Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere Fisa
Introducere Fisa
1
FIȘA INDIVIDUALĂ PENTRU ELABORAREA PROIECTULUI DE LA DISCIPLINA
DE CREȘTEREA SUINELOR
2
INTRODUCERE
1. IMPORTANȚA CREȘTERII SUINELOR
3
• 27,9 kg de porcină;
• 15,9 kg de pasăre;
• 10,5 kg din alte resurse (în proncipal carne de pește)
la care se adaugă circa 240 kg lapte și produse din lapte și aproximativ 280 ouă.
Creșterea porcilor, în condițiile țării noastre, este o ramură economică foarte importantă,
aceasta caracterizăndu-se prin intensivizarea producției, începând cu producerea de purcei și
terminându-se cu livrarea continuă, ritmică și constantă, a indivizilor îngrășați pentru sacrificare.
În România, creșterea porcilor ocupă locul al II-lea după bovine.
Produsul principal care se obține de la porcine este carnea, aceasta fiind foarte solicitată
și apreciată de consumatori, datorită suculenței, frăgezimii, valorii ei nutritive dar și a ușurinței
cu care se prepară într-un bogat sortiment de preparate culinare, aceasta având posibilități de
conservare sub diferite forme și pentru un timp mai îndelungat.
Datorită conținutului ridicat în proteine și grăsimi, carnea de porc are o valoare
energetică (exprimată în kcal/kg) net superioară celorlalte specii:
• carnea de porc 2700 kcal;
• carnea de bovine 1600 kcal;
• carnea de ovine 14000 kcal;
• carnea de pasăre 1050 kcal;
• 750 kcal, pentru un ou de 50 g.
1.1.Avantajele creșterii suinelor
Necesarul de carne pentru consum este în continuă creștere, atât pe plan mondial cât și
în țara noastră, iar suinele participă, în mare măsură, la satisfacerea acestui necesar.
Aceasta se datorează unor însușiri biologice și productive deosebit de favorabile, pe
care le posedă această specie,în comparative cu celelalte animale de fermă, dintre care amintim:
• fecunditatea sufucient de ridicată;
• prolificitate mare;
• ritm mare de creștere;
• valorificarea bună a diverselor furaje;
• randamentul sporit la sacrificare;
• posibilităților variate de prelucrare a cărnii.
4
Foarte important este faptul că, la suine, însuși corpul animalelor reprezintă producția
principală, particularitate ce înlesnește practica de creștere și ușurează aprecierea zootehnică.
5
2. SCOPUL LUCRĂRII
Scopul acestei lucrări, constă în stabilirea celor mai importante condiții și parametri
tehnologici și biologici de funcționare ai unei ferme de suine cu o capacitate de 1668 capete, din
care: efective stoc 150 capete, vieri de reproductive 2 capete, vieruși de înlocuire 1, scroafe
gestante 80 capete, scoafe în lactație 33 capete, scroafe în așteptare 37 capete, scrofițe 30 capete,
tineter sugar 270 capete, tineret înțărcat 420 capete și porci grași 675 capete.
Ferma este amplasată în comuna Cosmești, județul Galați, având cale de acces pe
drumul E 581 (DN 24), ferma este protejată de pădurea Cosmești astfel riscul de contaminare
este redus, iar aprovizionarea cu apă se face direct din râul Siret situat în apropierea fermei.
În contextul acestei lucrări, se urmărește stabilirea efectivelor optime, a producțiilor
obținute și a sporurilor pentru fiecare categorie de vârstă. Se dorește corelarea etapelor fluxului
tehnologic astfel încât în cadrul procesului de producție să se asigure o continuitate.
La noi în țară, se urmărește creșterea productivității si mai puțin sporirea efectivelor,
având ca factor limitativ, asigurarea cu furaje a fermelor, în special cereale.
Pe baza acestui proiect se urmărește evoluția stării fiziologice a scroafelor și scrofițelor
de înlocuire, iar în funcție de stadiul fiziologic în care se află fiecare scroafă se poate face
repartiția la montă, se pot programa și grupa fătările în anumite perioade, în acest fel se
realizează înțărcarea simultană a mai multor femele iar fluxul tehnologic este într-o continuitate,
permițând o mai bună organizare a activității din fermă, ceea ce duce la o rentabilitate
economică.
Alimentația suinelor se realizează după rețete corect echlibrate energo-proteic, care
asigură necesarul de substanțe nutritive, esențiale pentru creșterea corectă a animalelor. Pentru
fiecare categorie sunt realizate fișe tehonlogice în care se găsesc înscrise: intrările, ieșirile,
sporurile medii zilnice, zilele animale furajate, precum precum și costurile pentru fiecare rețetă
în parte.
