26 Andreea Toma M.M. - Toma Andreea

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI
FACULTATEA DE AUTOMATICĂ, CALCULATOARE, INGINERIE

ELECTRICĂ ȘI ELECTRONICĂ
PROIECT LA DISCIPLINA Managementul mediului (M.M.)
Îndrumător proiect,
Murariu G.
Student
Toma Andreea Simona
Grupa
Anul I – UEESR A
Galați
Anul 2022-2023
Str. Științei Nr. 2, cod poștal 800146, Galați, România, tel/fax: +0236 470 905, e-mail: aciee@ugal.ro, web: www.aciee.ugal.ro
Tema Proiectului:
ANALIZA COMPARATIVĂ A DOUĂ EPISOADE DE POLUARE ATMOSFERICĂ ÎNAINTE ȘI ÎN PERIOADA DE LOCK -DOWN ÎN
TREI LOCAȚII DIFERITE DIN ROMÂNIA
Îndrumător proiect,
Murariu G.
Student
Toma Andreea Simona
Grupa
Anul I – UEESR A
Galați
Anul 2022-2023
Str. Științei Nr. 2, cod poștal 800146, Galați, România, tel/fax: +0236 470 905, e-mail: aciee@ugal.ro, web: www.aciee.ugal.ro
Cuprins
1 INTRODUCERE ...................................................................................................................... 4
2 POLUAREA ATMOSFERICA ................................................................................................ 5
2.1 AEROSOLI ............................................................................................................ .........5
2.2 SURSE DE POLUANTI ................................................................................................. 5
2.2.1 INDUSTRIA .............................................................................................................. 5
2.2.2 SISTEME DE INCALZIRE A LOCUINTELOR ...................................................... 6
2.3 ATMOSFERA ................................................................................................................. 7
2.4 INDICELE DE CALITATE AL AERULUI (AQI) ........................................................ 7
3 METODOLOGIE ..................................................................................................................... 7
Oxizii de azot (NOx) ................................................................................................................. 8
Monoxidul de carbon (CO) ....................................................................................................... 8
Particule in suspensie (PM10)................................................................................................... 8
3.1.1 BUCURESTI ............................................................................................................. 9
3.1.2 IAȘI ............................................................................................................................ 9
3.1.3 POIANA STÂMPEI (Județul Suceava) ................................................................... 10
4 REZULTATE EXPERIMENTALE ....................................................................................... 10
4.1 STAȚIA B101 ............................................................................................................... 11
4.2 STATIA EM331 ............................................................................................................ 15
4.3 STAȚIA IS231 ............................................................................................................. 18
CONCLUZII .................................................................................................................................. 21
3
1 INTRODUCERE
Societatea modernă a luat măsuri de reducere a poluării aerului bazată pe cunoștințe științifice încurajându-i pe oamenii
de știință să studieze modificări ale compoziției atmosferice, efectele dar și impactul poluanților pe termen scurt și lung. Evoluția
metodelor de studiu si predicție din domeniul poluării aerului din ultimele decenii sunt datorate numeroaselor investigații
detaliate, dar și aplicării unui număr mare de tehnici și achiziții de date.
Scopul acestei lucrări este de a oferi un studiu de caz legat de calitatea aerului din punct de vedere al concentrației a trei
poluanți în trei regiuni diferite ale țării. Vom regăsi o comparație înainte si in timpul perioadei de lock-down impusă de către
virusul SARS-COV 2.
Poluarea este considerată ca fiind exprimată prin totalitatea de substanțe care se acumulează in atmosferă pe o perioadă
suficient de lungă de timp încât pot dăuna organismelor sau pot produce daune materialelor de construcție. Poluarea atmosferică
are consecințe grave asupra sănătății oamenilor. În fiecare an, au loc în jur de 400000 de decese premature din cauza
concentrațiilor excesive ale poluanților atmosferici.
Calitatea aerului (AQ, din engleză „air quality”) care este adesea utilizată pentru a exprima starea poluării aerului este
privită ca o măsură a perturbării a stării atmosferice naturale. Calitatea aerului depinde de cantitatea de poluanți, de viteza cu care
sunt eliberați din diferite surse și de cât de repede sunt depuși sau dispersați poluanții.
Condițiile meteorologice influențează semnificativ cantitatea de poluanți între o regiune: vitezele scăzute ale vântului,
inversiunile de temperatură și topografia cu munții pot favoriza acumularea particulelor si a gazelor de sol, ducând la o
concentrație crescută a poluanților intr-o anumită regiune. Pe de alta parte, prezența unui vânt puternic și persistent intr-o zonă cu
emisii poluante semnificative, dar situată într-o câmpie, favorizează dispersia poluanțiilor atmosferici.
Termenul de poluare a aerului se referă nu numai la poluarea mediului ambiant, la exterior, ci și la poluarea
interioară. Poluarea în spații închise, cum ar fi școli, case, clădiri de birouri și diverse locuri de muncă, pot proveni din fum de
tutun, mucegai, substanțe chimice eliberate din produse de uz casnic sau țesături sintetice, diferite picturi sau coloranți.
Lucrarea este structurată în trei părți. În prima parte sunt prezentate caracteristicile atmosferei dar și toate detaliile de
care avem nevoie pentru a putea înțelege cum este influențata calitatea aerului de către fenomenele de poluare.
Cea de a doua parte este un studiu de caz care se axează pe analiza a trei categorii importante de poluanti: CO, Nox și
PM10 în trei zone de interes - trei stații din zona de nord est și sud est a țării, catalogate ca statii de urban cu trafic intens, mediu si
o statie rurală. Analizele se fac pe două perioade temporale distincte martie -iunie 2020 comparativ cu aceeași perioadă a anului
2018.
4
2 POLUAREA ATMOSFERICA
Poluarea aerului este una dintre problemele grave de mediu ale zilelor noastre. Cele mai afectate persoane sunt cele care
trăiesc în orașe. Expunerile pe termen lung sau scurt la poluarea aerului înconjurător sunt în strânsă legătură cu morbiditatea și
mortalitatea. Unele cercetări recente au indicat faptul că poluarea aerului înconjurător a provocat cel puțin 3,7 milioane de deces
în întreaga lume. Există mulți factori ce poluează aerul dar cea mai întâlnită este poluarea cu particule.
2.1 AEROSOLI
Motivele poluării aerului pot fi diverse și se referă la poluarea cu particule sau gaze. Principalii constituenți atmosferici sunt
aerosolii și gazele. Aerosolii reprezintă particulele in faza solidă și lichidă (cu excepția hidrometeorilor) aflate în suspensie în
mediul gazos al atmosferei.
Sursele aerosolilor pot fi naturale sau antropice. Particulele de origine naturală sunt: aerosolul marin, praful, cenușa
vulcanică, cenușă și fum din arderea biomasei, polenul. Particulele cu surse antropice rezultă din poluarea industrială, arderea de
către om a biomasei, încălzirea locuințelor, poluarea cauzată de mijloacele de transport. De asemenea, putem vorbi despre aerosoli
de sursă locală sau aerosoli aeropurtați din alte regiuni.
Activitățile omenești pot perturba mediul și pot crește mobilizarea particulelor la sol, prin urmare există o componentă
antropogenă a producției de praf precum și una naturală. Componența naturală este dată de eroziunea eoliană care este un proces
continuu acesta fiind una dintre cele mai mari producții de aerosoli, respectiv cei de tip praf deșertic ce pot fi transportați pe
distante lungi. O alta sursă importantă sunt oceanele ce produc aerosoli marini. O estimare a aerosolilor este de aproximativ
1.300 milioane tone pe an.
Un alt efect important al aerosolilor și a gazelor este impactul nociv asupra sănătății umane. Poluanții atmosferici pot
ajunge în sistemul respirator. Aceștia au caracteristici fizice și chimice diferite acționând diferit asupra sistemului pulmonar,
cardiologic. Efectul poluanților depinde de caracteristicile anatomice și fiziologice ale căilor respiratorii. Procesul este unul
simplu particulele mari fiind reținute în diferite nivele ale plămânului Acestea fiind în raport cu dimensiunile lor iar particulele
mici și gazele pătrund în alveole. O parte din impurități pot pătrunde în alveole ajungând în sânge și acționând asupra altor
organe. Altele pot rămâne în țesutul pulmonar modificând structura lui. Cea mai mare cantitate de impurități este eliminată înapoi
cu ajutorul căilor respiratorii.
2.2 SURSE DE POLUANTI

