MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

ACADEMIA DE POLIŢIE „Alexandru Ioan Cuza”

RĂDUŢĂ MIHAI IONUŢ

REZUMAT

COMBATEREA ACTIVITĂŢILOR CRIMINALE CIRCUMSCRISE

GRUPURILOR INFRACŢIONALE ORGANIZATE LA NIVEL NAŢIONAL
ŞI INTERNAŢIONAL

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT:
PROF.UNIV.DR.
ȚUPULAN MARIN CLAUDIU

Teză elaborată în vederea obținerii titlului de DOCTOR

în „Ordine publică și siguranță națională”
- București 2022 -

1
2
 CUPRINS

INTRODUCERE ÎN INVESTIGAREA ŞTIINŢIFICĂ..............................................

STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII..................................................................
REFERINŢE DEMONSTRATIVE EVIDENŢIATE DE ACTIVITATEA DE
CERCETARE PRIN STUDIU SOCIOLOGIC............................................................
CAPITOLUL I
CONCEPTUL DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ, INSTRUMENTE
JURIDICE DE COMBATERE A ACESTEIA ŞI STAREA ACTUALĂ A
FENOMENULUI........................................................................................................
1.1. Abordări conceptuale............................................................................................
1.2. Evoluția grupurilor infracționale organizate în contextul globalizării................
1.3. Sistemul punitiv naţional privind infracțiunile săvârșite de grupuri infracționale
organizate..........................................................................................................
1.4. Consideraţii privind influenţa virusului SARS-CoV-2 în context pandemic în
materia combaterii activităţilor grupurilor infracţionale organizate la nivel
naţional şi internaţional......................................................................................
1.4.1. Scurte precizări privind declararea pandemiei şi măsurile corelative ale
autorităţilor naţionale.........................................................................................
1.4.2. Influenţa virusului SARS-CoV-2 în materia combaterii activităţilor
grupurilor infracţionale organizate....................................................................
1.5. Concluzii parțiale..................................................................................................

CAPITOLUL II
COMBATEREA ACTIVITĂŢILOR CRIMINALE ALE GRUPURILOR
INFRACŢIONALE ORGANIZATE CE ACŢIONEAZĂ PE TERITORIUL
ROMÂNIEI.................................................................................................................
2.1. Declanşarea procesului penal.....................................................................
2.2. Administrarea probelor şi a mijloacelor de probă în funcţie de
particularităţile cauzelor..............................................................................................
2.3. Metode şi tehnici speciale de cercetare.......................................................
2.4. Măsurilor asiguratorii, confiscarea specială și extinsă într-o cauză penală..
2.5. Concluzii parțiale........................................................................................

3
CAPITOLUL III
ABORDAREA INVESTIGATIVĂ ŞI DE CERCETARE A GRUPULUI
INFRACŢIONAL ORGANIZAT CU ACTIVITĂŢI CRIMINALE ÎN MATERIA
INFRACŢIUNILOR CONTRA PATRIMONIULUI PE PLAN NAŢIONAL ŞI
INTERNAŢIONAL.....................................................................................................
3.1. Modalități și faze ale acțiunii de investigare a unei infracțiuni........................
3.1.1. Etapa obținerii de informații...................................................................
3.1.2. Evaluarea informațiilor prin investigarea efectivă a membrilor
grupului infracțional........................................................................................
3.2. Faza de urmărire penală...................................................................................
3.2.1. Formarea dosarului de urmărire penală și elemente conexe ce conduc
la reunirea cauzelor pentru o abordare unitară a activităților criminale ale
grupului infracțional........................................................................................
3.2.2. Evaluarea probelor, a mijloacelor de probă și a procedeelor probatorii
pentru aflarea adevărului și tragerea la răspundere penală a membrilor
grupului infracțional........................................................................................
3.3. Organizarea constatării în flagrant a infracțiunilor ce fac obiectul grupurilor
infracţionale organizate.................................................................................
3.4. Organizarea și realizarea unei acțiuni coordonate de prindere a membrilor
grupului infracțional organizat.......................................................................
3.4.1. Activități preliminare pentru realizarea perchezițiilor domiciliare.....
3.4.2. Efectuarea perchezițiilor domiciliare și forța probantă a acestora......
3.4.3. Luarea măsurilor preventive și a altor măsuri procesuale.................
3.4.4. Finalizarea dosarului de urmărire penală și trimiterea în judecată....
3.5. Concluzii parțiale...........................................................................................

CAPITOLUL IV
ANALIZA DE INTELLIGENCE – ROLUL ŞI IMPORTANŢA ACESTEIA ÎN
CONTEXTUL COMBATERII ACTIVITĂŢILOR GRUPURILOR
INFRACŢIONALE ORGANIZATE ŞI PE FONDUL GLOBALIZĂRII
FENOMENULUI INFRACŢIONAL..........................................................................
4.1. Conceptul de INTELLIGENCE-LED POLICING.................................
4.2. Analiză Operațională..............................................................................
4.2.1. Noțiune, concept, forme................................................................

4
 4.2.2. Ciclu informațional.......................................................................
4.3. Analiza grupului de autori.......................................................................
4.3.1. Analiza grupului de autori-formă a analizei operaționale..............
4.3.2. Rolul analizei grupului de autori în direcționarea activității
informative..............................................................................................
4.4. Analiză tactică.........................................................................................
4.4.1 Noțiune, concept, forme.................................................................
4.4.2. Analiză hot-spot, tehnică analitică pentru identificarea zonelor
criminogene.............................................................................................
4.5. Open-source INTELLIGENCE..............................................................
4.5.1. Colectarea informațiilor relevante din sursele disponibile în
spațiul public(surse deschise) și transformarea acestora în mijloace de
probă în procesul de combatere a activităților criminale ale grupurilor
infracționale organizate...........................................................................
4.5.2. Utilizarea motoarelor de căutare și a diverselor platforme de
socializare................................................................................................
4.6. Concluzii parțiale....................................................................................

CAPITOLUL V
COOPERAREA JUDICIARĂ INTERNAŢIONALĂ ÎN MATERIE PENALĂ.
ASPECTE TEORETICE ŞI PRACTICE SUBSUMATE DESTRUCTURĂRII
GRUPURILOR INFRACŢIONALE ORGANIZATE................................................
5.1. Cadrul legal şi instituţiile din România ca titulare ale cooperării
judiciare internaţionale în materie penală. Cooperarea internaţională a forţelor de
poliţie din România......................................................................................................
5.2. Principalele organisme internaţionale cu rol semnificativ în combaterea
criminalităţii şi în cooperarea judiciară internaţională în materie penală......................
5.3. Ordinul European de Anchetă..................................................................
5.4. Echipele Comune de Anchetă – J.I.T.......................................................
5.5. Mandatul European de Arestare...............................................................
5.6. Concluzii parțiale.....................................................................................
ORIGINALITATEA, CONTRIBUŢIILE INOVATIVE ALE TEZEI ŞI
MODALITĂŢILE DE VALIDARE ALE CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE....................
CONCLUZII, RECOMANDĂRI ŞI PROPUNERI.....................................................

5
RECOMANDĂRI ŞI PROPUNERI PRIVITOARE LA PERFECŢIONAREA
SISTEMULUI INSTITUŢIONAL ŞI PROCEDURAL..............................................

PROPUNERI DE LEGE FERENDA...........................................................................

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ..................................................................................

