MASURI PENTRU PERIOADELE CU TEMPERATURI EXTREME

OBIECTIV
Scopul prezentei instrucţiuni este de a informa şi de a diminua factorii de risc existenţi în
sistemul de muncă și de a stabili cerințele minime pentru protecția lucrătorilor împotriva
riscurilor pentru sănătatea și securitatea lor, generate sau care pot fi generate de
expunerea lucrătorilor în perioadele cu temperaturi extreme.
2.0. DOMENIU DE APLICARE
Prezenta instrucţiune se aplică lucrătorilor care desfășoară activității în aer liber şi care
pot suferi anumite afecțiuni în perioadele cu temperaturi extreme.
3.0. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
Legea nr. 319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în muncă cu modificările şi
completările ulterioare
HG nr. 1425/2006 – Normele metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în
muncă, cu modificările şi completările ulterioare
OUG nr. 99/2000 privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme
pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă
HG nr. 580/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
OUG nr. 99/2000
HG nr. 1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de
muncă
4.0. DEFINIŢII
- Temperatura exterioara a aerului - reprezintă gradul de încălzire a aerului atmosferic;
- Umiditatea este umiditatea relativă - reprezintă proporția de vapori de apă existenți în
aer față de cantitatea maximă posibilă, exprimată în procente;
- Vântul intens este vântul a cărui viteză depășește 10 metri pe secundă;
- Temperatura echivalată ridicată - temperatura exterioara a aerului, corelată cu
umiditatea relativă și exprimată printr-o mărime derivată, respectiv indicele temperatură-
umiditate;
- Temperaturi ridicate extreme sunt considerate temperaturile de peste 37 0C sau când
indicele temperatură-umiditate depășește pragul valoric de 80 de unități;
- Temperatura echivalată scăzută este temperatura exterioară a aerului corelată cu viteza
vântului și exprimată printr-o mărime derivată, respectiv indicele de răcire;
- Temperaturi scăzute extreme sunt considerate temperaturile sub minus 20 0C sau când
indicele de răcire scade sub pragul valoric de minus 320C.
5.0. RESPONSABILITĂŢI
Angajatorul va aduce la cunoștința lucrătorilor direct sau prin personalul cu atribuții în
domeniul securității muncii (SSM) că temperatura, respectiv indicele temperatură-
umiditate, a atins sau se prognozează să atingă valorile extreme. Personal cu atribuții
SSM va propune măsuri de protecție a lucrătorilor.
Administrația Națională de Meteorologie are obligația de a avertiza prin mijloacele de
comunicare în masă zonele în care temperaturile vor depăși acest prag.
In perioadele cu temperaturi extreme angajatorii trebuie sa ia toate masurile legale pentru
asigurarea conditiilor de microclimat la locul de munca. Masurile pentru asigurarea
conditiilor de microclimat la locul de munca vor fi stabilite de angajator, impreuna cu
reprezentantii alesi ai salariatilor.
6.0. DESCRIEREA INSTRUCŢIUNII
Pe baza prevederilor OUG nr. 99/2000, angajatorii au obligația să întreprindă măsuri
pentru a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor. Microclimatul Ia locul de muncă este
determinat de temperatura și umiditatea aerului, de viteza curenților de aer, de
temperatura suprafețelor și de radiațiile calorice emise în zona de lucru. Condițiile de
microclimat la locurile de muncă trebuie să asigure menținerea echilibrului termic al
organismului uman corespunzător cu nivelul activității desfășurate.
În perioadele în care, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, se înregistrează
temperaturi exterioare ce depășesc 370C sau care, corelate cu condițiile de umiditate
mare, pot fi echivalente cu acest nivel, se vor lua masuri de protecție a angajaților în
conformitate cu prevederile legale în vigoare.

