Monitorul educației și

formării 2022
ROMÂNIA

Spațiul european
al educației
 Contactați UE
Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea
Europeană. Puteți accesa acest serviciu:
• apelând numărul gratuit 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa aceste apeluri);
• apelând numărul standard: +32 22999696; sau
• folosind formularul: https://european-union.europa.eu/contact-eu/write-us_ro.

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2022

© Uniunea Europeană, 2022

Politica de reutilizare a documentelor Comisiei Europene este pusă în aplicare în baza Deciziei 2011/833/UE a Comisiei
din 12 decembrie 2011 privind reutilizarea documentelor Comisiei (JO L 330, 14.12.2011, p. 39).
Cu excepția cazului în care se prevede altfel, reutilizarea prezentului document este autorizată în temeiul unei licențe
Creative Commons Attribution 4.0 International (CC BY 4.0) (https://creativecommons.org/licenses/by/4.0/). Aceasta
înseamnă că reutilizarea este autorizată, cu condiția ca sursa documentului să fie recunoscută și să fie indicate orice
modificări.
Pentru orice utilizare sau reproducere a unor elemente care nu sunt deținute de Uniunea Europeană, este posibil să fie
necesară solicitarea permisiunii direct de la titularii drepturilor respective.

HTML ISBN 978-92-76-56002-9 ISSN 2466-9997 doi:10.2766/318258 NC-AN-22-016-RO-Q

PDF ISBN 978-92-76-56004-3 ISSN 2466-9997 doi:10.2766/60639 NC-AN-22-016-RO-N
 COMISIA EUROPEANĂ

Monitorul educației și
formării 2022

ROMÂNIA

Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură

2022 RO
 ROMÂNIA 2

Rapoartele de țară din cadrul Monitorului educației și

formării prezintă și evaluează principalele evoluții
recente și în curs ale politicilor la toate nivelurile de
educație din statele membre ale UE. Ele oferă
cititorului o perspectivă aprofundată asupra
performanței țărilor în ceea ce privește țintele la
nivelul UE convenite în cadrul SEE și se bazează pe
cele mai recente dovezi cantitative și calitative
disponibile.
Secțiunea 1 oferă o prezentare statistică generală a
principalilor indicatori privind educația și formarea.
Secțiunea 2 se axează pe modul în care statul
membru a abordat sau abordează una dintre
provocările sale în materie de educație. Secțiunea 3
cuprinde educația și îngrijirea copiilor preșcolari.
Secțiunea 4 se referă la politicile privind educația
școlară. Secțiunea 5 cuprinde educația și formarea
profesională și învățarea în rândul adulților. În cele
din urmă, secțiunea 6 analizează măsurile din
învățământul superior.

Rapoartele de țară din cadrul Monitorului educației și formării au

fost elaborate de Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și
Cultură (DG EAC) a Comisiei Europene, utilizând contribuții din
partea Direcției Generale Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri
Sociale și Incluziune (DG EMPL).

Documentul a fost finalizat la 30 septembrie 2022.

Mai multe date de bază sunt disponibile la adresa:
https://op.europa.eu/webpub/eac/education-and-training-monitor-
2022/ro/index.html

Monitorul educației și formării 2022 – analiză de țară noiembrie 2022

 ROMÂNIA 3

1. Indicatori-cheie
Figura 1: Prezentarea generală a indicatorilor-cheie
România UE
2011 2021 2011 2021
Ținte la nivelul UE Țintă pentru 2030
Participarea la educația timpurie (de la vârsta cuprinsă între 3 ani și vârsta 13 20 13 20
≥ 96 % 84,1% 78,2% 91,8% 93,0%
pentru înscrierea obligatorie la școala primară)
Elevi de clasa a opta având competențe digitale scăzute < 15% : : : :
09 18 09 18
Citire < 15% 40,4% 40,8% 19,7% 22,5%
Tineri în vârstă de 15 ani având competențe 09 18 09 18
Matematică < 15% 47,0% 46,6% 22,7% 22,9%
scăzute la:
09 18 09 18
Științe < 15% 41,4% 43,9% 18,2% 22,3%
b b
Părăsirea timpurie a sistemului de educație și formare (vârsta 18-24 de ani) <9% 18,1% 15,3% 13,2% 9,7%

Expunerea absolvenților EFP la învățarea la locul de muncă ≥ 60 % (2025) : 7,1% : 60,7%

b b
Absolvirea învățământului terțiar (vârsta 25-34 de ani) ≥ 45 % 22,5% 23,3% 33,0% 41,2%

Participarea adulților la activitățile de învățare

≥ 47 % (2025) : : : :
(vârsta 25-64 de ani)
Alți indicatori contextuali
18 18
Indicator de echitate (puncte procentuale) : 39,0 : 19,30
b b
Persoane autohtone 18,1% 15,3% 11,9% 8,5%
Părăsirea timpurie a sistemului de educație și bu b
Persoane născute în UE : : 25,3% 21,4%
formare (vârsta 18-24 de ani)
bu b
Persoane născute în afara UE : : 31,4% 21,6%
b b
Absolvirea învățământului secundar superior (vârsta 20-24 de ani, ISCED 3-8) 79,7% 83,3% 79,6% 84,6%
b b
Persoane autohtone 22,5% 23,2% 34,3% 42,1%
Absolvirea învățământului terțiar u bu b
Persoane născute în UE : : 28,8% 40,7%
(vârsta 25-34 de ani)
u bu b
Persoane născute în afara UE : : 23,4% 34,7%
Cheltuieli publice pentru educație 20 20
4,1% 3,7% 4,9% 5,0%
ca procent din PIB
Cheltuieli publice pentru
Investiții în educație
educație ca pondere din 20 20
10,4% 8,8% 10,0% 9,4%
totalul general al cheltuielilor
administrațiilor publice

Surse: Eurostat (UOE, LFS, COFOG); OCDE (PISA). Informații suplimentare pot fi consultate în anexa I și în setul de instrumente al
monitorului. Observații: Media UE pentru anul 2018 privind performanța la citire din cadrul PISA nu include Spania; indicatorul utilizat
(ECE) se referă la programele de educație și îngrijire timpurie care sunt luate în considerare de Clasificarea Internațională Standard a
Educației (ISCED) ca fiind „educaționale” și, prin urmare, constituie primul nivel de educație în sistemele de educație și de formare –
ISCED nivelul 0; indicatorul de echitate arată decalajul în ceea ce privește ponderea rezultatelor slabe la citire, matematică și științe
(combinate) în rândul tinerilor în vârstă de 15 ani, între cel mai scăzut și cel mai înalt nivel al statutului socioeconomic; b = întrerupere a
seriilor cronologice, u = fiabilitate scăzută, : = nu există date disponibile, 09 = 2009, 13 = 2013, 18 = 2018, 20 = 2020.