6
 Combaterea activităţilor criminale circumscrise grupurilor infracţionale
organizate la nivel naţional şi internaţional, tema aleasă pentru prezentul demers
ştiinţific, reprezintă un fenomen actual, aflat în principal în vizorul practicienilor
sistemului judiciar din România.
Ca fenomen, flagelul criminalităţii organizate se află în aceeaşi măsură, din
punct de vedere sociologic, și în atenţia unor cercetători teoreticieni români sau
străini. Prezentul studiu are la bază aspecte privind problematica grupurilor
infracţionale organizate, parcurgând filtrul dreptului penal şi procesual-penal, într-o
abordare integrată din perspectiva organelor judiciare române, fie că sunt organe de
urmărire penală, fie că sunt reprezentanţi ai puterii judecătoreşti. Cu toate acestea,
prezentul demers ştiinţific nu implică doar reflectarea asupra cunoștințelor din
legislația penală şi procesual penală, ci și asupra cunoștințelor din domeniul
managementului forţelor de aplicare a legii, al criminalisticii, al psihologiei
judiciare, al analizei informaţiilor ca parte a intelligence-ului şi chiar al
criminologiei aplicate.
De asemenea, prezenta cercetare ştiinţifică este grevată de o analiză temeinică
a legislației în domeniu și a literaturii de specialitate, fiind studiate cu această ocazie
numeroase lucrări de specialitate, legislaţie primară şi secundară în vigoare la nivel
național, precum și documente și directive adoptate la nivelul U.E. Studiul riguros
al domeniului s-a realizat prin evaluarea lucrărilor unor autori de renume în
domeniu, atât români, cât și străini, care au manifestat un interes sporit în materia
suspusă cercetării, prin tratate, cursuri, monografii, studii, articole, teze de doctorat
ori cărți.
În ceea ce priveşte metodologia, în materializarea întregii cercetări, am
urmărit îmbinarea aspectelor teoretice cu cele practice, astfel încât rezultatul final să
asigure un tablou clar, o înşiruire logică și o alură de continuitate cu privire la cele
dezbătute. Ca metode de cercetare, în faza inițială, am recurs la analizarea legislației
procesual-penale care guvernează segmentul investigării activităţilor criminale
circumscrise grupurilor infracţionale organizate la nivel naţional şi internaţional în
procesul penal, aceasta constituind izvorul principal și punctul de incipit pentru
7
realizarea prezentei cercetări. De asemenea, şi tratatele, monografiile, studiile sau
articolele științifice au avut un rol determinant la elaborarea acestei lucrări,
conferind acesteia un fundament solid din punct de vedere teoretic.
Întregul proces de investigare şi monitorizare a criminalității organizate
reprezintă atributul organelor judiciare şi al celor specializate care au fost însărcinate
în acest scop de către autoritatea de stat și implică derularea activităților specifice în
cauzele penale de amploare.
Astfel, în vederea combaterii activităţilor criminale ale grupurilor
infracţionale organizate, activitatea judiciară de cercetare este circumscrisă în
special legii procesual-penale și presupune, pe lângă administrarea unui probatoriu
solid în scopul aflării adevărului, şi culegerea și valorificarea de informații privind
grupurile infracţionale. În peisajul organelor judiciare din România, efectuarea
activităţilor de urmărire penală într-o cauză penală cade în sarcina organelor de
urmărire penală din care fac parte procurorii, organele de cercetare penală ale poliției
judiciare și organele de cercetare penală speciale.
Luând în considerare infracţiunea de constituire a unui grup infracţional
organizat ca deviză a prezentului studiu, din punct de vedere al competenţei
funcţionale şi materiale, organele de urmărire penală competente în investigarea
grupurilor infracţionale organizate care acţionează pe teritoriul României sunt
procurorii din cadrul Parchetelor de pe lângă Tribunale, procurorii din cadrul
Parchetelor de pe lângă Curţile de Apel, procurorii din cadrul Parchetelor de pe lângă
Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, procurorii din cadrul Direcţiei de Investigare a
Criminalităţii Organizate şi Terorism ca structură specializată în cadrul P.Î.C.C.J.
Pe această linie de argumentaţie, luând în considerare că organele de cercetare
penală au o competenţă materială generală, acestea pot efectua orice acte de
cercetare penală raportat la infracţiunea de constituire a unui grup infracţional
organizat prevăzută la art. 367 din Codul penal, infracţiune care, de altfel, este în
supraveghere dacă nu este comisă în concurs cu alte infracţiuni ce ar atrage
competenţa altei unităţi de parchet superioare Parchetului de pe lângă Tribunal. În
situaţia în care infracţiunile ar fi date în competenţa unei structuri specializate, spre
8
exemplu D.I.I.C.O.T., urmărirea ar fi proprie procurorului, iar organele de cercetare
penală ale poliţiei judiciare ar efectua activităţi în baza delegării procurorului.
În plan secund, organele de cercetare penală ale poliției judiciare sunt
constituite din ofițeri și agenți de poliție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,
aceştia desfășurându-şi activitatea conform competenței materiale stabilite prin
legea procesual-penală, sub coordonarea și supravegherea procurorilor care
activează la nivelul parchetelor de pe lângă instanțele judecătorești. Acești ofiţeri şi
agenţi cu aviz de poliţie judiciară desfăşoară activităţi potrivit specializării
structurilor în care activează (investigaţii criminale, combaterea criminalităţii
organizate, investigarea criminalităţii economice etc.), în dosare penale în care
urmărirea penală este proprie procurorului sau în supravegherea acestuia.
În vederea identificării modalităților concrete de combatere a activităţilor
grupurilor infracţionale organizate, prezenta lucrare își propune cercetarea
minuţioasă a elementelor de conținut legislativ în domeniul de nişă, analiza şi
expunerea metodelor folosite de către practicienii domeniului, precum și cercetarea
și studierea surselor bibliografice în materie.
Prezentul studiu se doreşte a fi o cercetare integrată şi interdisciplinară, având
ca obiective specifice:
- abordarea conceptuală a criminalităţii organizate prin expunerea definițiilor
atât din punct de vedere legislativ, cât și dintr-o perspectivă criminologică,
sociologică sau a noțiunilor date de organele judiciare ori de alți specialiști în
domeniu şi aprecierea stadiului actual al fenomenului prin prisma influenţei
virusului SARS-CoV-2 în context pandemic;
- conturarea imaginii combaterii activităţilor criminale ale grupurilor
infracţionale organizate ce acţionează pe teritoriul României şi expunerea prin
intermediul elementelor de practică judiciară a anumitor posibilităţi probatorii în
funcţie de particularităţile cauzelor;
- abordarea investigativă şi de cercetare a grupului infracţional organizat cu
activităţi criminale cu specific în materia infracţiunilor contra patrimoniului pe plan

9
intern şi internaţional printr-o îmbinare armonioasă a multiplelor elemente de
practică judiciară în domeniu;
- analiza şi reliefarea rolului şi importanţei conceptului generic de Intelligence
în combaterea activităţilor criminale ale grupurilor infracţionale organizate şi în
realizarea probatoriului infracţionalităţii „fără frontiere”;
- evidenţierea elementelor de cooperare judiciară internaţională în materie
penală prin abordarea aspectelor teoretice şi practice subsumate destructurării
grupurilor infracţionale organizate şi nuanţarea importanţei interacţiunilor dintre
state în lupta contra flagelului infracţional cu element de extraneitate;
- identificarea bunelor practici în materie de combatere a activităţilor criminale
circumscrise grupurilor infracţionale organizate la nivel statal şi internaţional prin
intermediul elementelor de practică judiciară ce vor fi prezentate în cuprinsul tezei.
Prin cercetarea întreprinsă va fi realizată o radiografie a activităţilor organelor
judiciare în materie de contracarare a activităţilor criminale ale grupurilor
infracţionale organizate atât din perspectiva fazei de urmărire penală, cât şi din
perspectiva fazei de judecată.
De asemenea, apreciez că lucrarea de faţă răspunde nevoii de cunoaştere a
domeniului prin evidenţierea unor situaţii practice concrete şi prin modalitatea de
abordare a unor investigaţii penale în materie de combatere a activităţilor criminale
circumscrise grupurilor infracţionale organizate la nivel naţional şi internaţional.
Pe de altă parte, această lucrare poate reprezenta un punct de început în
vederea unei alte abordări a domeniului în viitor.
Pentru tratarea problematicii și atingerea obiectivelor propuse la începutul
demersului științific, a fost întreprins un studiu sociologic, pe parcursul căruia au
fost puse în discuţie mai multe chestiuni care, în practica judiciară, ridică mari semne
de întrebare sau provoacă dezbateri, fiind folosită ca metodă de lucru, completarea
unor chestionare. Opiniile exprimate de către practicienii chestionați, au fost
dezbătute pe parcursul tezei de doctorat, iar în cuprinsul fiecărui capitol şi
subcapitol, au fost prezentate datele statistice obținute, sub forma unor reprezentări
grafice şi interpretările aferente.
10
 Prin formularea itemilor din cuprinsul chestionarului s-au ridicat mai multe
probleme de practică judiciară, supunându-se aprecierii chestiuni esenţiale, de cele
mai multe ori concludente în anumite cauze penale. Stimulii sub forma întrebărilor
din chestionar, au generat răspunsuri înregistrate ce au fost evaluate prin raportare
la categoria profesională din care face parte subiectul şi structura chestionarului.
Pentru metodele de cercetare științifică s-a optat atât pentru consultarea
lucrării de referință a profesorului Chelcea Septimiu, Metodologia elaborării unei
lucrări științifice1, cât și a lucrărilor Cercetarea științifică în educație și învățământ.
Întrebări cu și fără răspunsuri imediate2, a doamnei profesor Enăchescu Eugenia şi
Tratat de teoria cercetării ştiinţifice3, a domnului profesor Enăchescu Constantin.
Experiența practică desăvârşită pe parcursul celor paisprezece ani în care am
activat ca ofițer de poliție judiciară şi, în ultima perioadă în calitate de coordonator
al dosarelor penale de amploare, mi-a demonstrat că, numai atunci când un practician
ajunge să ia la cunoştinţă, să perceapă și să își însușească literatura de specialitate,
în acel moment, poate accede într-o poziție care să îi permită înțelegerea în amănunt
a unei problematici. Prin aprofundarea și dezbaterea legislației în domeniu, prin
punerea în discuţie a opiniilor exprimate de către doctrinari consacrați sau prin
emiterea unor puncte de vedere de către practicienii sistemului judiciar, am încercat
să nuanţez cele mai pertinente practici în vederea realizării unor posibilităţi concrete
de contracarare a activităţilor criminale ale grupurilor infracţionale organizate.
În vederea atingerii obiectivelor propuse, a fost organizat demersul științific
în mai multe cicluri, acestea fiind reprezentate de cele cinci capitole teoretice, în care
a fost inclusă prezentarea studiului sociologic, cercetarea fiind finalizată cu partea
de concluzii și propuneri.
Primul capitol al lucrării, Conceptul de criminalitate organizată, instrumente
juridice de combatere a acesteia şi starea actuală a fenomenului, prin subcapitolele
1.1, 1.2 şi 1.3, este dedicat unei incursiuni conceptuale în materie de criminalitate

