Ultimele trei decenii au adus cu sine o dezvoltare uriașă a tehnologiei
informației și comunicațiilor iar apariția și proliferarea internetului a făcut posibilă crearea unor rețele globale complexe de comunicare și colaborare. Aceste noi tehnologii au transformat felul în care învățăm, comunicăm și lucrăm - au transformat fundamental modul în care trăim. Această evoluție a adus cu sine oportunități și beneficii.
Violență în mediul online – cyberbullying-ul – este postarea în public a
mesajelor și pozelor denigratoare la adresa cuiva. Cyberbullying-ul este mai răspândit, în principal, în școlile din mediul urban din Moldova, în rândul băieților și al elevilor din clasele liceale.
Protecția copiilor online este o provocare globală, care necesită o abordare
internatională. Deși multe eforturi de îmbunătățire a protecției online a copiilor sunt deja în curs de desfășurare, impactul lor a fost mai mult național decât global. Uniunea Internațională pentru telecomunicații a instituit inițiativa Protecția copiilor online pentru a crea o rețea internațională de colaborare și pentru a promova siguranța online a copiilor din întreaga lume. Fenomenul de bullying în rândul copiilor și tinerilor a ajuns la un nivel alarmant în ultimii ani în Republica Moldova. Odată cu tehnologizarea, bullying-ul a căpătat noi valențe, evoluând la fenomenul de „cyberbullying”, care definește hărțuirea online. Directia Municipala Pentru Protectia Drepturilor Copilului din Republica Moldova este cea care se ocupă de respectarea și protecția drepturilor copilului.
În primul rând, trebuie să afirmăm că:
Cadrul legal de protecţie a copilului în Republica Moldova este oferit de: • Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 20 noiembrie 1989; • Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994, modificată şi completată prin Legea nr.1115-XIV din 5 iulie 2000; • Codul familiei, adoptat la 26 octombrie 2000; • Legea Republicii Moldova privind drepturile copilului nr. 338-XIII din 15 decembrie 1994; • Legea învăţămîntului nr. 547 din 21 iulie 1995, cu modificările ulterioare; • alte dispoziţii normative. Aceste acte normative sunt de o valoare mare atunci când e vorba despre siguranta minorilor în orice situatie, inclusiv si cele ce se petrec in lumea virtuală. Un exemplu de ordin aprobat de către Ministerul Educatiei,Culturii si Cercetării,ar fi cu privire la aprobarea si pilotarea Standartelor pentru protectia si siguranta copiilor/elevilor în mediul online,semnat în 12.07.2021.Acesta a fost elaborat în conformitate cu art.135 din Codul Educatiei nr.152/2015. Cum a afectat pandemia de Covid-19 impactul mediului online asupra copiilor? UNICEF a declarat că peste 1,5 miliarde de copii și tineri au fost afectați de închiderea școlilor din întreaga lume, în perioada pandemiei. În prezent, mulți dintre acești elevi învață și socializează mai mult online. Prin petrecerea unui număr mai mare de ore pe platformele virtuale, copiii pot fi expuși riscului de exploatare sexuală și ademenire în spațiul online, deoarece agresorii caută să profite de pandemia de COVID-19. Lipsa contactului direct cu prietenii și partenerii poate duce la asumarea unor riscuri mai mari, cum ar fi trimiterea unor fotografii cu caracter sexual, iar timpul mai mare petrecut online, fără un program bine structurat, poate expune copiii la conținut dăunător și violent și la un risc crescut de hărțuire online.
Majoritatea copiilor din Republica Moldova care navighează pe internet o fac
fără supravegherea părinţilor. Foarte puţini dintre ei, doar 9%, cer sfaturi adulţilor atunci când primesc on-line propuneri indecente. Concluziile se conţin în cercetarea despre siguranţa pe internet a copiilor, realizat la iniţiativa centrului „La Strada”. Autoarea cercetării, sociologul Diana Cheianu, a stat de vorbă cu peste o mie 500 de copii şi părinţi din toată ţara. Cea mai alarmantă constatare e că 80% dintre aceştia au transmis în ultimul an, prin intermediul internetului, mesaje, fotografii sau înregistrări video, iar fiecare al cincilea dintre ei a primit în schimb informaţii cu conţinut sexual: „Unii copii nu se limitează doar la faptul de a-şi face prieteni în mediul on- line. Fiecare al treilea copil a încercat să se întâlnească cu aşa-numiţii prieteni din mediul virtual. Riscurile care sunt aici, iarăşi, sunt multiple. Peste jumătate dintre copii au regretat momentul. Motivele sunt diverse. Cele mai frecvente: că persoana pe care au întâlnit-o nu era cea pe care au cunoscut-o iniţial pe internet, nu corespundea după fotografii. Era fie mai mică, fie mai mare după vârstă. Dar, trebuie să fim atenţi că, practic, fiecare al patrulea copil care s-a întâlnit cu această persoană în lumea reală a fost jignit.” „Practicile mai multor ţări europene şi nu doar din Vest, dar şi din Est, arată că politici sociale, sensibile la subiectul siguranţei on-line în jurul căreia să fie organizată activitatea unor astfel de prestatori de servicii de telefonie mobilă sau internet sunt absolut posibile. În prezent, în Republica Moldova acestea practic lipsesc. Sunt câţiva operatori care anul trecut au făcut o primă încercare să aducă acest subiect – siguranţa copiilor online, în rândul abonaţilor săi. Vreau să cred că aceste experienţe vor fi motivante şi pentru alte business-uri şi ele se vor multiplica.”
În concluzie autorităţile ar trebui să revadă legislaţia la capitolul abuz
sexual on-line, inclusiv să instruiască oamenii legii cum să intervină eficient în asemenea cazuri, cred experţii centrului „La Strada”. Şi asta pentru că astăzi aceste infracţiuni sunt calificate drept „discuţii cu caracter indecent”, pe când experţii insistă că e vorba de „recrutarea copiilor în scop de exploatare sexuală”. Calificarea incorectă a infracţiunii presupune şi sancţiuni prea blânde pentru răufăcători, altfel spus, încurajarea indirectă a acestora. 2 3