Figura 2: Poziția în raport cu țările cu performanțele cele mai bune și cu țările cu

performanțele cele mai slabe
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Educația copiilor preșcolari

Performanța la
nivel de țară
Rezultate slabe la citire
Performanța cea
mai bună
Rezultate slabe la matematică
Performanța cea
mai slabă
Rezultate slabe la științe
Media UE

Persoane care au părăsit timpuriu școala Ținta UE

Expunerea absolvenților EFP la învățarea la locul de muncă

Absolvirea învățământului superior

Sursa: DG Educație, Tineret, Sport și Cultură, pe baza datelor furnizate de Eurostat (LFS 2021, UOE 2020) și OCDE (PISA 2018).

Monitorul educației și formării 2022 – analiză de țară noiembrie 2022


2. Concentrarea pe
părăsirea timpurie a
școlii
Părăsirea timpurie a școlii continuă să fie o
problemă în România. În 2021, rata persoanelor
cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care nu
absolviseră ciclul de învățământ secundar superior
și care nu urmau niciun program educațional sau
de formare (ELET – părăsire timpurie a sistemelor
de educație și formare profesională) s-a
îmbunătățit ușor, atingând din nou nivelul din
2019 de 15,3 %. Totuși, aceasta rămâne
semnificativ mai mare decât media UE de 9,7 % 1.
Rata de părăsire timpurie a școlii este deosebit de
ridicată în rândul elevilor romi. Doar 22 % dintre
tinerii romi cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani
au absolvit ciclul de învățământ secundar
superior, față de 83,3 % din totalul populației
(Agenția pentru Drepturi Fundamentale, 2022).
Disparitățile în ceea ce privește rata de părăsire
timpurie a sistemelor de educație și formare între
zonele urbane (4,5 %) și cele rurale (23,2 %) sunt
substanțiale. Un studiu recent realizat de World
Vision Romania arată că 1 din 10 copii cu vârsta
de școlarizare obligatorie din zonele rurale nu
frecventează în prezent nicio instituție de
învățământ. Acest studiu a arătat, de asemenea,
că 1 din 3 adolescenți (37 %) absentează de la
școală temporar sau permanent deoarece
lucrează în gospodărie (World Vision Romania,
2022). Rata ELET diferă, de asemenea, de la o
regiune la alta: de la 7,9 % în București la aproape
23 % în regiunea de sud-est. Elevii expuși riscului
de abandon școlar prezintă tendința să fie
concentrați în școlile defavorizate din zonele
rurale, care nu dispun de resurse și de profesori
experimentați (OCDE, 2022). Mulți tineri români
părăsesc sistemul școlar fără a dobândi
competențele necesare pentru a intra pe piața
forței de muncă, cu nevoile sale în schimbare
1
În ultimul deceniu, România a reușit să reducă rata de
părăsire timpurie a școlii cu doar 2,5 puncte procentuale
(17,8 % în 2012 față de 15,3 % în 2021).
Monitorul educației și formării 2022 – analiză de țară
ROMÂNIA 4
rapidă. Acest lucru îngreunează tranziția lor de la
școală la un loc de muncă remunerat (OCDE,
2022).
Mecanismul de redresare și reziliență va
sprijini eforturile naționale de reducere a
ratei de părăsire timpurie a școlii. Reducerea
ratei de părăsire timpurie a școlii este una dintre
prioritățile Raportului privind „România Educată”
(2021), care reprezintă cadrul strategic național
pentru educație în perspectiva anului 2030. Acest
efort de reducere a ratei de părăsire timpurie a
școlii va fi, de asemenea, sprijinit în mare măsură
în cadrul planului național de reziliență și
redresare (PNRR). Programul Național pentru
Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS), care a
fost adoptat în decembrie 2021, este una dintre
cele mai importante măsuri educaționale din
PNRR. În martie 2022, Ministerul Educației a
anunțat o listă a școlilor eligibile pentru a participa
la program. Aceste școli au fost identificate prin
intermediul Mecanismului de Avertizare Timpurie
în Educație (MATE) din România (a se vedea
caseta 1). În cadrul PNRAS, cel puțin 2 500 de școli
primare și secundare finanțate din fonduri publice,
cu mulți elevi expuși unui risc ridicat sau mediu de
abandon școlar, vor primi granturi de până la
200 000 EUR. Cu acest sprijin financiar, aceste
școli pot lansa activități educaționale și de sprijin,
cum ar fi cursuri remediale, activități după
programul școlar, activități în aer liber, angajarea
de consilieri și mediatori școlari (în comunitățile
rome) sau achiziționarea de echipamente
informatice. De asemenea, sunt planificate
parteneriate cu ONG-urile pentru a sprijini
activitățile extrașcolare. Programul PNRAS ar
trebui, de asemenea, să îmbunătățească
rezultatele obținute de elevi la evaluările
naționale. În plus, programul ar trebui să ajute mai
mulți elevi să finalizeze ciclul de învățământ
secundar inferior și să participe la evaluarea
națională (în cazul absolvenților de clasa a opta),
precum și să urmeze cu succes ciclul de
învățământ secundar superior.
.
noiembrie 2022

