CĂLĂTORIE CU BALONUL

Pilotul stă lângă un coș de răchită de balon cu aer cald

PILOTUL: (tare) Plimbare cu balonul în țara vinului... Prețuri speciale la călătoria cu balonul în țara
vinului... Vino să faci o plimbare cu balonul... Sus, sus și în aer într-un balon frumos.

Un bărbat și o femeie se apropie.

FEMEIA: Cât costă să facem o plimbare cu unul dintre baloanele astea?

PILOTUL: Ați mai călătorit vreodată cu un balon?

BĂRBATUL: Nu, eu nu.

FEMEIA: Eu am vrut întotdeauna să încerc.

PILOTUL: Ei bine, e un preț foarte accesibil. Cel puțin astăzi este destul de accesibil.

FEMEIA: Hai să mergem, dragule.

BĂRBATUL: Cât ne costă?

PILOTUL: Sunt mai multe opțiuni. Avem un tur de o oră la 350 de lei sau puteți opta pentru varianta
clasică de trei ore, care include și o oprire la o cramă locală, unde puteți face o degustare după ce luați
masa, pentru doar 500 de lei.

FEMEIA: (către Bărbat) Hai să-l luăm pe ăsta. (către Pilot) Luăm varianta clasică.

PILOTUL: O alegere minunată, (uitându-se la calendarul telefonului) În ce zi vreți să mergeți? Sunteți

liberi în timpul săptămânii?

FEMEIA: Poftim?

BĂRBATUL: Am crezut că putem merge azi.

PILOTUL: Astăzi... oh, Doamne... Să vedem... Acum, astăzi sau mai târziu astăzi?

FEMEIA: Cât mai curând posibil.

BĂRBATUL: Am avut impresia că putem merge acum.

PILOTUL: Este un orar foarte încărcat (uitându-se la telefonul său) Foarte încărcat. Da... Hmm... Foarte.
(ridicând privirea de pe telefon) Avem noroc. Se pare că cineva tocmai a anulat. Am putea să fim în aer
într-o oră.

FEMEIA: Super.

BĂRBATUL: Excelent.

PILOTUL: Rămâne doar să facem plata. Plata se face în avans pentru călătorie, nu după.

BĂRBATUL: Oh, da... Desigur. (își scoate portmoneul) Ați spus 500 de lei.

PILOTUL: Așa este. 500 de lei de persoană.

BĂRBATUL: (cu o ușoară supărare) oh... 500 fiecare...

1/4
PILOTUL: Plus 100 fiecare pentru prânz și o garanție adițională rambursabilă de 300.

FEMEIA: Garanție?

PILOTUL: Complet rambursabilă. Protecție împotriva daunelor aduse echipamentului.

BĂRBATUL: Cum vom deteriora echipamentul?

PILOTUL: Nici nu-ți poți da seama. Ne oprim la cramă. Degustăm. Alcool. Băutură... Unii oameni se
îmbată și devin cam agitați, oh, ai fi foarte surprins.

BĂRBATUL: (aratând cardul) Deci, cât este totalul?

PILOTUL: Doriți și asigurare? E 1200, plus garanția, plus 50 fiecare pentru primele de asigurare de
siguranță. Totalul este de 1600 cu asigurarea. Asigurarea merită pe deplin.

BĂRBATUL: Ce?...

PILOTUL: 1600 în total.

BĂRBATUL: (complet uimit) E în regulă... Cred.

PILOTUL: Mulțumesc. (Ținând cardul bărbatului scurt în gură în timp ce se joacă cu telefonul său pentru
a face plata) Va dura doar un moment să introduc cardul aici. Merge puțin mai greoi aici, în câmp. Da...
Am înțeles. Aprobare. Sunteți aprobat. (Îi înmânează bărbatului înapoi cardul) Acum, vă rog să mă
urmați. Pe aici. Așa. Gata.

FEMEIA: (uitându-se în sus) Acesta este balonul?

PILOTUL: Da, e destul de colorat, nu?

FEMEIA: Parcă ar fi niște petice.

PILOTUL: Am încercat un efect de vopsire în bucle, da, dar toate baloanele trebuie peticite când se
găuresc. Când sunt străpunse și așa mai departe. Nu putem avea scurgeri, nu-i așa?

BĂRBATUL: (uitându-se în sus) Nu pare prea sigur…

PILOTUL: Desigur că este sigur. Nu am pierdut niciodată vreun client. Sunteți complet asigurat, domnule.

FEMEIA: Coșul acesta... Este... Este făcut într-adevăr din răchită?

PILOTUL: Cea mai bună răchită din țară, da. Cea mai fină răchită cunoscută. Răchită de salcie din Delta
Dunării. Permiteți-mi să vă ajut să urcați. (În timp ce o ajută pe ea în coș, se tânguiește) Ah... salcie din
Deltă. Da. Cea mai bună din țară. (Femeia se apleacă peste marginea coșului) Iată. (Către Bărbat) Este
rândul tău, prietene.

BĂRBATUL: Okay. Nu am mai urcat niciodată o scară de frânghie. Sunt foarte subțiri chestiile astea.

PILOTUL: Oh, doamne... Oh, Doamne. Mi-am amintit că există restricții de greutate. Are și coșul ăsta
limitele lui, înțelegeți. Cât cântărești, doamnă?

FEMEIA: Poftim?

PILOTUL: Nu insinuez că sunteți grea. Doar… care este greutatea voastră combinată, a ta și a soțului tău?
Este sub un sfert de tonă? Adică 250 de kg.

2/4
BĂRBATUL: (În coș acum) 250 de kg? Glumiți?

