Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MIOARA ANTON∗
„Mânca i prea mult; v-a i îngr şat; s n tatea na iunii ne oblig s introducem
un program de alimenta ie ra ional ”, a izbucnit N. Ceauşescu într-un acces de furie1.
Sub irimile românilor au intrat în aten ia secretarului general, a c rui grij s-a
transformat într-o obsesie, alimentat , probabil, şi de o cultur a penuriei înfipt în
memoria afectiv a originilor sale r neşti. Cu o energie şi imagina ie inepuizabile,
Ceauşescu a analizat cu meticulozitate planuri, cifre, statistici, care l-au condus
c tre solu ii şi re ete ce aveau s întunece orizontul gastronomic al românilor pentru
aproape un deceniu. Febrilitatea secretarului general pentru a corecta practicile
unei alimenta ii nes n toase, în opinia sa, a dat în cele din urm rezultate în iulie
1982, când în şedin a Comitetului Politic Executiv (CPEx) a fost lansat programul
de alimenta ie ştiin ific a popula iei. Programul, impus într-o perioad de austeritate
economic , nu a avut rolul de a îmbun t i calitativ alimenta ia românilor, ci a
r spuns nevoilor de ra ionalizare şi economisire ale regimului.
La începutul anilor ’80, România se confrunta cu efectele nedorite ale unei
crize economice care îi puneau în pericol strategiile de dezvoltare pe termen lung.
Exploatarea la maximum a resurselor rii, ra ionalizarea consumului intern, redu-
cerea datoriei externe şi creşterea încas rilor din exporturi erau nerealiste în
contextul economic interna ional al începutului anilor ’80. Încercarea din 1983 a lui
Emilian Dobrescu, aflat în fruntea Comitetului de Stat al Planific rii, de a-l convinge
pe Ceauşescu de necesitatea adapt rii planurilor de produc ie la tendin ele economiei
mondiale nu a avut niciun rezultat: „Experien a din anii trecu i a demonstrat c
planificarea unor creşteri de produc ie fizic f r capacit ile necesare şi includerea
lor în balan ele materiale nu numai c nu a exercitat un rol mobilizator în economie,
ci – dimpotriv – a contribuit la dezorganizarea aprovizion rii tehnico-materiale, cu
efectele bine cunoscute.”2 E. Dobrescu a insistat pentru existen a unui raport corect
∗
Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Bucureşti; mioaraanton@yahoo.com.
1
Potrivit fostului ministru de Externe, Ştefan Andrei, Ceauşescu era foarte atent la dimensiunile
corporale ale celor din conducerea partidului, fiind convins c în România oamenii mureau pentru c
mâncau prea mult. Stăpânul secretelor lui Ceauşescu. I se spunea Machiavelli. Ştefan Andrei în dialog
cu Lavinia Betea, Bucureşti, 2011, p. 261. Vezi şi Silviu Curticeanu, Mărturia unei istorii trăite.
Imagini suprapuse, Bucureşti, 2000, p. 188; „Pe luna decembrie nu mi-am făcut planul …”. Românii
în „Epoca de Aur”. Corespondenţă din anii ’80, ed. Liviu ranu, Târgovişte, 2012, p. 75.
2
Arhivele Na ionale Istorice Centrale (în continuare: ANIC), fond CC al PCR, Sec ia Cancelarie,
dosar nr. 78/1982, f. 29r, Unele problemele legate de proiectul planului pentru 1983. Cu 10 ani în urm ,
între calitate şi cantitate, care ar fi dus, în opinia sa, la creştere economic şi la mai
pu ine priva iuni pentru popula ie. Dar sugestiile sale nu au fost luate în seam de
Ceauşescu, E. Dobrescu fiind obligat s demisioneze din func ie.
Rezervele guvernelor occidentale de a mai acorda credite pentru o industrie
nerentabil au obligat conducerea partidului s g seasc solu ii pentru ra ionalizarea
consumului şi redresarea economiei. Presiunile Fondului Monetar Interna ional
pentru ca guvernul de la Bucureşti s -şi reevalueze planurile de dezvoltare indus-
trial , precum şi perspectiva intr rii în incapacitate de plat l-au determinat pe
Ceauşescu s anun e c România inten iona s -şi achite datoria extern , o povar
care a fost aruncat direct asupra popula iei. Pentru a-şi atinge obiectivul, regimul a
impus noi m suri menite s disciplineze societatea şi s pun cap t unor fenomene
care influen au negativ economia. Planificarea centralizat – ilustrat propagandistic
prin cincinalul calit ii, cincinalul în patru ani şi jum tate sau cincinalul revolu iei
ştiin ifice (1976–1980) – a fost un eşec niciodat recunoscut şi asumat de Ceauşescu.
