe Ashley care, poate, \i
va da explica]ia a[teptat`. Acum, totu[i, \i venea greu s`-l
\n]eleag`.
Dar ast`zi va trebui s`-[i ocupe timpul care prevedea a
fi lung. Trebuia s`-[i alunge cu orice pre] din minte
gândurile posomorâte care o asaltau f`r` \ncetare, s`
tr`iasc` pu]in deta[at` de Ashley.
|n timp ce ie[ea din baie, unde un du[ rece \i pusese
ordine \n gânduri, Cristina lu` hot`rârea s`-i scrie lui Sally.

125
„Este atât de mult timp de când nu am v`zut-o“, se gândi.
Sally era cea mai bun` prieten` a sa. Fuseser` la liceu
\mpreun` [i Cristina \i \ncredin]ase \ntotdeauna secretele.
Via]a le desp`r]ise. |ntr-adev`r, Sally trebuise s` p`r`seasc`
ora[ul când erau \nc` adolescente, dar nu \ntrerupseser`
niciodat` leg`tura.
Tân`ra fat` \ncepu s`-l caute pe Han [i-l g`si \n
biblioteca inundat` de soarele dimine]ii. {tergea de praf
pre]ioasele vaze chineze[ti. Rezemat` de u[`, \i admira
mi[c`rile precise. V`zându-l \n ac]iune, fusese convins` c`
nici un accident nu li se putea \ntâmpla acelor por]elanuri
fine, atâta timp cât le avea \n mâini.
– Iart`-m`, Han, \l \ntrerupse Cristina, cu voce \nceat`,
unde a[ putea g`si hârtie de scris, te rog?
– Oh, bun` ziua domni[oar`, nu v-am v`zut! Ve]i g`si
pe biroul domnului Ashley, \i r`spunse prietenos.
De-abia \[i \ntrerupsese munca pentru a o informa [i-l
v`zu a[ezând pe o etajer` vaza pe care o mânuia cu atâta
precau]ie.
„B`rbatul `sta are mâini fermecate“, gândi Cristina
p`trunzând \n bibliotec`. Era a doua oar` când intra \n
aceast` \nc`pere spa]ioas`, dar \[i amintea de ea \n cele mai
mici am`nunte, a[a de fidel \i \nregistrase privirea tot ceea
ce atingea via]a lui Ashley.
|n acea diminea]`, razele soarelui mângâiau blând
luxoasele leg`turi ale c`r]ilor, f`când s` luceasc` tonurile
calde de piele. Cristina se apropie de un birou masiv de

126
culoare \nchis`, care trona \n mijlocul \nc`perii, acoperit
tot cu hârtii \mpr`[tiate. Asta o f`cu s` zâmbeasc`. „O
adev`rat` dezordine b`rb`teasc`“, se gândi cu o u[oar`
strângere de inim`. Oare de ce nu era Ashley acolo, acum?
Oftând \ndelung, \ncepu s` scotoceasc` printre foi.
Oare cum va putea s` g`seasc` hârtie de scris, \n mijlocul
acestei dezordini? Totu[i, nu c`ut` mult timp. V`zu un
blocnotes [i plicuri imediat ce deschise unul din sertarele
biroului.
Hârtie de lux cu ini]ialele lui Ashley! Descoperirea \i
aminti de bile]elul pe care i-l scrisese \n grab` pe aceea[i
hârtie. Cristina \l p`stra cu mare grij` \n po[et`, nu se va
desp`r]i niciodat` de el.
Tân`ra fat` se preg`tea se pun` blocnotesul [i plicurile
acolo unde le g`sise, când z`ri pe fundul sertarului col]ul
unei rame de argint, ascuns` sub un carne]el.
Nu avea obiceiul s` scotoceasc` \n lucrurile semenilor,
dar de data aceasta, curiozitatea \nvinse bunele sale
maniere. |ncet, ridic` rama. Era din argint cizelat, dar nu
pentru asta \i atr`sese aten]ia. Fotografia \ncadrat` de
metal o f`cu pe Cristina s` tresar`.
Su-Lin, deoarece ea era, p`rea c` o prive[te pe tân`ra
fat`. Un zâmbet radios \i lumina tr`s`turile fine [i chipul
frumos, de por]elan, lucea sub o lumin` pl`cut` ambrat`.
Portretul era \nso]it de un mic mesaj \nscris \ntr-un col].
Era redactat \ntr-o manier` copil`reasc`, dar nu-i l`s`
Cristinei nici o \ndoial` asupra sensului s`u.

127
 „Pentru dragul meu Ashley
Pentru dragostea noastr`
A ta... Lin adorat`“.
O parte a numelui r`mânea de necitit, dar nu exista nici
o \ndoial` posibil`. Era chiar Su-Lin...
– A[adar, asta era, oft` Cristina.
Nu visa. Repeta \n [oapt` mesajul care p`rea c` vine de
pe buzele \mbietoare ale tinerei vietnameze.
Dezorientat`, tân`ra fat` puse rama la loc \n sertar, apoi
o relu` [i o privi din nou. Nu reu[ea s`-[i desprind` ochii
de la ea. |n cele din urm` o a[ez` \n sertar [i ajunse \n camera
sa, ca \n trans`. Totul se petrecuse foarte repede [i Han,
care era \ntors cu spatele, nu observase cu siguran]` nimic.
Când \nchise u[a, Cristina se rezem` de tocul ei [i, cu
privirea pierdut`, reflect` la ceea ce tocmai descoperise.
Oare acesta era motivul pentru care Ashley nu voia s`
fac` dragoste cu ea? Femeia aceasta atât de frumoas` se
ridica \ntre ei. Cu siguran]` o iubise foarte mult [i nu o
putea uita. Fotografia p`strat` cu grij` era dovada. Poate o
mai iubea \nc`?
Dar, \n acest caz, de ce nu se c`s`toriser`? {i mai ales, de
ce devenise so]ia lui Han? Poate nu-l iubea destul pe
Ashley... Dar imediat ce o formul`, Cristina \ndep`rt` aceast`
ipotez` de necrezut. Un lucru o intriga totu[i. Nu \n]elegea
de ce Ashley p`stra fotografia lui Su-Lin \ntr-o mobil` \n care
Han o putea descoperi \n orice clip`, f`când cur`]enie.
Ce-ar fi crezut acesta citind cuvintele care o \nso]eau?

128
 Tân`ra fat` se pierdu \n supozi]ii. Toate acestea erau
prea nea[teptate [i de necrezut. Oare ce va face acum, când
descoperise aceast` dragoste? Nu se va mai putea l`sa
niciodat` \mbr`]i[at` de Ashley. |ntotdeauna va exista \ntre
ei acea fotografie, g`sit` din \ntâmplare.
{tia totu[i c` la atingerea acelui b`rbat pe care-l iubea,
nimic nu o va putea re]ine. Ar fi incapabil` s`-i reziste. A[a
c`, trebuia s` ia o hot`râre imediat.
Cristina \ncerc` s`-[i pun` pu]in` ordine \n gânduri. De
bine de r`u \[i reveni [i, cu pa[i mai siguri, se \ndrept` spre
baie. O toalet` u[oar` [i o energic` periere a p`rului des, \i
calmar` pu]in nervii.
Se hot`r\ s`-i scrie un bilet lui Ashley [i s` p`r`seasc`
aceast` cas` \n care petrecuse atâtea ore fericite. Dup` ce
rupse mai multe \ncerc`ri, \n cele din urm` se hot`r\:

„Drag` Adhley,

Prefer s` m` \ntorc acas`. Nimic nu m` mai re]ine aici.

