RAPORT

privind instituirea măsurii de protecție- plasament familial pentru minora BNR, domiciliată în
comuna B, judeţul Ialomiţa

I.DATE DE IDENTIFICARE:
COPIL
NUME SI PRENUME:B N R
DATA NASTERII: an:201.., luna: 0, zi: 0
CODUL NUMERIC PERSONAL:......
LOCUL NASTERII: Franța
PARINTI: tata: B F-F
mama:R S- decedată
PARINTI
TATA
Numele si prenumele: BF-F
Data nasterii:
Codul numeric personal:
Domiciliul: B, județul Ialomița

MAMA
Numele si prenumele: DECEDATĂ
Data nasterii: an:
Codul numeric personal:
Domiciliul:

PERSOANA DE PLASAMENT

Numele si prenumele: B P
Data nasterii: an:, luna:, zi:
Codul numeric personal:
Domiciliul:B, judetul Ialomita

MASURA DE PROTECTIE:
Plasament familial la bunica paternă, B P, începând cu data emiterii Sentinţei Civile a
Tribunalului Ialomiţa, prin care se va stabili instituirea măsurii de protecţie.

II.PERSONALITATE, STAREA FIZICA SI MENTALA A COPILULUI

Minora, BN-R, fiica lui B F- F și R S- decedată, este născută la data de......, în

localitatea......, Franța. Este neşcolarizată şi nu vorbeşte bine limba română.
Încă de la naştere, N a fost crescută de bunicii paterni, numiţii B S și P, deoarece
mama acesteia, numita R S, imediat după naștere, a fost diagnosticată cu cancer fiind nevoie
de o perioadă lungă de spitalizări și intervenții multiple.

Evaluare psihosocială a minorei:

Timpul total al evaluarii psihologice a fost de 3 ore, pentru copil folosindu-se pe langa
interviul structurat, teste proiective (copil-casa-familie) precum si elemente de psihodrama
(jocuri de rol cu obiectivul de a permite copilului sa-si proiecteze dorintele, convingerile,
frustrarile, fricile pe care la vârsta de 5 ani nu le poate elabora în răspunsuri) și genograma
familiei.
-dezvoltarea fizică normală – conform vârstei, stare functională de sănătate;
-aspect vestimentar igienic, îngrijit - adecvat situatiei;
-atitudine cooperantă în efectuarea testelor, confirmată în participarea prin
răspunsurile date la întrebările din interviu, însă îngreunată de bariera lingvistică; a fost
necesară, permanent, intervenţia bunicii, care îi traducea în limba rromanii, pentru ca minora
să poată răspunde.
-în registrul cognitiv nu am constatat nici o tulburare, având toate funcţiile şi procesele
psihice perioadei preoperaţionale;
- N a crescut în atmosfera pozitivă a unei familii tradiţionale, obisnuindu-se cu toţi
membrii familiei, pe care îi consideră fraţii şi surorile ei, inclusiv pe sora mamei ei, pe care o
consideră ca fiind sora cea mai mare; bunica paternă joacă un rol foarte important fiind
actualmente persoana care o îngrijeşte pe fetiţă, faţă de care aceasta manifestă ataşament
securinzant.
-bunica manifestă capacitate empatică de comunicare cu N, reuşind să stabilească un
mod de comunicare adecvat vârstei ei; în timpul şedinţei, minora a avut faţă de bunici
atitudine deschisă şi prietenoasă; întrebată cu cine a venit la cabinet, aceasta mi-a răspuns,
citez „ cu mami şi cu tati”.
-în privinţa relaţiilor din cadrul familiei, N a inversat rolurile, percepându-i pe bunici
ca fiind părinţii ei.
-în toate testele fetiţa s-a proiectat langă ambii bunici în “împrejurări” afectiv-
securizante; minora nu știe că mama ei a decedat.
În registrul afectiv, minora încă nu are maturată relaţia de ataşament cu tata, datorită
vârstei fragede a copilului, a autorităţii diminuate anterior separării neavând foarte multe
experienţe în comun; atasamentul natural care ar fi functionat între N şi tată a fost
destructurat, acum copilul fiind în dificultate din punct de vedere afectiv faţă de acesta. În
prezent, tatăl copilului este plecat în străinătate și nu mai ține legătura cu familia și cu minora.
-copilul are capacitatea de a înţelege şi a învăţa foarte uşor, acest lucru demonstrandu-l
în implicarea în jocuri şi adaptarea la regulile jocurilor din cabinetul psihologic.
-între bunici şi minoră există un ataşament solid de tip simpatic-empatic, care se
« copiază » prin mimetism, unii pe ceilalţi, se aprobă, se susțin şi dau la majoritatea
intrebărilor aceleaşi răspunsuri.
-în continuare, bunicii joacă un rol foarte important fiind actualmente persoanele care
o îngrijesc pe fetiţă, faţă de care aceasta manifestă atasament flexibil conditionat şi securizant.
Alături de ei, minora beneficiază de o familie ale cărei reguli sunt permisive, aceasta
beneficiind de largheţe în privinţa programului zilnic.

