ARHITECTURA

RPR
ORGAN AL UNIUNIL
PPNTRU
ARIITECLOR
ARMTTECTURÄ I
DIN R.P.R. ^I
CONSTRUCTL ALL CONSILJULUT
AL COMITETULUTIDE STAT
DE MINISTRI

10
1955

SUMAR

Arh. N. Petra_incu
Despre proiectarea tip a _colilor elemenlare
_i grädini elor de copii
pag. 3

Arh. I. Serban
Sectiuni tip de _coli
pag. 13

Arh. A. Teodorescu
Studii pentru proiecte tip de cimine
culturale ste_ti
pag. 16

DISCUTI1
Arh. Gh. Bleyer
Despre proiectarea halelor de labricatie
pentru industria mnetalurgic i de con-
structii de ma_ini
pag. 25

CRONIC4

Arh. 1. Mahler
Aspecte din Republica Deuoeral
Germanä
37
pa
Documente ale celui de al IV-lea Congres
al U.I.A.
pag. 44
 '

Un atelier complex de siderurgie proiectat in anul 1953

Autori, arh. J. De_cu, arh. S. Bara_, arh. I. Grosz _i ing. L. Sager- Proiect premiat de C.s.A.L.
Perspectiv

DISCUTII

DESPRE PROIECTAREA HALELOR DE FABRICAIE PENTRU

INDUSTRIA METALURGICA I DE CONSTRUCII DE MA^INI
Arh. GH. BLEYER

ralional i economic a arh1tecturii _i eonstruc lel halelor

netalurgic
Marea
S1 de constructi de ma_1ni în construirea
insemn tate pe care o are
socialis
industria
ndustriale dep1nde
investiiulor
în cea mai mare
necesare realiz ru
întregu intreprnder1.
måsur volumul

mului determin importante sarcini în real1zarea arhitec

rol important în ealeularea
turi întreprinderilor din industria grea. Deoarece investiiile au un

acestei ramuri industriale, pretului de cost al produselor, redueind costul investi iilor
Dintre toate constructiile cu un halelor de producie, contribuinm i la redueerea pretului
cea mai mare o au halele de fabrica ie
importanta de cost al produselor.
nivel, deoarece in ele se prelucreaz materalul,
Singur de turn - «Trebuie inut minte întotdeauna ed factorul cel mai
fie la cald (ateliere de laminoare, de otelrie,
de tratament termie etc.), lie la rece mportant este costul clid1ru construute, costul unui metru
torie, de forj,
(ateliere mecanice, de montaj etc.), fund cel mai strins patrat de suprafa », a spus tov. N. S. Hru_ciov la Con-
sl tuirea unionalä a constructorilor din U.R.S.S. hnut
legate de desf_urarea procesului o productie.
de
insemnat la Moscova în decembrie 1954.
Aceste hale de fabricatie ocup suprala
considerabile; ele sînt Aruncînd o privire asupra halelor industriei grele
de teren, au deschidericu_i înlimi rulante _i de multe ori realizate în cursul primilor ani de dup rzboi, putem s
n general prevzute poduri
feratä cu ecartament nornal. constat m e ele au fost solu ionate potrivit concep iilor
1tr în ele vagoane de cale învechite, mo_tenite din trecut. Drept exemplu putem
Conditionate de aceste caracteristici, real1zarea lor

cheltuieli de investiii loarte mari, cita o turn torie de otel ale crei lumin toare au lost
necesit întotdeauna de soluionarea cit mai realizate în form de benzi din glassbeton, ridicate eu
astiel încît se poate considera c
circa 60 cm deasupra acoperi_ului _1 prev zute cu ochiuri
mobile numai la cele dou capete ale prii ridicate. Este
cadrul acestei
ugam pe cititorii revistei sâ-_i expun, in de la sine înteles c turn toria respectiv nu putea avea
sau
rubrici, punctul lor de vedere în legätur
cu
problemele cu
o ventila ie natural _i cá, n consecin, asigurarea
parerile prczentate în articolul de faä.

25
 acelui schiunb de acr
atit de necesar
unu a1elier d
preluerare
degajari TI1ari (le cldurá
cald, cu
putut realizatà decit cu pral, nua
ventilatiI mecanice, seunp,ajut
IIveslitie, Ci1$I Ca ali une
Chiar _i prinele exploatare
Ca
hale
Cursul anilor
19-195) deproiectat
alk in
IPRO MET
atunci IP.I. auffost
netode. Datoritaconcepute
TLIT

vechile dupá
deschiderile _i traveele aCrstui faut au fost difeTit
de la o halá la cealaltá, lar
de construrtie au trebuit s
detalile
fie
iectate din no pentru fiecare pro-
Ca Juninátor intrebunindu-se obiect
cel
tipul «onidáo sau sed. Mlaterialul prede
ferat pentru structura de
fost metalul sau lemnul, rezistentá
real1zindu-se
astfel rnulte hale cu
sau cu
_arpante
ferme metalice,
de lemn
acoperite cu
asterealá de scinduri.
ig. 1. lHale tip din elemente prelabricate, proiectate în anul 1951
Autori, arhitectii: E. György, I. Bälnescu
Metodele înaintate,
soviet ice, de
Perspectiva halei cu 1 deschidere proiectare au inceput insá s tie cuno-
scute: elc au deschis drumil
spre ti-
pizare _i prefabricare.
Pentru studierea terneinica a acestor
netode _i pentru elaborarea unor pro-
puneri de introducere a lor in practica
proiectrii, conducerea IPROMET-ului
a înfiint at înc in luna mai 194 un
colectiv de norme _i standarde al eárui
responsabil a fost arh. Gh. Bleyer si
colaborator principal arh. Z. Solomnon.
La recomandarea colectivului, condu-
cerea IPROMET-ului a introdus pentru
prima oar in tara noastr modularea
in constructi. Apoi a fost stabilit -
dup exemplul sovietic-trama modu-
lar avind ca baz modulul de 3,00 m
S au fost preserise pentru hale des-
chideri de 12,00; 15,00; 18,00; 21,00;
24,00 _i 30,00 m, cu 2 travee de 6,00 ,
1ar in cazuri exceptionale ,u sau
chiar 12,00 m.
PTin aceasta, gabaritele au tost
unificate, iar podurile rulante _i detalule
de
Perspectiva halei cu 2 deschideri constructie au fost dimensionate
nodulat, în func ie de aceste gabarite.
In felul acesta s-a fäeut primul pas
spre sectiunile tip, iar in acela_1 an.
Perspectiva halei cu 3 deschideri colectivul a propus întocmirea sectu-
nilor
tip
pe baza
unor elemente
tip
2ate. Concomitent eu aceasta, colec-
tivul a f cut elorturi pentru îulocurea
umin toarelor de tip «omid» prn
umnatoarele sovietice de tip «monitor".
Aceasta a fost necesar deoarece a
vantajul luminozitii lumintorulut
de tip « omid » era anulat de faptul
Ca ei nu permitea realizarea unei Ven
ilaii naturale organizate, dar permitea,
in schinmb, p trunderea razelor solare,
cu eleclele lor de str lueire.
Una dintre prinele aplicri ale u
min lorului de tip sovietic s-a la
la un atelier de prelucrare la cau
Ba-
Prolectat în anul 1950 de arh. S.
a ra_. Tot la aceastä constructie, la pr
lost
Punerea prol. ing. V. Popescu, au
ru
tolosite si pläci prelabricate atit pen
de
coperi_, cil _t pentru pere
închidere.