6
3. FIȘA INDIVIDUALĂ PENTRU ELABORAREA PROIECTULUI DE AN LA
DISCIPLINA DE TEHNOLOGIA CREȘTERII SUINELOR
7
4. EVOLUȚIA STĂRII FIZIOLOGICE LA SCROAFELE ȘI
SCROFIȚELE DE REPRODUCȚIE
8
vierului încercător şi între 36-42 zile cu aparatele cu ultrasunete. De asemenea, menţionăm că
efectivul optim de scroafe şi scrofiţe în aşteptarea formării grupelor de montă (Ef.op.aşt) trebuie
să fie ca, cel puţin cel rezultat din relaţia:
Mgm
Ef .op.ast = 21
Pfg
• 21 – durata ciclului sexual (C.s.)
• M.g.m. – mărimea grupei de montă (nr. scroafe şi scrofiţe din grupă)
• P.f.g. – perioada de formare a grupelor (55 zile)
Numărul de animale însămânţate (sau montate), atât pe luni cât şi anual, rezultă prin
însumarea rândului 1, a celor fătate prin însumarea rândului 23, iar a celor înţărcate prin
însumarea rândului 31.
Se precizează că în componenţa fiecărei grupe de montă vor fi 85% scroafe şi 15%
scrofiţe. Numărul de animale existente la un moment dat, pe categorii şi stări fiziologice, se
determină prin însumarea acestora, pe coloane. În cazul efectivelor de scroafe matcă reducerea
acestora se efectuează numai la sfârşitul lunii, respectiv a coloanelor 7, 13, 19 ş.a.m.d. Această
determinare are importanţă în aplicarea alimentaţiei, conform normativelor în vigoare. De
asemenea, se poate stabili cu exactitate spaţiile de cazare pe sectoarele de producţie, precum şi
nivelul retribuirii personalului muncitor.
De remarcat că, fluxul tehnologic se stabileşte în partea a doua a anului (după luna
iulie); în prima parte se rezolvă de fapt o situaţie dată. În general, însămânţările se efectuează cât
mai grupat în cadrul semidecadelor (uneori a decadelor) pentru ca şi fătările să aibă loc tot
grupate, dând posibilitatea uniformizării cuiburilor de purcei pe scroafe lactante (în cel mult 2
zile de la fătare).
Cu privire la introducerea fluxului tehnologic de producţie în scopul uniformizării
efectivelor de purcei sugari şi înţărcaţi, de grăsuni şi porci livraţi la sacrificare se face precizarea
că elementul de constanţă îl constituie numărul egal de animale din cadrul grupei de fătare
(N.g.f.), care se calculează ţinând seama de efectivul matcă (Ef.m.) din unitate, de indicele de
utilizare a scroafelor (I.u.s.) şi de numărul grupelor de animale (N.g.a.) dintr-un an calendaristic.
În cazul nostru N.g.s. se calculează împărţind 365 la 5, deci 73 de grupe de animale. Numărul de
animale din grupa de fătare (M.g.f.) se calculează după relaţia:
9
EfmxIus Efmx2,2
Mgf = sau Mgf =
Ngs 73
Pentru determinarea numărului de scroafe şi scrofiţe din grupa de montă (M.g.m.) se
ţine cont de procentul de fecunditate (mai mare în sezoanele răcoroase şi mai reduse în cele
călduroase). În cazul nostru, procentul de fecunditate este de 90% şi, respectiv de 80%. Deci se
efectuează operaţiunea:
Mgfx100 Mgfx100
M .g .m = sau Mgm =
90 80
În mod practic începând cu coloana 11 din rândul 5, numărul de animale din grupa de
montă (M.g.m.) trebuie să fie egal cu cel din grupa de fătare (M.g.f.). De exemplu, dacă M.g.f.
este egal cu 9 scroafe atunci în sezonul răcoros M.g.m. va fi de 12 scroafe şi scrofiţe, iar în cel
călduros (1 mai-30 septembrie) de 15 animale.
Numărul de purcei obţinuţi se determină prin înmulţirea numărului de scroafe care fată
(rândul 23) cu prolificitatea medie a scroafelor şi scrofiţelor (în cazul prezentat 9 purcei).
Numărul purceilor înţărcaţi se calculează prin deplasarea la dreapta, cu 7 coloane (35
zile) a purceilor obţinuţi după scăderea pierderilor (în cazul nostru 15%). De menţionat că,
numărul purceilor înţărcaţi, din primele 7 coloane de la rândul 39 se calculează luând drept bază
tineretul sugar din fişa individuală (stoc la 31.XII din anul anterior) din care se scade 15%
pierderi şi se împarte apoi la cifra 7 (dacă nu există date exacte asupra categoriilor de vârstă şi
greutate corporală). Numărul total de purcei obţinuţi sau înţărcaţi atât pe luni cât şi anual, se
obţine prin adunarea rândului 38 sau 40.
10
5. EVOLUȚIA VÂRSTEI ȘI A GREUTĂȚII CORPORALE LA
TINERETUL SUIN
11
6. FIȘĂ TEHNOLOGICĂ TNERET ÎNȚĂRCAT
Datele cu privire la stocul de tineret suin la 1.I., şi greutatea animalelor se extrag din evidenţele zootehnice şi economice ale
unităţii (în cazul nostru din fişa individuală).