Ra ionaliz rile, economisirile şi stoparea risipei s-au transformat într-o obsesie
pentru secretarul general al partidului, care a dispus m suri ce frizau uneori absurdul.
Dac în 1981 declanşase un adev rat r zboi împotriva perdelelor care acopereau
ferestrele localurilor publice, un an mai târziu, secretarul general interzicea servirea
cafelei la mesele şi întâlnirile oficiale pentru a fi reduse cheltuielile de protocol.
Cafeaua urma s dispar şi din magazine, locul ei fiind luat de un amestec de
cicoare, n ut şi orz: „Nic ieri în lume nu î i d cafea! Şi s se retrag to i banii –
nici un leu – pentru acest lucru numai dac suport din bugetul lui. Din fondurile
de protocol nimeni nu poate s cheltuiasc nici un leu.”3 Nici magazinele speciale
din care se aproviziona nomenclatura nu mai aveau voie s func ioneze. Ceauşescu
declara sec c „to i cet enii trebuie s aib aceleaşi magazine. (…) În România
trebuie s fie un singur comer .”4
În toamna lui 1981, prioritar era aprovizionarea popula iei cu produse
agroalimentare de baz (pâine, f in , m lai, carne şi produse din carne, zah r, ulei
şi gr simi, cartofi, legume şi fructe). Raportul scrisorilor centralizate de Sec ia
Scrisori şi Audien e a CC al PCR din 1981 înregistra o creştere a nemul umirilor
cet enilor ca urmare a lipsei de pe pia a produselor de baz , cele mai multe
plângeri fiind înregistrate în jude ele Gorj, Dolj, Vâlcea, Suceava, Cluj, Prahova şi
Argeş5. În opinia lui Ceauşescu, risipa, tendin ele de supra-aprovizionare şi specula
erau responsabile pentru golurile care ap reau în distribu ia echilibrat a stocurilor
de produse agroalimentare. Aprovizionarea cu pâine înregistrase cele mai multe
Emilian Dobrescu depusese pe masa secretariatului CC al PCR prognoze pentru dezvoltarea economic
a României pân în anul 2000. Erau prezentate direc iile care aveau s influen eze decisiv economia
româneasc : exploatarea de noi resurse; investi ii în cercetare şi noi tehnologii; o judicioas utilizare a
resurselor energetice; modernizarea atât a industriei, cât şi a agriculturii. În privin a popula iei şi
resurselor de munc , E. Dobrescu preconiza o creştere a num rului de locuitori la 24–25 de milioane
pentru începutul anului 1990. Ibidem, Sec ia Propagand şi Agita ie, dosar nr. 36/1973, f. 1–30.
3
Ibidem, Sec ia Cancelarie, dosar nr. 33/1982, f. 37r.
4
Ibidem, f. 15v.
5
Raportul scrisorilor ibidem, dosar nr. 13/1982, f. 128v.
