Lucrator in Alimentatie

clasa a X a Alimentaţie
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Program Phare TVET RO 0108.01
ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII

CLASA a X-a
Calificarea: Lucrător în alimentaţie
BUCUREŞTI
2004
AUTORI:
BUCURA DANA ALICE - Prof. gradul I, Colegiul Economic “I. Ghica” Târgovişte
BUJDUVEANU TANASE - Prof. gradul II, Colegiul Comercial “Carol I” Constanţa
BURUIANĂ GIANINA - Prof. gradul II, Grup Şcolar Economic şi Administrativ Piatra
Neamţ
CHIOSA IOAN - Prof. gradul II, Grup Şcolar Economic şi Administrativ Reşiţa
DINA FLORIANA - Prof. gradul I, Grup Şcolar Economic, Administrativ şi de Servicii
Călimăneşti
DINCĂ CRISTIAN - Prof. gradul II, Colegiul Economic „Dionisie Pop Marţian” Alba
Iulia
DUMITRAŞCU NICU DUMITRA - Prof. gradul I, Colegiul Economic “Viilor” Bucureşti
LUNGU LIA RODICA - Prof. gradul I, Colegiul Comercial “Carol I” Constanţa
POPA VICTORIA - Prof. gradul I, Colegiul Economic „Dionisie Pop Marţian” Alba
Iulia
SASU IOANA - Prof. gradul I, Colegiul Economic “Viilor” Bucureşti
Pentru modulul “Comunicare profesională în limba modernă 2”:

DOLHA DELIANA -Prof. gradul I, Grup Şcolar Material Rulant “Unirea” Cluj-Napoca
FLOREA SILVIA -Inspector General Limba Germană, Ministerul Educaţiei Cercetării
şi Tineretului
IOANA NICOLETA SILVIA – Prof. definitivat, Colegiul Economic “Viilor” Bucureşti
KOSZTIN ILDIKO -Prof. gradul I, Liceul de Poştă şi Telecomunicaţii Cluj-Napoca
LUPU DIANA CRISTIANA -Prof. gradul II, Grup Şcolar “Nichita Stănescu” Bucureşti
ŢOŢEA GEORGETA -Inspector de specialitate Limba Germană, ISJ Braşov
CONSULTANT:
CIOBANU GABRIELA– Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic
2
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Şcoala de Arte şi Meserii
Clasa a X-a ALIMENTAŢIE
Aria curriculară Tehnologii
Modulul I PATRIMONIU TURISTIC

Total ore/an: 30
Modulul II GASTRONOMIE
Total ore/an: 180
din care: laborator tehnologic 30
instruire practică 90
Modulul III SERVIREA CONSUMATORILOR

Total ore/an: 120
Modulul IV GESTIUNE ECONOMICĂ

Total ore/an: 60
Modulul V COMPORTAMENT ŞI ETICĂ PROFESIONALĂ

Total ore/an: 60
din care: laborator tehnologic30
Modulul VI COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ II

Total ore/an: 60
Total ore/an: 17ore/săpt. x 30 săptămâni = 510 ore/an
Curriculum în dezvoltare locală:

Modulul VII (CDL) 2 ore/săpt x 30 săpt = 60 ore/an
Modulul VIII Instruire practică comasată 30 ore/săpt x 6 săpt = 180 ore/an
TOTAL: 750 ore/an
3
MODULUL I
PATRIMONIU TURISTIC
4
I. NOTĂ DE PREZENTARE
Calificările pentru domeniul „TURISM ŞI ALIMENTAŢIE” reprezintă o nouă abordare a
Ministerului Educaţiei Cercetării şi Tineretului în colaborare cu agenţii economici. Parteneriatul a
fost stabilit pentru a răspunde cererii pieţii muncii, pentru a furniza forţă de muncă flexibilă,
eficientă, uşor de format. Ruta de calificare Şcoala de Arte şi Meserii, cunoscută şi ca ruta „2+1+2”
sau ruta profesională, se realizează pe baza unităţilor de competenţe din Standardul de Pregătire
Profesională.
Învăţământ superior
Nivel III
Nivelul trei SNCP în

Nivelul trei SNCP în calificarea “ tehnician în calificarea “tehnician în
turism, hotel şi alimentaţie” turism”
Nivel II
P
I
Nivelul doi SNCP în A
calificarea “cofetar- Nivelul doi
Ţ
patiser” SNCP în A
calificarea
Nivelul doi SNCP în “lucrător M
calificarea “bucătar” hotelier” U
Nivelul doi SNCP în N
GI
LI
O
C
H
N
C
E
E
E
T
L
calificarea “ospătar” C
I
Nivel I
Nivelul unu
Nivelul unu SNCP în SNCP în
calificarea
calificarea “lucrător în
“lucrător în
alimentaţie ” hotel”
Absolvent învăţământ 8 clase

Această rută de pregătire este singura din sistemul de învăţământ care asigură calificare
profesională, de la nivelul I la nivelurile II şi III, recunoscute prin certificate de calificare.
În domeniul „TURISM ŞI ALIMENTAŢIE” prin ruta Şcoala de Arte şi Meserii se pot
obţine următoarele calificări:
Nivelul I Nivelul II Nivelul III
lucrător în alimentaţie cofetar-patiser tehnician în turism, hotel şi
ospătar (chelner) alimentaţie
bucătar
5
lucrător în hotel lucrător hotelier

Standardele de pregătire profesională cuprind trei categorii de unităţi de competenţă:
- unităţi de competenţă cheie – au scopul de a forma o forţă de muncă eficientă, adaptabilă
şi transferabilă;
- unităţi de competenţă tehnică generale – se formează pe un ciclu, sau grad ridicat de
generalitate şi complexitate în domeniu, dând posibilitatea flexibilităţii în calificările
ulterioare;
- unităţi de competenţă tehnice specializate – oferă posibilitatea formării de abilităţi
specifice calificării
TEHNICIAN ÎN TURISM, HOTEL ŞI

ALIMENTAŢIE
COMPETENŢE SPECIALIZATE
III
COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE
OSPĂTAR COFETAR BUCĂTAR LUCRĂTOR

PATISER HOTELIER
COMPETENŢE COMPETENŢE COMPETENŢE COMPETENŢE
SPECIALIZATE SPECIALIZATE SPECIALIZATE SPECIALIZATE
II
COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE
LUCRĂTOR ÎN LUCRĂTOR ÎN HOTEL
ALIMENTAŢIE
COMPETENŢE
SPECIALIZATE
I COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE
6
Ruta prin Şcoala de Arte şi Meserii

Necesitatea accentuării laturii formative a procesului de învăţământ a condus la proiectarea
unui curriculum centrat pe competenţe. O astfel de abordare urmăreşte centrarea activităţii
elevilor nu pe asimilare mecanică a unor noţiuni şi concepte, ci pe dezvoltarea de capacităţi,
priceperi, deprinderi şi atitudini, care să ducă la formarea de competenţe.
Curriculum se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională.
La baza elaborării programelor stau competenţele individuale, care se regăsesc în Standardul
de Pregătire Profesională, competenţe ce sunt evaluate final numai în cadrul modulului în care sunt
înscrise, chiar dacă ele se dezvoltă şi în alte module.
Conţinuturile tematice din tabelul de corelare de la punctul III nu reprezintă succesiunea
logică de parcurgere a materiei. Aceasta este precizată la punctul V (Sugestii metodologice).
Conţinuturile tematice sunt elaborate pe baza criteriilor de performanţă şi a condiţiilor de
aplicabilitate corespunzătoare competenţelor individuale ce trebuie formate, preluate din Standardul
de pregătire profesională.
Calificările de „lucrător în alimentaţie” şi „lucrător în hotel” aparţin sectorului terţiar al
economiei naţionale, sector care cunoaşte o continuă ascensiune şi care oferă posibilităţi largi de
integrare a forţei de muncă.
Calificările implică şi ridicarea nivelului calitativ al pregătirii profesionale prin dobândirea de noi
competenţe (gândire critică, conduită civică, flexibilitate, lucrul în echipă etc.) alături de cele tradiţionale.
Prin calificare se oferă:
 posibilitatea de a dobândi o gamă variată de competenţe în domeniu;
 lărgirea gamei de abilităţi prin selectarea studii de specialitate, în concordanţă cu
opţiunea elevilor privind cariera;
 lărgirea gamei de abilităţi menite să furnizeze flexibilitate ocupaţională şi mobilitate;
 dobândirea de abilităţi cheie, care să permită accesul mai rapid pe piaţa muncii.
Competenţele care urmează a fi dobândite au fost stabilite prin consultarea partenerilor
sociali.
Pentru calificarea „Lucrător în alimentaţie” şi „Lucrător în hotel”, pregătirea de bază în
domeniu se realizează pe baza dezvoltării următoarelor competenţe:
a) Competenţele cheie, fiind transferabile, sunt comune tuturor celor 16 domenii de
calificare;
b) Competenţele tehnice generale oferă pregătirea tehnică generală pentru domeniu
„Turism şi alimentaţie”, dând posibilitatea flexibilităţii în calificările ulterioare;
c) Competenţele tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării
7
c1. Competenţe tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării de „lucrător în

alimentaţie”, cum sunt: „verificarea calităţii produselor”, „respectarea operaţiilor tehnologice de
pregătire a preparatelor”, „respectarea normelor de igienă şi de securitate a muncii”, „abilităţi de
servire a preparatelor culinare şi a băuturilor” etc.
hoteluri”, cum ar fi „prestarea serviciilor hoteliere de bază în condiţii de calitate”, „prestarea
serviciilor suplimentare clientelei hoteliere” etc.
a
În clasa a IX , pregătirea în domeniul „Turism şi alimentaţie” este comună celor două
calificări prezentate mai sus, având ca finalitate dobândirea unor abilităţi generale domeniului,
pregătirea de specialitate pentru desăvârşirea calificării, continuându-se prin modulele de
specialitate, din clasa a X a.
Modulul „Patrimoniu turistic” se studiază pentru domeniul de pregătire „Turism şi
alimentaţie”, calificarea de nivelul 1 „ Lucrător în hotel” şi „Lucrător în alimentaţie” şi contribuie la
ridicarea nivelului de pregătire profesională prin dobândirea de noi competenţe (servirea centrată pe
client, comunicare şi numeraţie, patrimoniu turistic) alături de cele tradiţionale. Aceste competenţe
au fost stabilite în urma consultării cu partenerii sociali. Parteneriatul a fost stabilit pentru a
răspunde cererii pieţei muncii, pentru a furniza forţă de muncă flexibilă şi eficientă.
Pentru calificarea “lucrător în alimentaţie” la nivelul clasei a X-a sunt alocate 30 ore/an.
Modulul „Patrimoniu turistic” s-a constituit prin agregarea de competenţe cheie (comunicare şi
numeraţie) cu competenţe tehnice generale (patrimoniu turistic). Conţinuturile acestui modul vor fi
studiate şi evaluate în cadrul orelor de teorie.
.
8
II . LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL
Unităţi de competenţă Unităţi de competenţă

Unităţi de competenţă tehnice specializate
cheie tehnice generale
U1 Comunicare şi U12 Patrimoniu turistic -
numeraţie
III.TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
Unităţi de Competenţe
Conţinuturi
competenţă individuale
U12 C1 Componente ale potenţialului turistic natural:
Potenţialul turistic Informează clienţii  Relief
despre obiectivele  Hidrografie
turistice naturale  Climă
 Faună
 Floră
 Rezervaţii naturale
C2 Componente ale potenţialului turistic antropic:
Informează clienţii  obiective turistice cu caracter religios (mănăstiri,
despre obiectivele biserici, catedrale);
turistice antropice  obiective turistice cu caracter istoric (monumente,
statui, cetăţi, castele, vestigii arheologice etc.);
 obiective turistice cu caracter cultural (muzee, teatre,
situri, manifestări artistice, obiceiuri şi tradiţii,
meşteşuguri, artizanat);
 obiective turistice cu caracter tehnico-economic
(baraje, hidrocentrale, poduri, obiective industriale
etc.)
U12 C3 Obiective turistice naturale şi antropice de interes local;
Potenţialul turistic Informează clienţii Valorificarea, protecţia şi conservarea potenţialului turistic;
despre oferta turistică
locală
U1 C6 Schiţarea de trasee turistice în cadrul ofertei turistice

Comunicare şi Prelucrează grafic locale:
numeraţie rezultatele obţinute  localizarea obiectivelor turistice naturale şi antropice
într-o operaţie simplă locale
 calcularea distanţelor
 identificarea căilor de acces la obiectivele turistice
9
IV. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE
Pentru atingerea competenţelor specifice stabilite prin modul, profesorul are

libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp. Criteriile specifice de evaluare
trebuie stabilite de profesor şi prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţii
sale, consolidând, astfel, capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării
notelor.
Promovarea modulului este condiţionată de formarea tuturor competenţelor din
tabelul de corelare, evaluate prin probele de evaluare din Standardul de pregătire profesională.
Parcurgerea conţinuturilor se va face în ordinea sugerată la punctul V, “Sugestii
metodologice”, dar abordarea acestora trebuie să fie flexibilă, diferenţiată, tinând cont şi de
particularităţile grupului, de nivelul iniţial de pregătire. Fiind o structură elastică, modulul poate
încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.
Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic,
toţi elevii să dobândească competenţele necesare.
Se vor promova metode de predare – învăţare activ participative, centrate pe elev, care duc
la rezolvarea problemei puse în discuţie. Aceste metode se caracterizează prin faptul că:
 sunt centrate pe elev şi pe activitate;
 pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor;
 încurajează participarea elevilor, creativitatea, iniţiativele;
 determină un parteneriat profesor- elev;
 au un puternic accent formativ, nu informativ;
 presupun folosirea unui limbaj simplu, accesibil;
 adaptează metodele de lucru la nivelul clasei.
Metodele de participare activă au meritul de a genera contexte în care se manifestă
diferenţele, ca şi în viaţa de toate zilele. Aplicarea lor duce la provocări ale indivizilor de a-şi
reorganiza experienţele ca urmare a participării active la viaţa şi lucrul în grup.
Se pot utiliza metode ca: observaţia, conversaţia, munca independentă, simularea,
problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup - care stimulează spiritul critic,
creativitatea, studiul de caz, brainstormingul etc. Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va
urmări aplicarea cunoştinţelor la probleme reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de
nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale societăţii. Elevilor li se va permite să aplice propiul lor mod
de înţelegere a conţinutului realizând: proiecte, portofolii, discuţii în grup.
10
Se recomandă folosirea lucrului în echipă care facilitează procesul de învăţare. Această

metodă se poate aplica pentru verificarea între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între
colegi), joc de rol (elevii se ajută reciproc, iar profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă).
Procesul de evaluare continuă şi sumativă (finală) va avea în vedere gradul de însuşire a
competenţelor.
Competenţele individuale din cadrul acestui modul nu vor fi supuse evaluării finale în
cadrul altor module. Acest lucru nu exclude exersarea şi dezvoltarea acestora şi prin parcurgerea
conţinuturilor altor module.
Promovarea unui modul este condiţionată de însuşirea tuturor competenţelor din tabelul de
corelare, evaluate conform specificaţiilor privind probele de evaluare prevăzute în SPP.
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în
cadrul acestui modul. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate
este lipsită de semnificaţie în cadrul acestei evaluări. Pentru evaluarea care presupune o probă
practică, un instrument de evaluare care poate fi utilizat este fişa de observare.
Instrucţiuni de evaluare pentru profesor/ maistru instructor

1. În mod normal, fiecare evaluare trebuie să se încheie în cadrul unei singure sesiuni de
predare. Orice abatere de la această normă va fi menţionată în instrucţiunile specifice fiecărei
unităţi.
2. Elevul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a terminat,
să înmâneze evaluatorului respectivul document.
3. În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile elevului,
comparându-le cu fişa cu răspunsuri corecte. Fişa cu răspunsuri corecte nu conţine întotdeauna
unicele răspunsuri corecte; de aceea, evaluatorul trebuie să utilizeze aceasta fişa cu discernământ.
4. În cazul probelor practice, evaluatorul trebuie sa verifice capacitatea elevului, comparând

modul in care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă de verificare (fisa cu răspunsuri corecte)
sau/şi cu exemple de fapt. Elevii trebuie sa îndeplinească cu succes fiecare sarcină.
5. Evaluarea orală poate fi utilizata împreuna cu alte forme de evaluare pentru a oferi probe
suplimentare sau / şi rezolva probleme minore care pot să apară în evoluţia elevului.
Dacă se utilizează examinarea orală, evaluatorul trebuie să indice acest lucru, ataşând la lucrarea
candidatului o adnotare scrisă de mână şi semnată.
În strategia didactică profesorul poate utiliza o paletă largă de metode. Se recomandă
metodele centrate pe elev care să implice elevul în însuşirea unor abilităţi practice. Elevii învaţă mai
bine dacă aud informaţiile, văd demonstraţiile şi ilustraţiile, discută informaţiile şi ideile,
11
experimentează şi practică tehnicile. Ei devin astfel membrii unei reţea de comunicare, se simt în
largul lor, îşi împărtăşesc experienţele, pun întrebări, colaborează cu ceilalţi, îşi asumă riscuri,
participă activ la propriul proces de instruire şi educare. Profesorul are doar rolul de facilitator,
comunicator, colaborator şi organizator.
TITLUL UNITĂŢII: “COMUNICARE ŞI NUMERAŢIE”
Competenţa: Prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă
Criterii de performanţă Precizări privind aplicabilitatea Probe de

criteriilor de performanţă evaluare
a. Identificarea mărimilor Operaţii simple: Probe
necesare întocmirii  măsurători efectuate periodic; practice şi
graficelor şi diagramelor  calcule; scrise
pentru o operaţie simplă  citirea indicaţiilor
 înregistrarea datelor.
b. Trasarea graficelor şi Diagrame simple: Probe
diagramelor simple,  scheme logice: practice şi
corespunzătoare sarcinii  diagrame de circulaţie; scrise
c. Citirea corectă a graficelor Elemente de trasare: Probe
şi diagramelor simple  parametri corecţi, practice şi
 unităţi de măsură, scrise
 scara, Exerciţii
 legenda, practice
 format îngrijit,
 acurateţe
12
Număr unitate: U 12
Titlul unităţii: Potenţialul turistic
Competenţa 1:Informează clienţii despre obiectivele turistice naturale
Criterii de performanţă Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de Probe de
performanţă evaluare
a. Caracterizarea obiectivelor Obiective turistice naturale: Probe orale şi
turistice naturale  forme de relief, practice
 monumente ale naturii,
 floră,
 faună,
 hidrografie,
 rezervaţii naturale.
Caracteristici :
 tip,
 localizare,
 trăsături generale.
b. Oferirea de informaţii Informaţii Probe orale şi
clientului, cu privire la  clare, practice
obiectivele turistice  concise,
naturale  corecte
Competenţa 2: Informează clienţii despre obiectivele turistice antropice
Criterii de performanţă Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de Probe de evaluare

performanţă
a Caracterizarea obiectivelor Obiective turistice antropice: Probe orale şi
turistice antropice  muzee, practice
 case memoriale,
 obiective religioase,
 obiective istorice,
 tradiţii şi obiceiuri,
 manifestări culturale,
 manifestări sportive,
obiectivele turistice  concise,
antropice  corecte
Competenţa 3: Informează turiştii despre oferta turistică locală

