CULTURA PENURIEI ÎN ANII ’80: PROGRAMUL DE

ALIMENTA IE ŞTIIN IFIC A POPULA IEI

MIOARA ANTON∗

„Mânca i prea mult; v-a i îngr şat; s n tatea na iunii ne oblig s introducem
un program de alimenta ie ra ional ”, a izbucnit N. Ceauşescu într-un acces de furie1.
Sub irimile românilor au intrat în aten ia secretarului general, a c rui grij s-a
transformat într-o obsesie, alimentat , probabil, şi de o cultur a penuriei înfipt în
memoria afectiv a originilor sale r neşti. Cu o energie şi imagina ie inepuizabile,
Ceauşescu a analizat cu meticulozitate planuri, cifre, statistici, care l-au condus
c tre solu ii şi re ete ce aveau s întunece orizontul gastronomic al românilor pentru
aproape un deceniu. Febrilitatea secretarului general pentru a corecta practicile
unei alimenta ii nes n toase, în opinia sa, a dat în cele din urm rezultate în iulie
1982, când în şedin a Comitetului Politic Executiv (CPEx) a fost lansat programul
de alimenta ie ştiin ific a popula iei. Programul, impus într-o perioad de austeritate
economic , nu a avut rolul de a îmbun t i calitativ alimenta ia românilor, ci a
r spuns nevoilor de ra ionalizare şi economisire ale regimului.
La începutul anilor ’80, România se confrunta cu efectele nedorite ale unei
crize economice care îi puneau în pericol strategiile de dezvoltare pe termen lung.
Exploatarea la maximum a resurselor rii, ra ionalizarea consumului intern, redu-
cerea datoriei externe şi creşterea încas rilor din exporturi erau nerealiste în
contextul economic interna ional al începutului anilor ’80. Încercarea din 1983 a lui
Emilian Dobrescu, aflat în fruntea Comitetului de Stat al Planific rii, de a-l convinge
pe Ceauşescu de necesitatea adapt rii planurilor de produc ie la tendin ele economiei
mondiale nu a avut niciun rezultat: „Experien a din anii trecu i a demonstrat c
planificarea unor creşteri de produc ie fizic f r capacit ile necesare şi includerea
lor în balan ele materiale nu numai c nu a exercitat un rol mobilizator în economie,
ci – dimpotriv – a contribuit la dezorganizarea aprovizion rii tehnico-materiale, cu
efectele bine cunoscute.”2 E. Dobrescu a insistat pentru existen a unui raport corect
∗
Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Bucureşti; mioaraanton@yahoo.com.
1
Potrivit fostului ministru de Externe, Ştefan Andrei, Ceauşescu era foarte atent la dimensiunile
corporale ale celor din conducerea partidului, fiind convins c în România oamenii mureau pentru c
mâncau prea mult. Stăpânul secretelor lui Ceauşescu. I se spunea Machiavelli. Ştefan Andrei în dialog
cu Lavinia Betea, Bucureşti, 2011, p. 261. Vezi şi Silviu Curticeanu, Mărturia unei istorii trăite.
Imagini suprapuse, Bucureşti, 2000, p. 188; „Pe luna decembrie nu mi-am făcut planul …”. Românii
în „Epoca de Aur”. Corespondenţă din anii ’80, ed. Liviu ranu, Târgovişte, 2012, p. 75.
2
Arhivele Na ionale Istorice Centrale (în continuare: ANIC), fond CC al PCR, Sec ia Cancelarie,
dosar nr. 78/1982, f. 29r, Unele problemele legate de proiectul planului pentru 1983. Cu 10 ani în urm ,

„Revista istoric ”, tom XXVI, 2015, nr. 3–4, p. 345–356

346 Mioara Anton

între calitate şi cantitate, care ar fi dus, în opinia sa, la creştere economic şi la mai
pu ine priva iuni pentru popula ie. Dar sugestiile sale nu au fost luate în seam de
Ceauşescu, E. Dobrescu fiind obligat s demisioneze din func ie.
Rezervele guvernelor occidentale de a mai acorda credite pentru o industrie
nerentabil au obligat conducerea partidului s g seasc solu ii pentru ra ionalizarea
consumului şi redresarea economiei. Presiunile Fondului Monetar Interna ional
pentru ca guvernul de la Bucureşti s -şi reevalueze planurile de dezvoltare indus-
trial , precum şi perspectiva intr rii în incapacitate de plat l-au determinat pe
Ceauşescu s anun e c România inten iona s -şi achite datoria extern , o povar
care a fost aruncat direct asupra popula iei. Pentru a-şi atinge obiectivul, regimul a
impus noi m suri menite s disciplineze societatea şi s pun cap t unor fenomene
care influen au negativ economia. Planificarea centralizat – ilustrat propagandistic
prin cincinalul calit ii, cincinalul în patru ani şi jum tate sau cincinalul revolu iei
ştiin ifice (1976–1980) – a fost un eşec niciodat recunoscut şi asumat de Ceauşescu.
Ra ionaliz rile, economisirile şi stoparea risipei s-au transformat într-o obsesie
pentru secretarul general al partidului, care a dispus m suri ce frizau uneori absurdul.
Dac în 1981 declanşase un adev rat r zboi împotriva perdelelor care acopereau
ferestrele localurilor publice, un an mai târziu, secretarul general interzicea servirea
cafelei la mesele şi întâlnirile oficiale pentru a fi reduse cheltuielile de protocol.
Cafeaua urma s dispar şi din magazine, locul ei fiind luat de un amestec de
cicoare, n ut şi orz: „Nic ieri în lume nu î i d cafea! Şi s se retrag to i banii –
nici un leu – pentru acest lucru numai dac suport din bugetul lui. Din fondurile
de protocol nimeni nu poate s cheltuiasc nici un leu.”3 Nici magazinele speciale
din care se aproviziona nomenclatura nu mai aveau voie s func ioneze. Ceauşescu
declara sec c „to i cet enii trebuie s aib aceleaşi magazine. (…) În România
trebuie s fie un singur comer .”4
În toamna lui 1981, prioritar era aprovizionarea popula iei cu produse
agroalimentare de baz (pâine, f in , m lai, carne şi produse din carne, zah r, ulei
şi gr simi, cartofi, legume şi fructe). Raportul scrisorilor centralizate de Sec ia
Scrisori şi Audien e a CC al PCR din 1981 înregistra o creştere a nemul umirilor
cet enilor ca urmare a lipsei de pe pia a produselor de baz , cele mai multe
plângeri fiind înregistrate în jude ele Gorj, Dolj, Vâlcea, Suceava, Cluj, Prahova şi
Argeş5. În opinia lui Ceauşescu, risipa, tendin ele de supra-aprovizionare şi specula
erau responsabile pentru golurile care ap reau în distribu ia echilibrat a stocurilor
de produse agroalimentare. Aprovizionarea cu pâine înregistrase cele mai multe