Numărul de animale intrate (mutaţii) se extrag din fişa anterioară - purcei înţărcaţi la greutatea medie de 5 kg/cap, iar livrările
la alte unităţi sau mutaţiile la alte categorii, la greutatea medie de 25 kg.
Numărul de animale livrate la alte unităţi sau mutaţiile la alte categorii se extrage din tabelul întocmit la punctul 2,
cumulându-se cele 3 decade pentru luni şi a celor 12 luni pentru animalele livrate anual.
În continuare, se procedează la mişcarea pe luni a efectivului de tineret suin, după care se calculează efectivele medii lunare
şi a zilelor furajate. Sporul de creştere în greutate vie se calculează prin înmulţirea zilelor furajate cu sporul mediu zilnic (în cazul
redat cu 310 g).
După calcularea sporului de greutate pe luni se trece la mişcarea greutăţii animalelor. La capitolul II “Munca” retribuţia se
determină, conform normativelor în vigoare (în cazul dat este de _______ lei/kg spor), iar numărul de muncitori prin împărţirea
acestei valori la venitul mediu lunar (în cazul la _________ lei).
Valoarea lucrărilor şi serviciilor de la terţi se determină, prin înmulţirea cantităţilor de furaje combinate şi furaje combinate
de completare cu _________ lei/t/km, iar a pastei de porumb cu ___________ lei/t/km.
La capitolul IX “Alte cheltuieli directe”, în total se includ: cheltuieli de aprovizionare care reprezintă 2% (din valoarea
furajelor, medicamentelor şi diverse materiale) şi cotele C.A.S., care reprezintă 15% din retribuţii. Impozitele reprezintă 13% din
retribuţii. Amortismentul specific la tineretul suin, este de ________ lei/t de spor greutate vie (amortizarea investiţiei iniţiale în 15
ani). Preţul de producţie (de decontare) nu trebuie să depăşească _________ lei/kg spor (conform Decretului 236/1986).
12
7. FIȘĂ TEHNOLOGICĂ PORC GRAS
Datele cu privire la stocul de porci graşi şi greutatea acestora la 1.I. se extrag din evidenţele zootehnice şi economice ale
unităţii (în cazul redat din fişa individuală), iar cele cu privire la intrări prin mutaţii, din fişa tehnologică a tineretului porcin – ieşiri
prin mutaţii (în cazul redat la greutatea de 25 kg/animal).
Numărul de porci graşi livraţi lunar la abator se determină prin însumarea celor 3 decade, din tabelul întocmit la punctul 2,
rândul 23. Greutatea la livrare este de 107 kg/animal.
În continuare se procedează la efectuarea mişcării efectivului de animale pe luni şi apoi anual, după care se calculează
efectivele medii şi numărul de zile furajate. Sporul de creştere în greutate vie pe luni se calculează prin înmulţirea zilelor furajate cu
sporul mediu zilnic (în cazul nostru este de 555 g).
Retribuţia lunară se calculează, conform normativelor în vigoare, având drept bază acordul global (în cazul redat pentru
fiecare kg spor greutate vie se acordă ______ lei), iar numărul de muncitori prin împărţirea acestuia la venitul mediu lunar (în cazul
redat ___________ lei).
Cantităţile de furaje se calculează conform Legii 50/1984, iar costul acestora se extrage din evidenţa economică a unităţilor
producătoare de nutreţuri combinate (în cazul redat din fişa individuală). Modul de calcul pentru celelalate capitole este identic cu cel
de la punctul 4, cu specificarea că valoarea medicamentelor este de --------- lei/porc gras intrat, iar valoarea amortismentelor este de
________ lei/t/spor.
13
8. FIȘĂ TEHNOLOGICĂ SCROAFE ȘI VIERI
14
În capitolul “Lucrări şi servicii de la terţi” se includ valorile transportului furajelor
combinate (_______ lei/t/km) şi a pastei de porumb (________ lei/t/km). Cheltuielile pentru
amortizare sunt de ___________ lei/fătare (s-a avut în vedere investiţia iniţială de cca.
__________ lei/boxă de fătare-alăptare, valoarea prăsilei procurate precum şi a scroafelor
reformate pe o durată de 15 ani).
Cheltuielile de aprovizionare reprezintă 2% din valoarea furajelor, medicamentelor şi a
materialelor diverse. La capitolul “Alte cheltuieli” intră impozitele şi C.A.S., care cumulate sunt
de cca. 28% din retribuţie.
Cheltuielile directe se determină prin însumarea tuturor valorilor (retribuţii, valoarea
furajelor, a materialelor diverse, a medicamentelor, lucrări şi servicii de la terţi, amortizare, de
aprovizionare, impozite şi C.A.S.), iar a celor indirecte (comune şi generale) de cca. 4% din
cheltuielile directe. De menţionat că valoarea unui purcel înţărcat (producţia finală pentru
sectorul de montă-gestaţie) variază între _________ lei sau cca. ___________ lei/kg greutate vie.