Criterii de performanţă Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de Probe de
performanţă evaluare
a. Caracterizarea ofertei Obiective turistice locale: Probe orale şi
turistice locale  naturale practice
 antropice,
Caracteristici:
 tipuri:
 localizare,
 trăsături generale
oferta turistică locală  concise,
 corecte
Instrument de evaluare: fişa de evaluare

Unitatea de competenţă 12 Potenţialul turistic
Competenţa nr.3: Informează turiştii despre oferta turistică locală
A. Încadraţi următoarele obiective turistice locale, în rubricile corespunzătoare:
Obiectiv turistic Caracteristici Evaluator

Tip Localizare Trăsături generale
1. Lacul……
2.Mănăstirea…
3.Rezervaţia…
4.Muzeul…
5.Catedrala..
6.Monumentul…
7.Târgul de la….
14
O altă modalitate de evaluare a dobândirii de competenţe care se poate aplica cu succes o

reprezintă “metode proiect”.
Proiectul este o activitate complexă de învăţare care se pretează foarte bine a fi folosită ca
instrument de evaluare, atât formativă, cît şi sumativă. Proiectul este o activitate individuală şi/sau
în grup, dar sunt de preferat proiectele de grup deoarece încurajează cooperarea şi dezvoltă
competenţe de lucru în echipă. Un avantaj important al proiectului este că dă posibilitatea elevilor
de a lucra în ritm propriu, de a-şi folosi mai bine stilul propriu de învăţare şi permite învăţarea şi de
la colegi.
Proiectul pune elevul în situaţia de a lua decizii, de a comunica şi negocia, de a lucra şi
învăţa în cooperare, de a realiza activităţi în mod independent, de a împărtăşi celorlalţi cele realizate
/ învăţate, într-un cuvânt, îl ajută să participe direct la propria lui formare.
Metoda proiectului presupune lucrul pe grupe şi necesită pregătirea profesorului şi a elevilor

în ideea lucrului în echipă, prin cooperare, atât în clasă, cît şi în afara clasei.
Grupul poate fi alcătuit din două până la zece persoane în funcţie de mărimea clasei, natura
obiectivelor şi experienţa participanţilor, dar un număr de patru-cinci participanţi reprezintă
mărimea ideală pentru grupurile care au de îndeplinit obiective precise. Cu cât creşte numărul
membrilor, cu atât scade posibilitatea participării efective la toate activităţile a fiecăruia, dar poate
creşte complexitatea obiectivelor urmărite. Proiectele realizate de grupuri mari sunt de asemenea
greu de monitorizat.
Proiectul este o activitate complexă care îi solicită pe elevi:

 să facă o cercetare (investigaţie);
 să realizeze proiectul propriu-zis (inclusiv un produs care urmează a fi prezentat:
dosar tematic, ghid de utilizare, pliant, ziar, afiş publicitar, carte, film, expoziţie,
machetă, produs comercializabil etc.);
 să elaboreze raportul final.
 să facă prezentarea publică a proiectului
Etapele realizării unui proiect sunt:
1. Alegerea temei;
2. Planificarea activităţii:
 Stabilirea obiectivelor proiectului;
 Alegerea subiectului în cadrul temei proiectului de către fiecare elev/grup;
 Distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului;
15
 Identificarea surselor de informare (manuale, proiecte mai vechi, cărţi de

la bibliotecă, presă, internet, persoane specializate în domeniul respectiv,
instituţii, organizaţii guvernamentale etc.);
3. Cercetarea propriu-zisă.
4. Realizarea materialelor.
5. Prezentarea rezultatelor cercetării şi/sau a materialelor create.
6. Evaluarea (cercetării în ansamblu, a modului de lucru, a produsului realizat).
Deşi proiectul presupune un grad înalt de implicare a elevului în propria sa formare, aceasta
nu are drept consecinţă non-angajarea profesorului. Dacă elevii urmează să-şi conceptualizeze,
îndeplinească şi prezinte eficient proiectele, atunci ei au nevoie de orientare, consiliere şi
monitorizare discretă în toate fazele activităţii. Profesorul rămâne aşadar un factor esenţial al
procesului, mai ales dacă proiectul este folosit şi ca instrument de evaluare a rezultatelor şcolare.
Sarcinile profesorului vizează organizarea activităţii, consilierea (dă sugestii privind surse sau
proceduri) şi încurajarea participării elevilor; este esenţială neimplicarea sa în activitatea propriu-zisă
a grupurilor de elevi (lăsând grupul să lucreze singur în cea mai mare parte a timpului), intervenţia sa
fiind minimă şi doar atunci când este absolut necesară. Luarea de decizii pentru rezolvarea pe cont
propriu de către elevi a dificultăţilor întâmpinate constituie o parte importantă a învăţării prin proiect.
Este însă la fel de important să se evite ca elevii să fie puşi în situaţia de a avea eşecuri majore, căci
eşecul are o importantă influenţă negativă asupra învăţării. Asigurarea şi evidenţierea succesului
(chiar dacă este vorba de succese mici sau parţiale!) fiecăruia dintre elevi este una dintre sarcinile
importante ale profesorului.
Este foarte important ca instrucţiunile emise de profesor să fie clare, specifice şi să conţină
şi o limită de timp pentru îndeplinirea obiectivelor. Este foarte eficient să se scrie instrucţiunile pe
tablă, foi de hârtie şi să se precizeze rolurile în grup (de ex. secretar – scrie ideile emise de
participanţi; mediator – asigură participarea tuturor membrilor grupului la discuţii; timer –
urmăreşte încadrarea în limitele de timp stabilite; raportor – prezintă întregii clase concluziile
grupului).
Toate proiectele bune se bazează pe aspecte reale din domeniul profesional.
Proiectul nu presupune întotdeauna ca finalitate un material scris, poate consta într-o

succesiune de activităţi, în organizarea unor evenimente, în realizarea unui produs, etc.
16
Propunere de proiect:
Reactualizarea informaţiilor referitoare la obiectivele turistice locale.
Tipuri de informaţii:
 Obiective turistice
 Localizare
 Căi de acces
 Distanţe
 Orar de vizitare
 Tarife
V. SUGESTII METODOLOGICE
Se recomandă parcurgerea conţinutului tematic în următoarea ordine logică:
1. Componente ale potenţialului turistic natural:

 Relief
 Hidrografie
 Climă
 Faună
 Floră
 Rezervaţii naturale
2. Componente ale potenţialului turistic antropic:
 obiective turistice cu caracter religios (mănăstiri, biserici, catedrale);
 obiective turistice cu caracter istoric (monumente, statui, cetăţi, castele, vestigii
arheologice etc.);
 obiective turistice cu caracter cultural (muzee, teatre, situri, manifestări artistice,
obiceiuri şi tradiţii, meşteşuguri, artizanat);
 obiective turistice cu caracter tehnico-economic (baraje, hidrocentrale, poduri,
obiective industriale etc.)
3. Obiective turistice naturale şi antropice de interes local;
Schiţarea de trasee turistice în cadrul ofertei turistice locale:
 localizarea obiectivelor turistice naturale şi antropice locale
 calcularea distanţelor
 identificarea căilor de acces la obiectivele turistice
4. Valorificarea, protecţia şi conservarea potenţialului turistic;
17
Conţinuturile programei vor fi abordate în orele de teorie cu profesorul de

specialitate
În vederea centrării învăţării pe elev şi pentru asigurarea formării competenţelor
prevăzute de Standardul de pregătire profesională, se recomandă utilizarea unor metode
active/interactive (ex. învăţarea prin descoperire, învăţarea problematizată, studiu de caz, învăţarea
prin cooperare, simularea, brainstorming, jocul de rol, exerciţiul, observaţia dirijată), realizarea de
lucrări practice etc.
În acest fel, elevii dobândesc competenţe noi: gândire critică, capacitate de adaptare la
situaţii noi, lucrul în echipă, învăţarea continuă. Profesorul are rol de facilitator, comunicator,
colaborator, implicând activ pe cel ce învaţă.
Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi), a
competenţelor prevăzute de programele şcolare, la orele din cadrul modulului se recomandă
utilizarea unor metode şi instrumente ca: observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare),
tema de lucru concepută în vederea evaluării, proba practică, autoevaluarea, baterii de teste formate
din itemi variaţi care urmăresc atingerea competenţelor din Standardul de pregătire profesională.
Probele de evaluare se referă în mod explicit la criteriile de performanţă şi la
condiţiile de aplicabilitate a acestora preluate integral din Standardul de pregătire profesională.
Recomandări pentru adaptarea curriculumului la elevii cu nevoi speciale

cuprinşi în învăţământul de masă
Se va avea în vedere şi utilizarea metodelor specifice pentru dezvoltarea competenţelor

elevilor care prezintă deficienţe integrabile prin adaptarea acestora la specificul condiţiilor de
învăţare şi de comportament.
Şcolarizarea elevilor cu nevoi speciale care sunt pregătiţi prin învăţământul de masă şi
integraţi individual (nu în clase speciale) se poate face cu eficienţă dacă se au în vedere următoarele
condiţii:
 principiul normalizării privind integrarea acestor elevi în clasele din învăţământul de
masă
 pregătirea profesională se va face conform planurilor de învăţământ de la învăţământul
de masă
 cadrele didactice vor acorda o atenţie continuă învăţării individualizate şi
diferenţiate,aplicând metodologiile didactice şi psihopedagogice cerute
18
 întocmirea fişelor medicale şi psihopedagogice ale fiecărui elev cu nevoi specialede

către profesorul consilier al şcolii( psihologul), dirigintele clasei şi cadrele didactice de
la clasă
 întocmirea programelor de intervenţie la fiecare disciplină (modul de specialitate)
 urmărirea în procesul de învăţământ a realizării principiului integrării socio profesionale
în comunitate a elevilor cu nevoi speciale
 evaluarea periodică a nivelului de pregătire a elevilor cu nevoi speciale , comparativ cu
nivelul elevilor fără deficienţe
Pentru reuşita şcolarizării elevilor cu nevoi speciale în învăţământul de masă sunt necesare
acţiuni ca de exemplu:
 consilierea profesorilor din învăţământul de masă de către profesori itineranţi care au
experienţă în pregătirea acestor elevi
 prevederea unei perioade suplimentare de instruire (un semestru) pentru atingerea
competenţelor descrise în standarde
 înfiinţarea în atelierele de instruire practică, laboratoarele tehnologice a condiţiilor
suplimentare privind mobilierul adecvat, mese de lucru dotate cu dispozitive,
echipamente şi aparatură specială fiecărui tip de deficienţă
 folosirea în procesul de instruire a limbajelor specifice pentru transmiterea cunoştinţelor
pentru elevii cu deficienţe vizuale sau auditive
 evitarea marginalizării elevilor cu deficienţe în colectivul clasei şi a disconfortului psihic
al elevilor
Formarea competenţelor profesionale şi integrarea şcolară şi profesională pot fi diferenţiate
potrivit principiului “resursa urmează nevoile elevului cu cerinţe educative speciale “prin
 programe individualizate (centrate pe elev)
 programe pe grupe de nivel
 programe interactive
 programe vizând facilitarea comunicării şi relaţionării în activităţile de la clasă şi la
instruirea practică
Se consideră că o asemenea abordare este benefică pentru elevii cu nevoi speciale dacă:
 se realizează profesionalizarea adecvată potenţialului restant şi capacităţilor psiho
intelectuale ale elevilor
 se oferă şanse egale de şcolarizare prin şcoala de arte şi meserii tuturor elevilor cu
deficienţe uşoare şi medii
19
 calificările profesionale pentru elevii cu nevoi speciale se vor alege de către elevul
deficient cu avizul comisiei de expertiză medicală, orientare şcolară şi profesională.
Acest aviz va fi dat de medicii experţi în medicina muncii, orientare şi profesionalizare.
20
Gastronomie – clasa a X a Alimentaţie
MODULUL II
GASTRONOMIE
Profesională.
Nivel III

Nivel II
P
I
Ţ
calificarea
GI
LI
O
C
H
N
C
E
E
E
T
L
I
Nivel I
Nivelul unu
calificarea
“lucrător în

bucătar

şi transferabilă;
ulterioare;

ALIMENTAŢIE
III
COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE

PATISER HOTELIER
II
COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE
ALIMENTAŢIE
COMPETENŢE
SPECIALIZATE
I COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE
23

unui curriculum centrat pe competenţe. O astfel de abordare urmăreşte centrarea activităţii elevilor
nu pe asimilare mecanică a unor noţiuni şi concepte, ci pe dezvoltarea de capacităţi, priceperi,
deprinderi şi atitudini, care să ducă la formarea de competenţe.
aplicabilitate corespunzătoare competenţelor individuale ce trebuie formate, preluate din
Standardul de pregătire profesională.
Calificările implică şi ridicarea nivelului calitativ al pregătirii profesionale prin dobândirea
de noi competenţe (gândire critică, conduită civică, flexibilitate, lucrul în echipă etc.) alături de cele
tradiţionale.
sociali.
d) Competenţele cheie, fiind transferabile, sunt comune tuturor celor 16 domenii de calificare;
e) Competenţele tehnice generale oferă pregătirea tehnică generală pentru domeniu „Turism şi
alimentaţie”, dând posibilitatea flexibilităţii în calificările ulterioare;
24
f) Competenţele tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării

c2. Competenţe tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării de „lucrător
în hoteluri”, cum ar fi „prestarea serviciilor hoteliere de bază în condiţii de calitate”, „prestarea
În clasa a IX a , pregătirea în domeniul „Turism şi alimentaţie” este comună celor două
Modulul “Gastronomie” este parcurs la nivelul clasei a X-a, pentru lucratorul din
alimentaţia publică şi turism.
La nivelul clasei a X-a sunt alocate 180 ore/an. din care: teorie – 60 ore/an.; laborator
tehnologic 30 ore/an.; instruire practică 90 ore/an. Orele de teorie şi laborator tehnologic se
realizează cu profesorul, iar orele de instruire practică cu maistrul instructor. Modulul
“Gastronomie” este o continuare a modulului “Bazele alimentaţiei” de la nivelul 1 - clasa a IX-a, în
care elevul îşi perfectioneaza competenţele dobândite şi îşi formează noi competenţe.
Modulul a fost elaborat pe baza competentelor tehnice specializate.
II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL
Unităţi de Unităţi de
competenţă pentru competenţă Unităţi de competenţă tehnică specializată
abilităţi-cheie tehnică generală
UC17 – Calitatea produselor şi serviciilor în
unităţile de alimentaţie
UC18 – Pregătirea materiilor prime
UC19 – Obţinerea preparatelor cu grad redus
de complexitate
25
III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI A CONŢINUTURILOR
UNITĂŢI DE COMPETENŢE
CONŢINUT TEMATIC
COMPETENŢĂ INDIVIDUALE
U17 C2 Aplicarea normelor igienice la păstrarea şi
Calitatea produselor Respectă normele de prelucrarea produselor
si serviciilor în calitate privind - norme igienice la păstrare: temperatură,
unităţile de produsele şi serviciile umiditate, luminozitate, vecinătăţi admise,
alimentaţie spaţii;
- norme igienice la prelucrare: starea de
curăţenie a spaţiilor, echipamentelor
tehnologice şi a echipamentelor de lucru;
igiena corporală.
Aplicarea normelor igienice la desfacerea

produselor
- norme igienice la desfacere: curăţenia
spaţiilor de desfacere, ţinuta vestimentară şi
a echipamentelor de lucru.
U18 C2 Folosirea ustensilelor şi utilajelor adecvate

Pregatirea materiilor Prelucrează primar operaţiilor de prelucrare primară:
prime” materiile prime - ustensile şi utilaje specifice bucătăriei;
- materii prime de origine animală: carne,
subproduse şi produse din carne; lapte şi
produse lactate;
- operaţii de prelucrare primară: sortare,
curăţare, spălare, tăiere, decongelare etc.,
specifice grupelor de materii prime.
UC19 C1 – Dozează Obţinerea preparatelor cu grad redus de

Obţinerea materiile prime în complexitate
preparatelor cu grad funcţie de preparat - determinare necesarului de materii prime în
redus de vederea obţinerii preparatelor culinare;
complexitate C2 – Obţine - dozarea cantitativă a materiilor prime.
semipreparate şi - pregătirea semipreparatelor şi preparatelor
preparate cu grad reci;
redus de - pregătirea semipreparatelor şi preparatelor
complexitate calde;
Aşezarea preparatelor pe obiecte de inventar

C3 – Aranjează specifice
preparatele în - utilizarea obiectelor de inventar specifice:
vederea servirii farfurii, platouri, salatiere, ceşti, boluri,
raviere, etc.
Prezentarea estetică a preparatelor.