6.1. Măsuri pentru protecţia angajaţilor care desfăşoară activităţi în aer liber
1. În cazul temperaturilor ridicate extreme
a) Măsuri pentru ameliorarea condiţiilor de muncă:
 reducerea intensității și ritmului activităților fizice;
 asigurarea ventilației la locurile de muncă;
 alternarea efortului dinamic cu cel static;
 alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus în locuri umbrite, cu curenți
de aer.
b) Măsuri pentru menţinerea stării de sănătate a angajaţilor:
 asigurarea apei minerale carbogazoase, câte 2-4 litri/persoană/schimb;
 asigurarea echipamentului individual de protecție.
 asigurarea de duşuri
2. În cazul temperaturilor scăzute extreme
a) Măsuri pentru ameliorarea condiţiilor de muncă :
 distribuirea de ceai fierbinte in cantitate de 0,5-1 litru/persoană/schimb;
 acordarea de pauze pentru refacerea capacității de termoreglare, scop în care se vor
asigura spatii fixe sau mobile cu microclimat corespunzător;
 asigurarea echipamentului individual de protecție.
3. Prevenirea îmbolnăvirilor
 asigurarea de către angajator a examenului medical la angajare și a controlului
medical periodic, urmărind depistarea precoce a contraindicațiilor pentru munca la
temperaturi crescute sau scăzute;
 asigurarea primului ajutor și a transportului la cea mai apropiată unitate sanitară a
persoanelor afectate;
 trecerea, după posibilități, în alte locuri de muncă sau reducerea programului de
muncă pentru persoanele cu afecțiuni, care au contraindicații privind munca la temperaturi
extreme.
Angajatorul care nu pot asigura mai sus menționate vor lua, de comun acord cu
reprezentantii alesi ai salariatilor, dupa caz, urmatoarele masuri:
a) reducerea duratei zilei de lucru;
b) esalonarea pe doua perioade a zilei de lucru: pana la ora 11,00 si dupa ora 17,00;
c) intreruperea colectiva a lucrului cu asigurarea continuitatii activitatii in locurile in care
aceasta nu poate fi intrerupta, potrivit prevederilor legale.
Masurile prevazute la mai sus se vor stabili daca temperaturile extreme se mentin pe o
perioada de cel putin doua zile consecutiv.
Perioadele de reducere a duratei zilei de lucru, de esalonare a zilei de lucru sau de
intrerupere colectiva a lucrului se vor stabili o data cu masurile mai sus menționate.
La aplicarea masurilor prevazute mai sus angajatorul, de comun acord cu reprezentantii
alesi ai salariatilor, vor stabili modalitatile de recuperare a timpului nelucrat si modalitatile
de plata, dupa cum urmeaza:
a) prin recuperarea in urmatoarele 6 luni a timpului de reducere a duratei zilei de lucru sau
de intrerupere colectiva a activitatii, cu mentinerea drepturilor salariale avute anterior;
b) fara recuperarea timpului de reducere a duratei zilei de lucru sau de intrerupere a
activitatii, dar cu acordarea drepturilor salariale proportional cu timpul efectiv lucrat.
Pentru prevenirea unor imbolnaviri determinate de munca in conditii de temperaturi
extreme se vor lua urmatoarele masuri:
a) asigurarea de catre angajator a examenului medical la angajare si a controlului medical
periodic, urmarind depistarea precoce a contraindicatiilor pentru munca la temperaturi
crescute sau scazute;
b) asigurarea primului ajutor si a transportului la cea mai apropiata unitate sanitara a
persoanelor afectate;
c) trecerea, dupa posibilitati, in alte locuri de munca sau reducerea programului de munca
pentru persoanele cu afectiuni, care au contraindicatii privind munca la temperaturi
extreme.
6.2. Măsuri pentru protecţia angajaţilor care desfăşoară activităţi în spaţii
închise (clădiri – hale - birouri)
În cazul temperaturilor ridicate extreme
a) Măsuri pentru ameliorarea condiţiilor de muncă:
 reducerea intensității și ritmului activităților fizice;
 asigurarea ventilației la locurile de muncă;
 alternarea efortului dinamic cu cel static;
 alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus în locuri cu curenți de aer.
