Ideea creării RASSM a pornit de la gândul generos de a ajuta moldovenii din

stânga Nistrului sau din scopuri politice expansioniste ale URSS?

În perioada interbelică, mai ales în urma întocmirii Marii Uniri, pretențiile teritoriale ale rușilor
față de Basarabia încep din ce în ce mai mult să se acutizeze. În viziunea URSS, Basarabia ar fi
urmat să facă parte din componența acesteia sub forma unei republici numite RSSM, însă pentru a
putea îndeplini acest scop era nevoie, inițial, de crearea unor condiții geopolitice favorabile pentru
ruși, luând naștere, astfel, la 12 octombrie 1924, RASSM. Prin intermediul acesteia Uniunea
Sovietică urma să-și deschidă calea spre Basarabia și să-și extindă propaganda ideologiei
comuniste spre România, Occident, dar și Balcani. Caracterul politic al acestui eveniment este unul
evident, el fiind prezent în Hotărârea Biroului Politic al P.C. din Rusia, în declarațiile conducătorilor
republicii, dar și în deciziile luate de către CEC-ul Ucrainei în raport cu RASSM.

Scopul politic al înființării RASSM era înțeles din start. După cum se menționează și în sursa G:
„Republica Moldovenească ar putea juca același rol de factor politico-propagandistic, pe care îl
joacă Republica Belorusă față de Polonia și cea Carelă față de Finlanda.” Prima atestare a acestui
vector politic expansionist în raport cu Basarabia se întâlnește în Hotărârea aprobată de Biroul
politic al P.C. din Rusia din 25 septembrie 1924, unde se specifică că „în actul organizării R.A.S.S.
Moldoveneşti este necesar să se indice că hotarul ei de vest este hotarul de vest al Uniunii
Sovietice", avându-se în vedere pretinsul hotar pe Prut și Dunăre. Rezultă, aşadar, că U.R.S.S. nu
renunțase la pretențiile sale asupra Basarabiei.

Un alt argument crucial ce confirmă interesele politice din spatele formării RASSM sunt
declarațiile însuși conducătorilor republicii respective. Cu ocazia primei şedinţe a Comitetului
Central din 9 noiembrie 1924, preşedintele Starâi declara că "noi niciodată nu vom uita de frații
noştri care gem sub jugul boieresc", sfârşind cu cuvintele: "Trăiască Republica Autonomă Sovietică
Socialistă Moldovenească, leagănul României Socialiste!". Această declarație demonstrează că cei
ce-au participat la creare republicii au urmărit scopuri cu totul străine de ideea libertății naţionale.
Ei au căutat să dobândească o bază mai prielnică pentru agitațiile lor ideologice.

Nu în ultimul rând, factorul politic este prezent și în deciziile luate de către CEC-ul Ucrainei, care
ridică multe semne de întrebare referitor la nivelul de suveranitate a RASSM. Organele de
conducere constituite arătau în felul următor: președintele republicii era de naționalitate rusă, iar în
Sovietul Comisarilor Populari, din 7 membri doar doi erau români, patru fiind ruși și unul bulgar.
Totodată, un alt indiciu al nivelului de suveranitate a RASSM este Stema și Drapelul. Dacă conform
Constituţiei din 1925, art. 48 se specifica că „RASSM are stema și drapelul său de stat”, atunci
conform noii Constituţii din 1938 se specifica că „Stema și Drapelul de stat ale RASSM sunt Stema
și Drapelul de stat ale Ucrainei."

Astfel, scopul creării RASSM este unul vădit politic, formarea acesteia fiind preconizată în
calitate de cap de pod al URSS. Aceste interese politice urmărite de către URSS sunt manifestate
fără jenă prin hotărârile aprobate direct de la centru, declarațiile liderilor-marionetă din teritoriu și
deciziile cu tentă, la fel, politică luate de instituțiile centrale responsabile de înfăptuirea acestui
eveniment.