"CARACTERELE JURIDICE ALE TESTAMENTULUI"

Din definiţia legală rezultă că testamentul are următoarele caractere juridice :

a) testamentul este un act juridic, deci trebuie să îndeplinească cerinţele esenţiale ale
oricărui act juridic privind valabilitatea voinţei exprimate ( capacitatea, obiectul, cauza ) ca şi
cele specifice pentru testament ( capacitate, formă etc. ) ;
b) testamentul este un act juridic unilateral . El exprimă voinţa unei singure persoane,
independent de orice manifestare a voinţei beneficiarului ;
c) este un act personal, deci nu poate fi încheiat prin reprezentare ;
d) este un act juridic pentru o cauză de moarte, el producând efecte doar după moartea
testatorului ;
e) este un act solemn, întrucât el trebuie să îmbrace ad validitatem formele anume prevăzute
de lege ;
f) este un act esenţialmente revocabil, testatorul fiind în drept ca până la moartea sa să
revină asupra dispoziţiilor unui testament anterior . Acest drept al testatorului este discreţionar şi
nesucceptibil de abuz .
"Incapacităţi de a dispune prin testament":
Incapacităţile de a dispune prin testament sunt expres prevăzute de lege :
a) minorul sub 16 ani nu poate dispune în nici un fel prin testament ( art.806 C.civ. ) ;
b) minorii între 16 - 18 ani nu pot dispune decât din jumătate din ceea ce ar putea dispune ca
majori ( art.807 C.civ. ) ;
c) minorii între 16 - 18 ani nu pot dispune prin testament în favoarea tutorelui lor ;
incapacitatea se menţine şi după vârsta majoratului până la predarea - primirea socotelilor tutelei
( art.809 C.civ. ). Această incapacitate nu funcţionează în ipoteza în care tutorele este un
ascendent al minorului ;
d) incapacitatea interzişilor judecătoreşti şi a persoanelor care, fără a fi puse sub interdicţie,
sunt lipsite de discernământ la momentul încheierii actului de dispoziţie testamentară .
În privinţa persoanelor, care fără a fi puse sub interdicţie sunt lipsite de discernământ, doctrina
a încercat rezolvarea problemei sancţiunii, opiniile fiind diferite . Astfel, într-o opinie s-a
susţinut că lipsa discernământului ar echivala cu lipsa consimţământului, ceea ce ar atrage
nulitatea absolută a testamentului .
Într-o altă opinie, susţinută de majoritatea doctrinei şi jurisprudenţei, ţinând cont că interesul
ocrotit este cel al dispunătorului şi că acest interes ar putea fi lezat de sancţiunea nulităţii
absolute, se consideră că testamentul este doar anulabil, deci, lovit de nulitate relativă, sancţiunea
firească în cazul nulităţilor de protecţie .
Soluţia anulabilităţii testamentului în cazul încheierii sale de către o persoană lipsită de
discernământ este în general împărtăşită de către doctrină şi jurisprudenţă, dar o oarecare
inconsecvenţă se manifestă totuşi în legătură cu fundamentarea ei.
CUPRINS:
PLANUL LUCRĂRII
Capitolul I
TESTAMENTUL - GENERALITĂŢI 2
Secţ.I. Introducere 2
Secţ.II. Definiţia şi cuprinsul testamentului 3
Secţ.III.Caracterele juridice ale testamentului 5
Capitolul II
CONDIŢIILE DE VALIDITATE ALE TESTAMENTULUI 7
Secţ.I. Condiţiile de fond 7
&.1. Precizări prealabile 7
&.2. Capacitate 8
A. Incapacitatea de a dispune prin testament 9
B. Incapacitatea de a primi prin testament 10
&.3. Consimţământul 12
&.4. Obiectul testamentului 14
&.5. Cauza testamentului 15
Secţ.II. Condiţiile de formă 16
&.1.Forma scrisă 16
&.2.Prohibiţia testamentului conjunctiv 18
Capitolul III
DIFERITELE FELURI DE TESTAMENTE 20
Secţ.I. Precizări prealabile 20
Secţ.II. Testamentele ordinare 21
&.1. Testamentul olograf 21
A. Scrierea testamentului 22
B. Data testamentului 23
C. Semnătura testamentului 28
&.2. Testamentul autentic 29
&.3. Testamentul mistic 32
Secţ.III. Testamentele privilegiate 33
&.1. Testamentul militarilor 33
&.2. Testamentul făcut în timp de boală contagioasă 34
&.3. Testamentul maritim 34
Secţ.IV. Alte testamente reglementate de lege 36
&.1. Testamentul privind depunerile la C.E.C. 36
&.2. Testamentul făcut de români în străinătate 38
Capitolul IV
PRINCIPALELE DISPOZIŢII TESTAMENTARE 40
Secţ.I. Legatele 40
&.1. Noţiune. Desemnarea legatarului 41
&.2. Clasificarea legatelor 42
A. Criteriul modalităţilor 42
B. Criteriul obiectului 43
Secţ.II. Ineficacitatea legatelor 45
&.1. Nulitatea legatelor 45
&.2. Revocarea legatelor 45
A. Revocarea voluntară a legatelor 46
B. Revocarea judiciară a legatelor 47
&.3. Caducitatea legatelor 48
 &.4. Dreptul de acrescământ 51
&.5. Dezmoştenirea sau exheredarea moştenitorilor legali 52
A. Noţiune 52
B. Felurile exheredării 53
&.6. Execuţia testamentară 54
A. Noţiune. Natura juridică 54
B. Puterile şi îndatoririle executorului testamentar 55
Capitolul V
LIMITELE DREPTULUI DE A DISPUNE DE BUNURILE MOŞTENIRII
59
Secţ.I. Interzicerea pactelor asupra unei succesiuni viitoare 59
&.1. Reglementare. Noţiune 60
&.2. Condiţiile cerute pentru existenţa unui pact asupra unei
moşteniri viitoare 60
&.3. Sancţiunea aplicată pactelor asupra succesiunilor
viitoare 61
Secţ.II. Interzicerea substituţiilor fidecomisare 63
&.1. Noţiunea de substituţie fidecomisară 63
&.2. Condiţiile cerute pentru existenţa unei substituţii
fidecomisare . Existenţa substituţiei vulgare 64
&.3. Nulitatea absolută a substituţiilor fidecomisare 67
A. Fidecomisul fără obligaţie 67
B. Legatul rămăşiţei 68