15
16
9. ALIMENTAȚIA SUINELOR
Problematica alimentaţiei suinelor este foarte complexă, constituind unul dintre factorii externi
cu cea mai mare influenţă asupra performanţelor de reproducţie şi producţie, a calităţii carcaselor şi a
sănătăţii animalelor.Aparatul digestiv la suine prezintă o serie de particularităţi morfologice şi
fiziologice care determină o digestie specifică, încadrând această specie în categoria animalelor
omnivore.
Aparatul digestiv al suinelor este mai adaptat pentru utilizarea nutreţurilor concentrate,
deşi cantităţi limitate şi de alte furaje pot fi incluse în raţiile de hrană.
Prin urmare, utilizarea diferitelor furaje este determinată, în primul rând, de
particularităţile de ordin morfo-fiziologic şi, în al doilea rând, de o serie de condiţii tehnice şi
economice.
În acest context, se au în vedere următoarele aspecte:
• furajele (alături de posibilităţile de asigurare cu nutreţuri) trebuie să fie de bună calitate şi
în cantităţi suficiente;
• costurile de producţie ale furajelor trebuie să asigure rentabilitatea unităţii crescătoare;
• tehnologia de preparare trebuie să concorde cu utilizarea eficientă a furajului de către
animal şi cu posibilităţile reale din unitate (măcinare, granulare, fermentare, tocare etc.);
• tehnologiile de administrare şi de distribuire trebuie să ţină seama de sistemul de creştere şi
de exploatare, condiţionate la rândul lor de posibilitatea de mecanizare şi de automatizare;
• tehnica furajării trebuie să concorde cu scopul producţiei, adică cu destinaţia finală
(sacrificare, reproducţie, prelucrarea carcaselor în preparate speciale etc.).
9.1.Furaje concentrate
În această categorie intră furajele care înglobează într-un volum redus o valoare
nutritivă ridicată şi care corespund cel mai bine cerinţelor specifice ale suinelor. Cerealele şi
leguminoasele cultivate deţin ponderea, mai ales pentru condiţiile pedoclimatice din ţara noastră.
Porumbul are ponderea cea mai mare dintre cereale în alimentaţia speciei suine.
Porumbul se utilizează în hrana acestei specii sub formă măcinată, granulaţia trebuind să fie
medie, cu excepţia purceilor sugari unde trebuie să fie fină spre medie.
Făina de porumb este consumată cu plăcere de către toate categoriile de porcine, dar în
anumite proporţii. Are o valoare energetică ridicată, de circa 3360 Kcal EM/kg şi între 1,1-1,3
17
UN. Posedă însă un conţinut redus de substanţe proteice (între 7,0-10,0% P.B.) cu valoarea
biologică scăzută, ca urmare a proporţiilor reduse de lizină (sub 0,3%%) şi de triptofan (0,07%).
Făina de porumb este componentul principal energetic pentru fabricarea nutreţurilor
combinate la porcine; valoarea biologică a proteinei putându-se echilibra prin utilizarea în
amestecuri a concentratelor proteice şi chiar a aminoacizilor sintetici. La categoriile adulte se pot
utiliza şi ştiuleţi de porumb depănuşaţi şi măcinaţi, în anumite proporţii.
Utilizarea făinei de porumb în exces, la finisarea îngrăşării, determină la porcii graşi
obţinerea unor carcase mai grase, cu slănină “moale” sau lipsită de consistenţă, pe lângă
valorificarea mai slabă a hranei.
Consistenţa redusă a slăninei se datorează fixării, în proporţii mai mari, a acizilor graşi
nesaturaţi.
Orzul este considerat, pentru multe ţări europene, ca furajul cel mai adecvat pentru
hrănirea porcilor. În hrană se administrează numai sub formă măcinată, cu granulaţia medie,
având cca. 2910 Kcal EM/kg, cca. 1,12 UN şi cca. 10,0 % P.B.B. (0,4% lizină).
Porcii hrăniţi cu orz produc carne şi grăsime cu calităţi foarte bune şi cu conservabilitate
ridicată.
Orzul este preferat şi bine tolerat de purceii înţărcaţi, precum şi de celelalte categorii de
suine, cu condiţia ca acesta să fie omogenizat cu alte componente mai bogate în substanţe
proteice. La purceii sugari şi la cei înţărcaţi excesul de celuloză se diminuează prin cernerea
făinii de orz înainte de formarea amestecului, sau prin prăjirea boabelor, în cazul utilizării la
purceii cu stări de diaree (cărbunele rezultat din arderea parţială a paleelor are o mare putere de
absorbţie a gazelor de fermentaţie, nedorite).
Utilizarea de raţii pe bază de orz şi lapte ecremat produce o carne de calitate superioară, o
slănină albă şi consistentă, specifice pentru producţia de bacon.