Gândindu-m` la viitorul nostru nesigur, am decis s` pun
cap`t acestei aventuri.
Am apreciat amabilitatea [i aten]ia ta fa]` de mine \n
timpul sejurului aici... Iart`-mi caracterul agresiv...
{i mul]umesc pentru tot, Ashley. |]i urez toat` fericirea posibil`“.

Tremurând, Cristina \[i a[ternu semn`tura [i r`mase

mult timp rezemat` de scaun. Lacrimile \i curgeau \ncet pe
obraji [i \[i st`pâni un suspin când \nchise micul plic alb.

129
 Ziua trecu foarte \ncet [i tân`ra fat` nu ie[i din camer`
decât când se \nnopt`, pentru a mânca un sandvi[.
A doua zi diminea]`, la trezire, a[ez` biletul pe
marginea oglinzii, la vedere, pentru ca Ashley sau Han s`-l
descopere rapid. Vrând s` p`r`seasc` acest loc cât mai
repede, \[i adun` \n grab` hainele. Avea atât de pu]ine
lucruri! Rochia de plaj` [i cele câteva lucruri pe care le
cump`rase de la sosire, \nc`peau cu u[urin]` \n geanta sa
mic`.
Când o \nchise, ochii i se a]intir` asupra rochiei
minunate pe care o purtase \n ajun. Cristina preferase s-o
lase, deoarece \i amintea prea mult de Ashley [i de
pasiunea nest`vilit` pe care o trezea \n ea. Acum, tân`ra
fat` voia s` uite, s` [tearg` pentru totdeauna din memorie
aceste evenimente care-i tulburau via]a.
|n timp ce arunca o ultim` privire acestei camere deja
pline de amintiri, Han b`tu u[or la u[`.
– Sosesc, \i strig` Cristina, punând mâna pe geant`.
{i \n acea diminea]`, \i preg`tise un mic dejun delicios.
Dar ast`zi, \i lipsea pofta de mâncare [i tân`ra fat` privea
f`r` foame sortimentul de pâine cald` [i ou` cu bacon. B`u
\n t`cere un pahar cu suc de portocale [i se str`dui s`
m`nânce ceva. Han nu trebuia s` observe nimic.
Cristina f`cea un mare efort pentru a lupta \mpotriva
disper`rii care o cuprindea. |n ma[ina care o ducea pentru
ultima dat` la fabrica de cherestea, simul` o mare oboseal`
[i \nchise ochii, trist`.

130
 Han nu rupse nici o clip` t`cerea. Mirosurile
p`trunz`toare care n`v`leau prin ferestrele \ntredeschise o
ajutau pe tân`ra fat` s`-[i imagineze drumul forestier.
Când pneurile scrâ[nir` pe pietri[, deschise \n sfâr[it ochii.
Han o privea cu un aer ciudat. Cu un gest rapid, Cristina
\[i lu` geanta [i se strecur` gr`bit` afar` din ma[in`,
sperând astfel s` evite orice \ntrebare. Dar Han o re]inu
de bra].
– Ce se \ntâmpl`, domni[oar` Cristina? Ave]i probleme?
Incapabil` s` r`spund`, Cristina schi]` un zâmbet trist
[i ie[i repede.
– Pe disear`, Han, murmur` \ncet.
Intrigat, acesta o privi \ndep`rtându-se [i a[tept` s` ias`
din raza lui de vedere, pentru a demara. Jenny [i Julia erau
deja la lucru. O salutar` distrate pe tân`ra fat` care se a[ez`
\n spatele biroului s`u.
Cristinei \i fu foarte greu s` se concentreze. Gândurile i
se suprapuneau \n mintea obosit`... Aceste ultime zile
fuseser` atât de bogate \n evenimente! Pe la ora
unsprezece, \[i spuse c` era timpul s` plece. Scuza \i era
preg`tit`.
– M` dor foarte r`u din]ii, domni[oar`, i se adres` lui
Jenny. A[ putea s` merg la dentist la ora prânzului?
Secretara \n`l]` capul [i-[i a]inti privirea p`trunz`toare
asupra Cristinei, care ro[i u[or. Niciodat` nu [tiuse s`
mint`. Jenny o observ` o clip` \nainte de a r`spunde:

131
 – Dac` vrei, exclam` laconic.
Vocea \i era plin` de ne\ncredere.
Când cele dou` femei lipseau pentru prânz, tân`ra fat`
chem` un taxi. Un sfert de or` mai târziu, se \ndrepta spre
Paradisul surferilor, instalat` comod \n spatele unui
Mercedes spa]ios.
Taxiul o conduse, nu la dentist, cum o f`cuse pe
secretar` s` \n]eleag`, ci \ntr-un loc ce-i era familiar, dar pe
care-l p`r`sise de ceva timp. Rular` spre sud, de-a lungul
unei coaste foarte s`lbatice. Valurile veneau s` se sparg` de
stâncile de culoare ocru, care l`sau s` se ghiceasc` pe
docuri golfule]e izolate unde Cristinei \i pl`cea s` vin` s`
se refugieze când se \nsera.
„Oare face bine“? se \ntreb` pierdut` \n contemplarea
acelor locuri pe care le iubea atât de mult. Dac` ra]iunea \i
dictase comportamentul, inima o avertiza c` nu-l va uita
niciodat` pe Ashley, cu toat` prestan]a sa, farmecul, modul
de a vorbi [i de a o \mbr`]i[a. Dar ce putea face?
Tocmai o cople[ise disperarea, când taxiul se opri \n
fa]a unei cl`diri mari, \n stil colonial. Dup` ce-i pl`ti
[oferului, r`mase un timp nemi[cat`, privind cu
nostalgie casa copil`riei sale. Cristina urc` sprinten`
treptele de la intrare [i sun`. Un clopo]el cristalin r`sun`
[i o femeie zâmbitoare, pu]in plinu]`, ap`ru \n u[`. Era
Marion.
– Oh, draga mea, exclam` aceasta, sunt atât de fericit`
s` te rev`d!

132
 O s`rut` [i o strânse \n bra]e cu mult` tandre]e. Tân`ra
fat` percepu parfumul delicat care plutea invariabil \n jurul
lui Marion.
– Intr`, o invit` cu un zâmbet c`lduros.
Cristina o urm` prin \nc`perile luminoase, care \i erau
familiare. Ajunser` la buc`t`rie.
– Mi-am preg`tit o mas` copioas`, \mparte-o cu mine,
Elizabeth...
Tân`ra fat` tres`ri. Numele i se p`rea str`in, \l auzise
atât de pu]in \n aceste ultime zile. Marion o \ntreb` cu
amabilitate:
– Ce este cu serviciul pe care l-ai g`sit? Oare nu mai
dore[ti s`-]i continui studiile la liceu?
– Ba da! A fost doar o slujb` temporar`, nimic
important. De altfel, m` \ntorc la liceu chiar de mâine.
|n timp ce r`spundea \ntreb`rilor cu care era asaltat`,
Cristina privea buc`t`ria copil`riei sale. Tr`ise atâtea ore
pl`cute \n aceast` \nc`pere! Privirea \i r`t`cea peste
ligheanul de dulcea]` \n care \[i muiase pofticioas`
degetele mici... farfuriile de faian]`, decorate cu scene
amuzante, \n culori str`lucitoare... seria de tig`i de aram`,
care serviser` de oglind` feti]ei cochete care fusese.
Câteva zile mai \nainte, ar fi jurat c` aceast` \nc`pere
rezuma copil`ria sa [i c` nimic nu-i era mai drag. Dar
acum, buc`t`ria lui Han se interpunea peste aceasta [i-i
[tergea contururile, nu din cauza perfec]iunii instala]iilor
sale moderne, ci pentru c` f`cea parte dintr-un cadru nou,
din cadrul \n care tr`ia Ashley...