Emilian Dobrescu depusese pe masa secretariatului CC al PCR prognoze pentru dezvoltarea economic
a României pân în anul 2000. Erau prezentate direc iile care aveau s influen eze decisiv economia
româneasc : exploatarea de noi resurse; investi ii în cercetare şi noi tehnologii; o judicioas utilizare a
resurselor energetice; modernizarea atât a industriei, cât şi a agriculturii. În privin a popula iei şi
resurselor de munc , E. Dobrescu preconiza o creştere a num rului de locuitori la 24–25 de milioane
pentru începutul anului 1990. Ibidem, Sec ia Propagand şi Agita ie, dosar nr. 36/1973, f. 1–30.
3
Ibidem, Sec ia Cancelarie, dosar nr. 33/1982, f. 37r.
4
Ibidem, f. 15v.
5
Raportul scrisorilor ibidem, dosar nr. 13/1982, f. 128v.
 Cultura penuriei în anii ’80 347

plângeri, secretarul general cerând instituirea disciplinei în distribu ia acesteia c tre

popula ie: „Pornindu-se de la consumul mediu stabilit [180 kg de cereale pe cap de
locuitor, n.n.] se va proceda la repartizarea diferen iat a cantit ilor de pâine, f in
şi m lai, potrivit necesit ilor reale de consum ale diferitelor categorii ale oamenilor
muncii, astfel încât s se asigure întregii popula ii, oamenilor muncii, consumul
necesar pentru ei şi familiile lor.”6 Totodat , era anun at şi diversificarea alimenta-
iei publice, prin introducerea unor noi sortimente bazate pe legume şi paste
f inoase. O comisie central urma s elaboreze programul alimenta iei ra ionale,
astfel încât pân în 1985 s fie majorat consumul de carne pe cap de locuitor în
paralel cu reducerea produselor f inoase. Preocupat de s n tatea popula iei, Ceauşescu
opina c , în raport cu media european , românii consumau prea mult ulei şi prea
mult pâine. În sprijinul afirma iilor sale a folosit date statistice care indicau
necesitatea schimb rii obiceiurilor alimentare ale popula iei: „Sigur, în perspectiv ,
şi pentru noi calea va fi s creştem ponderea produselor de carne şi s reducem
consumul de cereale (…) trebuie s le explic m oamenilor c înlocuirea consumului
de glucide cu proteine animale este în interesul unei alimenta ii ra ionale.”7
Obsesia secretarului general pentru cifre şi compara ii a fost redat şi de
fostul şef al Cancelariei CC al PCR, Silviu Curticeanu, care nota c acesta „f cea
mereu calcule, dintre cele mai n struşnice, de la num rul becurilor în func iune, pe
apartament, pân la câte persoane trebuie s se «sature» dintr-un porc, o bovin
etc.; învârtea şi sucea creionul în mân şi cifrele pe hârtie pân când ajungea s fie
convins c reparti iile pentru popula ie sunt «îndestul toare».”8 Aprovizionarea
diferen iat în func ie de consumul diferen iat era, în opinia lui Ceauşescu, solu ia
prin care s-ar fi redus semnificativ consumul de cereale pe cap de locuitor şi s-ar fi
oprit risipa. Nici cantinele nu au sc pat aten iei secretarului general, care a dispus
ca pâinea s nu mai fie servit în sferturi, ci în felii, iar restul s fie folosit pentru
micul dejun ca pâine pr jit : „(…) fiecare s consume 3, 5, 7 felii sau atât cât are
nevoie.”9 Cu o s pt mân înainte fusese emis decretul 306/1981, referitor la preve-
nirea şi combaterea speculei. Cei care îşi procurau produse alimentare de baz în
cantit i mai mari decât necesarul unei familii pentru o lun de zile erau condamna i
la pedepse cuprinse între şase luni şi cinci ani de închisoare10. Pentru a descuraja
traficul cu alimente, se introducea regula cump r rii de alimente pe baz de buletin
de identitate. Acestui decret i s-a ad ugat şi programul privind autoconducerea şi
autoaprovizionarea teritorial pentru asigurarea popula iei cu produse agricole
animale şi vegetale11, un nou set de m suri restrictive care împiedicau popula ia s -şi
6
Ibidem, dosar nr. 79/1981, f. 4.
7
„Transformând 60 kg cereale în carne, înseamn 15 kg carne de porc, de pas re, vit sau
oaie, ceea ce ne-ar ridica imediat la 70 şi peste 75 kg consum la carne …” Ibidem, f. 34v–35r.
8
Silviu Curticeanu, op. cit., p. 187.
9
ANIC, fond CC al PCR, Sec ia Cancelarie, dosar nr. 79/1981, f. 35r-v.
10
Textul integral al legii în http://www.lege-online.ro/lr-DECRET-306-1981-(28217).html (acce-
sat la 30 august 2015).
11
http://lege5.ro/Gratuit/g44domru/hotararea-nr–3–1981-referitoare-la-programul-privind-autocon-
ducerea-si-autoaprovizionarea-teritoriala-pentru-asigurarea-populatiei-cu-produse-agricole-animale-si-
vegetale-pe-perioada-1982-1985-si-la-p (accesat la 30 august 2015).
348 Mioara Anton