Grâul se administrează în hrana suinelor când cantităţile întrec cererea pentru consumul
uman. Valoarea energetică este de cca. 3280 Kcal EM/kg şi 1,23 UN, iar conţinutul în proteină
de cca. 9,8% P.B.D.
Se administrează numai sub formă măcinată, cu granulaţie medie spre mare, în
combinaţie cu alte cereale din componenţa nutreţurilor combinate. Soiul triticale (încrucişarea
dintre grâu şi secară) corespunde mai mult hrănirii suinelor, putând substitui parţial porumbul din
raţie.
18
Secara se utilizează în hrana porcilor, mai ales în zonele pretabile acestei culturi (în
general nordice). Făina de secară cu granulaţia medie conţine cca. 3190 Kcal EM/kg, 1,20 UN şi
7,70% P.B.D.
Raţiile de hrană pe baza acestei cereale determină carne şi grăsimi de bună calitate.
Proporţiile de secară din reţete nu trebuie să depăşească 25-30%, deoarece poate provoca
accidente, cum sunt: deranjamente respiratorii şi nervoase, stări de diaree şi unele eczeme.
Soia este o leguminoasă ce se cultivă pe suprafeţe din ce în ce mai mari la noi în ţară,
oferind cantităţi crescute de proteină/ha. Boabele de soia se indică a fi tratate termic înainte de
introducerea în raţiile de hrană. Cea mai bună utilizare este sub formă de soia toastată, care
conţine cca. 4030 Kcal EM/kg şi cca. 34,5% P.B. (2,4% lizină).
Raţiile de hrană pe bază de soia determină carcase de calitate medie, însă completeză
necesarul de substanţe proteice la categoriile de suine în creştere (şi care sunt furajate cu cereale,
în special porumb).
Soia sub formă de boabe măcinate (ca atare), nu trebuie să depăşească 4% din raţie,
deoarece duce la scăderea sporului în creştere, iar la scroafe poate produce vomismente. Este
indicat ca în procesul de măcinare soia să se amestece cu boabe de porumb, ambele bine uscate,
evitându-se astfel aderarea la sitele de separare ale morilor.
Mazărea furajeră se administrează în hrana suinelor sub formă de uruială, producând
carne gustoasă, dar de culoare închisă, însă grăsimea este foarte consistentă. Mazărea este
considerată pentru suine ca un furaj concentrat proteic, care conţine o valoare de 1,28 UN, 3400
Kcal EM.kg şi cca. 23% P.B. (cu 1,6% lizină).
Mazărea este indicată pentru reţetele de nutreţuri combinate destinate hrănirii purceilor
sugari şi înţărcaţi, deoarece este indemnă la micotoxine şi mai completă în vitamine decât
şroturile de soia.
9.2.Furaje proteice de origine vegetală
Furajele proteice de origine vegetală sunt subprodusele industriale rezultate, în general
de la industria alimentară, sunt utilizate pentru echilibrarea proteică a raţiilor de hrană, alături de
sporirea palatabilităţii şi uneori pentru uşurarea procesului tehnologic de fabricare a nutreţurilor
combinate. Utilizarea lor în hrana suinelor contribuie la rentabilizarea crescătoriilor, ca urmare a
costurilor reduse.
19
Tărâţele de grâu sunt utilizate fie ca atare, fie în componenţa nutreţurilor combinate, la
toate categoriile de suine. Ele au un conţinut moderat în proteine, de peste 15,8% P.B., sunt
bogate în fosfor, care alături de alte substanţe nutritive favorizează producţia de lapte a
scroafelor, iar faptul că au conţinut mai ridicat în fibre, asigură un tranzit normal în tubul
digestiv.
Şroturile de floarea soarelui reprezintă un furaj bogat în proteină, dar cu un conţinut
scăzut în lizină şi ridicat în vitaminele din complexul B.
Conţinutul în EM este de 3050 Kcal/kg, valoarea nutritivă de 0,80 UN, iar conţinutul în
proteină de cca. 38,6% P.B. (cu 1,6 % lizină şi 0,5% triptofan).
Făina de lucernă deshidratată se foloseşte în proporţii destul de mari (de până la 10%)
dar numai în industria de nutreţuri combinate, ca sursă de caroten, xantofilă şi de vitamine, pe
lângă aportul de substanţe proteice cu mare valoare biologică, precum şi ca stimulator de
creştere.
Făina de lucernă deshidratată conţine între 17-22% P.B. şi are un procent destul de
redus în celuloză (lignificată). Făina de lucernă de bună calitate conţine peste 17% P.B. şi sub
25% celuloză brută.
20
producţie al cărnii de porc. Aceste furaje au valoare energetică scăzută, volum mare, conţinut
redus în proteină, aşa încât ele nu pot substitui decât parţial concentratele din alimentaţia
suinelor.
Cartoful are conţinuturi ridicate în apă (75-80%) şi în amidon (60-65% din SU) şi mai redus în
substanţe proteice (cca.1,0% P.B. din SU) şi în special în vitamine. Valoarea nutritivă la produsul ca atare
este de cca. 0,2 UN, cca. 840 Kcal E.D./kg, cu menţiunea că digestibilitatea amidonului depăşeşte 90%
dacă sunt fierţi, dar este redusă; (cca. 50%) dacă sunt cruzi.