133
 Cristina l`s` ochii \n jos [i ezit` o clip` \nainte de a
vorbi cu o voce pe care o voia ferm` [i sigur`.
– Marion...
– Da, draga mea? \ntreb` aceasta din urm`, zâmbindu-i tandru.
– Am hot`rât s` m` duc s` locuiesc la ni[te prietene
care \mpart un apartament mare lâng` King's Road...
– Oh, dar de ce? o \ntrerupse cu triste]e mama vitreg`,
nu e[ti fericit` aici cu noi? Martin va fi foarte decep]ionat!
Cristina schi]` un zâmbet pe care Marion nu-l observ`.
– Nu fi ridicol`, exclam` râzând, [tii bine c` ador
aceast` cas`. Nu, cred doar c` \mi va face bine s` v`
p`r`sesc pu]in. Sunt mare, acum!
– Ai dreptate, draga mea, accept` Marion. Oricum, dac`
asta \]i face pl`cere, nu ezita.
Tân`ra fat` s`ri de gâtul mamei vitrege.
– E[ti \ntr-adev`r adorabil`! Mul]umesc... mul]umesc.
Marion se eliber` râzând de s`rut`rile ei \nfocate.
Când terminar` masa, Cristina se duse \n camera sa. Va
pleca imediat, disear`. Nu se punea problema s`-l revad`
pe Martin. Ar fi fost prea penibil [i Marion ar putea observa
atitudinea sa ciudat` fa]` de el.
|n timp ce deschidea dulapul de haine, care ocupa o
parte dintr-un perete \ntreg, tân`ra fat` \l rev`zu pe Ashley
a[a cum \i ap`ruse sâmb`t` seara, str`lucitor \n smochingul
de culoare \nchis`.
Amintirile \i n`v`lir` \n minte [i se pr`bu[i pe jos,
scuturat` de suspine. Oare va fi posibil s`-l uite \ntr-o zi pe

134
acest b`rbat? Acum, Cristina nu putea crede asta. |i
marcase via]a pentru totdeauna!
R`mase astfel, apatic`, ore \ntregi. Marion p`r`sise casa.
Cu siguran]`, tocmai alerga prin magazie, dup` obiceiul
s`u! Razele soarelui care apunea venir` s-o mângâie pe
Cristina, care se ridic` brusc. Nu trebuia s` cedeze
disper`rii. |n definitiv, nu avea decât [aptesprezece ani!
{tergându-[i lacrimile, tân`ra fat` lu` o valiz` din piele
ro[cat` [i arunc` una peste alta câteva haine scoase din
dulap.
Trebuia s` se gr`beasc` \nainte de \ntoarcerea lui
Martin! Scrise \n grab` un bilet adresat lui Marion. Va veni
s-o vad` foarte des.
Prinse cu un ac plicul pe u[a camerei mamei vitrege [i
ie[i repede. Ca \n fiecare sear` la apus, p`s`relele
invadaser` gr`dina [i Cristina \nchise ochii pentru a-[i
\ntip`ri mai bine \n minte cântecul lor vesel. Parfumul de
eucalipt urca spre cerul ro[iatic [i o \nv`lui pe tân`ra fat`
care fugi foarte repede, pentru a nu ceda nostalgiei.
Iubea acest loc mai mult decât orice pe lume, dar ast`zi
trebuia s` plece de acolo. Cristina min]ise, nu va merge la
prietene. |n seara aceea, va dormi la hotel. „Pu]in`
singur`tate, \mi va face cel mai mare bine“, se convinse,
\ndreptându-se spre cea mai apropiat` sta]ie de autobuz.
Mâine, va vedea mai limpede. Cu siguran]`, totul va fi mai
bine, pentru c` hot`râse s`-l uite pe Ashley.

135
 Capitolul 12

A doua zi, Cristina se afla la ie[irea liceului, printre

celelalte fete de vârsta sa. Se gândea la munca ce o a[tepta
pentru a recupera toate acele zile de absen]`. Totu[i,
perspectiva nu-i displ`cea, timpul petrecut la studiu, \i va
abate aten]ia de la preocup`rile sale.
Liceul fusese mediul vie]ii sale de elev` \n timpul
ultimilor ani [i fiecare detaliu i se p`rea familiar. Câteva ore
petrecuse m`surând \n lung [i-n lat aleile nisipoase, râzând
bucuroas` cu prietenele! Iar \nv`]`tura fusese rodnic`, dar
trebuia s` se \ncheie curând. F`r` \ndoial` cu succes, spera
Cristina. Dar \n acea diminea]` nu se mai sim]ea atât de
integrat` \n decor, nici atât de motivat` de rezultatele
[colare. Brusc, tres`ri.
Han era acolo, cu spatele rezemat de grilajul treptelor
de la intrare. Privea cu aten]ie elevele care ie[eau [i nu
p`ru surprins z`rind-o pe Cristina, oricum nu cât fu
aceasta. Cât mai natural posibil, se apropie de ea.

136
 – O dup`-amiaz` bun`, domni[oar` Belamy, mama
dumneavoastr` vitreg` mi-a \nmânat un pachet s` vi-l dau.
Este \n ma[in`.
Cum tân`ra fat` r`mase mut`, o invit` zâmbind.
– Veni]i s`-l lua]i!
Cristinei \i trebuir` câteva clipe s`-[i revin`, uimit` pe
deasupra c` Han \i spusese pe numele s`u. |n sfâr[it, se
hot`r\ s`-l urmeze, bâiguind ni[te cuvinte de scuz` spre
colegele intrigate.
– Pe mâine, le spuse cu un u[or semn din mân`.
Brusc, i se p`rur` toate foarte tinere. Poate recenta sa
aventur` era cea care o maturizase prematur!
Han conducea \n t`cere, cu aten]ia concentrat` asupra
circula]iei. Tocmai f`cea o manevr` abil` pentru a se
elibera din [irul de ma[ini parcate \n apropierea liceului.
Acum, urma marele bulevard care ducea la ocean. Brusc,
se aplec` u[or spre tân`ra fat`.
– Mi-ar pl`cea s` v` vorbesc domni[oar` Cristina,
ierta]i-m`, domni[oar` Belamy, se corect` imediat.
Aceasta nu \n]elegea cum o putuse g`si atât de repede
[i nu [tia ce comportament s` adopte. Brusc, se hot`r\:
– De unde [tiai c` eram aici? \l \ntreb` cu o voce t`ioas`.
Han zâmbi.
– S` [ti]i c` nu v-am pierdut din vedere nici o clip`!
Domnul Ashley a angajat un detectiv chiar \n diminea]a \n
care a]i sosit \n cas`.
|i arunc` o privire scurt` [i continu` calm:

137
 – {tie totul despre familia dumneavoastr`, despre
mama vitreg`, so]ul s`u [i asta \nc` de la accident.
Cristina scutur` din cap, uluit`. Era imposibil! Ashley
nu putea fi la curent cu tot! Han rupse brusc t`cerea
ap`s`toare care se instalase \ntre ei.
– De ce a]i plecat, domni[oar` Cristina?
Apoi, f`r` s`-i lase m`car timp s` r`spund`, ad`ug`:
– V` place domnul Ashley, \n sfâr[it, vreau s` spun...
sunte]i \ndr`gostit` de el?
|n mod spontan, f`r` s`-[i dea osteneala s` se mai
gândeasc`, tinerei fete \i sc`p` un da categoric. Apoi \l
privi, uimit`. Oare de ce \i punea o asemenea \ntrebare?
Han oft` [i tr`s`turile i se destinser`.
– |n acest caz, de ce a]i fugit?
Cristina nu putu r`spunde [i ]inu ochii pleca]i pentru a
nu-i \ntâlni privirea. Han se \ntoarse spre ea.
– Dac` fuga are o leg`tur` oarecare cu modul \n care
s-a comportat cu dumneavoastr`, \i explic` acesta,
l`sa]i-m` s` l`muresc anumite detalii din via]a sa... Asta
v-ar putea ajuta.
Intrigat`, tân`ra fat` ridic` ochii. |i va vorbi oare despre
trecutul lui Ashley? |i a[tepta vorbele cu ner`bdare.
– Trebuie s` mergem \n urm`, la perioada Vietnam...
La evocarea acestei ]`ri, Cristina tres`ri. „Iat`-ne aici“,
se gândi [i imaginea lui Su-Lin \i ap`ru \n memorie.
– Familia lui Su-Lin [i a mea erau foarte legate,
continu` Han. Am tr`it ferici]i pân` \n ziua \n care satul

138
nostru a fost atacat. Doar Su-Lin, sora sa mai mare, cei doi
fra]i ai mei mai mici [i cu mine am sc`pat de moarte. Pur
[i simplu pentru c` eram la câmp când s-a declan[at drama.
Totul a fost ras, n-a mai r`mas nimic...
Han t`cu o clip`, cu ochii \notând \n lacrimi.
– Am plecat spre ora[ [i pe drum am \ntâlnit un convoi
de australieni. Un sergent a propus s` ne ia \ntr-unul din
camioanele lor. |mi amintesc c` au fost multe discu]ii, cu
siguran]` din cauza b`ie]ilor [i a lui Su-Lin.
Un zâmbet ironic lumin` tr`s`turile lui Han.
– Presupun c` datorit` lui Mai-Lin s-au hot`rât pân` la
urm` s` ne ia.
– Mai-Lin? \ntreb` Cristina.
– Da, sora lui Su-Lin. Avea [aisprezece ani [i era de o
frumuse]e surprinz`toare. Aceea a fost ziua când am f`cut
cuno[tin]` cu domnul Carlton... |i spuneam domnul
Ashley, deoarece credeam c` de fapt Carlton era porecl`.
Dar n-am putut s`-i spun niciodat` pur [i simplu Ashley, \n
ciuda insisten]elor sale.
Rulau \ncet, deoarece circula]ia era foarte aglomerat` la
ora aceea. Cristina se a[ez` mai confortabil [i, afundat` \n
scaun, a[tept` urmarea cu ner`bdare.
– El este cel care [i-a asumat r`spunderea noastr`,
continu` Han. Mi-a g`sit foarte repede o slujb` \ntr-un
restaurant, ceea ce mi-a permis s` ajut cu bani la modestele
nevoi ale familiei. Apoi Mai-Lin a plecat s` tr`iasc`
\mpreun` cu un doctor american.

139
 Han se \ntrerupse o clip` [i Cristina \[i d`du brusc
seama c` fotografia din birou trebuia s` fie a lui Mai-Lin [i
nu a surorii sale, cum crezuse. Dar nu-l \ntreb` pe Han,
care p`rea s` fie adâncit \n gânduri.
Orice zâmbet disp`ruse de pe fa]a de obicei atât de
senin`. Dincolo de imaginile colorate ale bulevardului,
p`rea c` vede alte imagini, \ndep`rtate, cunoscute doar de
el. Totu[i, aceast` scurt` absen]` nu-i denaturase cu nimic
reflexele de bun [ofer. |[i relu` povestea:
– Mai târziu, domnul Ashley mi-a cerut s`-i g`sesc un
apartament liber la Saigon... „dac` pot“ a ad`ugat, ceea ce
m-a f`cut s` râd. Cuno[team ora[ul ca pe buzunarul meu
[i \ntr-adev`r puteam \ndeplini aceast` misiune. Toate
apartamentele cele mai frumoase erau \n acel timp ocupate
de americani boga]i [i a trebuit a[adar s`-i propun unul de
vânzare. Dar asta nu l-a stânjenit deloc. Mi-a spus ridicând
o sprâncean`, a[a cum are obiceiul s` fac`:
– G`se[te-mi unul, Han [i m` voi descurca eu cu banii!
Situa]ia rezolvat`, p`r`si spitalul unde \[i vindecase o ran`
u[oar`. Când fu instalat, ne-a invitat foarte generos s`
venim s` \mp`r]im cu el noua locuin]`. A fost o perioad`
minunat`... Pu]in mai târziu, Mai-Lin s-a \ntors s` locuiasc`
\mpreun` cu noi.
|n acea clip`, Cristina b`nui urmarea pove[tii.
– Ei bine, relu` Han cu o lic`rire de amuzament \n
privire, ceea ce trebuia s` se \ntâmple, s-a \ntâmplat!
Mai-Lin s-a \ndr`gostit de binef`c`torul nostru.
Involuntar, tân`ra fat` oft` u[urat`.

140
 – |i cunoa[te]i farmecul... nici o femeie nu-i rezist`!
Cristina o [tia prea bine.
– Au tr`it \mpreun` un an [i domnul Ashley a \nv`]at cu
ea limba ]`rii noastre. |n acea perioad`, Mai-Lin i-a oferit o
fotografie cu ram` de argint. Apoi s-a petrecut drama.
Mai-Lin a vrut s` ias` \n momentul unui atac... [i nu s-a mai
\ntors niciodat`. A fost omorât` pe strad`, \n
bombardament.
|n timp ce vira pentru a se angaja pe bulevardul de pe
malul m`rii, Han relu`:
– Domnul Ashley era chinuit de remu[c`ri. Era convins
c` trebuia s-o \mpiedice s` ias` cu orice pre] [i s` dejoace
destinul. Dar asta este imposibil. Mai-Lin [i l-a urmat pe al
s`u [i nimeni nu era r`spunz`tor de asta. Am \ncercat s`-l
fac s` accepte, dar nimic nu-l putea consola...
– Pentru c` o iubea atât de mult, murmur` Cristina.
– Era foarte \ndr`gostit de ea, desigur, r`spunse Han, dar
cred c` \mprejur`rile mor]ii sale au idealizat aceast` dragoste.
O \ntrebare ardea pe buzele tinerei fete.
– Crezi... c` o mai iube[te?
– Oh nu, cu siguran]` nu! Nu i-a r`mas decât triste]ea.
Dar, continu` \ntorcându-se spre Cristina, toat` aceast`
poveste ne duce la dumneavoastr`, domni[oar` Cristina.
Aceasta \l privi f`r` s` \n]eleag`.
– Domnul Ashley crede c` micul dumneavoastr` accident
este o repetare a celui al lui Mai-Lin. Se simte r`spunz`tor.
Cristina scutur` din cap, ne\ncrez`toare.