26
 Doon

g2 n atelier mecanie_i demontaj, proieclat in nnul 1950- Fatada laterala

Autori, arh. 1. ^in_i _i prof. ing. V. Popeseu

D801009i0ROI
D00

Fatada posterioar

Sectiune transversal prin hala cu peroane

Concomitent s-a început proiectarea

unor hale din sectiuni tip la care erau
prevzui stîlpi prefahrica i din beton armat
i ferme metalice. Acestea din urm erau

deoarece _antierelor le lipsea înc

necesare
utilajul pentru ridicarea fermelor prefa-
bricate de beton armat. Arhitectura acestor
fost conceput de arh. E.
hale tip a
György _i arh. I. Blnescu (fig. 1).
In acela_i timp au fost folosite _i mai
multe tipuri de tranziie.
Unul dintre tipurile de tranzi ie îl re-
prezint ateler mecanic _i de montaj »
un «

1g 2) proiectat în anul 1950 de arh. E.

m_i _i prof. ing. V. Popescu. Aceast
al
constructie constituie obiectul principal ei
unei întreprinderi industriale noi, solutia
arhitectural influenînd astfel _i asupra
arhitecturii construc ilor care au fost reali-

2ate în anii urm tori.

Constructia se compune din trei corpuri
Plan
distincte: atelierul mecanic, hala de montaj
_i anexa social-administrativa.
din 7
Atelierul mecanic este alc tuit de 6,00 m, astlel are ferestre a_ezate vertical _i un acoperi_ cu dou pante.
fiecare, travee
deschideri de 15,00 m cu
Celelalte caracteristici sînt identice la ambele hale. Toate
o lungime de 6,00 m,
ncit are o lime de 105,00 m _i deschiderile sînt deservite atît de cite un pod rulant,
naltimea pîn la corni_ fiind de 9,00 m.
SIstemul de rezistent const din stilpi t1p « peron cit _i de linia ferat cu ecartament normal.
ain beton armat monolit. Lumina atelierului este asigurata Anexa social-administrativ are o lime de 10,5 m
umin toare tip de omid » _i ferestre prelabricate (3 1/2 moduli de 3,00 m) _i se desfägoar pe trei niveluri:
prin «
este din crmid de labricaie la parter se afl sala de pontaj _i ateliere, iar la cele dou
(e beton armat. Zidria etaje sint amplasate birourile _i vestiarele. Scheletul de
ocala, lsat aparent; soclul este din piatr natural
material local). Acoperi_ul este alc tuit din plc1 prela rezisten al anexel, precum _i plan_eele sînt din beton
de beton armat peste care s-au aplicat, în scopul armat monolit, iar acoperi_ul din plci prefabricate.
DICate dificultate s-a ivit datorit terenului care, fiind din
17.0larii termice, plci de stabilit de 5 em grosime. Izolarea
hidrofug este de irasbit. loess poros, a obligat pe proiectani sä ia toate msurile
lala montaj este format dintr-0 singur deschi-
de pentru a împiedica inliltra iile de ap la fundatii, din care
dere de 24,00 m lätime, cu o lungime de 108,00m,corni_a cauz toate conductele _i canalele au fost a_ezale în
principal fiind la înälimea de 12,00 m. Sistemul de'rezis tuneluri vizitabile care au atins o adîneime pin la
tent const din cadre de beton armat monolit. Lumintorul 7,00 m.

27
 EEE
FFEEEFEEEEE l'atad de cap de hal
. urn torie proiectat în anul 1952 - Fatada laterala
Autori, arh. P. Horjeseu _i ing. 1.. Brill