- folosirea decorurilor naturale în
concordanţă cu preparatele.
26

Pentru atingerea competenţelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a
dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp. Criteriile specifice de evaluare trebuie stabilite
de profesor şi prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţii sale, consolidând,
astfel, capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.
Promovarea modulului este condiţionată de formarea tuturor competenţelor din tabelul de
corelare, evaluate prin probele de evaluare din Standardul de pregătire profesională.
27

competenţelor.
Competenţele individuale din cadrul acestui modul nu vor fi supuse evaluării finale în cadrul
altor module. Acest lucru nu exclude exersarea şi dezvoltarea acestora şi prin parcurgerea
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul
acestui modul. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este
lipsită de semnificaţie în cadrul acestei evaluări. Pentru evaluarea care presupune o probă practică,
un instrument de evaluare care poate fi utilizat este fişa de observare.
unităţi.
2. Elevul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a
terminat, să înmâneze evaluatorului respectivul document.
În strategia didactică profesorul poate utiliza o paletă largă de metode. Se recomandă metodele
centrate pe elev care să implice elevul în însuşirea unor abilităţi practice. Elevii învaţă mai bine dacă aud
informaţiile, văd demonstraţiile şi ilustraţiile, discută informaţiile şi ideile, experimentează şi practică
tehnicile. Ei devin astfel membrii unei reţea de comunicare, se simt în largul lor, îşi împărtăşesc experienţele,
pun întrebări, colaborează cu ceilalţi, îşi asumă riscuri, participă activ la propriul proces de instruire şi
educare. Profesorul are doar rolul de facilitator, comunicator, colaborator şi organizator. Se oferă
instrucţiuni de evaluare pentru ambele unităţi de competenţă cum ar fi în exemplul de mai jos:
28
Număr unitate: U17
Titlul unităţii: “Calitatea produselor si serviciilor în unităţile de alimentaţie”.

Competenta: C2 – Respectă normele de calitate privind produsele şi serviciile
Criterii de performanţă Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de performanta Probe de evaluare Evaluare
(a) Aplică normele igienice la Norme igienice la păstrare: temperatură, umiditate, luminozitate, Probe orale şi practice: fişă
păstrarea şi prelucrarea vecinătăţi admise, spaţii; de observare, expunere,
preoduselor Norme igienice la prelucrare: starea de curăţenie a spaţiilor, exerciţii practice, studii de
echipamentelor tehnologice şi a echipamentelor de lucru; igiena caz
corporală.
(b) Aplică normele igienice la Norme igienice la desfacere: curăţenia spaţiilor de desfacere, Probe orale şi practice: fişă
desfacerea preoduselor ţinuta vestimentară şi a echipamentelor de lucru. de observare, expunere,
exerciţii practice, studii de
caz
Titlul unităţii: “Pregătirea materiilor prime”
Competenta: 2. Prelucrează primar materiile prime
Criterii de performanţă Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de Probe de evaluare Evaluare

performanta
(a) Folosirea ustensilelor şi Ustensile şi utilaje: cuţite diferite, blat, răzătoare, robot de Probe practice: fişă
utilajelor adecvate bucătărie, strecurătore, etc. de observare,
operaţiilor de prelucrare exerciţii practice,
primară: studii de caz
(b) Executarea operaţiilor de Operaţii de prelucrare primară: curăţare, spălare, tăiere, etc Probe practice: fişă
prelucrare primară specifice de observare,
categoriilor de materii prime exerciţii practice,
studii de caz
29
Titlul unităţii: “Obţinerea preparatelor culinare cu grad redus de complexitate”
Competenta:1.Dozează materiile prime în funcţie de preparat
Criteriu de performanţă Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de Probe de evaluare Evaluare

performanţa
(a) Calcularea necesarului de materii Necesarul de materii prime: conform reţetarului Probe practice:
prime în funcţie de numărul Operaţii de calcul simplu: adunări, împărţiri, exerciţii, proiect
porţiilor calcul procentual portofoliu
(b) Cântărirea şi măsurarea Aparate de măsurat: cântar, balanţă, cană Probe practice:
volumetrică a materiilor prime gradată exerciţii practice
folosind aparate de măsurat
Competenta:2 Obţine semipreparate şi preparate cu grad redus de complexitate, conform proceselor tehnologice specifice

performanţa
(a) Pregătirea semipreparatelor şi Reţete pentru semipreparate şi preparate reci: Probe practice:
preparatelor reci, conform sosuri reci, salate, gustări, antreuri exerciţii, proiect
reţetelor portofoliu
(b) Pregătirea semipreparatelor şi Reţete pentru semipreparate şi preparate calde: Probe practice:
preparatelor calde, conform semipreparate calde, preparate servite ca exerciţii, proiect
reţetelor intrare, preparate de felul I, II, III portofoliu
(c) Folosirea echipamentului Echipamente tehnice: ustensile, vase, utilaje Probe practice:
tehnologic în condiţii de specifice, norme de protecţia muncii exerciţii practice
securitate a muncii
30
Competenta:3.Aranjază preparatele în vedeera servirii

performanţa
(a) Aşezarea preparatelor pe Obiecte de inventar: farfurii, platouri, salatiere, Probe practice: exerciţii,
obiectele de inventar specifice ceşti, boluri, raviere etc. proiect portofoliu
(b) Folosirea elementelor de décor Elemente de decornaturale în concordanţă cu Probe practice: exerciţii
pentru prezentarea estetică a preparatele practice
preparatelor
31
V SUGESTII METODOLOGICE
I. Folosirea ustensilelor şi utilajelor adecvate operaţiilor de prelucrare primară:
 ustensile şi utilaje specifice bucătăriei;
 materii prime de origine animală: carne, subproduse şi produse din carne;
lapte şi produse lactate;
 operaţii de prelucrare primară: sortare, curăţare, spălare, tăiere, decongelare
etc., specifice grupelor de materii prime.
II. Aplicarea normelor igienice la păstrarea şi prelucrarea produselor
 norme igienice la păstrare: temperatură, umiditate, luminozitate, vecinătăţi
admise, spaţii;
 norme igienice la prelucrare: starea de curăţenie a spaţiilor, echipamentelor
tehnologice şi a echipamentelor de lucru; igiena corporală.
III.Obţinerea preparatelor cu grad redus de complexitate
 determinare necesarului de materii prime în vederea obţinerii preparatelor
culinare;
 dozarea cantitativă a materiilor prime.
 pregătirea semipreparatelor şi preparatelor reci;
 pregătirea semipreparatelor şi preparatelor calde;
IV. Aşezarea preparatelor pe obiecte de inventar specifice
 utilizarea obiectelor de inventar specifice: farfurii, platouri, salatiere, ceşti,
boluri, raviere, etc.
V. Prezentarea estetică a preparatelor.
 folosirea decorurilor naturale în concordanţă cu preparatele.
VI. Aplicarea normelor igienice la desfacerea produselor
 norme igienice la desfacere: curăţenia spaţiilor de desfacere, ţinuta
vestimentară şi a echipamentelor de lucru.
Recomandări
 În utilizarea surselor de informare privind alimentele, se vor avea în vedere: sortiment,
importanţa nutritivă, condiţiile de calitate, verificarea calităţii, condiţiile de păstrare, utilizări,
prelucrări primare şi termice specifice, etc.
 Sortiment minimal de semipreparate şi preparate:
 Lapte:
o Griş cu lapte, orez cu lapte, cremă de zahăr caldă, cremă de vanilie, clătite cu
diferite umpluturi (brânză proaspătă, gem, ciuperci)
32
 Legume umplute cu pastă de brânză

 Aluat opărit (ecler cu cremă de vanilie)
 Brânzoaice
 Carne:
o De măcelărie:
 Vită: rasol, mazăre cu carne de vită, fasole verde cu carne de vită, supă de
oase cu tăiţei
 Porc: ceafă/ cotlet la grătar, ciolan cu varză, chiftele cu piure de cartofi
 Ovine: spanac cu carne de miel
o De pasăre: pilaf cu carne de pui, pui cu roşii, ciulama de pasăre, pui la rotisor,
supă cu fidea
o Subproduse: ficat prăjit, creier rasol, limbă rasol, ciulama de rinichi
o Peşte: peşte prăjit, rasol, saramură
 Sortimentul minimal poate fi lărgit în funcţie de condiţiile materiale şi zonă.

 Pentru elaborarea proiectărilor didactice, programa se va utiliza împreună cu Standardul de
pregătire profesională:
- repartizarea conţinuturilor pe ore de teorie, laborator tehnologic şi instruire practică se va
efectua de către colectivul de profesori în conformitate cu tematica acestora;
- repartizarea numărului de ore pe teme din conţinutul tematic este la latitudinea profesorului
şi maistrului instructor.
În vederea învăţării centrate pe elev şi pentru asigurarea formării competenţelor prevăzute de
Standardul de Pregătire Profesională, se recomandă utilizarea unor metode active/interactive (ex.
învăţarea prin descoperire, învăţarea problematizată, studiul de caz, învăţarea prin cooperare,
simularea, brainstorming, jocul de rol, exerciţiul, observaţia dirijată), realizarea de portofolii şi
proiecte etc.
De exemplu: metoda exerciţiului se utilizează ca probă practică, având ca temă:

“PREGĂTIREA PREPARATULUI “X” CONFORM FIŞEI TEHNOLOGICE
etape:
- organizarea locului de muncă (curăţenia la locul de muncă, alegerea materiilor prime şi
dozarea lor, alegerea echipamentelor de lucru);
- verificarea organoleptică a materiilor prime;
- prelucrarea primară a materiilor prime cu respectarea normelor de igienă;
- prelucrarea termică, cu respectarea condiţiilor specifice;
33
- aranjarea preparatului pentru servire;

- alegerea decorului şi prezentarea estetică a produsului.”
În acest fel elevii dobândesc competenţe noi: gândire critică, capacitate de adaptare la
situaţii noi, lucrul în echipă, dobândirea de abilităţi practice. Profesorul are rol de facilitator,
din itemi variaţi care urmăresc atingerea competenţelor din Standardul de Pregătire Profesională.
Probele de evaluare se referă în mod explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de
aplicabilitate a acestora preluate integral din Standardul de Pregătire Profesională.
Exemplu de fişa de evaluare :
Prezintă succesiunea logică a fazelor tehnologice de obţinere a “şniţelului pané”
a) Ordonaţi logic fazele tehnologice pentru obţinerea “şniţelului pané”
Faze tehnologice Ordonarea logică a Evaluator Data
fazelor tehnologice
1 Alegerea cărnii
2 Platisarea
3 Condimentarea cu sare şi piper
4 Tăierea felii
5 Trecerea prin făină, ou, pesmet
6 Asocierea cu garnitură
7 Prăjirea
8 Scurgerea de grăsime
9 Servirea
10 Decorarea
b) Intocmirea documentatiei specifice privin pregătirea produselor – “fişă tehnologică”

Întocmiţi fişa tehnologică pentru produsul “X” după următorul plan:
1. Caracteristicile produsului:
 locul în meniu;
 importanţă nutritivă;
 structura produsului (semipreparate, componente);
 particularităţi tehnologice;
34
2. Organizarea locului de muncă:

 materii prime şi auxiliare folosite (cantităţi conform reţetei);
 ustensile şi utilaje folosite.
3. Proces tehnologic:
 verificarea calităţii materiilor prime;
 prelucrarea primară a materiilor prime;
 tratament termic;
 prezentarea şi servirea.
4. Condiţiile de calitate ale produsului:
 aspect;
 culoare;
 gust;
 miros.


condiţii:
 principiul normalizării privind integrarea acestor elevi în clasele din învăţământul de masă
 pregătirea profesională se va face conform planurilor de învăţământ de la învăţământul de masă
 cadrele didactice vor acorda o atenţie continuă învăţării individualizate şi diferenţiate,aplicând
metodologiile didactice şi psihopedagogice cerute
 întocmirea fişelor medicale şi psihopedagogice ale fiecărui elev cu nevoi specialede către
profesorul consilier al şcolii( psihologul), dirigintele clasei şi cadrele didactice de la clasă
 urmărirea în procesul de învăţământ a realizării principiului integrării socio profesionale în
comunitate a elevilor cu nevoi speciale
 evaluarea periodică a nivelului de pregătire a elevilor cu nevoi speciale , comparativ cu nivelul
elevilor fără deficienţe
35
 consilierea profesorilor din învăţământul de masă de către profesori itineranţi care au experienţă
în pregătirea acestor elevi
 prevederea unei perioade suplimentare de instruire (un semestru) pentru atingerea competenţelor
descrise în standarde
 înfiinţarea în atelierele de instruire practică, laboratoarele tehnologice a condiţiilor suplimentare
privind mobilierul adecvat, mese de lucru dotate cu dispozitive, echipamente şi aparatură
specială fiecărui tip de deficienţă
 folosirea în procesul de instruire a limbajelor specifice pentru transmiterea cunoştinţelor pentru
elevii cu deficienţe vizuale sau auditive
 evitarea marginalizării elevilor cu deficienţe în colectivul clasei şi a disconfortului psihic al
elevilor
 programe vizând facilitarea comunicării şi relaţionării în activităţile de la clasă şi la instruirea
practică
 se realizează profesionalizarea adecvată potenţialului restant şi capacităţilor psiho intelectuale
ale elevilor
 se oferă şanse egale de şcolarizare prin şcoala de arte şi meserii tuturor elevilor cu deficienţe
uşoare şi medii
 calificările profesionale pentru elevii cu nevoi speciale se vor alege de către elevul deficient cu
avizul comisiei de expertiză medicală, orientare şcolară şi profesională. Acest aviz va fi dat de
medicii experţi în medicina muncii, orientare şi profesionalizare.
36
Servirea consumatorilor – clasa a X a Alimentaţie
MODULUL III
SERVIREA CONSUMATORILOR
37

Profesională.
Nivel III

Nivel II
P
I
Ţ
calificarea
GI
LI
O
C
H
N
C
E
E
E
T
L
I
Nivel I
Nivelul unu
calificarea
“lucrător în

38
bucătar
şi transferabilă;
ulterioare;

ALIMENTAŢIE
III
COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE

PATISER HOTELIER
II
COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE
ALIMENTAŢIE
COMPETENŢE
SPECIALIZATE
I COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE
39

tradiţionale.
sociali.
g) Competenţele cheie, fiind transferabile, sunt comune tuturor celor 16 domenii de calificare;
h) Competenţele tehnice generale oferă pregătirea tehnică generală pentru domeniu „Turism şi
40
i) Competenţele tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării

Modulul „Servirea consumatorilor” este parcurs la nivelul clasei a X-a, constituindu-se ca
un modul de specialitate pentru lucrătorul în alimentaţia publică, fiind o continuare a modulului
Tehnici de servire parcurs în clasa a IX a.
La nivelul clasei a X-a sunt alocate 120 de ore din care 30 teorie, 30 laborator tehnologic şi
60 instruire practică cu maistrul instructor, unde elevul îşi perfecţionează competenţele dobândite şi
îşi formează noi competenţe.
În modulul „Servirea consumatorilor” abilităţile cheie sunt agregate cu competenţele
tehnice datorită faptului că exersarea, dezvoltarea, evaluarea nu poate fi realizată în afara situaţiilor
specifice domenilui de calificare.Exersarea acestora se poate face ori de câte ori este posibil şi la
alte module de clasa a X-a. Evaluarea finală se va realiza împreună cu competenţele tehnice cu care
au fost agregate. (vezi fişa de la evaluare de la sugestii metodologice).
Unităţi de competenţă Unităţi de competenţă Unităţi de competenţă tehnice

pentru abilităţi-cheie tehnice generale specializate
UC 1 – “Comunicare şi - UC 17 – “Calitatea produselor şi
numeraţie” serviciilor în unităţile de alimentaţie ”
UC 21 – “Servirea în unităţile de
alimentaţie ”
41
III. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
CONŢINUT TEMATIC
U17 C1 – Precizează Componentele calităţii produselor şi serviciilor:
Calitatea produselor componentele calităţii  valoare calorică;
şi a serviciilor în produselor şi serviciilor  valoare igienică;
unităţile de  valoare estetică;
alimentaţie  valoare senzorială;
U21 C1 – Serveşte preparatele Servirea preparatelor şi băuturilor:
Servirea în unităţile şi băuturile în unităţile de  servirea preparatelor la farfurie;
de alimentaţie alimentaţie  servirea băuturilor porţionate la pahar;
C2 – Debarasează mesele Debarasarea meselor în sala de servire
în sala de servire  debarasarea farfuriilor
 debarasarea tacâmurilor
U1
 debarasarea paharelor
Comunicare şi
 debarasarea obiectelor auxiliare
numeraţie
C2 – Participă la discuţii Discuţii simple pe diverse teme:
pe un subiect simplu  familiare;
 viaţă cotidiană;
 operaţiuni de lucru;
42
Tipurile de activităţi de învăţare şi alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care

are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor. Este
indicat să fie folosite metode de predare- învăţare cu caracter activ, interactiv şi metode centrate pe
elev.
Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune noi
activităţi de învăţare în măsură să asigure formarea competenţelor prevăzute în programă.
Se recomandă metodele centrate pe elev, care asigură un caracter formativ procesului de
învăţământ. Se va avea în vedere şi utilizarea metodelor specifice pentru dezvoltarea competenţelor
Evaluarea formativă, continuă este implicită demersului pedagogic curent în orele de
specialitate, permiţând, atât profesorului, cât şi elevului, să cunoască nivelul de achiziţionare a
competenţelor şi a cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se
impun în vederea reglării procesului de predare/învăţare.
Instrumentele de evaluare continuă trebuie corelate cu indicatorii de performanţă şi probele
de evaluare din cadrul competenţelor individuale relevante pentru modul, astfel, evaluarea continuă
este condiţionată de criteriile de performanţă şi de probele de evaluare din Standardul de Pregătire
Profesională.
corelare, evaluate prin probele de evaluare din Standardul de Pregătire Profesională.
43

problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup (care stimulează spiritul critic,
creativitatea), studiul de caz, brainstormingul etc. Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va
competenţelor.
44
Titlul unitatii: Servirea în unităţile de alimentaţie