Cultura penuriei în anii ’80 347
procure alimente din alte zone decât cele în care locuia. Administrarea penuriei a
intrat în linie dreapt . Fiecare jude şi fiecare comun erau obligate s -şi asigure
stocul de alimente din produc iile proprii şi s predea o cot parte pentru fondul de
stat: „Noi trebuie s ne apuc m s facem programe speciale de produc ie pentru
toate comunele, în special pentru cele din jurul oraşelor, ca s -şi asigure aprovizio-
narea. Dac nu au asigurat aprovizionarea, atunci este imposibil s -i opreşti s
vin s cumpere din oraş. Deci trebuie s -i punem s -şi produc .”12
Anul 1981 fusese dificil pentru popula ie, fiind înregistrate numeroase plângeri
şi reclama ii referitoare la creşterea pre urilor, permanentizarea cozilor şi absen a
din magazine a produselor de baz . Scrisorile particulare interceptate de Securitate,
dar şi cele adresate Sec iei Scrisori şi Audien e exprimau disperarea celor mul i,
confrunta i cu dificult ile aprovizion rii cotidiene. Existen a omului obişnuit în
socialism se redusese la o goan permanent pentru procurarea alimentelor, în vreme
ce în paginile „Scânteii” continuau s se reverse nestingherit informa ii referitoare
la bun starea socialist . Era imposibil s vezi sau s g seşti în magazine ceea ce se
prezenta în discursurile oficiale. Într-o scrisoare particular , Karolina Kovács din
M rculeni, jud. Mureş, îşi informa o rud din Bucureşti c , la Sovata, oamenii
atacaser camionul care transporta pâinea, iar în urma busculadei o femeie îşi pierduse
via a: „Este mare vânzoleal pentru pâine. Nu am apucat niciodat vremuri ca şi
pâinea s fie în cantit i aşa de pu ine. Mai avem probleme cu detergen ii, s punul
şi multe altele.”13 Şi Alfred Hartman din Sibiu consemna c „pentru o bucat de unt
trebuie s st m la coad 2–3 ore. Zah r, ulei şi multe altele se g sesc foarte rar.
Laptele de care e nevoie zilnic pentru copii nu-l g sim.”14
Penuria generalizat şi starea de neputin şi disperare a popula iei şi-au f cut
loc şi în paginile memorialistice ale vremii. La Cluj, istoricul David Prodan consemna
c via a se degrada în fiecare zi, murd ria inunda str zile oraşului, iar oamenii se
aflau într-o permanent goan dup alimente: „Cozi la fiecare pas, interminabile.
Nu atât de mari cât este teama oamenilor s nu r mân nemânca i. Strâng peste
trebuin , consum mai mult decât oricând, s nu lipseasc , s nu se strice.”15 La
Timişoara, criticul literar Livius Ciocârlie descria, ironic-amar, felul socialist de a
tr i periccolosamente: „Diminea a la lapte. Îmi place mai mult s stau la coad
decât s lucrez. La câte un minut dou , înaintez cu un pas. Mic pentru omenire, dar
care îmi d un rost. M întorc acas cu ceva concret. Am şi sentimentul aventurii:
12
ANIC, fond CC al PCR, Sec ia Cancelarie, dosar nr. 79/1981, f. 36–37v.
13
„Pe luna decembrie nu mi-am făcut planul…”, ed. Liviu ranu, p. 69–70.
14
Ibidem, p. 68. Obsesia lui Ceauşescu privind num rul prea mare de calorii consumate de
români a fost criticat în scrisorile trimise Europei Libere. „Un grup de femei din 12 jude e” îi
semnalau lui Ceauşescu prin intermediul postului de radio c „da, ne îngr ş m, dar nu de mâncare, ci
umflându-ne de foame, de lipsa alimentelor strict necesare pentru a exista. De exemplu, cartofii,
ceapa, fasolea, ba chiar şi zarzavaturile au disp rut din magazinele statului (…) Face i bine şi scuti i
pe mai departe poporul acesta de foame şi de goana dup alimente.” Ultimul deceniu comunist.
Scrisori către Radio Europa Liberă, vol. I, 1979–1985, ed. Mihnea Berindei, Gabriel Andreescu, Iaşi,
2010, p. 104–105.
15
David Prodan, Memorii, ed. Aurel R du iu, Bucureşti, 1993, p. 135.