procure alimente din alte zone decât cele în care locuia. Administrarea penuriei a
intrat în linie dreapt . Fiecare jude şi fiecare comun erau obligate s -şi asigure
stocul de alimente din produc iile proprii şi s predea o cot parte pentru fondul de
stat: „Noi trebuie s ne apuc m s facem programe speciale de produc ie pentru
toate comunele, în special pentru cele din jurul oraşelor, ca s -şi asigure aprovizio-
narea. Dac nu au asigurat aprovizionarea, atunci este imposibil s -i opreşti s
vin s cumpere din oraş. Deci trebuie s -i punem s -şi produc .”12
Anul 1981 fusese dificil pentru popula ie, fiind înregistrate numeroase plângeri
şi reclama ii referitoare la creşterea pre urilor, permanentizarea cozilor şi absen a
din magazine a produselor de baz . Scrisorile particulare interceptate de Securitate,
dar şi cele adresate Sec iei Scrisori şi Audien e exprimau disperarea celor mul i,
confrunta i cu dificult ile aprovizion rii cotidiene. Existen a omului obişnuit în
socialism se redusese la o goan permanent pentru procurarea alimentelor, în vreme
ce în paginile „Scânteii” continuau s se reverse nestingherit informa ii referitoare
la bun starea socialist . Era imposibil s vezi sau s g seşti în magazine ceea ce se
prezenta în discursurile oficiale. Într-o scrisoare particular , Karolina Kovács din
M rculeni, jud. Mureş, îşi informa o rud din Bucureşti c , la Sovata, oamenii
atacaser camionul care transporta pâinea, iar în urma busculadei o femeie îşi pierduse
via a: „Este mare vânzoleal pentru pâine. Nu am apucat niciodat vremuri ca şi
pâinea s fie în cantit i aşa de pu ine. Mai avem probleme cu detergen ii, s punul
şi multe altele.”13 Şi Alfred Hartman din Sibiu consemna c „pentru o bucat de unt
trebuie s st m la coad 2–3 ore. Zah r, ulei şi multe altele se g sesc foarte rar.
Laptele de care e nevoie zilnic pentru copii nu-l g sim.”14
Penuria generalizat şi starea de neputin şi disperare a popula iei şi-au f cut
loc şi în paginile memorialistice ale vremii. La Cluj, istoricul David Prodan consemna
c via a se degrada în fiecare zi, murd ria inunda str zile oraşului, iar oamenii se
aflau într-o permanent goan dup alimente: „Cozi la fiecare pas, interminabile.
Nu atât de mari cât este teama oamenilor s nu r mân nemânca i. Strâng peste
trebuin , consum mai mult decât oricând, s nu lipseasc , s nu se strice.”15 La
Timişoara, criticul literar Livius Ciocârlie descria, ironic-amar, felul socialist de a
tr i periccolosamente: „Diminea a la lapte. Îmi place mai mult s stau la coad
decât s lucrez. La câte un minut dou , înaintez cu un pas. Mic pentru omenire, dar
care îmi d un rost. M întorc acas cu ceva concret. Am şi sentimentul aventurii:

12
ANIC, fond CC al PCR, Sec ia Cancelarie, dosar nr. 79/1981, f. 36–37v.
13
„Pe luna decembrie nu mi-am făcut planul…”, ed. Liviu ranu, p. 69–70.
14
Ibidem, p. 68. Obsesia lui Ceauşescu privind num rul prea mare de calorii consumate de
români a fost criticat în scrisorile trimise Europei Libere. „Un grup de femei din 12 jude e” îi
semnalau lui Ceauşescu prin intermediul postului de radio c „da, ne îngr ş m, dar nu de mâncare, ci
umflându-ne de foame, de lipsa alimentelor strict necesare pentru a exista. De exemplu, cartofii,
ceapa, fasolea, ba chiar şi zarzavaturile au disp rut din magazinele statului (…) Face i bine şi scuti i
pe mai departe poporul acesta de foame şi de goana dup alimente.” Ultimul deceniu comunist.
Scrisori către Radio Europa Liberă, vol. I, 1979–1985, ed. Mihnea Berindei, Gabriel Andreescu, Iaşi,
2010, p. 104–105.
15
David Prodan, Memorii, ed. Aurel R du iu, Bucureşti, 1993, p. 135.
 Cultura penuriei în anii ’80 349