Competenta: 1. Serveşte preparatele şi băuturile în unităţile de alimentaţie
Precizari privind
Criterii de performanta aplicablitatea criteriilor de Probe de evaluare Evaluare
performanţă
(a) Completarea mise-en-place- Feţe de masă, naproane, Probă practică, joc 1
ului comform meniului farfurii, pahare de apă, de rol, intrebări
comandat elemente de decor, şervete scurte.
(b) Efectuarea operaţiunilor de Aducerea preparatelor la Probă practică, joc 1
servire a preparatelor la farfurie şi aşezarea pe mese de rol, intrebări
farfurile conform regulilor scurte.
de protocol
(c) Servirea băuturilor la pahar Aducerea băuturilor la Probă practică, joc 1
farfurie şi aşezarea pe mese de rol, intrebări
scurte.
Instrumentul de evaluare nr. 1

Competenţa: Serveşte preparatele şi băuturile în unităţile de alimentaţie
Fişa de observare
Nr. Completarea mise-en-place-ului comform meniului Evaluator

crt. comandat
1. feţe de masă
2. naproane
3. farfurii
4. pahare de apă
5. obiecte de decor
6. şervete
Nr. Efectuarea operaţiunilor de servire a preparatelor la Evaluator

crt. farfurile conform regulilor de protocol
1 aducerea preparatelor la farfurie
2 aşezarea pe mese
Nr. Servirea băuturilor la pahar Evaluator

crt.
1 aducerea băuturilor la pahar
2 aşezarea pe mese
45
1. Discuţii simple pe diverse teme:

 familiare;
 viaţă cotidiană;
 operaţiuni de lucru;
2. Componentele calităţii produselor şi serviciilor:
 valoare calorică;
 valoare igienică;
 valoare estetică;
 valoare senzorială;
3. Servirea preparatelor şi băuturilor:
 servirea preparatelor la farfurie;
 servirea băuturilor la pahar;
4. Debarasarea meselor în sala de servire
Conţinuturile programei vor fi abordate în orele de teorie cu profesorul de specialitate

În vederea centrării învăţării pe elev şi pentru asigurarea formării competenţelor prevăzute
de Standardul de Pregătire Profesională, se recomandă utilizarea unor metode active/interactive
(învăţarea prin descoperire, învăţarea problematizată, studiu de caz, învăţarea prin cooperare,
simularea, brainstorming, jocul de rol, exerciţiul, observaţia dirijată), realizarea de lucrări practice
etc.
46


condiţii:
masă
de masă
către profesorul consilier al şcolii (psihologul), dirigintele clasei şi cadrele didactice de
la clasă
47

al elevilor
48
Gestiune economică – clasa a X a Alimentaţie
MODULUL IV
GESTIUNE ECONOMICĂ
49
I . NOTĂ INTRODUCTIVĂ

Profesională.
Nivel III

Nivel II
P
I
Ţ
calificarea
GI
LI
O
C
H
N
C
E
E
E
T
L
I
Nivel I
Nivelul unu
calificarea
“lucrător în

50
bucătar
şi transferabilă;
ulterioare;

ALIMENTAŢIE
III
COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE

PATISER HOTELIER
II
COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE
ALIMENTAŢIE
COMPETENŢE
SPECIALIZATE
I COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE
51

tradiţionale.
sociali.
j) Competenţele cheie, fiind transferabile, sunt comune tuturor celor 16 domenii de calificare;
52
k) Competenţele tehnice generale oferă pregătirea tehnică generală pentru domeniu „Turism şi
l) Competenţele tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării
Modulul „Gestiune economică” se studiază pentru domeniul de pregătire „Turism şi
alimentaţie”, calificarea de nivelul 1 „ Lucrător în hotel” şi „Lucrător în alimentaţie” şi contribuie la
ridicarea nivelului de pregătire profesională prin dobândirea de noi competenţe(gândire economică,
conduită civică, flexibilitate, lucrul în echipă) alături de cele tradiţionale. Aceste competenţe au fost
stabilite în urma consultării cu partenerii sociali. Parteneriatul a fost stabilit pentru a răspunde
cererii pieţei muncii, pentru a furniza forţă de muncă flexibilă, eficientă.
II . LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL:
Unităţi de Unităţi de competenţă

Unităţi de competenţă tehnice generale
competenţă cheie tehnice specializate
U15
Calcule economice simple specifice serviciilor
CONŢINUTURI TEMATICE
53
U.C.15 C 1. Evaluarea şi calculaţia în contabilitate

Calcule economice Utilizează legislaţia  Noţiunea şi principiile evaluării patrimoniului în
financiar - contabilă
specifice serviciilor contabilitate
 Formele de evaluare în contabilitate
a) evaluarea la intrare ( cost de achiziţie, cost de
producţie, valoarea de utilitate, preţul de
achiziţie, valoarea nominală, valoarea în lei la
cursul de schimb)
b) evaluarea la ieşire ( valoarea contabilă la intrare,
C.M.P., F.I.F.O., L.I.F.O.
c) evaluarea la inventariere
 Reevaluarea în contabilitate
 Calculul economic în contabilitate. Noţiune şi
principii
a) costuri, preţuri, tarife
b) calculaţia costurilor
c) calculaţia preţurilor şi tarifelor
C 3. Procedee contabile
Utilizează procedeele  generale (observaţie, raţionament,clasificare,
contabile analiză, sinteză)
 comune ( documentele, evaluarea, calculaţia,
inventarierea)
 specifice ( cont, balanţă, bilanţ)
Aplicarea procedeelor contabile (generale şi
comune)
54

competenţelor.
Competenţele individuale din cadrul acestui modul nu vor fi supuse evaluării finale în cadrul
altor module. Acest lucru nu exclude exersarea şi dezvoltarea acestora şi prin parcurgerea

unităţi.
2. Elevul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a terminat,
să înmâneze evaluatorului respectivul document.
55
În strategia didactică profesorul poate utiliza o paletă largă de metode. Se recomandă
metodele centrate pe elev care să implice elevul în însuşirea unor abilităţi practice. Elevii învaţă mai
bine dacă aud informaţiile, văd demonstraţiile şi ilustraţiile, discută informaţiile şi ideile,
experimentează şi practică tehnicile. Ei devin astfel membrii unei reţea de comunicare, se simt în
largul lor, îşi împărtăşesc experienţele, pun întrebări, colaborează cu ceilalţi, îşi asumă riscuri,
participă activ la propriul proces de instruire şi educare. Profesorul are doar rolul de facilitator,
comunicator, colaborator şi organizator.
Nr. unităţii: UC 15
Titlul unităţii : Calcule economice specifice serviciilor
Competenţa:3 Utilizează procedeele contabile
Precizări privind
Probe de
Criterii de performanţă aplicabilitatea criteriilor de Evaluare
evaluare
performanta
(a) Identificarea procedeelor Procedee specifice - cont, Probe 3
contabile balanţă, bilanţ orale
Procedee comune -
documentaţie, evaluare, Probe
calculaţie, inventariere practice
(b) Aplicarea procedeelor Determinarea corelaţiilor dintre Probe 3
contabile procedeele metodei contabilităţii orale
Instrumentul de evaluare 1: fişă de observare

3 A. Identificarea procedeelor contabile
Evaluatorul va solicita identificarea procedeelor specifice contabiliăţii şi
prezentarea noţiunilor despre acestea.
Identificarea procedeelor specifice Evaluator Data
1. cont
2. balanţa
3. bilanţ
56
4. documentaţie
5. evaluare
6. calculaţie
7. inventariere
Verificaţi dacă respectivul candidat a efectuat cu succes activitatea de mai sus. Semnaţi şi
specificaţi data pe document.
3B. Aplicarea procedeelor metodei contabilităţii

Evaluatorul va solicita candidatului să precizeze procedeele specifice contabilităţii şi să
determine corelaţiile dintre acestea , să stabilească diferenţele dintre procedeele comune şi cele
specifice.
Aplicarea procedeelor metodei contabilităţii Evaluator Data

1. Determinarea corelaţiilor dintre procedeele metodei
contabilităţii
A Contul, balanţa de verificare, bilanţul contabil
2. Diferenţe
Procedeele comune se folosesc şi de alte ştiinţe
B economice
Procedeele specifice sunt utilizate doar de contabilitate
Verificaţi dacă respectivul candidat a efectuat cu succes activitatea de mai sus. Semnaţi şi
specificaţi data pe document.
La realizarea modulului „Gestiune economică” s-a avut în vedere stabilirea corelaţiilor între
competenţe şi conţinuturi, ceea ce determină următoarea succesiune logică a conţinuturilor:
 procedeele metodei contabilităţii
 evaluarea şi calculaţia în contabilitate
Conţinuturile modulului pot fi studiate într-un număr de 64 de ore. În aceste ore profesorul
va insista şi pe realizarea de aplicaţii simple (calcule simplificate, calculaţia costurilor, preţurilor şi
tarifelor, evaluare, etc.) şi pe aplicarea procedeelor contabile.
În vederea realizării competenţelor individuale se pot utiliza următoarele metode de predare-
învăţare:
EXERCIŢIUL DIRIJAT se poate aplica la „Calculul economic în contabilitate”, prin care
elevii pot să realizeze calculaţii de costuri, preţuri, tarife.
57
PROBLEMATIZAREA, potrivit căreia se creează situaţii problemă care determină elevii să

folosească cunoştinţele anterioare în vederea rezolvării noilor situaţii şi se poate utiliza la predarea
conţinutului „Procedeele metodei contabilităţii”.
Pentru evaluare se pot folosi ca instrumente fişele de observaţie, fişe de autoevaluare,
proiecte, portofolii, referate în funcţie de conţinuturi şi de particularităţile colectivului de elevi.
Pentru realizarea competenţelor stabilite, ca mijloace de învăţământ sunt recomandate
mijloacele de exersare şi formare a deprinderilor. Fişele de lucru vor fi folosite în diverse secvenţe
ale orelor, antrenând elevii în rezolvarea unor situaţii de lucru, în investigarea şi descoperirea unor
soluţii viabile.
Modalităţile de organizare a elevilor sunt adaptate la specificul disciplinei, promovându-se
munca în grup, în echipe, individuală punându-se accent pe deprinderile de cooperare şi comunicare
atât între parteneri cât şi cu diferite nivele ierarhice.
de Standardul de pregătire profesională, se recomandă utilizarea unor metode active/interactive
(ex. învăţarea prin descoperire, învăţarea problematizată, studiu de caz, învăţarea prin cooperare,
etc.
din itemi variaţi care urmăresc atingerea competenţelor din Standardul de pregătire profesională.
aplicabilitate a acestora preluate integral din Standardul de pregătire profesională.


58
condiţii:
masă
de masă
către profesorul consilier al şcolii( psihologul), dirigintele clasei şi cadrele didactice de
la clasă
al elevilor
59

60
Comportament şi etică profesională – clasa a X a Alimentaţie
MODULUL V
COMPORTAMENT ŞI ETICĂ PROFESIONALĂ
61
I. NOTA DE PREZENTARE

Profesională.
Nivel III

Nivel II
P
I
Ţ
calificarea
GI
LI
O
C
H
N
C
E
E
E
T
L
I
Nivel I
Nivelul unu
calificarea
“lucrător în

62
bucătar
şi transferabilă;
ulterioare;

ALIMENTAŢIE
III
COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE

PATISER HOTELIER
II
COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE
ALIMENTAŢIE
COMPETENŢE
SPECIALIZATE
I COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE
63

Calificările implică şi ridicarea nivelului calitativ al pregătirii profesionale prin dobândirea de noi
competenţe (gândire critică, conduită civică, flexibilitate, lucrul în echipă etc.) alături de cele tradiţionale.
sociali.
m) Competenţele cheie, fiind transferabile, sunt comune tuturor celor 16 domenii de calificare;
n) Competenţele tehnice generale oferă pregătirea tehnică generală pentru domeniu „Turism şi
o) Competenţele tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării
64

Modulul „Comportament şi etică profesională” este parcurs la nivelul clasei a X-a,
constituindu-se ca un modul de specialitate pentru lucrătorul în alimentaţia publică.
La nivelul clasei a X-a sunt alocate 60 de ore din care 30 laborator tehnologic şi 30 instruire
practică cu maistrul instructor, unde elevul îşi perfecţionează competenţele dobândite şi îşi
formează noi competenţe.
În modulul „Comportament şi etică profesională” abilităţile cheie sunt agregate cu
competenţele tehnice datorită faptului că exersarea, dezvoltarea, evaluarea nu poate fi realizată în
afara situaţiilor specifice domenilui de calificare.Exersarea acestora se poate face ori de câte ori este
posibil şi la alte module de clasa a X-a. Evaluarea finală se va realiza împreună cu competenţele
tehnice cu care au fost agregate. (vezi fişa de la evaluare de la sugestii metodologice).
Unităţi de competenţă Unităţi de competenţă tehnice Unităţi de competenţă tehnice

pentru abilităţi-cheie generale specializate
UC 6 – “Lucrul în echipă” UC 21 – “Servirea în unităţi de
alimentaţie ”
CONŢINUT TEMATIC
UC 6 C3 – Colaborează cu Integrare în echipă
Lucrul în echipă membrii echipei pentru Colaborarea în echipă
îndeplinirea sarcinilor Îndeplinirea sarcinilor
65
UC 21 C3 – Respectă conduita Primirea consumatorilor

Servirea în unităţi de profesională în relaţia cu Reguli de primire şi de protocol
alimentaţie consumatorii Atitudine corespunzătoare faţă de clienţi
66
Tipurile de activităţi de învăţare şi alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care

are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor. Este
indicat să fie folosite metode de predare- învăţare cu caracter activ, interactiv şi metode centrate pe
elev.
Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune noi
activităţi de învăţare în măsură să asigure formarea competenţelor prevăzute în programă.
Se recomandă metodele centrate pe elev, care asigură un caracter formativ procesului de
învăţământ. Se va avea în vedere şi utilizarea metodelor specifice pentru dezvoltarea competenţelor
specialitate, permiţând, atât profesorului, cât şi elevului, să cunoască nivelul de achiziţionare a
competenţelor şi a cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se
impun în vederea reglării procesului de predare / învăţare.
este condiţionată de criteriile de performanţă şi de probele de evaluare din Standardul de pregătire
profesională.
67

creativitatea - , studiul de caz, brainstormingul etc. Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se
va urmări aplicarea cunoştinţelor la probleme reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare
de nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale societăţii. Elevilor li se va permite să aplice propiul lor
mod de înţelegere a conţinutului realizând: proiecte, portofolii, discuţii în grup.
competenţelor.
68
Titlul unitatii: Comportament şi etcă profesională
Competenta: 1. Respectă conduita profesională în relaţia cu consumatorul
Precizari privind
Criterii de performanta aplicablitatea criteriilor de Probe de evaluare Evaluare
performanta
(a) Întâmpinarea clienţilor Ţinută corporală Probă practică, joc 1
conform regulilor de Mimică de rol, intrebări
protocol Gesturi scurte.
Salutul
Formule de adresare şi de
politeţe
(b) Adoptarea unei atitudini Amabilitate Probă practică, joc 1
corespunzătoare faţă de Promtitudine de rol, intrebări
consumator Politeţe scurte.
Corectitudine
Instrumentul de evaluare nr. 1

Fişa de observare
Nr.
Respectă conduita profesională în relaţia cu consumatorii Evaluator
crt.
1. Ţinută corporală
2. Mimică
3. Gesturi
4. Salutul
5. Formule de adresare şi de politeţe
Nr. Adoptarea unei atitudini corespunzătoare faţă de

Evaluator
crt. consumator
1 Amabilitate
2 Promtitudine
3 Politeţe
4 corectitudine
69
1. Integrare în echipă
2. Colaborarea în echipă
3. Îndeplinirea sarcinilor
4. Primirea consumatorilor
5. Reguli de primire şi de protocol
6. Atitudine corespunzătoare faţă de clienţi

de Standardul de Pregătire Profesională, se recomandă utilizarea unor metode active/interactive
(învăţarea prin descoperire, învăţarea problematizată, studiu de caz, învăţarea prin cooperare,
etc.