In zilele noastre regăsim în orice orașe mari uzine pentru producerea energiei electrice și centrale care emană zilnic în
atmosferă sute de tone de bioxid de sulf și cenușă . Cele mai întâlnite sunt fabricile de materiale de construcție care evacuează
zilnic zeci de pulberi, mai regăsim și în uzinele siderurgice sau de metalurgie neferoasă care elimină în atmosferă și o serie de
compuși rezultați din combustie, metale toxice ca plumbul, arsen sau mangan. De altfel mai avem și uzinele chimice care emit în
atmosferă baze și acizi.
O alta sursă sunt automobilele acestea fiind principala categorie de surse de poluare a atmosferei.
2.2.1 INDUSTRIA
Centralele termoelectrice se bazează pe fenomenul de combustie a cărbunelui, petrolului și a gazelor naturale, care se
transformă în energie electrică și în paralel produce apă caldă.
Metalurgia neferoasa folosește metale care se găsesc într-o combinație sau amestec de substanțe neexploatate în
procesele industriale. Acestea fiind eliminate precum impurități. Astfel că minereurile metalelor, ca de exemplu zincul, se găsește
împreună cu minereuri de alte metale, de exemplu cupru sau plumb, extracția fiind rentabilă numai pentru unul dintre metale
celălalt fiind evacuat ca impuritate fie în apă fie în aer. Extracția minereului favorizează poluarea atmosferei. Formarea
particulelor fine da naștere pulberilor iar topirea da naștere vaporilor.
Industria chimică este primul sector care a avut prevederi legale de protecție a aerului a fost asupra Industriei chimice.
Treptat această industrie s-a dezvoltat si a dat naștere la un număr foarte mare de produs și agenți de impurificare.
Cei mai răspândiți compuși ai Industriei chimice sunt compuse și sulfului (bioxidul și trioxidul de sulf, hidrogenul
Sulfat, suflarea de carbon), clorul și compușii lui, alcoolii, cetonele, eterii și hidrocarburile de cele mai diferite compoziții.
5
Substanțele chimice foarte toxice ca acidul cianhidric sau hidrogenul arseniat nu se răspândesc pe mari distanțe ele sunt
neutralizate în apropierea locului de evacuare.
2.2.2 SISTEME DE INCALZIRE A LOCUINTELOR

Cea mai utilizată metodă de încălzire este încălzirea centrală aceasta fiind utilizată în locuințele private. În zonele
urbane încă este folosit cărbunele pentru un procent de 20%, pentru sistemul de încălzire marea majoritate folosind sobe sau
șeminee.
Focul
Una dintre cele mai vechi și mai puternice surse de poluare este focul. De când a fost descoperit acesta a devenit
principalul generator de energie și una dintre cele mai importante cauze a poluării aerului. Poluanții din ardere sunt de două
categorii produși de combustie incompletă și impuritățile din combustibili. Dacă avem o ardere completă atunci nu rezultă nici o
altă substanță și nu se pierde nimic din combustibil în afară de impuritățile necombustibile și de căldură.
Dioxidul de carbon este rezultat în urma arderii complete acestea provenind din combustibil fosil. Cantitatea de dioxid
de carbon este în creștere deoarece se folosesc sisteme individuale pentru încălzirea rezidențială dar și perfecționarea continuă a
arderilor în sistemul industrial. În ultimii ani industria globală a dezechilibrat nivelul de gaze necesar pentru o atmosferă
echilibrată. Arderea gazului metan dar și a cărbunelui au dus la formarea altor gaze dar și a unei concentrații mari de dioxid de
carbon mai ales la sfârșitul secolului trecut când a fost inventat automobilul . De asemenea știm că în instalații industriale vechi
arderea este incompletă din care rezultă anumite deșeuri de combustie (combustibil ne ars, oxid de carbon până la hidrocarburi
mai simple sau mai complexe).
Schema distribuției aerosolilor atmosferici (după Whitby și Cantrell, 1976 ). Principalele moduri, surse, moduri de formare și de
mecanisme de eliminare.
Metodele de eliminare a aerosolului sunt îndepărtarea umedă și cea uscată. În urma interacției aerosolului cu particule
de nor, cu precipitații solide sau lichide, acesta este captat și poate cădea prin depunere umedă. Depunerea uscată presupune
transferul particulelor și a gazelor din atmosferă către suprafața Pământului.
În funcție de dimensiunea particulelor, aceasta este cauzată de diferite procese:
• Difuzie turbulentă pentru gaze și particule ultrafine
• Mișcare Browniană pentru particule fine
• Sedimentarea gravitațională a particulelor gigant
6
2.3 ATMOSFERA
Atmosfera Pământului este întinsă pe o suprafață de 10 000 de km. Este compusa din azot 78,09%, oxigen 20,95%,
argon 0,92%, bioxid de carbon 0,03%.Aceste substanțe reprezintă un cumul de 99,99% restul de 0,01% este format din neon,
heliu, metan, kripton, xenon, ozon, hidrogen, radon. Cea mai mare parte atmosferei este situată aproape de suprafața pământului
la o distanță de 8-15 kilometri. Aceasta este împărțită în cinci straturi în funcție de temperatură.
Diagrama straturilor atmosferei terestre și metode de investigare