Figura 3: Persoane care au părăsit timpuriu școala, 2012, 2019 și 2021 (%)
25
20
15
%
10
0
HR SI EL IE LT NL PL PT CZ BE
Sursa: Eurostat (LFS), [edat_lfse_14]. Datele din 2019 și 2021 pentru HR prezintă un grad scăzut de fiabilitate.
Alte programe de reducere a ratei de
părăsire timpurie a școlii și a ratei de
abandon școlar vor continua. Numărul școlilor
participante la proiectul-pilot „Masa caldă în școli”
se va dubla începând cu anul școlar 2022/2023,
moment în care va ajunge la 350 de instituții
preșcolare și școlare. Programul „Nouă ne pasă”
este operațional din 2016, oferind o masă caldă
de trei ori pe săptămână, precum și cursuri
suplimentare de limba română și matematică
după-amiază. În 2021, peste 225 000 de copii au
fost înscriși în programul „Școala după școală”,
care oferea cursuri suplimentare „față în față”. În
pofida numărului de măsuri de sprijin pentru a-i
ajuta pe elevii care părăsesc timpuriu școala să se
întoarcă la școală, distribuția acestor programe
este inegală între zonele urbane și cele rurale,
existând mai multe programe în zonele urbane,
deși cererea este mult mai mare în zonele rurale
(OCDE, 2020 a). Programul de identificare și
colectare de informații privind școlile defavorizate
aflat în desfășurare va contribui la îmbunătățirea
alocării resurselor în cadrul rețelei școlare (OCDE,
2022).
Monitorul educației și formării 2022 – analiză de țară
ROMÂNIA 5
LV FR SK AT FI SE LU UE DK EE CY MT DE HU BG IT ES RO
2021 Ținta la nivelul UE
Caseta 1: MATE – Mecanismul României de
Avertizare Timpurie în Educație
Dezvoltarea Mecanismului de Avertizare Timpurie
în Educație (MATE) din România a fost declanșată
de nivelul constant ridicat al ratei de părăsire
timpurie a școlii din țară. MATE identifică școlile
care ar putea avea nevoie de resurse sau măsuri
de sprijin suplimentare. Banca Mondială, în
cooperare cu Comisia Europeană, a elaborat un
instrument bazat pe un indice de vulnerabilitate
(indicele se bazează el însuși pe criterii precum
școlile cu un număr mare de profesori suplinitori, o
rată ridicată de abandon școlar, o rată scăzută de
participare și rezultate slabe ale elevilor la
evaluările naționale). Pe baza acestor criterii,
școlile sunt clasificate în trei categorii, în funcție
de prioritatea intervenției: cu prioritate ridicată,
medie și scăzută. În funcție de clasificare, școlile
sunt eligibile pentru granturi din cadrul
programului PNRAS pentru reducerea ratei
abandonului școlar, finanțate din PNRR. Școlile
trebuie să devină responsabile pentru rezultatele
elevilor și trebuie să prezinte actualizări periodice
cu privire la progresele înregistrate, transferând
aceste informații în sistemul de colectare a
datelor MATE.
Sursa: Decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a
evaluării planului național de redresare și reziliență al
României – anexă, Comisia Europeană, 2021.
noiembrie 2022

3. Educația și îngrijirea
copiilor preșcolari
Educația și îngrijirea copiilor preșcolari
(ECEC) continuă să se confrunte cu probleme
de participare scăzută și de infrastructură
inadecvată. În 2020, rata de participare la ECEC
a copiilor din România cu vârsta cuprinsă între
3 ani și vârsta de începere a învățământului
obligatoriu a fost una dintre cele mai scăzute din
UE (78,2 % față de media UE de 93 %). Această
rată de participare a scăzut cu aproximativ
6 puncte procentuale din 2013. Aceasta se
situează cu mult sub ținta UE de 96 %. În pofida
stimulentelor financiare oferite familiilor cu
venituri mici pentru a-și înscrie copiii cu vârste
cuprinse între 3 și 5 ani în ECEC, rata de
participare la fiecare categorie de vârstă (3, 4 și
5+) este în scădere. Rata de participare a copiilor
romi este mult mai scăzută, situându-se la 27 %,
chiar dacă cercetătorii sunt de acord că beneficiile
educației copiilor preșcolari sunt cele mai mari în
rândul copiilor defavorizați. Majoritatea
grădinițelor sunt situate în zone urbane, în timp ce
înscrierea în zonele rurale este îngreunată de
deficitul de capacitate, iar peste 90 % dintre
creșele destinate copiilor cu vârsta sub 3 ani sunt
situate în zone urbane (OCDE, 2020b). România
este, de asemenea, considerată o țară în care
concediul pentru creșterea copilului este relativ
lung și favorabil. Acest lucru are un impact asupra
participării globale la ECEC, în special pentru copiii
cu vârsta sub 3 ani 2. Oferta insuficientă de servicii
de îngrijire a copiilor și de îngrijire de lungă durată
este în detrimentul participării femeilor pe piața
forței de muncă (OCDE, 2022). România
urmărește să sporească participarea la ECEC
prin extinderea capacității. Rețeaua de creșe,
grădinițe și alte servicii ECEC din România nu este
suficientă pentru a satisface cererea. Ca parte a
programului „România Educată”, România
intenționează să crească gradul de participare la
învățământul preșcolar a copiilor cu vârsta de
până la 3 ani la 30 % și la 95 % pentru copiii cu
vârste cuprinse între 4 și 6 ani până în 2030.
Unele dintre măsurile propuse în cadrul
2
Doar 6,8 % dintre copiii cu vârste cuprinse între 0 și
2 ani din România au participat la ECEC.
Monitorul educației și formării 2022 – analiză de țară
ROMÂNIA 6
programului vor fi finanțate prin PNRR al
României. Până în 2025, România va construi
110 creșe eficiente din punct de vedere energetic
destinate unui număr de până la 4 500 de copii,
precum și 412 servicii complementare de educație
timpurie. Planul vizează, de asemenea, formarea
și profesionalizarea personalului care lucrează în
domeniul ECEC, completând inițiativele similare în
curs prin intermediul unui proiect finanțat de FSE.
Se preconizează că modificările legislative
recente vor îmbunătăți accesibilitatea și
calitatea serviciilor ECEC. În 2022, guvernul a
adoptat o nouă legislație privind organizarea,
funcționarea, finanțarea și monitorizarea creșelor
și a altor facilități ECEC 3. Această legislație ar
trebui să accelereze integrarea creșelor în
sistemul național de învățământ, cu scopul
general de a construi un sistem ECEC integrat,
favorabil incluziunii și de înaltă calitate. Programul
de lucru va reflecta nevoile copiilor și ale părinților
lor și poate fi flexibil, oferind servicii de îngrijire a
copiilor cu o durată cuprinsă între 5 și 10 ore pe
zi. Activitățile vor fi organizate în funcție de
vârstă, tip de program și mărimea grupului, acesta
din urmă fiind, de asemenea, legat de vârsta
copiilor.
4. Educația școlară
Testele naționale arată rezultate școlare
slabe în școlile din România, confirmând
rezultatele slabe observate la testele
stabilite de Programul OCDE pentru
evaluarea internațională a elevilor (PISA)
2018 4. Rezultatele raportului național al României
privind nivelul de alfabetizare al elevilor din
România, publicat în mai 2022, arată că doar
11 % dintre elevii din România pot citi fluent.
42 % dintre elevi sunt semnalați ca fiind
„nefuncționali”, categorie apropiată de
analfabetism. Mulți elevi din România nu au
3
https://www.edu.ro/comunicat_presa_28_2022_
aprobare_metodologie_crese.
4
Cele mai recente rezultate la testele PISA au fost
anunțate în 2019 și au fost abordate în linii mari în
edițiile anterioare ale Monitorului. Următoarele rezultate
la testele PISA vor fi publicate în 2023.
noiembrie 2022