70
condiţii:
masă
de masă
către profesorul consilier al şcolii (psihologul), dirigintele clasei şi cadrele didactice de
la clasă
al elevilor
71

72
Comunicare profesională în limba moderna II – clasa a IX-X a Alimentaţie
MODULUL VI
COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ II
73
MODULUL: COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ 2

S.A.M. nivelul 1
DOMENIUL – TURISM ŞI ALIMENTAŢIE
Clasele a IX-a şi a X-a S.A.M.
1. Principii
Curriculumul de LIMBI MODERNE pentru clasele a IX-a şi a X-a S.A.M. a fost elaborat
avându-se în vedere următoarele:
 reperele impuse de OMECT 5723/23.12.2003 privind aprobarea Planurilor cadru de
învăţământ pentru clasele a IX-a şi a X-a, în noua structură a sistemului de învăţământ
preuniversitar din România;
 necesitatea ca programele de trunchi comun pentru ciclul inferior al liceului, traseul
S.A.M., să aibă 60% parte comună cu curriculumul de trunchi comun pentru ciclul inferior al
liceului, traseul liceal;
 reperele specifice de elaborare a curriculumului pentru S.A.M. prin organizarea modulară
a studiului domeniilor cunoaşterii specifice care intră în componenţa calificării;
 existenţa unei unităţi de competenţă ”COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ” în
componenţa fiecărei calificări din Sistemul Naţional al Calificărilor din România;
 documentele europene privind achiziţionarea competenţelor cheie în cadrul
învăţământului obligatoriu;
 necesitatea de a oferi prin curriculum un răspuns mult mai adecvat cerinţelor sociale,
exprimat în termeni de achiziţii finale uşor evaluabile la încheierea ciclului inferior al liceului pe
traseul S.A.M..
Prezentul curriculum ţine seama de organizarea ciclului inferior al liceului pe filiera S.A.M. şi de
structura Unităţii de competenţă ”COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ”, şi a fost elaborat urmărindu-se:
A. practica raţională a limbii. Prin dezvoltarea competenţelor de receptare şi producere,

elevul va putea, în limitele cunoştinţelor dobândite, să decodifice şi să producă, atât oral cât şi în
scris, mesaje corecte şi adecvate funcţional şi comunicativ.
B. formarea şi dezvoltarea de competenţe de comunicare şi interacţiune. Elevul va fi

capabil să utilizeze conştient şi adecvat funcţional modalităţi şi tehnici de comunicare şi
interacţiune (orală şi în scris) în diverse contexte comunicative.
74
C. dezvoltarea unor tehnici de muncă intelectuală în vederea învăţării pe toată durata

vieţii. Elevul va învăţa să utilizeze strategii şi tehnici de studiu prin care să valorifice cunoştinţe şi
deprinderi achiziţionate prin studiul altor discipline, inclusiv a disciplinelor tehnice de specialitate,
dintr-o perspectivă cross-curriculară, să utilizeze informaţii din tabele, scheme, să folosească
dicţionare şi alte tipuri de lucrări de referinţă, alte surse de informare, inclusiv Internetul.
În aceste condiţii, proiectarea curriculară porneşte de la patru puncte de reper: a) programele

din clasele anterioare, b) Unitatea de competenţă ”COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ” din
componenţa fiecărei calificări, c) documentele Comisiei Europene referitoare la dezvoltarea
competenţelor cheie şi d) ”Cadrul European Comun de Referinţă pentru limbi: învăţare, predare,
evaluare” publicat de Consiliul Europei în 1998 şi revizuit în 2000. Din această perspectivă,
curriculumul de faţă construieşte, pe baza achiziţiilor dobândite până la sfârşitul învăţămîntului
gimnazial, competenţe de comunicare derivate dintr-un consens larg, european şi contribuie la
dezvoltarea de competenţe cheie în patru dintre cele opt domenii de competenţe cheie identificate la
nivel european: (2) comunicarea în limbi străine (Communication in foreign languages), (5) ”a
învăţa să înveţi” (Learning to learn), (6) competenţe interpersonale, interculturale, sociale şi civice
(Interpersonal, intercultural, social and civic competences), (8) sensibilizarea la cultură (Cultural
awareness), domenii asumate şi de sistemul de învăţământ românesc.
Obiectivul fundamental al studierii modulului COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN

LIMBA MODERNĂ 2 – S.A.M., nivelul 1 este achiziţionarea şi dezvoltarea de către elevi a
competenţelor de comunicare necesare pentru o comunicare adecvată domeniului calificării /
acceptată social prin însuşirea de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini specifice, în conformitate cu
”Implementation of “Education & Training 2010” programme” (2003), la niveluri echivalente cu
cele prevăzute în Cadrul European Comun de Referinţă.
2. Alocare orară
În conformitate cu planurile cadru aprobate prin OMECT 5723 / 23.12. 2003 (anexa 7),
limbile moderne au următorul regim de predare la clasele a IX-a şi a X-a, S.A.M.:
ÎN TRUNCHIUL COMUN
 ca LIMBA 1 – cu o alocare de 2 ore / săpt. în aria curriculară ”Limbă şi comunicare”
pentru toate profilurile şi domeniile, prin modulul ”COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ”
 ca LIMBA 2 – cu o alocare de 2 ore / săpt., numai pentru calificările din domeniile:
comerţ, alimentaţie şi turism, în cadrul ariei curriculare ”Tehnologii”, ca modul de „Cultură de
specialitate”.
75
3. Tipuri de programe
Pornind de la regimul de predare a limbii moderne în şcoala de arte şi meserii, curriculum-
ul pentru clasele a IX-a şi a X-a S.A.M. este format din:
 PROGRAMA pentru modulul ”Comunicare în limba modernă – S.A.M. nivelul 1”,
care se va parcurge în clasele a IX-a şi a X-a S.A.M. şi se adresează tuturor elevilor de la toate
profilurile, domeniile şi calificările de nivel 1, şi care se va studia în cele 2 ore /săpt. alocate în
cadrul ariei curriculare ”Limbă şi comunicare”;
PROGRAMA pentru modulul ”Comunicare profesională în limba modernă” – S.A.M.

nivelul 1” va fi utilizată pentru studierea limbii moderne 2, în cele 2 ore / săpt. alocate în cadrul
ariei curriculare ”Tehnologii”, în cadrul modulelor de „Cultură de specialitate”, utilizîndu-se pentru
aceasta conţinuturi din domeniul de specialitate.
Parcursul de învăţare se realizează pe baza unei proiectări didactice care îmbină

competenţe, tipuri si forme de prezentare a conţinuturilor.
4. Structura programelor
Programa pentru modulul ”Comunicare profesională în limba modernă – S.A.M. nivelul
1” este realizată după modelul de proiectare de curriculum modular adoptat pentru şcoala de
arte şi meserii, pe baza Unităţii de competenţă ”COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ” care
intră în componenţa fiecărei calificări din Sistemul Naţional al Calificărilor din România. Ea
urmează a fi aplicată pentru un modul unic care va fi parcurs pe durata a doi ani (clasele a IX-
a şi a X-a S.A.M.).
Programa este structurată astfel:
1 VALORI ŞI ATITUDINI – ce urmează a fi formate pe parcursul claselor a IX-a şi a

X-a S.A.M. pentru educarea tinerilor în spiritul valorilor europene; acestea vor fi avute în vedere
pentru evaluarea continuă, dar nu vor fi evaluate în scopul certificării.
2 COMPETENŢE (competenţele care intră în componenţa Unităţii de competenţă

”COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ”) corelate cu FORME DE PREZENTARE A
CONŢINUTURILOR. Această corelare constituie pivotul curriculum-ului, care accentuează latura
sa pragmatică: devine astfel transparent nu numai ce se învaţă, dar mai ales de ce anume se învaţă
anumite conţinuturi.
3 SUGESTII METODOLOGICE structurate pe două subcapitole:

A. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
 Precizări cu caracter obligatoriu privind:
 Folosirea metodelor de învăţare-predare centrate pe elev (comunicative , interactive)

76
 Corelarea instrumentelor de evaluare continuă cu indicatorii de performanţă şi cu

prevederile privind probele de evaluare în vederea certificării din unitatea de competenţă
 Conţinuturi recomandate care sunt structurate, pentru fiecare limbă, în:
 Teme (prezintă domeniile şi temele care vor constitui contextul pentru realizarea
activităţilor de învăţare pe parcursul orelor de limba modernă şi vor delimita tematica ce va fi
folosită în evaluare).
 Elemente de construcţie a comunicării ( elemente fonetice, categorii gramaticale,
vocabular tematic, structuri lingvistice si funcţii comunicative ale limbii, care vor fi utilizate pe
parcursul activităţilor si în comunicare).
B. Scurt ghid metodologic (sugestii oferite ca sprijin pentru proiectarea şi realizarea
demersului didactic)
Acest capitol conţine precizări privind următoarele aspecte:

 Recomandări privind proiectarea didactică
 Sugestii privind procesul, metodele şi activităţile de învăţare-predare
 Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare pentru evaluarea continuă şi
pentru evaluarea în vederea certificării competenţelor
Seturile de competenţe corelate cu forme de prezentare a conţinuturilor constituie

esenţa programei. Rubrica de ”Competenţe” conţine competenţele din Unitatea de competenţă
”COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ”, nivelul 1, care au un grad de generalitate suficient de
ridicat pentru a putea fi formate pe durata a doi ani şcolari. Rubrica ”Forme de prezentare a
conţinuturilor” cuprinde o enumerare a unor forme de texte ( fara pretentia de a fi exhaustiva) ce se
recomanda a fi utilizate in procesul de invatare a limbilor moderne.
Structura de competenţe corelate cu forme de prezentare a conţinuturilor oferă un cadru
adecvat şi util pentru procesul de evaluare a învăţării, sprijinindu-l şi asigurandu-i un caracter mai
practic şi mai transparent. Astfel nivelul 1 de achiziţionare a competenţei de comunicare a elevilor
va fi măsurat continuu şi sistematic în cadrul evaluării formative, pe parcursul procesului didactic.
Evaluarea în vederea certificării fiecărei competenţe se va realiza cu ajutorul unor
probe / instrumente specifice elaborate în deplină concordanţă cu prevederile privind probele de
evaluare pentru competenţa respectivă din Unitatea de competenţă si in concordanta cu Cadrul
European Comun de Referinta.
În elaborarea programelor s-au avut în vedere, în conformitate cu documentele de
politică educaţională ale MEC şi cu prevederile documentelor europene asumate de România,
competenţele şi nivelurile de performanţă prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă.
77
Pentru a se crea condiţiile de realizare a unei evaluări unitare şi standardizate a nivelului

de achiziţie a capacităţilor / competenţelor, atît în cadrul evaluării continue cît şi la evaluarea
realizată în scopul certificării competenţelor ca parte a calificării, se vor avea în vedere criteriile
de performanţă din componenţa Unităţii de competenţă. Acestea vor fi corelate cu nivelurile
prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă, în conformitate cu Nota de fundamentare a
unităţii de competenţă şi cu recomandările Comisiei Europene.
Nivelurile ţintă din Cadrul European Comun de Referinţă vor fi, pentru finele clasei a X-a
S.A.M., următoarele:
 Limba 1(toate domeniile) - nivelul A2 pentru toate competenţele
 Limba 2 (calificările din domeniile Comerţ şi Turism şi alimentaţie) - nivelul A2
pentru toate competenţele
*Atunci când se începe studierea unei alte limbi moderne în clasa a –IX-a SAM, se va
ajunge la nivelul A1.
II. VALORI ŞI ATITUDINI

Pe parcursul studierii limbii moderne în clasele a IX-a şi a X-a S.A.M. se va avea în vedere
cultivarea şi dezvoltarea la elevi a următoarelor valori şi atitudini:
 Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucrului în echipă în

diferite situaţii de comunicare
 Conştientizarea rolului limbii moderne ca mijloc de acces la piaţa muncii şi la

patrimoniul culturii universale
 Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte socio-culturale şi profesionale

specifice, prin receptarea unei varietăţi de texte în limba modernă
 Disponibilitatea pentru acceptarea diferenţelor şi pentru manifestarea toleranţei faţă de

civilizaţia şi cultura altor popoare.
78
MODULUL: COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ 2 S.A.M. nivelul1

CLASELE A IX-A ŞI A X-A S.A.M.
III. COMPETENŢE ŞI FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR
Unitatea de
competenţă Competenţe Forme de prezentare a conţinuturilor
 Mesaje orale (înregistrate sau emise de profesor sau
elevi, informaţii simple despre lumea imediată şi
activitatea profesională,)
 Prezentări orale pe teme de specialitate(tipuri de
1 Receptarea
prelucrări primare, tipuri de prerarate specifice unui
mesajelor orale
meniu, materii prime şi auxiliare necesare
preparatelor culinare, obiecte de inventar din
alimentaţie)
 Reclamaţii , sesizarii
2. Receptarea  Etichete, norme de protecţie a muncii, note de
mesajelor scrise informare, instructiuni de folosire, reclame,
indicatoare/ avertismente /interdictii, etc.)
 Fişa postului.
 Mesaje scurte de informare şi interes profesional
 Mesaje scurte pe temen din domeniul calificării
(informaţii legate de obiective turistice, de tipuri
3. Exprimarea de servicii suplimentare oferite de structura de
mesajelor orale primire, tipuri de preparate culinare)
 Descrieri/prezentări simple ale unor meniuri,
restaurante, hoteluri, oferte de servicii.
 Prezentarea personalului prestator al serviciilor
COMUNICARE solicitate de turisti/clienti si a sarcinilorprofesionale
ale acestora.
ÎN LIMBA  Texte scurte functionale de interes profesional -
MODERNĂ completări de formulare (CV, facturi, chitanţe
etc.)
(nivelul 1) 4. Exprimarea
 Mesaje hoteliere
mesajelor scrise
 Oferte de servicii
 Descrieri simple ale unor produse/servicii.
.
 Dialoguri situaţionale simple şi uzuale (salut,
prezentare, informaţii utile, conversaţie telefonică)
 Dialoguri situaţionale pe teme specifice
calificării( cu clienti/colegi/superiori)
5. Participarea la  Păreri personale şi schimburi de informaţii pe teme
conversaţii de interes profesional
 Dialoguri în situaţii speciale(anularea rezervării,
pierderea /uitarea actelor de identitate/a unor
obiecte în cameră, accidente)
 Recomandări şi sugestii pentru alegerea unor
servicii.
79
SUGESTII METODOLOGICE
A. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE
In procesul de predare învăţare a limbii moderne se vor folosi metode comunicative

interactive, centrate pe elev, astfel încât acesta să poată utiliza limba moderna cât mai mult în
activităţile la clasă, in situatii specifice, comparabile cu cele din viaţa cotidiană. Se va accentua
folosirea pragmatica a limbii moderne in toate situatiile de predare/ invatare.
Pe parcursul procesului de invăţare, profesorul va folosi instrumente adecvate evaluării continue a
tuturor competenţelor, astfel încât, la sfârşitul celor doi ani de studiu, elevul să fie capabil sa sustina
evaluarea de certificare a cunostintelor lingvistice la nivel A2, conform Cadrului European Comun de
Referinta.
CONŢINUTURI RECOMANDATE 1
Se va avea însă în vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru pentru Limba 2 să fie
adecvat nivelului elevilor.
NOTE:
1. Pentru formarea şi dezvoltarea competenţelor, valorilor şi atitudinilor prevăzute în programă, se
recomandă să fie utilizate conţinuturile din listele de mai jos.
2. La alegerea temelor şi textelor pe care se va lucra se va avea în vedere corelarea lor cu profilul
şi domeniul de specializare al fiecărei clase.
TEME
Se recomandă ca activităţile de învăţare în clasele a IX-a şi a X-a S.A.M. să fie proiectate şi
realizate în contextul următoarelor teme:
- DOMENIUL PERSONAL
 Viaţa personală (informaţii despre sine).
 Relaţii interpersonale (comportament la locul de muncă)
DOMENIUL PUBLIC
 Viaţa cotidiană (pe stradă, la telefon, la magazin, etc.)
 Mass-media(anunţuri, reclame).
DOMENIUL OCUPAŢIONAL
1
Aceste conţinuturi vor fi utilizate atît pentru Limba 1 (toate specializările), cît şi pentru limba 2 (pentru specializările din domeniile:
comerţ, alimentaţie şi turism, care au prevăzută Limba 2 în aria curriculare ”Tehnologii”, în cadrul modulelor de „Cultură de specialitate”).
80
 Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional.

 Texte referitoare la aspecte teoretice / practice ale specialităţii.
DOMENIUL EDUCAŢIONAL
 Repere de cultură şi civilizaţie ale spaţiului cultural străin(obiceiuri, tradiţii).
ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII:
Pe parcursul claselor a IX-a şi a X-a S.A.M. se recomandă a se opera cu următoarele
elemente de construcţie a comunicării:
LIMBA ITALIANĂ
1. Elemente fonetice si ortografice tipice limbii italiene.
2. Elemente lexicale corespunzatoare temelor propuse, la nivelul de competente cerut de nivelul de
certificare
3. Elemente gramaticale caracteristice sferei tematice abordate si necesare actelor de
vorbire caracteristice.
Articolul: hotarat, nehotărât, partitiv
Substantivul:gen şi număr .
Pronumele: personal in cazurile nominativ, acuzativ şi dativ, de politeţe, reflexiv, demonstrativ.
Adjectivul: calificativ, grade de comparaţie
Numeralul: cardinal, ordinal
Verbul: indicativ, imperativ, condiţional,pentru verbele regulate şi verbe auxiliare;
Adverbul de loc, de timp, de mod
LIMBA FRANCEZĂ
Substantivul:gen şi număr
Pronumele: personal, reflexiv, relativ, demonstrativ, nehotărât(“ON”).
Articolul: hotarat, nehotarat, partitiv
Adjectivul: calificativ, grade de comparaţie
Verbul: indicativ, imperativ, condiţional prezent; infinitiv, verbe auxiliare;timpuri perifrastice.
Adverbul de loc, de timp, de mod; grade de comparaţie.
LIMBA ENGLEZĂ
Substantivul:pluralul substantivelor,acordul substantivelor cu predicatul.
Pronumele: personal, posesiv.
Articolul: hotarat, nehotarat, zero.
Adjectivul: tipuri, grade de comparaţie.
Verbul: timpuri: present simple, present continuous, past simple, present perfect simple,future
simple (aff,int, neg).
Verbe modale:can, must,may (ability, obligation, permission)
Adverbul in -ly.
Fraza conditionala de tipul I.
LIMBA GERMANĂ
81
Substantivu: declinare, formare prin compunere si derivare

Pronumele: personal, reflexiv, posesiv, demonstrativ, interogativ
Articolul: hotârât, nehotârât, nehotârât negat
Adjectivul: formare prin derivare si compunere, comparaţia,;
Verbul: indicativ, imperativ, conjunctiv,; auxiliare de timp si mod; verbe cu particulă separabilă;
Rectiunea verbelor uzuale; diateza activă, pasivă (prezent, imperfect), reflexivă
Adverbul de loc, de timp, de mod
Prepoziţii uzuale
Topica propoziţiei principale si secundare
Propoziţii secundare: completiva directă, conditională, temporală, cauzală, finală
Categoriile gramaticale enumerate la acest capitol aparţin metalimbajului de specialitate.