[https://www.nasa.gov/mission_pages/sunearth/science/atmosphere-layers2.html]
2.4 INDICELE DE CALITATE AL AERULUI (AQI)

Indicele de calitate al aerului se folosește pentru a avea o referință cantitativă asupra poluanților din mediul
înconjurător.
Limitele indicelui de calitate al aerului sunt fixate cu ajutorul legislaturii (pe cale legala), pe baza cunoștințelor
științifice dar si in urma nivelului concentrațiilor obținute in decursul anilor.Metoda cea mai întâlnită în calculul indicelui de
calitate a aerului este prin comparare cu valoarea maximă admisă. De asemenea aceste limite au scopul de a evita sau preveni
depășirile, pentru o bună sănătate a oamenilor, animalelor dar și a mediului.
Fiecare noxa are 6 clase de calitate acestea fiind:
Figura 1- Nivelurile de calitate ale aerului admise de catre EEA 2010
3 METODOLOGIE
În aceast proiect au fost investigate concentrațiile de CO, NOx, PM10 in 3 orașe din Romania, în două episoade
temporale diferite.
7
Oxizii de azot (NOx)

Sunt proveniți din arderea combustibililor si din diferite instalații industriale, comerciale, rezidențiale, transport feroviar
dar si din instalațiile instituționale. Aceștia au un efect de acidifiere care acționează asupra solului, apelor si construcțiilor. Aceștia
sunt un grup de gaze care sunt formați din suma NO si NO₂ fiind fără culoare sau miros. Ploile acide sunt cauzate de oxizii de
azot.
Sursele generate de om a oxizilor de azot sunt numeroase dar cele mai des întâlnite sunt rezultate din traficul rutier,
activităților industriale dar si din producerea de energie electrică. Acești oxizi stau la baza deteriorării apelor, efectului de sera dar
si reducerea vizibilității in zonele urbane.
Efectele asupra sănătății umane sunt foarte grave. Expunerea la o concentrație mare poate fi letala iar la concentrații
reduse afectează țesutul pulmonar. Efectele asupra plantelor si animalelor produce in cazul plantelor albire dar si moartea
țesuturilor plantelor iar la animal produce boli pulmonare.
Monoxidul de carbon (CO)

Este un gaz incolor, inodor, insipid de origine naturala dar si antropica. Se formează prin arderea combustibililor fosili.
Sursele naturale ale acestui gaz sunt: arderea pădurilor, emisiile vulcanice dar si descărcările electrice. Gazul format din sursele
naturale este împrăștiat repede pe o suprafața întinsă acesta nefiind un pericol pentru sănătatea umana.
Ca surse antropice avem formarea prin ardere a combustibililor fosili, producerea otelului si a fontei, rafinarea
petrolului, traficul rutier dar si cel aerian si feroviar. Poate atinge un nivel periculos in perioada iernii si a primăverii deoarece
acest gaz este mult mai stabil din punct de vedere chimic la temperaturi scăzute.
In concentrații mari acesta este letal pentru sănătatea populației. Produce reducerea capacitații de transport a oxigenului
in sânge cu consecințe majore asupra aparatului respirator dar si al sistemului cardiovascular.
Particule in suspensie (PM10)

Reprezintă un amestec al particulelor de lichid si particule foarte mici.
Sursele naturale sunt datorate erupțiilor vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip dar si din împrăștierea polenului.
Aceste particule pot proveni si din surse antropice cum ar fi din activitatea industriala, sistemul de încălzire a populației, centrale
termoelectrice.
Acestea afectează sănătatea umana fiind ca diametrul particulelor este mai mic de 10 micrometri. Cele mai afectate
persoane fiind cei cu boli cardiovasculare si respiratorii, copiii, vârstnicii dar si astmaticii. Aceste particule înrăutățesc astmul,
provocând tuse, dureri in piept dar si dificultăți respiratorii.
LOCAȚIILE STAȚIILOR
Datele sunt provenite de pe site-ul Calității Aerului (www.calitateaer.ro).
Acest site este al Rețelei Naționale de monitorizare a calității aerului. Datele sunt raportate la Comisia Europeana in vederea
monitorizării calității aerului si sunt puse si la dispoziția publicului.
Am ales aceste stații deoarece provin din zone diferite. București este o zonă de interes cu un nivel de poluare ridicat
din cauza traficului intens și industriilor, Iașiul pentru ca are un nivel mediu de poluare din cauza traficului iar Poiana Stâmpei
pentru ca este o zonă cu un nivel de poluare mai mic deoarece stația este situată in munți iar traficul este redus. Așadar, primele
două stații sunt de trafic urban iar cea de a treia este o stație de tip rural.
8
3.1.1 BUCURESTI
Figura 2- Stația București 101
Stația B101 de găsește lângă Agenția pentru Protecția Mediului, Ilfov
Coordonate GPS: Latitudine 44.447291, Longitudine 26.036696 (Fig.2).
3.1.2 IAȘI
Figura 3 – Stația Iași 131
Stația IS131 se regăsește in Municipiul Iași lângă Șoseaua Națională.
Coordonate GPS: Latitudine 47.156824, Longitudine 27.574890 (Fig.3).
Datorită absenței datelor legate de poluații analizați, datele au fost preluate de la două stații vecine, din aceeași regiune urbană.
IS231 - Stația se regăsește in Municipiul Iași lângă Aleea Decebal
Figura 2- Stația Iași 231

