Turism Si Alimentatie

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
Program Phare TVET RO 0108.01
CURRICULUM
ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII

clasa a IX a
DOMENIUL: TURISM ŞI ALIMENTAŢIE
BUCUREŞTI
2004
AUTORI:
BUCURA DANA ALICE - Prof. gradul I, Colegiul Economic “I. Ghica” Târgovişte
BUJDUVEANU TANASE - Prof. gradul II, Colegiul Comercial “Carol I” Constanţa
BURUIANĂ GIANINA - Prof. gradul II, Grup Şcolar Economic şi Administrativ Piatra
Neamţ
CHIOSA IOAN - Prof. gradul II, Grup Şcolar Economic şi Administrativ Reşiţa
DINA FLORIANA - Prof. gradul I, Grup Şcolar Economic, Administrativ şi de Servicii
Călimăneşti
DINCĂ CRISTIAN - Prof. gradul II, Colegiul Economic „Dionisie Pop Marţian” Alba
Iulia
DUMITRAŞCU NICU DUMITRA - Prof. gradul I, Colegiul Economic “Viilor” Bucureşti
LUNGU LIA RODICA - Prof. gradul I, Colegiul Comercial “Carol I” Constanţa
POPA VICTORIA - Prof. gradul I, Colegiul Economic „Dionisie Pop Marţian” Alba
Iulia
SASU IOANA - Prof. gradul I, Colegiul Economic “Viilor” Bucureşti
Pentru modulul “Comunicare profesională în limba modernă 2”:

DOLHA DELIANA -Prof. gradul I, Grup Şcolar Material Rulant “Unirea” Cluj-Napoca
FLOREA SILVIA -Inspector General Limba Germană, Ministerul Educaţiei Cercetării
şi Tineretului
IOANA NICOLETA SILVIA – Prof. definitivat, Colegiul Economic “Viilor” Bucureşti
KOSZTIN ILDIKO -Prof. gradul I, Liceul de Poştă şi Telecomunicaţii Cluj-Napoca
LUPU DIANA CRISTIANA -Prof. gradul II, Grup Şcolar “Nichita Stănescu” Bucureşti
ŢOŢEA GEORGETA -Inspector de specialitate Limba Germană, ISJ Braşov
CONSULTANT:
CIOBANU GABRIELA -Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi
Tehnic
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Şcoala de Arte şi Meserii

clasa a IX-a
Aria curriculară Tehnologii
Domeniul: TURISM ŞI ALIMENTAŢIE
Modulul I STRUCTURI DE PRIMIRE

Total ore/an: 64
din care: laborator tehnologic 32
Modulul II BAZELE ALIMENTAŢIEI

Total ore/an: 160
instruire practică 64
Modulul III IGIENĂ PROFESIONALĂ

Total ore/an: 64
Modulul IV TEHNICI DE SERVIRE

Total ore/an: 160
Modulul V BAZELE CONTABILITĂŢII

Total ore/an: 32
Modulul VI COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ II

Total ore/an: 64
Total: 17ore/săpt. x 32 săptămâni = 544 ore/an
Curriculum în dezvoltare locală:

Modul VII (CDL) 2 ore/săpt x 32 săpt = 64 ore/an
Modulul VIII Instruire practică comasată

30 ore/săpt x 4 săpt = 120 ore/an
TOTAL: 728 ore/an

MODULUL I
STRUCTURI DE PRIMIRE
I. NOTĂ INTRODUCTIVĂ
Calificările pentru domeniul „TURISM ŞI ALIMENTAŢIE” reprezintă o nouă abordare a

Ministerului Educaţiei Cercetării şi Tineretului în colaborare cu agenţii economici. Parteneriatul a
fost stabilit pentru a răspunde cererii pieţei muncii, pentru a furniza forţă de muncă flexibilă,
eficientă, uşor de format. Ruta de calificare Şcoala de Arte şi Meserii, cunoscută şi ca ruta „2+1+2”
sau ruta profesională, se realizează pe baza unităţilor de competenţe din Standardul de Pregătire
Profesională. Această rută de pregătire este singura din sistemul de învăţământ care asigură
calificare profesională, de la nivelul I la nivelurile II şi III, recunoscute prin certificate de calificare.
În domeniul „TURISM ŞI ALIMENTAŢIE” prin ruta Şcoala de Arte şi Meserii se pot obţine
următoarele calificări:
Învăţământ superior
Nivel III
Nivelul trei SNCP în

Nivelul trei SNCP în calificarea “ tehnician calificarea “tehnician în
în turism, hotel şi alimentaţie” P turism”
Nivel II
I
A
Ţ
A
Nivelul doi SNCP în
calificarea “cofetar- Nivelul doi
patiser” SNCP în M
calificarea
Nivelul doi SNCP în “lucrător U
calificarea “bucătar” hotelier” N
Nivelul doi SNCP în C
LI
C
H
N
E
E
E
T
calificarea “ospătar”
I
Nivel I
I
Nivelul unu SNCP în Nivelul unu
calificarea “lucrător în SNCP în
alimentaţie ” calificarea
“lucrător în
hoteluri”
Absolvent învăţământ 8 clase
Nivelul I Nivelul II Nivelul III

lucrător în alimentaţie cofetar-patiser tehnician în turism, hotel şi
ospătar (chelner) alimentaţie
bucătar
lucrător în hoteluri lucrător hotelier
Standardele de Pregătire Profesională cuprind trei categorii de unităţi de competenţă:
- unităţi de competenţă cheie – au scopul de a forma o forţă de muncă eficientă,
adaptabilă şi transferabilă;
- unităţi de competenţă tehnică generale – se formează pe un ciclu cu un grad ridicat
de generalitate şi complexitate în domeniu, dând posibilitatea flexibilităţii în
calificările ulterioare;
- unităţi de competenţă tehnice specializate – oferă posibilitatea formării de abilităţi
specifice calificării
TEHNICIAN ÎN TURISM, HOTEL

ŞI ALIMENTAŢIE
COMPETENŢE SPECIALIZATE
III
COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE
OSPĂTAR COFETAR PATISER BUCĂTAR LUCRĂTOR

COMPETENŢE HOTELIER
COMPETENŢE SPECIALIZATE COMPETENŢE COMPETENŢE
SPECIALIZATE SPECIALIZATE SPECIALIZATE
II
COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE
LUCRĂTOR ÎN LUCRĂTOR ÎN
ALIMENTAŢIE HOTELURI
COMPETENŢE COMPETENŢE
SPECIALIZATE SPECIALIZATE
I
COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE
Modulul Structuri de primire 2

Clasa a IX-a Turism şi alimentaţie
Ruta prin Şcoala de Arte şi Meserii
Necesitatea accentuării laturii formative a procesului de învăţământ a condus la proiectarea

unui curriculum centrat pe competenţe. O astfel de abordare urmăreşte centrarea activităţii
elevilor nu pe asimilare mecanică a unor noţiuni şi concepte, ci pe dezvoltarea de capacităţi,
priceperi, deprinderi şi atitudini, care să ducă la formarea de competenţe.
Curriculum se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională.
La baza elaborării programelor stau competenţele individuale, care se regăsesc în Standardul
de Pregătire Profesională, competenţe ce sunt evaluate final numai în cadrul modulului în care sunt
înscrise, chiar dacă ele se dezvoltă şi în alte module.
Conţinuturile tematice din tabelul de corelare de la punctul III nu reprezintă succesiunea
logică de parcurgere a materiei. Aceasta este precizată la punctul V (Sugestii metodologice).
Conţinuturile tematice sunt elaborate pe baza criteriilor de performanţă şi a condiţiilor de
aplicabilitate corespunzătoare competenţelor individuale ce trebuie formate, preluate din Standardul
de pregătire profesională.
Calificările de „lucrător în alimentaţie” şi „lucrător în hoteluri” aparţin sectorului terţiar al
economiei naţionale, sector care cunoaşte o continuă ascensiune şi care oferă posibilităţi largi de
integrare a forţei de muncă.
Calificările implică şi ridicarea nivelului calitativ al pregătirii profesionale prin dobândirea
de noi competenţe (gândire critică, conduită civică, flexibilitate, lucrul în echipă etc.) alături de cele
tradiţionale.
Prin calificare se oferă:
 posibilitatea de a dobândi o gamă variată de competenţe în domeniu;
 lărgirea gamei de abilităţi prin selectarea unor studii de specialitate, în concordanţă
cu opţiunea elevilor privind cariera;
 lărgirea gamei de abilităţi menite să furnizeze flexibilitate ocupaţională şi mobilitate;
 dobândirea de abilităţi cheie, care să permită accesul mai rapid pe piaţa muncii.
Competenţele care urmează a fi dobândite au fost stabilite prin consultarea partenerilor
sociali.
Pentru calificarea „Lucrător în alimentaţie” şi „Lucrător în hoteluri”, pregătirea de bază în
domeniu se realizează pe baza dezvoltării următoarelor competenţe:
a) Competenţele cheie, fiind transferabile, sunt comune tuturor celor 16 domenii de calificare;
b) Competenţele tehnice generale oferă pregătirea tehnică generală pentru domeniu „Turism şi
alimentaţie”, dând posibilitatea flexibilităţii în calificările ulterioare;

c) Competenţele tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării
c1. Competenţe tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării de „lucrător în
alimentaţie”, cum sunt: „verificarea calităţii produselor”, „respectarea operaţiilor tehnologice de
pregătire a preparatelor”, „respectarea normelor de igienă şi de securitate a muncii”, „abilităţi de
servire a preparatelor culinare şi a băuturilor” etc.
c2. Competenţe tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării de „lucrător
în hoteluri”, cum ar fi „prestarea serviciilor hoteliere de bază în condiţii de calitate”, „prestarea
serviciilor suplimentare clientelei hoteliere” etc.
a
În clasa a IX , pregătirea în domeniul „Turism şi alimentaţie” este comună celor două
calificări prezentate mai sus, având ca finalitate dobândirea unor abilităţi generale domeniului,
pregătirea de specialitate pentru desăvârşirea calificării continuându-se prin modulele de
specialitate, din clasa a X a.
MODULUL „STRUCTURI DE PRIMIRE” este parcurs la nivelul clasei a IX a,

constituind un modul de pregătire tehnică generală, cu un număr de 64 de ore, din care 32 de ore de
teorie şi 32 de ore de laborator tehnologic.
II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL
Unităţi de competenţă Unităţi de competenţă tehnice Unităţi de competenţă

pentru abilităţi-cheie generale tehnice specializate
UC13 - “Baza tehnico-materială în

Turism şi alimentaţie”

III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI A CONŢINUTURILOR
UNITĂŢI DE COMPETENŢE
CONŢINUT TEMATIC
COMPETENŢĂ INDIVIDUALE
UC 13. C 1. Structuri de primire cu funcţiuni de cazare
Baza tehnico- Utilizează baza  caracteristici;
materială în Turism tehnico-materială a  clasificare
şi alimentaţie unităţilor de cazare  echipamente
Organizarea spaţiilor structurilor de primire
 Activităţi specifice
compartimentelor structurilor cu
funcţiuni de cazare
Personalul specific compartimentelor structurilor cu
funcţiuni de cazare
Condiţii şi reguli de desfăşurarea a activităţilor în
structurile cu funcţiune de cazare
Baza tehnico-materială de agrement
 caracteristici;
 clasificare
 echipamente
Baza tehnico-materială de tratament balnear
 caracteristici;
 clasificare
 echipamente
C2 Structuri de primire cu funcţiuni de alimentaţie:
Utilizează baza  caracteristici;
tehnico-materială a  clasificare
unităţilor de  echipamente
alimentaţie Organizarea spaţiilor structurilor de primire
 Activităţi specifice
compartimentelor structurilor cu
funcţiuni de alimentaţie
Personalul specific compartimentelor structurilor cu
funcţiuni de alimentaţie
Condiţii şi reguli de desfăşurarea a activităţilor în
structurile cu funcţiune de alimentaţie

IV. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE
Tipurile de activităţi de învăţare şi alegerea tehnicilor de instruire revin profesorului, care

are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor. Este indicat
să fie folosite metode de predare- învăţare cu caracter activ, interactiv şi metode centrate pe elev.
Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune noi
activităţi de învăţare în măsură să asigure formarea competenţelor prevăzute în programă.
Se recomandă metodele centrate pe elev, care asigură un caracter formativ procesului de
învăţământ. Se va avea în vedere şi utilizarea metodelor specifice pentru dezvoltarea competenţelor
elevilor care prezintă deficienţe integrabile, prin adaptarea acestora la specificul condiţiilor de
învăţare şi de comportament.
Evaluarea formativă, continuă este inerentă demersului pedagogic curent în orele de
specialitate, permiţând, atât profesorului, cât şi elevului, să cunoască nivelul de achiziţionare a
cunoştinţelor şi a competenţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se
impun în vederea reglării procesului de predare/învăţare.
Instrumentele de evaluare finală trebuie corelate cu criteriile de performanţă şi probele de
evaluare din cadrul competenţelor individuale relevante pentru modul; astfel, evaluarea final este
condiţionată de criteriile de performanţă şi de probele de evaluare din Standardul de Pregătire
Profesională.
Pentru atingerea competenţelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a
dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp. Criteriile specifice de evaluare trebuie stabilite
de profesor şi prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţii sale, consolidând
capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării calificativelor.
Promovarea modulului este condiţionată de formarea tuturor competenţelor din tabelul de
corelare, evaluate prin probele de evaluare din Standardul de Pregătire Profesională.
Parcurgerea conţinuturilor se va face în ordinea sugerată la punctul V, “Sugestii
metodologice”, dar abordarea acestora trebuie să fie flexibilă, diferenţiată, ţinând cont şi de
particularităţile grupului, de nivelul iniţial de pregătire. Fiind o structură elastică, modulul poate
încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.
Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic,
toţi elevii să dobândească competenţele necesare.
Se vor promova metode de predare – învăţare activ participative, centrate pe elev, care duc
la rezolvarea problemei puse în discuţie. Aceste metode se caracterizează prin faptul că:
 sunt centrate pe elev şi pe activitate;
 pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor;
 încurajează participarea elevilor, creativitatea, iniţiativele;
 determină un parteneriat profesor- elev;
 au un puternic accent formativ, nu informativ;
 presupun folosirea unui limbaj simplu, accesibil;
 adaptează metodele de lucru la nivelul clasei.
Metodele de participare activă au meritul de a genera contexte în care se manifestă
diferenţele, ca şi în viaţa de toate zilele. Aplicarea lor duce la provocări ale indivizilor de a-şi
reorganiza experienţele ca urmare a participării active la viaţa şi lucrul în grup.
Se pot utiliza metode ca: observaţia, conversaţia, munca independentă, simularea,
problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup - care stimulează spiritul critic,
creativitatea - , studiul de caz, brainstormingul etc. Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va
urmări aplicarea cunoştinţelor la probleme reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de
nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale societăţii. Elevilor li se va permite să aplice propriul lor mod
de înţelegere a conţinutului realizând: proiecte, portofolii, discuţii în grup.
Se recomandă folosirea lucrului în echipă care facilitează procesul de învăţare. Această
metodă se poate aplica pentru verificarea între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între
colegi), joc de rol (elevii se ajută reciproc, iar profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă).
Procesul de evaluare continuă şi sumativă (finală) va avea în vedere gradul de însuşire a
competenţelor.
Competenţele individuale din cadrul acestui modul nu vor fi supuse evaluării finale în cadrul
altor module. Acest lucru nu exclude exersarea şi dezvoltarea acestora şi prin parcurgerea
conţinuturilor altor module.
Promovarea unui modul este condiţionată de însuşirea tuturor competenţelor din tabelul de
corelare, evaluate conform specificaţiilor privind probele de evaluare prevăzute în SPP.
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în
cadrul acestui modul. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate
este lipsită de semnificaţie în cadrul acestei evaluări. Pentru evaluarea care presupune o probă
practică, un instrument de evaluare care poate fi utilizat este fişa de observare.
Instrucţiuni de evaluare pentru profesor/ maistru instructor

1. În mod normal, fiecare evaluare trebuie să se încheie în cadrul unei singure sesiuni de
predare. Orice abatere de la această normă va fi menţionată în instrucţiunile specifice fiecărei
unităţi.
2. Elevul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a terminat,
să înmâneze evaluatorului respectivul document.