Carcasele obţinute de la porcii îngrăşaţi pe bază de cartofi sunt preferate în industria
mezelurilor, slănina fiind consistentă şi albă.
Sfecla semizaharată şi de zahăr se utilizează în hrana suinelor în zonele de cultură favorabilă
şi în unităţile cu efective reduse. Sfecla se poate folosi în hrana suinelor, sub formă tocată şi uneori
opărită, în amestec cu uruială de cereale, fân de lucernă măcinat şi chiar cartofi.
La tineretul de peste 20 kg se administrează zilnic 1,5 kg sfeclă, la porcii graşi între 4-5 kg, iar
la scroafele gestante câte 4 kg de fiecare 100 kg masă corporală.
Morcovul furajer se poate folosi în alimentaţia reproducătorilor masculi, a tineretului
şi chiar a scroafelor lactante pe timp de iarnă. În general, morcovul se administrează ca
supliment, sub formă crudă, în cantităţi variabile şi în funcţie de posibilităţi.
De menţionat că, la finisarea porcilor graşi, morcovul se scoate din alimentaţie cu (4-6
săptămâni) înainte de sacrificare, deoarece imprimă o culoare galbenă grăsimii. Orientativ, se
administrează zilnic, în lunile de iarnă 0,5 kg pentru tineret şi 1,0 kg pentru reproducători.
Porumbul pastă se obţine din porumb ştiuleţi depănuşaţi, sau mai bine din boabe, după
măcinare, iar apoi amestecul este murat în silozuri speciale. Acesta este un furaj concentrat şi se
poate utiliza în hrana suinelor, mai ales în zonele favorabile cultivării porumbului, când este
pericolului ca boabele să nu atingă faza de maturitate deplină sau nu se poate asigura o umiditate
corespunzătoare conservant (sub 15%).
În urma hrănirii porcilor graşi cu raţii pe bază de pastă de porumb se constată o calitate
superioară a carcasei, în timp ce indicii tehnologici au fost foarte apropiaţi, fără a mai lua în
calcul pierderile şi cheltuielile ocazionate cu uscarea boabelor.
Lucerna verde (Medicago sativa) se utilizează în hrana tuturor categoriilor de suine,
mai puţin a sugarilor în prima perioadă de alăptare (în primele 15 zile de viaţă). Lucerna se
administrează fie cosită, fie prin păşunare, când înălţimea plantelor depăseşte 15-20 cm.
21
Conţinutul în proteine este în faza de vegetaţie “boboc floral”, fază în care celuloza este
mai puţin lignificată. În această fază masa verde conţine, raportată la S.U., cca. 4,5% proteină
brută şi 6,2% celuloză brută. Valoarea nutritivă este de 0,15-0,18 UN şi cca. 470 Kcal E.M./kg
masă verde. Lucerna constituie o sursă sigură de masă verde pe tot parcursul verii, fiind
rezistentă la secetă.
În hrana porcilor graşi determină carne şi grăsime de foarte bună calitate, iar la scroafe
reglează şi stimulează activitatea de reproducţie; în unele faze, cantitatea mare de estrogeni poate
fi dăunătoare.
Reziduurile culinare se pot utiliza în hrana porcinelor mai ales pentru îngrăşare, în
unităţile cu efective reduse şi apropiate de cantine şi restaurante. Din reziduuri se separă, pe cât
posibil, componentele acide şi se înlătură fragmentele de sticlă, faianţă, precum şi oasele de
peşte, deoarece produc accidente şi deranjamente ale aparatului digestiv.
9.5. Nutrețurile combinate
Nutreţurile combinate, sau furajele combinate, reprezintă amestecuri de materii prime
(componente) de diferite provenienţe (cereale, leguminoase, subproduse industriale, concentrate
proteice etc.), la care se adaugă minerale, vitamine şi aditivi furajeri - toate bine proporţionate,
măcinate şi perfect omogenizate, care utilizate în hrana suinelor satisfac cerinţele specifice de
nutrienţi.
Nutreţurile combinate se produc în unităţi specializate, după diferite recepturi, în funcţie
de categoria de suine, aşa încât animalul consumând o anumită cantitate (corelată cu specificul
digestiei) îşi asigură necesarul de energie şi nutrienţi pentru întreţinere şi producţie.