1
Septimiu CHELCEA, Metodologia elaborării unei lucrări științifice, Editura Comunicare.ro, București, 2003.
2
Eugenia ENĂCHESCU, Cercetarea științifică în educație și învățământ. Întrebări cu și fără răspunsuri imediate,
Editura Universitară, București, 2012.
3
Constantin ENĂCHESCU, Tratat de teoria cercetării ştiinţifice, Editura Polirom, Iaşi, 2005.
11
organizată, integrând totodată şi partea de evoluţie a grupurilor infracţionale
organizate în contextul globalizării şi sistemul punitiv naţional privind infracţiunile
circumscrise acestor grupuri criminale. În privinţa celor trei subcapitole, luând în
considerare existenţa unei diversităţi de lucrări în literatura de specialitate, în cadrul
cărora a fost tratat conceptul de crimă organizată, nu s-a intenţionat redarea unei
definiții a crimei organizate, ci s-a încercat, în urma cercetării domeniului, realizarea
unui corolar al noțiunii de criminalitate organizată la nivel global, în scopul de a
plasa și a analiza flagelul prin prisma evoluției fenomenului infracțional de pe
teritoriul României.
În continuare, subcapitolul 1.4 a fost axat pe o problematică de foarte mare
actualitate şi anume, influenţa virusului sars-cov-2 în context pandemic în materia
combaterii activităţilor grupurilor infracţionale organizate la nivel naţional şi
internaţional, în care au fost incluse şi elemente concrete de practică judiciară,
tratându-se astfel multilateral influența virusului care a generat declararea
pandemiei.
Astfel, în cadrul primului capitol, s-a avut în vedere analiza unei palete largi
de lucrări din literatura de specialitate în care a fost tratat conceptul de crimă
organizată, iar în urma cercetării domeniului, am constatat că foarte mulți autori au
abordat subiectul în sine și au făcut-o în mod temeinic, astfel că am considerat
oportun să înglobez succint esența celor mai importante susțineri. De altfel, consider
că ar fi fost total nepotrivit din partea mea să nu abordez fenomenul din punct de
vedere conceptual și istoric.
Astfel, din perspectivă teoretică, acest prim capitol și-a propus o serie de
obiective certe, după cum urmează:
- efectuarea unei diagnoze conceptuale în materie de combatere a activităţilor
grupurilor infracţionale organizate, incluzând totodată şi partea de evoluţie a
acestora în contextul globalizării;
- analizarea sistemului punitiv naţional privind infracţiunile circumscrise
acestor grupuri criminale;

12
 - reflectarea asupra influenţei virusului sars-cov-2 în context pandemic în
materia combaterii activităţilor grupurilor infracţionale organizate la nivel naţional
şi internaţional;
- studiul evoluţiei grupurilor infracţionale, a măsurilor de prevenire și
combatere a crimei organizate pe teritoriul României, atât la nivel legislativ, cât și
la nivelul structurilor judiciare, având în vedere și influența reglementărilor
internaționale asupra legislației naționale.
Primul capitol a fost sintetizat într-o abordare teoretică în prima parte și
practică în cea de-a doua parte, iar concluziile și recomandările expuse sunt ca
urmare a studiului aprofundat cu referire la acest subiect. Astfel, îndeplinirea
obiectivelor teoretice are la origini studierea legislației naționale, a celei de la nivel
european și a literaturii de specialitate. Totodată, acolo unde s-a impus, a fost folosită
practica judiciară pentru generarea unor soluții concrete de punere în aplicare a
mecanismelor practice privind abordarea investigativă şi de cercetare a grupurilor
infracţionale organizate la nivel statal şi la nivel european.
Pentru aprofundarea legislației în vigoare cu privire la problematica
fenomenului criminalităţii organizate, a fost avut în vedere Codul penal raportat la
infracţiunile circumscrise grupurilor infracţionale, cu preponderenţă, din perspectiva
autorilor Georgiana Bodoroncea, Valerian Cioclei, Irina Kuglay, Lavinia Valeria
Lefterache, Teodor Manea, Iuliana Nedelcu, Francisca Maria Vasile, George
Antoniu, Tudorel Toader, Versavia Brutaru, Mirela Gorunescu, Nicolae Grofu, Ion
Ifrim, Viorel Paşca, Vasile Păvăleanu şi Constantin Sima.
Lucrări de specialitate cărora le-a fost acordată o atenţie cuvenită şi care au
oferit instrumente valoroase sunt „Despre serviciile de intelligence – Gânduri,
perspectivă, opinii – Pledoarie pentru încredere” a autorului Florian Coldea,
„Criminologie - Curs de bază” a autoarei Mioara-Ketty Guiu, „Criminalitatea
organizată în domeniul afacerilor” a autorilor Costică Voicu, Adriana Camelia
Voicu şi Ioan Geamănu.
În materia analizei specifice a infracţiunii de constituire a unui grup
infracţional organizat, odată cu abordarea aspectelor esenţiale, au fost avute în
13
vedere două decizii de referinţă, respectiv, Decizia Curţii Constituţionale nr. 35 din
19 ianuarie 2021 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.
367 din Codul penal, publicată în Monitorul Oficial nr. 308 din 26 martie 2021 şi
Decizia penală nr. 416/A/2016 a Înaltei Curte de Justiţie şi Casaţie, Secţia Penală.
Pentru aprofundarea anumitor particularități privind conceptul în sine de
criminalitate organizată, au fost uzitate ca surse de documentare, mai multe articole
după cum urmează: „Criminalitate organizată. Abordări doctrinare și instrumente
juridice internaționale” al autoarei Alina Lefter, „Strategii de combatere a crimei
organizate” al autoarei Iolanda Livia Fășie, „Facing Organized Crime ‐ between the
Need for Security and the Protection of the Human Rights” al autorului Cătălin Berar,
„Criminalitatea organizată în legislațiile penale europene” al autorului Florin
Daniel Cășuneanu, „Criminalitatea organizată în contextul globalizării și
globalității” al autorului Ovidiu Predescu, „Evolution of the Legislation on
Preventing and Combating Organised Crime” al autoarei Dr. Ioana-Celina Paşca,
„Panama Papers – Cutremur Planetar” al autorului Robert Morar.
Cel de-al doilea capitol al lucrării, intitulat Combaterea activităţilor criminale
ale grupurilor infracţionale organizate ce acţionează pe teritoriul României, după
cum sugerează şi titlul, este dedicat conturării imaginii combaterii criminalităţii
specifice pe teritoriul României.
În demersul ştiinţific întreprins, debutul a constat în expunerea modului
practic de declanşare a procesului penal, incluzând modalitatea de sesizare a
organelor judiciare, competenţa funcţională, materială şi teritorială a organelor
judiciare, după care s-au evidenţiat metodele şi tehnicile speciale de cercetare, în
general.
Pe lângă acestea, pentru o parcurgere logică au fost dezbătute anumite
mijloace de probă şi procedee probatorii în funcţie de particularităţile cauzelor şi au
fost analizate măsurile asigurătorii premergătoare confiscării în contextul
investigării unui grup infracţional organizat.
Au fost de asemenea evaluate şi sistematizate prevederile legale, pentru a se
reuşi identificarea unor modalități investigative practice, în vederea activării
14
acestora în funcţie de particularităţile fiecărui grup infracţional în parte. Pentru acest
motiv, au fost analizate unele posibilităţi efective de administrare a probatoriului, ca
instrumente aflate la îndemâna organelor de cercetare ale poliției judiciare și a
procurorilor, implicit prin prisma constatării infracțiunii flagrante.
În aceeași măsură, a fost capacitată atenția asupra competenţei funcţionale şi
materiale raportat la infracţiunea de Constituire a unui grup infracţional organizat,
cu un accent deosebit la organele de urmărire penală competente să investigheze
activităţile criminale ale grupurilor infracţionale organizate care acţionează pe
teritoriul României.
În cadrul acestui al doilea capitol, la nivelul fiecărui subcapitol se procedează
la descrierea sumară a instituţiilor procesual-penale incidente în materia combaterii
activităţilor grupurilor infracţionale organizate şi în paralel, sunt prezentate
rezultatele cercetării efectuate, respectiv, ilustrarea grafică a răspunsurilor
contabilizate ca urmare a aplicării chestionarului şi interpretarea aferentă.
Pe parcursul subcapitolului 2.1, se procedează la enumerarea modurilor de
sesizare şi expunerea modalităţii faptice de declanşare a procesului penal în cazul
investigării unor grupuri infracţionale organizate.
Au fost evidențiate particularitățile de competenţă materială şi funcţională a
organelor de urmărire penală ce au atributul investigării grupurilor infracţionale în
accepţiunea art. 367 din Codul penal, astfel cum precizam şi anterior, ocazie cu care
se clarifică sfera de competenţe atât a procurorului, cât şi a organelor de cercetare
ale poliţiei judiciare.
Pe parcursul subcapitolului 2.2, au fost analizate și abordate probele,
mijloacele de probă şi procedeele probatorii prin paralelism cu situaţii faptice ale
unor diferite infracţiuni care ar putea intra în sfera activităţilor grupurilor
infracţionale organizate, pentru a se evidenţia modalitatea probatorie optimă în
funcţie de fiecare speţă în parte.
Se pun în dezbatere totodată, aspectele semnificative ale procedeului
probatoriu al percheziţiei informatice şi valenţele acesteia în contextul actualei