Figura 4: Participarea la educația timpurie a elevilor cu vârste cuprinse între 3 ani și
vârsta de începere a învățământului primar obligatoriu, 2013 și 2020 (%)
100
95
90
85
80
%
75
70
65
60
EL SI RO HR BG CZ MT LU AT PL LT
Sursa: Eurostat (UOE), [educ_uoe_enra21].
competențe de interpretare și analiză a
informațiilor și faptelor, de a-și forma propriile
idei sau de a stabili concluzii. Spre deosebire de
PISA, care testează elevii cu vârsta de 15 ani,
testele naționale de evaluare au implicat copii cu
vârste cuprinse între 6 și 14 ani, cu scopul de a
detecta timpuriu problemele de alfabetizare.
Punctajul mediu total al eșantionului de 26,9
puncte la nivelul tuturor elevilor testați este
considerat de BRIO (o societate românească care
elaborează instrumente digitale pentru
îmbunătățirea performanței școlare) ca fiind un
nivel mediu minim funcțional 5. Aceste rezultate
slabe riscă să se deterioreze și mai mult, având în
vedere închiderea școlilor și accesul limitat la
învățământul la distanță în timpul pandemiei de
COVID-19. În cursul anului școlar 2020/2021,
aproximativ 65 000 de elevi nu au frecventat
5
Studiul a utilizat o scară pe trei niveluri în cadrul analizei:
un nivel nefuncțional (punctaj între 0 și 20), un nivel
funcțional minim (punctaj între 21 și 50) și un nivel
funcțional (punctaj între 51 și 100).
Monitorul educației și formării 2022 – analiză de țară
ROMÂNIA 7
FI CY NL EE SK HU PT UE DE LV IT SE ES DK BE IE FR
2020
școala deloc (Unicef, 2021). Închiderea școlilor i-a
afectat în mod disproporționat pe copiii vulnerabili
din zonele rurale, deoarece aceștia au avut acces
limitat la echipamente digitale și nu au fost
suficient de pregătiți pentru predarea de la
distanță (Comisia Europeană, 2022). Într-un raport
recent al Unicef s-a afirmat că aproape 70 % din
totalul copiilor din România nu au putut avea
acces la un învățământ online de calitate în
timpul în care școlile au fost închise (Unicef,
2021).
Accesul la o educație de calitate este inegal.
Discrepanțele dintre rezultatele la examenele
naționale indică o inegalitate structurală în
sistemul de învățământ. Impactul statutului
socioeconomic asupra rezultatelor școlare este
ridicat și echivalent cu aproximativ 3 ani de
școlarizare (și anume, copiii care provin din medii
socioeconomice superioare au un nivel educațional
echivalent cu cel al unor copii cu 3 ani mai mari,
comparativ cu copiii care provin din medii
socioeconomice inferioare). Acest lucru
perpetuează inegalitățile de la o generație la alta.
noiembrie 2022