Cultura penuriei în anii ’80 349
din trei zile, în una laptele se termin înainte s ajung.”16 Un fost înalt oficial al parti-
dului deplângea dispari ia ou lor din magazinele bucureştene. George Macovescu,
fost ministru al Afacerilor Externe, marginalizat în anii ’80 ca urmare a c derii în
dizgra ia secretarului general, era dezam git de spectacolul trist pe care îl oferea
peisajul bucureştean: „De la o vreme, de mai bine de un an, cozile formate din
cet eni de diferite vârste sunt permanente. Uneori, încep s se formeze de la dou
noaptea. Cozi la carne, la f in , la ou , la lapte, la mezeluri, la unt, la cartofi, la
fructe, la s pun, la detergen i.”17
Ra ionalizarea consumului s-a reflectat şi în calitatea produselor care au fost
puse în vânzare pentru „deliciul” popula iei. În c utare de noi solu ii ieftine,
Ceauşescu a dispus în şedin a CPEx din 18 martie 1982 realizarea unor sortimente
de mezeluri care s cuprind mai pu in carne şi mai mul i înlocuitori. Inspirat de
şunca spaniol , dar şi de pârjoalele moldoveneşti sau hamburgerii americani,
secretarul general era mai mult decât optimist c şi în comer ul socialist puteau s
apar înlocuitori de succes. Debuta astfel epoca salamului cu soia, expresie a
politicilor absurde de rentabilizare a economiei şi înfometare a popula iei18. Nici
halvaua nu a sc pat criticii lui Ceauşescu, fiind considerat prea înc rcat de ulei şi
mult prea dulce: „Am cump rat chiar halva. R mâi cu mâna uns . Halvaua din
Grecia, pur şi simplu parc nu ai mânca nimic! Nu r mâi cu nicio unsoare pe mân
şi nici nu este dulce ca a noastr .”19 Silviu Curticeanu nota cu ironie c Ceauşescu
nu reuşise s fac diferen a între halvaua produs din floarea soarelui şi cea din
susan, cu care îl aproviziona Ion Brad, ambasadorul român în Grecia20.
Imagina ia lui Ceauşescu, inepuizabil în a da indica ii pentru orice sfer de
activitate, s-a dovedit a fi foarte bogat şi în domeniul atât de sensibil al alimenta iei
popula iei. Obsedat de reducerea consumului de carne, dar şi de g sirea unor solu ii
ieftine pentru aprovizionarea popula iei, Ceauşescu a cerut la începutul anului 1982
înfiin area unor ferme de iepuri, care s acopere necesarul de carne pentru pia a
intern . Cucerit de aceast nou idee revolu ionar , secretarul general a insistat ca
fermele de pui mult prea costisitoare şi nerentabile s fie înlocuite cu cele de iepuri,
astfel încât pân în 1985 s se ob in 50–60.000 tone de carne atât pentru pia a
intern , cât şi pentru export: „Dar s fie un program serios, s -l complet m, iar din
carnea rezultat o parte o consum m noi şi o parte o export m c este un export
bun şi ob inem mai mult decât la pui şi ne cost mai pu in, în plus asigur m şi
bl nuri pentru industria uşoar ; dac iei 3 milioane de dolari, se simte.”21 Dou luni
16
Livius Ciocârlie, Cu dinţii de lână. Jurnal. 1978–1983, Bucureşti, 2008, p. 231.
17
George Macovescu, Jurnal, vol. I, (1952–1982), ed. Mioara Anton, Bucureşti, 2006, p. 299–300.
18
ANIC, fond CC al PCR, Sec ia Cancelarie, dosar nr. 13/1982, f. 27r.
19
Ibidem, dosar nr. 79/1981, f. 27v.
20
Silviu Curticeanu, op. cit., p. 178.
21
ANIC, fond CC al PCR, Sec ia Cancelarie, dosar nr. 13/1982, f. 36v. Cornel Burtic ar ta c
programul alimenta iei ra ionale a avut drept consecin modificarea re etarelor tradi ionale de
carmangerie, prin folosirea înlocuitorilor, creşterea procentului de ap şi sare şi nelipsita soia. Rodica
Chelaru, Culpe care nu se uită. Convorbiri cu Cornel Burtică, Bucureşti, 2001, p. 189.
350 Mioara Anton
22
ANIC, fond CC al PCR, Sec ia Cancelarie, dosar nr. 26/1982, Stenograma consfătuirii de
lucru de la Comitetul Central al PCR pe probleme de industrie şi agricultură din 15 mai 1982.
23
Ibidem, f. 55r.
24
Ibidem, f. 61r.
Cultura penuriei în anii ’80 351
31
Ibidem, f. 194–197r-v, Propunerile făcute de oamenii muncii la proiectul Programului de
alimentaţie ştiinţifică a populaţiei.
32
Ibidem, dosar nr. 191/1972, vol. II, f. 175.
33
Ibidem, dosar nr. 64/1984, f. 83r, Programul privind autoconducerea şi autoaprovizionarea
pentru asigurarea bunei aprovizionări a populaţiei cu produse agroalimentare şi bunuri industriale
de consum pe perioada 1 octombrie 1984 – 30 septembrie 1985.