din trei zile, în una laptele se termin înainte s ajung.”16 Un fost înalt oficial al parti-
dului deplângea dispari ia ou lor din magazinele bucureştene. George Macovescu,
fost ministru al Afacerilor Externe, marginalizat în anii ’80 ca urmare a c derii în
dizgra ia secretarului general, era dezam git de spectacolul trist pe care îl oferea
peisajul bucureştean: „De la o vreme, de mai bine de un an, cozile formate din
cet eni de diferite vârste sunt permanente. Uneori, încep s se formeze de la dou
noaptea. Cozi la carne, la f in , la ou , la lapte, la mezeluri, la unt, la cartofi, la
fructe, la s pun, la detergen i.”17
Ra ionalizarea consumului s-a reflectat şi în calitatea produselor care au fost
puse în vânzare pentru „deliciul” popula iei. În c utare de noi solu ii ieftine,
Ceauşescu a dispus în şedin a CPEx din 18 martie 1982 realizarea unor sortimente
de mezeluri care s cuprind mai pu in carne şi mai mul i înlocuitori. Inspirat de
şunca spaniol , dar şi de pârjoalele moldoveneşti sau hamburgerii americani,
secretarul general era mai mult decât optimist c şi în comer ul socialist puteau s
apar înlocuitori de succes. Debuta astfel epoca salamului cu soia, expresie a
politicilor absurde de rentabilizare a economiei şi înfometare a popula iei18. Nici
halvaua nu a sc pat criticii lui Ceauşescu, fiind considerat prea înc rcat de ulei şi
mult prea dulce: „Am cump rat chiar halva. R mâi cu mâna uns . Halvaua din
Grecia, pur şi simplu parc nu ai mânca nimic! Nu r mâi cu nicio unsoare pe mân
şi nici nu este dulce ca a noastr .”19 Silviu Curticeanu nota cu ironie c Ceauşescu
nu reuşise s fac diferen a între halvaua produs din floarea soarelui şi cea din
susan, cu care îl aproviziona Ion Brad, ambasadorul român în Grecia20.
Imagina ia lui Ceauşescu, inepuizabil în a da indica ii pentru orice sfer de
activitate, s-a dovedit a fi foarte bogat şi în domeniul atât de sensibil al alimenta iei
popula iei. Obsedat de reducerea consumului de carne, dar şi de g sirea unor solu ii
ieftine pentru aprovizionarea popula iei, Ceauşescu a cerut la începutul anului 1982
înfiin area unor ferme de iepuri, care s acopere necesarul de carne pentru pia a
intern . Cucerit de aceast nou idee revolu ionar , secretarul general a insistat ca
fermele de pui mult prea costisitoare şi nerentabile s fie înlocuite cu cele de iepuri,
astfel încât pân în 1985 s se ob in 50–60.000 tone de carne atât pentru pia a
intern , cât şi pentru export: „Dar s fie un program serios, s -l complet m, iar din
carnea rezultat o parte o consum m noi şi o parte o export m c este un export
bun şi ob inem mai mult decât la pui şi ne cost mai pu in, în plus asigur m şi
bl nuri pentru industria uşoar ; dac iei 3 milioane de dolari, se simte.”21 Dou luni

16
Livius Ciocârlie, Cu dinţii de lână. Jurnal. 1978–1983, Bucureşti, 2008, p. 231.
17
George Macovescu, Jurnal, vol. I, (1952–1982), ed. Mioara Anton, Bucureşti, 2006, p. 299–300.
18
ANIC, fond CC al PCR, Sec ia Cancelarie, dosar nr. 13/1982, f. 27r.
19
Ibidem, dosar nr. 79/1981, f. 27v.
20
Silviu Curticeanu, op. cit., p. 178.
21
ANIC, fond CC al PCR, Sec ia Cancelarie, dosar nr. 13/1982, f. 36v. Cornel Burtic ar ta c
programul alimenta iei ra ionale a avut drept consecin modificarea re etarelor tradi ionale de
carmangerie, prin folosirea înlocuitorilor, creşterea procentului de ap şi sare şi nelipsita soia. Rodica
Chelaru, Culpe care nu se uită. Convorbiri cu Cornel Burtică, Bucureşti, 2001, p. 189.
350 Mioara Anton

mai târziu, f r s renun e la ideea fermelor de iepuri, Ceauşescu descoperea o nou

surs de proteine cu mult mai ieftin şi mult mai hr nitoare decât şi-ar fi putut
imagina cineva: ciupercile şi bure ii de p dure. În opinia sa ele puteau s substituie
cu succes carnea din bucatele românilor şi s le ofere mese îndestul toare. Se
anun au vremuri grele pentru ocoalele silvice, care erau obligate s predea în medie
pe jude 800–1.000 tone de ciuperci şi, bineîn eles, câteva mii de tone, rezerve şi
pentru export: „(…) trebuie s folosim şi p durile, trebuie s facem bure ii de
p dure, s cultiv m în afara bure ilor şi ciupercilor care cresc natural. Aici, silvicul-
tura trebuie s primeasc plan. Şi anume, nu aşa în general, p durarul. S termin m,
cic n-avem for de munc . P durarul, familia lui, începând cu inginerul trebuie s
strâng ciuperci, trebuie s strâng şi mure şi afine, trebuie s aib plan. Asta e
munca lui. Nu s se plimbe prin p dure.”22
Ideile revolu ionare ale secretarului general au vizat şi domeniile sericicul-
turii şi ale farmaciei naturiste. Plantele medicinale autohtone, din care se puteau
ob ine medicamente şi esen e de parfumuri, nu erau cu nimic mai prejos decât cele
din import. Prin urmare, constituiau o nou surs de economisiri pentru capitolul
atât de sensibil al importurilor: „(…) tovar şi, s nu mai existe în parcuri flori
pentru c aşa-i place primarului sau gr dinarului de acolo. Trebuie s punem plante
medicinale în parcuri şi flori pentru nevoile pe care le avem pentru sectorul nostru
de parfumerie şi cosmetic .”23 Trandafirii şi lev n ica urmau s încânte, s r sfe e
şi s vindece, deopotriv , pe românii mai pu in preten ioşi şi pe cei obişnui i cu
luxul produselor occidentale. Era doar o chestiune de gust.
„Nicio balt f r peşte” anun a o alt idee revolu ionar de care secretarul
general a fost pe deplin cucerit. Conform estim rilor proprii, jude ele trebuiau s
predea în jur de 500 kg de peşte din exploatarea b l ilor, pârâurilor şi râurilor. Nici
asocia iile de pescari nu sc pau de sistemul cotelor, fiind obligate, în schimbul
permisiunii de a pescui, s predea o parte din captur fondului de stat. Într-o ar
bogat care îşi exploata ra ional resursele naturale, alimentele nu ar fi trebuit s
lipseasc . Nici laptele nu a sc pat aten iei lui Ceauşescu, fiind socotit mult prea
gras pentru consumul general: „(…) s mai coborâm gr simea, poate la 150, pentru
a m ri produc ia de unt.”24
Prevenirea şi combaterea speculei, ra ionalizarea alimentelor prin introducerea
cartelelor, autoaprovizionarea teritorial prin care se interzicea traficul cu produse
alimentare dintr-un jude în altul, în sprirea disciplinei la locul de munc , obligati-
vitatea particip rii la muncile agricole au culminat cu elaborarea unui program
na ional de alimenta ie ştiin ific a popula iei. O comisie format din 27 de oficiali
de partid şi de stat reprezentând Ministerele S n t ii, Înv mântului, Comer ului
Interior, Clinica de Nutri ie şi Boli Metabolice, Institutul de Cercet ri Biologice,