9
Coordonate GPS: : Latitudine 47.150925, Longitudine 27.581917 (Fig.4).
3.1.3 POIANA STÂMPEI (Județul Suceava)
Figura 5- Stația Poiana Stâmpei

Stația EM331 este de tip regional, situata la altitudine mare, caracteristica pentru valori mici ale poluanților.
Stația de găsește in comuna Poiana Stampei din județul Suceava.
4 REZULTATE EXPERIMENTALE
Analiza datelor experimentale a celor trei tipuri de poluanți cuprinde reprezentarea seriilor temporale, histograme,
reprezentări de tip box-plot, statistici diurne si indici de calitatea a aerului.
✓ Seriile temporale oferă reprezentarea in timp, cu rezoluții specifice fiecărui poluant, a evoluției instantanee a
valorilor poluanților. Sunt secvențe de date rezultate din măsurătorile înregistrate de instrumentele plasate în
regiunile alese în intervalul de timp Martie – Iulie din anii 2018 si 2020.
✓ Histograma oferă o imagine vizuală a datelor numerice prin indicarea numărului de apariții de cazuri care se
află într-un anumit interval de valori. Ea reprezintă distribuția de probabilitate a valorilor măsurate.
✓ Statisticile diurne sunt valori calculate prin media pe ore ale valorilor din baza de date înregistrate în diferite
zile in același interval orar. Acestea oferă indicii asupra fluctuațiilor temporale la diferite momente ale zilei.
✓ Reprezentările de tip box-plot oferă o descriere sintetică a distribuției datelor experimentale prin reprezentarea
valorii mediane, a valorilor extreme (maxime si minime), a încadrării datelor in quartile și de asemenea a
valorilor aberante sau valori situate mult în afara distribuției (Eng. outliers).
Rezultatele unei analize box-plot se obțin după următoarea procedură:
• se reordonează șirul de date în ordine crescătoare.

• se găsește valoarea care corespunde mijlocul seriei (mediana).
• se împart datele în patru grupe egale, cu același număr observabile, fiecare grupă reprezentând o pătrime din populația
totală.
• cuartila inferioară Q1 delimitează cele mai mici 25% din valorile observate, iar cuartila Q3 delimitează cele mai mari
25% din valorile observate.
• Intervalul interquartile este IQR=Q3-Q1
• Xmin Valoarea minimă denumită și percentila 0 este cea mai mică valoare observată din șirul de valori, exceptând
valorile aberante.
• Valorile aberante (Engl. outliers) sunt considerate valorile mai mari decât Q3 + 1,5 IQR sau valori mai mici decât Q1 -
1,5 IQR. Intervalul IQR este reprezentat grafic printr-un dreptunghi („cutie”). În interiorul său se află mediana
reprezentată grafic prin o linie orizontală. Intervalele (Xmin , Q1) și (Q3 , Xmax) sunt reprezentate de câte o linie (Engl.
whisker =„mustață”) trasată în continuarea dreptunghiului. Valorile aberante sunt reprezentate prin „* ”
Cu cât media aritmetică este mai apropiată de mediană, cu atât distribuția este mai simetrică.
10
Analiza de tip box-plot si distributia normala de probabilitate