22
10. NORME DE HRANĂ
Ca % 1,1 1 1,1
Premix (%) 1 1 1
23
11. REȚETE
Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutrețurilor/kg
Nutrețuri % în amestec 3200-3325 20-22 1,4 0,8 5 1,1 0,9 Cost lei
EM Kcal PB % L % M+C % CB% Ca % P % Preț lei/kg EM Kcal PB % L % M+C % CB% Ca % P %
3315 9 0,25 0,39 2,2 0,01 0,27 0,6 Porumb 58 1922,70 5,22 0,15 0,23 1,28 0,01 0,16 0,35
3185 46 2,91 1,37 5,6 0,3 0,69 1,9 Șrot soia 48 25 796,25 11,50 0,73 0,34 1,40 0,08 0,17 0,48
2770 35 2,81 1,25 1,3 1 14 Lapte praf 6 166,20 2,10 0,17 0,08 0 0,08 0,06 0,84
3256 65 5,04 2,39 6,3 3,5 6 Făină de pește 3 97,68 1,95 0,15 0,07 0 0,19 0,11 0,18
5280 58,7 99 12 DL-Metionină 0,09 4,75 0,05 0,00 0,09 0 0 0 0,01
4250 95,6 78,4 12 L-Lizină 0,27 11,48 0,26 0,21 0,00 0 0 0 0,03
8500 4,5 Ulei soia 1,3 110,50 0 0 0 0 0 0 0,06
24 18,5 2,5 Fosfat dicalcic 2,21 0,00 0 0 0 0 0,53 0,41 0,06
39 0,2 Cretă furajeră 0,57 0,00 0 0 0 0 0,22 0,00 0,001
4050 2 Zahăr furajer 2,36 95,58 0 0 0 0 0 0 0,05
0,35 Sare 0,2 0,00 0 0 0 0 0 0 0,001
3,5 Premix 1 0,00 0 0 0 0 0 0 0,04
Total 100 3205,14 21,08 1,4 0,8 2,68 1,1 0,9 2,08
RH-NH 0 0 0 0 -2,32 0 0
24
Reteta R 02 ( Starter)
Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutrețurilor/kg Cost
Nutrețuri %în amestec 3200-3325 18-19 1,2 0,65 5 1,05 0,75 lei
EM Kcal PB % L% M+C % CB% Ca % P% Preț lei/kg EM Kcal PB % L% M+C % CB% Ca % P%
3315 9 0,25 0,39 2,2 0,01 0,27 0,6 Porumb 69,77 2312,88 6,28 0,17 0,27 1,53 0,01 0,19 0,42
3185 46 2,91 1,37 5,6 0,3 0,69 1,9 Șrot soia 48 20 637,00 9,20 0,58 0,27 1,12 0,06 0,14 0,38
3256 65 5,04 2,39 6,3 3,5 6 Făină de pește 4 130,24 2,60 0,20 0,10 0 0,25 0,14 0,24
280 58,7 99 12 DL-Metionină 0,03 1,58 0,02 0 0,03 0 0 0 0,004
4250 95,6 78,4 12 L-Lizină 0,3 12,75 0,29 0,24 0 0 0 0 0,04
24 18,5 2,5 Fosfat dicalcic 1,6 0 0 0 0 0 0,38 0,30 0,04
39 0,2 Cretă furajeră 1 0 0 0 0 0 0,39 0 0,002
8500 4,5 Grăsimi vegetale 2 170,00 0 0 0 0 0 0 0,09
0,35 Sare 0,3 0 0 0 0 0 0 0 0,001
3,5 Premix 1 0 0 0 0 0 0 0 0,04
Total 100 3264,45 18,38 1,19 0,67 2,65 1,09 0,76 1,25
RH-NH 0 0 -0,01 0,02 -2,35 0,04 0,01
25
Reteta R 03 ( Grower)
Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutrețurilor/kg
Nutrețuri % în amestec 3050-3100 15 0,8 0,5 5 0,95 0,6 Cost lei
EM Kcal PB % L % M+C % CB% Ca % P % Preț lei/kg EM Kcal PB % L % M+C % CB% Ca % P %
3315 9 0,25 0,39 2,2 0,01 0,3 0,6 Porumb 62,67 2077,5 5,6 0,2 0,2 1,4 0,0 0,2 0,38
3185 46 2,91 1,37 5,6 0,3 0,7 1,9 Șrot soia 48 17 541,5 7,8 0,5 0,2 1,0 0,1 0,1 0,32
2890 9,2 0,35 0,41 4,8 0,05 0,4 0,5 Orz 16 462,4 1,5 0,1 0,1 0,8 0,0 0,1 0,08
4250 95,6 78,4 12 L-Lizina 0,08 3,4 0,1 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,01
24 19 2,5 Fosfat dicalcic 1,15 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,3 0,2 0,03
39 0,2 Cretă furajeră 1,6 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,6 0,0 0,00
0,35 Sare 0,5 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,00
3,5 Premix 1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,04
Total 100 3084,76 15,01 0,77 0,54 3,10 0,97 0,56 0,86