0 2 6 8 10

Secune transversal

cONSTCI

20
Plan
Plan de ansamblu

Fatadele longitudinale ale cldirii sînt caracterizate hal face parte dintr-un complex de ateliere de
prin supralete mari de ferestre desprite prin stilpi de la preluerare
beton arnmat care, cald, rezultat din translormarea unor eldiri existente
impreun cu parapetul din piatr _i din adugirea altora noi, din care lace parte i
naturalä i cu
copertina, formeaz o suprala prezenta
încadrat de zidria de crmid mare, hal.
armat vizibili au fost
aparent. Stîlpii de beton Hala este alctuit dintr-o singur deschidere de
turnai în cofraje negeluite, îns 18,00 m, cu traveele de 6,00 m, avînd o lungime de
executate îngrijit. Dup decofrare,
stilpi au fost reparai
SI apoi spoii cu lapte de ciment. Astfel, stîlpii _i ferestrele
78,00 m _i înlimea interioar pîn la talpa fermei de
de beton armat auo 9,65 m, find prevzut cu un pod rulant.
perfect unitate de culori. In general, S-a proiectat executarea halei din
Jocul de material, exprimat
în diversitate de elemente preta-
învioreaz culori, bricate de beton armat conform IV IPROMET,
fatada.
Ferestrele izolate ale laturii
înguste a numai fundaile, stilpi centurile tipului
anexei sint a_ezate pe trei nivelur1 _i permit,
prin compa- tate din beton armat
_i frontonului fiind proiec-
ratie, stabilirea scru volumelor. Se poate obiecta c monolit. Zidurile sînt din crmid,
ferestrele atelierului mecanic _i cele ale halei de acoperi_ul din plci prelabricate de beton armat de 2,5 em
difer ca dimensiuni între ele. montaj grosime, 1zolate termic la partea inferioar cu plci de
Cu totul neobi_nuit apare fatada stabilit de 5 cm grosime. Pentru
posterioar a cldirii, asigurarea ventilaiel,
ferestrele fatadei _i lumintorului sînt
a crei
corni_ pstreaz 1n1a peroanelor i în prevzute cu toate
creia au fost înglobate i calcanele lumintoarelor compoziia
« omizi ».
ochiurile mobile _i executate din
netal.
Acest tip de hal
Ferestrele aceste fatade sînt formate din elementele prevede lumintoare cu terestre
ferestrelor halei de montaj. Se poate obiecta c aceste încinate, model care azi mai
Arhitectura halei este o
nu se
întrebuinteaz.
ferestre, împreun cu ancadramentele lor, dep_esc vente a elementelor consecin a aplicri consec
limea calcanelor lumintoarelor aflate deasupra, lucru tip prefabricate _i este caracterizata
i putut fi evitat, prin claritatea, sobrietatea i simplitatea formelor,
care
mai
ar
obtnindu-sc astlel proportii
reu_ite pentru aceast latad.
tuind, pin aceasta, un punct de const
tarea viutoare a arhitecturi plecare pentru dezvol
Fatada principal a acestei cl dri o formeaz fatada fatadelor. Fatada este
anexel, orientat spre piala preuzinal . In soluia ei s-a
in felul urmtor:
o bun
goluri mari de ferestre (pentru a realizata
permilt
c utat ventilare a halei, în care se
repetarea Sistemului faadelor laterale ale halei, cantitate de cldur), degajeaz o însemnaa
îmbrcarea stîlpilor
lucru obtinut prin scoaterea în
eviden
a
stilpilor care beton armat cu zidria de crmid prefabricaiîn de
unesc cele trei etaje.
consolele stilpilor
a
pereilor, care
Una dintre primele aplicr1 consecvente ale
sectiuni- prefabricati rmîn vizibile ca ni_te
lor tip de hale din elemente prelabricate de beton armat elemente de culoare deschis care învioreaz faada;
legare
este reprezentata de o turntorie (ig. 3) proiectat în pilastrilor la partea lor
redusà i cu o superioar cu o corni_ de o grosime
anul 192 de arh. P. llorjescu i ing. L. Brill. Aceastä profilare simpl; grinda tencuit din golu
lerestrei marcînd
înltimea ci de rulare a podului; faada
28
 Fig. . n
atelrr de prelnerare
EFTHEEHEL
la rece,
proiectat in anuL. 1.i Fatada lateral a halei
Autori, arh. P. Manu _i ing. Brill
roret premial
de .S.A,.

laturii înguste
a halei, care

aminteste ordonanta clasic .

Datorit soluionarii corespun-
zäloare a elementelor, proiectul
de ma
sus
constituie un bun
arhitectura halelor
exemplu pentru
tp
Unele elemente caracteristice
Fatada anexei social-adninistrative
dispar la celelalte prolecte,
a_a cum
se intimplá, de pildá, cu calcanul
lumin toarelor in compozitia fron-
toanelor - motiv arhitectural ori-

_i specidie halelor industriei

ginal
gTele- 1ar altele se dezvolt , va-
riaz, se îmbog esc, r mînînd to-
tu_i formula de baz a compozitiei
fatadelor de hale metalurgice.
O astfel de dezvoltare a moli-
vului de baz reprezint un «alelier
de prelucrare la rece » (fig. 4) pro-
iectat în anul 1953 de arh. P. Manu
de
i ing. L.Brill, proiect premiat
C.S.A.C.
Acest atelier face parte dintr-o
intreprindere industrial existent ,
Sectiune transversal
in
prezent în curs de
este
care
SIstematizare. El este alc tuit din
dou deschideri de cite 4,00 m.
utilizindu-Se, în principiu, sarpante CLADIRE EXISTENTA
eu ferme metalice la 6,00 m dis-
ant . Stilpii exteriori ai halei s-au
prevzut din beton armat, cu I
distanta de 6,00 m între ei, iar cei
metalici, la între
interiori m
12,00
e , pentru a putea permite a_ezarea
utilajului. Hala are o lungime de
20 de travee a 6,00 m = 120 m _i
CLADIRE NOUA
Cste prev zut cu poduri rulante,
Inaltimea coamei fiind la 16,00 m.
Hala este limitat la un cap t de
un fronton cu schelet de heton
armat _i la celálalt cap t de pere-
ele anexei social-administrative.
In hal p trunde o cale ferat cu
cearlament normal. Sînt prev zute
lumintoare metalice cu deschider
de cite 12,00 m. Zidurile de închi- Plan 13 20 25

dere ale halei sînt din c r midä

s i n t sustinute în partea de jos
prin grinzi de fundatii, iar în partea
Anexa social-administrativ, avînd parter _i dou
armat. Acoperi_ul este lor-
sus prin centuri de beton izolate eu pläci de stulit etaje, are ziduri portante de cär midä la exterior _i
na din plci prelabricate netalice. Tzolarea
stilpi de beton armat în interior. Plan_eele _i acoperi-
pe pane
C n grosime _i a_ezatetrei rînduri de carton aslallat,
surile sînt din elemente prefabricate.
rolugá este asigurat prin intrare sint metal1ce, Arhitectura construc ulor vechi ale întreprinderi
re patru straturi de bitum. U_ile de fiind lipsit de o plastic valoroas, proiectantului i-a revenit
belon armat cu ochiuri
din
Jerestrele prefabricate _i sarcina de a imprima prin arhitectura prezentei hale
nelalice de ventila ie,
constînd din o expresivitate plastic , care s fie valabil i pentru
InIsajul exterior este obi_nuit,
cel
arhitectura construcjilor ce urmeaz a fi cl dite ulterior.
aparenl, în Limp ce
rOstuirea zidâriei dei crmid al lerestrelor r inine Astfel, prin arhitectura acestei hale se imprim un stil
elonul slilpilor, al centiurilor _i
Drut, ind îns executat în colraje geluile, arhilecturn întregului ansamblu industrial.