141
 – Este lipsit de sens, f`cu ea.
– {tiu, aprob` Han, am \ncercat s`-l fac s` asculte de
ra]iune, dar sub aspectul dezinvolt, este un b`rbat foarte
sensibil.
Brusc, tân`ra fat` sim]i privirea lui Han a]intindu-se
asupra sa.
– Mi-a m`rturisit c` dore[te s`-i fi]i so]ie, exclam` \n
[oapt`.
– So]ie, eu? bâigui Cristina.
Asta i se p`rea atât de neverosimil, \ncât r`mase mut`.
– Da! izbucni \n râs Han. {i nu sunte]i la cap`tul
surprizelor, draga mea copil`! A organizat nunta pentru
sâmb`t` [i trebuie s` v` duc` la m`tu[a sa pân` la
ceremonie, pentru a nu ceda unei tenta]ii... foarte u[or de
\n]eles.
Toate aceste nout`]i erau prea nea[teptate [i Cristinei \i
fu greu s` le perceap`.
– Iat`, [ti]i totul. Acum cred c`-mi datora]i [i
dumneavoastr` o explica]ie.
Tân`ra fat` d`du din cap. Era teribil de impresionat` de
aceste dezv`luiri.
– |]i voi m`rturisi totul, spuse.
|[i g`si cu greutate cuvintele.
– Am crezut c` am recunoscut-o \n fotografie pe Su-Lin.
M-am gândit c` Ashley era \ndr`gostit de ea. Iart`-m` Han,
dar numele era pe jum`tate ascuns, continu` a]intindu-[i
asupra lui ochii \nl`crima]i.

142
 Han \ncepu s` râd` sincer [i Cristina se sim]i jignit`. Ce
era oare atât de nostim?
– N-ave]i de ce v` teme. Domnul Ashley o cunoa[te
foarte pu]in pe Su-Lin [i oricum, nu se gânde[te decât la
dumneavoastr`.
Aceste ultime cuvinte p`rur` s-o electrizeze pe tân`ra
fat`. Ma[ina tocmai se oprise \n parcaj [i deschise \n grab`
portiera. Han o re]inu.
– Unde v` duce]i, domni[oar` Cristina?
– La Ashley, bine\n]eles!
– {ti]i... ezit` el, nu va fi u[or s`-l aborda]i. P`rea foarte
iritat la citirea biletului dumneavoastr`.
– Dar dac` \i spun... \i m`rturisesc!
Tân`ra fat` devenea volubil`. Obrajii i se \mbujoraser`.
– Da, dac` \i povestesc istoria cu fotografia, va \n]elege.
Han mai \ncerc` s-o re]in` cu blânde]e.
– Dac` totu[i catadicse[te s` v` asculte. |mi \nchipui
reac]ia sa! S-ar putea s` fie furios [i s` v` trânteasc` u[a \n
nas. Este atât de impulsiv!
|nc`p`]ânat`, Cristina se eliber`, hot`rât` s`-[i urmeze
ideea. Se \ntoarse spre Han [i-i ceru pe nepus` mas`:
– |mprumut`-mi batista dumitale, te rog.
Uimit, acesta i-o \ntinse. Tân`ra fat` f`cu din ea o band`
cu care-[i \nf`[ur` piciorul v`t`mat. Apoi, respirând adânc,
se \ndrept` spre apartament. Pasul hot`rât se \ncetini [i
[ov`i câteva clipe \nainte de a cioc`ni, când ie[i din
ascensor.

143
 – Pleac`, Han, r`spunse o voce.
Cristina nu ascult` de acest ordin, de altfel nu-i era
adresat. Intr`. Ashley se \ntoarse, f`r` s` se ridice. Era
a[ezat pe o canapea adânc`.
– Ce faci aici? exclam` cu o voce dur`.
Tân`ra fat` f`cu câ]iva pa[i timizi, dar tonul \i era ferm
când r`spunse:
– Am venit s` iau praful pentru a-mi trata piciorul.
La aceste cuvinte, Ashley se \ndrept`, cu o sprâncean`
arcuit`.
– Dac` ai nevoie de leacuri, du-te la un medic!
Tân`ra fat` era gata s` replice, dar \i fu recunosc`toare
c` n-o alungase. Câ[tigase primul punct. Prinzând curaj,
Cristina alese sinceritatea, deoarece minciunile nu
foloseau la nimic.
– Acord`-mi cinci minute, te rog.
Ashley nu r`spunse.
– Nu fi ridicol, relu` tân`ra \ncet. {tiu c`... \]i va fi u[or,
cu farmecul t`u, s`-]i g`se[ti o alt` iubit`. Dar eu, nu vreau
nici un alt b`rbat decât pe tine.
Chipul frumos era patetic. Oare Ashley \l v`zuse? Acesta
arunc` o privire la ceas [i, pe un ton t`ios, exclam`:
– Cele cinci minute vor fi trecut curând.
– Da, da, bâigui Cristina, dar a[teapt`! Han mi-a spus c`
voiai s` cuno[ti motivele fugii mele. Mi-a m`rturist c` e[ti
furios, dar acum, [tii care-mi sunt sentimentele! Tu
hot`r`[ti.

144
 Cum Ashley r`mânea t`cut, tân`ra fat` \ncepu s`
vorbeasc` repede, \ncercând s` r`mân` coerent`. Trebuia
s` evite cu orice pre] o t`cere stânjenitoare. |n câteva fraze,
Cristina reu[i s` explice totul. Fotografia, b`nuielile,
temerile sale....
Ashley o privea cu aten]ie. Ochii nu mai exprimau
mânie. Tân`ra fat` prinse curaj.
– S` nu crezi \n nici un caz c` sunt geloas` pe trecutul
t`u. Am crezut pur [i simplu c` o mai iubeai \nc` pe aceast`
femeie [i c` ea intervenea \ntre noi. {tiu c` m-ai dorit dar...
n-ai f`cut niciodat` dragoste cu mine.
Spusese asta pe ner`suflate, aproape f`r` s` vrea, [i
acum nu \ndr`znea s`-l priveasc`.
– Niciodat`, asta este adev`rat fu de acord Ashley, cu
cea mai mare seriozitate. Poate vom putea remedia asta,
continu` apropiindu-se de ea.
Când \i v`zu privirea rece, lipsit` de sentimente, tân`ra
fat` se d`du \napoi.
– A[adar, nu m` vrei, Cristina, exclam` el cu o voce
impersonal`.
Aceasta \ncepu s`-l m`soare. Pielea \i era de o paloare
\nsp`imânt`toare, p`rul \n dezordine, dar privirea i se
schimbase.
– Totu[i, nu pari beat, \i spuse calm. |ncearc` s` m`
\n]elegi, Ashley, te rog, continu` tân`ra fat` \n [oapt`. Am
venit s`-]i spun cât \mi regret atitudinea. Chiar \mi pare
r`u. Ce altceva trebuie s` fac?