3. În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile elevului,
comparându-le cu fişa cu răspunsuri corecte. Fişa cu răspunsuri corecte nu conţine întotdeauna
unicele răspunsuri corecte; de aceea, evaluatorul trebuie să utilizeze aceasta fişa cu discernământ.
4. În cazul probelor practice, evaluatorul trebuie sa verifice capacitatea elevului, comparând
modul in care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă de verificare (fisa cu răspunsuri corecte)
sau/şi cu exemple de fapt. Elevii trebuie sa îndeplinească cu succes fiecare sarcină.
5. Evaluarea orală poate fi utilizata împreuna cu alte forme de evaluare pentru a oferi probe
suplimentare sau / şi rezolva probleme minore care pot să apară în evoluţia elevului.
Dacă se utilizează examinarea orală, evaluatorul trebuie să indice acest lucru, ataşând la lucrarea
elevului o adnotare scrisă de mână şi semnată.
În strategia didactică profesorul poate utiliza o paletă largă de metode. Se recomandă
metodele centrate pe elev care să implice elevul în însuşirea unor abilităţi practice. Elevii învaţă mai
bine dacă aud informaţiile, văd demonstraţiile şi ilustraţiile, discută informaţiile şi ideile,
experimentează şi practică tehnicile. Ei devin astfel membrii unei reţea de comunicare, se simt în
largul lor, îşi împărtăşesc experienţele, pun întrebări, colaborează cu ceilalţi, îşi asumă riscuri,
participă activ la propriul proces de instruire şi educare. Profesorul are doar rolul de facilitator,
comunicator, colaborator şi organizator.
Pentru exemplificare se prezintă în continuare un instrument de evaluare finală pentru
competenţa: Utilizează baza tehnico-materială a unităţilor de cazare

Titlul unitatii: Baza tehnico-materială în Turism şi alimentaţie
Competenta: 1. Utilizează baza tehnico-materială a unităţilor de cazare
Precizari privind
Criterii de
aplicablitatea criteriilor de Probe de evaluare Evaluare
performanţă
performanta
(a) Întreţinerea Unităţi de cazare: hotel, Orale şi practice (se trece nr.
elementelor bazei motel, vilă, pensiune, instrumentului
tehnico-materiale camping, cabană de evaluare)
a unităţilor de
cazare Elemente: mobilier,
echipamente, instalaţii
(b) Folosirea Echipamente: aspirator, Orale şi practice (se trece nr.
echipamentelor instalaţii termice, instalaţii instrumentului
specifice unităţilor de climatizare, maşini de de evaluare)
de cazare spălat, uscătoare
Instrumentul de evaluare nr. 1

Competenta: 1. Utilizează baza tehnico-materială a unităţilor de cazare
FIŞA DE OBSERVARE
Întreţinerea elementelor bazei tehnico-materiale a unităţilor de cazare
1. Întreţinere mobilier Evaluator

1. Verificarea stării mobilierului
2. Ştergerea prafului
3. Scoaterea petelor de pe mobilier
4. Amplasarea corectă a mobilierului
2. Întreţinerea echipamentelor Evaluator

1. Verificarea stării echipamentelor
2. Curăţarea echipamentelor în urma folosirii
3. Mod de păstrare a echipamentelor
3. Întreţinerea instalaţiilor Evaluator

1. Verificarea stării instalaţiilor
2. Stabilirea măsurilor de remediere în caz de defecţiuni
Folosirea echipamentelor specifice unităţilor de cazare
4. Folosirea echipamentelor Evaluator

1. Utilizarea aspiratorului
2. Utilizarea ustensilelor de curăţenie
3. Utilizarea maşinii de spălat
4. Utilizarea uscătoarelor

Fişa de observare nu presupune decât bifarea de fiecare dată când s-a demonstrat buna
realizare a unei sarcini. În momentul în care au fost bifate toate sarcinile, evaluarea s-a încheiat cu
succes. În cazul în care este necesară reevaluarea, aceasta trebuie să utilizeze acelaşi instrument
chiar dacă locul de desfăşurare a evaluării poate fi modificat.
Criteriile specifice de evaluare trebuie stabilite în prealabil de profesori şi prezentate
elevului.
V. SUGESTII METODOLOGICE
Ordinea logică propusă a fi parcursă pentru conţinutul tematic al programei este următoarea:
I. Tipuri de structuri de primire şi caracteristicile acestora
1.1. Structuri de primire cu funcţiuni de cazare:
 caracteristici;
 clasificare
 echipamente
 utilizare
 întreţinere
1.2. Structuri de primire cu funcţiuni de alimentaţie:
 caracteristici;
 clasificare
 echipamente
 utilizare
 întreţinere
1.3. Baza tehnico-materială de agrement
 caracteristici;
 clasificare
 echipamente
 utilizare
 întreţinere
1.4. Baza tehnico-materială de tratament balnear
 caracteristici;
 clasificare
 echipamente
 utilizare
 întreţinere
II. Organizarea spaţiilor structurilor de primire
2.1. Compartimente şi activităţi specifice unităţilor de cazare
2.2. Compartimente şi activităţi specifice unităţilor de alimentaţie publică
2.3. Relaţiile dintre compartimente
III. Personalul structurilor de primire
3.1. Personalul specific structurilor cu funcţiuni de cazare
3.1.1. Funcţiile şi caracteristicile personalului
3.1.2. Comportamentul personalului
3.2. Personalul specific structurilor cu funcţiuni de alimentaţie
3.2.1. Funcţiile şi caracteristicile personalului
3.2.2. Comportamentul personalului
IV. Condiţii şi reguli pentru desfăşurarea activităţii în structurile de primire
4.1. Criterii minime impuse pentru desfăşurarea activităţilor în structurile de
primire

4.2. Programarea timpului de muncă
Conţinuturile programei vor fi abordate în orele de teorie şi laborator tehnologic cu

profesorul de specialitate.
În vederea centrării învăţării pe elev şi pentru asigurarea formării competenţelor prevăzute
de Standardul de pregătire profesională, se recomandă utilizarea unor metode active / interactive
(ex. învăţarea prin descoperire, învăţarea problematizată, studiu de caz, învăţarea prin cooperare,
simularea, brainstorming, jocul de rol, exerciţiul, observaţia dirijată), realizarea de lucrări practice
etc.
În acest fel, elevii dobândesc competenţe noi: gândire critică, capacitate de adaptare la
situaţii noi, lucrul în echipă, învăţarea continuă. Profesorul are rol de facilitator, comunicator,
colaborator, implicând activ pe cel ce învaţă.
Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi), a
competenţelor prevăzute de programele şcolare, la orele din cadrul modulului se recomandă
utilizarea unor metode şi instrumente ca: observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare),
tema de lucru concepută în vederea evaluării, proba practică, autoevaluarea, baterii de teste formate
din itemi variaţi care urmăresc atingerea competenţelor din Standardul de Pregătire Profesională.
Probele de evaluare se referă în mod explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de
aplicabilitate a acestora preluate integral din Standardul de Pregătire Profesională.
Recomandări pentru adaptarea curriculumului la elevii cu nevoi speciale

cuprinşi în învăţământul de masă
Se va avea în vedere şi utilizarea metodelor specifice pentru dezvoltarea competenţelor
elevilor care prezintă deficienţe integrabile prin adaptarea acestora la specificul condiţiilor de
Şcolarizarea elevilor cu nevoi speciale care sunt pregătiţi prin învăţământul de masă şi
integraţi individual (nu în clase speciale) se poate face cu eficienţă dacă se au în vedere următoarele
condiţii:
 principiul normalizării privind integrarea acestor elevi în clasele din învăţământul de masă
 pregătirea profesională se va face conform planurilor de învăţământ de la învăţământul de masă
 cadrele didactice vor acorda o atenţie continuă învăţării individualizate şi diferenţiate,aplicând
metodologiile didactice şi psihopedagogice cerute
 întocmirea fişelor medicale şi psihopedagogice ale fiecărui elev cu nevoi specialede către
profesorul consilier al şcolii( psihologul), dirigintele clasei şi cadrele didactice de la clasă
 întocmirea programelor de intervenţie la fiecare disciplină (modul de specialitate)

 urmărirea în procesul de învăţământ a realizării principiului integrării socio profesionale în
comunitate a elevilor cu nevoi speciale
 evaluarea periodică a nivelului de pregătire a elevilor cu nevoi speciale , comparativ cu nivelul
elevilor fără deficienţe
Pentru reuşita şcolarizării elevilor cu nevoi speciale în învăţământul de masă sunt

necesare acţiuni ca de exemplu:
 consilierea profesorilor din învăţământul de masă de către profesori itineranţi care au
experienţă în pregătirea acestor elevi
 prevederea unei perioade suplimentare de instruire (un semestru) pentru atingerea
competenţelor descrise în standarde
 înfiinţarea în atelierele de instruire practică, laboratoarele tehnologice a condiţiilor
suplimentare privind mobilierul adecvat, mese de lucru dotate cu dispozitive,
echipamente şi aparatură specială fiecărui tip de deficienţă
 folosirea în procesul de instruire a limbajelor specifice pentru transmiterea cunoştinţelor
pentru elevii cu deficienţe vizuale sau auditive
 evitarea marginalizării elevilor cu deficienţe în colectivul clasei şi a disconfortului psihic
al elevilor
Formarea competenţelor profesionale şi integrarea şcolară şi profesională pot fi diferenţiate
potrivit principiului “resursa urmează nevoile elevului cu cerinţe educative speciale “prin
 programe individualizate (centrate pe elev)
 programe pe grupe de nivel
 programe interactive
 programe vizând facilitarea comunicării şi relaţionării în activităţile de la clasă şi la
instruirea practică
Se consideră că o asemenea abordare este benefică pentru elevii cu nevoi speciale dacă:
 se realizează profesionalizarea adecvată potenţialului restant şi capacităţilor psiho
intelectuale ale elevilor
 se oferă şanse egale de şcolarizare prin şcoala de arte şi meserii tuturor elevilor cu
deficienţe uşoare şi medii
 calificările profesionale pentru elevii cu nevoi speciale se vor alege de către elevul
deficient cu avizul comisiei de expertiză medicală, orientare şcolară şi profesională.
Acest aviz va fi dat de medicii experţi în medicina muncii, orientare şi profesionalizare.

MODULUL II
BAZELE ALIMENTAŢIEI

fost stabilit pentru a răspunde cererii pieţii muncii, pentru a furniza forţă de muncă flexibilă,
eficientă, uşor de format.
Ruta de calificare Şcoala de Arte şi Meserii, cunoscută şi ca ruta „2+1+2” sau ruta
profesională, se realizează pe baza unităţilor de competenţe din Standardul de Pregătire
Nivel III

în turism, hotelărie şi alimentaţie ” P turism”
I
Nivel II
A
Ţ
A
calificarea
“lucrător
U
LI
O
C
H
N
E
E
E
T
I
I
Nivel I

“lucrător în
hoteluri”

bucătar
Modulul Bazele alimentaţiei 1

- unităţi de competenţă tehnică generale – se formează pe un ciclu, sau grad ridicat de
generalitate şi complexitate în domeniu, dând posibilitatea flexibilităţii în calificările
ulterioare;

ŞI ALIMENTAŢIE
III
COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE

SPECIALIZATE COMPETENŢE COMPETENŢE
COMPETENŢE
SPECIALIZATE
II
COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE
I SPECIALIZATE SPECIALIZATE
COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE

de Pregătire Profesională.
tradiţionale.
 lărgirea gamei de abilităţi prin selectarea studii de specialitate, în concordanţă cu
opţiunea elevilor privind cariera;
sociali.

a
pregătirea de specialitate pentru desăvârşirea calificării, continuându-se prin modulele de
Modulul “Bazele alimentaţiei” este parcurs la nivelul clasei a IX-a, pentru lucratorul din
alimentaţie şi turism.
La nivelul clasei a IX-a sunt alocate 5 ore/săpt. din care: teorie – 2 ore/săpt.; laborator
tehnologic o oră/săpt.; instruire practică 2 ore/săpt. Orele de teorie şi laborator tehnologic se
realizează cu profesorul, iar orele de instrire practică cu maistrul instructor. Modulul se continuă la
nivelul 1 - clasa a X-a, cu modul “Gastronomie”, în care elevul îşi perfectionează competentele
dobândite şi îşi formează noi competente.
Precizări privind abordarea curriculum-ului:
Curriculum-ul se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională (S.P.P.)
1. noua orientare care a stat la baza elaborării este formarea competenţelor individuale.
Conţinuturile tematice stau la baza formării competenţei;
2. la baza elaborării curriculum-ului stau competenţele individuale care se regăsesc în S.P.P.,
competenţe care vor fi supuse evaluării finale numai în cadrul acestui modul;
3. conţinuturile tematice din tabelul de corelare de la punctul III nu reprezintă succesiunea
logică de parcurgere a conţinuturilor. Această succesiune este precizată la punctul V;
4. conţinuturile tematice sunt elaborate pe baza criteriilor de performanţă şi a condiţiilor de
aplicabilitate corespunzătoare competenţelor individuale formate, preluate din S.P.P.
În modulul Bazele alimentaţiei abilităţile cheie sunt agregate cu competenţele tehnice
specializate datorită faptului că exersarea, dezvoltarea, evaluarea nu poate fi realizată în afara
situaţiilor specifice domeniului de calificare.Exersarea abilităţilor cheie se poate face ori de câte ori
este posibil şi în cadrul altor module de clasa a IX-a. Evaluarea finală se va realiza împreună cu
competenţele tehnice cu care au fost agregate. (vezi fişa de la evaluare de la sugestii metodologice).

Unităţi de
Unităţi de competenţă Unităţi de competenţă tehnice
competenţă tehnice
pentru abilităţi-cheie specializate
generale
UC1 – Comunicare şi UC17 – Calitatea produselor şi serviciilor
numeraţie în unităţile de alimentaţie publică
UC18 – Pregătirea materiilor prime

III. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
Unitati de Competente
Continut tematic
competenţă individuale
U1- “Comunicare C3 - Elaborează Utilizarea surselor de informare privind:
şi numeraţie” o scurtă  Noţiuni despre alimentaţie:
prezentare pe - aliment – rol, clasificare;
un subiect dat - factorii de nutriţie din alimente;
- digestibilitatea şi metabolismul alimentelor;
- valoarea nutritivă a alimentelor;
- alimente de origine vegetală (produse cerealiero-
făinoase, legume, fructe şi produse obţinute din ele,
amidon, glucoză, zahăr, miere, grăsimi vegetale,
condimente, stimulente şi alte adaosuri vegetale);
- semipreparate şi preparate din alimente vegetale;
- alimente de origine animală (ouă, grăsimi
alimentare);
- semipreparate şi preparate din alimente de origine
animală;
 Normative care reglementează calitatea produselor şi
serviciilor:
- standarde;
U17 – “Calitatea - norme tehnice ale calităţii;
produselor si C3 – Verifică - protecţia consumatorului şi mediului.
serviciilor în organoleptic
unităţile de calitatea  Normative privind transportul materiilor prime din
alimentaţie produselor şi a spaţiile de păstrare în spaţiile de producţie cu ambalaje
publică”. serviciilor şi utilaje de transport
U18 – “Pregatirea Texte de prezentare privind:
materiilor prime” - întocmirea documentaţiei specifice controlului
C1 – Preia organoleptic al calităţii; buletin de analiză.
materiile prime - documente privind ridicarea materiilor prime.
de la Expunerea modului de realizare şi a rezultatelor examenului
gestionarul organoleptic:
magaziei - modul de realizare a verificării aspectului, gustului,
mirosului, consistenţei, culorii alimentelor;
- documentaţie specifică pentu examenul organoleptic –
buletin de analiză.

Tipurile de activităţi de învăţare şi alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care

are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor.
Evaluarea formativă, continuă este implicită demersului pedagogic curent în orele de
competenţelor şi a cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se
impun în vederea reglării procesului de predare / învăţare.
evaluare din cadrul competenţelor individuale relevante pentru modul, astfel evaluarea finală este
condiţionată de criteriile de performanţă şi de probele de evaluare din Standardul de pregătire
profesională.
Criteriile specifice de evaluare trebuie stabilite de profesor şi prezentate elevului. Elevul
poate fi integrat în evaluarea activităţii sale, consolidând, astfel capacitatea de autoevaluare şi
mărirea gradul de transparenţă a acordării calificativelor.

unităţi.

Se oferă instrucţiuni de evaluare pentru ambele unităţi de competenţă cum ar fi în exemplul
de mai jos:

Număr unitate: U 1
Titlul unităţii: “Comunicare şi numeraţie”
Competenta: 1. Elaborează o prezentare scurtă pe un subiect dat
Criterii de performanţă Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de performanta Probe de evaluare Evaluare
(a) Utilizare surselor adecvate Surse: cărţi, manuale, reviste, cataloage, internet, standarde şi Probe orale şi scrise:
normative din domeniu chestionare, teste, fişă de
observare
(b) Construirea unui text de Text de prezentare: prezentarea modului de desfăşurare a Probe orale şi scrise:
prezentare pe un subiect activităţii şi a rezultatelor obţinute chestionare, teste, fişă de
dat observare
(c) Expunerea clară a Expunere clară privind sursele folosite în activitate, Probe practice, exerciţii,
subiectului dat în faţa unei argumentarea modului de realizare a activităţii, concluzionarea portofoliu, studiu de caz
audienţe familiare
Număr unitate: U 17
Titlul unităţii: “Calitatea produselor şi a serviciilor în unităţile de alimentaţie”
Competenta: 3. Verifică organoleptic calitatea produselor
Criterii de performanţă Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de Probe de evaluare Evaluare

performanta
(a) Examinarea organoleptică a Examen organoleptic: aspect, culoare, gust, miros, Probe orale şi practice:
produselor conform consistenţă expunere, exerciţii, etc.
normativelor Normative: standarde şi norme tehnice ale calităţii
(b) Întocmirea documentaţiei Documenaţie specifică: buletin de de analiză, fişă de Probe orale şi practice:
specifice calitate expunere, exerciţii, proiect
portofoliu
Titlul unităţii: “Pregătirea materiilor prime”
Competenta:1. Preia materiile prime de la gestionarul magaziei
Criteriu de performanţă Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de Probe de evaluare Evaluare

performanţa
(a) Ridicarea materiilor prime din Materii prime de origine animală, de origine Probe practice:
spaţiile de păstrare vegetală, materii auxiliare exerciţii, proiect
portofoliu
(b) Transportul materiilor prime în Transportul materiilor prime cu ambalaje şi Probe practice:
secţiile de prelucrare utilaje de transport exerciţii
V SUGESTII METODOLOGICE
Modulul “Bazele alimentaţiei” la nivelul clasei a IX-a are alocate 5 ore/săpt. din care: teorie
– 2 ore/săpt.; laborator tehnologic o oră/săpt.; instruire practică 2 ore/săpt. Orele de teorie şi
laborator tehnologic se realizează cu profesorul, iar orele de instruire practică cu maistrul instructor.
Modulul se continuă la nivelul 1 - clasa a X-a, cu modul “Gastronomie”, în care elevul îşi
perfectioneaza competentele dobandite şi îşi formează noi competente.
Se recomandă parcurgerea conţinutului tematic în următoarea ordine logică:
I. Utilizarea surselor de informare privind:
 Normative care reglementează calitatea produselor şi serviciilor:
o standarde;
o norme tehnice ale calităţii;
o protecţia consumatorului şi mediului.
 Normative privind transportul materiilor prime din spaţiile de păstrare în spaţiile de
producţie cu ambalaje şi utilaje de transport
 Noţiuni despre alimentaţie:
o aliment – rol, clasificare;
o factorii de nutriţie din alimente;
o digestibilitatea şi metabolismul alimentelor;
o valoarea nutritivă a alimentelor;
o alimente de origine vegetală (produse cerealiero-făinoase, legume, fructe şi
produse obţinute din ele, amidon, glucoză, zahăr, miere, grăsimi vegetale,
condimente, stimulente şi alte adaosuri vegetale);
o semipreparate şi preparate din alimente vegetale;
o alimente de origine animală (ouă, grăsimi alimentare);
o semipreparate şi preparate din alimente de origine animală;
II. Texte de prezentare privind:
o întocmirea documentaţiei specifice controlului organoleptic al calităţii;
buletin de analiză.
o documente privind ridicarea materiilor prime.
III. Expunerea modului de realizare şi a rezultatelor examenului organoleptic:
o modul de realizare a verificării aspectului, gustului, mirosului, consistenţei,
culorii alimentelor;
o documentaţie specifică pentu examenul organoleptic – buletin de analiză.
Recomandări
 În utilizarea surselor de informare privind alimentele, se vor avea în vedere: sortiment,
importanţa nutritivă, condiţiile de calitate, verificarea calităţii, condiţiile de păstrare, utilizări,
prelucrări primare şi termice specifice, etc.
 Sortiment minimal de semipreparate şi preparate:
 Grăsimi alimentare (uleiuri, untură, unt, smântână, plantol, margarină)
o Sos de unt, creme simple pe bază de grăsimi
 Auxiliare:
o Buchet garni, sos de oţet, de lămâie (a la grec), de usturoi, băuturi nealcoolice
calde (ceai, cafea, cacao)
 Legume:
o Garnituri: fierte, prăjite, sotate, înăbuşite
o Salate: din crudităţi, fierte, coapte
o Felul I: fasole bătută, ciuperci a la grec
o Felul II: iahnie, ghiveci din legume
 Fructe:
o salate din fructe, sucuri, compoturi
 Produse cerealiere:
o Tăiţei de casă, mămăliguţă, pilaf, gogoşi
 Zahăr:
o Sirop de zahăr, zahăr ars
 Ouă:
o Ouă fierte, ochiuri, omletă simplă, jumări, maioneză, blat simplu (alb şi colorat)
În vederea învăţării centrate pe elev şi pentru asigurarea formării competenţelor prevăzute

de Standardul de Pregătire Profesională, se recomandă utilizarea unor metode active / interactive
(ex. învăţarea prin descoperire, învăţarea problematizată, studiul de caz, învăţarea prin cooperare,
simularea, brainstorming, jocul de rol, exerciţiul, observaţia dirijată), realizarea de portofolii şi
proiecte etc.
De exemplu: metoda exerciţiului se utilizează ca probă practică, având ca temă:
“Verificarea prin examen organoleptic a oului, pentru determinarea gradului de
prospeţime” - etape:
- verificarea aspectului cojii;
- verificarea aspectului conţinutului (albuş, gălbenuş);
- verficare în soluţie de sare,
- completarea fişei de observaţie;
- expunerea rezultatului activităţii;
- luarea deciziei privind acceptabilitatea sau respingerea alimentului pentru consum.”
În acest fel elevii dobândesc competenţe noi: gândire critică, capacitate de adaptare la
din itemi variaţi care urmăresc atingerea competenţelor din Standardul de pregătire profesională.
aplicabilitate a acestora preluate integral din Standardul de pregătire profesională.
Exemplu de fişă de evaluare:

Verifică organoleptic calitatea materiilor prime/produselor
a) Examinarea organoleptica a produselor conform normativelor
Enumeraţi cinci caracteristici organoleptice ale produsului “X” şi modul de realizare a

examinării:
Caracteristica Mod de realizare Evaluator Data
1
2
3
4
5
*Se acceptă suplimentarea numărului de caracteristici organoleptice
b) Intocmirea documentatiei specifice

Examinaţi din punct de vedere organoleptic (materie primă/produs) şi completaţi buletinul de
analiză .
Buletin de analiză
Caracteristica de Condiţii de Caracteristici de Evaluator Data
calitate admisibilitate calitate constatate
conform prin examen
normativelor organoleptic
Concluzii privind acceptarea sau respingerea materiei prime/produsului


condiţii:
 pregătirea profesională se va face conform planurilor de învăţământ de la învăţământul de
masă
 cadrele didactice vor acorda o atenţie continuă învăţării individualizate şi
diferenţiate,aplicând metodologiile didactice şi psihopedagogice cerute
 evaluarea periodică a nivelului de pregătire a elevilor cu nevoi speciale , comparativ cu
nivelul elevilor fără deficienţe
suplimentare privind mobilierul adecvat, mese de lucru dotate cu dispozitive, echipamente şi
aparatură specială fiecărui tip de deficienţă
 evitarea marginalizării elevilor cu deficienţe în colectivul clasei şi a disconfortului psihic al
elevilor
 programe individualizate ( centrate pe elev)
 se oferă şanse egale de şcolarizare prin şcoala de arte şi meserii tuturor elevilor cu deficienţe
uşoare şi medii
 calificările profesionale pentru elevii cu nevoi speciale se vor alege de către elevul deficient
cu avizul comisiei de expertiză medicală, orientare şcolară şi profesională. Acest aviz va fi
dat de medicii experţi în medicina muncii, orientare şi profesionalizare.
MODULUL III
IGIENĂ PROFESIONALĂ

Profesională.
Această rută de pregătire este singura din sistemul de învăţământ care asigură calificare
profesională, de la nivelul I la nivelurile II şi III, recunoscute prin certificate de calificare.
Nivel III

în turism, hotel şi alimentaţie” P turism”
I
Nivel II
A
Ţ
A
calificarea
“lucrător
U
LI
O
C
H
N
E
E
E
T
I
I
Nivel I

“lucrător în
hoteluri”

bucătar
Modulul Igienă Profesională 1

- unităţi de competenţă cheie (sociale) – au scopul de a forma o forţă de muncă
eficientă, adaptabilă şi transferabilă;
ulterioare;
ŞI ALIMENTAŢIE
III
COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE

II
COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE
I
COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE

Curriculum-ul se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională.

de Pregătire Profesională.
tradiţionale.
sociali.

a
Curriculum este realizat prin agregarea unităţii de competenţă cheie: „Igiena şi securitatea
muncii” şi unităţi de competenţe tehnică generală: “Comportament profesional” .
La baza elaborării curriculum-ului stau competenţele individuale, care se regăsesc în
Standardele de Pregătire Profesională, competenţe care se evaluează curent şi final, numai în
cadrul acestui modul. Standardul de Pregătire Profesională se defineşte ca totalitatea unităţilor
de competenţă care conduc la obţinerea unei calificări într-un anumit domeniu.
aplicabilitate, conform unităţilor de competenţă preluate din Standardul de Pregătire Profesională.
Pentru elaborarea proiectărilor didactice, programa se va utiliza împreună cu Standardul de
Pregătire Profesională.
logică de parcurgere a materiei. Se sugerează parcurgerea modului la punctul IV.
Curriculum-ul se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională (S.P.P.)
1. noua orientare care a stat la baza elaborării este formarea competenţelor individuale.
Conţinuturile tematice stau la baza formării competenţei;
2. la baza elaborării curriculum-ului stau competenţele individuale care se regăsesc în S.P.P.,
competenţe care vor fi supuse evaluării finale numai în cadrul acestui modul;
3. conţinuturile tematice din tabelul de corelare de la punctul III nu reprezintă succesiunea
logică de parcurgere a conţinuturilor. Această succesiune este precizată la punctul V;
4. conţinuturile tematice sunt elaborate pe baza criteriilor de performanţă şi a condiţiilor de
aplicabilitate corespunzătoare competenţelor individuale formate, preluate din S.P.P.

Unităţi de competenţă Unităţi de competenţă tehnică Unităţi de competenţă

pentru abilităţi-cheie generală tehnică specializată
UC1- “Comunicare şi UC14 - “Comportament
numeraţie” profesional”
UC5 – “Igiena şi
securitatea muncii”
În modulul “Igienă profesională” abilităţile cheie sunt combinate cu competenţe tehnice

generale, datorită faptului exersarea, dezvoltarea, evaluarea nu poate fi realizată în afara situaţiilor
specifice domeniului pentru care se realizează calificarea.
Ca atare, exersarea lor se poate face ori de câte orieste posibil şi în alte module de clasa a IX
–a
, evaluarea finală trebuind realizată împreună cu competenţele tehnice cu care au fost agregate la
modelul de evaluare creat.
Elementele ce ţin de competenţele cheie şi includerea experienţei în muncă la fiecare nivel,
îi vor furniza absolventului flexibilitate ocupaţională şi transferabilitate în sistemul de învăţământ şi
pe piaţa muncii.
Unităţile de competenţă tehnice generale permit dezvoltarea la elevi a acelor abilităţi tehnice
de bază necesare pentru înţelegerea şi facilitarea procesului de adaptare la specificul domeniului
“Turism şi alimentaţie”

I. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
Unităţi de Competenţe Conţinuturi tematice

competenţă individuale
UC1- C1 - Citeşte şi Noţiuni de igienă specifice activităţii structurilor de
“Comunicare şi utilizează primire
numeraţie” documente simple - legislaţia privind igiena alimentaţiei şi protecţia
mediului, a locului de muncă, igienă individuală.
U C 5 – “Igiena C1 - Numeşte Factori de risc la locul de muncă:
şi securitatea factorii de risc şi - agenţi patogeni, dăunători;
muncii” bolile profesionale - factori de microclimat (temperatură, umiditate,
la locul de muncă luminozitate);
- substanţe toxice şi explozive (gaze);
- risc de inundare.
Boli profesionale:
- boli ale căilor respiratorii;
- boli ale pielii.
Risc de practică :
- de îmbolnăvire, de accidentare, de invalditate.
C2 – Aplică reguli Igiena individuală – reguli de igienă
de igienă Materiale de intreţinere a igienei:
individuală a - materiale igienico-sanitare;
muncii - produse cosmetice.
Consecinţele nerespectării regulilor de igienă:
- intoxicaţii, TIA;
- boli parazitare, dermatoze.
UC 14 - C1 – Probează Aplicarea regulilor de igiena corporală:
“Comportament regulile de igienă - adecvarea ţinutei capilare;
profesional” personală impuse - respectarea igienei capilare
în Turism şi - respectarea igienei mâinilor şi unghiilor;
alimentaţie - respectarea igienei corporale;
- respectarea ţinutei de serviciu

Tipurile de activităţi de învăţare şi alegerea tehnicilor de instruire revin profesorului, care
are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor.
activităţi de învăţare în măsură să asigure formarea competenţelor prevăzute în curriculum.
Instrumentele de evaluare finală trebuie corelate cu criterii de performanţă şi probele de
evaluare din cadrul competenţelor individuale relevante pentru modul, astfel, evaluarea finală este
Profesională.
poate fi integrat în evaluarea activităţii sale, consolidând, astfel, capacitatea de a se autoevalua şi
mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.
unităţi.

Se oferă instrucţiuni de evaluare pentru ambele unităţi de competenţă cum ar fi în exemplul
de mai jos:

Număr unitate: U 1
Titlul unităţii: “Comunicare şi numeraţie”
Competenta: 1. Citeşte şi utilizează documente simple
Criterii de performanţă Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de performanta Probe de Evaluare

evaluare
(a) Selectarea şi citirea documentelor simple pe note de informare, articole dintr-un regulament de ordine Exerciţii practice 1
teme familiare interioara, scrisori, extrase din normele de protecţia muncii,
prospecte, cataloage, pliante, bonuri, foi tipizate
(b) Extragerea informaţiilor necesare pe un subiect date, termene, reguli, condiţii, forme de prezentare, parametri, Exerciţii practice 1
dat evenimente
(c) Sintetizarea informaţiilor obţinute dintr-un extragerea corectă a ideilor principale, realizarea unui rezumat Teste, exerciţii, 1
document simplu clar chestionare orală
Număr unitate: U 5
Titlul unităţii: “Igiena şi securitatea muncii”

Competenta: 1. Numeşte factorii de risc şi bolile profesionale la locul de muncă
Criterii de performanţă Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de performanta Probe de Evaluare

evaluare
(a) Enumerarea factorilor de risc în funcţie de Factori de risc: agenţi patogeni, factori de microclimat, substanţe Probe orale şi
specificul locului de muncă toxice, substanţe explozivve, risc de inundare prezenţa unor scrise
dăunători
(b) Asocierea factorilor de risc cu bolile Boli profesionale: ale căilor respiratorii şi ale pielii Probe orale şi
profesionale, în funcţie de specificul locului de scrise
muncă
(c) Recunoaşterea riscului practicării unei Risc de practică: de îmbolnăvire, de accidentare, de invaliditate Probe orale şi
calificări scrise
Modulul Igienă profesională 9

Număr unitate: U 5
Titlul unităţii: “Igiena şi securitatea muncii”
Competenta: 2. Aplică reguli de igienă individuală a muncii
Criteriu de performanţă Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de performanţa Probe de Evaluare

evaluare
(a) Adoptarea regulilor de igienă individuală la Reguli de igienă: igiena corporală, igiena vestimentaţiei, igiena Probe practice
locul de muncă alimentaţiei
(b) Folosirea materialeleor de igienă individuală la Materiale de intreţinere a igienei: materiale igienico-sanitare şi Probe practice
locul de muncă cosmetice
(c) Evaluarea consecinţelor nerespectării regulilor Consecinţe: intoxicaţii, boli parazitare, TIA, toxiinfecţii, Probe orale şi
de igienă individuală la locul de muncă dermatoze, boli parazitare scrise
Titlul unităţii: “Comportament profesional”
Competenta: 1. Probează regulile de igienă personală impuse în Turism şi alimentaţie
Criteriu de performanta Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de performanţa Probe de Evaluare

evaluare
(a) Respectarea condiţiilor referitoare la ţinuta Ţinută capilară: adecvată conformaţiei feţei, ordonată, îngrijită Probe
capilară practice
(b) Asigurarea igienei corporale Igienă corporală: mâinile bine spălate, unghiile tăiate scurt, aspect Probe
curat, plăcut, îngrijit practice

Unitatea U5: “Igiena şi securitatea muncii”
C1 – “Numeşte factorii de risc şi bolile profesionale la locul de muncă”
INSTRUMENT DE EVALUARE NR.1
Realizaţi corelaţia dintre factorii de risc şi bolile profesionale, prezentate în coloana A şi

respectiv B din tabel:
Factorii de risc Boli profesionale

a) agenţi patogeni 1) boli de piele
b) umiditate 2) boli ale căilor respiratorii
c) substanţe toxice 3) boli parazitare
d) rozătoare 4) reumatism
INSTRUMENT DE EVALUARE NR.2

1A. Identificaţi prin incercuirea literei corespunzătoare, cauzele care produc toxiinfecţii
alimentare:
1. Cauze care provoacă toxiinfecţii alimentare: Evaluator Data

A - legume şi fructe nespălate;
B - consumul unei mari cantităţi de alimente;
C - carne de porc neverificată sanitar;
D - ouă infestate cu salmonela;
E - conserve de peşte sterilizate necorespunzător;
F - apă nepotabilă
*Se acceptă si identificarea altor cauze.

Modulul „Igienă profesională” este parcurs la nivelul clasei a IX a, constituindu-se ca un

modul de pregătire tehnică generală, pentru „Lucrătorul în Turism şi alimentaţie”. S-a alocat un
număr de 2 ore pe săptămână, din care o oră de laborator tehnologic, activitate didactică efectuată
cu profesorul şi o oră de instruire practică, activitate didactică efectuată cu maistrul instructor.
I. Noţiuni de igienă specifice activităţii structurilor de primire
 legislaţia privind igiena alimentaţiei şi protecţia mediului, a locului de muncă, igienă
individuală.
II. Igiena individuală – reguli de igienă
III. Materiale de intreţinere a igienei:
 materiale igienico-sanitare;
 produse cosmetice.
IV. Consecinţele nerespectării regulilor de igienă:
 intoxicaţii, TIA;
 boli parazitare, dermatoze.
V. Aplicarea regulilor de igiena corporală:
 adecvarea ţinutei capilare;
 respectarea igienei capilare
 respectarea igienei mâinilor şi unghiilor;
 respectarea igienei corporale;
 respectarea ţinutei de serviciu
VI. Factori de risc la locul de muncă:
 agenţi patogeni, dăunători;
 factori de microclimat (temperatură, umiditate, luminozitate);
 substanţe toxice şi explozive (gaze);
 risc de inundare.
VII. Boli profesionale:
 boli ale căilor respiratorii;
 boli ale pielii.
VIII. Risc de practică :
 de îmbolnăvire, de accidentare, de invalditate.

Instrumentele de evaluare continuă trebuie corelate cu criteriile de performanţă şi probele de
evaluare din cadrul competenţelor individuale relevante pentru modul.
Pentru asigurarea formării competenţelor prevăzute de Standardul de Pregătire
Profesională, se recomandă utilizarea unor metode active/interactive (ex. învăţarea prin
descoperire, învăţarea problematizată, studiu de caz, învăţarea prin cooperare, simularea,
brainstorming, jocul de rol, exerciţiul, observaţia dirijată), realizarea de lucrări practice etc.,
activităţi care permit utilizarea cu succes a metodelor de învăţare centrată pe elev.
Se recomandă folosirea lucrului în echipă care facilitează procesul de învăţare.. Această
altor module, chiar dacă acestea se dezvoltă şi prin parcurgerea conţinuturilor acestora.
Se recomandă ca exersarea abilităţilor cheie să se efectueze ori de câte ori este posibil în
parcurgerea diferitelor module.
competenţelor prevăzute în curriculum, la orele din cadrul modulului se recomandă utilizarea unor
metode şi instrumente ca: observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare), tema de lucru
concepută în vederea evaluării, proba practică, autoevaluarea, baterii de teste formate din itemi
variaţi care urmăresc atingerea competenţelor din Standardul de Pregătire Profesională.


condiţii:
Pentru reuşita şcolarizării elevilor cu nevoi speciale în învăţământul de masă sunt necesare
acţiuni ca de exemplu:
 consilierea profesorilor din învăţământul de masă de către profesori itineranţi care au experienţă
în pregătirea acestor elevi
 prevederea unei perioade suplimentare de instruire (un semestru) pentru atingerea competenţelor
descrise în standarde
 înfiinţarea în atelierele de instruire practică, laboratoarele tehnologice a condiţiilor suplimentare
privind mobilierul adecvat, mese de lucru dotate cu dispozitive, echipamente şi aparatură
specială fiecărui tip de deficienţă
 folosirea în procesul de instruire a limbajelor specifice pentru transmiterea cunoştinţelor pentru
elevii cu deficienţe vizuale sau auditive
elevilor
 programe individualizate ( centrate pe elev)
uşoare şi medii

MODULUL IV
TEHNICI DE SERVIRE
I. NOTA DE PREZENTARE
Nivel III
Nivelul trei SNCP în calificarea “ tehnician

în turism, hotelărie şi alimentaţie” P
I
Nivel II
A
Ţ
A
calificarea
“lucrător
U
LI
O
C
H
N
E
E
E
T
I
I
Nivel I

“lucrător în
hoteluri”

bucătar
Modulul Tehnici de servire 1
Standardele de pregătire profesională cuprind trei categorii de unităţi de competenţă:
ulterioare;

ŞI ALIMENTAŢIE
III
COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE

COMPETENŢE
SPECIALIZATE
II
COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE
I
COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE

tradiţionale.
sociali.

a
Modulul „Tehnici de servire” este parcurs la nivelul clasei a IX-a, constituindu-se ca un
modul de specialitate pentru lucrătorul în alimentaţia publică.
La nivelul clasei a IX-a sunt alocate 160 de ore din care 32 teorie, 32 laborator tehnologic şi
96 instruire practică cu maistrul instructor, continuându-se la clasa a X-a cu modul „Servirea
consumatorilor”, în care elevul îşi perfecţionează competenţele dobândite şi îşi formează noi
competenţe.
În modulul Tehnici de servire abilităţile cheie sunt agregate cu competenţele tehnice datorită
faptului că exersarea, dezvoltarea, evaluarea nu poate fi realizată în afara situaţiilor specifice
domenilui de calificare.Exersarea acestora se poate face ori de câte ori este posibil şi la alte module
de clasa a IX-a. Evaluarea finală se va realiza împreună cu competenţele tehnice cu care au fost
agregate. (vezi fişa de la evaluare de la sugestii metodologice).