PILOTUL: Nu glumesc în ceea ce privește greutatea, domnule.

BĂRBATUL: Avem mult sub 250. Aproape de 130 sau cam așa ceva.

PILOTUL: Greutatea combinată, domnule.

BĂRBATUL: Da, greutate combinată! Suntem avem jur de 130 sau 150 combinate.

PILOTUL: Vă rog să fiți precis. Fii sincer. Nimic de ascuns.

BĂRBATUL: Da, în jur de 150 în cel mai rău caz. Atât de precis pot fi.

PILOTUL: Ar trebui să fie bine atunci. O să fim bine. (Se urcă) Nu trebuie să aduc cântarul din mașină,
nu? Unii oameni mereu mint în privința greutății. Dar contează foarte mult aici, după cum vă puteți
imagina, merge foarte greu când suntem aproape de restricția de greutate. (Își pune brațele în jurul lor)
Ei bine. Suntem gata?

FEMEIA: Acest balon nu pare sigur.

PILOTUL: O să te simți mai bine odată ce vom fi sus acolo. Primele emoții, nimic mai mult. Ni se întâmplă
tuturor. Să urcăm. (Trage de o sfoară)

FEMEIA: Chestia aia pufăie.

BĂRBATUL: Chiar că pufăie.

PILOT: E un sunet normal. E pe gaz. E un arzător alimentat cu gaz. (trage o sfoară imaginară)

FEMEIA: Pufăie!.

PILOTUL: Sunet normal. Perfect normal. Vom fi deasupra solului într-o clipă.

BĂRBATUL: Ceva nu e în regulă cu chestia aia!

PILOTUL: Nu, nu... Totul e în regulă. E o flacără de gaz pentru a încălzi aerul. Aerul cald se ridică, vezi tu?
Asta e ceea ce face ca balonul să se ridice. Totul e fizică și chimie pură. Asta e! Mergem sus! Am plecat
de la sol! Ne îndreptăm în sus. Sus, sus, sus! Mult. În sus.

FEMEIA: Nu suntem prea sus încă.

PILOTUL: În sus mergem. Sus. Mult, mult în sus. Dacă aveți dificultăți cu respirația din cauza altitudinii,
să-mi spuneți și putem să coborâm un pic.

FEMEIA: Să coborâm? Am urcat 10 centimetri!

PILOTUL: E o măsură de siguranță, doamnă. Trebuie să rămânem sub nori. Ne ridicăm destul de mult
acum. Nu vă pierdeți răsuflarea. Lucrurile de jos par mai mici de aici, nu-i așa? Uitați-vă doar la priveliște
și bucurați-vă, dragi pasageri.

FEMEIA: Am o priveliște mai bună din scaunul SUV-ului meu.

PILOTUL: Nu vă uitați în jos dacă vă face să amețiți. Dar oamenii aceia acolo par aproape ca niște furnici!

BĂRBATUL: Cred că alea sunt chiar furnici! Coșul ăsta e infestat!

3/4
FEMEIA: (Panicată) Doamne Dumnezeule! Urăsc furnicile.

PILOTUL: (Începe să caute) Nicio grijă. Mă ocup de asta imediat. Acușica. Doar să găsesc spray-ul.
Problemele cu furnicile sunt inevitabile. Avem mâncare. Chestii de picnic. Se rezolvă ușor cu un pic de
spray. (Pilotul începe să pulverizeze în mod sălbatic cu pulverizatorul)

FEMEIA: (Fluturând brațele pentru a se proteja de spray) Oh, Doamne!

PILOTUL: (Spray peste tot) Așa e. Își face treaba. Sincer, îmi pare rău să omor vietăți.

BĂRBATUL: (clipind rapid) Mi-a intrat în ochi!

PILOTUL: Spray-ul ăsta e destul de puternic, nu? (Pulverizează în mod sălbatic)

FEMEIA: (Fluturând brațele) Oprește-te. Oprește-te!

PILOTUL: Încă puțin. Cred că le-am omorât pe toate. Da. (se oprește)

BĂRBATUL: Phew! Bun.

PILOTUL: (Pulverizează din nou) Oops, încă puțin, (se oprește) Ar trebui să fie bine acum.

FEMEIA: (Uitându-se afară) Cine dirijează balonul? (Către Pilot) Ești măcar atent pe unde mergem?

PILOTUL: Acum sunt.

FEMEIA: Ce apă e asta?

BĂRBATUL: Suntem deasupra apei?!

FEMEIA: Ce faci?

PILOTUL: Ei bine, am avut o mică distragere de atenție cu furnicile, și trebuie să recunoaștem, dar da,
suntem cu siguranță deasupra mării.

BĂRBATUL: Suntem deasupra mării și nici măcar nu se mai vede țărmul!

PILOTUL: Nicio problemă, priveliștile către mare nu costă în plus. Ne putem întoarce odată ce găsesc
direcția.

FEMEIA: Odată ce găsești direcția!? Cum adică?

PILOTUL: Păi, dacă nu poți vedea pământul, cum știi încotro să te îndrepți?

BĂRBATUL: Glumești.

PILOTUL: Nu, nu. Mă descurc. (scoate telefonul mobil) Am aici este o busolă foarte tare. Dacă pot să
găsesc semnal.

FEMEIA: Du-mă înapoi! Du-mă înapoi! Acum!

PILOTUL: Acum nu e momentul să intrăm în panică. Poți depune o plângere când aterizăm, dacă vrei. Îmi
pare rău să vă spun că, fără semnal, nu ajungem la cramă până la prânz. Ați fost vreodată în Turcia?

4/4