Terminologia elementelor de construcţie a comunicării nu va face obiectul unei învăţări explicite. În
cadrul activităţii didactice nu se va apela la conceptualizarea unităţilor lingvistice utilizate în
situaţiile de comunicare. Structurile gramaticale de mai mare dificultate, dar necesare pentru
realizarea unor funcţii comunicative, nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate global.
Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăţii lor şi nevoilor de comunicare,
fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate.
ACTE DE VORBIRE:
Pe parcursul claselor a IX-a şi a X-a S.A.M. se vor achiziţiona şi utiliza următoarele acte de
vorbire:
- a saluta,
- a/se/prezenta,
- a felicita,
- a ura,
- a invita,
- a se scuza,
- a multimi/a răspunde la mulţumiri,
- a cere/a da permisiunea,
- a exprima o parere,
- a cere/a da o informaţie despre calitatea/preţul unui produs/serviciu.
- a descrie produse/servicii.
- a interzice,
- a propune.
82
B. SCURT GHID METODOLOGIC

C. Procesul de formare / învăţare / instruire, privit global, la nivelul
clasei, presupune:
- Parcurgerea traseului de la Proiectarea de la Curriculum-ul Naţional – la planificarea anuală –
la proiectarea unităţilor de învăţare;
- Transpunerea proiectului în activităţi didactice concrete;
- Evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedback-
ului obţinut.
I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ – este un instrument de interpretare

personalizată a programei, care asigură un demers didactic concordant cu situaţia concretă din clasă.
Se recomandă ca planificările calendaristice să fie elaborate de la inceput pentru întreg anul
şcolar, pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra realizării curriculum-ului pe întreg anul.
Elaborarea planificărilor pentru clasa a IX-a presupune următoarele etape:

1. Studierea atentă a programei şi a manualului pentru care s-a optat.
2. Corelarea competenţelor şi conţinuturilor din programă cu unităţile / lecţiile din manual în care
se regăsesc.
3. Căutarea altor resurse didactice, pentru cazul în care manualul nu acoperă în totalitate programa
sau dorim completari.
4. Stabilirea succesiunii unităţilor de învăţare (oră / ore de curs) şi detalierea conţinuturilor
tematice pentru fiecare unitate în raport cu acele competenţe specifice care le sunt asociate prin
programă.
5. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu
competenţele specifice vizate.
Structura planificării calendaristice
Conţinuturi ale U.Î.

 tematice
N O Observaţii
 elemente de construcţie a Comp S
r. re (amendamente)
comunicării etenţe ăptă-
U.Î alocate
 funcţii comunicative vizate mâna
.
În această rubrică vor fi incluse si valorile şi atitudinile vizate cu preponderenţă de unitatea

de învăţare respectivă
83
II. PROIECTAREA UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape
înlănţuite logic, ce contribuie la detalierea conţinuturilor, în vederea formării competenţelor
specifice. Etapele proiectării sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de învăţare vizată.
Detalieri ale Competen Activităţi Re Evaluare

conţinuturilor unităţii de ţe vizate de învăţare surse
învăţare
Ce? De ce? Cum? Cu Cât? (În
ce? ce măsură?)
- tema (detaliată pe lecţii)
- text / tip de text
- elem. de constr. a
comunicării
- acte de vorbire / funcţii
comunicative
III. TIPURI DE ACTIVITĂŢI ŞI EXERCIŢII RECOMANDATE PENTRU

DEMERSUL DIDACTIC
1. Receptarea mesajelor orale
- exerciţii de identificare
- exerciţii de discriminare
- exerciţii de confirmarea înţelegerii sensului global dintr-un mesaj oral
- exerciţii de desprindere/ înţelegere a ideilor dintr-un text (, conversaţie, descriere, discuţie,
prezentare)
2. Receptarea mesajelor scrise
- exerciţii de confirmarea înţelegerii sensului global dintr-un text scris
- exerciţii de completare de texte lacunare
- exerciţii de desprindere/ înţelegere a ideilor dintr-un text (descriere, raport, etichetă, prospect,
grafic, prezentare)
- exerciţii de operare cu fragmente de texte / texte de informare (completare de formulare)
- proiecte individuale
3. Producerea mesajelor orale
- exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri
- exerciţii de prezentare, relatare, rezumare
- dialog, conversaţie dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol, negociere
- discuţii, descrieri, asocieri, comparaţii
4. Receptarea mesajelor scrise

- exerciţii de completare de formulare
- exerciţii de redactare simplă cu întrebări de sprijin şi plan
- exerciţii de formulare de corespondenţă personală/profesională (mesaje, scrisori, carte poştală,)
- exerciţii de redactare a unor texte / scrisori cu paşi daţi
5. Participarea la conversaţie
- exerciţii pe perechi şi în grup: dialog, conversaţie, interviu, mesaj, scrisoare de răspuns
- joc de rol, discuţie, negociere
- exerciţii de grup: formulare / ordonare / esenţializare a unor idei / enunţuri
- exerciţii de formulare / construire a unei argumentări simple
84
- proiecte de grup
IV. EVALUAREA
Evaluarea formativă, continuă şi regulată este implicită demersului pedagogic curent în orele
de limbă modernă, permiţând, atât profesorului cât şi elevului, să cunoască nivelul de achiziţionare
a competenţelor şi a cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se
impun în vederea reglării (ajustării) procesului de predare / învăţare. Pentru a se realiza o evaluare
cît mai completă a învăţării, este necesar să se aibă în vedere, mai ales în evaluarea formativă
continuă, evaluarea nu numai a produselor activităţii şi învăţării elevilor, ci şi a proceselor de
învăţare, şi a competenţelor achiziţionate, a atitudinilor dezvoltate, precum şi a progresului elevilor.
Este evident că modalităţile (metode, instrumente) tradiţionale de evaluare nu pot acoperi

toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate. În aceste condiţii, pentru a putea
obţine cît mai multe date relevante privind învăţarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii să
facă apel la metode şi instrumente complementare de evaluare.
Pentru evaluarea formativă a achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi)

elevilor, a competenţelor lor de comunicare şi inter-relaţionare şi a atitudinilor dezvoltate de aceştia,
la orele de limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente:
 Observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare)
 Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării
 Proiectul
 Portofoliul
 Autoevaluarea
Mai jos sunt prezentate câteva repere şi sugestii pentru utilizarea proiectului şi
portofoliului ca instrumente complementare de evaluare.
PROIECTUL
Proiectul este o activitate complexă de învăţare care se pretează foarte bine a fi folosită şi ca
instrument de evaluare, atât formativă, cât şi sumativă. Proiectul este o activitate individuală şi/sau
în grup, dar sunt de preferat proiectele de grup deoarece încurajează cooperarea şi dezvoltă
competenţe de lucru în echipă. Un avantaj important al proiectului este că dă posibilitatea elevilor
de a lucra în ritm propriu, de a-şi folosi mai bine stilul propriu de învăţare şi permite învăţarea şi de
la colegi.
Proiectul pune elevii în situaţia de a lua decizii, de a comunica şi negocia, de a lucra şi

învăţa în cooperare, de a realiza activităţi în mod independent, de a împărtăşi celorlalţi cele realizate
/ învăţate, într-un cuvânt, îl ajută să participe direct la propria lui formare
85
Metoda proiectului presupune lucrul pe grupe şi necesită pregătirea profesorului şi a elevilor

în ideea lucrului în echipă, prin cooperare, atât în clasă, cât şi în afara clasei.
Grupul poate fi alcătuit din două până la zece persoane în funcţie de mărimea clasei, natura
obiectivelor şi experienţa participanţilor, dar un număr de patru-cinci participanţi reprezintă
mărimea ideală pentru grupurile care au de îndeplinit obiective precise. Cu cât creşte numărul
membrilor, cu atât scade posibilitatea participării efective la toate activităţile a fiecăruia, dar poate
creşte complexitatea obiectivelor urmărite. Proiectele realizate de grupuri mari sunt de asemenea
greu de monitorizat.
Proiectul este o activitate complexă care îi solicită pe elevi:

- să facă o cercetare (investigaţie);
- să realizeze proiectul propriu-zis (inclusiv un produs care urmează a fi prezentat: dosar
tematic, ghid, pliant, ziar, afiş publicitar, carte, film, expoziţie, corespondenţă,
spectacol/serbare etc.);
- să elaboreze raportul final.
- să facă prezentarea publică a proiectului
Etapele realizării unui proiect sunt:
7. Alegerea temei;
8. Planificarea activităţii:
- Stabilirea obiectivelor proiectului;
- Alegerea subiectului în cadrul temei proiectului de către fiecare elev/grup;
- Distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului;
- Identificarea surselor de informare (manuale, proiecte mai vechi, cărţi de la bibliotecă,
presă, persoane specializate în domeniul respectiv, instituţii, organizaţii
guvernamentale etc.);
9. Cercetarea propriu-zisă.
10. Realizarea materialelor.
11. Prezentarea rezultatelor cercetării şi/sau a materialelor create.
12. Evaluarea (cercetării în ansamblu, a modului de lucru, a produsului realizat).
Deşi proiectul presupune un grad înalt de implicare a elevului în propria sa formare, aceasta nu are
drept consecinţă non-angajarea profesorului. Dacă elevii urmează să-şi conceptualizeze, îndeplinească şi
prezinte eficient proiectele, atunci ei au nevoie de orientare, consiliere şi monitorizare discretă în toate
fazele activităţii. Profesorul rămîne aşadar un factor esenţial al procesului, mai ales dacă proiectul este folosit
şi ca instrument de evaluare a rezultatelor şcolare.
Sarcinile profesorului vizează organizarea activităţii, consilierea (dă sugestii privind surse
sau proceduri) şi încurajarea participării elevilor; este esenţială neimplicarea sa în activitatea
86
propriu-zisă a grupurilor de elevi (lăsând grupul să lucreze singur în cea mai mare parte a timpului),
intervenţia sa fiind minimă şi doar atunci când este absolut necesară. Luarea de decizii pentru
rezolvarea pe cont propriu de către elevi a dificultăţilor întîmpinate constituie o parte importantă a
învăţării prin proiect. Este însă la fel de important să se evite ca elevii să fie puşi în situaţia de a
avea eşecuri majore, căci eşecul are o importantă influenţă negativă asupra învăţării. Asigurarea şi
evidenţierea succesului (chiar dacă este vorba de succese mici sau parţiale!) fiecăruia dintre elevi
este una dintre sarcinile importante ale profesorului.
Este foarte important ca instrucţiunile emise de profesor să fie clare, specifice şi să conţină
şi o limită de timp pentru îndeplinirea obiectivelor. Este foarte eficient să se scrie instrucţiunile pe
tablă, foi de hârtie şi să se precizeze rolurile în grup (de ex. secretar – scrie ideile emise de
participanţi; mediator – asigură participarea tuturor membrilor grupului la discuţii; timer –
urmăreşte încadrarea în limitele de timp stabilite; raportor – prezintă întregii clase concluziile
grupului).
Esenţa proiectului constă:

1. Într-un scop concret care să permită folosirea limbii străine pentru comunicare în contexte
autentice;
2. Într-o responsabilitate comună a elevilor şi a profesorului în planificare şi execuţie;
3. Într-o sarcină concretă în care activităţile lingvistice şi activităţile practice (scrisul,
tipărirea, pictarea, decuparea etc.) se întrepătrund;
4. Într-o utilizare autonomă a unor mijloace auxiliare (costume, computer, aparat foto,
microfon, cameră de luat vederi, dicţionare, scrisori, creioane, foarfece etc.)
5. În dobândirea unei experienţe concrete, practice extinsă dincolo de clasă.
Evaluarea cu ajutorul proiectului. Elevii pot fi notaţi pentru modul de lucru, pentru modul
de prezentare şi/sau pentru produsul realizat.
Activitatea în proiect a elevilor poate fi evaluată pe cinci dimensiuni:
1) operarea cu fapte, concepte, deprinderi rezultate din învăţare (dacă cerinţa este ca elevii să-şi
elaboreze proiectul pe baza cunoştinţelor şi înţelegerii dobândite în şcoală, ei au ocazia astfel să-
şi selecteze şi să decidă ce date, fapte, concepte, deprinderi doresc să includă în proiect);
2) competenţele de comunicare – se pot urmări toate categoriile de competenţe de comunicare
atât pe perioada elaborării proiectului, cât şi la prezentarea acestuia (proiectele oferă elevilor
ocazii de comunicare cu un public mai larg: cu profesorii, cu alţi adulţi şi colegi într-un efort de
colaborare şi, nu în ultimul rând, cu ei înşişi);
87
3) calitatea muncii (sunt examinate în mod obişnuit inovaţia şi imaginaţia, judecata şi tehnica
estetică, execuţia şi realizarea, dezvoltarea unui proiect pentru a pune în lumină un anumit
concept);
4) reflecţia (capacitatea de a se distanţa faţă de propria lucrare, de a avea permanent în vedere
obiectivele propuse, de a evalua progresul făcut şi de a face rectificările necesare). Elevul
ajunge cu timpul să interiorizeze aceste practici astfel încât ajunge la performanţa de a-şi aprecia
singur munca. In plus, când elevul continuă să creeze într-un anumit gen, se familiarizează cu
criteriile acestuia şi învaţă progresiv să gândească în acel domeniu.
5) produsul proiectului – în măsura în care se face evaluarea competenţelor elevului aşa cum sunt
ele materializate în produs, şi nu aspecte ale proiectului nerelevante pentru învăţarea care se
doreşte a fi evaluată.
Evaluatorul este interesat şi de alte două aspecte: profilul individual al elevului (ceea ce
evidenţiază proiectul în domeniul capacităţilor cognitive şi al stilului de învăţare ale elevului) şi,
respectiv, modul în care elevul s-a implicat în comunicarea şi cooperarea nu numai cu alţi elevi,
dar şi cu profesori, experţi din exterior, precum şi folosirea judicioasă de către acesta a diferitelor
resurse (bibliotecă, internet).
Experienţa a arătat că proiectele pot servi foarte bine mai multor scopuri: ele angajează
elevii pe o perioadă de timp semnificativă, determinându-i să conceapă schiţe, să le revizuiască şi să
reflecteze asupra lor; pe baza lor se dezvoltă relaţii interpersonale, cooperare; oferă oportunităţi de
comunicare şi utilizare a limbii moderne în contexte autentice; oferă o ucenicie pentru tipul de
muncă ce va fi desfăşurată după încheierea şcolii; permit elevilor să-şi descopere “punctele forte” şi
să le pună în valoare: mobilizează un sentiment al implicării, generând o puternică motivaţie
interioară; şi, probabil, lucrul cel mai important, constituie un cadru propice în care elevii pot
demonstra înţelegerea şi competenţele dobândite prin parcurgerea curriculum-ului şcolar.
PORTOFOLIUL PENTRU LIMBI MODERNE este un document sau o culegere

structurată de documente în care fiecare titular (elev / persoană care studiază limbi străine) poate să
reunească de-a lungul anilor şi să prezinte într-un mod sistematic calificativele, rezultatele şi
experienţele pe care le-a dobândit în învăţarea limbilor precum şi eşantioane din lucrări personale.
Ca exemplu ar putea fi luat ”Portofoliul European al Limbilor”, EQUALS – ALTE
La baza acestui portofoliu se află două obiective majore:

- motivarea elevului (celui care învaţă) prin recunoaşterea eforturilor sale şi diversificarea
studierii limbilor la toate nivelurile de-a lungul întregii vieţi;
- prezentarea competenţelor lingvistice şi culturale dobândite (achiziţionate)
88
Conceput ca un document personal în care elevul poate să înscrie calificativele şi

experienţele sale lingvistice, portofoliul conţine trei părţi:
- un paşaport (carnet) care atestă calificările formale naţionale;
- o biografie lingvistică ce descrie competenţele atinse în domeniul limbilor străine şi
experienţa de învăţare. Se utilizează scări de evaluare şi autoevaluare care se regăsesc în cadrul
european comun de referinţă.
- un dosar care conţine alte materiale cu privire la procesul de învăţare, obiectivele fixate de
titular, «carnetul de bord», cu notaţiile privind experienţele de învăţare, eşantioane din lucrări
personale şi / sau documente
”Portofoliul European al Limbilor” ar putea fi folosit ca model pentru elaborarea

portofoliilor elevilor. În acest caz, dosarul care ar face parte din portofoliul lingvistic al elevului ar
putea conţine documente cum ar fi:
 o listă cu texte literare sau de altă natură citite într-o limbă străină (sub formă imprimată sau
electronică);
 o listă de texte prezentate audio-vizual, ascultate / văzute (emisiuni de radio / TV, filme,
casete audio-video, CD-ROM-uri etc.);
 interviuri scrise sau pe casetă audio, integrale sau secvenţe;
 răspunsuri la chestionare, interviuri;
 proiecte / părţi de proiecte realizate;
 traduceri;
 fotografii, ilustraţii, pliante, afişe publicitare, colaje, machete, desene, caricaturi
(reproduceri / creaţii personale);
 texte literare (poezii, fragmente de proză);
 lucrări scrise curente / teste;
 compuneri / creaţii literare personale;
 contribuţii personale la reviste şcolare;
 extrase din presă şi articole redactate pe o temă dată;
 corespondenţă care implică utilizarea unei limbi străine.
Portofoliul se realizează prin acumularea în timp, pe parcursul şcolarităţii, a acelor
documente considerate relevante pentru competenţele deţinute şi pentru progresul înregistrat de
elev.
Dosarul va prezenta la început o listă cu documentele existente, organizată fie tematic, fie
tematic şi cronologic. Documentele dosarului se acumulează fie la cererea profesorului, fie la
dorinţa elevului (care va include acele documente pe care le consideră ca fiind semnificative pentru
propriul progres) şi vor fi alese astfel încît să arate etapele în evoluţia elevului.
89
Portofoliul permite elevului:

- să-şi pună în evidenţă achiziţiile lingvistice;
- să-şi planifice învăţarea;
- să-şi monitorizeze progresul
- să ia parte activ la propriul proces de învăţare.
Portofoliul permite profesorului:
- să înţeleagă mai bine obiectivele şi nevoile elevului;
- să negocieze obiectivele învăţării şi să stimuleze motivaţia;
- să programeze învăţarea;
- să evalueze progresul şi să propună măsuri şi acţiuni de remediere unde (şi dacă) este
nevoie
- să evalueze activitatea elevului în ansamblul ei.
Profesorul poate proiecta un portofoliu în raport de obiectivele / competenţele din Curriculum-

ul Naţional şi de situaţia în care îl va utiliza.
Perioada de realizare a portofoliului de către elev va fi mai îndelungată şi îi va fi adusă la
cunoştinţă.
NOTĂ: Evaluarea continuă este diferită de evaluarea în vederea certificării.
Evaluarea certificării se va face astfel:
1. printr-o probă scrisă tip test, prin care elevul demonstreaza că este capabil să înţeleagă
mesajul şi să desprindă informaţii, să deducă semnificaţii, să utilizeze expresii, să redacteze mesaje,
pe care să le transpună în scris, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă şi în condiţiile de
aplicabilitate din standarde.
2. printr-o probă orală prin prin care elevul demonstreaza că este capabil să reacţioneze şi să
stabilească legături între mesaje, să identifice componentele logice, să enunţe şi să argumenteze
opiniile personale, să utilizeze vocabularul de specialitate, aşa cum se precizează în criteriile de
performanţă şi în condiţiile de aplicabilitate din standarde.
90
Curriculum de dezvoltare locală – clasa a X a Turism
MODULUL VII
CURRICULUMUL ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ
91
Curriculumul la decizia şcolii este, în învătământul profesional şi tehnic, un curriculum de

dezvoltare locală care presupune participarea şi eforturile reunite ale mai multor factori implicaţi în
procesul de educaţie: elevi, cadre didactice, părinţi, parteneri sociali (agenţi economici,
instituţii/organizaţii locale sau regionale, etc ).
Opţiunea pentru o astfel de componentă a curriculumului se integrează strategiei de
descentralizare, conform căreia autorităţile publice locale trebuie să joace un rol important în
învăţământul profesional şi tehnic datorită responsabilităţii şi angajamentelor pe care le au faţă de
cetăţeni.
Curriculumul de dezvoltare locală este elaborat într-un cadru de parteneriat între şcoală şi
comunitate şi are în vedere:
• resursele locale pentru instruire ( baza materială a grupurilor şcolare, cadrul de colaborare
cu agenţii economici )
• cerinţele locale pentru pregătirea în diverse calificări, care să servească activităţilor
economice desfăşurate în zonă.
Conţinutul curriculumului de dezvoltare locală pentru pregătirea de specialitate se
elaborează de către colective mixte formate din profesori şi specialişti din domeniul în care elevii se
pregătesc.
Scopul curriculumului de dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:
• lărgirea domeniului ocupaţional, dar şi adâncirea compeţentelor cheie, alături de
competenţele personale şi cele sociale: comunicarea, lucrul în echipă, gândirea critică, asumarea
responsabilităţilor, creativitatea şi spiritul antreprenorial;
• dobândirea cunoştintelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind de la
formarea profesională într-o calificare;
• promovarea valorilor democratice în curriculum, care să le permită viitorilor absolvenţi să
devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise.
În planul cadru de învăţământ pentru şcoala de arte şi meserii, pentru curriculumul de
dezvoltare locală au fost alocate, în cadrul culturii de specialitate, 60 ore/an în clasa a X-a.
Având în vedere că pentru Şcoala de Arte şi Meserii curriculumul are la bază Standardele de
Pregătire Profesională şi este construit modular, pe structura unităţilor de competenţă pentru
abilităţi cheie şi de competenţă tehnică şi profesională, curriculumul de dezvoltare locală va viza,
alături de celelalte module din trunchiul comun, atingerea de către elev a acestor competenţe, în
totalitatea lor.
92
Din repartizarea unităţilor de competenţă pe module, rezultă pentru curriculumul de

dezvoltare locală următoarea alocare de unităţi de competenţă:
 Satisfacerea cerinţelor clienţilor.
Precizări importante privind abordarea Curriculumului
 La baza elaborării Curriculumului stau competenţele individuale care se regăsesc în
Standardul de Pregătire Profesională.
 Noua orientare care a stat la baza elaborării Curriculumului este formarea
competenţelor individuale şi nu însuşirea unor conţinuturi ştiinţifice.
 Curriculumul se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire profesională.
 Se recomandă parcurgerea tabelului de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
care reprezintă condiţiile de aplicabilitate din Standardul de pregătire profesională
pentru unităţile de competenţă respective.
II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE
COMPETENŢE CHEIE COMPETENŢE COMPETENŢE TEHNICE

TEHNICE GENERALE GENERALE
U 11 - -
Satisfacerea cerinţelor
clienţilor
III. TABELUL DE CORELARE A UNITĂŢII DE COMPETENŢĂ CU COMPETENŢELE
NR. UNITATE DE
COMPETENŢE
CRT. COMPETENTĂ
1 U11 1. Recunoaşte drepturile clienţilor.
Satisfacerea 2. Răspunde fără discriminare cerinţelor/nevoilor clienţilor în
ccerinţelor clienţilor domeniul său de activitate.
3. Oferă clienţilor servicii corespunzătoare standardelor.
4. Prezintă implicaţiile socio–economice ale serviciilor de
calitate necorespunzătoare.
93
IV. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE.
dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp.În funcţie de cadrul local se vor stabili
conţinuturi care să permită însuşirea competenţelor respective. Competenţele vor fi însuşite prin
parcurgerea unui modul sau a două module, în funcţie de condiţiile concrete.
Este indicat să fie folosite metode de predare- învăţare cu caracter activ, interactiv şi metode
centrate pe elev.
la rezolvarea problemei puse în discuţie.
creativitatea, studiul de caz, brainstormingul etc.
Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va urmări aplicarea cunoştinţelor la probleme
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale
societăţii. Elevilor li se va permite să aplice propiul lor mod de înţelegere a conţinutului realizând:
proiecte, portofolii, discuţii în grup.
Se recomandă folosirea lucrului în echipă care facilitează procesul de învăţare.. Această
competenţelor.
Competenţele individuale din cadrul acestui modul/acestor module nu vor fi supuse evaluării
finale în cadrul altor module. Acest lucru nu exclude exersarea şi dezvoltarea acestora şi prin
parcurgerea conţinuturilor altor module.
94
este lipsită de semnificaţie în cadrul acestei evaluări. Pentru evaluarea care presupune o
probă practică , un instrument de evaluare care poate fi utilizat este fişa de observare.
V. SUGESTII METODOLOGICE.
In strategia didactica profesorul poate utiliza o paletă largă de metode. Se recomandă

metodele centrate pe elev care să implice elevul în procesul de formare. Elevii învaţă mai bine
dacă aud informaţiile, văd demonstraţiile şi ilustraţiile, discută informaţiile şi ideile,
experimentează şi practică tehnicile.
Ei devin astfel membrii unei reţele de comunicare, se simt în largul lor, îşi împărtăşesc
experienţele, pun întrebări, colaborează cu ceilalţi, îşi asumă riscuri, participă activ la propriul
proces de instruire şi educare. Profesorul are doar rolul de facilitator, comunicator, colaborator şi
organizator. El are răbdare, lucrează la acelaşi nivel cu elevii şi respectă ideile şi experienţele
participanţilor.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare :
 observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea
atitudinilor faţă de o sarcină dată şi a comunicării;
 autoevaluarea
 tema în clasă
 investigaţia
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
 fişe de observare
 fişe de lucru
 fişe de autoevaluare


condiţii:
95

masă
de masă
către profesorul consilier al şcolii (psihologul), dirigintele clasei şi cadrele didactice de la
clasă
 urmărirea în procesul de învăţământ a realizării principiului integrării socio
profesionale în comunitate a elevilor cu nevoi speciale
 evaluarea periodică a nivelului de pregătire a elevilor cu nevoi speciale , comparativ
cu nivelul elevilor fără deficienţe
 folosirea în procesul de instruire a limbajelor specifice pentru transmiterea
cunoştinţelor pentru elevii cu deficienţe vizuale sau auditive
 evitarea marginalizării elevilor cu deficienţe în colectivul clasei şi a disconfortului
psihic al elevilor
96

deficient cu avizul comisiei de expertiză medicală, orientare şcolară şi profesională. Acest
aviz va fi dat de medicii experţi în medicina muncii, orientare şi profesionalizare.
97
MODULUL VIII
INSTRUIRE PRACTICĂ COMASATĂ
98
Profesională.
Nivel III

Nivel II
P
I
Ţ
calificarea
GI
LI
O
C
H
N
C
E
E
E
T
L
I
Nivel I
Nivelul unu
calificarea
“lucrător în

cofetar-patiser
lucrător în alimentaţie ospătar (chelner) tehnician în turism, hotel şi
bucătar alimentaţie
99
şi transferabilă;
ulterioare;

ALIMENTAŢIE
III
COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE

PATISER HOTELIER
II
COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE
ALIMENTAŢIE
COMPETENŢE
SPECIALIZATE
I COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE
100
tradiţionale.
sociali.
a) Competenţele cheie, fiind transferabile, sunt comune tuturor celor 16 domenii de calificare;
b) Competenţele tehnice generale oferă pregătirea tehnică generală pentru domeniu „Turism şi
c) Competenţele tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării
101
Modulul „Practică comasată” are atribuite la nivelul clasei a X a un număr de 180 de
ore/an, ce se vor efectua pe parcursul a şase săptămâni cu un număr de 30 de ore/săptămână.
COMPETENŢE CHEIE COMPETENŢE COMPETENŢE TEHNICE

TEHNICE GENERALE GENERALE
U8 - -
Pregătirea pentru integrarea
la locul de muncă
U9
Tranziţia de la şcoală la
locul de muncă
102
Unităţi de
competenţă
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
U8 C1 – Obţine informaţii Surse de informare privind întreprinderile
Pregătirea despre cerinţele locului de turistice
pentru muncă  pliante, broşuri, publicaţii, internet.
integrarea la Organizarea activităţii la locul de muncă
locul de muncă  program de lucru,
 activităţi desfăşurate,
 dotare,
Executarea de operaţii simple în conformitate cu
abilităţile dobândite şi cerinţele locului de muncă
C2 – Se încadrează în Program de lucru – în conformitate cu activitatea
cerinţele locului de muncă desfăşurată în unitate
Sarcini de lucru
 de execuţie a unor operaţii simple şi procese
de rutină sub îndrumare
Regulament de ordine interioară
 Drepturi,
 Obligaţii,
 Sancţiuni,
 Recompense
C3 – Descrie structura Structura organizatorică a întreprinderii turistice
unei organizaţii din
 resurse umane,
domeniul profesional
 contabilitate,
 producţie,
 secretariat,
 conducere,
 marketing,
 salarizare.
Personalul din unităţile de alimentaţie
Relaţii între membrii echipei conform propriei
poziţii
 colaborare,
 comunicare,
 subordonare.
C4 – Manifestă Atitudinea faţă de activitatea desfăşurată
disponibilitate faţă de  receptivitate,
sarcinile de lucru  flexibilitate.
Activităţi suplimentare
 pregătire prelungită,
 activităţi în afara sarcinilor curente.
Situaţii neprevăzute
 defecţiuni, disfuncţionalităţi,
 rezolvarea situaţiilor,
 semnalarea situaţiilor.
103
U9 C1 – Îşi evaluează nivelul Cerinţele locului de muncă
Tranziţia de la de pregătire în raport cu  Abilităţi:
şcoală la locul cerinţele unui loc de sociale – relaţii de muncă,
de muncă muncă tehnice - de execuţie a operaţiilor specifice.
Instruire suplimentară în situaţii de:
 modificare sau adăugare de sarcini,
 echipamente noi.
C2 – Îşi asumă Sarcini de lucru conform:
responsabilitatea faţă de  fişa postului ,
sarcina primită  instrucţiunilor de exploatare a utilajelor,
 dispoziţiilor organizatorului de proces.
Responsabilităţile în rezolvarea sarcinilor:
 îndeplinirea sarcinilor ,
 colaborarea cu membrii echipei.
Cerinţele îndeplinirii sarcinilor
 norme interne
 sisteme de asigurare a calităţii
C3 – Se instruieşte Surse de informare şi informaţii
continuu în vederea  Decizii de instruire:
îmbunătăţirii propriei studiu individual,
performanţe formare continuă,
învăţare informală
C4 – Manifestă mobilitate Surse de informare şi informaţii privind ocupaţia
ocupaţională faţă de (COR, centre de formare, agentului economic, etc.)
schimbările de pe piaţa Selectarea ofertei pregătirii
muncii Opţiune profesională
104
Tipurile de activităţi de învăţare şi alegerea tehnicilor de instruire practică revine maistrului

instructor şi agentului economic, care au sarcina de a individualiza şi de a adapta activitatea practică
la particularităţile elevilor.
Maistrul instructor şi agentul economic au libertatea de a alege metodele şi tehnicile de
învăţare activă şi de a propune noi activităţi de învăţare, în măsură să asigure formarea
competenţelor prevăzute în programă. Se recomandă metodele centrate pe elev, care asigură un
caracter formativ procesului de învăţământ. Se va avea în vedere şi utilizarea metodelor specifice
pentru dezvoltarea competenţelor elevilor care prezintă deficienţe integrabile, prin adaptarea
acestora la specificul condiţiilor de învăţare şi de comportament.
instruire practică comasată, permiţând, atât maistrului instructor şi agentului economic, cât şi
elevului, să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor, priceperilor şi deprinderilor practice,
să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului
de predare / învăţare.
este condiţionată de criteriile de performanţă şi de probele de evaluare din Standardul de pregătire
profesională.
Criteriile specifice de evaluare trebuie stabilite de maistru instructor şi agentul economic şi
prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţii sale, consolidând, astfel,
capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.

unităţi.
2. Elevul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a
terminat, să înmâneze evaluatorului respectivul document.
105
Dacă se utilizează examinarea orală, evaluatorul trebuie să indice acest lucru, ataşând la
lucrarea candidatului o adnotare scrisă de mână şi semnată.
Titlul unităţii : Tranziţia de la şcoală la locul de muncă
Competenţa:1 Îşi evaluează nivelul de pregătire în raport cu cerinţele unui loc de muncă
Precizări privind
Probe de
Criterii de performanţă aplicabilitatea criteriilor de Evaluare
evaluare
performanta
(a) Identificarea cerinţelor Organizare Probe orale 1
unui loc de muncă Distribuire de sarcini Probe scrise
Igienă Joc de rol
Securitatea muncii
Relaţii de muncă
(b) Compararea abilităţilor Abilităţi sociale Probe orale 1
dobândite cu cerinţele Abilităţi tehnice Probe scrise
locului de muncă Exerciţii practice
(c) Solicitarea instruirii Sarcini modificate Probe practice 1
suplimentare în anumite Sarcini adăugate Exerciţii practice
situaţii Utilaje
Echipamente noi
106
Instrumentul de evaluare 1
Fişă de observaţie:
COMPETENŢA: Obţine informaţii despre cerinţele locului de muncă:
Nr. Identificarea surselor de informare Evaluator Data

crt.
1. Pliante
2. Broşuri
3. Mijloace de informare în masă
4. Publicaţii de specialitate
5. Internet
Nr. Selectarea informaţiilor în funcţie de cerinţele locului de

Evaluator Data
crt. muncă
1. Program de lucru
2. Regulament de Ordine Interioară
3. Activităţi desfăşurate la locul de muncă
4. Instrucţiuni de utilizare a utilajelor din dotare
Nr. Compararea abilităţilor dobândite cu cerinţele locului de

Evaluator Data
crt. muncă
1. Executare de operaţii simple, rutiniere sub supraveghere şi
îndrumare
2. Comunicare
3. Lucrul în echipă
4. Igiena muncii
5. Securitatea muncii
107
Practica comasată se poate efectua în totalitate la sfârşitul anului şcolar sau se poate
fragmenta la sfârşitul celor două semestre.
Activităţile de învăţare propuse pentru această perioadă vor urmări formarea/consolidarea
competenţelor descrise în standardul de pregătire profeşională, Practica comasată se poate desfăşura
în atelierele şi laboratoarele tehnologice din şcoală, dacă dotarea acestora este adecvată cerinţelor
şi/sau la agenţi economici parteneri ai şcolii. Pentru unele domenii de pregătire ( comerţ, servicii,
construcţii, agricultură etc) practica comasată se poate efectua şi pe parcursul vacanţelor şcolare,
urmând ca săptămânile din vacanţă în care elevii au fost în practică să fie recuperate pe parcursul
anului. Se recomandă ca acest tip de instruire să se efectueze cu precădere la agenţii economici, cu
care să se stabilească relaţii de parteneriat care să faciliteze în final şi integrarea elevilor la
terminarea şcolii.
Relaţia unitate de învăţământ – agent economic

Pentru efectuarea instruirii practice la agentul economic, unitatea de învăţământ trebuie să
încheie cu acesta o convenţie de colaborare care să stabilească:
• Statutul elevului care urmează formarea în întreprindere
• Responsabilitatea pedagogică a unităţii de învăţământ
• Modalităţile de protecţie şi igienă a muncii, precum şi de protecţie civilă
• Obiectivele şi modalităţile de instruire ( durată, calendar, conţinut, activităţi)
• Modalităţi de participare a specialiştilor din întreprindere la instruirea elevilor
• Modalităţi de urmărire a instruirii şi de evaluare
• Un reprezentant care să aibă rolul de tutore pentru elevi şi care să colaboreze
permanent cu cadrul didactic coordonator al activităţii de instruire practică
Se va urmări ca stagiul la agentul economic să permită elevului:
• Să înţeleagă concret constrângerile economice, umane şi tehnice ale întreprinderii
• Să înţeleagă constrângerile de securitate impuse de metodele de lucru
• Să observe şi să analizeze, pornind de la situaţii reale, diferitele elemente ale unor
strategii de calitate, să perceapă costurile induse de non-calitate
• Să utilizeze achiziţiile sale în domeniul comunicării, în relaţia cu personalul angajat
• Să cunoască importanţa tuturor serviciilor şi compartimentelor unei întreprinderi
Documente necesare organizarii şi desfasurarii practicii comasate