145
 |n fa]a disper`rii sale, tr`s`turile lui Ashley se \mblânzir`.
– Ne-am \n]eles, Cristina, te iert. S` nu mai vorbim
despre asta.
O lu` \n bra]e [i o trase pe canapea. R`maser` mult
timp \mbr`]i[a]i, t`cu]i, ferici]i s` se reg`seasc` dup` toate
aceste ne\n]elegeri. Când Ashley \i atinse gâtul [i umerii cu
buzele sale fierbin]i, Cristina se abandon` cu voluptate
mângâierilor sale. |n acea clip`, nu mai dorea decât un
lucru: s` se d`ruiasc` total b`rbatului pe care-l iubea.
Ashley sim]i asta [i [tiu s`-[i domine sim]irile.
– Nu \nc`, dragostea mea, \i [opti. Oare nu ]i-a
\mp`rt`[it Han planurile mele?
Gâfâind, ea murmur`:
– Ashley, nu fi crud.
F`r` s` r`spund`, acesta o mângâie cu vârful degetelor,
urmând curba pl`cut` a sânilor. Un lung fior o str`b`tu pe
Cristina.
– R`spunde-mi, iubito, ce ]i-a spus Han?
– C` dore[ti s` m` iei de so]ie, [opti aceasta. Dar nu
c`s`toria este scopul meu, Ashley. Nu m-am gândit la asta
\nainte s` te \ntâlnesc, iar acum nu mai mult. Te iubesc,
atâta tot.
– Iau not`, Cristina, \i [opti la ureche.
|ncepu s-o s`rute din nou, parcurgându-i tot trupul cu
buzele sale calde.
– Este lini[titor, continu` el. Am mân` liber` [i tu e[ti
cea mare mi-a dat-o!

146
 Mâinile \i \nso]eau cuvintele. Tân`ra fat` se \nfior` sub
atingerea delicat` a degetelor. Totu[i, gesturile \i
r`m`seser` [ov`itoare.
– Ashley, te rog!
Cristina gemu. Se \ndep`rt` \ncet de el.
– N-am respins niciodat` ideea c`s`toriei, Ashley. Nu
m-am gândit la ea, atâta tot. Dar m` \nnebune[ti [i nu
vreau s`-]i refuz nimic, \ncheie \ncet, cu vocea \ntrerupt`
de emo]ie.
O ridic` tandru [i o trase pe um`rul s`u.
– Draga mea, totul se va aranja. Vei avea o ceremonie
demn` de tine [i de tinere]ea ta. {i când vei fi so]ia
mea...
Primi direct privirea arz`toare [i elocvent`. Cristina
\n]elese tot efortul pe care tocmai \l f`cuse pentru a se
desprinde de ea. |i oferea cel mai frumos cadou pe care un
b`rbat \ndr`gostit \l putea face unei femei... a[teptarea. Cât
de proast` [i de ingrat` se sim]ea! |[i puse repede ordine
\n coafur`.
– Ce vei face cu mine? \ntreb` timid`.
– Vei merge la m`tu[a Beth \n a[teptarea nun]ii. Dac`
r`mâi lâng` mine, nu r`spund de nimic, murmur` Ashley
adâncindu-[i ochii alba[tri ca marea \n ai s`i. Cinci zile f`r`
s` te ating [i cinci nop]i f`r` s` dorm lâng` tine! Nu voi
putea niciodat`...
Treptat, Cristina \[i veni \n fire [i tres`ri la numele
m`tu[ii Beth.

147
 – Nici vorb`, Ashley, exclam` aceasta. De ce nu te-ai
duce tu \nsu]i?
Tonul era categoric. |n acea clip`, o strânse lâng` el [i
murmur`:
– Nici pentru mine nu poate fi vorba...
O s`rut` din nou [i tân`ra fat` se abandon`, l`sându-se
s` alunece u[or spre ]`rmurile pl`cerii, cu toat` fiin]a \n
a[teptare. |nc` o dat`, Ashley puse cap`t acestui joc crud,
smulgându-se din bra]ele sale. Privirea confirma ceea ce
Cristina ghicise deja.
– |n]elegi, dragostea mea, nu-i a[a? o implor`. |n nici
un caz nu a[ putea rezista pân` sâmb`t`.
Cristina \ncuviin]`, \mpotriva voin]ei sale.
– |n acest caz, du-m` \napoi la hotelul unde am rezervat
deja o camer`. Probabil [tii, exclam` ea cu ironie.
– Desigur, \nt`ri Ashley. {i detectivul meu locuie[te
acolo. Este cel care mi-a comunicat plec`rile [i venirile tale
de când ai fugit.
– Oh, exclam` Cristina, când m` gândesc c` ai pus s`
fiu urm`rit` zi [i noapte, ca o vinovat`!
Mânia \i reveni, \n timp ce Ashley \[i reg`sise buna
dispozi]ie.
– Dar iubito, era singurul mijloc ca s` nu-mi scapi.
Tân`ra fat` se pref`cu c` fuge, dar fu re]inut` de o
mân` ferm`.
– S` fim serio[i, Cristina! Vei r`mâne aici \n camera ta
[i vom a[tepta cumin]i ziua cea mare.
Apoi, brusc, ad`ug` \ntr-un hohot de râs:

148
 – Mor de foame, tu nu?
Tân`ra fat` oft`. Era \ntr-adev`r incredibil! Dar o und`
de tandre]e o cople[i când \l privi.
– Te iubesc, Ashley, murmur`.
– {tiu, r`spunse acesta cu un zâmbet \ncrezut.
Cristina ar fi dorit s`-l p`lmuiasc`. Cât de odios putea
s` fie uneori! Totu[i, când o duse spre buc`t`rie, ced`
supus`, \ndr`gostit`.

149
 Capitolul 13

Cinci zile trecur` foarte repede, \n ciuda st`rii de

profund` agita]ie \n care se afla Cristina. Trebui s`-[i
anun]e câ]iva prieteni [i s` alerge prin magazine \n
compania lui Marion. Ashley hot`râse ca aceasta din urm`
s` se ocupe de trusorul fiicei sale vitrege. Lui \[i rezervase
oferirea rochiei de mireas`.
O voia superb` [i Cristina trebui s` cedeze alegerii sale.
Totu[i, tân`ra fat` refuz` ca Ashley s` asiste la probe. Voia
s` fie o surpriz` când va veni ziua. Trebuia de asemenea
descoperit` acea mul]ime de mici nimicuri care se numesc
accesorii, dar care, \n realitate, sunt de mare importan]`
pentru o femeie.
|n timp ce ardea de ner`bdare s`-i par]in` lui Ashley,
Cristina \[i dorea s` prelungeasc` timpul minunat al
acestei logodne scurte, pe care \l tr`ia ca \n vis. Avea
sentimentul c` aceast` a[teptare era unul din momentele
privilegiate ale tinerei sale existen]e.