Unităţi de competenţă Unităţi de competenţă tehnică
Unităţi de competenţă tehnică generală
pentru abilităţi-cheie specializată
UC 6 – “Lucrul în echipă” UC 14 - “Comportament profesional” UC 20 – “Pregătirea sălii de
UC 16 - “Ergonomie în unităţile hoteliere servire”
de Turism şi alimentaţie”

CONŢINUT TEMATIC
U14 C2 – Respectă exigenţele privind Echipamente de protecţie
Comportament vestimentaţia de serviciu
profesional C3 – Adoptă o atitudine Norme de conduită
corespunzătoare faţă de profesională
personalul unităţii
U16 C2 – Reduce solicitările Măsuri individuale de
Ergonomia în unităţile ortostatice reducere a efortului ortostatic
hoteliere şi de C3 – Reduce solicitările Măsuri individuale de
alimentaţie publică neuropsihice reducere a efortului
neuropsihic
U20 C1 – Creează ambientul pentru Salonul de servire
Pregătirea sălii de primirea consumatorilor Pregătirea salonului în
servire vederea primirii
consumatorilor
 pregătirea salonului
 pregătirea ambientală
(mobilier, echipament
tehnologic,
decoraţiuni
interioare)
 pregătirea
personalului
C2 – Efectuează mise-en-place Pregătirea meselor:
U6  aducerea obiectelor de
Lucrul în echipă inventar
 aşezarea obiectelor de
inventar
C1 – Îşi precizează poziţia într-o Personalul din unităţile de
echipă de lucru pe baza servire
activităţii desfăşurate  categorii de personal
 calităţile personalului
de servire
 reguli de
comportament
C2 – Îşi asumă rolurile care îi Atribuţiile personalului şi
revin în echipă relaţiile cu membrii echipei
Identificarea sarcinilor
proprii

V. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE
are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor. Este indicat
să fie folosite metode de predare- învăţare cu caracter activ, interactiv şi metode centrate pe elev.
Profesională.
Pentru atingerea competenţelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a
dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp. Criteriile specifice de evaluare trebuie stabilite
de profesor şi prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţii sale, consolidând,
astfel, capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.
Parcurgerea conţinuturilor se va face în ordinea sugerată la punctul V, “Sugestii
metodologice”, dar abordarea acestora trebuie să fie flexibilă, diferenţiată, tinând cont şi de
particularităţile grupului, de nivelul iniţial de pregătire. Fiind o structură elastică, modulul poate
încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.
Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic,
toţi elevii să dobândească competenţele necesare.
Se vor promova metode de predare – învăţare activ participative, centrate pe elev, care duc
la rezolvarea problemei puse în discuţie. Aceste metode se caracterizează prin faptul că:
 sunt centrate pe elev şi pe activitate;
 pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor;
 încurajează participarea elevilor, creativitatea, iniţiativele;
 determină un parteneriat profesor- elev;
 au un puternic accent formativ, nu informativ;
 presupun folosirea unui limbaj simplu, accesibil;
 adaptează metodele de lucru la nivelul clasei.
diferenţele, ca şi în viaţa de toate zilele. Aplicarea lor duce la provocări ale indivizilor de a-şi
reorganiza experienţele ca urmare a participării active la viaţa şi lucrul în grup.
Se pot utiliza metode ca: observaţia, conversaţia, munca independentă, simularea,
problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup - care stimulează spiritul critic,
creativitatea - , studiul de caz, brainstormingul etc. Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se
va urmări aplicarea cunoştinţelor la probleme reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare
de nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale societăţii. Elevilor li se va permite să aplice propriul lor
mod de înţelegere a conţinutului realizând: proiecte, portofolii, discuţii în grup.
Se recomandă folosirea lucrului în echipă care facilitează procesul de învăţare. Această
Procesul de evaluare continuă şi sumativă (finală) va avea în vedere gradul de însuşire a
competenţelor.
altor module. Acest lucru nu exclude exersarea şi dezvoltarea acestora şi prin parcurgerea
conţinuturilor altor module.
corelare, evaluate conform specificaţiilor privind probele de evaluare prevăzute în SPP.
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în
cadrul acestui modul. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate
este lipsită de semnificaţie în cadrul acestei evaluări. Pentru evaluarea care presupune o probă
practică, un instrument de evaluare care poate fi utilizat este fişa de observare.

unităţi.

Titlul unitatii: Pregătirea sălii de servire

III. Competenta: 1. Crează ambientul pentru primirea consumatorilor
Precizari privind
Criterii de performanţă aplicablitatea criteriilor de Probe de evaluare Evaluare
performanta
(a) Efectuarea curăţenii curente Curăţarea pardoselii, ştergerea Probă practică, joc 1
şi aranjarea mobilierului prafului, aerisirea, alinierea şi de rol, intrebări
fixarea meselor, decoraţiuni scurte.
florale, decoraţiuni interioare
(b) Completarea consolei cu Feţe de masă, şervete, Exerciţii practice, 1
obiecte de inventar naproane, farfurii, tacâmuri, joc de rol
pahare, tăvi, oliviere,
scrumiere, auxiliare

Instrumentul de evaluare n r. 1
IV. Competenţa: Crează ambientul pentru primirea consumatorilor
Fişa de observare
Nr.crt. Efectuarea curateniei curente si aranjarea mobilierului Evaluator
1. curăţenia pardoselii
2. ştergerea prafului
3. aerisirea
4. alinierea şi fixarea meselor
5. decoraţiuni florale
6. decoraţiuni interioare
Nr.crt. Completarea consolei cu obiecte de inventar Evaluator

1 feţe de masă
2 şervete
3 naproane
4 farfurii
5 tacâmuri
6 pahare
7 oliviere
8 tăvi
9 scrumiere
10 auxiliare
1. Personalul din unităţile de servire
 categorii de personal
 calităţile personalului de servire
 reguli de comportament
2. Atribuţiile personalului şi relaţiile cu membrii echipei
 identificarea sarcinilor proprii
3.Echipamente de protecţie
4. Norme de conduită profesională
5. Măsuri individuale de reducere a efortului ortostatic
6. Măsuri individuale de reducere a efortului neuropsihic
7. Salonul de servire
 Pregătirea salonului în vederea primirii consumatorilor
 pregătirea salonului
 pregătirea ambientală (mobilier, echipament tehnologic, decoraţiuni interioare)
 pregătirea personalului
 Pregătirea meselor
 aducerea obiectelor de inventar
 aşezarea obiectelor de inventar
Conţinuturile programei vor fi abordate în orele de teorie şi laborator tehnologic cu

profesorul de specialitate, dar şi în orele de CDL.
de Standardul de Pregătire Profesională, se recomandă utilizarea unor metode active/interactive
(ex. învăţarea prin descoperire, învăţarea problematizată, studiu de caz, învăţarea prin cooperare,
simularea, brainstorming, jocul de rol, exerciţiul, observaţia dirijată), realizarea de lucrări practice
etc.
din itemi variaţi care urmăresc atingerea competenţelor din Standardul de Pregătire Profesională.

condiţii:
masă

elevilor
uşoare şi medii
MODULUL V
BAZELE CONTABILITĂŢII
I . NOTĂ INTRODUCTIVĂ
Calificările pentru domeniul „TURISM ŞI ALIMENTAŢIE” reprezintă o nouă

abordare a Ministerului Educaţiei Cercetării şi Tineretului în colaborare cu agenţii economici.
Parteneriatul a fost stabilit pentru a răspunde cererii pieţii muncii, pentru a furniza forţă de muncă
flexibilă, eficientă, uşor de format. Ruta de calificare Şcoala de Arte şi Meserii, cunoscută şi ca ruta
„2+1+2” sau ruta profesională, se realizează pe baza unităţilor de competenţe din Standardul de
Pregătire Profesională. Această rută de pregătire este singura din sistemul de învăţământ care
asigură calificare profesională, de la nivelul I la nivelurile II şi III, recunoscute prin certificate de
calificare.
Nivel III

I
Nivel II
A
Ţ
A
calificarea
“lucrător
U
LI
O
C
H
N
E
E
E
I T
I
Nivel I

“lucrător în
hoteluri”

bucătar
Modulul Bazele contabilităţii 1

- unităţi de competenţă cheie (sociale) – au scopul de a forma o forţă de muncă eficientă,
ulterioare;

ŞI ALIMENTAŢIE
III
COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE

COMPETENŢE
SPECIALIZATE
II
COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE
I
COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE


tradiţionale.
sociali.

hoteluri”, cum ar fi „prestarea serviciilor hoteliere de bază în condiţii de calitate”, „prestarea
a
Modulul „Bazele Contabilităţii” se studiază pentru domeniul de pregătire „Turism şi
alimentaţie”, calificarea de nivelul 1 „ Lucrător în hoteluri” şi „Lucrător în alimentaţie” şi
contribuie la ridicarea nivelului de pregătire profesională prin dobândirea de noi competenţe
(gândire economică, conduită civică, flexibilitate, lucrul în echipă) alături de cele tradiţionale.
Aceste competenţe au fost stabilite în urma consultării cu partenerii sociali. Parteneriatul a fost
stabilit pentru a răspunde cererii pieţei muncii, pentru a furniza forţă de muncă flexibilă, eficientă.
La clasa a IX-a pregătirea este comună celor două calificări furnizate pentru domeniul de
pregătire „Turism şi alimentaţie”.
În clasa a X-a pregătirea va fi diferenţiată în funcţie de calificările obţinute.
Modulul „Bazele Contabilităţii” s-a constituit prin agregarea de competenţe cheie,
competenţe tehnice generale. Conţinuturile acestui modul vor fi studiate într-o oră pe săptămână.
Pregătirea se va continua în clasa a X-a prin studierea modulului „Gestiune Economică”.
1. curriculum-ul se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire
Profesională ( S.P.P.)
2. noua orientare care a stat la baza elaborării este formarea competenţelor
individuale. Conţinuturile tematice stau la baza formării competenţei
3. la baza elaborării curriculum-ului stau competenţele individuale care se
regăsesc în S.P.P., competenţe care vor fi supuse evaluării finale numai în cadrul
acestui modul
4. conţinuturile tematice din tabelul de corelare de la punctul III nu
reprezintă succesiunea logică de parcurgere a materiei. Această succesiune logică
este precizată la punctul V

5. conţinuturile tematice sunt elaborate pe baza criteriilor de performanţă şi
a condiţiilor de aplicabilitate corespunzătoare competenţelor individuale formate,
preluate din S.P.P.

UC 1 “Comunicare şi UC 15 - “Calcule economice simple
numeraţie” specifice serviciilor”
III. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
CONŢINUTURI TEMATICE
U.C.1 Comunicare şi C 4. Utilizează limbajul Documente simple
numeraţie specific de specialitate - Definiţie şi importanţă
- Structura documentelor( elementele
comune)
- Forma documentelor( tabelară, sub formă
de chestionar, grupată)
- Tipuri de documente simple
- Utilizarea documentelor simple
(întocmire, corectare, circulaţie, verificare,
păstrare)
UC. 15 Calcule C2. Determină valoarea Obiectul şi metoda contabilităţii
economice specifice bunurilor, a drepturilor şi - Întreprinderea – sfera de organizare pentru
serviciilor obligaţiilor contabilitate
- Patrimoniul, ca obiect al contabilităţii
( ecuaţia generală a patrimoniului, situaţia
netă a patimoniului, ecuaţia rezultatului)
- Structuri patrimoniale studiate în
contabilitate (structuri patrimoniale de
activ, structuri patrimoniale de pasiv,
structuri de cheltuieli şi venituri)
- Determinarea rezultatelor intermediare şi
finale
- Modificarea elementelor patrimoniale prin
operaţii specifice
IV . CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE
Procesul de evaluare continuă şi finală va avea în vedere gradul de dobândire a

competenţelor.
Competenţele individuale din cadrul acestui modul nu vor fi supuse evaluării finale şi în
cadrul altor module, chiar dacă acestea se dezvoltă şi prin conţinuturile altor module.

Toate competenţele prevăzute în S.P.P. se dezvoltă prin conţinuturile tuturor modulelor şi
disciplinelor din anul de studiu, dar evaluarea lor finală se realizează numai o singură dată, în cadrul
modulului unde au fost precizate.
are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor. Profesorul
are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune noi activităţi de învăţare în
măsură să asigure formarea competenţelor prevăzute în curriculum. Se recomandă metodele
centrate pe elev, care asigură un caracter formativ procesului de învăţământ. Se va avea în vedere şi
utilizarea metodelor specifice pentru dezvoltarea competenţelor elevilor care prezintă deficienţe
integrabile prin adaptarea acestora la specificul condiţiilor de învăţare şi de comportament.
specialitate, permiţând, atât profesorului, cât şi elevului, să cunoască nivelul de atingere a
competenţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea
reglării procesului de predare / învăţare. Instrumentele de evaluare finală trebuie corelate cu
criteriile de performanţă şi probele de evaluare din cadrul competenţelor individuale relevante
pentru modul, astfel evaluarea finală se bazează numai pe criteriile de performanţă şi pe tipurile de
evaluare cuprinse în Standardul de Pregătire Profesională.
trebuie implicat în procesul de evaluare a activităţii sale, consolidând, astfel, capacitatea de a se
autoevaluare şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.
Parcurgerea conţinuturilor cuprinse în modul se realizează prin utilizarea metodelor de
predare-învăţare centrate pe elev care asigură un caracter formativ procesului de învăţământ.
Evaluarea se va realiza prin probe orale, scrise, practice aşa cum au fost prevăzute în
Standardul de Pregătire Profesională.
Pentru asigurarea caracterului activ, interactiv şi centrat pe elev se vor utiliza metode activ-
participative care prezintă următoarele caracteristici:
 sunt centrate pe elev şi activitate
 pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea atitudinilor şi a deprinderilor
 încurajează participarea elevilor , iniţiativa, implicarea, creativitatea
 realizează o comunicare multidirecţională
 determină parteneriatul profesor-elev.
diferenţele ca în viaţa cotidiană. Aplicarea lor duce la provocări ale indivizilor de a-şi reorganiza
experienţele ca urmare a participării active la viaţa şi lucrul în grup.

Se recomandă alegerea metodei în funcţie de obiectivele propuse: discuţia în grup,
dezbaterea în grup, jocul de rol, braistorming-ul, problematizarea, studiul de caz, învăţarea prin
cooperare, observaţia individuală, vizite, mijloace audio-vizuale.

unităţi.
metodele centrate pe elev care să implice elevul în însuşirea unor abilităţi practice. Elevii învaţă
mai bine dacă aud informaţiile, văd demonstraţiile şi ilustraţiile, discută informaţiile şi ideile,
Se recomandă utilizarea unor instrumente de evaluare variate: fişe de observaţie, fişe de
lucru, fişe de autoevaluare compuse din itemi cu grad de dificultate diferit.
Pentru exemplificare se prezintă în continuare un instrument de evaluare finală pentru
competenţa: Calcule economice specifice serviciilor

Nr. unităţii: UC 15
Titlul unităţii : Calcule economice specifice serviciilor
Competenţa:2 Determină valoarea bunurilor, a drepturilor şi obligaţiilor
Criterii de performanţă Precizări privind Probe de Evaluare
aplicabilitatea criteriilor de evaluare
performanta
(a) Identificarea elementelor Bunuri economice, drepturi, Probe
patrimoniale obligaţii scrise
(b) Modificarea elementelor Operaţii economice şi financiare Probe
patrimoniale prin operaşii scrise
specifice
(c) Identificarea ecuaţiilor Ecuaţia fundamentală a Probe

patrimoniale patrimoniului, utilizări / resurse, scrise
cheltuieli / venituri / rezultate
Instrumentul de evaluare 1: fişă de observare

2A. Identificarea elementelor patrimoniale
Evaluatorul va solicita identificarea elementelor patrimoniale şi prezentarea
noţiunilor despre acestea.
Identificarea elementelor
Evaluator Data
patrimoniale
1. Elemente patrimoniale de activ
2. Elemente patrimoniale de pasiv
Verificaţi dacă respectivul elev a efectuat cu succes activitatea de mai sus. Semnaţi şi specificaţi
data pe document.
2 B. Modificarea elementelor patrimoniale prin operaţii specifice
Evaluatorul va solicita elevului să precizeze modificarea elementelor patrimoniale prin
operaţii specifice
Modificarea elementelor patrimoniale
Evaluator Data
prin operaţii specifice
1 Modificarea elementelor patrimoniale de activ
2 Modificarea elementelor patrimoniale de pasiv
Verificaţi dacă respectivul elev a efectuat cu succes activitatea de mai sus. Semnaţi şi
specificaţi data pe document.
3 C. Identificarea ecuaţiilor patrimoniale

III. Evaluatorul va solicita elevului să identifice ecuaţiile patrimoniale corecte
Identificarea ecuaţiilorlor patrimoniale Evaluator Data

1. Activ = Pasiv
2. Bunuri economice = Drepturi + Obligaţii
3. Situaţia netă = Activ – Pasiv
4. Cheltuieli ± Rezultat = Venituri
5. Situaţia iniţială + Creşteri = Micşorări+ Situaţia
finală
6. Activ + Rezultat = Pasiv
Verificaţi dacă respectivul elev a efectuat cu succes activitatea de mai sus. Semnaţi şi
specificaţi data pe document.