6.3. Precizări privind aplicarea măsurilor de protecţie în perioade cu temperaturi
extreme
Măsurile de protecţie se aplică atunci când temperaturile extreme, sau condiţiile
echivalente acestora, sunt comunicate, prin mijloace mass media, de către Institutul
Naţional de Meteorologie şi Hidrologie şi se menţin pe o perioadă de cel puţin două zile
consecutiv.
Aplicarea măsurilor de protecţie se face prin grija conducătorilor locurilor de muncă, şefii
locurilor de muncă, care iau cunoştinţă prin semnătură de prevederile acestui plan.
În perioadele cu temperaturi extreme ridicate, între orele 11 şi 17 se va evita lucrul în
zonele expuse la soare, iar personalul care lucrează la înălţime, va efectua alte lucrări la
sol.
Pe timpul efectuării lucrărilor în aer liber, conducătorii locurilor de muncă împreună cu
lucrătorul desemnat vor asigura EIP adecvat, iar personalul angajat este obligat să
utilizeze EIP destinat protecţiei în perioadele cu temperaturi extreme, îndeosebi în
perioadele cu temperaturi extreme ridicate. Asigurarea apei minerale carbogazoase sau a
ceaiului cald se va face în punctele de lucru în aer liber prin grija societății. Apa minerală
carbogazoasă se distribuie lucrătorilor pe bază de semnătură.
Pentru personalul care lucrează în spaţii închise (hale, clădiri, birouri) se vor lua măsuri
de asigurare a apei la dozator. Lucrătorii desemnaţi cu SSM vor întocmi liste cu
persoanele cu contraindicaţii medicale privind munca în condiţii de temperaturi extreme;
aceste persoane vor primi sarcini de muncă care să le protejeze de efectul acestor
temperaturi.
Anual, se vor lua măsuri de verificare şi întreţinere a aparaturii de ventilaţie (instalaţiilor de
aer condiţionat). Distribuţia instalaţiilor de aer condiţionat în sediile de lucru cu birouri va fi
astfel făcuta ca toate colectivele de lucru să aibă la dispoziţie 1-2 încăperi climatizate, în
care personalul să beneficieze de refacerea capacităţii de termoreglare.
6.4. Alte recomandări
În perioadele de caniculă
 Planificați-vă ziua în așa fel încât să vă petreceți cat mai puțin timp afară în timpul
orelor de vârf ( 11:00-15:00 ). Daca trebuie să mergeți afară, căutați umbra.
 Purtați o pălărie și haine deschise la culoare care resping căldura fiind preferate
materialele naturale cum este bumbacul sau inul.
 Când trebuie să petreci afară mai mult timp, asigurați-vă că nu sunteți deshidrata și că
ați băut foarte multă apă înainte de a pleca.
 Alimentația trebuie să fie bogată în legume și fructe care hidratează.
 Beți ceai de mentă și faceți dușuri cu apa rece!
 Ca să faceți față caniculei, consumați cel putin doi litri de lichide la temperatura
camerei și alegeți ceaiul de mentă și băuturile puternic mineralizate, vă sfătuiesc
medicii.
 Pentru ca prin transpirație se elimină săruri minerale din organism, protejați-vă și cu
suplimente din farmacie, pe care le amestecați cu aproximativ o jumătate de litru de
apă.
 Dacă pierdeți mult calciu sau potasiu prin transpirație, primele simptome sunt crampele
musculare și palpitațiile.
 Temperaturile foarte ridicate pot cauza șocuri calorice, șocuri hipovolemice sau crampe
musculare.
 Pe timp de caniculă, nu gătiți și nu călcați timp îndelungat în camere neaerisite,
deoarece vă veți deshidrata, iar afecțiunile deja existente se vor agrava.
 În timp de caniculă nu faceți sport în timpul zilei, pentru că efortul fizic accentuează
starea de oboseală.