29
 FEEEEFFEFFFET
e 1 de Trrelurrare la rrcr al i
Auton, nrh.
in1ttprinderi mari. proiectat in anm
Dlimpia (nena si ine. P. Sachelarne
19 - Fa tada lateralä a halsi

Stilpi de heton armat aparent, flan-

rati in tinga sT in dreapta de eite un
aneadrament de caråmil aparentá i
acoperit c arhitrava profilat da
beton aparent, dau n efect estetie
satisfcåtor. Poarta de ntrare pentru
vagoane u n element important prin
m rimea s forma ln sperifheá

CEAAAEEAAEEE este nelus in compozitia

tatader
Irhitectura anexei sneiale este uden-
tic cu aceea a halei. \reasta
repetitie
a formelor nu
shuje_te exprimarra dife
Fatada anexei ocial-aministrative ritelor continuturi. nii ontribte in
mod pozitiv la desfá_urarea eompozitiei
fatadelor. De altfel, motivul prineipal
al anexe1 poarta- nu este ineadrat
organic in compozi ia tatadei _i nu estr
scos in relef pe m sura
mportantei
sale. De asemenea, scade din incontes-
tabila valoare
plastic a proectulun _i
prezen a celor 18 ferestre-trafor ale
fatader laterale a anexel, a_ezate eite 6
la trei niveluri: o abundent nemotivat
de traforur1 in locul unor lerestre

obi_nuite.
Un alt exemplu de dezvoltare a t
Sectiun irasversal a halei
iunilor tip de hal eonforu cerintelor
tehnologice il reprezint un alt « utelier
de prelucrare la rece al unet mart in-
treprindert » (fig. 3 protectat in anul
1953 de arh.
Olimpta Losma iny
P. Sachelarie.
Amplasamentul acestei eldiri a fost
in a_a lel ales, îneit la ada anexei socal-
administrative este vizibil din ora_.
Prin aceast auplasare se stoate n
reliet rolul de verig de
care il au elädirile anexelor
legäturå pe
sucta-
administrative între constructile undu-
striale _i cele eivile. Aceast
cldire are,
dun cauza hpse de teren, o adincme
de numnai 7,00 n, în loe de 9,00 m
eum se obi_nuie_te.
onstruetia halei are o nodulare
transversal _i longitudinal de ,.00 m.
este alctuit din 3 hale eu deschidert
de l8,00 m liecare _i un depozit lateral
" descoperit, cu desehiderea tot de 18,0O0 1t
deservit de un pod rulant. Cele trei
Plan 0 10 1 20 25 deschuderi ale halei sint unite sub
n
Sngur acoperi_ mare, eu dou pante si
cu un lumun tor lu coau , Astfel, inal-

Ritmul coninun al unor erestre mari de pe laturile tmea desehideriü eentrale este a i ar
deeil aceea desehiderilor laterale, îndeplinind in acest
a
ungi ale halei contribuie, nu nuai la obtinerea
lumin0 le
ziatii unilorme u atelerului, dar in ucela_i tunip exprima
conditie preseris in tema de proiectare.
In sens
i araclerul ndustrnl al ncestei hnle. longitudinal s-a ales o distant ntre axele stilpl-
Repetarea ureoruyi elomente lor de 7,50 uu (2 12 noduli), impus de gabaritul atern-
ritn i la Irontofl hale1
i ásl rarea nceluia_i lului rulant eare intr în
liecare dintre traveele halei, renu
uNIgurh unilalea rhileeturalá indu-se ustlel la Uraveea de 6,00 m. .Aeeast
utadeur. de soluie impls
lehnwlogw a îcul necesard _i introducerea paneto
30
 CLLLLLL

in anul 19)*
proiectat
Fig, 6. Un atelier de lorjä al unei intreprinderi industriale a_ezala in regiune
muntoas ,

Aulori, arh. P. Mihalik _i ing. Gh. Georgescu

F'atada laleralá a halei

cealalta eventual1late- cu
acoperi_, o solutie
de
7,0 m-und
chesoane este deci alc-
seumpå. Acoperi_ul
red teluri distincte: pe supr.
it în dou dn chesoane
luminatoare-

fetele får
pe pane, lar pe supra-
de 2.25 m, a_ezate pläci prefa-
luminatoare-din
fetele cu fara nervari,
bricate de beton armat lumin toarelor.

a_ezate pe cadrele de grinzi c u Fatad de cap de

halá

Acoperi_ul este sus inut

pe stilpi, de
zbrele care se reazema
încastra i în fun
asemenea pretabrica i,
datii tip pahar.
elementelor pre
Sistemul de legare a
din asamblarea
diferi-
fabricate constä
nodurilor _i
telor piese prin betonarea
în scopul realiz ri
sudarea armätur1lor,
continuitu _i rigidit i.
Constructia este in mare parte pre
din urm toarele ele-
fabricat i const
de rulare,
mente: stilp1, ferme, grinzi
fa adele longitudi-
grinzi de fundaii pe de legtur la Secliune
transversal a halei

nale, lumin toare, grinzi

drepte
captul u n o r stîlpi, chesoane, plci T
i terestre.
Urmtoarele elemente
constructive
toarn din beton monolit: funda ii,
se

grinzi de fundaii la anex , plan_eele _

acoperi_ul anexei.
in
Påcat c aceast consecven a
nu a
folos1rea elementelor prefabricate a c o -
fost meninut _i la plan_eele i
ii foarte
peri_ul anexei, c a r e a r fi putut
DIne executate din elemente prefabri-
cate.
de
Este demn de observat c grinda
a lumin torului a fost prevzut
Corni_
$a fie executat din elemente prelabri
cate precomprimate. Procedeul de pre-
este lo0arte
conprimare, în cazul de fat, Plan
const din introducerea unor
Snplu _i làsate in
în gur1
Sime de otel special
ijlocul sectiunii grinz.
sîrmelor la cele douá not nnonumental . Tratarea diferit ferestrelor
a

stringerea capt o

tratarea deosebit
Tin
unei chei dinanometrice,
SC
real contribuie la înviorarea fatadei, de_is
cu ajutorul
pele, le motivat i niei
Eaza precomprimnarea betonului. a lerestrelor de la etajul Tl nu pare
acestei cl diri
_1 atrág toare.
este clar
necesar .
Arnitectura
EXSOCial-administrativ
are 0 laada prineipala cu
Faladele halei sint îmbogite prun aplicarea modestä
sint m a i m a r i simboli-
niveluri: cele de la parter unor lzene
a _i plinte,
cu soclurt cu
CSUre la trei _i economicà
mici, prin aceasta
_i consolemari zînd coloanele clkasice. Traveea mare a perms introducerca
nCadramentul lor
are

unei mai luminozit i a variaza latä de cele ale elementelor

Slacindu-se cerintele la unor proportu care
auxiliare amplasate celorlalte hale. I'iecare travee avind o poart pentru
Ourilor _i a celorlalte încperi în evident importana rol in compozitia latadelor.
er _i seotîndu-se
totodat vagoane, porile Joaca u
la cele dou etaje. Ferestrele Traveele de la capetele halei, care nu au lerestre deasupra
a a de vestiarele amplasatede la etajul doi avînd numa a i accentua aspectul
elaje sînt mai mici, cele portilor, lost
au marite pentru se

ancadramente. Intrarea este accentuata de « plin . Rostul de dilatatie a f cut necesar dublarea
c u r I , lr porin
LO poart avînd forme clasice. ln compozitla unui pilastru, lucru care s-a real1zat în a_a fel încit întreaga
c a r e se alla deasupra
de la etajul 1, compoziie nu are nimic de sulerit.
e Inglobat _i fereastra cu ea intreaga latada,
ari, Prin aceasta, poarta, _i
31
 2 34 5 6 2 8310

Fig. 7. Un atelier de scule proiectat in a u l 1954 Fatada lateralä a halei

Aulori, arh. Tr. Vlädut _i ing. . Fluture- Proiect premiat de . S . A . .