15
evoluţii tehnologice, cu toate implicaţiile ce survin în administrarea probatoriului
infracţiunilor comise de un grup infracţional organizat.
Având la bază cazuistica întâmpinată în cadrul activităţilor de urmărire penală
desfăşurate în calitatea mea anterioară de organ de cercetare al poliţiei judiciare, a
fost evidenţiată situaţia celor două baze de date cu impresiuni digitale, de la nivelul
Institutului Naţional de Criminalistică din cadrul I.G.P.R. şi de la nivelul Direcţiei
Generale de Paşapoarte, ambele structuri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
În contextul dat, a fost formulată o propunere de interconectare a acestora prin
intermediul structurilor de comunicaţii şi informatică de la nivelul ministerului de
resort, în vederea îmbunătăţirii sistemului instituţional, pentru o mai performantă
abordare a fenomenului infracţional în ansamblu.
În cadrul subcapitolului 2.3, s-a pus în discuţie localizarea metodelor şi
tehnicilor speciale de cercetare în peisajul procedural-penal şi posibilităţile
investigative în situaţia accesării fiecărei metode de către organele judiciare.
La nivelul aceluiaşi subcapitol, s-a supus atenţiei un aspect important în
economia metodelor şi tehnicilor speciale de cercetare, respectiv, vocaţia
procurorului de a autoriza cu titlu provizoriu pătrunderea în spații private pentru a
activa sau dezactiva mijloace tehnice.
Au fost evidențiate de asemenea, particularitățile problematicii privind
vocaţia organului de cercetare penală de a solicita judecătorului de drepturi și
libertăți datele de trafic și localizare prelucrate de către furnizorii de reţele publice
de comunicaţii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaţii electronice
destinate publicului şi dacă o solicitare din partea acestui organ de cercetare penală
ar produce vreo vătămare drepturilor părţilor ori ale subiecţilor procesuali principali.
Pe această linie, a fost formulată o recomandare organelor de cercetare penală
ale poliţiei judiciare din sistemul naţional pentru a adresa direct, nemijlocit,
solicitarea despre care s-a făcut vorbire anterior, judecătorului de drepturi şi libertăţi.
Se mai pune în discuţie totodată, în materia aceluiaşi procedeu probatoriu al
metodei speciale de supraveghere și cercetare constând în obținerea datelor de trafic
și de localizare, interpretarea textului legal în sensul existenţei sau nu a unei
16
interdicţii de a autoriza pentru viitor acest procedeu. Şi în acest context, a fost
formulată o recomandare organelor de cercetare penală ale poliţiei judiciare din
sistemul naţional, în vederea conştientizării posibilităţii de adresare judecătorului de
drepturi şi libertăţi, a solicitării pentru viitor a datelor de trafic şi de localizare
prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori
furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, în conformitate
cu prevederile art. 152 din Cod proc. Pen.
O altă problematică, expusă dezbaterii în subcapitolul 2.3, este în legătură cu
deficienţele întâlnite în practica judiciară în contextul prevederilor art. 139 din Codul
de procedură penală şi aplicabilitatea acestora în materia infracţiunii de evadare,
prevăzută la art. 285 alin. (1) din Codul penal. În acest sens, a fost formulată o
propunere de modificare legislativă în vederea completării alin. (2) al art. 139 din
Codul de procedură penală, prin inserarea şi a infracţiunii de evadare în enumerarea
respectivă de infracţiuni, pentru care se pot autoriza măsuri de supraveghere tehnică.
Pe parcursul subcapitolului 2.4, a fost pus în dezbatere şi faptul că nu se poate
analiza problematica grupurilor infracţionale organizate doar din punct de vedere
juridic prin evidenţierea elementelor conţinutului constitutiv al infracţiunilor comise
de membrii acestora fără a lua în calcul şi posibilităţile concrete de restabilire a
situaţiei anterioare prin măsuri asigurătorii ferme şi prin măsuri de confiscare
specială şi confiscare extinsă, corelative. Tratând această problematică, a fost pus un
accent deosebit pe latura investigativ-poliţienească, premergătoare luării măsurilor
asigurătorii.
În ansamblu, pe parcursul celui de-al doilea capitol, în diferite rânduri au fost
exploatate aspecte de administrare a probatoriului prin raportare la cauze penale cu
specific şi la diferite moduri de operare folosite de membrii grupurilor infracţionale
organizate.
Pe acest fond, dintr-o perspectivă teoretică și practică, acest capitol și-a propus
mai multe obiective clare, după cum urmează:

17
 - punerea în discuție și conturarea imaginii combaterii activităţilor criminale
ale grupurilor infracţionale organizate ce acţionează pe teritoriul României prin
abordarea modalităţilor teoretico-practice de declanşare a procesului penal;
- expunerea modurilor de sesizare a organelor judiciare odată cu reliefarea
aspectelor de competenţa funcţională, materială şi teritorială a acestora;
- analizarea prin prisma normelor procesual-penale a aspectelor generale în
materie de metode şi tehnici speciale de cercetare şi investigare;
- abordarea anumitor mijloace de probă şi procedee probatorii specifice
optime, în funcţie de particularităţile cauzelor prin paralelism cu situaţii faptice ale
unor diferite infracţiuni care ar putea fi comise de grupurile infracţionale organizate;
- analizarea prin filtru practic şi punerea în discuție a beneficiilor pe care le
comportă luarea măsurilor asigurătorii premergătoare confiscării în contextul
anchetării unui grup infracţional organizat;
- pe latura expunerii unor situaţii din practica judiciară, punerea în discuție și
analizarea oportunităţii emiterii unor recomandări în vederea îmbunătăţirii
sistemului instituţional, pentru o mai performantă abordare a fenomenului
infracţional în ansamblu;
- pe latura expunerii unor situaţii din practica judiciară, punerea în discuție și
analizarea oportunităţii emiterii unei propuneri de modificare legislativă.
În al doilea capitol a fost tratată preponderent teoretic combaterea activităţilor
criminale ale grupurilor infracţionale organizate ce acţionează pe teritoriul
României, însă, în acelaşi timp, şi practica judiciară a avut un rol strategic tocmai
prin invocarea mecanismelor normative pe latura cărora s-au discutat aspectele de
modificări legislative sau de perfecţionare a sistemului instituţional. În acest context,
concluziile și recomandările înaintate au fost ca urmare a studiului aprofundat
privitor la subiectele puse în discuţie. Aşadar, îndeplinirea obiectivelor concrete a
avut la bază aprofundarea atât a legislației în vigoare, cât și a literaturii de
specialitate. În acelaşi timp, acolo unde s-a impus, s-a procedat la consultarea unor
specialiști din practica judiciară, pentru a se obține punctul de vedere al acestora
asupra chestiunilor puse în discuție.
18
 Luând în considerare domeniul dreptului procesual penal şi volatilitatea
normelor care îl guvernează, au fost utilizate pentru acest capitol, lucrări de
specialitate foarte recente şi au fost avute de asemenea în vedere majoritatea
deciziilor instanţei de control constituţional şi ale instanţei supreme, cu rol de
dezlegare a chestiunilor de drept.
Lucrările de specialitate aprofundate și în care aspectele de interes ce
formează al doilea capitol sunt tratate din punct de vedere teoretic, aparțin autorilor:
- Victor VĂDUVA, „Sesizarea organelor de urmărire penală” în Nicolae
Volonciu (coord.), Codul de procedură penală comentat, Ediția a 3-a, Editura
Hamangiu 2017;
- Mihail UDROIU, Procedură Penală Partea Generală „Sinteze și grile”,
Ediția 5, Editura C.H. Beck, București, 2018;
- Mihail UDROIU, Procedură penală. Partea specială. Ediția 5, Editura C.H.
Beck, București, 2018;
- Ion NEAGU și Mircea DAMASCHIN, Tratat de procedură penală, Partea
generală, Ediția a III-a, Universul Juridic, București, 2020;
- Cristinel GHIGHECI, „Probele, mijloacele de probă și procedeele
probatorii” în Nicolae VOLONCIU (coord.), Codul de procedură penală comentat,
Ediția a 3-a, Editura Hamangiu 2017;
- Teodor-Viorel GHEORGHE, „Identificarea persoanelor și a obiectelor” în
Nicolae VOLONCIU (coord.), Codul de procedură penală comentat, Ediția a 3-a,
Editura Hamangiu 2017;
- Cătălin Mihai CHIRIȚĂ/Andreea Simona UZLĂU, „Măsurile asigurătorii,
restituirea lucrurilor și restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii” în
Nicolae Volonciu (coord.), Codul de procedură penală comentat, Ediția a 3-a,
Editura Hamangiu 2017;
- Mihai SUIAN, Metode speciale de supraveghere sau cercetare, Editura
Solomon, 2021;
- Valentin TRIF, Metode de supraveghere tehnică în cadrul procesului penal,
Editura C.H. Beck, București, 2019;
19
 - Cătălin Mihai CHIRIȚĂ /Andreea Simona UZLĂU „Metode speciale de
supraveghere sau cercetare” în Nicolae VOLONCIU (coord.), Codul de procedură
penală comentat, Ediția a 3-a, Editura Hamangiu 2017;
- George ANTONIU, Tudorel TOADER (coord.) ș.a., Explicațiile Noului Cod
Penal, Vol. 5, Articolele 367-446, Editura Universul Juridic, București, 2016;
- Mihail UDROIU, Drept penal, Partea generală, Ediția 5, Editura C.H. Beck,
București, 2018;
- Francisca-Maria VASILE, Codul Penal, Comentariu pe articole, Editura
C.H. Beck, 2014;
- Anda CRIȘU-CIOCÎNTĂ, Confiscarea extinsă Teorie și practică judiciară,
Editura Hamangiu, București, 2019;
- Tudor CHIUARIU, Controlul averilor, incompatibilităților și conflictelor
de interese, Editura Hamangiu, București, 2016;
- Cezar CIOACĂ, Cercetarea și interpretarea criminalistică a urmelor
biologice de natură umană, Editura Universul Juridic, București, 2019;
- Florin BUȘTIUC, Pregătire și protecție contrainformativă – elicitare.ro,
Editura Top Form, București 2021;
- Neculai Spirea ZAMFIRESCU, Procedura Investigaţiei Criminale – Curs
elementar de poliţie criminală, Ediţie de lucru, Editura Ancaprint, Buzău, 2016;
- Alexandru Ciprian BOGDAN şi Vasile BOGDAN, Implicarea Dreptului
Internaţional şi a Dimensiunii Operaţionale în Combaterea Terorismului, Editura
Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2017;
- Laura Elena MAIEREAN, Drept Unional, Editura Sitech, Craiova, 2019.
În privinţa lămuririi unor aspecte de interes din cel de-al doilea capitol, pentru
un plus de instrumente importante în aprofundarea problematicii supuse în discuție,
a devenit necesară consultarea unor legi şi proceduri, astfel:
- Constituţia României;
- Legea 248/2007 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în
străinătate, cu modificările si completările ulterioare şi Hotărârea Guvernului nr.
94/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a legii;
20
 - Hotărârea Guvernului nr. 1319/2008 privind organizarea si funcționarea
Centrului Naţional Unic de Personalizare a Pașapoartelor Electronice;
- Legea nr. 76 din 8 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 289 din
14 aprilie 2008 privind Sistemul Național de Date Genetice Judiciare;
- Metodologia din 15 noiembrie 2019, privind utilizarea sistemului național
de management al tranzacțiilor Eurodac, emisă de Ministerul Afacerilor Interne,
publicată în Monitorul Oficial nr. 931 din 19 noiembrie 2019.
În același timp, au fost avute în vedere şi s-a acordat atenție unor lucrări şi
articole ştiinţifice care tratează problematica abordată în capitolul al doilea, cum ar
fi „Ghid practic – contestarea perchezițiilor la domiciliu și în cabinetele de
avocatură, Comisia pentru Drepturile şi Libertăţile Omului, ediţia 1”, Ghid privind
art. 8 din Convenția europeană a drepturilor omului, Dreptul la respectarea vieții
private și de familie, a domiciliului și a corespondenței (actualizat la 31 decembrie
2018), şi „Panama Papers – Cutremur Planetar”, a autorului Robert MORAR, în
Revista de Investigare a Criminalității, Vol. IX No. 1/2016.
În al treilea capitol al lucrării, intitulat Abordarea investigativă şi de cercetare
a grupului infracţional organizat cu activităţi criminale în materia infracţiunilor
contra patrimoniului pe plan naţional şi internaţional, au fost puse în discuţie
modalităţi de investigare efectivă a unui grup infracţional organizat prin efectuarea
tuturor cercetărilor și activităților necesare prin prisma cărora să se stabilească
componența exactă a acestuia, identificarea rolului bine determinat al fiecărui
membru, a modului de operare folosit și a legăturilor acestora cu faptele comise.
Spre deosebire de capitolul II, în care s-a tratat în general combaterea
activităţilor criminale ale grupurilor infracţionale organizate ce acţionează pe
teritoriul României, în al treilea capitol se evidenţiază, cu specific, grupurile
infracţionale organizate cu activităţi criminale în materia infracţiunilor contra
patrimoniului atât la nivel statal, cât şi internaţional, într-o abordare investigativă şi
de cercetare. În mod efectiv, punctul de apogeu al perspectivei juridice şi practice
asupra subiectului cercetat a fost atins în cuprinsul acestui capitol, în care am dorit
să supun atenției o serie de abordări de noutate ale combaterii activităţilor criminale
21
ale grupurilor infracţionale organizate în materia infracţiunilor contra patrimoniului
pe plan naţional şi european.
Pe parcursul acestui capitol se expune o multitudine de elemente de practică
judiciară inserate organizat, în concordanţă cu problematicile abordate, aspect ce
contribuie la valenţa de originalitate a tezei. De asemenea, pentru o imagine de
ansamblu, în paralel, se prezintă rezultatele cercetării efectuate, prin ilustrarea
grafică a răspunsurilor şi valorilor obţinute la chestionarul aplicat.
Pe parcursul subcapitolului 3.1.1, au fost expuse şi abordate anumite surse
generatoare de informaţii pertinente şi utile în cadrul unor anchete penale, separate
informal în surse care provin din baze de date ale instituţiilor publice şi surse care
provin din baze de date ale mediului privat. În referire la a doua categorie, cea a
mediului privat, a fost evidenţiat exemplificativ potenţialul informativ al unui mare
comerciant – operator de date cu caracter personal, care ajunge în poziţia să deţină
o bază impresionantă de date în privinţa clienţilor. Totodată, prin această
evidenţiere, organele de aplicare a legii pot avea în vedere că o persoană investigată
poate fi verificată şi în bazele de date ale marilor comercianţi, cu activitate de
vânzare fizică sau în mediul on-line, ori, pe aceleaşi considerente, în bazele de date
ale firmelor de curierat care activează pe teritoriul României.
A fost de asemenea pus în discuţie beneficiul investigativ al utilizării unui
mijloc de localizare sau de urmărire prin mijloace tehnice a autoturismelor utilizate
de membrii grupului infracțional pe fondul faptului că autorii de infracțiuni sunt din
ce în ce mai bine pregătiți și actualizaţi privitor la metodele utilizate de organele de
anchetă.
Pe parcursul celui de-al treilea capitol, a fost prezentată o altă posibilitate
investigativă importantă menită să plaseze membrii grupurilor infracţionale
organizate într-un anumit loc sau zonă pe o perioadă anume de timp, şi anume
montarea în staţiile de carburanţi a unor camere de supraveghere apte să citească şi
să stocheze numerele de înmatriculare ale autoturismelor care pătrund pe
proprietatea lor pentru alimentare cu combustibil sau pur şi simplu pentru alte
cumpărături. În acest context, luând în considerare beneficiile investigative şi toate
22
aspectele de interes tratate în cadrul capitolului al treilea, a fost formulată o
propunere de modificare legislativă în vederea prevederii obligativităţii pentru
administratorii staţiilor de combustibil, de instalare a unor astfel de camere cititoare
de numere de înmatriculare a autovehiculelor. Prin urmare, pentru realizarea
demersului științific, în ceea ce priveşte acest tip de camere de supraveghere
denumite generic ALPR sau ANPR, s-a făcut apel la informații și modalități practice,
nu numai din domeniul procedural-penal, ci și din domeniul pur tehnic, ingineresc.
Luând în calcul complexitatea problematicii și a dezbaterilor generate în
literatura de specialitate și în practica judiciară, pe parcursul capitolului, s-a decis
acordarea unui spațiu dezbaterii pe latura utilizării metodei speciale de cercetare
„acces la un sistem informatic”, pe fondul limitărilor pur tehnice impuse de
tehnologia existentă și a faptului că foarte multe dintre aplicațiile mobile sunt
criptate de companiile producătoare şi astfel, nu există posibilitatea interceptării
comunicațiilor purtate prin intermediul acestora.
Pe parcursul capitolului, din punct de vedere practic-aplicativ, au fost
prezentate particularităţile uneia dintre metodele cele mai eficiente pentru probarea
faptelor comise de membrii grupurilor infracționale organizate, pentru prinderea lor
și evitarea sustragerii acestora de la urmărirea penală şi anume, constatarea
infracțiunii flagrante. În privinţa organizării acestei proceduri a constatării
infracţiunii flagrante, au fost puse în discuție etapele din care este formată și
importanța respectării lor, cu accent pe obținerea prealabilă a mandatelor de
percheziție domiciliară la adresele membrilor cunoscuți ai grupului, pe utilizarea
metodelor speciale de investigare constând în interceptarea convorbirilor și
comunicațiilor telefonice, supravegherea video, audio și prin fotografiere și
urmărirea sau localizarea prin mijloace tehnice a autoturismelor cu privire la care
există date că sunt folosite la comiterea faptelor.
Au fost evidențiate totodată, aspecte de interes în referire la percheziţiile
domiciliare, cu trimitere la controlul asupra tuturor membrilor grupului infracțional
organizat prin interceptarea comunicațiilor și convorbirilor telefonice,