Există o diferență de 39 de puncte procentuale în
ceea ce privește rezultatele slabe la învățătură
între elevii din medii socioeconomice superioare
(10,8 % cu rezultate slabe) și elevii care provin din
medii socioeconomice inferioare (49,8 % cu
rezultate slabe). Acest decalaj în ceea ce privește
rezultatele slabe la învățătură înregistrat în
România este cel mai ridicat din UE (media UE:
19,3 puncte procentuale). Asigurarea educației în
limba minorităților naționale din România, în
special a minorităților care provin din medii
defavorizate, este împiedicată de lipsa de resurse
și de cadre didactice suficiente. Per ansamblu,
inegalitatea din cadrul sistemului de învățământ
din România afectează participarea viitoare la
viața civică și economică și frânează dezvoltarea
forței de muncă.
Situația romilor în sistemul de învățământ
rămâne un motiv de îngrijorare. 79 % dintre
copiii romi cu vârste cuprinse între 0 și 17 ani sunt
expuși riscului de sărăcie, ceea ce duce la un
dezavantaj educațional atât din cauza mediului lor
socioeconomic, cât și a statutului lor de
minoritate. În 2020, 51 % dintre copiii romi cu
vârste cuprinse între 6 și 15 ani au frecventat
școli în care „toți colegii sau majoritatea colegilor
sunt romi” (Agenția pentru Drepturi Fundamentale,
2022). La sfârșitul anului 2019, guvernul a
adoptat o metodologie de monitorizare a
segregării școlare în învățământul preuniversitar.
În pofida planului inițial de punere în aplicare a
acestei metodologii în anul școlar 2021/2022
pentru a reduce segregarea școlară, punerea în
aplicare a fost amânată din cauza închiderii
recurente a școlilor în timpul pandemiei.
Politicile de recrutare și de păstrare a
cadrelor didactice se confruntă cu provocări
semnificative. Ambiția României de a îmbunătăți
rezultatele școlare se bazează în mare măsură pe
personalul său didactic existent, care este relativ
tânăr (Comisia Europeană, 2022). În ultimii ani,
politica României privind cadrele didactice s-a axat
pe îmbunătățirea procesului de recrutare și
selecție a viitorilor profesori, în special pentru
școlile situate în zone rurale și defavorizate din
punct de vedere economic. Reformele și politicile
au vizat creșterea stimulentelor financiare și alte
măsuri de creștere a atractivității profesiei.
Monitorul educației și formării 2022 – analiză de țară
ROMÂNIA 8
Progresele înregistrate cu privire la aceste politici
sunt limitate din cauza numărului mare de școli
din zonele rurale care rămân neatractive pentru
cadrele didactice cu înaltă calificare. În plus, nici
formarea inițială, nici formarea continuă a
cadrelor didactice nu sunt suficient de bine
aliniate la nevoile de la nivelul sălilor de clasă
(Comisia Europeană, 2022). În perioada 2021-
2023, se desfășoară mai multe programe pentru
a sprijini educația inițială și dezvoltarea
profesională a cadrelor didactice din România.
PNRR va contribui la dezvoltarea competențelor
cadrelor didactice, cu un accent special pe
competențele digitale. În plus, proiectul PROF al
României de profesionalizare a carierei didactice
se va derula în perioada 2021-2023. Obiectivul
său este de a asigura mentoratul profesional pe
tot parcursul carierei unui cadru didactic prin
asigurarea formării și dezvoltării competențelor de
predare pentru 28 000 de cadre didactice. Un alt
program, „Profesori motivați în școli defavorizate”,
oferă cursuri de formare pentru cadrele didactice,
personalul auxiliar și directorii unităților de
învățământ care trebuie să își dezvolte
competențele și cunoștințele pentru a putea lucra
în școli defavorizate sau pentru a putea utiliza
metode de predare atipice.
România își continuă eforturile de
îmbunătățire a calității educației. În
iulie 2022, a fost prezentat spre consultare
publică un nou proiect de lege privind educația
(care afectează învățământul preuniversitar și
superior). Noua lege constituie baza legislativă
pentru reforma cuprinzătoare a educației propusă
de programul „România Educată”, care conține
propuneri de modernizare la toate nivelurile și în
toate domeniile educației 6. Proiectul de lege va
modifica structura examenului de bacalaureat
susținut de absolvenții de liceu la aproximativ
18 ani. Noua structură va include un test de
evaluare a competențelor digitale, în timp ce vor
exista, de asemenea, teste separate pentru limba
română, literatură și gramatică. Proiectul de lege
6
A se vedea mai multe în: Comisia Europeană (2019),
Monitorul educației și formării 2019, volumul II –
România.
noiembrie 2022

conține, de asemenea, modificări ale procesului de
tranziție de la învățământul secundar inferior la
învățământul secundar superior. Acesta propune
eliminarea notelor la materii precum educația
fizică și artele și introduce modificări în etapele
timpurii ale profesiei de cadru didactic, inclusiv o
creștere salarială pentru tinerii profesori și un
nivel minim de burse pentru a încuraja formarea
ca profesori. Proiectul de lege prevede, de
asemenea, reorganizarea activității educaționale
extrașcolare în sistemul național de învățământ.
Cluburile pentru copii și cluburile sportive școlare
vor deveni părți oficiale ale rețelei școlare.
Proiectul de lege prevede integrarea treptată a
elevilor cu nevoi educaționale speciale în
învățământul general. Intenția este de a pune în
aplicare noua lege până în anul școlar 2023/2024.
Se preconizează că bacalaureatul în noua formă
va intra în vigoare în 2027 7.
România își va reorganiza sistemul de
asigurare a calității pentru a îmbunătăți
performanța sistemului său de învățământ.
Evaluarea cadrului strategic anterior al României
pentru educație a arătat că performanța
sistemului său de învățământ a fost afectată de:
(i) modificările frecvente în rândul factorilor de
decizie de la cel mai înalt nivel, (ii) resursele
financiare limitate, (iii) un cadru juridic depășit și
(iv) lipsa de concentrare asupra elevilor care
provin din categorii defavorizate. Pentru a
îmbunătăți calitatea sistemului de învățământ, în
2022 guvernul a reorganizat Agenția Română de
Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar
(ARACIP). Acesta a fost un pas important în
punerea în aplicare a programului „România
Educată”. În prezent, părțile interesate din
domeniul educației ar trebui să fie mai bine
reprezentate în ARACIP, inclusiv elevii, părinții,
sindicatele și sectorul privat. ARACIP va continua,
de asemenea, evaluările periodice ale școlilor.
Procesul ARACIP de evaluare externă a școlilor a
fost, de asemenea, reorganizat pentru a asigura
un grad mai mare de eficiență și profesionalism.
7
Comunicat de presă, 19.8.2022, Ministerul Educației: 5
decizii majore în urma consultărilor Ministerului Educației
cu federațiile sindicale! |Ministerul Educației.
Monitorul educației și formării 2022 – analiză de țară
ROMÂNIA 9
Începând cu anul școlar 2022/2023 vor intra
în vigoare schimbări semnificative în
organizarea anului școlar și în evaluarea
elevilor. Ca parte a noii structuri, cinci perioade
de învățare de 6-8 săptămâni vor înlocui
semestrele tradiționale, care au fost considerate
prea lungi pentru copii. O abordare similară este
aplicată în Belgia și Franța, unde elevii beneficiază
de perioade de învățare mai scurte, în timp ce
numărul total de zile de școală rămâne același. În
plus, va fi introdusă o „săptămână verde” pentru
a-i sensibiliza pe copii cu privire la schimbările
climatice și la mediu. Împreună cu noua structură
a anului școlar, România a decis să pună în
aplicare un nou sistem de evaluare, care va fi mai
bine aliniat la modulele de învățare. Obiectivul
este de a pune capăt practicii actuale de a solicita
elevilor să susțină o lucrare scrisă în fiecare
semestru („tezele semestriale”) și de a înlocui
această cerință cu evaluări standardizate la nivel
școlar la începutul și la sfârșitul anului școlar 8.
Consolidarea sistemului de evaluare a elevilor
poate deschide calea către o abordare bazată mai
mult pe dovezi în ceea ce privește reforma
educației. Reorganizarea structurii anului școlar și
a sistemului său de evaluare ar trebui urmată de:
(i) instituirea unui sistem de monitorizare și (ii)
elaborarea unei noi metodologii pentru evaluarea
școlilor prin colectarea de date și informații.
Aceste modificări suplimentare ar facilita punerea
în aplicare a unor intervenții mai bine orientate,
bazate pe dovezi, și ar îmbunătăți calitatea
educației în țară.
România își continuă reformele de politică
pe termen lung pentru a îmbunătăți
învățarea digitală și pentru a consolida
competențele digitale. În 2021, doar 50 %
dintre adolescenții cu vârste cuprinse între 16 și
19 ani din România aveau competențe digitale de
bază sau peste nivelul de bază. Acest lucru a
însemnat că România s-a clasat pe ultimul loc în
rândul țărilor din UE în ceea ce privește
competențele digitale. Media UE a fost de 69 %
8
https://www.hotnews.ro/stiri-educatie-25588105-noile-
modificari-majore-din-educatie-anuntate-ora-10-00-
sorin-cimpeanu.htm
noiembrie 2022