III.ANTECEDENTE SOCIO-MEDICALE SI EDUCATIONALE ALE COPILULUI

Minora este înscrisă la medicul de familie, dar antecedentele sale nu cuprind afectiuni
acute sau cronice care să rămână în evidenţă.
Din punct de vedere instructiv educativ, pot aprecia faptul că minora vorbește foarte bine
limba rromani și limba franceză, mai puțin limba română, însă prezintă o capacitate destul de
mare de adaptare, fapt ce o va ajuta să se integreze cu ușurință în colectivitatea de elevi de la
grădiniță și din comunitate.

IV.CONDITIILE IN CARE COPILUL A FOST CRESCUT SI A TRAIT

Minora B N R provine dintr-o familie la nivelul căreia s-au înregistrat numeroase

probleme socio- familiale, care pot fi descrise astfel:
Mama minorei, numita R S, a întreținut o relație de concubinaj cu numitul B F F,
relație din care a rezultat minora în cauză. Imediat după naștere, starea de sănătate a mamei s-
a degradat rapid, astfel că nu a putut fi externată la domiciliu, odată cu copilul nou născut.
După mai multe investigații medicale de specialitate, mama a fost diagnosticată cu cancer și a
rămas internată o perioadă lungă de timp.
Pe perioada spitalizării mamei, copilul a fost preluat de familia bunicilor paterni, numiții B S
și P.
Deoarece, bunica paternă nu dispunea de resursele materiale și financiare necesare
creșteriiși îngrijirii minorei (lapte praf, medicamente, pampers, etc.), a solicitat sprijinul
instituției noastre în vederea instituirii unei măsuri de protecție- plasaent familial.
Conform hotărârii Comisiei Județene pentru Protecția Copilului I, nr......., pentru
minora B N R, s-a instituit măsura de protecție-plasament familial la bunica paternă, deoarece
aceasta se afla în dificultate, fiind lipsită de supraveghere și ocrotire părintescă, cu atât mai
mult cu cât tatăl a părăsit domiciliul conjugal imediat după aflarea diagnosticului, fără a ține
legătura cu copilul.
Pe perioada plasamentului, minora a avut o evoluție pozitivă în plan biopsihosocial, a
făcut achiziții specifice vârstei și nu au fost idenificate probleme speciale. Menționez faptul că
mama copilului a ținut permanent legătura cu bunicii paterni și cu copilul, iar atunci când
starea de sănătate îi permitea externarea la domiciliu, mergea în familia acestora, lângă fetiță.
În anul......, starea de sănătate a mamei s-a degradat foarte tare, iar familia a luat
decizia de a o interna într-o clinică, în Franța, pentru tratament, însă aceasta a condiționat
spitalizarea de prezența minorei.
Astfel că, în data de........, mama minorei solicită reintegrarea fiicei sale, la ea, pe
motivul că dorește ca fetița să-i fie alături până la finalul vieții.
În acest sens, ca urmare a evaluării dosarului, Comisia Județeană pentru Potecția
Copilului I, stabilește reintegrarea minorei B N R, la mamă și revocarea hotărârii prin care
aceasta a fost plasată la bunica paternă.
De la ultima decizie a Comisiei Județene pentru Protecția Copilului și până în data
de .......... (data decesului mamei minorei), fetița a fost în Franța și a ținut legătura cu bunicii
paterni, doar periodic.
Când starea de sănătate a mamei s-a agravat, familia a luat decizia de întoarcere în
țară, astfel că mama, împreună cu minora au revenit la domiciliul bunicilor paterni, din
localitatea B, județul Ialomița.
În data de..........., mama minorei a decedat, iar N a rămas iar în grija bunicilor paterni.
Bunica paternă, B P este născută la data de..........., în comuna A, judetul Ialomița.
Aceasta este absolventă a patru clase și nu a realizat venituri impozabile, niciodată. Susnumita
este căsătorită cu B S, născut la data de.........., în municipiul U, județul Ialomița. Aceasta
lucrează ocazional, la oamenii din sat.
În urma căsătoriei, au rezultat trei copii:
-B I, născut la data de 22.11.2007, în B; acesta se află la domiciliul familiei, în grija
acestora;
-B B-S, născut la data de 10.09.2009, în municipiul U, județul Ialomița; se află la
domiciliul părintesc, nu realizează venituri și nici la școală nu merge.
-B F-F, tatăl minorei în cauză, care a părăsit domiciliul în urmă cu patru ani și nu a
mai ținut legătura cu familia și cu copilul.
Imobilul în care bunica paternă locuieşte împreună cu familia a fost proprietatea
personală a străbunicilor( decedați), compus din patru camere si un hol, modest mobilate,
însă curat întreţinute, din punct de vedere igienico-sanitar. Imobilul este racordat la reteaua de
electricitate şi apă, iar încălzirea camerelor, precum şi hrana zilnică se fac la sobe din
teracotă cu combustibil solid.
Privitor la opinia minorei, acesta a afirmat că nu-şi doreşte să plece de la domiciliul