23
supravegherea operativă a acestora şi darea în consemn la punctele de trecere a
frontierei.
Prin urmare, acest al treilea capitol și-a propus o serie de obiective clare, după
cum urmează:
- evidenţierea și analizarea modalităţilor şi fazelor acţiunii de investigare a
unei infracţiuni prin etapa obţinerii informaţiilor şi evaluarea acestora prin
investigarea efectivă a membrilor grupului infracţional;
- punerea în discuție a aspectelor ce ţin de formarea dosarului de urmărire
penală și elemente conexe ce conduc la reunirea cauzelor pentru o abordare unitară
a activităților criminale ale grupului infracțional;
- dezbateri asupra momentului procesual al evaluării probelor, a mijloacelor
de probă și a procedeelor probatorii pentru aflarea adevărului și tragerea la
răspundere penală a membrilor grupului infracțional;
- reliefarea particularităţilor organizării constatării în flagrant a infracțiunilor
ce fac obiectul grupurilor infracţionale organizate;
- expunerea specificaţiilor organizării și realizării unei acțiuni coordonate de
prindere a membrilor grupului infracțional organizat, cu evidenţierea efectuării
percheziţiilor domiciliare, a luării măsurilor preventive şi a altor măsuri procesuale
şi a finalizării dosarului de urmărire penală.
Conceperea celui de-al treilea capitol s-a realizat prin îmbinarea ambelor
laturi, teoretice și practice, iar concluziile și recomandările prezentate, au decurs în
urma studiului temeinic asupra problematicilor supuse dezbaterii. Aşadar, atingerea
obiectivelor s-a bazat pe studiul legislației în vigoare, al literaturii de specialitate și,
nu în ultimul rând, pe opiniile și recomandările venite din partea specialiștilor din
practica judiciară.
Pentru întregirea şi conceperea acestui al treilea capitol, în materia dreptului
penal substanţial şi de procedură penală, au fost utilizate în special lucrările autorilor
Ioan NEAGU şi Mircea DAMASCHIN – Tratat de procedură penală: Partea
generală, Ediția a 3-a, Editura Universul Juridic, București, 2020 şi Mihail UDROIU
- Procedură penală, Partea Generală, Ediția 3, Editura C.H. Beck, București, 2016.
24
 Alte două lucrări de specialitate, cărora le-a fost acordată atenție în materie de
procedură penală, sunt ale autorilor Teodor-Viorel GHEORGHE „Audierea
persoanelor” în Nicolae VOLONCIU (coord.) Codul de procedură penală.
Comentat, Ediția a 3-a, Editura Hamangiu, București, 2017 şi Marius BULANCEA,
în Mihail UDROIU (coord.) „Codul de procedură penală. Comentariu pe articole”,
Editura C.H. Beck, București, 2015.
Pentru aprofundarea aspectelor specifice subcapitolului 3.2 - Faza de
urmărire penală, pe lângă lucrările anterior enumerate, au mai fost consultate şi cele
ale autorilor Cristina MOISĂ, Probele în procesul penal – Practică judiciară
comentată, Ediția a 2-a, Editura Hamangiu, București, 2019, Viorel VASILE,
„Criminalistică” Vol. I şi Vol.II, Editura Ministerului Afacerilor Interne, 2017,
Cezar CIOACĂ, Cercetarea și interpretarea criminalistică a urmelor biologice de
natură umană, Editura Universul Juridic, București, 2019.
Având în vedere specificul de conţinut al capitolului III, pentru problematica
abordată în materie de supraveghere tehnică, au fost consultate cu preponderenţă,
două lucrări de specialitate foarte actuale, ale autorilor Valentin TRIF, „Metode de
supraveghere tehnică în cadrul procesului penal”, Editura C.H. Beck, București,
2019 şi Mihai SUIAN, „Metode speciale de supraveghere sau cercetare”, Editura
Solomon, București, 2021.
O altă lucrare căreia i-a fost acordată atenţie pentru abordarea problematicii
de obţinere a informaţiilor şi evaluarea acestora, circumscrisă subcapitolului 3.1,
este cea a autorului Florian COLDEA, Despre serviciile de intelligence – gânduri,
perspectivă, opinii – Pledoarie pentru încredere, RAO Distribuție, București, 2018.
Pentru orientarea informaţiilor obţinute şi materializate în cadrul celui de-al
treilea capitol au fost folosite şi surse bibliografice din spațiul online. Astfel, o
lucrare de referinţă avută în vedere privitor la posibilitatea investigativă oferită de
camerele de supraveghere denumite generic ALPR sau ANPR, a fost cea a autorului
- inginer Mihnea Horia VREJOIU din cadrul Institutului Naţional de Cercetare-
Dezvoltare în Informatică, „Sisteme bazate pe recunoaşterea automată a numerelor
de înmatriculare a autovehiculelor. Câteva aspecte privind problematica şi soluţiile
25
specifice”. Tot din mediul online au fost folosite pentru întregirea expunerii şi
articolele ştiinţifice „Cauza de atenuare a pedepsei prevăzute în art. 19 din Legea
nr. 682/2002 privind protecţia martorilor. Nereținere în cauze penale distincte.
Admisibilitate”, al autorului dr. Gheorghe Ivan, redactor-șef – revista ,,Pro Lege” şi
„Contractul de comision în codul comercial şi în proiectul noului cod civil”, al
autorului, prof. univ. dr. Viorel Găină, în Revista de Ştiinţe Juridice.
Un alt articol care a furnizat elemente de interes pentru economia celui de-al
treilea capitol, este cel al autorului Sorin LICĂ - Activitatea de supraveghere a
urmăririi penale, publicat în Revistă de studii și cercetări juridice, Editura Universul
Juridic, Vol. 17, nr. 2(31)/2017.
În al patrulea capitol al lucrării, intitulat Analiza de intelligence – rolul şi
importanţa acesteia în contextul combaterii activităţilor grupurilor infracţionale
organizate şi pe fondul globalizării fenomenului infracţional, a fost dezbătută
problematica circumscrisă conceptului de intelligence-led policing, analizei
operaționale, analizei grupului de autori, analizei tactice şi surselor deschise.
Pe parcursul capitolului au fost tratate aspecte privind beneficiile conceptului
de intelligence-led policing ce ţin de o eventuală reducere a criminalității și a
repercusiunilor acesteia, de prevenţie în forma gestionării tactice și strategice a
activităţilor, fiind evidențiată de asemenea, modalitatea efectivă de materializare a
informaţiilor şi puterea probatorie a mijloacelor de probă obţinute din valorificarea
unor informaţii.
A fost, de asemenea, pusă în discuţie rapiditatea cu care circulă informaţia şi
asaltarea structurilor de intelligence de un flux informaţional intens inclusiv prin
„expansiunea” surselor deschise, aspecte ce reclamă o filtrare calitativă a
informaţiilor şi a surselor, astfel încât produsele analitice să ajungă la organele de
aplicare a legii pe principiul necesităţii de a cunoaşte.
Pe parcursul acestui capitol se expune inevitabil, în directă relaţionare cu tema
prezentei teze, legătura dintre intelligence şi activităţile concrete din dosarele penale.
Se abordează astfel, aspecte privind modalitatea de acţiune a unui analist
pentru a clarifica fiecare latură investigativă, în contextul în care o cauză penală are
26
de multe ori doar crâmpeie de informaţii. Se apreciază în acest sens că această
aprofundare a datelor dintr-un dosar penal va trebui să se realizeze în detaliu,
împreună cu beneficiarul, organ de cercetare penală al poliţiei judiciare ori
procurorul de caz.
Tot în materie de investigare în cadrul dosarelor penale, a fost pus în dezbatere
şi faptul că analiza informaţiilor constituie o componentă uneori vitală, ce are ca
scop emiterea de judecăţi şi supoziţii care să sprijine procesul decizional în etapa de
investigare şi cercetare a grupurilor infracţionale organizate la nivel naţional şi
internaţional. Se mai pune în discuţie totodată, că organul de urmărire penală ca
beneficiar al unei analize a grupului infracţional, trebuie să aibă un rol activ prin
punerea la dispoziţia analistului a datelor rezultate ca urmare a autorizărilor
metodelor speciale de supraveghere sau cercetare pentru un rezultat performant
generat de o analiză completă a grupului de autori.
Prin urmare, capitolul patru și-a propus o serie de obiective clare, după cum
urmează:
- evidenţierea și analizarea conceptului de intelligence-led policing;
- punerea în discuție a aspectelor ce ţin de analiza operațională;
- reliefarea particularităţilor analizei grupului de autori cu accent pe rolul
analizei grupului de autori în direcționarea activității informative;
- dezbateri asupra analizei tactice cu accent pe analiza hot-spot, tehnică
analitică pentru identificarea zonelor criminogene;
- expunerea specificaţiilor conceptului de open-source intelligence şi
evidenţierea aspectelor ce ţin de colectarea informațiilor relevante din sursele
disponbibile în spațiul public (surse deschise) și transformarea acestora în mijloace
de probă în procesul de combatere a activităților criminale ale grupurilor
infracționale organizate;
- analiza utilizării motoarelor de căutare și a diverselor platforme de
socializare.
Cu preponderenţă, capitolul patru a fost tratat din perspectivă practică, iar
aprecierile și concluziile desprinse au prins contur ca urmare a studiului temeinic
27
asupra problematicilor supuse dezbaterii, prin radiografierea literaturii de
specialitate și prin valorificarea informațiilor din spațiul online.
Ca bibliografie de specialitate, au fost folosite, în principal, lucrările autorilor
Cristian ISTRATE - Introducere în studiile de intelligence - Ghid pentru societatea
civilă, Editura Top Form, București-2021, Florian COLDEA - Despre serviciile de
intelligence – gânduri, perspectivă, opinii – Pledoarie pentru încredere, RAO
Distribuție, București-2018, Ionel NIȚU - Analiza de intelligence, O abordare din
perspectiva teoriilor schimbării, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Rao,
București-2018, Laurenţiu GIUREA - Analiza Informaţiilor, Editura Sitech,
Craiova-2016, Lucian IVAN - Manual de Analiza Informaţiilor, Editura
Ministerului Afacerilor Interne, București-2014, George PETCU - Ghidul
Analistului de Intelligence, Editura Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai
Viteazul”, București-2011, Cristian-Gelu BĂRBUŢĂ şi Floriana-Lucia MARIN, De
la informaţie la intelligence, Editura SITECH, Craiova-2013, Sorina-Maria COFAN
şi Aurel-Mihail BĂLOI - Ghidul Analistului de Intelligence, Editura Academiei
Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul”, București-2011, Florin BUȘTIUC,
Pregătire și protecție contrainformativă – ELICITARE.RO, Editura Top Form,
București-2021.
Materiale de referință pentru capitolul al patrulea au fost identificate şi în
lucrările autorilor Col.ing. Dan POMÎRLEANU, Perspective de evoluție a
disciplinei Geoint - Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”
Septembrie 2018 şi Col. Conf. Univ.dr. Ion CĂLIN, Informaţiile din surse deschise
– delimitări conceptuale - Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”
Martie 2015.
Pentru aprofundarea aspectelor dezbătute în cadrul capitolului IV, o atenţie
sporită a fost acordată şi studierii Regulamentului (UE) 2015/2120 al Parlamentului
European și al Consiliului din 25 noiembrie 2015, de stabilire a unor măsuri privind
accesul la internetul deschis și de modificare a Directivei 2002/22/CE privind
serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile

28
electronice de comunicații și a Regulamentului (UE) nr. 531/2012 privind roamingul
în rețelele publice de comunicații mobile în interiorul Uniunii.
În al cincilea capitol al lucrării, intitulat „Cooperarea judiciară internaţională
în materie penală. Aspecte teoretice şi practice subsumate destructurării grupurilor
infracţionale organizate” a fost abordată şi reliefată esenţialitatea interacţiunilor
dintre state în lupta contra flagelului infracţional cu element de extraneitate.
A fost pusă în discuţie totodată şi importanţa deţinerii instrumentelor necesare
în vederea colectării rapide a probelor, implementării unor tehnici speciale de
anchetă, în vederea facilitării identificării bunurilor provenite din comiterea de
infracțiuni și pentru asigurarea returnării infractorilor care se sustrag executării unor
pedepse ascunzându-se pe teritoriile altor state.
În acest capitol au fost abordate aspecte privind cadrul legal şi instituţiile din
România ca titulare ale cooperării judiciare internaţionale în materie penală,
cooperarea internaţională a forţelor de poliţie din România, principalele organisme
şi agenţii internaţionale cu rol decisiv în combaterea activităţilor criminale şi în
cooperarea judiciară internaţională în materie penală. De asemenea, pentru o
abordare de detaliu, au fost tratate separat şi instrumentele ce ţin de ordinul european
de anchetă, de echipele comune de anchetă şi de mandatul european de arestare.
În cuprinsul problematicii din acest capitol, a fost nuanţată situaţia inadecvată
existentă la nivelul poliţiei judiciare din România, în contextul imposibilităţii
lucrătorului operativ de a avea acces direct pe platforma SIENA de la nivelul
Agenţiei Europol.
Totodată, au fost puse în evidenţă aspecte potrivit cărora, ordinul european de
anchetă reprezintă cel mai important pilon de strângere a probelor în dosarele penale
ce presupun element internaţional.
Pe parcursul acestui al cincilea capitol se expune o versiune în care soluţia
este cea de amânare a punerii în executare a ordinului european de anchetă deoarece
pot exista situaţii concrete de periclitare a unei investigaţii de anvergură iniţiate de
autorităţile române atunci când obiectul ordinului este format din

29
persoana/înscrisul/lucrul care este deja în curs de investigaţie pe teritoriul României
de către organele judiciare române.
Tot aici s-au dezbătut aspecte importante ce ţin de punerea în executare a
mandatului european de arestare şi de luarea deciziei de efectuare a unei descinderi
poliţieneşti la o adresă la care se presupune că se ascunde o persoană faţă de care s-
a emis un astfel de mandat, fiind formulată în acest context o recomandare privitoare
la perfecţionarea sistemului procedural.
Prin urmare, al cincilea capitol al tezei și-a propus o serie de obiective clare,
după cum urmează:
- analizarea cadrului legal şi a prerogativelor instituţiilor din România ca
titulare ale cooperării judiciare internaţionale în materie penală;
- punerea în discuție a aspectelor ce ţin de cooperarea internaţională a forţelor
de poliţie din România;
- evidenţierea şi analizarea succintă a competenţelor principalelor organisme
internaţionale cu rol semnificativ în combaterea criminalităţii şi în cooperarea
judiciară internaţională în materie penală;
- reliefarea particularităţilor ordinului european de anchetă;
- expunerea specificaţiilor Echipelor Comune de Anchetă – J.I.T;
- analiza aspectelor privind Mandatul European de Arestare şi a activităţilor
concrete ce ţin de punerea în executare.
Conceperea celui de-al cincilea capitol s-a realizat prin îmbinarea laturilor
teoretice și practice, iar concluziile și recomandările prezentate au rezultat în urma
studiului temeinic asupra problemelor supuse dezbaterii. Astfel, punctarea
obiectivelor are la bază studiul legislației în vigoare, al literaturii de specialitate și
nu în ultimul rând, opiniile și sfaturile venite din partea specialiștilor din practica
judiciară.
Pentru conceperea şi construcţia acestui capitol, în materia dreptului de
procedură penală, a fost folosită în special lucrarea autorului Mihail Udroiu,
Procedură penală, Partea Generală, Ediția 5, Editura C.H. Beck, București, 2018.