pentru această categorie de vârstă cu competențe
digitale de bază sau peste nivelul de bază, iar
performanța României s-a situat sub obiectivul de
80 % al „Deceniului digital” al UE pentru 2030 9.
Informatica și educația digitală reprezintă o parte
importantă atât a programului „România Educată”,
cât și a PNRR al României. PNRR va finanța
laboratoarele și echipamentele digitale școlare:
peste 6 000 de școli vor primi fonduri din PNRR
pentru echiparea laboratoarelor informatice și
pentru învățământul online. Mai multe măsuri de
promovare a competențelor digitale au fost deja
puse în aplicare cu sprijinul fondurilor structurale
europene. Printre aceste măsuri se numără
proiectul CRED (2017-2022), cofinanțat de Fondul
social european+, care a dezvoltat aproape 6 800
de resurse educaționale cu acces liber, facilitând
accesul la materiale didactice, manuale
electronice gratuite și bune practici în educație. De
asemenea, a fost creată o bază de date dedicată
(red.educred.ro) pentru colectarea de informații cu
privire la activitățile de învățare și de formare
pentru profesori. În plus, proiectul ROSE (2015-
2024) continuă să sprijine investițiile în
echipamente electronice furnizate unităților de
învățământ secundar, în special școlilor
defavorizate. În pofida acestor evoluții, există în
continuare lacune semnificative, inclusiv în ceea
ce privește disponibilitatea dispozitivelor
informatice și a conexiunilor la internet.
Caseta 2: Promovarea participării la educație
a copiilor cu părinți în străinătate
Acest proiect urmărește să ajute copiii din
România ai căror părinți se află în străinătate să
își continue studiile. Necesitatea acestui sprijin se
datorează numărului mare de copii din România
9
În 2021 a fost adăugat un nou set de competențe
digitale (competențe în materie de siguranță), iar
chestionarul a fost modernizat pentru toate categoriile
de competențe. Prin urmare, datele din 2019 și 2021 nu
sunt direct comparabile: Nivelul competențelor digitale
ale persoanelor (începând din 2021). Eurostat,
ISOC_SK_DSKL_I21.
Monitorul educației și formării 2022 – analiză de țară
ROMÂNIA 10
care se află în această situație și care se
confruntă cu provocări în ceea ce privește
dezvoltarea lor educațională. Studiile au arătat că
prezența unuia sau a ambilor părinți în străinătate
poate crește riscul de părăsire timpurie a școlii și
poate duce la stres emoțional și psihologic. Pentru
a atenua acest risc, proiectul urmărește să ofere
sprijin integrat, combinând asistența educațională
și psihologică cu alte măsuri de sprijin, cum ar fi
participarea la activități în aer liber sau artistice.
Sprijinul material și consilierea părinților sunt, de
asemenea, incluse în acest proiect. Proiectul
urmărește să creeze parteneriate între școli,
autorități locale și ONG-uri, ca instrument de
asigurare a unei mai bune informări și a
durabilității intervențiilor. Proiectul urmărește să
sprijine 3 000 de copii în prima etapă a acestui
proiect-pilot.
5. Educația și formarea
profesională și
învățarea în rândul
adulților
Perturbările cauzate de pandemia de COVID-
19 continuă să afecteze sistemul de educație
și formare profesională (EFP). Trecerea la
învățarea la distanță și închiderea temporară a
multor întreprinderi au limitat expunerea
cursanților la învățarea la locul de muncă în
timpul pandemiei. Acest efect, combinat cu
incertitudinea continuă de pe piața forței de
muncă și din economie în general, a condus la o
scădere semnificativă a ratei de ocupare a
proaspeților absolvenți de EFP (de la 68,7 % în
2020 la 61,4 % în 2021). Anumite proiecte în
curs, cum ar fi ReConnect, un mecanism de
previzionare a necesităților în materie de
competențe finanțat de Fondul social european, ar
trebui să contribuie la o mai bună corelare între
cererea de pe piața forței de muncă și oferta de
lucrători calificați. Planurile de reformă în curs,
care vizează transformarea școlilor EFP în
instituții axate mai mult pe educația duală, ar
trebui, de asemenea, să facă aceste școli mai
atractive. Deși ponderea elevilor din învățământul
noiembrie 2022