150
 Ashley lipsise deseori, absorbit de munca sa. Dar se
reg`seau \n fiecare zi pentru o cin` \ntre patru ochi. |ntr-o
sear`, \n timp ce-l a[tepta pe teras`, mângâiat` de ultimele
raze ale soarelui, acesta o surprinse ap`rând \n spatele ei.
O prinse u[or de umeri [i, \n timp ce-i s`ruta cu tandre]e
gâtul delicat, \i strecur` \n buzunarul rochiei un obiect.
F`r` s` se desprind` din \mbr`]i[are, tân`ra fat` puse
imediat mâna pe el. Era o cutiu]` din piele, o cutiu]`
pentru bijuterii. F`cându-[i de lucru, \n grab`, cu
\ncheietoarea, degetele \i tremurar`. Scoase un strig`t când
v`zu pe catifeaua de culoare \nchis` str`lucirea unor pietre
pre]ioase. |n cutie sclipea un superb smarald \ntr-o
montur` de diamante.
– Mul]umit`, dragostea mea? murmur` Ashley.
Emo]ia o \mpiedic` pe Cristina s` vorbeasc` [i-i aduse
lacrimi pe marginile genelor lungi.
– Este prea mult, reu[i s` articuleze.
– Nu, vei \nv`]a c` nimic nu este prea frumos pentru
so]ia mea.
A[a era el, seduc`tor, tandru dar [i sarcastic, [i tân`ra
fat` \ncepuse s`-i \n]eleag` mai bine firea generoas` [i
pasionat`.

***

151
 |n sfâr[it, ziua cea mare sosi. La cererea lui Ashley,
Sally venise anume de la Sydney [i Cristina se bucura s-o
aib` al`turi. Era atât de mult timp de când nu se
v`zuser`!
Tem`toare, tân`ra fat` \[i \ntreba prietena din privire,
\n timp ce aceasta f`cea un ultim retu[ voalului de
mireas`.
– Crezi c` va fi bine? o \ntreb` pentru a treia oar`.
– Dac` \mi mai pui \nc` o dat` \ntrebarea, plec imediat
\napoi la Sydney, glumi Sally.
Se apropie de Cristina.
– E[ti \ncânt`toare, \i [opti. Prive[te-te \n oglind`, ]i-o
va spune mai bine decât mine.
Tân`ra fat` accept` distrat`. Nu avea decât un singur
gând: va fi oare demn` de Ashley? Aceast` \ntrebare \i
fr`mânta mintea. Alung` imaginea radioas` a lui Mai-Lin [i
o privi pe a sa \n oglind`. |n spatele um`rului s`u, z`ri
silueta \nalt` a b`rbatului pe care-l iubea.
St`tea \n cadrul u[ii pe care o \ntredeschisese [i o
observa. Mai bine decât \n oglind`, se v`zu \n ochii s`i [i nu
mai avu nici o \ndoial`. Ashley \naint` \ncet f`r` s-o scape
din ochi [i Cristina \i recep]ion` expresia de nesfâr[it` tandre]e.
– Ce frumoas` e[ti, iubito!
– |ntr-adev`r, \]i plac? \ndr`zni aceasta timid.
F`r` s` r`spund`, \i lu` mâna [i i-o s`rut` cu pasiune.
Cristinei i se t`ie respira]ia de fericire. Ashley era prea
frumos... oare cum o putuse alege?

152
 Un costum gri \i punea \n valoare trupul \nalt,
musculos, [i o c`ma[` imaculat` \i eviden]ia tenul
bronzat. Cât despre piept`n`tur`, era mai cuminte, dar
p`stra totu[i o neglijen]` seduc`toare. Tân`ra fat` avu o
u[oar` strângere de inim`. „Toate femeile sunt probabil
\ndr`gostite de el“, se gândi, [i imediat ochii i se
\ndreptar` spre Sally. Privirea prietenei sale era
admirativ`. Dar Cristina nu [tia c` tân`ra femeie \i asocia
\n admira]ia sa pe amândoi.
Ce pereche frumoas` formau! Mireasa era superb`.
Jupa larg` a rochiei se l`sa ca o corol` supl` dintr-un corsaj
strâns pe talie. Materialul m`t`sos de culoarea filde[ului
avea reflexe de perl`. Pielea delicat` a Cristinei p`rea de
culoarea ambrei. Pentru a \ncheia ansamblul, Sally
prinsese cu \ndemânare voalul u[or la tâmplele tinerei fete
cu ajutorul a doi piepteni fini. Tulul c`dea \n cute suple
peste umeri.
Ashley o m`sur` ca un cunosc`tor pe cea care \i va
deveni so]ie. Brusc, urm`ri delicat cu degetul linia
tulbur`toare a decolteului s`u.
– Iubito, \i murmur`, nu crezi c` lipse[te ceva aici?
|n timp ce Cristina \l \ntreba din privire, \i prinse un
colier de perle \n jurul gâtului delicat.
– Bravo pentru retu[ul final, exclam` Sally. Ai un gust
des`vâr[it, Ashley!
Acesta se \ntoarse spre ea, cu un zâmbet larg.

153
 – N-am dovedit-o oare alegându-]i prietena?
Sally se preg`tea s` se \ndep`rteze pentru a-i l`sa pe
tineri \n admira]ia lor reciproc`, dar Han anun]` primii
invita]i:
– Vino, Cristina, s` ne consacr`m invita]ilor no[tri, \i
[opti Ashley luându-i mâna.
O conduse pân` \n salon, unde se \ngr`m`dea deja un
num`r mare de persoane.
Ceea ce urm`, va r`mâne \ntip`rit pentru totdeauna \n
memoria tinerei fete [i totu[i, crezu c` tr`ie[te un vis. Dup`
ceremonia civil`, c`s`toria religioas` o emo]ion` pân` la
lacrimi. Intr` \n biseric` la bra]ul unchiului lui Ashley, care
o conduse la altar \n sunetele unei orgi mari. Dou`
sc`unele pentru rug`ciune, \nconjurate de nenum`rate
flori, \i a[tepta pe cei doi so]i. Erau buchete peste tot!
Un preot, prieten cu Ashley, rosti un discurs laudativ
plin de tact, \n care sublinia calit`]ile mirelui, asociindu-le
cu cele ale Cristinei.
Apoi se schimbar` verighetele... moment minunat \n
care se legar` pe via]`. Cu ochii \n lacrimi, Cristina tremura
de fericire când Ashley \i lu` mâna pentru a-i pune pe
deget o superb` verighet` din aur cizelat.
– Bun` ziua, doamn` Carlton, \i [opti p`strând câteva
clipe mâna micu]` \n a sa.
Se terminase, Elizabeth Belamy nu mai exista! Radioas`,
tân`ra fat` ie[i din biseric` la bra]ul unui so] victorios.