https://en.wikipedia.org/wiki/Box_plot#/media/File:Boxplot_vs_PDF.svg
Datele corespunzătoare celor două episoade temporale sunt suprapuse în fiecare grafic, în culori diferite, după cum este marcat în
legenda aferentă fiecărui grafic.
De asemenea vom regasi si referiri la limitele admise de rezoluție ale datelor analizate:
1. Oxizii de azot (NOx) nu trebuie sa depășească limita admisa de 400μg/ masurata timp de 3 ore consecutive pentru o
suprafata de minim 100 si nu trebuie sa se depășească de 18 ori într-un an calendaristic.
2. Monoxidul de carbon (CO) nu trebuie sa se înregistreze o valoare mai mare de 10mg/ masurata la o medie de 8
ore/zi.
3. Particule in suspensie (PM10) valoarea maxima admisa este de 50 μg/ iar aceasta valoare este pentru limita zilnica
deasemenea mai avem si o limita anuala aceasta este de 40 μg/ masurata la o medie de 24 ore/zi.
4.1 STAȚIA B101
Figura 3-A) Serii temporale ale oxizilor de azot (sus); B) histograma concentratiilor de oxid de azot (jos-stanga); C) Blox plot-ul
concentratiei de NOx(jos-dreapta)
11
In anul 2018 s-au inregistrat pînă la 37 de depasiri ale oxizilor de azot, depasind de 2 ori valorile care trebuiesc sa fie
inregistrate intr-un an. Iar in anul 2020 nu au fost inregistrate depasiri ale concentatiei de oxizi de azot. Totodată se constată valori
sistematic mai scăzute ale concentrației de NOx pe 2020.
După cum se observă din histograma (Figura 6-B) distribuția de probabilitate a valorilor pentru concentrația de NOx
este destul de suprapusă, dar cu o medie a valorilor usor mai mică in 2020 față de cazul aceleiași perioade din 2018. Acest lucru
este de așteptat fiind o urmare a opririi traficului determinat de restricțiile de circulație în perioada lock-down.
In Figura 6.C. regăsim reprezentările de tip box-plot care indică un număr mare de valori extreme si fluctuații
accidentale în perioada de trafic intens (2018). Maxima din anul 2020, de 199,268μg/ inregistrata in data de 04.04.2020 este
mult mai mică decît cea din 2018 care este de 269,45 μg/ inregistrata in data de 05.06.2018.
Figura 4-A) Serii temporale ale monoxidului de carbon(sus); B) histograma concentrațiilor de monoxid de carbon (jos-stanga);
C) Boxplot-ul concentratiei de monoxid de carbon (jos-dreapta)
Datele de CO arată erori sistematice în inregistrarea lor la stația B101, cu o deplasare evidentă spre valori mai mari, cel
puțin cu 0,4 mg/m3 . Totuși, deși datele nu sunt validate, se poate observa că în anul 2018 și în 2020 nu au fost inregistrate
depășiri ale concentrației de monoxid de carbon. De asemenea, se constată că anul 2020 înregistrează valori destul de apropiate de
cele din anul 2018 spre sfarțșitul perioadei de studiu, iar la inceput anul 2018 semnalează valori mai mari față de anul 2020.
Figura 5-A) Serii temporale ale particule in suspensie (sus); B) histograma concentrațiilor de particule in suspensie (jos-stanga);
C) Boxplot-ul concentratiei de particule in suspensie (jos-dreapta)
Limita admisă zilnic a particulelor în suspensie cu un diametru aerodinamic de până la 10 μm este de 35 μg/
această valoare fiind pentru media de 24 de ore, ea nu trebuie să fie depășită de cel mult 35 de ori într-un an.
12
In anul 2018 au fost semnalate 20 de depășiri care au avut un indice mai mare față de limita admisă într-un interval de
24h ceea ce înseamnă că sănătatea populației a fost în pericol iar în anul 2020 au fost semnalate un număr mai mic – doar de 11
zile cu depașiri peste norma admisă.
Dupa cum se observă, anul 2018 înregistrează mai multe depașiri față de anul 2020 în perioada studiată.
In Figura 9 este reprezentată variația diurnă pentru NOx. Scăderea din anul 2020 față de anul 2018 este evidentă in
special in intervalele de timp de odihnă. În intervalul de la mijlocul zilei, valorile se suprapun.
In 2018 maxima este de peste 40 μg/ inregistrata la ora 08:00AM, minima fiind inregistrată la ora 04:00PM acesta
Figura 6-Variația diurnă a concentrțiilor de oxizi de azot
fiind de sub 20 μg/ . În anul 2020 maxima este cuprinsă între 30-40 μg/ această valoare fiind înregistrată la ora 08:00AM,
minima fiind cuprinsă între 10-20μg/m3 la ora 04:00PM.
Statisticile diurne sunt valori calculate prin media pe ore ale valorilor din baza de date inregistrate in diferite zile in
acelasi interval orar. Acesta oferă indicii asupra fluctuațiilor temporale la diferite momente ale zilei.
Figura 7-Variațiile diurne ale monoxidului de carbon
În Figura 10 se observă că, în variațiile diurne ale monoxidului de carbon exită o scadere asimetrica in intervalul 02:00-06:00PM.
In 2018 avem o maxima de 0.55 μg/ la ora 12:00AM si o minima de 0.42 μg/ la ora 04:00PM iar in anul 2020 avem o
maxima de 0.6 μg/ inregistrata la ora 12:00AM si o minima de 0.5 μg/ aceasta fiind inregistrata la ora 02:00PM. Totuși
aceste valori sunt destul de apropiate, diferența fiind practic nesemnificativă (0,05 μg/ în valoare absolută și 8% ca eroare
relativă).
Figura 8- Variațiile diurne ale particulelor in suspensie ale stației B101
13
Bun
Figura 9 Concentrațiile particulelor in suspensie (stânga) si Indicele de calitate a aerului in anul 2020
Figura 12 ilustrează variațiile diurne pentru particulele PM10. În mod clar mediile pe 2020 sunt mai mici decât cele din 2018, ca
rezultat al încetării activităților și mai ales al traficului.
Pentru determinarea indicelui de calitate al aerului, datele colectate au fost mediate zilnic.
În Figura 11 este reprezentată medierea zilnică prin simboluri stea colorate în roșu și încadrarea indicelui de calitate pentru
particulele în suspensie în zona verde (Good).
Moderat
Figura 10- Concentrațiile particulelor in suspensie (stânga) si Indicele de calitate a aerului in anul 2020
Dupa cum se poate observa si din grafic, valoarea maxima inregistrata instantaneu a fost de 90μg/m 3 iar mediata zilnic 48 μg/m3 .
Valorile indicelui de calitate sunt inregistrate in descriptorul BUN, valoarea indicelui cuprinsa intre 0-50, aceste condiții de mediu
neafectand populatia.
In Figura 13 avem reprezentata medierea zilnica aceasta are o maxima inregistrata a concentratiei de 85μg/m 3 iar incadrarea
indicelui de calitate al aerului este de Moderat. Calitatea aerului în anul 2018 a fost acceptabilă, evident mai poluata decât în
2020, cu un potențial risc pentru persoanele cu sensibilități medicale.
14
4.2 STATIA EM331
Figura 11-A) Serii temporale ale oxizilor de azot (sus); B) histograma concentratiilor de oxid de azot (jos-stanga); C) Bloxplot-
ul concentratiei de NOx(jos-dreapta)
In perioada studiată a celor 2 ani 2018 respectiv 2020 nu au fost înregistrate valori care sa depășească valoarea limita orară admisă
fiind de 140 μg/ . In figura 14.A. se observa insă că in anul 2018 au fost înregistrate valori destul de fluctuante care pot indica
un accident ecologic în acea zona.
Din Reprezentarea de tip box-plot din Figura 14.C., observăm că maxima înregistrată in anul 2020 este de 26,09μg/m3 având
valori de tip outliers 113 iar în anul 2018 maxima înregistrată este de 61,71 cu valori de tip outliers 115.După cum se observă
valorile din anul 2020 sunt mai mici față de anul 2018 acest lucru indică o inbunătățire a calitații de oxizi de azot.
În ambele perioade nu au fost semnalate depașiri ale limitei admise pe o medie de 8 ore. Din Figura 15.A. observăm că in anul
2018 este o creștere masivă într-o anumită zi 19.04.2021 această valoare ajungând pană la 2 mg/ iar acest lucru poate să fie
datorat din cauza poluării excesive din aceea zi iar in anul 2020 avem o maximă de 0,8mg/ .
Histogramele reprezentate în Figura 15.B. indică o suprapunere destul de bună dar cu o deplasare spre multe inregistrari cu valori
mai mici pentru cazul anului 2020. Anul 2018 inregistrează o maximă de 1,85mg/ și cu un număr de valori de tip outliers
de 206 pe când în anul 2020 avem o maximă de 0,79mg/ și un număr de valori de tip outliers de 267.
15
Figura 13-A) Serii temporale ale particule in suspensie (sus); B) histograma concentrațiilor de particule in suspensie (jos-
stanga); C) Boxplot-ul concentratiei de particule in suspensie (jos-dreapta)
Datele pentru PM10 la stațiile din Iasi au fost destul de discontinue, de aceea s-a încercat o concatenare a înregistrărilor
de la două stații apropiate.
Din Figura 16.A. obesrvăm că în anul 2020 a fost semnalată doar o depășire a limitei admise aceasta este din data de 19-
04 cu o valoare de 43,20μg/m3 iar în anul 2018 nu au fost semnalate depasiri ale limitei admise de 35μg/m3.
Din figura 16.C. reiese că in anul 2018 avem o maxima de 159,26 μg/ cu 125 de valori de tip outlirs pe cănd in
anul 2020 avem o maximă de 54,58μg/ cu 75 de valori de tip outliers. Se observă că anul 2020 are valorile de trei ori
mai mici comparativ cu anul 2018 acest lucru ducând la un calm al concentrației de particule în suspensie.
Figura 14- Variațiile diurne ale oxizilor de azot
Figura 17 avem reprezentata variațtia diurnă a concentrației de oxizi de azot, dupa cum se observă in anul 2020 avem
valori mai ridicate față de anul 2018 acesta având o descreștere asimetrică în perioada 06:00AM-10:00PM. Maxima din anul 2020
este de peste 20μg/m3 înregistrată la ora 08:00Am iar minima este de 16μg/m3. În anul 2018 avem o maximă de 17μg/m3 si o
minimă de 7μg/m3 înregistrată la ora 03:00PM.
Figura 15- Variațiile diurne ale monoxidului de carbon
In Figura 18. Avem o reprezentare a concentrației de monoxid de carbon. Valoare maximă in anul 2020 este de 0,09
mg/ aceasta este inregistrată la ora 12:00AM iar minima este de 0,009 mg/ înregistrată la ora 02:00PM.Iar în anul 2018
este de 0,06 mg/ aceasta este înregistrată la ora 11:00PM iar minima este de 0,007 mg/ înregistrată la ora 02:00PM.
16
Figura 16- Variațiile diurne ale particulelor in suspensie
Din Figura 19. Reiese ca valoarea maximă înregistrată a concentrațiilor de particule în suspensie a anului 2018 este de 20 μg/
aceasta fiind înregistrată la ora de 07:00AM și o minimă de 2 μg/ iar în anul 2020 înregistrăm o maximă de 18μg/ la ora
03:00AM și o minimă de 8μg/ înregistrată la ora 01:00PM.
Variațiile diurne pe cele două perioade sunt ușor diferite la ore diferite.
Figura 17 Concentrațiile particulelor in suspensie si Indicele de calitate a aerului in anul 2020
In Figura 20 este reprezentată medierea zilnică a stației Poiana Stâmpei in anul 2020, observăm din grafic că avem o
valoare maximă de 31μg/ aceasta fiind înregistrată în prima parte a lunii aprilie.
Din cauza lipsei de date din lunile aprilie și iunie nu se poate face o comparație. Iar indicele de calitate este BUN.
In Figura 21 avem reprezentată medierea zilnică a stației Poiana Stâmpei în anul 2018 , după cum se observă maxima
mediei zilnice este de 27 μg/m3 aceasta fiind înregistrată în luna iunie. Din cauza lipsei de date din luna mai nu se poate face o
comparație iar indicele de calitate afisat este în districtul BUN.
Figura 18-A) Concentrațiile particulelor in suspensie si Indicele de calitate