Unitatea de învăţământ, prin catedra de specialitate tehnologică, va întocmi următoarele
documente care vor asigura buna desfăşurare şi calitatea procesului de instruire practică comasată:
108
Grafic de desfăşurare a practicii comasate pe clase, săptămâni, loc de desfăşurare a practicii
Profesorii de specialitate şi maiştrii instructori încadraţi pentru instruirea practică comasată vor
întocmi planificări calendaristice pentru această activitate şi vor urmări realizarea în totalitate a
acesteia.
În scopul facilitării urmăririi frecvenţei la activitatea de instruire practică, precum şi a
evaluării de parcurs se propune ca fiecare elev să aibă un caiet/ portofoliu de practică, alcătuit din
fişe individuale, alcătuite pentru fiecare temă. Portofoliul de practică poate conţine, de asemenea,
fişe individuale de observaţie în care elevul să urmărească diferite aspecte ale procesului tehnologic,
documentaţii tehnice care pot fi accesibile elevului, fişe de lucru şi fişe de evaluare concepute de
profesor sau maistru pentru această activitate. Conţinutul acestui portofoliu va constitui un element
important în procesul de evaluare. De asemenea, profesorul/ maistrul instructor va avea pentru
fiecare elev o fişă individuală de control, care va urmări atingerea competenţelor prin efectuarea
activităţilor descrise în cadrul fiecărei teme.
Ordinea de parcurgere a conţinuturilor este recomandată a fi următoarea:
1. Structura organizatorică a întreprinderii turistice departamente specifice:

 resurse umane,
 contabilitate,
 producţie,
 secretariat,
 conducere,
 marketing,
 salarizare.
2. Personalul din întreprinderii turistice
3. Relaţii între membrii echipei conform propriei poziţii
 colaborare,
 comunicare,
 subordonare.
4. Atitudinea faţă de activitatea desfăşurată
 Receptivitate,
 Flexibilitate.
 Activităţi suplimentare
o Pregătire prelungită,
o Activităţi în afara sarcinilor curente.
 Situaţii neprevăzute
o defecţiuni, disfuncţionalităţi,
109
o rezolvarea situaţiilor,
o semnalarea situaţiilor.
5. Cerinţele locului de muncă
 abilităţi:
o sociale – relaţii de muncă,
o tehnice - de execuţie a operaţiilor specifice.
 Instruire suplimentară în situaţii de :
o modificare sau adăugare de sarcini,
o echipamente noi.
 Sarcini de lucru conform:
o fişa postului ,
o instrucţiunilor de exploatare a utilajelor,
o dispoziţiilor organizatorului de proces.
 Responsabilităţile în rezolvarea sarcinilor :
o Îndeplinirea sarcinilor ,
o colaborarea cu membrii echipei.
 Cerinţele îndeplinirii sarcinilor
o norme interne
o sisteme de asigurare a calităţii
6. Surse de informare şi informaţii
 Decizii de instruire:
o studiu individual,
o formare continuă,
o învăţare informală
 Surse de informare şi informaţii privind ocupaţia (COR, centre de
formare, agentului economic, etc.)
 Selectarea ofertei pregătirii
 Opţiune profesională
110
condiţii:
masă
de masă
către profesorul consilier al şcolii (psihologul), dirigintele clasei şi cadrele didactice de la
clasă
 urmărirea în procesul de învăţământ a realizării principiului integrării socio
profesionale în comunitate a elevilor cu nevoi speciale
 evaluarea periodică a nivelului de pregătire a elevilor cu nevoi speciale , comparativ
cu nivelul elevilor fără deficienţe
 folosirea în procesul de instruire a limbajelor specifice pentru transmiterea
cunoştinţelor pentru elevii cu deficienţe vizuale sau auditive
 evitarea marginalizării elevilor cu deficienţe în colectivul clasei şi a disconfortului
psihic al elevilor
111
deficient cu avizul comisiei de expertiză medicală, orientare şcolară şi profesională. Acest
aviz va fi dat de medicii experţi în medicina muncii, orientare şi profesionalizare.
112
Tabel de corelare a modulelor – Nivelul I - Turism şi Alimentaţie

Clasa. a IX-a – Turism şi Alimentaţie Clasa a X-a Alimentaţie Clasa a X-a Turism
M1 M4 M4 M5 M3 M4
Unit M2 M3 M5 M1 M2 M3 M1 M2
Comp Structuri Tehnici Gestiunea Comport si Gestiunea Comport
de Bazele Igiena Bazele Patrimoniu Gastro- Servirea Patrimoniu Servicii
individ de de PC CDL Economic etica PC CDL Economic si etica PC CDL
comp alim. Profes Contab Turistic nomie Consum Turistic hoteliere
primire servire a profes. a profes.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
U1 C1 - - √ - - - - - - - - - - - - - - - - -
C2 √ √
C3 √
C4 √
C5 √
C6 √ √
U5 C1 √
C2 √
C3 √
C4 √
U6 C1 √
C2 √
C3 √ √
U7 C1 √
C2 √
C3 √
U8 C1 √ √
C2 √ √
C3 √ √
C4 √ √
U9 C1 √ √
C2 √ √
C3 √ √
C4 √ √
U10 C1 √
C2 √
C3 √
113
U11 C1 √ √
C2 √ √
C3 √ √
C4 √ √
U12 C1 √ √
C2 √ √
C3 √ √
U13 C1 30
C2 30
U14 C1 √
C2 √
C3 √
U√ C1 √ √
C2 √
C3 √ √
U16 C1 √
C2 √
C3 √
U17 C1 √ √
C2 √ √
C3 √ √
U18 C1 √
C2 √ √
U19 C1 √ √
C2 √ √
C3 √
U√ C1 √ √
C2 √ √
U21 C1 √ √
C2 √ √
C3 √
114
ORDINEA LOGICĂ DE PARCURGERE A MODULELOR

M6
M5
M1 M2 M3 M4 Comunicare M6
Săptămâna Comportamen
Patrimoniu Gastro- Servirea Gestiunea profesională în Practică
t şi etica CDL
Turistic nomie Consum economica limba modernă comasată
profesională.
II
1        
2        
3        
4        
5        
6        
7        
8        
9        
10        
11        
12        
13        
14        
15        
16        
17        
18        
19        
20        
21        
22        
23        
24        
25        
26        
27        
28        
29        
30        
31        
115
32        
33        
34        
35        
36        
NOTĂ:
Semnificaţia simbolurilor:
 nu se parcurge modulul
 se parcurge modulul
Modulul de practică comasată se poate efectua în totalitate la sfârşitul anului
şcolar sau se poate fragmenta pe parcursul celor două semestre.
116
BIBLIOGRAFIE
1. Călin, O., Ristea, M., Bazele contabilităţii, Ed. Genicod, Bucureşti, 2002
2 Cârstea , G., Pârvu, F., Economia şi gestiunea întreprinderii, Editura Economică,
Bucureşti, 1999
3 Feleagă, N., Ionaşcu, I., Tratat de contabilitate financiară vol. 1 şi 2, Ed. Economică,
Bucureşti, 1999
4 Gavrilă, T., Lefter, V., Managementul firmei, Ed. Economică, Bucureşti, 2002
5 Nicolescu,O., Verboncu, I., Management, Ed. Economică, Bucureşti, 2001
6 Ristea, M., Dumitru, C., Contabilitatea financiară, Ed. Mărgăritar, Bucureşti, 2003
7 *** Reglementări contabile pentru agenţii economici, Ed. Economică, Bucureşti, 2001
8 *** Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaţionale de Contabilitate, Ed. Economică,
Bucureşti, 2001
9 *** Ordinul M.F.P. nr.306/26.02.2002 pentru aprobarea Reglementărilor contabile simplificate,
armonizate cu directivele europene, M.O.nr.279/25.04.2002
10 Banu, C., şi colectiv Aditivi şi ingrediente pentru industria alimentară, Editura Tehnică,
Bucureşti, 2000
11 Costin, G.M., Segal, R., Alimente pentru nutriţie specială, Editura Academica, Bucureşti,
2001
12 Dan, V., Microbiologia alimentelor, Editura Alma, Galaţi, 2001
13 Florea, C., ş.a., Bucătăria internaţională, Editura Ceres, Bucureşti, 1998
14 Gal, A.M., Teodorescu, G.F., Dicţionar gastronomic, Editura Petcom, Sibiu, 2000
15 Lungu, C., Nutriţie umană şi toxicologia produselor alimentare, Editura
EvriKa, Brăila, 1999
16 Negrea, I., Bucşa F., Bucătăria românească, Editura Nera, Bucureşti, 1997
17 Nicolescu, R., Tehnologia restaurantelor, Editura Inter-Rebs, Bucureşti, 1998
18 Olaru, M., ş.a., Studiul calităţii produselor şi serviciilor, Editura Economică
Preuniversitaria, Bucureşti, 2000
19 Stavrositu, S. Ghid profesional în alimentaţia publică, Editura Tehnică, Bucureşti,
1998
20 Stavrositu, S. Tehnica servirii consumatorilor, E.D.P. R.A., Bucureşti, 2003
21 *** Reţetare tip de preparate culinare şi de produse de cofetărie-patiserie, O.M.T. nr.61/1999.
22. Revista”ANAT Media", Revista Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism din Romania,
Editor: SC.Retalcard SRL
23 Revista”Insight Tarom",Editor: Isabela Hurezan, pr@tarom.ro | www.tarom.ro
24 Revista”Litoral", Editor: Trustul de presa”Cuget liber", e-mail: litoral@cugetliber.ro |
117
25 Revista”Vacante&calatorii", Editor: S.C.GRUP MANAGEMENT SRL, Administratia

26 Revista”Romania Pitoreasca", Editor:S.C."Romania Pitoreasca"Adresa:Str.Lt.Ionescu Baican
nr.36, sector2, Bucuresti., e-mail:rompit@digi.ro
26 Revista"Turism Club", Editor:Enigma Production,| e-mail: turism@home.ro |
enigma@romportal.ro
27 Revista”Muntii Carpati", Editor: Concept.Ltd.in colab.cu Asociatia Cabanierilor din Romania
şi Asociatia Nationala a Salvatorilor Montani din Romania
28 Revista”Bucharest in your pocket", Editor: IYP Romania SRL., e-mail:
bucharest@inyourpocket.com|
29 Revista”What,Where,When", Editor Crystal Publishing Group SRL., e-mail:
advertising@bucurestiwww.ro|
30 Revista”Romania Turistica", Editor: S.C.Informatia”ROMANIA DE AZI"S.R.L
31 Revista”Romania Turistica", Editor: S.C.Informatia”ROMANIA DE AZI"S.R.L
32 Revista”Hotel Restaurant Bar”, Editor: S.C.Crier Media Group S.R.L, Bucuresti
33 Cristian Valentin Hapenciuc Cercetarea statistica in turism, Editura Didactica şi
Pedagogică, 2003
34 Alexandru Nedelea Piata turistică, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2003
35 Alexandru Nedelea Politici de marketing în turism, Editura Economicî, Bucuresti, 2003
36 Puiu Nistoreanu Ecoturism şi turism rural, Editura ASE, Bucuresti,mai 2003
Attila G.Pilbath Ghid ecoturistic (Ariile naturale protejate din microregiunea
Ciomat-Balvanyos), Blueprint International srl. Bucuresti, 2003
37 Puiu Nistoreanu Management in turism, Editura ASE, Bucuresti , 2002
38 Puiu Nistoreanu Managementul prestatiei turistice, Editura Cargo, Turnu Severin,
2002
39 S. Baker, P. Bradley, J. Huyton Principile operatiunilor de la receptia hotelului Editura All
Beck, 2002
40 Gabriela Tigu Turismul montan, Editura ”Uranus” 2002
41 Nicolae Lupu şi colectiv Lexicon de termeni turistici, Editura”Oscar Print” 2002
42 *** Ghidul turistic al Romaniei Editat de Publirom Advertising
43 Ion Stanescu Potential turistic românesc, Eldorado al viitorului, Editura ”Paco”
2002
44 Constantin Luca Manualul ghidului de turism, Editura Gemma Print - iulie 2002
45 Nicolae Lupu Hotelul – economie şi management, Editura All – iunie 2002
46 N. Neacsu, A. Cernescu Economia turismului - studii de caz -reglementari”, 2002
118
47 Tiberiu Foris şi colectiv Manual de formare manageriala in turism”, Consulting Group -

Editura"Psihomedia”, 2002
48 Gabriela Stanciulescu Managementul operaţiunilor de turism”––, Editura All Beck, 2002
49 Gabriela Stanciulescu Managementul agentiei de turism”–– mai 2001. Editura ASE.
50 Petre Baron Economia turismului”– Editura Expert, Bucuresti.
51 *** România - Schituri. Manastiri. Biserici”- Editia a II a, Editura :”Royal Company”, 2001
52 M. Candea, F. Bran Spatiul geografic românesc - organizare, amenajare, dezvoltare",
Editura Economica, 2001
53 Rodica Minciu Economia Turismului, Editura Uranus, Iunie 2000
54 Vasile Glavan Turismul în Romania”- Editura Economica – 2000
55 G. Stanciulescu şi colectiv Managementul turismului durabil în ţările riverane Marii Negre,
Editura All Beck, 2000
56 Vasile Glavan Resurse turistice pe Terra”, Editura Economica, 2000
57 Florina Bran Ecoturism, Editura Economica, Bucuresti – 2000
58 T. Gherasim, D. Gherasim Marketing turistic–, Editura Economica, - Octombrie 1999
59 Gabriela Stanciulescu Tehnica operatiunilor de turism”, Editura All Beck, Bucuresti.
60 Aurelia - Felicia Stancioiu Dictionar de terminologie turistică, Editura Economica, Mai 1999
61 Constantin Draica Ghid practic de turism international şi intern, Editura All Beck .
62 Puiu Nistoreanu Turism rural. O afacere mica cu perspective mari, Editura
Didactica şi Pedagogica Bucuresti
63 *** Ghidul Restaurantelor", Editura”Adriana”
64 G. Stanciulescu, N. Lupu Dictionar poliglot explicativ de termeni utilizaţi în turism, Editura
All ,1998
65 Florina Bran Turismul rural – Model European”, Editura Economica.- 1998
66 Radu Nicolescu Serviciile în turism şi alimentatie publica, Editura Sport-Turism,
Bucuresti, 1998.
67 *** Ghidul turistic al Romaniei, Editura Publirom, 1997- 1998.
68 Negrutiu Magdalena Contabilitatea financiara şi de gestiune interna a cheltuielilor,
veniturilor şi rezultatelor în comert şi turism, Editura Didactica şi
Pedagogica, Bucuresti ,1997.
69 *** Legea Protecţiei Muncii 19/ 1996
70 *** Norma metodologică din 2 septembrie 1998 de avizare şi autorizare privind prevenirea şi
stingerea incendiilor
71 *** Norma generală din 22 iulie 1998 de prevenire şi stingere a incendiilor
72 *** Norme de protecţia muncii specifice activităţii din domeniul serviciilor
119
73 *** Ordin 510/06.28.2002

74 *** Legea 37/16.01.2002 privind protecţia consumatorilor
75 *** Og 103/2000 pentru modificarea legii 98/94 privind stabilirea şi sancţionarea
contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică
76 *** Hg 168/ 97 privind regimul produselor şi serviciilor care pot pune în pericol viaţa,
sănătatea şi securitatea muncii
77 *** Legea contabilităţii 82/1991
www.guv.ro
www.edu.ro
www.anpc.ro
www.mturism.ro
www.mtromania.ro
www.vacantesicalatorii.ro
www.turism.home.ro
www.turismclub.hades.ro
www.inyourpocket.com
www.bucurestiwww.ro
www.romaniaturistica.ro
www.cugetliber.ro/litoral.html
120

Lucrator in Alimentatie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrator in Alimentatie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

clasa a X a Alimentaţie

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII

Calificarea: Lucrător în alimentaţie

Pentru modulul “Comunicare profesională în limba modernă 2”:

Şcoala de Arte şi Meserii

Clasa a X-a ALIMENTAŢIE

Aria curriculară Tehnologii

Modulul I PATRIMONIU TURISTIC

Modulul III SERVIREA CONSUMATORILOR

Modulul IV GESTIUNE ECONOMICĂ

Modulul V COMPORTAMENT ŞI ETICĂ PROFESIONALĂ

Modulul VI COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ II

Total ore/an: 17ore/săpt. x 30 săptămâni = 510 ore/an

Curriculum în dezvoltare locală:

Modulul VIII Instruire practică comasată 30 ore/săpt x 6 săpt = 180 ore/an

TOTAL: 750 ore/an

Nivelul trei SNCP în

Absolvent învăţământ 8 clase

lucrător în hotel lucrător hotelier

TEHNICIAN ÎN TURISM, HOTEL ŞI

OSPĂTAR COFETAR BUCĂTAR LUCRĂTOR

Ruta prin Şcoala de Arte şi Meserii

c1. Competenţe tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării de „lucrător în

II . LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL

Unităţi de competenţă Unităţi de competenţă

III.TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

U1 C6 Schiţarea de trasee turistice în cadrul ofertei turistice

IV. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE

Pentru atingerea competenţelor specifice stabilite prin modul, profesorul are

Se recomandă folosirea lucrului în echipă care facilitează procesul de învăţare. Această

Instrucţiuni de evaluare pentru profesor/ maistru instructor

4. În cazul probelor practice, evaluatorul trebuie sa verifice capacitatea elevului, comparând

TITLUL UNITĂŢII: “COMUNICARE ŞI NUMERAŢIE”

Competenţa: Prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă

Criterii de performanţă Precizări privind aplicabilitatea Probe de

Competenţa 2: Informează clienţii despre obiectivele turistice antropice

Criterii de performanţă Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de Probe de evaluare

Competenţa 3: Informează turiştii despre oferta turistică locală

Instrument de evaluare: fişa de evaluare

Obiectiv turistic Caracteristici Evaluator

O altă modalitate de evaluare a dobândirii de competenţe care se poate aplica cu succes o

Metoda proiectului presupune lucrul pe grupe şi necesită pregătirea profesorului şi a elevilor

Proiectul este o activitate complexă care îi solicită pe elevi:

 Identificarea surselor de informare (manuale, proiecte mai vechi, cărţi de

Toate proiectele bune se bazează pe aspecte reale din domeniul profesional.

Proiectul nu presupune întotdeauna ca finalitate un material scris, poate consta într-o

1. Componente ale potenţialului turistic natural:

Conţinuturile programei vor fi abordate în orele de teorie cu profesorul de

Recomandări pentru adaptarea curriculumului la elevii cu nevoi speciale

Se va avea în vedere şi utilizarea metodelor specifice pentru dezvoltarea competenţelor

 întocmirea fişelor medicale şi psihopedagogice ale fiecărui elev cu nevoi specialede

Nivelul trei SNCP în

Absolvent învăţământ 8 clase

lucrător în hotel lucrător hotelier

TEHNICIAN ÎN TURISM, HOTEL ŞI

OSPĂTAR COFETAR BUCĂTAR LUCRĂTOR

Ruta prin Şcoala de Arte şi Meserii

Necesitatea accentuării laturii formative a procesului de învăţământ a condus la proiectarea

f) Competenţele tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării

II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL

III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI A CONŢINUTURILOR

Aplicarea normelor igienice la desfacerea