Sunteți pe pagina 1din 4

Avram Iancu – eseu

Marginean Oana clasa a X a E

Cuprins:
1. O scurtă introducere
2. Aspecte din viața sa personală
3. Lupta politică (revoluția)
4. Mormântul său
5. O scurtă încheiere
6. Bibliografie

1. O scurtă introducere:
Avram Iancu este o emblemî a revolutiei(contrarevolutiei) din 1848-1849 din Transilvania, fiind
încă respectat de românii din Transilvania pentru măsurile pe care le-a luat pentru a le oferi
libertatea politică ardeleniilor. Acesta a fost avocat si erou militar în Transilvania în anii 1848-
1849. Acesta a promovat ideiile Tinerei Europe, precum: libertatea, egalitatea si faternitatea, dar
nu numai.

2. Aspecte din viața sa personală:

Avram Iancu s-a născut în 1824(data exacta nefiind precizata) într-o familie de țărani cu o
conditie financiara buna, din Muntii Apuseni, respepectiv Vidra de sus (cunoscută azi sub
numele de comuna „Avram Iancu” din județul Alba.)
Gheorghe Iancu, bunicul sau, a fost preot ortodox și a participat rascoalei lui Horea din 1784,
unele surse susțin faptul căel si Horea sunt rude.
Casa sa, aflata aproape de malul Ariesului Mic, a fost construită in 1800 de tatăl său, Alexandru
Iancu, fost padurar, apoi jude comunal. Mama sa se numea Maria.
Primii ani de scoală îi face la Vidra şi Câmpeni, clasele elementare la Abrud, gimnaziul inferior
la Zlatna, iar cel superior şi Facultatea de Drept le face la Cluj.
A fost descis ca fiind un elev eminent, fiind pasionat de matematica si de istorie.
Deoarece acesta nu este nobil, nu a putut profesa ca avocat, chiar daca termina Facultatea de
Drept in 1845-1846.
Supărat ca nu-i sunt apreciate meritele, merge la Târgu Mures unde se înscrie ca practicant la
Curtea de Apel a Transilvaniei (numita şi Tabla Regească), cu scopul de a se pregăti în meseria
de avocat, a cărei atestare o primeste în 1848, dar pe care nu apucă să o practice.
Aici el îşi va regăsi o bună parte dintre colegii pe care i-a avut la Cluj, dar şi pe alţii care
absolviseră cu câţiva ani mai repede aceeaşi şcoală. Unii dintre ei îi vor fi alături în luptele din
timpul revoluţiei de la 1848-1849. Din Munţii Apuseni îi regăseşte la Târgu Mureş pe Vasile
Fodor, Amos Tordăşianu, Iosif Şuluţiu şi Dionisie Tobias; dintre juriştii braşoveni pe Ioan
Secărianu, Vasile Lacea, Constantin Ioan şi Nicolae Gaetan; din zona Sibiului sunt Ioan
Aldulescu, Iacob Bologa, Ilie Măcelariu, Ioan Pinciu, Petre Roşca, Ioan Balomiri; din Câmpie,
de pe Mureş şi din nordul Transilvaniei vin Ladislau Basil Pop, Alexandru Papiu-Ilarian, Ioan
Mărgineanu, Ioan Cergedi, Nicolae Pop Bota, Samuil Poruţiu, Ioan Oros Rusu, Florian Micaş,
Petru Popoviciu, Vasile Vespremianu, Ladislau Buteanu, Ioan Suciu, Nicolae Bârlea, Mihai
Bohăţiel şi alţii.

3. Lupta politica
În luna martie a anului 1848, stiri tulburătoare despre revoluția care avea loc în Ungaria au
pătruns în ținuturile Transilvaniei. Răspunzând acestor evenimente, tinerii maghiari din Târgu
Mureș, printre care se număra și Avram Iancu, au decis să aducă omagiu proclamării libertății
printr-o manifestație patriotică. Acest demers a fost desfășurat în colaborare cu canceliștii
români, inclusiv Avram Iancu, care au semnat un memoriu către împăratul austriac, exprimând
necesitatea acordării de libertăți națiunii maghiare din Transilvania. Cu toate acestea, pe măsură
ce evenimentele s-au desfășurat, a devenit tot mai evident că revoluționarii maghiari aspirau la
libertate exclusiv pentru propria lor națiune și la unirea Ardealului cu Ungaria.

Avram Iancu a devenit o figură centrală în pregătirile febrile pentru congresul național de la Blaj,
desfășurat în perioada 15-17 mai, unde a condus o delegație semnificativă din Munții Apuseni. În
toamna aceluiași an, armata lui Iancu a colaborat cu forțele austriece pentru a recâștiga controlul
asupra regiunii de vest a Transilvaniei. Cu toate acestea, sub conducerea generalului polonez
Joseph Bem, revoluționarii maghiari au reușit să recucerească aproape în întregime Transilvania,
lăsând doar anumite puncte fortificate sub controlul austriecilor.

În acele momente tensionate, Avram Iancu și-a consolidat poziția prin organizarea eficientă a
țăranilor într-o forță de luptă românească. Cu toate acestea, relațiile cu maghiarii s-au deteriorat,
iar înfrângerea forțelor maghiare în luna august a anului 1849 a marcat sfârșitul revoluției.
Aceasta a fost urmată de o perioadă de guvernare directă din partea Vienei. În încercarea de a
obține autonomie pentru români, Avram Iancu și alți lideri români au călătorit la Viena în anii
1850 și 1851. Cu toate eforturile depuse, oficialii austrieci nu au recunoscut principiul
naționalității, contribuind astfel la destrămarea imperiului.
4. Mormântul sau:

Datorita dezamăgirii provocate de eforturile sale zadarnice, acesta se retrage din viața publică,
inapoi in Muntii Apuseni, fiind numit “Craisorul muntiilor”. În ultimii ani ai vieții sale, Iancu ar
fi suferit de tuberculoză şi începuse să aibă hemoragii pulmonare, scuipând sânge, însă la fel de
gravă era starea sa depresivă, alimentată de patima sa pentru băutură. Avram Iancu a fost găsit
mort în dimineaţa zilei de 10 septembrie 1872.
Mormantul sau se afla la Tebea, un mic sat din judetul Hunedoara, unde s-a construit in jurul
mormantului sau, Complexul de monumente din Tebea.
5. O scurta încheiere

În concluzie, figura lui Avram Iancu rămâne o emblemă a luptei pentru drepturile naționale și
libertate în contextul evenimentelor tumultuoase ale Revoluției de la 1848. Curajul său de
neclintit, abilitățile organizatorice și dedicația față de cauza românească au lăsat o amprentă
puternică în istoria Transilvaniei. Prin încercările sale de a reconcilia interesele românilor cu cele
ale maghiarilor și prin lupta pentru autonomie, Avram Iancu a demonstrat nu doar o abordare
strategică în fața provocărilor, ci și o înțelegere profundă a complexităților politice ale vremii.

6. Bibliografie
https://www.iancu.com/avram-iancu-1824-1872/
https://www.libertatea.ro/lifestyle/cine-a-fost-avram-iancu-4252741
https://adevarul.ro/stiri-locale/hunedoara/avram-iancu-eroul-cu-destin-tragic-cum-s-a-stins-
2203998.html
https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Avram_Iancu
https://historia.ro/sectiune/timp-liber/pipa-lui-avram-iancu-ciubuce-ale-boierilor-si-579171.html
https://historia.ro/sectiune/general/avram-iancu-si-contrarevolutia-romaneasca-din-585253.html

S-ar putea să vă placă și