30
 De asemenea, în paralel, pentru localizarea tuturor instrumentelor de
cooperare judiciară internaţională, a fost folosit un „Manual Cooperare Judiciară
Internaţională, cofinanţat prin Programul de Justiţie al Uniunii Europene – Direcţia
Generală Justiţie şi Consumatori - Doar pentru uz judiciar şi al organelor de aplicare
a legii” aflat la dispoziţia Ministerului Public.
Alte lucrări de specialitate foarte importante, care au suscitat interes şi care au
fost utilizate intens datorită instrumentelor oferite în materia de nişă, sunt ale
autorilor Norel NEAGU și Daniela DEDIU - Cooperarea judiciară internațională
în materie penală, Editura Universul Juridic, Ediția a II-a, București-2021, ale
autorilor Bogdan MICU şi Radu SLĂVOIU - Cooperarea judiciară în materie
penală, Curs universitar, Editura HAMANGIU, București-2020, Jean François
RENUCCI, Tratat de drept european al drepturilor omului (traducere de Cătălina
Constantin, Elena Bodea şi Annelise Popa, control ştiinţific al prof. univ. dr. Mona
Maria Pivniceru) Editura Hamangiu, Bucureşti, 2009 şi ale autoarei Mirela Sorina
POPESCU, în Cooperarea Judiciară Internaţională în Materie Penală – Aspecte
teoretice şi practice, coordonator Anastasiu CRIŞU, Editura Universităţii din
Bucureşti, București-2011.
De asemenea, pentru realizarea imaginii de ansamblu a subiectului abordat, a
mai fost folosită şi lucrarea autorului Cezar CIOACĂ, Cercetarea şi interpretarea
criminalistică a urmelor biologice de natură umană, Editura Universul Juridic,
București-2019 şi cea a autorului Dan BUCUR, Criminalitatea transfrontalieră și
economia globalizată, Editura Pro Universitaria, București-2011.
Au fost folosite pentru întregirea expunerii şi articolele ştiinţifice ale autorilor
Anca – Lelia LORINCZ şi Alexandru NICOLAE, în Forme moderne de asistenţă
judiciară internaţională în materie penală pentru prevenirea şi combaterea
criminalităţii transfrontaliere, cu ocazia Conferinţei ştiinţifice internaţionale a
şcolilor doctorale „Noi provocări la adresa securităţii interne în Uniunea
Europeană”, Ediția a VIII-a, Editura Sitech, Craiova, 2019 şi al autoarei Daniela
Dediu, „Ordinul european de anchetă. Aspecte teoretice și practice privind
procedura de emitere și executare”, publicat în Revista Pro Lege nr. 3/2018.
31
 În materie de legislaţie specifică, pentru aprofundarea domeniului şi pentru
conceperea lucrării, s-a studiat în special, Constituţia României, Legea nr. 302/2004
privind cooperarea judiciară internațională în materie penală şi legea nr. 284/2018
privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor din transportul aerian
pentru prevenirea, depistarea, investigarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de
terorism şi a infracţiunilor grave, precum şi pentru prevenirea şi înlăturarea
ameninţărilor la adresa securităţii naţionale.
Originalitatea prezentei lucrări este denotată de obiectivele și direcțiile de
cercetare științifică care s-au bazat pe studiul sociologic, cercetarea empirică a
domeniului, precum și ca rezultat al experienței profesionale dobândite în calitatea
mea anterioară de ofițer de poliție judiciară. Spre deosebire de abordarea
fenomenului activităţilor criminale circumscrise grupurilor infracţionale organizate
în studiile diferiților autori de profil, demersul meu științific propune o viziune
practică asupra acestui flagel infracţional prin evidenţierea anumitor obstacole și
sincope legislative sau procedurale şi prin propuneri corelative de modificări
legislative ori de îmbunătăţire a cadrului instituţional-procedural. În acest context,
lucrarea de față a criticat toate aceste deficienţe şi neajunsuri legislative expunând
totodată, impactul acestora în cadrul combaterii fenomenului infracţional în
ansamblu.
Pornind de la ipoteza de lucru, scopul principal al cercetării științifice a fost
de a analiza şi cerceta rigorile şi realităţile faptice existente în materia combaterii
activităţilor criminale ale grupurilor infracţionale organizate, prin identificarea
bunelor practici în materie, evidenţiate în elementele de practică judiciară ce vor fi
prezentate în cuprinsul tezei.
Experiența profesională dobândită pe parcursul activităților desfășurate în
cadrul structurilor de investigații criminale de la nivelul Poliţiei Române a avut o
pondere însemnată în alegerea temei prezentei teze de doctorat. Această experienţă
profesională mi-a conferit totodată şi premisele parcurgerii şi definitivării studiilor
doctoratului profesional, iar faptul că în prezent desfășor activități didactice în cadrul
Departamentului de Poliţie Judiciară şi Criminalistică al Facultății de Poliție -
32
Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza, m-a ghidat să transpun într-o cercetare
științifică valenţele experienței practice dobândite în calitate de ofițer de poliție
judiciară. Prezentul demers științific își evidenţiază consistența și originalitatea şi
prin faptul că întreaga problematică dezbătută pe parcursul acestuia, face parte din
experiențele profesionale avute în cadrul structurilor de investigații criminale ale
poliţiei judiciare.
Prin studiul amănunţit și dezbaterea legislației în materie, prin exteriorizarea
propriilor convingeri, prin aducerea la cunoştinţă a opiniilor exprimate de către
teoreticieni consacrați sau prin emiterea unor puncte de vedere de către practicienii
din sistemul judiciar, am încercat să pun în valoare cele mai pertinente practici în
vederea expunerii unor posibilităţi concrete de combatere a activităţilor criminale
ale grupurilor infracţionale organizate.
Atunci când s-a impus, a fost consultată tagma practicii judiciare, pentru
furnizarea unor soluții reale de punere în aplicare a mecanismelor procedural-penale
în materia instrumentelor juridice de combatere a activităţilor grupurilor
infracţionale organizate. Pe lângă colaborarea în efectuarea studiilor din cadrul
cercetării întreprinse, împreună cu practicienii am dezbătut diverse problematici
teoretico-practice, iar opiniile și sugestiile exprimate au contribuit la dezvoltarea
orizontului meu de cunoaștere în domeniul prezentei teze.
Totodată, tema de referință poate reprezenta și un ghid de bune practici pentru
organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare, pe fondul numeroaselor elemente
de practică judiciară inserate în corpul lucrării. Rezultatul prezentei lucrări științifice
este apt să intre în sfera de preocupare a practicienilor din sistemul judiciar, având
ca principali beneficiari poliţişti cu aviz de poliţie judiciară ai Poliţiei Române şi ai
Poliţiei de Frontieră, magistraţi procurori şi judecători, funcţionari din cadrul
diverselor instituţii publice cu rol important în cadrul unui proces penal, precum
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Agenţia Naţională de Administrare a
Bunurilor Indisponibilizate, Autoritatea de Supraveghere Financiară etc., studenţi la
drept care se pregătesc să îmbrăţişeze o carieră judiciară, studenţi ai Academiei de
Poliţie Al. I. Cuza Bucureşti, auditori de justiţie.
33
 Luându-se în considerare multitudinea lucrărilor publicate până în prezent la
nivel național și internațional în acest domeniu, în procesul de realizare a tezei de
doctorat s-a procedat la trierea acestora, reținându-se doar aspectele ce converg
prezentului studiu, toate lucrările fiind inserate în secțiunea intitulată „Bibliografie
selectivă”.
La realizarea prezentei teze au fost folosite pentru documentare, lucrări de
actualitate editate în ultimii ani, unele chiar în anii 2021 şi 2020, fiind orientate
totodată, informaţiile obţinute prin trecerea în revistă a literaturii de specialitate.
În partea de final a tezei, se regăsesc mai multe propuneri formulate în scopul
eliminării disfuncționalităților identificate și în vederea perfecționării mecanismelor
de contracarare a fenomenului infracţional în ansamblu.
Propunerile de modificări legislative vor avea caracter viabil şi inovativ şi vor
fi menite să faciliteze procesul de probare a activităţilor ilicite ale membrilor
grupurilor infracţionale, cel puţin la nivel naţional.
În ipoteza în care nivelul calitativ al prezentei cercetări științifice este unul
ridicat, m-aş mulţumi ca aceasta să constituie obiect de studiu atât pentru
teoreticienii de profil, cât și pentru actualii și viitorii practicieni ai sistemului judiciar
din România, iar cele tratate să fie de un real sprijin pentru aceștia în ceea ce
întreprind sau o ocazie de a aprecia eforturile depuse pentru cei care o citesc, dar şi
un îndemn pentru cei care intenţionează efectuarea unei activităţi de cercetare mai
aprofundată.

34