22
ANIC, fond CC al PCR, Sec ia Cancelarie, dosar nr. 26/1982, Stenograma consfătuirii de
lucru de la Comitetul Central al PCR pe probleme de industrie şi agricultură din 15 mai 1982.
23
Ibidem, f. 55r.
24
Ibidem, f. 61r.
 Cultura penuriei în anii ’80 351

Institutul de Cercet ri pentru Industria Alimentar etc. a redactat programul prin

care se declanşa lupta împotriva caloriilor şi a obiceiurilor culinare nes n toase ale
românilor25. Propus în şedin a Comitetului Politic Executiv din 20 octombrie 1981,
varianta final a programului a fost adoptat un an mai târziu, la 3 iulie 198226.
Febrilitatea secretarului general pentru a corecta practicile unei alimenta ii defec-
tuoase a dat în cele din urm rezultate27. Ceauşescu a invocat necesitatea alinierii la
recomand rile Organiza iei Mondiale a S n t ii (OMS), care preconizau un consum
mediu de 2.800 de calorii pentru fiecare persoan . În România anului 1982, statisticile
oficiale indicau un consum de 3.300 de calorii, ceea ce însemna c românii mâncau
nes n tos, beau prea mult bere şi preferau b uturile r coritoare. Ceauşescu anun a
c programul era orientativ şi avea un caracter educativ, cet enii fiind informa i
asupra pericolelor care le amenin au s n tatea: „(…) cine vrea s m nânce mai
mult n-are decât, dar pot s spun c cine m nânc mai mult, moare mai repede.”28
În comunicatul şedin ei se preciza c programul stabilea orientativ ce era normal s
se consume – cantitativ şi calitativ – în func ie de vârst şi sex, specificul activit ii
depuse şi efort, de obiceiuri, tradi ii de consum în diferite zone ale rii, astfel încât
s se asigure o stare de s n tate bun a popula iei.
Programul era înso it de o anex în care era indicat greutatea ideal în
func ie de în l ime, vârst şi sex. Totodat , era stabilit consumul mediu de alimente
în func ie de natura şi intensitatea efortului fizic depus de popula ia adult . La
principalele grupe de produse alimentare, cantit ile prev zute a fi consumate pentru
perioada 1982–1985 se situau pe cap de locuitor la 60–70 kg de carne, 8–10 kg de
peşte, 210–230 litri de lapte, 260–280 de ou , 170–185 kg de legume, 85–95 kg de
fructe, 22–26 kg de zah r, 70–90 kg de cartofi, 120–140 kg de cereale şi produse
din cereale29.
Partidul dorea s se asigure c starea de s n tate a popula iei era una corespun-
z toare: „Interesul fiec rui om este s ştie ce, cum, cât şi când trebuie s consume
pentru a fi s n tos, viguros, creator, apt de munc şi a evita o îmb trânire prematur .”30
25
În componen a comisiei pentru programul de alimenta ie ştiin ific a popula iei intrau: Eugen
Proca, ministrul S n t ii, Constantin Arseni, preşedintele Academiei de Ştiin e Medicale, Iosif Uglar,
vicepreşedinte al Consiliului Na ional al FDUS, Marin Capizisu, ministru secretar de stat, şef al Depar-
tamentului Industriei Alimentare, Ion Ceauşescu, vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planific rii,
Ion Teoreanu, vicepreşedinte al Consiliului Na ional pentru Ştiin şi Tehnologie, Simion Dobrovici,
adjunct al ministrului Comer ului Interior, Petre Constantin, adjunct al ministrului Educa iei şi
Înv mântului, Costache Zmeu, adjunct al ministrului Turismului, Iulian Mincu, şeful Clinicii de
Nutri ie şi Boli Metabolice, Gh. Zarnea, directorul Institutului de Cercet ri Biologice, C. Sârbu,
directorul Institutului de Chimie şi Farmacie, Ovidiu Popescu, directorul Institutului de Cercet ri
pentru Industria Alimentar , Sebastian Dumitrache, şeful catedrei de Igiena Alimenta iei de la Institutul
Medico-Farmaceutic Bucureşti, Mircea Maiorescu, directorul Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi
Copilului ş.a. Ibidem, dosar nr. 44/1982, f. 166r-v.
26
Ibidem, dosar nr. 79/1981, şedin a CPEx din 20 octombrie 1981.
27
Ibidem, dosar nr. 44/1982, şedin a CPEx din 3 iulie 1982.
28
Ibidem, f. 21.
29
Ibidem, f. 166v, sinteza Programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei.
30
Ibidem, f. 172.
352 Mioara Anton