La realizarea modulului „Bazele Contabilităţii” s-a avut în vedere stabilirea corelaţiilor între
competenţe şi conţinuturi, ceea ce determină următoarea succesiune logică a conţinuturilor:
 obiectul şi metoda contabilităţii
 documente simple.
Conţinuturile modulului pot fi studiate într-un număr de 32 de ore. În aceste ore profesorul
va insista şi pe realizarea de aplicaţii simple (calcule simplificate, gruparea elementelor
patrimoniale,etc.) şi pe utilizarea documentelor simple ţinând cont de calificarea dobândită de elevi.
În vederea realizării competenţelor individuale se pot utiliza următoarele metode de predare-
învăţare:
EXERCIŢIUL DIRIJAT se poate aplica la „Structuri patrimoniale studiate în contabilitate ”,
prin care elevii pot să grupeze structurile patrimoniale de activ şi de pasiv.
PROBLEMATIZAREA, potrivit căreia se creează situaţii problemă care determină elevii să
folosească cunoştinţele anterioare în vederea rezolvării noilor situaţii şi se poate utiliza la predarea
conţinutului „Modificarea elementelor patrimoniale prin operaţii specifice ”.
INSTRUIREA PRIN MIJLOACE INFORMATICE care poate fi folosită la conţinuturi cum
ar fi “ Patrimoniul, ca obiect al contabilităţii”şi “ Documente simple”, care oferă avantajul de a
stimula gradul de participare a elevilor în cadrul orelor de curs.
Pentru evaluare se pot folosi ca instrumente fişele de observaţie, fişe de autoevaluare,
proiecte, portofolii, referate în funcţie de conţinuturi şi de particularităţile colectivului de elevi.
Pentru realizarea competenţelor stabilite , ca mijloace de învăţământ sunt recomandate
mijloacele de exersare şi formare a deprinderilor. Fişele de lucru vor fi folosite în diverse secvenţe
ale orelor , antrenând elevii în rezolvarea unor situaţii de lucru, în investigarea şi descoperirea unor
soluţii viabile.
Modalităţile de organizare a elevilor sunt adaptate la specificul disciplinei, promovându-se
munca în grup, în echipe, individuală punându-se accent pe deprinderile de cooperare şi comunicare
atât între parteneri cât şi cu diferite nivele ierarhice.
Conţinuturile programei vor fi abordate în orele de teorie cu profesorul de specialitate .
de Standardul de Pregătire Profesională, se recomandă utilizarea unor metode active/interactive (ex.
învăţarea prin descoperire, învăţarea problematizată, studiu de caz, învăţarea prin cooperare,
simularea, braimstorming, jocul de rol, exerciţiul, observaţia dirijată), realizarea de portofolii şi
proiecte etc. În acest fel elevii dobândesc competenţe noi: gândire critică, capacitate de adaptare la
Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi), şi a
competenţelor, la orele din cadrul modulului se recomandă utilizarea unor metode şi instrumente ca:
observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare), tema de lucru concepută în vederea
evaluării, proba practică, autoevaluarea, baterii de teste formate din itemi variaţi care urmăresc
atingerea competenţelor din Standardul de Pregătire Profesională.


condiţii:
elevilor
uşoare şi medii
 dat de medicii experţi în medicina muncii, orientare şi profesionalizare.
MODULUL VI
COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ II

MODULUL : COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ 2
S.A.M. nivelul 1
DOMENIUL – TURISM ŞI ALIMENTAŢIE
Clasele a IX-a şi a X-a S.A.M.
NOTĂ DE PREZENTARE
1. Principii
Curriculumul de LIMBI MODERNE pentru clasele a IX-a şi a X-a S.A.M. a fost elaborat avându-
se în vedere următoarele:
 reperele impuse de OMECT 5723/23.12.2003 privind aprobarea Planurilor cadru de
învăţământ pentru clasele a IX-a şi a X-a, în noua structură a sistemului de învăţământ
preuniversitar din România;
 necesitatea ca programele de trunchi comun pentru ciclul inferior al liceului, traseul
S.A.M., să aibă 60% parte comună cu curriculumul de trunchi comun pentru ciclul
inferior al liceului, traseul liceal;
 reperele specifice de elaborare a curriculumului pentru S.A.M. prin organizarea modulară
a studiului domeniilor cunoaşterii specifice care intră în componenţa calificării;
 existenţa unei unităţi de competenţă ”COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ” în
componenţa fiecărei calificări din Sistemul Naţional al Calificărilor din România;
 documentele europene privind achiziţionarea competenţelor cheie în cadrul
învăţământului obligatoriu;
 necesitatea de a oferi prin curriculum un răspuns mult mai adecvat cerinţelor sociale,
exprimat în termeni de achiziţii finale uşor evaluabile la încheierea ciclului inferior al
liceului pe traseul S.A.M..
Prezentul curriculum ţine seama de organizarea ciclului inferior al liceului pe filiera S.A.M. şi de
structura Unităţii de competenţă ”COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ”, şi a fost elaborat
urmărindu-se:
A. practica raţională a limbii. Prin dezvoltarea competenţelor de receptare şi producere, elevul

va putea, în limitele cunoştinţelor dobândite, să decodifice şi să producă, atât oral cât şi în scris,
mesaje corecte şi adecvate funcţional şi comunicativ.
B. formarea şi dezvoltarea de competenţe de comunicare şi interacţiune. Elevul va fi capabil

să utilizeze conştient şi adecvat funcţional modalităţi şi tehnici de comunicare şi interacţiune (orală
Modulul Comunicare profesională în limba modernă 1

şi în scris) în diverse contexte comunicative.
C. dezvoltarea unor tehnici de muncă intelectuală în vederea învăţării pe toată durata

vieţii. Elevul va învăţa să utilizeze strategii şi tehnici de studiu prin care să valorifice cunoştinţe şi
deprinderi achiziţionate prin studiul altor discipline, inclusiv a disciplinelor tehnice de specialitate,
dintr-o perspectivă cross-curriculară, să utilizeze informaţii din tabele, scheme, să folosească
dicţionare şi alte tipuri de lucrări de referinţă, alte surse de informare, inclusiv Internetul.
În aceste condiţii, proiectarea curriculară porneşte de la patru puncte de reper: a) programele din
clasele anterioare, b) Unitatea de competenţă ”COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ” din
componenţa fiecărei calificări, c) documentele Comisiei Europene referitoare la dezvoltarea
competenţelor cheie şi d) ”Cadrul European Comun de Referinţă pentru limbi: învăţare, predare,
evaluare” publicat de Consiliul Europei în 1998 şi revizuit în 2000. Din această perspectivă,
curriculumul de faţă construieşte, pe baza achiziţiilor dobândite până la sfârşitul învăţămîntului
gimnazial, competenţe de comunicare derivate dintr-un consens larg, european şi contribuie la
dezvoltarea de competenţe cheie în patru dintre cele opt domenii de competenţe cheie identificate la
nivel european: (2) comunicarea în limbi străine (Communication in foreign languages), (5) ”a
învăţa să înveţi” (Learning to learn), (6) competenţe interpersonale, interculturale, sociale şi civice
(Interpersonal, intercultural, social and civic competences), (8) sensibilizarea la cultură (Cultural
awareness), domenii asumate şi de sistemul de învăţământ românesc.
Obiectivul fundamental al studierii modulului COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA

MODERNĂ 2 – S.A.M., nivelul 1 este achiziţionarea şi dezvoltarea de către elevi a competenţelor
de comunicare necesare pentru o comunicare adecvată domeniului calificării / acceptată social prin
însuşirea de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini specifice, în conformitate cu ”Implementation of
“Education & Training 2010” programme” (2003), la niveluri echivalente cu cele prevăzute în
Cadrul European Comun de Referinţă.
2. Alocare orară
În conformitate cu planurile cadru aprobate prin OMECT 5723 / 23.12. 2003 (anexa 7), limbile
moderne au următorul regim de predare la clasele a IX-a şi a X-a, S.A.M.:
ÎN TRUNCHIUL COMUN
 ca LIMBA 1 – cu o alocare de 2 ore / săpt. în aria curriculară ”Limbă şi comunicare” pentru
toate profilurile şi domeniile, prin modulul ”COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ”
 ca LIMBA 2 – cu o alocare de 2 ore / săpt., numai pentru calificările din domeniile:
comerţ, alimentaţie publică şi turism, în cadrul ariei curriculare ”Tehnologii”, ca modul de
„Cultură de specialitate”.

3. Tipuri de programe
Pornind de la regimul de predare a limbii moderne în şcoala de arte şi meserii, curriculum-ul
pentru clasele a IX-a şi a X-a S.A.M. este format din:
 PROGRAMA pentru modulul ”Comunicare în limba modernă – S.A.M. nivelul 1”,
care se va parcurge în clasele a IX-a şi a X-a S.A.M. şi se adresează tuturor elevilor de la
toate profilurile, domeniile şi calificările de nivel 1, şi care se va studia în cele 2 ore /săpt.
alocate în cadrul ariei curriculare ”Limbă şi comunicare”;
PROGRAMA pentru modulul ”Comunicare profesională în limba modernă” – S.A.M. nivelul

1” va fi utilizată pentru studierea limbii moderne 2, în cele 2 ore / săpt. alocate în cadrul ariei
curriculare ”Tehnologii”, în cadrul modulelor de „Cultură de specialitate”, utilizîndu-se pentru
aceasta conţinuturi din domeniul de specialitate.
Parcursul de învăţare se realizează pe baza unei proiectări didactice care îmbină competenţe,
tipuri si forme de prezentare a conţinuturilor.
4. Structura programelor
Programa pentru modulul ”Comunicare profesională în limba modernă – S.A.M. nivelul 1”
este realizată după modelul de proiectare de curriculum modular adoptat pentru şcoala de arte
şi meserii, pe baza Unităţii de competenţă ”COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ” care
intră în componenţa fiecărei calificări din Sistemul Naţional al Calificărilor din România. Ea
urmează a fi aplicată pentru un modul unic care va fi parcurs pe durata a doi ani (clasele a
IX-a şi a X-a S.A.M.).
Programa este structurată astfel:
1 VALORI ŞI ATITUDINI – ce urmează a fi formate pe parcursul claselor a IX-a şi a X-a

S.A.M. pentru educarea tinerilor în spiritul valorilor europene; acestea vor fi avute în vedere
pentru evaluarea continuă, dar nu vor fi evaluate în scopul certificării.
2 COMPETENŢE (competenţele care intră în componenţa Unităţii de competenţă

”COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ”) corelate cu FORME DE PREZENTARE A
CONŢINUTURILOR. Această corelare constituie pivotul curriculum-ului, care accentuează
latura sa pragmatică: devine astfel transparent nu numai ce se învaţă, dar mai ales de ce anume
se învaţă anumite conţinuturi.
3 SUGESTII METODOLOGICE structurate pe două subcapitole:

A. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
 Precizări cu caracter obligatoriu privind:

 Folosirea metodelor de învăţare-predare centrate pe elev (comunicative , interactive)
 Corelarea instrumentelor de evaluare continuă cu indicatorii de performanţă şi cu
prevederile privind probele de evaluare în vederea certificării din unitatea de
competenţă
 Conţinuturi recomandate care sunt structurate, pentru fiecare limbă, în:
 Teme (prezintă domeniile şi temele care vor constitui contextul pentru realizarea
activităţilor de învăţare pe parcursul orelor de limba modernă şi vor delimita tematica
ce va fi folosită în evaluare).
 Elemente de construcţie a comunicării ( elemente fonetice, categorii gramaticale,
vocabular tematic, structuri lingvistice si funcţii comunicative ale limbii, care vor fi
utilizate pe parcursul activităţilor si în comunicare).
B. Scurt ghid metodologic (sugestii oferite ca sprijin pentru proiectarea şi realizarea

demersului didactic)
Acest capitol conţine precizări privind următoarele aspecte:

 Recomandări privind proiectarea didactică
 Sugestii privind procesul, metodele şi activităţile de învăţare-predare
 Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare pentru evaluarea continuă şi pentru
evaluarea în vederea certificării competenţelor
Seturile de competenţe corelate cu forme de prezentare a conţinuturilor constituie esenţa

programei. Rubrica de ”Competenţe” conţine competenţele din Unitatea de competenţă
”COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ”, nivelul 1, care au un grad de generalitate suficient de
ridicat pentru a putea fi formate pe durata a doi ani şcolari. Rubrica ”Forme de prezentare a
conţinuturilor” cuprinde o enumerare a unor forme de texte ( fara pretentia de a fi exhaustiva) ce se
recomanda a fi utilizate in procesul de invatare a limbilor moderne.
Structura de competenţe corelate cu forme de prezentare a conţinuturilor oferă un cadru adecvat şi
util pentru procesul de evaluare a învăţării, sprijinindu-l şi asigurandu-i un caracter mai practic şi
mai transparent. Astfel nivelul 1 de achiziţionare a competenţei de comunicare a elevilor va fi
măsurat continuu şi sistematic în cadrul evaluării formative, pe parcursul procesului didactic.
Evaluarea în vederea certificării fiecărei competenţe se va realiza cu ajutorul unor probe /
instrumente specifice elaborate în deplină concordanţă cu prevederile privind probele de evaluare
pentru competenţa respectivă din Unitatea de competenţă si in concordanta cu Cadrul European
Comun de Referinta.
În elaborarea programelor s-au avut în vedere, în conformitate cu documentele de
politică educaţională ale MEC şi cu prevederile documentelor europene asumate de România,
competenţele şi nivelurile de performanţă prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă.
Pentru a se crea condiţiile de realizare a unei evaluări unitare şi standardizate a nivelului de
achiziţie a capacităţilor / competenţelor, atît în cadrul evaluării continue cît şi la evaluarea
realizată în scopul certificării competenţelor ca parte a calificării, se vor avea în vedere criteriile
de performanţă din componenţa Unităţii de competenţă. Acestea vor fi corelate cu nivelurile
prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă, în conformitate cu Nota de fundamentare a
unităţii de competenţă şi cu recomandările Comisiei Europene.
Nivelurile ţintă din Cadrul European Comun de Referinţă vor fi, pentru finele clasei a X-a
S.A.M., următoarele:
 Limba 1(toate domeniile) - nivelul A2 pentru toate competenţele
 Limba 2 (calificările din domeniile Comerţ şi Turism şi alimentaţie) - nivelul A2
pentru toate competenţele
*Atunci când se începe studierea unei alte limbi moderne în clasa a –IX-a SAM, se va
ajunge la nivelul A1.
VALORI ŞI ATITUDINI
Pe parcursul studierii limbii moderne în clasele a IX-a şi a X-a S.A.M. se va avea în vedere
cultivarea şi dezvoltarea la elevi a următoarelor valori şi atitudini:
 Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucrului în echipă în

diferite situaţii de comunicare
 Conştientizarea rolului limbii moderne ca mijloc de acces la piaţa muncii şi la

patrimoniul culturii universale
 Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte socio-culturale şi profesionale

specifice, prin receptarea unei varietăţi de texte în limba modernă
 Disponibilitatea pentru acceptarea diferenţelor şi pentru manifestarea toleranţei faţă de

civilizaţia şi cultura altor popoare.

MODULUL: COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ 2 S.A.M. nivelul1
CLASELE A IX-A ŞI A X-A S.A.M.
COMPETENŢE ŞI FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR
Unitatea de Competenţe Forme de prezentare a conţinuturilor

competenţă
1Receptarea  Mesaje orale (înregistrate sau emise de profesor
mesajelor sau elevi, informaţii simple despre lumea
orale imediată şi activitatea profesională,)
 Prezentări orale pe teme de specialitate(tipuri de
prelucrări primare, tipuri de prerarate specifice
unui meniu, materii prime şi auxiliare necesare
preparatelor culinare, obiecte de inventar din
alimentaţie publică)
 Reclamaţii , sesizarii
2.Receptarea  Etichete, norme de protecţie a muncii, note de
mesajelor informare, instructiuni de folosire, reclame,
scrise indicatoare/ avertismente /interdictii, etc.)
 Fişa postului.
3.Exprimarea  Mesaje scurte de informare şi interes profesional

mesajelor orale  Mesaje scurte pe temen din domeniul calificării
(informaţii legate de obiective turistice, de tipuri
de servicii suplimentare oferite de structura de
primire, tipuri de preparate culinare)
 Descrieri/prezentări simple ale unor meniuri,
restaurante, hoteluri, oferte de servicii.
 Prezentarea personalului prestator al serviciilor
COMUNICA
solicitate de turisti/clienti si a
RE ÎN sarcinilorprofesionale ale acestora.
LIMBA 4.Exprimarea  Texte scurte functionale de interes profesional
mesajelor scrise -completări de formulare (CV, facturi, chitanţe
MODERNĂ etc.)
(nivelul 1)  Mesaje hoteliere
 Oferte de servicii
 Descrieri simple ale unor produse/servicii.
5. Participarea la  Dialoguri situaţionale simple şi uzuale (salut,
conversaţii prezentare, informaţii utile, conversaţie
telefonică)
 Dialoguri situaţionale pe teme specifice
calificării( cu clienti/colegi/superiori)
 Păreri personale şi schimburi de informaţii pe
teme de interes profesional
 Dialoguri în situaţii speciale(anularea rezervării,
pierderea /uitarea actelor de identitate/a unor
obiecte în cameră, accidente)
 Recomandări şi sugestii pentru alegerea unor
servicii.