Unul dintre mijloacele cele mai

cficace pentru reducerea pretului de
cost al constructulor este folosirea la
maximum a resurselor locale. « Ate-
lierul de forj al unei întreprinderi in-
dustriale a_ezat in reguune muntoa-
sv, proiectat (fig. G) in anul 1954 de
arh. P. Mihalik _i ing. Gh. Georgeseu,
reprezintá un caz tipic _i remarcabil
de aplicare a sectiunii tip de hal de
18,00 m desch1dere în condiu_locale
speciale, realizînd atît o însemnat
economie, cit _i o arhitectur indus-
trial expresiv.
F'atada anexei social-administraive Conditiile locale speciale care au
influenat asupra soluiel au fost
urmtoarele:
1. ex1sten a unor elemente meta-
lice de rezisten (ferme _i stilpi pro-
venind de la dou 'uz1ne). Aceasta
a impus
prevederea unei construci
metalice, completind _i combinînd
elementele de susinere _i alegerea ca
material de acoperi_ a tablei ondu-
late, deoarece fermele n u fuseser
dmensionate pentru s arcina marita
a pl cilor prefabricate din beton
armat. Fermele existente avînd o
deschidere de 18,16 m, nu s-a
putut
respecta deschiderea modulat de
18,00 mn
Sectiune transversal prin hal. 2.
existena, în apropiere, a ple-
trei
naturale (gresie), care a permis
intrebuintarea ei pe o scarà larga;
3. execu ia în regie proprie a
Planul parterului construc iei metalice, a zidriei de
piatr , a prefabicatelor de beton armat
etc., deoarece întreprinderea dispunea

T: de personalul calificat
Condiile locale au influentat,
deci, asupra alegerii sistemulu con-
structiv.
necesar.

aracteristic pentru aceast col-

structie este arhitectura variata a
fatadelor, realizat prin lolosirea
armonizarea diferitelor
materiale. Ac
centuarea plinurilor de col, din platra,
este justificat de necesitatea de a
rigidiza constructia peretilor inde-
pendent de structura netalic de
rezistent . Plinur1le respective serves
SI pentru amplasarea diferitelor utilaje
electrice în interiorul halei; în unele
10 locuri, în traveele cu plinuri, se ame-

32
 -
g8. n aleher meeanie proieclat in annl 1952-Fatada lateral a haler
Autor, arh. Tr. Vlädu _i ing. E. Future - Proiect prrtmiat de (.S.A..

social-administrative
anexei
Falada de cap de hal _i a

TI

Sectiune_transversal a halei

intermediare, care
unele magazii
najeaz de lumin .
nu necesit o abunden
Alt caracteristic a arhitecturii aceste
A
cldiri const în deosebirea dintre mate-
anexei Z
alul _i construcia fatadelor materialul
drie de c r mid aparent) _i
halei. La aceasta
S construcia faadelor din a_ezai la inter-
din urm, stîlpii piatr,
vale de 3,00 m, sînt adu_i
numai pîn la
ferestrelor prefabricate
corni_a de deasupra
corni_el, pere-
de beton armat; deasupra prefabricate de
este format din plci
ele anexei iind 1z0-
beton armat. Ferestrele în
contrasteaz
acestui corp
te, latadele
dmod reu_it cu cele ale halei. Plan
este existent
-
C. Prelungirea
halei -
B. Ilala
Costul pe m2 al constructiei A. Hala nou _i construcjia de legaiturd social-admiistrativ

de cost al
Anexa
construefu-D.
decit indicele intregu
Cu30mai reduscurente. Aceasta s - a pulut
nalelor metalice la
real1zaprintr-o proiectare mergind pina rezolvat, atit dn punet
de vedere constructiv,
detaliu (de exemplu, întocmirea greu de în trecut,
ultimul prelabricale) _it
arhilectural. Tlalele vechi, construite
cSenelor pentru cofrajul panourilor intre proleclant
eit _i
sistemul lor constructiv este
învechit,
nu sînt
modulate i
Lleg tur
strins _i permanenl respectate la prile noi ale
SI _antier. marile
dar gabaritele lor trebuie totu_i deschiderea
aralä c e e a ce prive_te
este u n exemplu
care
de cldiri, cel putin in
Ceasta constructie
grupului de plan general, eit
folosirea halelor tip in privina halei _i înljimile el, atit din motive
OStbilitti olerite de c r e a r e a unor lni de
ale laladelor, ceca ce a _i, mai ales, penlru
a putea permite
CVollrii solutilor plastice mod c u tolul
original, rulante existente.
acest a reu_it într-un fabricatie _i lolosirea podurilor un « ateller
rczultate Satls economice
Un astfel de caz complicat
il reprezint
du-se
totodat _i în anul 1952 _i premiat de
mecanic » (lng. 8), prolectat
äctoare. un caz C.S.A.C., ai c rui autor1,
arh. Tr. Vldut _i ing. E. Fluture,
întreprinderilor industriale,
SIstennatizarea industrial nu se
o astlel de soluie arhitectonic a _i
au reu_it så aleag
hal
acela cînd o

C recvent este
in legâturexistente
cu
folos1nd hale tip eu mici modific ri,
independent,
Ci
constructiv, încit,
hol eteca un corp hale cl dirca s satislac totu_i
naustrial existent . Inglobarea u n e i impuse de situaia existent,
pro1ectan ilor problemne
intr- de cl diri noi pune
COmplex
33
erinele leni _1 proresnli tehnologie. avind in acela pulea lacr in n i I Un caZ (lreit