RH-NH #VALUE! 0,0 -0,03 0,04 -1,9 0,02 -0,04
26
Reteta R 04 ( Finisher)
Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutrețurilor/kg
Nutrețuri % în amestec 3050-3100 13-15 0,7 0,42 5 0,85 0,5 Cost lei
EM Kcal PB % L % M+C % CB% Ca % P % Preț lei/kg EM Kcal PB % L % M+C % CB% Ca % P %
3315 9 0,25 0,39 2,2 0,01 0,27 0,6 Porumb 53,5 1773,5 4,8 0,13 0,21 1,18 0,01 0,14 0,32
3185 46 2,91 1,37 5,6 0,3 0,69 1,9 Șrot soia 48 13,5 430,0 6,2 0,39 0,18 0,76 0,04 0,09 0,26
2890 9,2 0,35 0,41 4,8 0,05 0,36 0,5 Orz 29,19 843,6 2,7 0,10 0,12 1,40 0,01 0,11 0,15
4250 95,6 78,4 12 L-Lizină 0,16 6,80 0,15 0,13 0 0 0 0 0,02
24 18,5 2,5 Fosfat dicalcic 0,83 0 0 0 0 0 0,20 0,15 0,02
39 0,2 Cretă furajeră 1,52 0 0 0 0 0 0,59 0,00 0,00
0,35 Sare 0,3 0 0 0 0 0 0 0 0,00
3,5 Premix 1 0 0 0 0 0 0 0 0,04
Total 100 3054 13,86 0,75 0,51 3,33 0,85 0,50 0,80
RH-NH 0,00 0,00 0,05 0,09 -1,67 0,00 0,00
27
Reteta R 05 ( scroafe lactante)
Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutrețurilor/kg
Nutrețuri % în amestec 2900-3000 14-15 0,7 0,45 5 1 0,6 Cost lei
EM Kcal PB % L % M+C % CB% Ca % P % Preț lei/kg EM Kcal PB % L % M+C % CB% Ca % P %
3315 9 0,25 0,39 2,2 0,01 0,27 0,6 Porumb 39 1292,85 3,51 0,10 0,15 0,86 0,004 0,11 0,23
3185 46 2,91 1,37 5,6 0,3 0,69 1,9 Șrot soia 48 15 477,75 6,90 0,44 0,21 0,84 0,05 0,10 0,29
2890 9,2 0,35 0,41 4,8 0,05 0,36 0,5 Orz 38,71 1118,72 3,56 0,14 0,16 1,86 0,02 0,14 0,19
1750 16,6 0,73 0,45 20 1,5 0,25 0,6 Lucernă desh. 3 52,50 0,50 0,02 0,01 0,60 0,05 0,01 0,02
24 18,5 2,5 Fosfat dicalcic 1,31 0 0 0 0 0 0,31 0,24 0,03
39 2 Cretă furajeră 1,48 0 0 0 0 0 0,58 0 0,03
0,35 Sare 0,5 0 0 0 0 0 0 0 0,002
3,5 Premix 1 0 0 0 0 0 0 0 0,04
Total 100 2941,82 14,47 0,7 0,53 4,16 1,005 0,6 0,83
RH-NH 0 0 0 0,08 -0,8 0,005 0
28
Reteta R 06 ( scroafe gestante)
Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutrețurilor/kg
Nutrețuri % în amestec 2900-2950 13-14 0,4-0,5 0,4 5 1,1 0.5-0.6 Cost lei
EM Kcal PB % L % M+C % CB% Ca % P % Preț lei/kg EM Kcal PB % L % M+C % CB% Ca % P %
3315 9 0,3 0,39 2,2 0,01 0,3 0,6 Porumb 39,4 1306,11 3,55 0,10 0,15 0,87 0,004 0,11 0,24
3185 46 2,9 1,37 5,6 0,3 0,7 1,9 Șrot soia 48 9,5 302,58 4,37 0,28 0,13 0,53 0,03 0,07 0,18
1850 29,5 1,1 1,26 14,8 0,35 0,9 1 Șrot Fl.-S. 5 92,50 1,48 0,05 0,06 0,74 0,02 0,05 0,05
2890 9,2 0,4 0,41 4,8 0,05 0,4 0,5 Orz 41,55 1200,80 3,82 0,15 0,17 1,99 0,02 0,15 0,21
24 19 2,5 Fosfat dicalcic 1 0 0 0 0 0 0,24 0,19 0,03
39 0,2 Cretă furajeră 2,05 0 0 0 0 0 0,80 0 0,004
0,35 Sare 0,5 0 0 0 0 0 0 0 0,002
3,5 Premix 1 0 0 0 0 0 0 0 0,035
Total 100 2901,98 13,21 0,57 0,52 4,13 1,11 0,55 0,74
RH-NH 0 0 0,07 0,12 -0,87 0,01 0
29
12. CONCLUZII
30
13. BIBLIOGRAFIE
1. PĂSĂRIN, B., - Tehnologia creșterii suinelor. Edit. Ion Ionescu de la Brad, Iași,
2007.
2. PĂSĂRIN, B., STAN, T., - Creșterea suinelor. Material de studiu I.D., anul IV,
semestrul I.
3. ****-https://www.scribd.com/document/116944502/32195285-Importanta-cresterii-
porcielor
4. ****-http://www.biblioteca-usamvb.ro/fisiere/file/teze-doctorat/1963.pdf
31