SUGESTII METODOLOGICE
A. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE
In procesul de predare învăţare a limbii moderne se vor folosi metode comunicative interactive,
centrate pe elev, astfel încât acesta să poată utiliza limba moderna cât mai mult în activităţile la
clasă, in situatii specifice, comparabile cu cele din viaţa cotidiană. Se va accentua folosirea
pragmatica a limbii moderne in toate situatiile de predare/ invatare.
Pe parcursul procesului de invăţare, profesorul va folosi instrumente adecvate evaluării
continue a tuturor competenţelor, astfel încât, la sfârşitul celor doi ani de studiu, elevul să fie
capabil sa sustina evaluarea de certificare a cunostintelor lingvistice la nivel A2, conform Cadrului
European Comun de Referinta.
CONŢINUTURI RECOMANDATE 1
Se va avea însă în vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru pentru Limba 2 să fie
adecvat nivelului elevilor.
NOTE:
1. Pentru formarea şi dezvoltarea competenţelor, valorilor şi atitudinilor prevăzute în programă, se
recomandă să fie utilizate conţinuturile din listele de mai jos.
2. La alegerea temelor şi textelor pe care se va lucra se va avea în vedere corelarea lor cu profilul
şi domeniul de specializare al fiecărei clase.
TEME
Se recomandă ca activităţile de învăţare în clasele a IX-a şi a X-a S.A.M. să fie proiectate şi
realizate în contextul următoarelor teme:
- DOMENIUL PERSONAL
 Viaţa personală (informaţii despre sine).
 Relaţii interpersonale (comportament la locul de muncă)
DOMENIUL PUBLIC
 Viaţa cotidiană (pe stradă, la telefon, la magazin, etc.)
 Mass-media(anunţuri, reclame).
1
Aceste conţinuturi vor fi utilizate atît pentru Limba 1 (toate specializările), cît şi pentru limba 2 (pentru specializările din domeniile:
comerţ, alimentaţie publică şi turism, care au prevăzută Limba 2 în aria curriculare ”Tehnologii”, în cadrul modulelor de „Cultură de
specialitate”).

DOMENIUL OCUPAŢIONAL
 Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional.
 Texte referitoare la aspecte teoretice / practice ale specialităţii.
DOMENIUL EDUCAŢIONAL
 Repere de cultură şi civilizaţie ale spaţiului cultural străin(obiceiuri, tradiţii).
ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII:

Pe parcursul claselor a IX-a şi a X-a S.A.M. se recomandă a se opera cu următoarele elemente de
construcţie a comunicării:
LIMBA ITALIANĂ
1. Elemente fonetice si ortografice tipice limbii italiene.
2. Elemente lexicale corespunzatoare temelor propuse, la nivelul de competente cerut de nivelul de
certificare
3. Elemente gramaticale caracteristice sferei tematice abordate si necesare actelor de
vorbire caracteristice.
Articolul: hotarat, nehotărât, partitiv

Substantivul:gen şi număr .
Pronumele: personal in cazurile nominativ, acuzativ şi dativ, de politeţe, reflexiv, demonstrativ.
Adjectivul: calificativ, grade de comparaţie
Numeralul: cardinal, ordinal
Verbul: indicativ, imperativ, condiţional,pentru verbele regulate şi verbe auxiliare;
Adverbul de loc, de timp, de mod
LIMBA FRANCEZĂ
Substantivul:gen şi număr
Pronumele: personal, reflexiv, relativ, demonstrativ, nehotărât(“ON”).
Articolul: hotarat, nehotarat, partitiv
Adjectivul: calificativ, grade de comparaţie
Verbul: indicativ, imperativ, condiţional prezent; infinitiv, verbe auxiliare;timpuri perifrastice.
Adverbul de loc, de timp, de mod; grade de comparaţie.
LIMBA ENGLEZĂ
Substantivul:pluralul substantivelor,acordul substantivelor cu predicatul.
Pronumele: personal, posesiv.
Articolul: hotarat, nehotarat, zero.
Adjectivul: tipuri, grade de comparaţie.
Verbul: timpuri: present simple, present continuous, past simple, present perfect simple,future
simple(aff,int, neg).
Verbe modale:can, must,may (ability, obligation, permission)
Adverbul in -ly.
Fraza conditionala de tipul I.
LIMBA GERMANĂ
Substantivu: declinare, formare prin compunere si derivare

Pronumele: personal, reflexiv, posesiv, demonstrativ, interogativ
Articolul: hotârât, nehotârât, nehotârât negat
Adjectivul: formare prin derivare si compunere, comparaţia,;
Verbul: indicativ, imperativ, conjunctiv,; auxiliare de timp si mod; verbe cu particulă separabilă;
Rectiunea verbelor uzuale; diateza activă, pasivă (prezent, imperfect), reflexivă
Adverbul de loc, de timp, de mod
Prepoziţii uzuale
Topica propoziţiei principale si secundare
Propoziţii secundare: completiva directă, conditională, temporală, cauzală, finală. .
Categoriile gramaticale enumerate la acest capitol aparţin metalimbajului de specialitate.

Terminologia elementelor de construcţie a comunicării nu va face obiectul unei învăţări explicite. În
cadrul activităţii didactice nu se va apela la conceptualizarea unităţilor lingvistice utilizate în
situaţiile de comunicare. Structurile gramaticale de mai mare dificultate, dar necesare pentru
realizarea unor funcţii comunicative, nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate global.
Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăţii lor şi nevoilor de comunicare,
fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate.
ACTE DE VORBIRE:
Pe parcursul claselor a IX-a şi a X-a S.A.M. se vor achiziţiona şi utiliza următoarele acte de
vorbire:
- a saluta,
- a/se/prezenta,
- a felicita,
- a ura,
- a invita,
- a se scuza,
- a multimi/a răspunde la mulţumiri,
- a cere/a da permisiunea,
- a exprima o parere,
- a cere/a da o informaţie despre calitatea/preţul unui produs/serviciu.
- a descrie produse/servicii.
- a interzice,
- a propune.
B. SCURT GHID METODOLOGIC
C. Procesul de formare / învăţare / instruire, privit global, la nivelul
clasei, presupune:
- Parcurgerea traseului de la Proiectarea de la Curriculum-ul Naţional – la planificarea anuală –
la proiectarea unităţilor de învăţare;
- Transpunerea proiectului în activităţi didactice concrete;
- Evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedback-
ului obţinut.
I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ – este un instrument de interpretare personalizată a

programei, care asigură un demers didactic concordant cu situaţia concretă din clasă. Se recomandă
ca planificările calendaristice să fie elaborate de la inceput pentru întreg anul şcolar, pentru a se
avea o imagine de ansamblu asupra realizării curriculum-ului pe întreg anul.
Elaborarea planificărilor pentru clasa a IX-a presupune următoarele etape:

1. Studierea atentă a programei şi a manualului pentru care s-a optat.
2. Corelarea competenţelor şi conţinuturilor din programă cu unităţile / lecţiile din manual în care
se regăsesc.
3. Căutarea altor resurse didactice, pentru cazul în care manualul nu acoperă în totalitate programa
sau dorim completari.
4. Stabilirea succesiunii unităţilor de învăţare (oră / ore de curs) şi detalierea conţinuturilor
tematice pentru fiecare unitate în raport cu acele competenţe specifice care le sunt asociate prin
programă.
5. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu
competenţele specifice vizate.
Structura planificării calendaristice
Conţinuturi ale U.Î.

tematice
Nr. Ore Observaţii
elemente de construcţie a Competenţe Săptă-
U.Î alocate (amendamente)
comunicării vizate mâna
.
 funcţii comunicative
În această rubrică vor fi incluse si valorile şi atitudinile vizate cu preponderenţă de unitatea

de învăţare respectivă

II. PROIECTAREA UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape
înlănţuite logic, ce contribuie la detalierea conţinuturilor, în vederea formării competenţelor
specifice.
Etapele proiectării sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de învăţare
vizată.
Detalieri ale Competenţe Activităţi de Resurse Evaluare

conţinuturilor unităţii de vizate învăţare
învăţare
Ce? De ce? Cum? Cu ce? Cât? (În ce
măsură?)
- tema (detaliată pe lecţii)
- text / tip de text
- elem. de constr. a
comunicării
- acte de vorbire / funcţii
comunicative
III. TIPURI DE ACTIVITĂŢI ŞI EXERCIŢII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL

DIDACTIC
1. Receptarea mesajelor orale
- exerciţii de identificare
- exerciţii de discriminare
- exerciţii de confirmarea înţelegerii sensului global dintr-un mesaj oral
- exerciţii de desprindere/ înţelegere a ideilor dintr-un text (, conversaţie, descriere, discuţie,
prezentare)
2. Receptarea mesajelor scrise
- exerciţii de confirmarea înţelegerii sensului global dintr-un text scris
- exerciţii de completare de texte lacunare
- exerciţii de desprindere/ înţelegere a ideilor dintr-un text (descriere, raport, etichetă, prospect,
grafic, prezentare)
- exerciţii de operare cu fragmente de texte / texte de informare (completare de formulare)
- proiecte individuale
3. Producerea mesajelor orale
- exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri
- exerciţii de prezentare, relatare, rezumare
- dialog, conversaţie dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol, negociere
- discuţii, descrieri, asocieri, comparaţii
4. Receptarea mesajelor scrise

- exerciţii de completare de formulare
- exerciţii de redactare simplă cu întrebări de sprijin şi plan
- exerciţii de formulare de corespondenţă personală/profesională (mesaje, scrisori, carte poştală,)
- exerciţii de redactare a unor texte / scrisori cu paşi daţi

5. Participarea la conversaţie
- exerciţii pe perechi şi în grup: dialog, conversaţie, interviu, mesaj, scrisoare de răspuns
- joc de rol, discuţie, negociere
- exerciţii de grup: formulare / ordonare / esenţializare a unor idei / enunţuri
- exerciţii de formulare / construire a unei argumentări simple
- proiecte de grup
IV. EVALUAREA
Evaluarea formativă, continuă şi regulată este implicită demersului pedagogic curent în orele
de limbă modernă, permiţând, atât profesorului cât şi elevului, să cunoască nivelul de achiziţionare
a competenţelor şi a cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se
impun în vederea reglării (ajustării) procesului de predare / învăţare. Pentru a se realiza o evaluare
cît mai completă a învăţării, este necesar să se aibă în vedere, mai ales în evaluarea formativă
continuă, evaluarea nu numai a produselor activităţii şi învăţării elevilor, ci şi a proceselor de
învăţare, şi a competenţelor achiziţionate, a atitudinilor dezvoltate, precum şi a progresului elevilor.
Este evident că modalităţile (metode, instrumente) tradiţionale de evaluare nu pot acoperi

toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate. În aceste condiţii, pentru a putea
obţine cît mai multe date relevante privind învăţarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii să
facă apel la metode şi instrumente complementare de evaluare.
Pentru evaluarea formativă a achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) elevilor, a
competenţelor lor de comunicare şi inter-relaţionare şi a atitudinilor dezvoltate de aceştia, la orele
de limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente:
 Observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare)
 Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării
 Proiectul
 Portofoliul
 Autoevaluarea
Mai jos sunt prezentate câteva repere şi sugestii pentru utilizarea proiectului şi portofoliului ca
instrumente complementare de evaluare.
PROIECTUL
Proiectul este o activitate complexă de învăţare care se pretează foarte bine a fi folosită şi ca
instrument de evaluare, atât formativă, cât şi sumativă. Proiectul este o activitate individuală şi/sau
în grup, dar sunt de preferat proiectele de grup deoarece încurajează cooperarea şi dezvoltă
competenţe de lucru în echipă. Un avantaj important al proiectului este că dă posibilitatea elevilor

de a lucra în ritm propriu, de a-şi folosi mai bine stilul propriu de învăţare şi permite învăţarea şi de
la colegi.
Proiectul pune elevii în situaţia de a lua decizii, de a comunica şi negocia, de a lucra şi

învăţa în cooperare, de a realiza activităţi în mod independent, de a împărtăşi celorlalţi cele realizate
/ învăţate, într-un cuvânt, îl ajută să participe direct la propria lui formare
Metoda proiectului presupune lucrul pe grupe şi necesită pregătirea profesorului şi a elevilor

în ideea lucrului în echipă, prin cooperare, atât în clasă, cât şi în afara clasei.
Grupul poate fi alcătuit din două până la zece persoane în funcţie de mărimea clasei, natura
obiectivelor şi experienţa participanţilor, dar un număr de patru-cinci participanţi reprezintă
mărimea ideală pentru grupurile care au de îndeplinit obiective precise. Cu cât creşte numărul
membrilor, cu atât scade posibilitatea participării efective la toate activităţile a fiecăruia, dar poate
creşte complexitatea obiectivelor urmărite. Proiectele realizate de grupuri mari sunt de asemenea
greu de monitorizat.
Proiectul este o activitate complexă care îi solicită pe elevi:

- să facă o cercetare (investigaţie);
- să realizeze proiectul propriu-zis (inclusiv un produs care urmează a fi prezentat: dosar
tematic, ghid, pliant, ziar, afiş publicitar, carte, film, expoziţie, corespondenţă,
spectacol/serbare etc.);
- să elaboreze raportul final.
- să facă prezentarea publică a proiectului
Etapele realizării unui proiect sunt:
1. Alegerea temei;
2. Planificarea activităţii:
- Stabilirea obiectivelor proiectului;
- Alegerea subiectului în cadrul temei proiectului de către fiecare elev/grup;
- Distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului;
- Identificarea surselor de informare (manuale, proiecte mai vechi, cărţi de la bibliotecă,
presă, persoane specializate în domeniul respectiv, instituţii, organizaţii
guvernamentale etc.);
3. Cercetarea propriu-zisă.
4. Realizarea materialelor.
5. Prezentarea rezultatelor cercetării şi/sau a materialelor create.
6. Evaluarea (cercetării în ansamblu, a modului de lucru, a produsului realizat).

Deşi proiectul presupune un grad înalt de implicare a elevului în propria sa formare, aceasta
nu are drept consecinţă non-angajarea profesorului. Dacă elevii urmează să-şi conceptualizeze,
îndeplinească şi prezinte eficient proiectele, atunci ei au nevoie de orientare, consiliere şi
monitorizare discretă în toate fazele activităţii. Profesorul rămîne aşadar un factor esenţial al
procesului, mai ales dacă proiectul este folosit şi ca instrument de evaluare a rezultatelor şcolare.
Sarcinile profesorului vizează organizarea activităţii, consilierea (dă sugestii privind surse sau
proceduri) şi încurajarea participării elevilor; este esenţială neimplicarea sa în activitatea propriu-
zisă a grupurilor de elevi (lăsând grupul să lucreze singur în cea mai mare parte a timpului),
intervenţia sa fiind minimă şi doar atunci când este absolut necesară. Luarea de decizii pentru
rezolvarea pe cont propriu de către elevi a dificultăţilor întîmpinate constituie o parte importantă a
învăţării prin proiect. Este însă la fel de important să se evite ca elevii să fie puşi în situaţia de a
avea eşecuri majore, căci eşecul are o importantă influenţă negativă asupra învăţării. Asigurarea şi
evidenţierea succesului (chiar dacă este vorba de succese mici sau parţiale!) fiecăruia dintre elevi
este una dintre sarcinile importante ale profesorului.
Este foarte important ca instrucţiunile emise de profesor să fie clare, specifice şi să conţină şi o
limită de timp pentru îndeplinirea obiectivelor. Este foarte eficient să se scrie instrucţiunile pe tablă,
foi de hârtie şi să se precizeze rolurile în grup (de ex. secretar – scrie ideile emise de participanţi;
mediator – asigură participarea tuturor membrilor grupului la discuţii; timer – urmăreşte încadrarea
în limitele de timp stabilite; raportor – prezintă întregii clase concluziile grupului).
Esenţa proiectului constă:

1. Într-un scop concret care să permită folosirea limbii străine pentru comunicare în contexte
autentice;
2. Într-o responsabilitate comună a elevilor şi a profesorului în planificare şi execuţie;
3. Într-o sarcină concretă în care activităţile lingvistice şi activităţile practice (scrisul,
tipărirea, pictarea, decuparea etc.) se întrepătrund;
4. Într-o utilizare autonomă a unor mijloace auxiliare (costume, computer, aparat foto,
microfon, cameră de luat vederi, dicţionare, scrisori, creioane, foarfece etc.)
5. În dobândirea unei experienţe concrete, practice extinsă dincolo de clasă.
Evaluarea cu ajutorul proiectului. Elevii pot fi notaţi pentru modul de lucru, pentru modul
de prezentare şi/sau pentru produsul realizat.
Activitatea în proiect a elevilor poate fi evaluată pe cinci dimensiuni:
1) operarea cu fapte, concepte, deprinderi rezultate din învăţare (dacă cerinţa este ca elevii să-şi
elaboreze proiectul pe baza cunoştinţelor şi înţelegerii dobândite în şcoală, ei au ocazia astfel să-
şi selecteze şi să decidă ce date, fapte, concepte, deprinderi doresc să includă în proiect);
2) competenţele de comunicare – se pot urmări toate categoriile de competenţe de comunicare
atât pe perioada elaborării proiectului, cât şi la prezentarea acestuia (proiectele oferă elevilor
ocazii de comunicare cu un public mai larg: cu profesorii, cu alţi adulţi şi colegi într-un efort de
colaborare şi, nu în ultimul rând, cu ei înşişi);
3) calitatea muncii (sunt examinate în mod obişnuit inovaţia şi imaginaţia, judecata şi tehnica
estetică, execuţia şi realizarea, dezvoltarea unui proiect pentru a pune în lumină un anumit
concept);
4) reflecţia (capacitatea de a se distanţa faţă de propria lucrare, de a avea permanent în vedere
obiectivele propuse, de a evalua progresul făcut şi de a face rectificările necesare). Elevul
ajunge cu timpul să interiorizeze aceste practici astfel încât ajunge la performanţa de a-şi aprecia
singur munca. In plus, când elevul continuă să creeze într-un anumit gen, se familiarizează cu
criteriile acestuia şi învaţă progresiv să gândească în acel domeniu.
5) produsul proiectului – în măsura în care se face evaluarea competenţelor elevului aşa cum sunt
ele materializate în produs, şi nu aspecte ale proiectului nerelevante pentru învăţarea care se
doreşte a fi evaluată.
Evaluatorul este interesat şi de alte două aspecte: profilul individual al elevului (ceea ce
evidenţiază proiectul în domeniul capacităţilor cognitive şi al stilului de învăţare ale elevului) şi,
respectiv, modul în care elevul s-a implicat în comunicarea şi cooperarea nu numai cu alţi elevi,
dar şi cu profesori, experţi din exterior, precum şi folosirea judicioasă de către acesta a diferitelor
resurse (bibliotecă, internet).
Experienţa a arătat că proiectele pot servi foarte bine mai multor scopuri: ele angajează elevii pe
o perioadă de timp semnificativă, determinându-i să conceapă schiţe, să le revizuiască şi să
reflecteze asupra lor; pe baza lor se dezvoltă relaţii interpersonale, cooperare; oferă oportunităţi de
comunicare şi utilizare a limbii moderne în contexte autentice; oferă o ucenicie pentru tipul de
muncă ce va fi desfăşurată după încheierea şcolii; permit elevilor să-şi descopere “punctele forte” şi
să le pună în valoare: mobilizează un sentiment al implicării, generând o puternică motivaţie
interioară; şi, probabil, lucrul cel mai important, constituie un cadru propice în care elevii pot
demonstra înţelegerea şi competenţele dobândite prin parcurgerea curriculum-ului şcolar.
PORTOFOLIUL PENTRU LIMBI MODERNE este un document sau o culegere structurată de

documente în care fiecare titular (elev / persoană care studiază limbi străine) poate să reunească de-
a lungul anilor şi să prezinte într-un mod sistematic calificativele, rezultatele şi experienţele pe care
le-a dobândit în învăţarea limbilor precum şi eşantioane din lucrări personale. Ca exemplu ar putea
fi luat ”Portofoliul European al Limbilor”, EQUALS – ALTE