1000kn , preeim
ineareare
nuonolit, heresil
ulilà de
resilálile 1elhno-
m i asertul potrivil. in raporl cu
ansamb logire prevázind
Cdirt din _i sarcn cncent rate i dinamiee
ulilaje ete
memtla uzinei. Mentionm c tema a
preseTis
onstrunea grupului de hale in mai multe clape, in a_ Pe fatada halei. ferest rele parlerului i ale elaid
lel ineil sint legate inlre ele prin clheT1areca pe latadele
exeeutarea luerärilor de construetie så nu 1lnor
reasca bunul
slngue dorind s exprine legitura funetional
al
produeiei. anex
între parter I elaj. In arest lel se obtin sio n care
mers
.liarea se connpune din: hala e x i s l e n t à (nolala in
exist
onu-
plan eu lilera «B»). hala nou i constructia de Ientalitale sobrá a halei, exprimala printr-o verticalitato
legaluri e
a latadei. Acest sistem de latadá, de_i nu tine seaa
D . preungirea halei existente _i a couslructiet 0e le
legaturá («C») si anexa soeial-adnustraliva laptul c hala, la margine, are parter i elaj. dá aparei
(¢D») unei hale inalte SI o deoselr;le clar de corpul anevata
Telngrea halei existente, urmind a avea acela_i
gabarl pe portmnea nou. pentru a pulea i deservilii ale crei atade exprin sineer planul cu ajutorl ferestre.
de-a lungul ei de podurile evistente., are desehideri neno lor izolate. Autoriul a lolosi elelnentele de decoratie
dulate (2x 16.75 m , Iraveele liind ins a arhitecturi cu mare economie, u_a de Intrare liind
_i la areasta singurul element derorat in stil clasie, accentuindu-se
construelie lot de 6,00 m. ca la hala nou, de_I hala
eXIslent are modulul de ),00 n. asllcl mporlanta pe care o are ntrarea.
Tlala nou are deschiderea de 21,00 m. Prin combinarea diferitelor nateriale plalr natural.
Construct1a anexei social-admunislralive conine la c rámidá aparentá _i tencuialà) cläd1rea a obiinut
parler ponlajul, punetul sanitar _i diferile magazii, 1ar la inläti_arc varial I optimist .
cele dou elaje, vesliarele. Cu totul excepionale sint acele ateliere complexe care
-a prevazut ea stilpii, grinzile, grinzile cäilor de se compun din mai multe hal foarte mar1 _i loarte inalte,
rulare, corni_ele, plan_ecle
anexei _i coustructie de legátura, a_a cum este cazul unul ulelier comple.r de suderurgie
precum i lerestrele s fie, toate, prefabricate dn beto (ig. 9), proiectat de arh. 1. De_cu, arh. S, Bara_, arh.
armat. La halele cu deschidere de 16,75 m I. Grosz i ing. L. Sager, prolect premiat de C.S..A.C.
_i cu acoperi_ul
cu arce metalice, S-a p stral pentru portiunea nou Siste- Acest complex de ateliere se compune din mai multe
mul de invelitoare existent (astereal din scînduri). Fun- hale, liecare find aletuit din mai multe deschideri
datile sint turnate pe loe; fermele de acoperi_ sînt meta de diferite limi _I inälimi, 1ar halele aflindu-se intr-o
lice, ca _i la partea existent . Scheletul de beton armat corelatie asinetric , conform necesitilor tehnologice.
al irontoanelor halelor _i al constructiei anexe esle din Diversitatea gabaritelor a avut ca rezultat firese i o mare
beton armat monolit, nefind indicat varietate de volume, ceea ce a impins aducerea lor. eu
acestor clemente in cantilate redus.
prelabricarea
mijloacele limbajului arh1tectural, la acela1 numitor.
Arhilectura fatadelor difer la hala nou, fal de Constructia acestei cl d1ri-a crel lungime este de
cca veche: pe cind la cea veche _1 la circa 800 m- nu a putut li preconizat decit cu o struetur
prelungirea ei stilpn
nu sinl VIZ1bili, la cea nou ei apar în compozitie. La de rezistent metalicä, singurul material care satisface
acest gen de cladiri, ca i la pro1ectul dat ca exemplu cerintele speciale de rezisten _1 de tehnologie.
mai sus, arhilectura se caracterizcaz prin reu_ita armoni- Zidria de închidere a constructiei a fost prevåzut
zare a dileritelor volume ale
grupului de hale, precum in general din pl ci prelabricate de beton armat -la
I prin lolos1irea unor elemente similare la toate laadele registrul superior- prinse pe un sehelet netalie
repetarea elementelor identice neputînd fi realizat decit independent de struetura de rezisten a halei _i in-
într-o msur redus, din cauza nodulului deosebit al trerupte de lerestre prefabricate din beton armat.
dileritelor prti. Se obtine, totu_i, unitatea de stil a Registrul inlerior sl pe un soclu de patr naturala
complexului de cldiri. (material local) _1 este comupus dintr-o friz de ferestre
Lipsa de teren dispon1bil pentru voltarea unei metalice întrerupte de stilpi_ori de beton armat. Aceastà
întreprinderi existente poate s impun prolectanilor Iriz de ferestre, precum _i materialul e l -
solutii de ateliere în care procesul de labricatie se desf - sint motivate de necesitatea
metalul-
soar pe dou niveluri, a_a cum este cazul unui « atelier in hala a unei mari
asigurr introduceru
de scule » proiectat în anul 1954 de arh. Tr. Vlädut
cantiti de aer. Din acela_1 moliv,
_i 1ng. SI uminaloarele au lerestre metalice, eu ochiuri mobile.
E. Fluture (fig. 7), proiect premiat de C.S.A.C. Constructia registrului inferior este din zidrie de
Aulorn au pornit de la tipul de hal modulat pe crmil. Acest material apare, din notive
baza modulului de 3,00 m _i avînd o deschidere de 21,00 m, la loate Irontoanele halelor, pentru a întrerupe
arhiteeturale.
Lransformind-o astlel incit au obtinut o hal tre monotoni1a de culor1 a menselor
astlel
deschideri: o deschidere central de 9,00 m _i dou des- latade. Pentru arh
Lectura latadelor a lost adoptat o varantå de lrontoane
chideri laterale de eite 6,00 m, Lraveele find de 6,00 m. tup, folosindu-se îns eletnente identice cu cele ale laa-
Deschiderile de la margine, precum _I lraveele de la eele delor lalerale. Astfel,
dou capele ale halei sînt eu dou niveluri, astlel incit
de_i complexul de ateliere are 0
lormå neregulat, unitatea arhitectural a intregil
deschiderea central, pe patru travee, are o inálime clãduri a lost lotu_1
egalå cu ináltmea intregir hale. Pe aceast por!iune s-a
asiyurat, co_urile înalte, asene lea
unor accente verticale
preväzut un lumintor, astlel încit înlreaga cladire este
puternice, contrastînd in nou
Ierieit eu orzontal1tatea volumelor acestui corfP e
bine luninat i ventilat natural. cldiri.
Sistemul constructiv ales prevede: zid re portanl Arhilectura acestei constructii, sobr
la exterior i slilp1 de belon armal la interior- solulie nanta
_i impresio
prim monumentalhlatea ei, poale li eonsiderata
nai economic decil selheletul de beton armat plan_ee Ca loarle
reu_itá, deoarece auloru au înteles så eXprIn
de beton armal monolit _i lundaii din zidärie de pialr. area
Tidurile exlerioare au un soclu din piatr cioplit brul,
uporlanä a acestei industru toemai prin propor! lo
area JUSla a elementelor, prn ritmarea lor, Prec
piatra liind material local. U_ile sint din lemn sau din prin renuntarca la Tolosirca unor elenente de decor
netal, dup cerinlele tehnologice, lar lereslrele halei neadecvale scopului.
sinl prelabricale din beton armat cu ochiuri metalice
mobile pentru ventilaie.
Nu s-au înlrebuntat prelabricale, deoarece hala are
supralal mic (1116 * pe leren _i 1G7 m* deslä_urat ,
Cxen) din
Din aceasla seurl
Inelusiv ancxa) $I o lorma spccrila, lormå care nu se
privVire asupra unor
vaslul domeniu al
preleazá bine la prelabrcale ; plan_eul elajului nu se
proieclrii halelor din ndustr
metalurgic _i a conslructulor de ma_ini se poate co1ste