secundar superior înscriși în EFP 10 este relativ
ridicată (56,6 % în 2020, peste media UE de
48,7 %), expunerea proaspeților absolvenți la
învățarea la locul de muncă 11 este foarte limitată
(7,1 % în 2021, comparativ cu 60,7 % la nivelul
UE).
PNRR conține investiții semnificative în EFP,
cu un sprijin suplimentar planificat prin
intermediul altor mecanisme de finanțare.
PNRR vizează îmbunătățirea semnificativă a
echipamentelor și a infrastructurii pentru școlile
EFP, inclusiv școlile agricole, prin investiții în
laboratoare, echipamente informatice și
dezvoltarea a 10 consorții EFP regionale. În plus,
se vor emite noi acte legislative pentru
organizarea parcursului dual complet și noile
calificări care rezultă din parcursul dual complet
pentru a sprijini învățământul superior dual. PNRR
intenționează să completeze aceste măsuri pentru
alte programe finanțate de UE (cum ar fi
programul pentru educație și ocuparea forței de
muncă al Fondului social european+) investind în:
(i) mecanisme de asigurare a calității sistemului,
(ii) îmbunătățirea calității predării prin formarea
personalului și (iii) sprijin pentru o mai bună
participare a studenților din categoriile
defavorizate. De asemenea, sunt în curs planuri de
dezvoltare a unor rețele de parteneriat între
școlile EFP inițiale și de extindere a serviciilor
remediale și de consiliere la aceleași școli (cu
accent pe elevii aflați în primul lor an de educație
și formare profesională). Aceste măsuri ar urma
să fie însoțite de programe de învățământ mai
orientate către nevoile pieței forței de muncă,
inclusiv prin punerea în aplicare a unor măsuri în
planul de acțiune privind EFP în vederea
concentrării asupra sectoarelor emergente (cum ar
fi tehnologia verde și cea digitală). Eficacitatea
acestor reforme se bazează pe consolidarea lor
printr-o abordare centrată pe elev a educației și
formării profesionale.
România a înregistrat recent îmbunătățiri în
ceea ce privește creșterea participării la
10
Eurostat, educ_uoe_enrs05.
11
Eurostat, edat_lfs_9919.
Monitorul educației și formării 2022 – analiză de țară
ROMÂNIA 11
învățarea în rândul adulților, dar este încă
în urma altor state membre ale UE. Rata de
participare a adulților la învățare în ultimele
4 săptămâni a fost de 4,9 % în 2021, mult mai
mare decât în anii precedenți, dar încă mai
scăzută decât în majoritatea celorlalte state
membre (media UE: 10,8 %). Nivelul scăzut de
participare la învățarea în rândul adulților a
condus la deficite persistente de competențe, ceea
ce împiedică creșterea economică și îngreunează
adaptarea României la o piață a forței de muncă
aflată în schimbare rapidă în era digitală. În plus,
numărul mic de locuri de muncă care necesită un
nivel scăzut de competențe disponibile în țară
reprezintă un motiv de îngrijorare pentru
perspectivele de carieră ale celor care se află deja
pe piața forței de muncă (sau care doresc să intre
pe această piață), subliniind și mai mult nevoia de
perfecționare a populației active. Lipsa resurselor
financiare, precum și nivelul scăzut de informații
cu privire la programele existente de învățare pe
tot parcursul vieții și la oportunitățile de piață au
fost identificate ca fiind cauze ale gradului scăzut
de utilizare a învățării în rândul adulților.
Instrumente precum mecanismul de previzionare a
necesităților în materie de competențe ReConnect
(în prezent în curs de elaborare cu ajutorul
fondurilor UE) ar trebui să contribuie în acest sens,
prin asigurarea unei legături mai bune între
oportunitățile de formare și educație oferite și
competențele necesare angajatorilor. Anumite
părți ale cadrului strategic de politică nu sunt încă
în vigoare. De exemplu, strategia națională pentru
formarea continuă a adulților (2021-2027) este
încă în curs de elaborare. PNRR conține, de
asemenea, o serie de investiții și reforme menite
să îmbunătățească competențele digitale ale
adulților, inclusiv prin dezvoltarea unui sistem de
finanțare pentru ca bibliotecile să devină centre de
competențe digitale. Cu toate acestea, sunt
necesare mai multe eforturi pentru a avea impact
asupra categoriilor dezavantajate și marginalizate,
având în vedere cererea semnificativă de
competențe digitale care va continua în următorii
ani. România a stabilit pentru 2030 obiectivul ca
17,4 % dintre adulți să fi fost implicați în activități
de învățare în ultimele 12 luni, ceea ce reprezintă
o rată de trei ori mai mare decât în 2016.
noiembrie 2022

6. Învățământul
superior
Rata de absolvire a învățământului terțiar
în România rămâne cea mai scăzută din
toate țările UE. În ultimul deceniu, această rată
nu s-a îmbunătățit semnificativ și se poate
observa o tendință de stagnare pe termen lung. În
2021, această rată a fost de 23,3 %, ceea ce
reprezintă aproape jumătate din media UE
(41,2 %). Printre alte cauze, nivelurile scăzute de
absolvire a învățământului superior sunt cauzate
de ratele ridicate de părăsire timpurie a școlii, de
ratele scăzute de promovare a examenului de
bacalaureat și de nivelurile scăzute de participare
la învățământul superior a elevilor care provin din
medii defavorizate. Acest lucru duce la un deficit
de profesioniști cu înaltă calificare. Emigrarea
reduce și mai mult disponibilitatea lucrătorilor cu
înaltă calificare care dețin o diplomă de
învățământ superior. Egalitatea rămâne o
provocare semnificativă, cu o rată deosebit de
scăzută de absolvire a învățământului terțiar în
zonele rurale (8,2 % în 2021 față de media UE de
29,6 %). Rata de participare la învățământul
superior a persoanelor din zonele rurale nu s-a
schimbat substanțial în ultimii 5 ani. Rata de
absolvire în orașe este, de asemenea, sub media
UE (44 % față de 51,4 %), dar decalajul este mai
mic. Diferențele dintre regiuni reflectă decalajul
dintre mediul rural și cel urban (de exemplu, există
o rată de 50,5 % în București față de o rată de
15,3 % în zona rurală din sudul Munteniei). Există,
de asemenea, o disparitate de gen persistentă,
20,6 % dintre bărbații cu vârste cuprinse între 25
și 34 de ani având o diplomă de învățământ
terțiar, față de 26,2 % dintre femei.
Ponderile absolvenților din domeniul
tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC)
și al științei, tehnologiei, ingineriei și
matematicii (STIM) din România sunt printre
cele mai ridicate din UE, dar există în
continuare deficite de competențe. Ponderea
studenților care au absolvit domeniile STIM este
ridicată, situându-se la 29,1 % (UE: 24,9 %). În
plus, ponderea femeilor absolvente de STIM în
totalul absolvenților este, de asemenea, peste
Monitorul educației și formării 2022 – analiză de țară
ROMÂNIA 12
media UE (59,1 % față de 57,2 %). Femeile
reprezintă, în medie, aproape 33 % din absolvenții
de STIM în UE-27 (Viarengo, M., 2021), cu ponderi
de peste 40 % în România 12. În aceeași ordine de
idei, România are o pondere ridicată din totalul
absolvenților de TIC (6,7 % față de media UE de
3,9 %). Acest lucru contribuie într-o oarecare
măsură la soluționarea cererilor ridicate de pe
piața forței de muncă, dar există în continuare
deficite de competențe.
În ceea ce privește digitalizarea
învățământului superior, se înregistrează
progrese. PNRR oferă finanțare pentru
digitalizarea universităților, inclusiv pentru
infrastructura digitală și pentru dezvoltarea
competențelor digitale ale studenților și ale
cadrelor didactice universitare. A fost lansată
platforma Centrului Național de Recunoaștere și
Echivalare a Diplomelor, care oferă informații
privind instituțiile de învățământ superior și
programele de studii acreditate din peste 80 de
țări. Această platformă este sprijinită de
programul Erasmus+ și coordonată de Registrul
european pentru asigurarea calității în
învățământul superior (EQAR), cu scopul de a
extinde domeniul de aplicare al implicării
agențiilor de asigurare a calității în învățământul
superior în Spațiul european al învățământului
superior și de a îmbunătăți legăturile dintre aceste
agenții.
7. Bibliografie
Comisia Europeană (2022), Raportul de țară privind
România, document de lucru al serviciilor Comisiei.
Indicele economiei și societății digitale (DESI) 2021,
România: Indicele economiei și societății digitale (DESI)
2021 |Conturarea viitorului digital al Europei (europa.eu)
Comisia Europeană (2021), Decizia de punere în
aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării planului
național de redresare și reziliență al României
Comisia Europeană (2020), Monitorul educației și
formării – România
12
Eurostat [educ_uoe_grad02].
noiembrie 2022
 ROMÂNIA 13

