Protecia copilului în mediul onli

Ultimele trei decenii au adus cu sine o dezvoltare uriașă a tehnologiei

informației și comunicațiilor iar apariția și proliferarea internetului a făcut
posibilă crearea unor rețele globale complexe de comunicare și colaborare.
Aceste noi tehnologii au transformat felul în care învățăm, comunicăm și
lucrăm - au transformat fundamental modul în care trăim. Această evoluție
a adus cu sine oportunități și beneficii.

Violență în mediul online – cyberbullying-ul – este postarea în public a

mesajelor și pozelor denigratoare la adresa cuiva. Cyberbullying-ul este mai
răspândit, în principal, în școlile din mediul urban din Moldova, în rândul
băieților și al elevilor din clasele liceale.

Protecția copiilor online este o provocare globală, care necesită o abordare

internatională. Deși multe eforturi de îmbunătățire a protecției online a
copiilor sunt deja în curs de desfășurare, impactul lor a fost mai mult
național decât global. Uniunea Internațională pentru telecomunicații a
instituit inițiativa Protecția copiilor online pentru a crea o rețea
internațională de colaborare și pentru a promova siguranța online a copiilor
din întreaga lume. Fenomenul de bullying în rândul copiilor și tinerilor a
ajuns la un nivel alarmant în ultimii ani în Republica Moldova. Odată cu
tehnologizarea, bullying-ul a căpătat noi valențe, evoluând la fenomenul de
„cyberbullying”, care definește hărțuirea online. Directia Municipala Pentru
Protectia Drepturilor Copilului din Republica Moldova este cea care se ocupă
de respectarea și protecția drepturilor copilului.

În primul rând, trebuie să afirmăm că:

Cadrul legal de protecţie a copilului în Republica Moldova este oferit de:
• Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea
Generală a Naţiunilor Unite la 20 noiembrie 1989;
• Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29
iulie 1994, modificată şi completată prin Legea
nr.1115-XIV din 5 iulie 2000;
• Codul familiei, adoptat la 26 octombrie 2000;
• Legea Republicii Moldova privind drepturile
copilului nr. 338-XIII din 15 decembrie 1994;
• Legea învăţămîntului nr. 547 din 21 iulie 1995,
cu modificările ulterioare;
• alte dispoziţii normative.
Aceste acte normative sunt de o valoare mare atunci când e vorba despre
siguranta minorilor în orice situatie, inclusiv si cele ce se petrec in lumea
virtuală. Un exemplu de ordin aprobat de către Ministerul Educatiei,Culturii
si Cercetării,ar fi cu privire la aprobarea si pilotarea Standartelor pentru
protectia si siguranta copiilor/elevilor în mediul online,semnat în
 12.07.2021.Acesta a fost elaborat în conformitate cu art.135 din Codul
Educatiei nr.152/2015.
Cum a afectat pandemia de Covid-19 impactul mediului online asupra
copiilor?
UNICEF a declarat că peste 1,5 miliarde de copii și tineri au fost afectați de
închiderea școlilor din întreaga lume, în perioada pandemiei. În prezent,
mulți dintre acești elevi învață și socializează mai mult online. Prin
petrecerea unui număr mai mare de ore pe platformele virtuale, copiii pot fi
expuși riscului de exploatare sexuală și ademenire în spațiul online,
deoarece agresorii caută să profite de pandemia de COVID-19. Lipsa
contactului direct cu prietenii și partenerii poate duce la asumarea unor
riscuri mai mari, cum ar fi trimiterea unor fotografii cu caracter sexual, iar
timpul mai mare petrecut online, fără un program bine structurat, poate
expune copiii la conținut dăunător și violent și la un risc crescut de hărțuire
online.

Majoritatea copiilor din Republica Moldova care navighează pe internet o fac

fără supravegherea părinţilor. Foarte puţini dintre ei, doar 9%, cer sfaturi
adulţilor atunci când primesc on-line propuneri indecente. Concluziile se
conţin în cercetarea despre siguranţa pe internet a copiilor, realizat la
iniţiativa centrului „La Strada”. Autoarea cercetării, sociologul Diana
Cheianu, a stat de vorbă cu peste o mie 500 de copii şi părinţi din toată
ţara. Cea mai alarmantă constatare e că 80% dintre aceştia au transmis în
ultimul an, prin intermediul internetului, mesaje, fotografii sau înregistrări
video, iar fiecare al cincilea dintre ei a primit în schimb informaţii cu
conţinut sexual:
„Unii copii nu se limitează doar la faptul de a-şi face prieteni în mediul on-
line. Fiecare al treilea copil a încercat să se întâlnească cu aşa-numiţii
prieteni din mediul virtual. Riscurile care sunt aici, iarăşi, sunt multiple.
Peste jumătate dintre copii au regretat momentul. Motivele sunt diverse.
Cele mai frecvente: că persoana pe care au întâlnit-o nu era cea pe care au
cunoscut-o iniţial pe internet, nu corespundea după fotografii. Era fie mai
mică, fie mai mare după vârstă. Dar, trebuie să fim atenţi că, practic, fiecare
al patrulea copil care s-a întâlnit cu această persoană în lumea reală a fost
jignit.”
„Practicile mai multor ţări europene şi nu doar din Vest, dar şi din Est,
arată că politici sociale, sensibile la subiectul siguranţei on-line în jurul
căreia să fie organizată activitatea unor astfel de prestatori de servicii de
telefonie mobilă sau internet sunt absolut posibile. În prezent, în Republica
Moldova acestea practic lipsesc. Sunt câţiva operatori care anul trecut au
făcut o primă încercare să aducă acest subiect – siguranţa copiilor online, în
rândul abonaţilor săi. Vreau să cred că aceste experienţe vor fi motivante şi
pentru alte business-uri şi ele se vor multiplica.”

În concluzie autorităţile ar trebui să revadă legislaţia la capitolul abuz

sexual on-line, inclusiv să instruiască oamenii legii cum să intervină eficient
în asemenea cazuri, cred experţii centrului „La Strada”. Şi asta pentru că
astăzi aceste infracţiuni sunt calificate drept „discuţii cu caracter indecent”,
pe când experţii insistă că e vorba de „recrutarea copiilor în scop de
exploatare sexuală”. Calificarea incorectă a infracţiunii presupune şi
sancţiuni prea blânde pentru răufăcători, altfel spus, încurajarea indirectă a
acestora.
2
3