154
 Ashley prev`zuse totul \n cele mai mici am`nunte.
Masa, servit` \n gr`dinile unui hotel care d`deau spre
ocean, fu excelent` [i p`ruse s`-i mul]umeasc` pe invita]i.
Cea mai mare parte erau prieteni ai lui Ashley, deoarece
Cristina adunase foarte pu]ini. Doar cele mai bune colege
de la liceu [i... Marion.
Mama sa vitreg` p`rea \ncântat` [i nu se oprea din
laude la adresa „acestei mirese atât de str`lucitoare!“ |l
scuzase pe Martin, dând un motiv \ntemeiat absen]ei sale.
– Regret` foarte mult c` nu este printre noi, draga mea,
\i explicase \nc` de la sosire.
Cristina se pref`cuse c` o crede, dar cuno[tea
adev`ratul motiv al acestei absen]e [i era \ncântat`.
Când soarele care apunea lumin` cu razle sale aurii
peluzele imense, mirii deschiser` balul. Cristina adora s`
danseze. Se \nvârtea \n bra]ele lui Ashley, ame]it` de ritmul
unui vals care-i f`cea rochia s` se roteasc` \n jurul s`u,
vr`jit` de parfumul s`u b`rb`tesc.
|n timp ce invita]ii \i imitar`, Ashley o conduse direct
spre Jaguar. Ma[ina \i a[tepta \n fa]a restaurantului [i
tân`ra fat`, obosit` de aceast` zi plin` de emo]ii, aprecie
confortul scaunelor pe care se ghemui, \nf`[urat` \n cutele
rochiei.
„Oare unde m` duce?“ se \ntreba \n timp ce Ashley
demara \n t`cere. Nu \ndr`znise s` pun` nici o \ntrebare
referitoare la acest subiect.

155
 Jaguarul rula f`r` zgomot pe asfalt [i dep`[ir` curând
ora[ul, pornind pe bulevardul lat de pe ]`rm. Cu ochii pe
jum`tate \nchi[i, tân`ra fat` se l`s` condus`, adâncit`
\ntr-o dulce toropeal`. Cristina \n]elese foarte repede
unde o ducea Ashley [i când opri ma[ina la locuin]a
luxoas`, nu fu mirat`.
– Am ajuns, doamn` Carlton, murmur` acesta cu voce
tandr` \n timp ce-i deschidea portiera.
Poate era o oprire pentru a-[i schimba hainele [i a se
odihni pu]in \nainte de a pleca din nou, se gândi tân`ra
fat`. Dar nu avu timp s` se gândeasc` mai mult. Când
p`trunser` \n apartament, Ashley o trase spre el.
– Nu-mi doresc deloc s` mergem mai departe... Ne vom
sim]i foarte bine aici, la noi acas`. Ce crezi, iubito?
Cristina \i zâmbi.
– Este adev`rat Ashley, r`mânem aici? Ce fericit` sunt!
De altfel, n-am decât o dorin]`, s`-mi schimb rochia [i s`
m` a[ez.
– Este singura ta dorin]`?
Vorbise cu o voce tandr` [i ironic` \n acela[i timp.
Tân`ra fat` \[i sim]i fa]a \mbujorându-se.
– Bine, continu` Ashley, fugi [i te schimb` [i nu uita s`
\mbraci acea superb` c`ma[` de noapte pe care ]i-a d`ruit-o
Marion.
Cristina ro[i ceva mai mult la evocarea \ncânt`torului
neglijeu. |nchis` \n camera sa, se dezbr`c` [i-l \mbr`c`.

156
Satinul de culoarea caisei \i lumina pielea aurie. |n timp ce
se \nvârtea \n fa]a oglinzii, Cristina se g`si foarte
seduc`toare [i adres` un zâmbet complice aceleia care-i
devenise cea mai bun` confident`.
Ashley o a[tepta \n buc`t`ria mare, \n fa]a unui platou
garnisit cu sandvi[uri.
– Mi-e o foame de lupt, m`rturisi. N-am mâncat nimic
la serat`! Vino repede....
Nici tân`ra fat` nu se atinsese mai mult decât Ashley de
mânc`rurile suculente, dar acum [tia c` ar fi fost incapabil`
s` \nghit` cea mai mic` \mbuc`tur`.
Refuzând scaunul pe care i-l oferea, Cristina \l privi
cu intensitate. A[a c` se apropie de ea [i o prinse de
talie.
– Ai dreptate, avem ceva mai bun de f`cut... murmur`
conducând-o \ncet spre camera sa.
O cuprinse brusc teama [i se cabr` când o duse spre
patul mare.
– Ashley, bâigui, eu... te iubesc, dar nu [tiu...
Acesta râse ironic.
– Haide, Cristina, e[ti oare o tân`r` fat` timid` care-[i
p`streaz` virginitatea pentru noaptea nun]ii [i se scuz`
pentru asta?
Ea dori s`-l p`lmuiasc`! Dar, schimbând tonul, Ashley o
a[ez` pe pern`, ]inând-o lâng` el.
– S` nu-]i fie team`, dragostea mea, totul va fi bine.

157
 O a[ez` tandru pe pat. Cristina r`mase nemi[cat`,
\ncordat`, \ntr-o febril` a[teptare. |ncet, cu gesturi precise,
Ashley o dezbr`c` \n timp ce stinse luminile pentru a-i
menaja pudoarea.
Acum, rochia lung` alb` z`cea pe covor, pat` palid` \n
semi\ntunericul \nc`perii. Noaptea era calm`, lini[tea
\ncurajatoare aproape ap`s`toare [i Cristina \i putea auzi
b`t`ile repezi ale inimii. |n patul mare, se \nfior` sub
cear[afurile u[oare care de-abia \i acopereau goliciunea.
Ashley se dezbr`c` la rândul s`u pentru a se strecura
lâng` ea. |n acea clip`, atingerea trupului cald trezi brusc
\n tân`ra fat` sim]urile adormite.
– Ashley, murmur` aceasta \mbr`]i[ându-l strâns.
Acesta o acoperi cu s`rut`ri pasionate, descoperindu-i
treptat trupul. Delicat, degetele pricepute se jucar` cu
vârfurile sânilor \ncorda]i de dorin]`, se plimbar` de-a
lungul curbelor pline ale [oldurilor. Pierdut` \n bra]ele
lui Ashley, Cristina vibra din toat` fiin]a sa. Nu-[i
imaginase niciodat` o asemenea fericire. Emo]ia era prea
puternic`!
Ashley \i [optea la ureche cuvinte tandre, de dragoste,
pe care ea le percepea, dar al c`ror sens nu-l \n]elegea...
dar ce importan]` aveau cuvintele? Tân`ra fat` se l`s` dus`
spre \ncânt`ri nesfâr[ite, de fiin]a pe care o iubea cel mai
mult pe lume. {i Ashley, cu mult` delicate]e, \ntârzia
propria pl`cere, pentru a o aduce \ncet pe a sa la culme.

158
 Acordul trupurilor fu perfect [i acela[i strig`t de pl`cere
sc`p` de pe buzele unite, \n aceea[i clip`. Ashley tocmai
deschisese pentru Cristina por]ile unui nou paradis.

***

Zorii \i g`sir` dormind, strâns \mbr`]i[a]i. P`rul tinerei

femei r`spândit pe pern`, ascundea \n parte fa]a lui Ashley.
Cântecul unei p`s`ri, poate mai vibrant decât al altora, o
trezi pe Cristina. Nu \ndr`zni s` se mi[te, de team` s`
nu-[i alunge visurile, dar realitatea era acolo, lâng` ea.
– Iubitule, [opti radioas`, sunt atât de fericit`!
Ashley, care nu mai dormea deja de un timp, d`du la o
parte p`rul m`t`sos [i o privi \n ochi.
– Acesta nu este decât preludiul unei lungi fericiri,
dragostea mea.
Era tot ceea ce-[i dorea s` aud`, [i Cristina se l`s`
purtat` \n bra]ele so]ului s`u, spre cele mai minunate
c`l`torii.

Sfâr[it

159

giannijollys