 FORMELE DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII DE AVOCATn

(care este forma mea de organizare a activității de avocat)

Profesia de avocat se exercită, la discreţia fiecărui avocat, în una din următoarele forme:
a) birou individual de avocaţi; ( forma d-stră de avocat)
b) birou asociat de avocaţi.

 ORGANELE DE AUTOADMINISTRARE ALE AVOCAŢILOR

SUNT:
1. Baroul;
2. Congresul;
3. Consiliul Baroului;
4. Comisia pentru etică şi disciplină;
5. Comisia de cenzori.

 DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE AVOCATULUI

Avocatul are dreptul:

a) să reprezinte interesele legitime ale clientului în instanţele de judecată, în
organele de drept, în autorităţile publice, în alte organizaţii;
b) să ia cunoştinţă de toate materialele cauzei încredinţate din momentul
încheierii contractului de acordare a asistenţei juridice, să facă notiţe şi copii;
c) să colecteze independent, să fixeze şi să prezinte informaţii referitoare la
circumstanţele cauzei;
d) să solicite informaţii, referinţe şi copii ale actelor necesare pentru acordarea
asistenţei juridice instanţelor judecătoreşti, organelor de drept, autorităţilor publice,
altor organizaţii, care sînt obligate să elibereze actele solicitate;
e) să solicite, cu acordul clientului, concluziile specialiştilor în soluţionarea
problemelor care au apărut în legătură cu acordarea asistenţei juridice şi care necesită
cunoştinţe speciale în diferite domenii de activitate;
f) să prezinte organelor competente şi mass-mediei cereri şi demersuri, să
depună în modul stabilit contestaţii şi petiţii privind acţiunile şi deciziile prin care se
încalcă drepturile clientului şi drepturile avocatului în exercitarea profesiei sale.
Avocatul este obligat:
a) să acorde asistenţă juridică conform contractului încheiat cu clientul sau din
oficiu la solicitarea organelor de urmărire penală şi instanţelor judecătoreşti;
b) să aplice, în exercitarea profesiei sale, mijloacele şi metodele prevăzute de lege
pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale clientului;
c) să respecte normele Codului deontologic al avocatului.

 RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ A AVOCAŢILOR

 Avocaţii răspund disciplinar pentru acţiunile prin care se încalcă prevederile prezentei
legi, normele Codului deontologic al avocatului şi prevederile altor acte normative ce
reglementează activitatea avocaturii.

 ATRIBUȚIILE JUDECĂTORULUI DE INSTRUCȚIE ȘI

PROCEDURA DE NUMIRE ÎN FUNȚIE

Judecătorul de instrucție este numit de către Consiliul Superior al Magistraturii cu

consimțămîntul acestuia, la propunerea președintelui instanței judecătorești, pentru un
mandat de 3 ani.

Competenţa judecătorului de instrucţie

Judecătorul de instrucţie asigură controlul judecătoresc
în cursul urmăririi penale prin:
1) dispunerea, înlocuirea, încetarea sau revocarea
arestării preventive şi a arestării la domiciliu;
2) dispunerea liberării provizorii a persoanei reţinute sau
arestate, revocarea ei, ridicarea provizorie a permisului de
conducere a mijloacelor de transport;
3) autorizarea efectuării percheziţiei, examinării
corporale, punerii sub sechestru a bunurilor, ridicării de
obiecte ce conţin secret de stat, comercial, bancar, a
exhumării cadavrului;
4) dispunerea internării persoanei în instituţie medicală;
5) autorizarea interceptării comunicărilor, reţinerii,
cercetării, predării, percheziţionării sau ridicării trimiterilor
poştale, înregistrării de imagini;
6) audierea martorilor în condiţiile art. 109, 110 şi 110 ; 1

6 ) examinarea cererilor privind accelerarea urmăririi

1

penale;
6 ) autorizarea, la demersul procurorului, a efectuării
2

măsurilor speciale de investigaţii, date prin lege în

competenţa sa;
6 ) examinarea contestaţiilor depuse asupra acţiunilor
3

procurorului ierarhic superior;

6 ) examinarea excluderii din hotărîre a unor capete de

4

învinuire dacă persoana condamnată a fost extrădată;

7) efectuarea altor acţiuni procesuale prevăzute de
prezentul cod
 ATRIBUȚIILE ASISTENTULUI JUDICIAR
Asistentul judiciar are următoarele atribuţii:
a) colectează actele normative necesare judecătorului şi altă informaţie necesară
pentru judecarea dosarului distribuit judecătorului;
b) generalizează problemele de drept în dosarele distribuite judecătorului
respectiv şi elaborează recomandări pe marginea problemelor legate de interpretarea şi
aplicarea legii;
c) verifică prezenţa actelor care urmau a fi prezentate de către participanţii la
proces;
d) elaborează, la indicaţia judecătorului, proiectele de acte procesuale;
e) asigură depersonalizarea hotărîrilor judecătoreşti şi publicarea lor pe pagina
web a instanţei judecătoreşti;
f) participă în grupuri de lucru şi în comisii, în limitele competenţei sale;
g) îndeplineşte, la indicaţia judecătorului, alte atribuţii legate de înfăptuirea
justiţiei.

 STRUCTURA PROCURATURII

Procuratura este un sistem unic, care include:

a) Procuratura Generală;
b) procuraturile specializate;
c) procuraturile teritoriale.

 ORGANELE DE AUTOADMINISTRARE DIN CADRUL

PROCURATURII

Organele de autoadministrare ale Procuraturii sunt:

Adunarea Generală a Procurorilor;
Consiliul Superior al Procurorilor și colegiile din subordinea acestuia – Colegiul pentru
selecția și cariera procurorilor;
Colegiul de evaluare a performanțelor procurorilor și Colegiul de disciplină și etică.
 PERSONALUL PROCURATURII

În cadrul Procuraturii activează:

a) procurori;
b) funcționari publici;
c) funcționari publici cu statut special;
d) personal tehnic.