34
 iiii iiii Niiiiiiiiiiii

TIHIHIU
IIEII

Fig. 9. Un atelier conmplex de siderurgie proiectat în anul 19%3- Fatade de etap

Aulori, arh. I. De_eu, erh. S. Bara_, arh. 1. Grosz _i ing. I . S a g e r Procct premiat de . . s . . i .

marea diversitate a problemelor i cond1tilor care se din punct de vedere tehnico-economie i în acela_i timp
ivesc în proiectarea lor. s satislac _i cerinele estetice ridicate de amplasarer
Se poate constata c alegerea solutilor s-a fcut lor, forma lor vertical _i zvelt contrasteaz in mod
tinindu-se seama de posibilitäile oferite de terenul ferieit eu volumul general orizontal al halelor. O astfel
disponibil în sectorul unde se anplaseaz atelierul respec- de amplasare satisl c toare a co_urilor 0 reprezint
tiv, de cerintele procesului tehnologic, de constructile atelierul compler de siderurgie.
de materiale de ILa liecare atelier de productie se anexeaz un corp
principale existente, de posibilittile
construetie _i de finisaj, de cerintele tehnico-economice cu mai multe caturi, care ad poste_te birourile atelieru-
lui, vestiarele _1 celelalte inc perr auxilre. Practica
contemporane, precum _i de cerintele igienei munci proiectaru a dovedit e pentru solu ionarea arhutectural
SI ale securit t1i contra incendnlor.
S-a urmarit ca prin proiectare s se ob1in economiu a latadelor acestor «anexe », proiectan i no_tri au
ajuns la dou solu ii tipice, _i anume:
importante, uul1zîndu-se elenente _1 Torme de con-
-ferestre izolate, cu chenare separate
structii cît mai judicios alese, astfel încît s rezulte pentru
fiecare, exprimind clar lunetiunea elidirii _i împ r irea
cldiri care s îmbine armonios rezolvarea procesului
soluionarea ansamblului arhitectural. ei interioar pe diferite niveluri:
ehnologic
In ceea
cu
ce prive_te fatadele, din solulionarea lor -ferestre legate pe vertical, imitînd foruna feres
Se pot extrage anumite principii. trelor halelor.
In fiecare travee de 6,00 nm se prevede cite o lereastr , Sintem de pårere c prina solu ionare a fatadelor
care- avînd în vedere în ltimea relativ nare a halelor corpurilor anexe este pe depln Justilicat , deoarece
totdeauna de forma unui dreplunghi eu lalura nu numai c exprim cinstit eoninutul, ci obtine _i
este
mic orizontal . Prin aceast lorm a lerestrelor _i prin o
unilate inlre latadà plan, exprnnînd lolodat
volumul lor orizontal deosebirca dintre anex _i hala de produc ie, De asemenea,
a_ezarea lor, halele industriale cu
primesc elemente verticale care ritmeaz latada, exprm prin constrast, se creeaz o scar vizual de apreciere
a volunelor _i
volumul de hal neîmp rit în etaje _i mprimá, înlulor _1 în acela_i tiunp se lormeaz
monumental întregu _i o verigå de legtur între construcile industriale
scopului
polrivil Stilpii urmrit, o nol
cl diri. vizibili, lizenele i pila_trii aplica i inlre si cele eivile ale ansamblului industrial, a_a eum sint,
lerestre accentucaz _i mai mult lorma verlical de pild, pavilioanele administrative, laboratoarele,
monumenlal -- a acestora din urm . la alelierele de cantinele ete. Dimpotriv, lerestrele legate între ele la
prelucrare la cald mai apar i co_urile a_ezale lingå vertical nu pot da soluii satislcloare, ele diminuind
cl diri. În cazul cînd proiectantul reu_e_le så anplaseze efectul monumental al arhitecturii fatadelor de hale
co_urile astlel încît pozitia lor s lie eil mai potrivit eobtinnd unitalea cerul între latad i plan._i

35
 exager ri. Astfel, de pilda, nll au lst prev zute lume
frontoanele halelor. practica de proiectare
Pentru
depa_iri considerable de eubai CxCese
nejustificate,
CTeat osolutie tipic, amintind vag de frontoanele _i inisaj
etc.