La baza acestui portofoliu se află două obiective majore:
- motivarea elevului (celui care învaţă) prin recunoaşterea eforturilor sale şi diversificarea
studierii limbilor la toate nivelurile de-a lungul întregii vieţi;
- prezentarea competenţelor lingvistice şi culturale dobândite (achiziţionate)
Conceput ca un document personal în care elevul poate să înscrie calificativele şi experienţele sale
lingvistice, portofoliul conţine trei părţi:
- un paşaport (carnet) care atestă calificările formale naţionale;
- o biografie lingvistică ce descrie competenţele atinse în domeniul limbilor străine şi experienţa de
învăţare. Se utilizează scări de evaluare şi autoevaluare care se regăsesc în cadrul european
comun de referinţă.
- un dosar care conţine alte materiale cu privire la procesul de învăţare, obiectivele fixate de titular,
«carnetul de bord», cu notaţiile privind experienţele de învăţare, eşantioane din lucrări personale
şi / sau documente
”Portofoliul European al Limbilor” ar putea fi folosit ca model pentru elaborarea portofoliilor

elevilor. În acest caz, dosarul care ar face parte din portofoliul lingvistic al elevului ar putea conţine
documente cum ar fi:
 o listă cu texte literare sau de altă natură citite într-o limbă străină (sub formă imprimată sau
electronică);
 o listă de texte prezentate audio-vizual, ascultate / văzute (emisiuni de radio / TV, filme,
casete audio-video, CD-ROM-uri etc.);
 interviuri scrise sau pe casetă audio, integrale sau secvenţe;
 răspunsuri la chestionare, interviuri;
 proiecte / părţi de proiecte realizate;
 traduceri;
 fotografii, ilustraţii, pliante, afişe publicitare, colaje, machete, desene, caricaturi
(reproduceri / creaţii personale);
 texte literare (poezii, fragmente de proză);
 lucrări scrise curente / teste;
 compuneri / creaţii literare personale;
 contribuţii personale la reviste şcolare;
 extrase din presă şi articole redactate pe o temă dată;
 corespondenţă care implică utilizarea unei limbi străine.
Portofoliul se realizează prin acumularea în timp, pe parcursul şcolarităţii, a acelor documente
considerate relevante pentru competenţele deţinute şi pentru progresul înregistrat de elev.

Dosarul va prezenta la început o listă cu documentele existente, organizată fie tematic, fie
tematic şi cronologic. Documentele dosarului se acumulează fie la cererea profesorului, fie la
dorinţa elevului (care va include acele documente pe care le consideră ca fiind semnificative pentru
propriul progres) şi vor fi alese astfel încît să arate etapele în evoluţia elevului.
Portofoliul permite elevului:

- să-şi pună în evidenţă achiziţiile lingvistice;
- să-şi planifice învăţarea;
- să-şi monitorizeze progresul
- să ia parte activ la propriul proces de învăţare.
Portofoliul permite profesorului:
- să înţeleagă mai bine obiectivele şi nevoile elevului;
- să negocieze obiectivele învăţării şi să stimuleze motivaţia;
- să programeze învăţarea;
- să evalueze progresul şi să propună măsuri şi acţiuni de remediere unde (şi dacă) este
nevoie
- să evalueze activitatea elevului în ansamblul ei.
Profesorul poate proiecta un portofoliu în raport de obiectivele / competenţele din Curriculum-

ul Naţional şi de situaţia în care îl va utiliza.
Perioada de realizare a portofoliului de către elev va fi mai îndelungată şi îi va fi adusă la
cunoştinţă.
NOTĂ: Evaluarea continuă este diferită de evaluarea în vederea certificării.
Evaluarea certificării se va face astfel:

1. printr-o probă scrisă tip test, prin care elevul demonstreaza că este capabil să înţeleagă mesajul şi
să desprindă informaţii, să deducă semnificaţii, să utilizeze expresii, să redacteze mesaje, pe care să le
transpună în scris, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă şi în condiţiile de aplicabilitate
din standarde.
2.printr-o probă orală prin prin care elevul demonstreaza că este capabil să reacţioneze şi să
stabilească legături între mesaje, să identifice componentele logice, să enunţe şi să argumenteze
opiniile personale, să utilizeze vocabularul de specialitate, aşa cum se precizează în criteriile de
performanţă şi în condiţiile de aplicabilitate din standarde.

MODULUL VII
CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

I. NOTA INTRODUCTIVA

Profesională.
Nivel III

I
Nivel II
A
Ţ
A
calificarea
“lucrător
U
LI
O
C
H
N
E
E
E
I T
I
Nivel I

“lucrător în
hoteluri”

bucătar
Curriculum în dezvoltare locală 2

ulterioare;

ŞI ALIMENTAŢIE
III
COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE

II
COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE
I
COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE


Curriculum-ul se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională.
tradiţionale.
sociali.

a
Curriculum-ul în dezvoltare locală a fost elaborat pe baza competenţelor cheie din
unitatea “Rezolvare de probleme”
Precizări importante privind abordarea Curriculumului
La baza elaborării Curriculumului stau competenţele individuale care se regăsesc în
Standardul de Pregătire Profesională, competenţe cheie ce vor fi evaluate numai în cadrul acestui
modul de către profesor. Noua orientare care a stat la baza elaborării Curriculumului este formarea
competenţelor individuale şi nu însuşirea unor conţinuturi ştiinţifice Curriculumul se va utiliza
împreună cu SPP ul.
Se recomandă parcurgerea tabelului de corelare a competenţelor şi conţinuturilor care
reprezintă condiţiile de aplicabilitate din SPP ul pentru unităţile de competenţă respective.

UC10 - “Rezolvarea de probleme”
III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

NR.
UNITATE DE COMPETENTĂ COMPETENŢE
CRT.
1 Rezolvarea de probleme 1. Identifică probleme simple
2. Alcătuieşte şi aplică un plan de
rezolvare a unei probleme simple
3. Verifică rezultatele obţinute în urma
aplicării planului de rezolvare a unei
probleme simple

IV. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE.
Evaluarea activităţii elevului se realizează prin utilizarea instrumentelor de evaluare
continuă corelate cu criteriile de performanţă şi probele de evaluare din cadrul unităţilor de
competenţă relevante pentru modul. Se va avea în vedere şi utilizarea metodelor specifice pentru
dezvoltarea competenţelor elevilor care prezintă deficienţe integrabile prin adaptarea acestora la
specificul condiţiilor de învăţare şi de comportament.
Evaluarea finală este condiţionată de precizările conţinute de criteriile de performanţă şi de
probele de evaluare introduse în SPP.
corelare evaluate prin probele de evaluare din SPP.
Procesul de evaluare continuă şi sumativă ( finală) va avea în vedere gradul de dobândire a
competenţelor.
unităţi.
sau/şi cu exemple de fapt. Elevii trebuie să îndeplinească cu succes fiecare sarcină.
La prima competenţă: “Identifică probleme simple” se va avea în vedere identificarea unor
situaţii problemă din documente, experienţa proprie, experienţa grupului de cunoscuţi (familie,
prieteni, grup de lucru). Descrierea caracteristicilor problemei se va face în funcţie de: grad de

dificultate, condiţiile de timp şi loc, condiţiile de metodă şi a modului de abordare. În funcţie de
acestea se va formula problema în cauză.
Cea de-a doua competenţă: “Alcătuieşte şi aplică un plan de rezolvare a unei probleme
simple” vizează realizarea unui plan de rezolvare a problemei pornind de la identificarea
alternativei de rezolvare, alegerea soluţie optime, întocmirea unui plan de rezolvare şi aplicarea
acestuia într-un context determinat.
Verificarea rezultatelor obţinute în urma aplicării planului de rezolvare a unei probleme
simple urmăreşte compararea rezultatului obţinut cu cel planificat, aprecierea soluţiei şi aplicarea în
situaţii similare.
Se recomandă metodele centrate pe elev care să implice elevul în însuşirea unor abilităţi
practice. Elevii învaţă mai bine dacă vizualizează activităţile practice, discută informaţiile şi aplică
sarcinile date. Profesorul demonstrează fiecare etapă de rezolvare a problemei. El are răbdare,
lucrează la acelaşi nivel şi respectă orice intervenţie.
Se pot utiliza metode ca:demonstraţia, munca independentă, experimentul, simularea,
problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup care stimulează critica etc. Vor fi
promovate situaţiile din viaţa reală şi se va urmări aplicarea cunoştinţelor la situaţii reale, pentru a
se ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale societăţii.
Se recomandă utilizarea unor instrumente de evaluare variate: fişe de observaţie, fişe de
lucru, fişe de autoevaluare care ating competenţele din SPP.


condiţii:
masă

elevilor
uşoare şi medii
MODULUL VIII
INSTRUIRE PRACTICĂ COMASATĂ


Profesională.
Nivel III

I
Nivel II
A
Ţ
A
calificarea
“lucrător
U
LI
O
C
H
N
E
E
E
I T
I
Nivel I

“lucrător în
hoteluri”

bucătar
Practica comasată 1
ulterioare;

ŞI ALIMENTAŢIE
III
COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE

II
COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE
I COMPETENŢE COMPETENŢE
COMPETENŢE
CHEIE
COMPETENŢE
GENERALE

Calificările implică şi ridicarea nivelului calitativ al pregătirii profesionale prin
dobândirea de noi competenţe (gândire critică, conduită civică, flexibilitate, lucrul în echipă
etc.) alături de cele tradiţionale.
sociali.
a
Unităţi de competenţă pentru Unităţi de competenţă tehnice Unităţi de competenţă

abilităţi-cheie generale tehnice specializate
UC 1 Comunicare şi numeraţie UC 16 -
Ergonomia în unităţile hoteliere
UC 5 Igiena şi securitatea muncii şi de alimentaţie
UC 7 Organizarea locului de muncă
UNITATEA DE COMPETENŢE
CONŢINUT TEMATIC
UC 1 C5 – Realizează calcule Metode de calcul indicate într-o sarcină dată
Comunicare şi simple
Transformări în calcule
numeraţie
Estimarea şi verificarea rezultatelor
UC 5 C3 – Aplică normele de Norme de protecţie a muncii şi PSI
Igiena şi securitate la locul de  Simboluri de avertizare a pericolelor
securitatea muncii muncă precum şi normele  Echipament de lucru şi protecţie
de prevenire şi stingere a
incendiilor
C4–.Acordă primul ajutor Surse de accidente;
în caz de accident Acordarea primului ajutor în caz de accident:
 manifestări în caz de accident;
 materiale din trusa de prim ajutor,
 aplicarea măsurilor de prim ajutor.
UC 7 C1 – Asigură ordinea şi Mijloace de muncă specifice activităţii din
Organizarea curăţenia la locul de structurile de primire:
locului de muncă muncă  materii prime şi auxiliare:
aprovizionarea;
 echipamente şi utilaje: alegerea conform
operaţiilor efectuate;
 instalaţii;
Succesiunea operaţiilor de lucru: producţie,
servire, primirea turiştilor.
 curăţenia la locul de muncă.
 tipuri de curăţenie;
 echipamente şi materiale;
 efectuarea curăţeniei
 dezinfecţia, dezinsecţia, deratizarea;
Igiena circuitului alimentelor şi de securitate:
 păstrarea şi depozitarea alimentelor;
 evacuarea deşeurilor;
C2 – Aplică principiile Principii ergonomice:
ergonomice în organizarea  microclimat,
locului de muncă.  poziţia de lucru.
Reducerea efortului fizic.
 Dozarea efortului;
 Succesiunea mişcărilor.
Microclimat specific structurilor de primire:
 Temperatură,
 Ventilaţie,
 Zgomot,
 Iluminare.
C3 – Foloseşte instrucţiuni Instrucţiuni de lucru:
de lucru pentru
 fişe de lucru,
îndeplinirea sarcinilor.
 regulamente.
 schiţe,
 explicaţii.
Corectarea erorilor de nerealizare a
sarcinilor.
 Repetarea operaţiei,
 Rectificare.
UC 16 C1 – Reduce solicitările Solicitări fizice:
Ergonomia în fizice  Principii ergonomice în timpul
unităţile hoteliere activităţilor fizice,
şi de alimentaţie  Măsuri de prevenire a oboselii cronice
Tipurile de activităţi de învăţare şi alegerea tehnicilor de instruire practică revine maistrului

instructor şi agentului economic, care au sarcina de a individualiza şi de a adapta activitatea practică
la particularităţile elevilor.
Maistrul instructor şi agentul economic au libertatea de a alege metodele şi tehnicile de
învăţare activă şi de a propune noi activităţi de învăţare, în măsură să asigure formarea
competenţelor prevăzute în programă. Se recomandă metodele centrate pe elev, care asigură un
caracter formativ procesului de învăţământ. Se va avea în vedere şi utilizarea metodelor specifice
pentru dezvoltarea competenţelor elevilor care prezintă deficienţe integrabile, prin adaptarea
acestora la specificul condiţiilor de învăţare şi de comportament.
instruire practică comasată, permiţând, atât maistrului instructor şi agentului economic, cât şi
elevului, să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor, priceperilor şi deprinderilor practice,
să identifice lacunele şi cauzele lor.
condiţionată de criteriile de performanţă şi de probele de evaluare din Standardul de pregătire
profesională.
Criteriile specifice de evaluare trebuie stabilite de maistru instructor şi agentul economic şi
prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţii sale, consolidând, astfel,
capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.
Promovarea modulului este condiţionată de atingerea tuturor competenţelor din tabelul de
corelare, evaluate prin probele de evaluare din Standardul de pregătire profesională.

unităţi.
Exemplu de instrument de evaluare
Titlul unităţii : Organizarea locului de muncă

Competenţa:1 Asigură ordinea şi curăţenia la locul de muncă
Criterii de Precizări privind aplicabilitatea Probe de
Evaluare
performanţă criteriilor de performanta evaluare
(a) Selectarea obiectelor Materii prime Probe practice 1
şi a mijloacelor de Materii auxiliare Exerciţii
muncă Echipamente şi utilaje practice
Instalaţii
(b) Ordonarea Succesiunea operaţiilor de lucru Probe practice 1
mijloacelor specifice Exerciţii
activităţii curente practice
(c) Întreţinerea Materiale de curăţenie: Probe practice 1
curăţeniei la locul de  lavete; Exerciţii
muncă  detergenţi; practice
 dezinfectanţi;
 solvenţi;
Metode utilizate:
 manuale;
 mecanice;
 semiautomate.
Instrumentul de evaluare nr. 1

Fişă de observare
OMPETENŢA: Foloseşte instrucţiuni de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor
Nr. Instrucţiuni de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor Evaluator Data
crt.
1. Fişe de lucru
2. Regulamente
3. Schiţe de lucru simple
4. Explicaţii
Nr. Verificarea sarcinilor Evaluator Data

crt.
1. Comparare
2. Măsurare
Nr. Corecţii de erori Evaluator Data

crt.
1. Repetare
2. Ajustare
Practica comasată se poate efectua în totalitate la sfârşitul anului şcolar sau se poate
fragmenta la sfârşitul celor două semestre.
Activităţile de învăţare propuse pentru această perioadă vor urmări formarea/consolidarea
competenţelor descrise în standardul de pregătire profeşională, Practica comasată se poate desfăşura
în atelierele şi laboratoarele tehnologice din şcoală, dacă dotarea acestora este adecvată cerinţelor
şi/sau la agenţi economici parteneri ai şcolii. Pentru unele domenii de pregătire ( comerţ, servicii,
construcţii, agricultură etc) practica comasată se poate efectua şi pe parcursul vacanţelor şcolare,
urmând ca săptămânile din vacanţă în care elevii au fost în practică să fie recuperate pe parcursul
anului. Se recomandă ca acest tip de instruire să se efectueze cu precădere la agenţii economici, cu
care să se stabilească relaţii de parteneriat care să faciliteze în final şi integrarea elevilor la
terminarea şcolii.
Relaţia unitate de învăţământ – agent economic
Pentru efectuarea instruirii practice la agentul economic, unitatea de învăţământ trebuie să
încheie cu acesta o convenţie de colaborare care să stabilească:
• Statutul elevului care urmează formarea în întreprindere
• Responsabilitatea pedagogică a unităţii de învăţământ
• Modalităţile de protecţie şi igienă a muncii, precum şi de protecţie civilă
• Obiectivele şi modalităţile de instruire ( durată, calendar, conţinut, activităţi)
• Modalităţi de participare a specialiştilor din întreprindere la instruirea elevilor
• Modalităţi de urmărire a instruirii şi de evaluare
• Un reprezentant care să aibă rolul de tutore pentru elevi şi care să colaboreze permanent cu
cadrul didactic coordonator al activităţii de instruire practică
Se va urmări ca stagiul la agentul economic să permită elevului:
• Să înţeleagă concret constrângerile economice, umane şi tehnice ale întreprinderii
• Să înţeleagă constrângerile de securitate impuse de metodele de lucru
• Să observe şi să analizeze, pornind de la situaţii reale, diferitele elemente ale unor strategii
de calitate, să perceapă costurile induse de non-calitate
• Să utilizeze achiziţiile sale în domeniul comunicării, în relaţia cu personalul angajat
• Să cunoască importanţa tuturor serviciilor şi compartimentelor unei întreprinderi
Documente necesare organizarii şi desfasurarii practicii comasate
Unitatea de învăţământ, prin catedra de specialitate tehnologică, va întocmi următoarele
documente care vor asigura buna desfăşurare şi calitatea procesului de instruire practică comasată:
• Grafic de desfăşurare a practicii comasate pe clase, săptămâni, loc de desfăşurare a practicii
Profesorii de specialitate şi maiştrii instructori încadraţi pentru instruirea practică comasată vor
întocmi planificări calendaristice pentru această activitate şi vor urmări realizarea în totalitate a
acesteia.
În scopul facilitării urmăririi frecvenţei la activitatea de instruire practică, precum şi a
evaluării de parcurs se propune ca fiecare elev să aibă un caiet/ portofoliu de practică, alcătuit din
fişe individuale, alcătuite pentru fiecare temă. Portofoliul de practică poate conţine, de asemenea,
fişe individuale de observaţie în care elevul să urmărească diferite aspecte ale procesului tehnologic,
documentaţii tehnice care pot fi accesibile elevului, fişe de lucru şi fişe de evaluare concepute de
profesor sau maistru pentru această activitate. Conţinutul acestui portofoliu va constitui un element
important în procesul de evaluare. De asemenea, profesorul/ maistrul instructor va avea pentru
fiecare elev o fişă individuală de control, care va urmări atingerea competenţelor prin efectuarea
activităţilor descrise în cadrul fiecărei teme.
Ordinea de parcurgere a conţinuturilor:
1. Norme de protecţie a muncii şi PSI
 în situaţii de lucru;
 simboluri de avertizare;
 echipament de lucru specific locului de muncă
2. Microclimat specific structurilor de primire:
 temperatură,
 ventilaţie,
 zgomot,
 iluminare.
3. Surse de accidente;
4. Acordarea primului ajutor în caz de accident:
 manifestări în caz de accident;
 materiale din trusa de prim ajutor,
 aplicarea măsurilor de prim ajutor.
5. Principii ergonomice:
 microclimat,
 poziţia de lucru.
6. Solicitări fizice:
 principii ergonomice în timpul activităţilor fizice,
 măsuri de prevenire a oboselii cronice
7. Reducerea efortului fizic.
 dozarea efortului;
 succesiunea mişcărilor.
8. Instrucţiuni de lucru:
 fişe de lucru,
 regulamente.
 schiţe,
 explicaţii.
9. Corectarea erorilor de nerealizare a sarcinilor.
 repetarea operaţiei,
 rectificare.
10. Succesiunea operaţiilor de lucru: producţie, de servire, de primire a turiştilor.
 curăţenia la locul de muncă.
 tipuri de curăţenie;
 echipamente şi materiale;
 efectuarea curăţeniei
 dezinfecţia, dezinsecţia, deratizarea;
11. Igiena circuitului alimentelor şi de securitate:
 păstrarea şi depozitarea alimentelor;
 evacuarea deşeurilor;
12. Mijloace de muncă specifice activităţii din structurile de primire:
 materii prime şi auxiliare: aprovizionarea;
 echipamente şi utilaje: alegerea conform operaţiilor efectuate;
 instalaţii;


