Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2
1. CICLUL CELULAR
3
1. CICLUL CELULAR
V. Flemming (1843-1905) 5
1.1. Interfază
INTERFAZĂ - perioada anterioară a diviziunii celulare care se caracterizată printr-o
creștere intensă a celulelor. Interfază la rândul ei este formată din următoarele
perioade:
• Presintetică (G1),
• Sintetică (S)
• Postsintetică (G2).
6
1.1. Interfază
7
1.1. Interfază
8
1.1. Interfază
9
1.2. Mitoză
10
1.2. Mitoză
PROFAZA. În celulele mamiferelor, profaza dureaza 25-30
minute.
Procesele profazei:
• Apar corpusculi dense, filamentoase - cromozomi.
• Pe măsură ce celula intră în procesul de diviziune mitotică
cromozomii se inactivează și se spiralizează.
• Cromozomii conțin două cromatide şi la nivelul strangulaţiilor apar
centromere.
• În regiunea centromerilor se formează complexe de proteine
specifice – cinetocor.
• Cromozomii sunt dispersate în citoplasmă.
• Dispar nucleoli.
• Se distruge membrana nucleară.
• Se micşorează cantitatea reticulului endoplasmatic granular.
• Considerabil (până la 25%) se reduce numărul polizomilor.
• În citoplasmă se activizează centrul celular.
• În jurul fiecărei perechi a centrozomilor fiice, apar microtubuli
orientate radial, care formează zona radială a centrozomului.
• Se începe formarea fusului divisional. 11
1.2. Mitoză
12
1.2. Mitoză
Se termină prin:
• Acumularea la poluri opuse ai celulei a două
seturi identice de cromozomi.
13
1.2. Mitoză
15
1.2. Mitoză
17
2. ENDOMITOZĂ
E de menţionat că:
poliploidia celulelor somatice are loc la finele perioadei de dezvoltare a celulelor,
ţesuturilor şi organelor;
poliploidia este caracteristică pentru celulele specializate şi diferenţiate;
nu a fost constatată în decursul embriogenezei (cu excepţia organelor provizorii)
şi formării celulelor sexuale;
nu este prezentă în celulele-stem.
18
3. STRUCTURA CROMOZOMILOR MITOTICE
Anul descoperii cromozomilor este 1882, iar descoperitorul lor - anatomistul german
W. Fleming.
Termenul "CROMOZOM", a fost propus de către histolog german G. Waldeyer în
1888.
În 1902, T. Boveri în 1902-1903 W. Setton (Walter Sutton), independent unul față
de celălalt au emis ipoteza cu privire la rolul genetic al cromozomilor.
G. Waldeyer
W. Fleming.
(1836 -1921) 19
(1843-1905)
3. STRUCTURA CROMOZOMILOR MITOTICE
А – cromozomii metacentrici;
B – cromozomii submetacentrici; 1 – Cromatida;
C – cromozomii acrocentrici; 2 – Telomer;
D – cromozomii sateliţi; 3 – Kinetohor;
1 – telomer; 4 – Centromer;
2 – kinetohor; 5 – Microtubulii fibrelor de diviziune;
3 – kinetohor nuclear. 6 – Braţele cromosomei. 21
4. AMITOZĂ
Robert Remak
( 1815-1865) 22
4. AMITOZĂ
În celule amitotice:
morfologic se păstrează starea interfazică a nucleelor,
în mod clar sunt vizibile nucleol și membrana nucleară,
lipseste replicarea adn-ului,
nu are loc spiralizarea cromatinei,
cromozomii nu se observ.
celula își păstrează activitatea funcțională, care dispare aproape
complet în timpul mitozei.
în amitoză se divide nucleul, fără formarea fusului mitotic, astfel
încât materialul ereditar este distribuit aleator.
absenta citocinezei duce la formarea celulelor binucleate, care
în continuare nu sunt capabile să se angajeze în ciclul normal de
divizare mitotică.
amitoza conduce la formarea celulelor multinucleate.
23
4. AMITOZĂ
24
4. AMITOZĂ
În conformitate cu semnificația
fiziologică sunt trei tipuri de
diviziune amitotică:
25
4. AMITOZĂ
26
4. AMITOZĂ
28
4. AMITOZĂ
În rezultatul APOPTOZEI:
• celula pierde toate structurile specializate de pe suprafața sa
(microvilii și conexiuni intercelulare),
• se întâmplă condensarea citoplasmei și nucleului,
• modificări în nucleu includ numai cariopicnoză și cariorexis
(fără a distrugere cariolemei),
• carioliza lipseşte;
• cromatina în nucleu se plasează în semilune mari, după ce
nucleul se dezintegrează în fragmente.
• plasmalema celulellor formează numeroase proeminențe care
conțin organite și fragmentele nucleului, ele se desprind formând
corpi apoptotici de formă rotundă sau ovală. Ultimile se fagocitează
de celulele învecinate unde şi se digeră.
29
Obligatorie
• C. Cotea., Biologie celulară, histologie şi embriologie. Vol II., – Iaşi.,
1992.,
• Iu. Cazimir., N. Cornilă., Ş. Predoi. Noţiuni practice de morfologie
microscopică. Vol.I., – Bucureşti., ed. Cereş., 2008., -122p.
• Iu. I. Afanasiev. ş.a. Gistologia. – Moskva: Medicina., 1989., - 619p.
• O. Alexandrovskaia., T. Radostina., N. Kozlov. Citologiâ, gistologiâ i
embriologiâ.- Moskva: Agropromizdat, 1987. - 448 p.
• S. Botărel., C. Cotea., M. Gaboreanu., Histologia şi embriologie. –
Bucureşti. Editura Pedagogică, 1982., - 290p.
Suplimentară
• C. V. Cotea., Iu. C. Cotea. Atlas of histologi. – Iaşi. 2006. - 291p.
• I. V. Almazov. L. S. Sutulov. Atas po gistologii i embriologii. – Moskva:
Medicina., 1978., - 543p.
• V. Enciu., Şt. Ţurcanu., S. Didoruc. ş.a. Anatomia şi fiziologia animalelor
domestice - Chişinău: Centrul ed. al UASM., 2011., - 391p.
• V. G. Eliseev. ş.a. Atlas mikroscopicescogo stroenia tkanei i organov. –
Moskva: Medicina., 1961., - 400p.
30