actual, unde a crescut şi se simte securizată, aici beneficiază de toate condiţiile, este iubită,
îngrijită, îi este asigurată hrana zilnică şi doreşte să fie alături de verii ei și de prietenii din
comunitate.

V.CONCLUZII
 Minora, B N R beneficiază de un climat familial optim dezvoltarii fizice şi psihice, în
familia bunicii paterne, este corespunzător îngrijită, în această familie existând interes faţă de
creşterea şi educarea ei. Consider faptul că minora în cauză se află în stare de dificultate, fiind
lipsit de ocrotire parintească, însă nu necesită scoaterea din mediul familial în care aceasta
trăieşte.

VI.PROPUNERI:

Față de cele mai sus relatate, având în vedere faptul că minora B N R se află în
dificultate, deoacere mamaeste decedată, iar tatăl prezintă dezinteres în ceea ce privește
creșterea și îngrijirea minorei, propun instituirea măsurii de protecție-plasament familial la
bunica paternă, B P, domiciliată în comuna B, judeţul Ialomiţa.
Prima ședință- întâlnire cu beneficiarul:

-evaluarea situației socio-familiale a persoanei (bunica paternă) care solicită instituirea

măsurii de protecție pentru minora aflată în dificultate.
-identificarea nevoilor minorei și ale familiei;
-informarea familiei cu privire la drepturile și obligațiile pe care le are în raport cu minora;
informații privind drepturile financiare și materiale de care minora ar dispune în situația
instituirii unei măsuri de protecție.
-completarea dosarului depus la sediul DGASPC necezar în vederea instituirii măssurii d
protecție.

Sedinta 2.

Întâlnire cu toți membrii familiei pentru realizarea genogramei și evaluării sociale a familiei;
-completarea planului personalizat de intervenție;
-realizarea ancheteri sociale inițiale la domiciliul familiei;
-completarea dosarului cu documentele necesare instituirii măsurii de protecție.

Stabilirea obiectivelor:
 Obiective pe termen scurt:
- Consilierea tatălui, atunci când i se va identifica domiciliul, cu privire la drepturile
copilului, conform L272/2004;
- înscrierea copilului în sistemul de învăţământ;
- consilierea copilului, în vederea înţelegii situaţiei reale a mamei şi a tatălui;
- menţinerea legăturilor cu familia extinsă.

 Obiective pe termen lung

- reunirea familiei;
- reintegrarea în familie a minorei;
- consilierea în vederea integrării pe piaţa muncii, a tatălui, atunci când se va impune
acest fapt.

 Monitorizarea cazului
- implementarea planului individualizat de protecţie este monitorizat, până când procesul
de asistenţă/protecţie nu se mai dovedeşte necesar;
- vizitele se efectuează lunar şi se întocmesc rapoarte de implementare pe toată perioada
măsurii de protecţie specială;
- pe parcursul acestui proces se urmăreşte respectarea tuturor drepturilor copilului, calitatea
îngrijirii, oferite copilului de către persoana de plasament.

Ședința 3.

-discuții cu reprezentanții autorității tutelare locale pentru realizarea planului de servicii

privitor la copil și ancheta socială;
-discuții cu medicul de familie;
-responsabilizarea familiei față dde minoră.

Ședința 4
Întocmirea documentației necesare instituirii măsurii de protecție și depunerea documentației
la Instanța;