Generalizarea penuriei de bunuri alimentare se ascundea în spatele inten iilor regi-

mului de a educa ştiin ific gusturile alimentare ale popula iei. Comparativ cu anii
’50, statistic, în anii ’80 alimenta ia popula iei se îmbun t ise calitativ şi cantitativ,
ceea ce situa România la nivelul celor mai dezvoltate state. La câteva luni de la
lansarea programului, sârguincioas , Sec ia Scrisori şi Audien e realiza o prim
sintez referitoare la reac iile pe care popula ia le-a avut fa de noul program. Sub
formula „propuneri şi sugestii”, raportul sublinia adeziunea şi mul umirile celor
mul i fa de grija manifestat de Nicolae Ceauşescu pentru starea lor de s n tate.
Profitând de noul program, oamenii cereau îmbun t irea condi iilor de igien din
industria alimentar , diversificarea produselor necesare copiilor şi adolescen ilor,
creşterea produc iei de lapte praf, sporirea produc iei de pâine neagr şi de sortimente
dietetice, restrângerea produc iei de b uturi alcoolice, inscrip ionarea pe ambalaje a
con inutului caloric şi nutritiv al produselor alimentare31. Totodat , oamenii solicitau
suprimarea golurilor din aprovizionarea cu alimente (chiar şi prin introducerea
cartelelor la alimentele de baz ), îmbun t irea programului de func ionare a magazi-
nelor, suplimentarea cantit ilor de pâine, carne şi peşte, extinderea re elei de cantine
şi a magazinelor „Gospodina” şi, nu în ultimul rând, reducerea exporturilor pentru
a fi asigurat necesarul pentru consumul intern.
Realitatea cotidian a cozilor contrazicea îns datele oficiale. Numeroase scrisori,
multe dintre ele anonime, deplângeau condi iile de aprovizionare, igiena precar în
care erau depozitate m rfurile, permanentizarea cozilor şi lipsa din magazine a
produselor din carne. Într-una din scrisorile adresate lui N. Ceauşescu se consemna
ironic c „socialismul începe acolo unde se termin carnea”: „(…) Nu v-a cutremurat
sau nu v-a dat de gândit faptul c singurele aplauze spontane, nedirijate, neorches-
trate, din timpul cuvânt rii tov. N. Ceauşescu la Conferin a Na ional a PCR au
izbucnit când s-a anun at sporirea cantit ilor de carne ce vor fi livrate pe pia ?”32
Programul autoaprovizion rii şi autoconducerii pentru 1984–1985 prevedea
un consum de 71 kg de carne, produse din carne, peşte şi produse din peşte pe cap
de locuitor. O alimenta ie diversificat , care îns nu respecta nici m car prevederile
programului alimenta iei ra ionale formulate în 198233. Statistic, situa ia aprovizio-
n rii popula iei era îmbucur toare, dar realitatea ar ta diferit. Raport rile fictive
sus inute de cifre şi procente care ilustrau efortul neobosit al partidului pentru
creşterea nivelului de trai al popula iei se ascundeau cumin i în dosarele trimise
spre avizare secretarului general, care, privindu-le, nu putea fi decât mul umit. În
România, mâncarea era suficient .
Un „muncitor intelectual pensionar” din Bârlad analizase, în iulie 1984, cu
deosebit aten ie programul alimenta iei ştiin ifice a popula iei. În opinia sa, acesta

31
Ibidem, f. 194–197r-v, Propunerile făcute de oamenii muncii la proiectul Programului de
alimentaţie ştiinţifică a populaţiei.
32
Ibidem, dosar nr. 191/1972, vol. II, f. 175.
33
Ibidem, dosar nr. 64/1984, f. 83r, Programul privind autoconducerea şi autoaprovizionarea
pentru asigurarea bunei aprovizionări a populaţiei cu produse agroalimentare şi bunuri industriale
de consum pe perioada 1 octombrie 1984 – 30 septembrie 1985.
 Cultura penuriei în anii ’80 353

era expresia „esen ei ştiin ifice şi revolu ionare-umaniste a orânduirii socialiste şi

în viitor comuniste”: „Alimenta ia ştiin ific se constituie ca un factor de prim rang
în eugenia na iunii, ceea ce oblig la o activitate pe aceiaşi [sic!] m sur a tuturor
cet enilor la respectarea prevederilor principiale şi aplic rii concrete în via a
acestora. Sunt convins c multe deprinderi d un toare pertinente domeniului alimen-
ta iei vor fi eradicate sau cel pu in scoase la periferia vie ii cum sunt viciul
alcoolului, al fumatului, al abuzului alimentar şi altele.”34 Acestea erau m suri
benefice menite s educe societatea, pe care, dintr-o conştiin a datoriei, pensionarul
muncitor intelectual se angaja s le promoveze şi s le sus in .
„Re etarele îmbun t ite” din 1984–1985 anun au noi sortimente în alimenta ia
public bazate pe legume, cartofi, peşte, ou , paste f inoase la un kilogram de
carne. Nu erau uitate nici gospodinele, al c ror efort în gospod rie urma s fie
diminuat prin punerea în vânzare a unor preparate culinare gata preg tite. Conservele
din peşte deveneau vedeta noului program. Mai mult, un alt program, elaborat tot
ca urmare a indica iilor şi orient rilor secretarului general, prevedea generalizarea,
spre bucuria popula iei, a meniurilor diversificate pentru consumul la domiciliu.
S-ar fi potolit goana dup alimente şi ar fi disp rut şi cozile din peisajul stradal.
„Circurile foamei” deveneau noua expresie a bun st rii socialiste. Oamenii se
puteau aproviziona „în forme civilizate” cu produse g tite din alimentare, case de
comenzi şi unit i specializate de alimenta ie public . Potrivit prognozei, pân în
1990, 92% din popula ia urban a rii s-ar fi bucurat de direc iile noului program.
Beneficiile erau mai mult decât evidente: se uşura munca în gospod riile individuale
şi creştea timpul liber al popula iei35.
Popula ia a continuat s se plâng de lipsa alimentelor de strict necesitate, a
medicamentelor din farmacii, a chibriturilor şi bateriilor pentru lanterne din maga-
zine36. La Baia Mare cump r torii norocoşi puteau achizi iona varz împreun cu
un buchet de garoafe sau spirt medicinal laolalt cu conserve de peşte expirate. Se
cerea fixarea unui orar pentru întreruperea curentului electric, astfel încât s fie
evitate accidentele casnice sau blocarea celor ghinionişti în lifturile blocurilor.
Fabrica de conserve şi legume din Braşov prelungise şi în februarie 1986 luna
cadourilor şi scosese la vânzare boia de ardei la pachet cu muştar, precum şi bulion
cu conserve de fasole verde sau tocan de legume37. Casele de comenzi refuzau s
34
Ibidem, dosar nr. 160/1984, f. 25–26v.
35
Ibidem, dosar nr. 80/1985, f. 23–57, Programul privind dezvoltarea producţiei de preparate
culinare în perioada 1986–1990.
36
Ibidem, Sec ia Propagand şi Agita ie, dosar nr. 87/1986–1988, f. 1–10, Informare privind
principalele probleme reieşite din scrisorile adresate de oamenii muncii presei centrale şi
radioteleviziunii în luna ianuarie 1986.
37
Ibidem, f. 20, raportul sesiz rilor popula iei din februarie 1986. Generalizarea practicii
cump r rii produselor la pachet a fost denun at şi în scrisorile expediate postului de radio Europa
Liber . În decembrie 1985, „un grivi ean col cu I.Gh. Duca” deplângea dispari ia din magazine a
produselor alimentare, chiar şi a conservelor cu peşte: „M laiul, când vine, se vinde împreun cu
conservele de peşte şi fereasc -te Dumnezeu s nu accep i, c nici nu primeşti m laiul. ara grâului şi
a porumbului a ajuns s le înso easc cu peşte conservat acum câ iva ani.” Ultimul deceniu comunist,
vol. II, 1986–1989, ed. Mihnea Berindei, Gabriel Andreescu, Iaşi, 2014, p. 46–47.
354 Mioara Anton