a aerului in anul 2018
17
4.3 STAȚIA IS231
Figura 19--A) Serii temporale ale oxizilor de azot (sus); B) histograma concentratiilor de oxid de azot (jos-stanga); C) Bloxplot-
ul concentratiei de NOx(jos-dreapta)
În reprezentarea datelor stației IS231 a concentrației de oxizi de azot am folosit doar o parte din date deoarece în anul
2020 nu au fost înregistrate sau validate toate valorile si de aceea am luat perioade de aceeași dimensiune pentru ambii ani.(Figura
22.A.)
În Figura 22.A. observăm că în anul 2020 au fost înregistrate valori mai mici față de anul 2018 valoarea maximă fiind
de 110,79μg/m3 înregistrată în data de 02.04.2018 iar anul 2018 înregistrează o maximă de 221,84μg/m3 în data de 04.04.2020.
În Figura 21.C. observăm că anul 2018 înregistrează 17 date de tip outliers iar anul 2020 înregistrează 13 date de tip
outliers. Maximele fiind de 221,84μg/ respectiv 110,79μg/ .
În Figura 22.A. observăm că avem valori crescute pentru anul 2020 în prima perioadă analizată dar și o valoare invalidă
în luna mai.
Observăm în figura 22.C. ca anul 2020 înregistrează o maximă de 1,03mg/m3 și o minimă de 0,01mg/m3 și 196 de
valori de tip outliers. Iar în anul 2018 înregistrăm o maximă de 0,88 mg/m 3 și o minimă de 0 mg/m3 dar și 228 valori de tip
outliers.
Histogramele prezentate în Figura 23.B. sunt într-o suprapunere aproape perfectă, de aceea nu putem aprecia diferențe
prea mari între valorile concentrațiilor monoxidului de carbon în cele două perioade analizate.
18
Figura 21-A) Serii temporale ale particule in suspensie (sus); B) histograma concentrațiilor de particule in suspensie (jos-
stânga); C) Boxplot-ul concentrației de particule in suspensie (jos-dreapta)
În Figura 23.A. observăm fluctuații ale valorilor din anul 2018. Pe langa faptul ca exista erorii in inregistrarea datelor
experimentale și în validarea lor, o explicație suplimentară ar putea fi atribuită unui period de poluare masivă in perioada 01.05-
01.06.2018 determinata de un posibil accident ecologic.
În figura 23.C. regăsim că în anul 2020 maxima este de 73,62 μg/m3 cu 108 valori de tip outliers iar în anul 2018 maxima este de
136,91μg/m3 cu 129 valori de tip outliers.
După cum se observă valorile din anul 2020 sunt mai mici față de anul 2018.
Figura 22- Variațiile diurne ale concentrației de oxizi de azot
În Figura 25 avem reprezentate variațiile diurne ale concentrațiilor de oxizi de azot. In anul 2020 maxima înregistrată este de 70
μg/m3 la ora 08:00Am iar minima de 20 μg/m3 la ora 05:00PM. Anul 2018 inregistrează o maximă de 60 μg/m3 la ora 08:00AM și
o minimă de 20 μg/m3 la ora 03:00PM. Scăderea este evidențiată în prima parte a zilei iar la mijlocul zilei valorile suprapunându-
se.
Figura 23- Variațiile diurne ale concentrației de monoxid de carbon
În Figura 26 am reprezentat variațiile diurne ale concentrației de monoxid de carbon. În anul 2020 avem o maximă
înregistrată de 25 mg/m3 la ora 08:00AM și o minimă de 17 mg/m3 la ora 07:00PM. Iar în anul 2018 a fost înregistrată o maximă
de 0,18 mg/m3 la ora 07:00AM și o minimă de 0,06 mg/m3 la ora 04:00AM.
19
În anul 2020 avem o mică creștere a valorilor față de anul 2018 în prima parte a zilei iar seara valorile se supapun.
Figura 24- Variațiile diurne ale concentrației de particule in suspensie
În Figura 27 avem reprezentat variațiile diurne ale concetrațiilor de particule în suspensie ale stației din Iași. În anul
2018 a fost inregistrată o maximă de 50 μg/m3 la ora 07:00AM cu o minima de 30 μg/m3 la ora 06:00PM. În anul 2020 maxima
inregistrată este de 25 μg/m3 la ora 08:00AM iar minima de 15 μg/m3 la ora 06:00PM.
Variațiile mult diferite în cele două perioade trebuie analizate si in contextul unor condiții meteorologice mult diferite,
care nu au fost luate în considerare.
Figura 25- Concentrațiile particulelor in suspensie si Indicele de calitate a aerului in anul 2018
In Figura 28 am reprezentat medierea zilnica a stației Iași 2018 aceasta având o maximă a concentrațiilor de 97 μg/m3.
Observăm o scădere a valorilor de concentrație astfel încât acest lucru indică faptul că perioada cea mai poluata din anul 2018 este
în perioada 28.04-12.05.2018. Iar indicele de calitate al aerului fiind cuprins în descriptul MODERAT.
În Figura 29 am reprezentat medierea zilnica a stației Iași 2020 aceasta având o maximă înregistrată a concentrațiilor de
46 μg/m3deasemenea se observa o scadere in perioada 14.04-09.06.2020 si o crestere in perioada urmatoare. Observăm că în
perioada de carantină avem un indice mai scăzut a concentrației față de perioada de dupa carantină.
Figura 26- Concentrațiile particulelor in suspensie si Indicele de calitate a aerului in anul 2020 (dreapta)
20
CONCLUZII
Contribuțiile personale ce rezultă din prezentul proiect cuprind studiul statistic al poluarii aerului din perspectiva a
➢ 3 poluanți:
o oxizii de azot-NOx,
o Particule in suspesie-PM10
o Monoxidul de carbon-CO.
➢ pe două perioade temporale distincte 31.03-30.06.2018 si 3.03-30.06.2020 (pre-lock-down și lock-down)
➢ în trei stații din zone diferite: Bucuresti, Iași și Poiana Stampei.
Datele necesare studiului sunt luate de pe statia Calitate aer (www.calitateaer.ro). Această stație oferă publicului
informații privind concentrațiile poluanților din atmosferă în anumite perioade și locații dar și rapoarte periodice din intreaga țară.
Pentru analiza seriilor de date am realizat stocarea, procesarea și reprezentarea grafică utilizând limbajul de programare
Matlab. Am construit un limbaj de cod astfel încât să pot analiza în mod unitar seriile de timp, histogramele, mediile zilnice și
variațiile diurne și am calculat indicele de calitate pentru fiecare caz (codul prezentat în Anexe).
Din analiza datelor se observa:

✓ mici depășiri ale limitei normale orare dar limita zilnica a ieșit în parametri optimi astfel încât nu au depășit limita
admisa conform cu Legea 104/2011.
✓ nivelul de poluare din atmosfera in anul 2018 mai ridicata fata de anul 2020.
Ceea ce confirma ca activitatea umana influențează enorm poluarea atmosferică.
A. Analiza pe stație în cele două perioade
✓ In Bucuresti observam că maximele înregistrate pentru cei 3 poluanți sunt mai mari în anul 2018 față de anul 2020.
Totodată, în anul 2018 se înregistrează mai multe depașiri ale poluanților decat în anul 2020. Observăm de asemenea că
în anul 2018 valorile înregistrate în prima parte a lunii sunt destul de ridicate acest lucru poate fi datorat faptului că
sezonul este unul racoros și poluarea poate fi dată de încălzirea locuințelor ceeea ce duce la un consum mai mare de
energie. Pe când in anul 2020 avem o scădere destul de substanțială în aceeași perioadă având loc o poluare mai mică
acest lucru fiind provocat de faptul că temperatura începe sa se stabilizeze, din cauza lipsei activităților și de faptul că
traficul a fost redus din cauza virusului SARS-COV2.
✓ În județul Suceava mai exact Poiana Stâmpei pentru concentrațiile de oxizi de azot avem valori mari pentru anul 2018.
Din punctul meu de vedere stația nu a inregistrat valori valide ori a avut loc un accident ecologic. Anul 2020
inregistrand valori normale pentru concentrațiile de oxizi. Pentru ceilalti 2 poluanti valoarea maxima este inregistrata in
anul 2020 dar valorile arata faptul ca si in anul 2018 sunt valori ridicate toata perioada pe cand anul 2020 are unele
înregistrari singulare. Pentru particulele in suspensie nu se poate oferi o perspectiva pe toata perioada studiata deoarece
in anul 2018 nu au fost inregistrate valori pe un interval de o luna.
✓ In statia din Iasi am folosit date pentru analiza de la doua statii deoarece statia 1 nu inregistreaza valori ale oxizilor de
azot si statia 2 nu inregistreaza monoxid de carbon si particulele in suspensie. Am ales aceste 2 statii deoarece sunt
foarte apropiate si pot oferi o baza de date cat mai reala pentru acesti poluanti in acea zona.
Din analiza facuta pe baza datelor de la aceste statii am observat ca pentru monoxidul de carbon valori mari sunt inregistrate in
prima parte a anului 2020 iar pentru ceilalti 2 poluanti valorile inregistrate in anul 2020 sunt mici. Deasemenea oxizii de azot au
fost studiati doar pe o perioada de 10 zile deoarece nu au fost inregistrate valori pentru restul perioadei din anul 2020. Monoxidul
de carbon inregistreaza valori aproximativ la fel in ambii ani iar datele pentru particulele in suspensie sugereaza o fluctuatie mare
valorilor in anul 2018.
B. Analiza între stații in cele două perioade