Templelor antice, care variaz dup 1emperaen de ornamenta ie

Datorit unei leg turi strinse _i pertnanente stabilit
a
orul, prin acentuarea mai mult sau maide puin intre arhitecti _I ingineri, indeosebi tehnolog1, ei sint
elementelor componente. Atit din punct vedere
asttel, proiecte la care
Iegati de realitate i intocmese, prineaza. na dintra
ehnico-eeonomic, cit _i din eel al unittii stilului, con-
Sideram ca cele mai reu_ite solutii de frontoane pe latura utilitar , tehnico-economica, L tre
caracteristicile acestei colaborari const in faptul
acelea eare sint create cu elemente identice celor din proiectarea halelor i anexelor se lace pe baza 1or
fatadele laterale. indici 1ehnico-economic1, dintre rare rolul cel mai d.
e
In toate proiectele din ultimii ani, Iravecle dIn
seam il detne costul cladirii pe metrul p trat.
eaptul halelor nu sint preväzute eu ferestre, formind Totu_i, ar fi o mare gre_eala daca arhitec!ii autori
astlel plinuri de ziduri puternice la colturile halelor, de hale industr1ale s-ar posta pe o po71[1e de auto-
inînd seama de compozitia frontoanelor, care revete
de
asemenea pliuri laterale, precum _i de lendina mulumire.
Faptul cá toate halele de atelrere din industria
proiectanilor no_tri de a nu prevedea luminloare la modulat, ca s-a trecul de mult la
prima _I ultima travee, ne pare îndoielnie laptul daca grea se proiecteazå
unilicarea gabaritclor _i la prolectarea pe baza de retele
aceste travee sint bine luminate _i ventilate, îndeosebi
la prima trave, de care este lipit cl d1rea anexà, unificate de stilp1, realizindu-se astlel sectuni tip.
precum i c majoritatea halelor se proleeteaz azi din
Aceasta problem se accentucaz mai ales la atelierele
elemente prefabricate de beton armat, nu inseamn
de prelucrare la cald, unde se cere o bun ventila ie
încã o proiectare justa i rat1onal deoarece nu se lucreaz
unde, din cauza pralului a_ezat pe geamuri, trans
parenta lor este sim itor sczut. înc pe baz de proiecte tip. Aceasta inseamn e

ste de remarcat în toate proiectele tendinta just nici azi, dup multi an1 de prolectare a halelor inds
mai triale, nu pulem s trecem la completa lor industria-
a proieetantilor de a crea
Simple _I de a rezolva planul fr decro_uri. Aceasta,
volume generale eil lizare.
deoarece decro_urile, nepermi înd utilizarea rational Sintem înc într-o faz intermediar intre constructia
a terenului _i actionînd în detrimentul soluionrii me_te_ugåreasc i cea industrial1zat , faz în eare
Juste a planului general (retelele tehnico-sani- proiectm hale care ar putea fi considerate tip, fár a
1are, energetice, drumuri, lini ferate etc.), nu sînt ec0 le construi însâ consecvent pe baza de prolecte tip.
nomice. In general, este cunoscut acea motivare stereotip
Toate constructile de hale indus triale se executa care caut s justifice lipsa proiectelor tip de hale în indus
eu un finisaj, în general, identie i foarte economie, tria metalurgic _i de construc i de ma_1ni, aruncind vina
i anume: asupra tehnolog1lor, ale c ror cerin e variate nu permit
-

constructii de zidrie aparent _i rostuit; lolosirea de protecte tip. Aceast tend1n a tehnologlor
-
se evit elementele decorative, exist, tot a_a precum exist _i o lips de combativitate
scumpe i ne
potrivite caracterului construcilor industriale ; din partea arhitectilor, care de multe ori prefer drumu
-proliluri de corn1_e, grinzi, stilpi, chenare la celei mai mici rezistente. Exist îns puncte de vedere
lerestre etc. teeuite atunci cînd nu s+nt prelabricate tehnico-economice de ordin superior in legtur eu
din beton. reducerea cheltuielilor de investiie, crora trebuie s li
Astfel, în eompozitia fatadelor, elementele constructive se conformeze, atît arhitectii, eit _i tehnologii. Acestor
Si arhitecturale apar de culoare deschis (tencuial cerinte nu li se poate r spunde satisf c tor decit atunei
sau
beton aparent) pe un fond de culoare închis (crmid
aparenta). Acest joc de culori, care poale s mai fie
cind constructiile vor fi realizate pe cale industrial , din
elemente de rezistent prefabricate _i din pereti de
îmbog tit eu acela al pietrei naturale (unde acest ma inchidere din panouri mari, produse în mas pe baza
terial este local este caracteristic, iar desenul fin al proiecte tip în uzinele de
elementelor albe d oînfti_are optimist arhitecturii
unor
prefabricate.
lor industriale.
hale Proiectarea modern , sovietic , a halelor industriale -
ca de altfel a tuturor
Mentionm c zidäria de crmid aparent tre- construetulor- este protectarea
dup proiecte tip. Nunau prolectele tip ne permit sa
buie s fie executal cu mai mult grij decît cea
tencuit _1 deci necesit o manoper de o mai bun
proiectm bine, repede _i frumos.
Halele industriale executate
calitate. De asemenea, zid ria de fatad trebuie s fie
construite pe cale mecaniec au o
dup proiecte tip s
executalà numai din c râmizi alese, de cal1tate plastic special, aspeetul
superioar, Irumos obtinîndu-se prin
proporionarea just a întregu
deoarece gerul _i apa infillrat provoac deteriorri cl dr1 _i a elementelor ei componente. Forma generala
serioase zidârilor de c r mid aparent , atunei cînd
ele au fost executate din crmizi de calitate inlerioar . elegant, simpl _i logic, jocul volumelor, echil1brarea
armonioas a plinurilor _i a golurilor, finisajul modest
Acest fapt se poate constata la mai multe
conslructii dar consecvent în scoaterea în relief a culorilor naturale
real1zate în ulinmii ani. ale
Arhitectii autori ai proieclelor de hale industriale materialelor -iat o gam întreag de elemente
care nu necesit cheltuieli în plus, asigurînd în schimb
au renuntat de mult la
pozitia individualist a proiec- o mare elicacitate.
trii unicatelor. Majoritatea proiectelor de hale- Realizrile din domeniul halelor industriei
dup o oarecare reconsiderare ar pulea fi socotite
calea justä pe care au pornit arhitecii
grele arala
care luereaza
ca o baz de pornire pentru proiecte tip, deoareee, cu
în domeniul industrial.
toat diversitatea de probleme _i de conditi locale, Totodat, ele mai arat, însa,
_i laptul c, în ciuda tuturor
întotdeauna tocnai tipicul a fost scos în evident, adic progreselor lcute în ultim
accle tr s turi care sint dentice sau similare. Proiec- ani, nu ne putem mulumi cu rezultatele obtinute, deoarece
tantii nu au cutat s scoat în reliel eu orice pret arhiteet1 i inginerù proiectani ai halelor pentru industria
grea sìnt amenintai s fie dep_ii de progresul general
originalitatea, mulumindu-se doar de a varia aceea_i al
tem, conform tenperamentului lor individual. industrializrii din tara noastr.
De_i aspectul lrumos al acestor constructii nu a In conseein, C.S.A.G. _i institutele de proiectare
rebuie s uneasc laolalt
fost niciodatâ neglijat, constituind totdeauna o fortele tuturor arhitecilor
i inginerilor din sectorul industrial,
preocupare a arhitectilor, totu_i în domeniul arhi pentru a trece de
mai grabnic la proiectarea halelor industriale pe baza eit
tecturii penlru ndustria grea nu s-au constatal niciodat
proiecte ip.
36