livreze m rfurile, iar unele dintre ele nici nu mai r spundeau la telefon. În Craiova,
magazinele nu mai fuseser aprovizionate cu carne din decembrie 1985, ceea ce
dusese la permanentizarea cozilor şi a busculadelor. Conform scrisorilor, fuseser
avantaja i cei mai puternici. C tre sfârşitul anului 1986 situa ia nu se ameliorase;
dimpotriv , valul de scrisori care s-a rev rsat c tre redac iile ziarelor centrale semnala
dispari ia c rnii şi a produselor lactate din magazine şi pie e. Singurele produse
care umpleau rafturile alimentarelor erau conservele de peşte: „La «Scânteia» s-a
[sic!] primit sesiz ri c la Sinaia în fa a magazinelor alimentare se formeaz cozile
începând cu ora 22–24 în speran a c a doua zi se va aduce ceva. În numeroase
scrisori şi telefoane oamenii muncii reclam la aceast redac ie lipsa de c ldur în
apartamente, lipsa de ap cald şi rece, lipsa gazelor la buc t rie.”38 Existau şi
motive de bucurie prilejuite de s rb torirea cu fast a împlinirii a 2050 de ani de la
primele lupte pentru libertate şi independen purtate de poporul geto-dac şi a 600
de ani de la urcarea pe tron a lui Mircea cel B trân, devenit, din dispozi ia Elenei
Ceauşescu, Mircea cel Mare39.
Obsesia secretarului general pentru cifre s-a reflectat şi în programul aprovi-
zion rii popula iei pentru anii 1986–1987. Consumul la domiciliu a dat un nou
impuls industriei alimentare, fiind anun ate nu mai pu in de 350 milioane de meniuri
pe an: „Se vor lua m suri pentru diversificarea sortimentelor de mânc ruri g tite,
semipreparate, toc turi, pireuri, supe şi ciorbe, preparate de pesc rie, patiserie,
simigerie şi altele care s permit alegerea unor meniuri variate şi complete,
inclusiv dietetice.”40 Programul alimenta iei ştiin ifice a fost decretat ca unic norm
de aprovizionare a popula iei. Sincopele din aprovizionare au avut ca rezultat adev rate
strig te de disperare din partea celor care epuizaser orice solu ie pentru procurarea
hranei. Gavril Tamaş, din com. M guri, jud. Cluj, ar ta într-o scrisoare adresat
ziarului „Scânteia” c familia sa, format din nou persoane, nu mai primise de trei
luni ra ia de alimente la zah r, ulei, f in , m lai: „Nu putem cump ra de nic ieri
pâine şi nici porumb.”41
Ceauşescu a ordonat în octombrie 1989 o mai bun aprovizionare cu carne a
capitalei, care, combinat cu soia, putea ajunge la 140 kg pe cap de locuitor. O
nou analiz a cifrelor îi ar ta c românii consumau prea multe calorii raportat la
normele OMS, 3.300 în compara ie cu cele 2.500–2.700 recomandate42. Aprovizio-
narea capitalei a stârnit nemul umirea secretarului general, care a dispus o revizuire
38
Ibidem, dosar nr. 87/1986–1988, f. 110, raportul sesiz rilor popula iei din decembrie 1986.
39
Ibidem, Sec ia Cancelarie, dosar nr. 44/1986, f. 29–30v şi 44–47v, Planul de măsuri privind
aniversarea a 2050 de ani de la primele lupte ale poporului geto-dac pentru libertate şi independenţă
şi Planul de măsuri privind aniversarea a 600 de ani de la urcarea pe tron a domnitorului Mircea cel
Bătrân.
40
Ibidem, dosar nr. 92/1986, f. 52v, Programul privind autoconducerea şi autoaprovizionarea
pentru asigurarea bunei aprovizionări a populaţiei cu produse agroalimentare şi bunuri industriale
de consum pe perioada 1 octombrie 1986 – 30 septembrie 1987.
41
Ibidem, dosar nr. 44/1982, f. 213, Informare cu privire la principalele probleme reieşite din
scrisorile oamenilor muncii adresate presei centrale şi radioteleviziunii în luna noiembrie 1987.
42
Ibidem, dosar nr. 66/1989, f. 11r, stenograma şedin ei CPEx din 20 octombrie 1989.
 Cultura penuriei în anii ’80 355