✓ Bucuresti-Iasi- Concentratiile poluantilor sunt mai mari in Bucuresti decat in Iasi acest lucru este datorat faptului
ca Bucurestiul este o zona cu un nivel extrem de poluare date de catre industrii si nivelul ridicat de trafic dar si de
faptul ca au loc posibile arderi necontrolate pe cand in Iasi nivelul de trafic este mai redus iar industria nu este asa
dezvoltata ca in Bucuresti. Iasi-ul fiind la o altitudine mai inalta intalnim poluarea cu polen datorata de
inmugurirea pomilor pe cand Bucuresti-ul este situat la o altitudine mica aceasta poluare nu are lor intr-o cantitate
foarte mare.
✓ Iasi-Poiana Stampei- Iasi-ul fiind un judet destul de dezvoltat din punct de vedere industrial Poiana Stampei nu
este. Altitudinea data de Poiana Stampei este mai inalta decat cea din Iasi acest lucru se datoreaza prezenta poluarii
21
aerului de catre polen. Poiana Stampei nu este oras industrial si nici prezenta noxelor emanate de autovehicule nu
este mare ceea ce ne arata o imagine de ansamblu in care statia EM331 este mai putin poluata decat IS dar si de
faptul ca in datele colectate vedem o diferenta destul de considerabila intre valorile inregistrate care atesta faptul ca
IS are un nivel de poluare mai ridicat fata de EM331.
✓ Bucuresti-Poiana Stampei- Altitudinea Bucuresti-ului este una joasa pe cand la Poiana Stampei este o altitudine
inalta de munte. Nivelul poluarii in Bucuresti fiind mult ridicat fata de Poiana acest lucru fiind datorat de industiile
in numar ridicat, gazele de esapament dar si de catre arderile necontrolate deasemenea in Bucuresti mai regasim si
o topitorie care a ridicat semne de intrebare de mai multi ani legat de nivelul de poluare pe care acasta le emana pe
cand in Poiana Stampei nu avem un nivel de trafic ridicat si nici o puternica industrializare poaloare fiind data doar
de Polen dar și de arderile necontrolate.
22

26 Andreea Toma M.M. - Toma Andreea

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

26 Andreea Toma M.M. - Toma Andreea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI

FACULTATEA DE AUTOMATICĂ, CALCULATOARE, INGINERIE

PROIECT LA DISCIPLINA Managementul mediului (M.M.)

2.2 SURSE DE POLUANTI

2.2.2 SISTEME DE INCALZIRE A LOCUINTELOR

În funcție de dimensiunea particulelor, aceasta este cauzată de diferite procese:

• Difuzie turbulentă pentru gaze și particule ultrafine

• Mișcare Browniană pentru particule fine

• Sedimentarea gravitațională a particulelor gigant

Diagrama straturilor atmosferei terestre și metode de investigare

2.4 INDICELE DE CALITATE AL AERULUI (AQI)

Fiecare noxa are 6 clase de calitate acestea fiind:

Figura 1- Nivelurile de calitate ale aerului admise de catre EEA 2010

Oxizii de azot (NOx)

Monoxidul de carbon (CO)

Particule in suspensie (PM10)

Datele sunt provenite de pe site-ul Calității Aerului (www.calitateaer.ro).

Figura 2- Stația București 101

Stația B101 de găsește lângă Agenția pentru Protecția Mediului, Ilfov

Coordonate GPS: Latitudine 44.447291, Longitudine 26.036696 (Fig.2).

Figura 3 – Stația Iași 131

Stația IS131 se regăsește in Municipiul Iași lângă Șoseaua Națională.

Coordonate GPS: Latitudine 47.156824, Longitudine 27.574890 (Fig.3).

IS231 - Stația se regăsește in Municipiul Iași lângă Aleea Decebal

Figura 2- Stația Iași 231

Coordonate GPS: : Latitudine 47.150925, Longitudine 27.581917 (Fig.4).

3.1.3 POIANA STÂMPEI (Județul Suceava)

Figura 5- Stația Poiana Stâmpei

Stația de găsește in comuna Poiana Stampei din județul Suceava.

Rezultatele unei analize box-plot se obțin după următoarea procedură:

• se reordonează șirul de date în ordine crescătoare.

Analiza de tip box-plot si distributia normala de probabilitate

4.1 STAȚIA B101

Figura 6-Variația diurnă a concentrțiilor de oxizi de azot

Figura 7-Variațiile diurne ale monoxidului de carbon

Figura 8- Variațiile diurne ale particulelor in suspensie ale stației B101

4.2 STATIA EM331

C) Boxplot-ul concentratiei de monoxid de carbon (jos-dreapta)

Figura 14- Variațiile diurne ale oxizilor de azot

Figura 15- Variațiile diurne ale monoxidului de carbon

Figura 16- Variațiile diurne ale particulelor in suspensie

Figura 17 Concentrațiile particulelor in suspensie si Indicele de calitate a aerului in anul 2020

Figura 18-A) Concentrațiile particulelor in suspensie si Indicele de calitate

4.3 STAȚIA IS231

Figura 22- Variațiile diurne ale concentrației de oxizi de azot

Figura 23- Variațiile diurne ale concentrației de monoxid de carbon

Figura 24- Variațiile diurne ale concentrației de particule in suspensie

Din analiza datelor se observa:

B. Analiza între stații in cele două perioade

S-ar putea să vă placă și