Comisia Europeană (2019), Monitorul educației și
formării – România
Agenția pentru Drepturi Fundamentale (2022, în curs de
elaborare), Indicatori principali pentru cadrul strategic al
UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor
pentru perioada 2020-2030. Rezultatele sondajului
privind romii din 2021.
Ministerul Educației (www.edu.ro/PNRAS); Programul
Național de Reducere a Abandonului Școlar
OCDE (2022), Studii economice ale OCDE: România
2022, OECD Publishing, Paris
https://doi.org/10.1787/e2174606-en, OCDE (2021),
„Education in Eastern Europe and Central Asia, Findings
from PISA” (Educația în Europa de Est și Asia Centrală,
Constatări PISA)
OCDE (2020c), „Improving the Teaching Profession in
Romania” (Îmbunătățirea meseriei de profesor în
România), OECD Education Policy Perspectives, nr. 1
Institutul Național de Statistică din România, Comunicat
de presă nr. 162, 25.6.2021
Platforma digitală pentru îmbunătățirea performanțelor
școlare (2022), Raport privind nivelul de literație al
elevilor din România, mai 2022, BRIO
UNICEF (2021), Raportul anual al biroului de țară,
România
Viarengo Martina (2021), Rețeaua europeană a
experților în materie de economie a educației, „Gender
Gaps in Education: Evidence and Policy Implications”
(Diferențele de gen în educație: Dovezi și implicații
politice), Raport analitic EENEE nr. 46

OCDE (2020a), „Improving education equity in Romania” World Vision Romania (2022), Bunăstarea copilului din
(Îmbunătățirea echității educaționale în România), OECD mediul rural din România 2022:
Education Policy Perspectives, nr. 4 https://worldvision.ro/wp-
content/uploads/2022/05/Bunastarea-Copiilor-din-
OCDE (2020b), „Improving access to Quality Early Mediul-Rural.pdf
Education in Romania” (Îmbunătățirea accesului la
educația timpurie de calitate în România), OECD
Education Perspectives, nr. 3

Anexa I: Sursele indicatorilor-cheie

Indicator Sursa

Participarea la educația timpurie Eurostat (UOE), educ_uoe_enra21

Elevi de clasa a opta având competențe digitale scăzute IEA, ICILS

Tineri în vârstă de 15 ani având competențe scăzute la citire, matematică și

OCDE (PISA)
științe

Date principale: Eurostat (LFS), edat_lfse_14

Persoane care au părăsit timpuriu școala
Date în funcție de țara de origine: Eurostat (LFS),edat_lfse_02

Expunerea absolvenților EFP la învățarea la locul de muncă Eurostat (LFS),edat_lfs_9919

Date principale: Eurostat (LFS),edat_lfse_03

Absolvirea învățământului terțiar
Date în funcție de țara de origine: Eurostat (LFS),edat_lfse_9912

Nu sunt disponibile date pentru această țintă la nivelul UE. Colectarea

Participarea adulților la activitățile de învățare
datelor începe în 2022. Sursa: EU LFS.

Calculele Comisiei Europene (Centrul Comun de Cercetare) pe baza datelor

Indicator de echitate
PISA 2018 ale OCDE

Absolvirea învățământului secundar superior Eurostat (LFS),edat_lfse_03

Cheltuieli publice pentru educație ca procent din PIB Eurostat (COFOG), gov_10a_exp

Cheltuieli publice pentru educație ca pondere din totalul general al

Eurostat (COFOG), gov_10a_exp
cheltuielilor administrațiilor publice

Monitorul educației și formării 2022 – analiză de țară noiembrie 2022

 ROMÂNIA 14

Anexa II: Structura sistemului de învățământ

Sursa: Comisia Europeană/EACEA/Eurydice, 2022. Structura sistemelor europene de învățământ, 2022/2023: Diagrame schematice. Date
și cifre Eurydice. Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene.

Vă rugăm să transmiteți eventualele observații sau întrebări la

adresa:
EAC-UNITE-A2@ec.europa.eu

Monitorul educației și formării 2022 – analiză de țară noiembrie 2022

 GĂSIȚI INFORMAȚII DESPRE UE
Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa, la:
https://europa.eu/european-union/index_ro

Publicații ale UE
Puteți descărca sau comanda publicații ale UE gratuite și contra cost la adresa:
https://op.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând
Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de informare
(https://european-union.europa.eu/contact-eu/meet-us_ro).