condiţii:
profesorul consilier al şcolii (psihologul), dirigintele clasei şi cadrele didactice de la clasă
elevilor
 programe vizând facilitarea comunicării şi relaţionării în activităţile de la clasă şi la instruirea
practică
 se realizează profesionalizarea adecvată potenţialului restant şi capacităţilor psiho intelectuale
ale elevilor
uşoare şi medii
 calificările profesionale pentru elevii cu nevoi speciale se vor alege de către elevul deficient cu
avizul comisiei de expertiză medicală, orientare şcolară şi profesională. Acest aviz va fi dat de
medicii experţi în medicina muncii, orientare şi profesionalizare.
Tabel de corelare a modulelor – Nivelul I - Turism si Alimentaţie
Clasa. a IX-a – Turism şi Alimentaţie Clasa a X-a Alimentaţie Clasa a X-a Turism
M1 M4 M5 M4
M2 M3 M5 M1 M2 M3 M4 M1 M2 M3
Unit de Comp Structuri Tehnici Comport Comport si
Bazele Igiena Bazele Patrimoniu Gastro- Servirea Gestiunea Patrimoniu Servicii Gestiunea
comp individ de de PC CDL si etica PC CDL etica PC CDL
alim. Profes Contab Turistic nomie Consum Economica Turistic hoteliere Economica
primire servire profes. profes.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
U1 C1 - - √ - - - - - - - - - - - - - - - - -
C2 √ √
C3 √
C4 √
C5 √
C6 √ √
U5 C1 √
C2 √
C3 √
C4 √
U6 C1 √
C2 √
C3 √ √
U7 C1 √
C2 √
C3 √
U8 C1 √ √
C2 √ √
C3 √ √
C4 √ √
U9 C1 √ √
C2 √ √
C3 √ √
C4 √ √
U10 C1 √
C2 √
C3 √
U11 C1 √ √
C2 √ √
C3 √ √
C4 √ √
U12 C1 √ √
C2 √ √
C3 √ √
U13 C1 30
C2 30
U14 C1 √
C2 √
C3 √
U√ C1 √ √
C2 √
C3 √ √
U16 C1 √
C2 √
C3 √
U17 C1 √ √
C2 √ √
C3 √ √
U18 C1 √
C2 √ √
U19 C1 √ √
C2 √ √
C3 √
U√ C1 √ √
C2 √ √
U21 C1 √ √
C2 √ √
C3 √
ORDINEA LOGICĂ DE PARCURGERE A MODULELOR
Săptămâna M1 M2 M3 M4 M5
Structuri Bazele Igiena Tehnici de Bazele CDL
de primire alimentaţiei. Profesională servire contabilităţii
1      
2      
3      
4      
5      
6      
7      
8      
9      
10      
11      
12      
13      
14      
15      
16      
17      
18      
19      
20      
21      
22      
23      
24      
25      
26      
27      
28      
29      
30      
31      
32      
33      
34      
35      
36      
NOTĂ:
Semnificaţia simbolurilor:
 nu se parcurge modulul
 se parcurge modulul
Modulul de practică comasată se poate efectua în totalitate la sfârşitul anului şcolar
sau se poate fragmenta pe parcursul celor două semestre. De asemenea, prima săptămână de
practică comasată se poate organiza la începutul semestrului I al anului şcolar, ţinând seama de
unităţile de competenţe stabilite prin curriculum.
BIBLIOGRAFIE
1. Călin, O., Ristea, M., Bazele contabilităţii, Ed. Genicod, Bucureşti, 2002
2 Cârstea , G., Pârvu, F., Economia şi gestiunea întreprinderii, Editura Economică,
Bucureşti, 1999
3 Feleagă, N., Ionaşcu, I., Tratat de contabilitate financiară vol. 1 şi 2, Ed. Economică,
Bucureşti, 1999
4 Gavrilă, T., Lefter, V., Managementul firmei, Ed. Economică, Bucureşti, 2002
5 Nicolescu,O., Verboncu, I., Management, Ed. Economică, Bucureşti, 2001
6 Ristea, M., Dumitru, C., Contabilitatea financiară, Ed. Mărgăritar, Bucureşti, 2003
7 *** Reglementări contabile pentru agenţii economici, Ed. Economică, Bucureşti, 2001
8 *** Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaţionale de Contabilitate, Ed. Economică,
Bucureşti, 2001
9 *** Ordinul M.F.P. nr.306/26.02.2002 pentru aprobarea Reglementărilor contabile simplificate,
armonizate cu directivele europene, M.O.nr.279/25.04.2002
10 Banu, C., şi colectiv Aditivi şi ingrediente pentru industria alimentară, Editura
Tehnică, Bucureşti, 2000
11 Costin, G.M., Segal, R., Alimente pentru nutriţie specială, Editura Academica, Bucureşti,
2001
12 Dan, V., Microbiologia alimentelor, Editura Alma, Galaţi, 2001
13 Florea, C., ş.a., Bucătăria internaţională, Editura Ceres, Bucureşti, 1998
14 Gal, A.M., Teodorescu, G.F., Dicţionar gastronomic, Editura Petcom, Sibiu, 2000
15 Lungu, C., Nutriţie umană şi toxicologia produselor alimentare, Editura
EvriKa, Brăila, 1999
16 Negrea, I., Bucşa F., Bucătăria românească, Editura Nera, Bucureşti, 1997
17 Nicolescu, R., Tehnologia restaurantelor, Editura Inter-Rebs, Bucureşti, 1998
18 Olaru, M., ş.a., Studiul calităţii produselor şi serviciilor, Editura Economică
Preuniversitaria, Bucureşti, 2000
19 Stavrositu, S. Ghid profesional în alimentaţia publică, Editura Tehnică, Bucureşti,
1998
20 Stavrositu, S. Tehnica servirii consumatorilor, E.D.P. R.A., Bucureşti, 2003
21 *** Reţetare tip de preparate culinare şi de produse de cofetărie-patiserie, O.M.T.
nr.61/1999.
22 Revista”ANAT Media", Revista Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism din Romania,
Editor: SC.Retalcard SRL
23 Revista”Insight Tarom",Editor: Isabela Hurezan, pr@tarom.ro | www.tarom.ro
24 Revista”Litoral", Editor: Trustul de presa”Cuget liber", e-mail: litoral@cugetliber.ro |
25 Revista”Vacante&calatorii", Editor: S.C.GRUP MANAGEMENT SRL, Administratia
26 Revista”Romania Pitoreasca", Editor:S.C."Romania Pitoreasca"Adresa:Str.Lt.Ionescu Baican
nr.36, sector2, Bucuresti., e-mail:rompit@digi.ro
26 Revista"Turism Club", Editor:Enigma Production,| e-mail: turism@home.ro |
enigma@romportal.ro ,
27 Revista”Muntii Carpati", Editor: Concept.Ltd.in colab.cu Asociatia Cabanierilor din Romania
şi Asociatia Nationala a Salvatorilor Montani din Romania
28 Revista”Bucharest in your pocket", Editor: IYP Romania SRL., e-mail:
bucharest@inyourpocket.com|
29 Revista”What,Where,When", Editor : Crystal Publishing Group SRL.,e-mail:
advertising@bucurestiwww.ro|
30 Revista”Romania Turistica", Editor: S.C.Informatia”ROMANIA DE AZI"S.R.L
31 Revista”Romania Turistica", Editor: S.C.Informatia”ROMANIA DE AZI"S.R.L
32 Revista”Hotel Restaurant Bar”, Editor: S.C.Crier Media Group S.R.L, Bucuresti
33 Cristian Valentin Hapenciuc Cercetarea statistica in turism, Editura Didactica şi
Pedagogică, 2003
34 Alexandru Nedelea Piata turistică, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2003
35 Alexandru Nedelea Politici de marketing în turism, Editura Economicî, Bucuresti, 2003
36 Puiu Nistoreanu Ecoturism şi turism rural, Editura ASE, Bucuresti,mai 2003
37 Attila G.Pilbath Ghid ecoturistic (Ariile naturale protejate din microregiunea
Ciomat-Balvanyos), Blueprint International srl. Bucuresti, 2003
38 Puiu Nistoreanu Management in turism, Editura ASE, Bucuresti , 2002
39 Puiu Nistoreanu Managementul prestatiei turistice, Editura Cargo, Turnu Severin,
2002
40 S. Baker, P. Bradley, J. Huyton Principile operatiunilor de la receptia hotelului Editura All
Beck, 2002
41 Gabriela Tigu Turismul montan, Editura ”Uranus” 2002
42 Nicolae Lupu şi colectiv Lexicon de termeni turistici, Editura”Oscar Print” 2002
43 Ghidul turistic al Romaniei Editat de Publirom Advertising
44 Ion Stanescu Potential turistic românesc, Eldorado al viitorului, Editura ”Paco”
2002
45 Constantin Luca Manualul ghidului de turism, Editura Gemma Print - iulie 2002
46 Nicolae Lupu Hotelul – economie şi management, Editura All – iunie 2002
47 N. Neacsu, A. Cernescu Economia turismului - studii de caz -reglementari”, 2002
48 Tiberiu Foris şi colectiv Manual de formare manageriala in turism”, Consulting Group -
Editura"Psihomedia”, 2002
49 Gabriela Stanciulescu Managementul operaţiunilor de turism”––, Editura All Beck, 2002
50 Gabriela Stanciulescu Managementul agentiei de turism”–– mai 2001. Editura ASE.
51 Petre Baron Economia turismului”– Editura Expert, Bucuresti.
52 *** România - Schituri. Manastiri. Biserici”- Editia a II a, Editura :”Royal Company”, 2001
53 M. Candea, F. Bran Spatiul geografic românesc - organizare, amenajare, dezvoltare",
Editura Economica, 2001
54 Rodica Minciu Economia Turismului, Editura Uranus, Iunie 2000
55 Vasile Glavan Turismul în Romania”- Editura Economica – 2000
56 G. Stanciulescu şi colectiv Managementul turismului durabil în ţările riverane Marii Negre,
Editura All Beck, 2000
57 Vasile Glavan Resurse turistice pe Terra”, Editura Economica, 2000
58 Florina Bran Ecoturism, Editura Economica, Bucuresti – 2000
59 T. Gherasim, D. Gherasim Marketing turistic–, Editura Economica, - Octombrie 1999
60 Gabriela Stanciulescu Tehnica operatiunilor de turism”, Editura All Beck, Bucuresti.
61 Aurelia - Felicia Stancioiu Dictionar de terminologie turistică, Editura Economica, Mai 1999
62 Constantin Draica Ghid practic de turism international şi intern, Editura All Beck .
63 Puiu Nistoreanu Turism rural. O afacere mica cu perspective mari, Editura Didactica
şi Pedagogica Bucuresti
64 *** Ghidul Restaurantelor", Editura”Adriana”
65 G. Stanciulescu, N. Lupu Dictionar poliglot explicativ de termeni utilizaţi în turism, Editura
All ,1998
66 Florina Bran Turismul rural – Model European”, Editura Economica.- 1998
67 Radu Nicolescu Serviciile în turism şi alimentatie publica, Editura Sport-Turism,
Bucuresti, 1998.
68 *** Ghidul turistic al Romaniei, Editura Publirom, 1997- 1998.
69 Negrutiu Magdalena Contabilitatea financiara şi de gestiune interna a cheltuielilor,
veniturilor şi rezultatelor în comert şi turism, Editura Didactica şi
Pedagogica, Bucuresti ,1997.
70 *** Legea Protecţiei Muncii 19/ 1996
71 *** Norma metodologică din 2 septembrie 1998 de avizare şi autorizare privind prevenirea şi
stingerea incendiilor
72 *** Norma generală din 22 iulie 1998 de prevenire şi stingere a incendiilor
73 *** Norme de protecţia muncii specifice activităţii din domeniul serviciilor
74 *** Ordin 510/06.28.2002
75 *** Legea 37/16.01.2002 privind protecţia consumatorilor
76 *** Og 103/2000 pentru modificarea legii 98/94 privind stabilirea şi sancţionarea
contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică
77 *** Hg 168/ 97 privind regimul produselor şi serviciilor care pot pune în pericol viaţa,
sănătatea şi securitatea muncii
78 *** Legea contabilităţii 82/1991
www.guv.ro
www.edu.ro
www.anpc.ro
www.mturism.ro
www.mtromania.ro
www.vacantesicalatorii.ro
www.turism.home.ro
www.turismclub.hades.ro
www.inyourpocket.com
www.bucurestiwww.ro
www.romaniaturistica.ro
www.cugetliber.ro/litoral.html

Turism Si Alimentatie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Turism Si Alimentatie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Program Phare TVET RO 0108.01

ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII

DOMENIUL: TURISM ŞI ALIMENTAŢIE

Pentru modulul “Comunicare profesională în limba modernă 2”:

Şcoala de Arte şi Meserii

Aria curriculară Tehnologii

Domeniul: TURISM ŞI ALIMENTAŢIE

Modulul I STRUCTURI DE PRIMIRE

Modulul II BAZELE ALIMENTAŢIEI

Modulul III IGIENĂ PROFESIONALĂ

Modulul IV TEHNICI DE SERVIRE

Modulul V BAZELE CONTABILITĂŢII

Modulul VI COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ II

Total: 17ore/săpt. x 32 săptămâni = 544 ore/an

Curriculum în dezvoltare locală:

Modulul VIII Instruire practică comasată

TOTAL: 728 ore/an

Calificările pentru domeniul „TURISM ŞI ALIMENTAŢIE” reprezintă o nouă abordare a

Nivelul trei SNCP în

Absolvent învăţământ 8 clase

Nivelul I Nivelul II Nivelul III

TEHNICIAN ÎN TURISM, HOTEL

OSPĂTAR COFETAR PATISER BUCĂTAR LUCRĂTOR

Modulul Structuri de primire 2

Necesitatea accentuării laturii formative a procesului de învăţământ a condus la proiectarea

Modulul Structuri de primire 3

MODULUL „STRUCTURI DE PRIMIRE” este parcurs la nivelul clasei a IX a,

II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL

Unităţi de competenţă Unităţi de competenţă tehnice Unităţi de competenţă

UC13 - “Baza tehnico-materială în

Modulul Structuri de primire 4

Modulul Structuri de primire 5

Tipurile de activităţi de învăţare şi alegerea tehnicilor de instruire revin profesorului, care

Instrucţiuni de evaluare pentru profesor/ maistru instructor

Modulul Structuri de primire 7

Modulul Structuri de primire 8

Competenta: 1. Utilizează baza tehnico-materială a unităţilor de cazare

Instrumentul de evaluare nr. 1

1. Întreţinere mobilier Evaluator

2. Întreţinerea echipamentelor Evaluator

3. Întreţinerea instalaţiilor Evaluator

Folosirea echipamentelor specifice unităţilor de cazare

4. Folosirea echipamentelor Evaluator

Modulul Structuri de primire 9

Modulul Structuri de primire 10

Conţinuturile programei vor fi abordate în orele de teorie şi laborator tehnologic cu

Recomandări pentru adaptarea curriculumului la elevii cu nevoi speciale

Modulul Structuri de primire 11

Pentru reuşita şcolarizării elevilor cu nevoi speciale în învăţământul de masă sunt

Modulul Structuri de primire 12

Calificările pentru domeniul „TURISM ŞI ALIMENTAŢIE” reprezintă o nouă abordare a

Nivelul trei SNCP în

Nivelul unu SNCP în Nivelul unu

Absolvent învăţământ 8 clase

Nivelul I Nivelul II Nivelul III

Modulul Bazele alimentaţiei 1

TEHNICIAN ÎN TURISM, HOTEL

OSPĂTAR COFETAR PATISER BUCĂTAR LUCRĂTOR

Modulul Bazele alimentaţiei 2

Modulul Bazele alimentaţiei 3

Modulul Bazele alimentaţiei 4

UC18 – Pregătirea materiilor prime

Modulul Bazele alimentaţiei 5