a sistemului de distribu ie a m rfurilor: „Şi capitala şi industria alimentar şi comer ul

interior au lucrat foarte prost! Nu numai prost! Au încurajat de fapt specula, au
încurajat furtul prin felul în care au condus sectorul acesta de activitate.”43
Românii au încercat s se acomodeze cu realit ile societ ii socialiste, iar
atunci când programele de dezvoltare le-au afectat direct nivelul de trai au
reac ionat prin plângeri şi critici. Ei s-au întrebat adeseori dac secretarul general
cunoştea problemele rii sau dac nu cumva informa iile îi erau ascunse în mod
voit de cei din cercul puterii, o întrebare care a supravie uit în scrisorile adresate lui
N. Ceauşescu pân în decembrie 1989. Din a doua parte a anilor ’80, oamenii şi-au
pus întrebarea de ce disp ruser pâinea, laptele, carnea, brânzeturile, legumele din
pie e şi magazine. Cine era responsabil pentru deficien ele din aprovizionare şi
permanentizarea cozilor? Politicile regimului erau considerate profund nedrepte,
iar oamenii se sim eau exploata i şi umili i de o conducere de partid care r mânea
surd la toate plângerile lor.
Dup cum reiese din documentele vremii referitoare la vizitele fulger în
pie ele din capital , dar şi din memorialistic , Ceauşescu era pe deplin informat
asupra realit ilor economice ale rii şi a condi iilor de trai ale popula iei. Orbit de
dorin a de a achita datoria extern , de a creşte rata exporturilor şi de a reduce drastic
importurile, Ceauşescu nu fost interesat de s r cirea generalizat a popula iei.
Programul alimenta iei ra ionale, r zboiul declanşat împotriva consumului de cafea,
solu iile n struşnice pentru a suplini absen a din magazine a c rnii, prin creşterea
industrial a iepurilor de cas sau a ciupercilor de p dure, toate acestea arat
pr pastia care se deschisese între ei şi noi. Oamenii obişnui i, nevoi i s se lupte
pentru a-şi câştiga existen a, nu au r mas indiferen i fa de degradarea accelerat a
nivelului de trai. Scrisorile adresate conducerii de partid, de cele mai multe ori
anonime, precum şi cele expediate postului de radio Europa Liber sunt o m rturie
direct a modului în care popula ia a reac ionat fa de deprecierea condi iilor de via
şi generalizarea fenomenelor negative (specula, bişni a, corup ia, traficul de influen ,
frigul, foamea etc.).
În anii ’80, asist m la o situa ie paradoxal : apari ia nostalgiei comuniste în
plin comunism, semn al func ion rii exemplare a amneziei sociale. Teroarea perioadei
Gheorghiu-Dej a fost uitat , iar oamenii au preferat s se raporteze la aceasta
numai prin prisma abunden ei de la mijlocul anilor ’60: galantare pline, alimente
necartelate, restaurante cu meniuri diversificate. Ilustrativ este una dintre scrisorile
expediate Europei Libere, în octombrie 1984, semnat de „un papuaş”, în care se
ar ta c „vede i: am început s privim cu nostalgie la «epoca Dej»; atunci eram
nenoroci i, persecuta i, eram b tu i la cap şi chiar omorâ i – s zicem, un milion de
români –, dar restul de dou zeci de milioane erau l sa i în pace; nu f ceam cozi
pentru un sul de hârtie igienic , nu luptam pentru un kil de brânz , ori pentru o
vân t , ca s nu mai vorbim de lupta pentru un pui ori un cadavru de carne de vac .” 44
43
Ibidem, f. 12r.
44
Vezi în acest sens scrisorile difuzate la Radio Europa Liber în iunie şi octombrie 1984.
Ultimul deceniu comunist, ed. Mihnea Berindei, Gabriel Andreescu, vol. I, p. 264–265, 320.
356 Mioara Anton

Strategiile de supravie uire au dus în timp la dezvoltarea unei economii subte-

rane în care erau implica i mai ales cei care administrau re elele de alimenta ie public
(alimentare, restaurante, aprozare, fabrici). Îns accesul era limitat, marea majoritate
a popula iei fiind obligat s se adapteze unui stil de via „ra ional şi ştiin ific”. În
ciuda planurilor triumfaliste de dezvoltare a rii, starea economic a popula iei s-a
înr ut it, Ceauşescu r mânând pân în decembrie 1989 prizonierul visului construirii
societ ii socialiste multilateral dezvoltate.

FOOD SHORTAGES IN THE 1980s: THE POPULATION’S

SCIENTIFIC NUTRITION PROGRAM

Abstract

At the beginning of the 1980s, for economic reasons N. Ceauşescu decided to

elaborate a program of scientific nutrition. The new program, imposed in a time of
economic austerity, did not improve the quality of Romanian nutrition but
answered the needs of rationalization and saving of the communist regime.
Consequently, in the 1980s, Romanian society was faced with dire food shortages
as a result of Ceauşescu’s desire to increase the rate of exports and to pay the
external debt. At the end of 1989, the relationship between the leader of the
communist party and Romanian society reached a critical point. There was hope
that after the repayment of the foreign debt, the internal situation was going to
improve thanks to the abandonment of the program of austerity and rationalization.
But this did not happen, the population being subjected continually to food
shortages and excessive surveillance by the Securitate apparatus.

Keywords: Romanian communism; Nicolae Ceauşescu; economic crisis;

food shortages; scientific nutrition