 Și dușurile reci sau relaxarea picioarelor într-un lighean cu apă vă ajuta să faceți față
căldurii. „Dușurile cu apă la o temperatura de 15 grade C vă ajută să pierdeți căldura
cât să ajungeți la un anumit confort. Nu va puneți cuburi de gheată pe piele deoarece
vă fac să pierdeți brusc prea multă căldură. Acestea sunt utile numai în cazul celor
care au intrat în șoc termic”, afirma medicii.
 Există persoane cărora temperaturile înalte le provoacă stări de greață și amețeli.
Remediul cel mai la îndemână este un prosop umezit, care se baga 2-3 minute în
congelator ca să se răcească. Se scoate și se pune alternativ pe frunte, pe decolteu și
pe ceafă.
 Evitați vara folosirea cremelor grase, a unguentelor vâscoase pentru piele, care nu se
absorb. Ele adună murdăria și praful și împiedică pielea să respire normal. În locul lor,
folosiți mai degrabă, pentru tot corpul, talc mentolat (pentru copii).
ATENȚIE LA BĂTRÂNI ȘI CARDIACI!
 Este necesar ca persoanele vârstnice, copiii și bolnavii cu afecțiuni cronice, în special
cardiace și respiratorii, să evite deplasările în spațiul liber între orele 09.00-19.00,
precum și frecventarea locurilor aglomerate;
 În cazul expunerii la soare trebuie, obligatoriu, să fie folosite mijloace de protecție
(pălării, umbrele, ochelari de soare, îmbrăcăminte subțire, preferabil din țesături
naturale și în culori deschise);
 Se recomandă creșterea consumului de lichide la 2-4 litri pe zi și evitarea alimentației
bogate în grăsimi, în special de grăsimi animale;
 În același timp se va reduce consumul de cafea și se va evita consumul de băuturi
alcoolice.
În perioadele friguroase
 Acomodează-te treptat cu gerul de afară, hidratează-te ca în restul anului și nu face
abuz de alcool și țigări, te sfătuiesc specialiștii.
 Dacă ai de gând să stai mai mult în frig, nu sta nemișcat, ci depune efort în
permanență, pentru ca organismul să producă destulă căldură.
 Pentru a-ți fi cald când ieși din casă, renunță la costumația obișnuită - geacă groasă și
pulover - și îmbracă-te cu haine în mai multe straturi.
Evită variațiile de temperatură mai mari de 10 grade Celsius
 Nu există anumite valori ale temperaturii sigure pentru a ieși la aer, contează care sunt
variațiile de temperatură. O variație mai mare de 10 grade devine periculoasă, mai ales
pentru persoanele bolnave sau pentru copii. Este recomandat să nu ieși dintr-odată în
frig pentru o perioadă lungă de timp, dacă ai stat în casă toată ziua.
 Mai degrabă încearcă să te adaptezi treptat la temperaturile scăzute. Întâi, simte frigul
pe piele pentru o perioadă mai scurtă de timp, cât iei rufele de la uscat de pe balcon
sau cobori la magazin pentru a cumpăra o pâine.
Temperaturile scăzute te deshidratează
 Îmbracă-te cu haine ușoare multistrat, nu cu o haină groasă, pentru că stratul de aer
este cel care ține de cald. Nu este bine nici sa te „înfofolești”. Odată ce ai transpirat, te
poate paște orice răceală. Când transpiri, pierderile de căldură sunt și mai rapide, ceea
ce înseamnă că și suporți mai greu temperaturile scăzute.
 Chiar daca iarna nu simți nevoia să bei apă, specialiștii te sfătuiesc să te hidratezi
exact ca în restul anului.
 Daca nu vrei să riști să te îmbolnăvești, ascultă-ți organismul la primele semne de
disconfort: tremurat incontrolabil sau furnicături în degetele de la picioare. Deoarece
corpul pierde căldură în proporție de 30% la nivelul capului, este bine să porți căciulă și
să acoperi, pe cât posibil, o parte cât mai mare din față cu un fular. Ideale sunt căciulile
și fularele din materiale care „respiră”. Acestea lasă transpirația să iasă, păstrând în
schimb căldura în interior.