Cultura penuriei în anii ’80 353
livreze m rfurile, iar unele dintre ele nici nu mai r spundeau la telefon. În Craiova,
magazinele nu mai fuseser aprovizionate cu carne din decembrie 1985, ceea ce
dusese la permanentizarea cozilor şi a busculadelor. Conform scrisorilor, fuseser
avantaja i cei mai puternici. C tre sfârşitul anului 1986 situa ia nu se ameliorase;
dimpotriv , valul de scrisori care s-a rev rsat c tre redac iile ziarelor centrale semnala
dispari ia c rnii şi a produselor lactate din magazine şi pie e. Singurele produse
care umpleau rafturile alimentarelor erau conservele de peşte: „La «Scânteia» s-a
[sic!] primit sesiz ri c la Sinaia în fa a magazinelor alimentare se formeaz cozile
începând cu ora 22–24 în speran a c a doua zi se va aduce ceva. În numeroase
scrisori şi telefoane oamenii muncii reclam la aceast redac ie lipsa de c ldur în
apartamente, lipsa de ap cald şi rece, lipsa gazelor la buc t rie.”38 Existau şi
motive de bucurie prilejuite de s rb torirea cu fast a împlinirii a 2050 de ani de la
primele lupte pentru libertate şi independen purtate de poporul geto-dac şi a 600
de ani de la urcarea pe tron a lui Mircea cel B trân, devenit, din dispozi ia Elenei
Ceauşescu, Mircea cel Mare39.
Obsesia secretarului general pentru cifre s-a reflectat şi în programul aprovi-
zion rii popula iei pentru anii 1986–1987. Consumul la domiciliu a dat un nou
impuls industriei alimentare, fiind anun ate nu mai pu in de 350 milioane de meniuri
pe an: „Se vor lua m suri pentru diversificarea sortimentelor de mânc ruri g tite,
semipreparate, toc turi, pireuri, supe şi ciorbe, preparate de pesc rie, patiserie,
simigerie şi altele care s permit alegerea unor meniuri variate şi complete,
inclusiv dietetice.”40 Programul alimenta iei ştiin ifice a fost decretat ca unic norm
de aprovizionare a popula iei. Sincopele din aprovizionare au avut ca rezultat adev rate
strig te de disperare din partea celor care epuizaser orice solu ie pentru procurarea
hranei. Gavril Tamaş, din com. M guri, jud. Cluj, ar ta într-o scrisoare adresat
ziarului „Scânteia” c familia sa, format din nou persoane, nu mai primise de trei
luni ra ia de alimente la zah r, ulei, f in , m lai: „Nu putem cump ra de nic ieri
pâine şi nici porumb.”41
Ceauşescu a ordonat în octombrie 1989 o mai bun aprovizionare cu carne a
capitalei, care, combinat cu soia, putea ajunge la 140 kg pe cap de locuitor. O
nou analiz a cifrelor îi ar ta c românii consumau prea multe calorii raportat la
normele OMS, 3.300 în compara ie cu cele 2.500–2.700 recomandate42. Aprovizio-
narea capitalei a stârnit nemul umirea secretarului general, care a dispus o revizuire
38
Ibidem, dosar nr. 87/1986–1988, f. 110, raportul sesiz rilor popula iei din decembrie 1986.
39
Ibidem, Sec ia Cancelarie, dosar nr. 44/1986, f. 29–30v şi 44–47v, Planul de măsuri privind
aniversarea a 2050 de ani de la primele lupte ale poporului geto-dac pentru libertate şi independenţă
şi Planul de măsuri privind aniversarea a 600 de ani de la urcarea pe tron a domnitorului Mircea cel
Bătrân.
40
Ibidem, dosar nr. 92/1986, f. 52v, Programul privind autoconducerea şi autoaprovizionarea
pentru asigurarea bunei aprovizionări a populaţiei cu produse agroalimentare şi bunuri industriale
de consum pe perioada 1 octombrie 1986 – 30 septembrie 1987.
41
Ibidem, dosar nr. 44/1982, f. 213, Informare cu privire la principalele probleme reieşite din
scrisorile oamenilor muncii adresate presei centrale şi radioteleviziunii în luna noiembrie 1987.
42
Ibidem, dosar nr. 66/1989, f. 11r, stenograma şedin ei CPEx din 20 octombrie 1989.
Cultura penuriei în anii ’80 355
Abstract