SC ADJECTIV CONSULTING SRL VASLUI

CUI 28593889 J37/248/2011

STRADA DIMITRIE STURZA BL.107 SC.D AP.18
Tel : 0757241010
Email: office@adjectivconsulting.com
http://www.adjectivconsulting.com/

Noile reglementări legale privind

negocierea colectivă în administraţia publică

În conformitate cu noile reglementări ale legii dialogului social, ale legii

unitare de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, precum şi ale legilor
specifice unor domenii de activitate (în speţă statutul funcţionarilor publici, legea
privind sănătatea şi securitatea în muncă), negocierea colectivă în sectorul bugetar în
general, şi în administraţia publică în special, prin contracte şi acorduri colective de
muncă, vizează următoarele categorii de drepturi:
 negocierea de drepturi în bani;
 negocierea fondurilor necesare menţinerii şi îmbunătăţirii condiţiilor de muncă, sănătate şi
securitate în muncă;
 alte prevederi specifice.

Ca o chestiune introductivă, menţionăm că negocierea colectivă în secotrul

bugetar, conform noilor reglementări legale, este prevăzută într-un capitol distinct şi
explicit al Legii nr. 62/2011 – legea privind dialogul social, Titlul VII, Capitolul IV, art.
art. 137-139. Din interpretarea art. 138, deşi la prima vedere alin. (1) apare destul de
restrictiv, alin. (3) prevede în mod expres că drepturile salariale (în totalitatea lor, aşa
cum le vom defini şi mai jos) în secotrul bugetar sunt stabilite prin lege şi în limite
precise, dar, în cazul în care “drepturile salariale sunt stabilite prin legi speciale între
limite minime şi maxime, drepturile salariale concrete se determină prin negocieri
colective, dar numai în limitele legale”.
Ca o primă concluzie, dacă legea specială (iar în speţă principala lege specială
este Legea nr. 284/2010 de salarizare unitară a personalului plătit fin fonduri publice)
instituie nişte limite şi maxime ale drepturilor salariale, în marja acestor limite,
drepturile concrete şi efective urmează a fi negociate prin contracte şi acorduri colective
de muncă. Iar art. 22 din Legea nr. 284/2010 stabileşte două astfel de limite maxime:
“suma sporurilor, compensaţiilor, primelor şi indemnizaţiilor acordate cumulat pe total
buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depăşi 30% din suma
salariilor de bază…”, respectiv, “suma sporurilor, compensaţiilor, primelor şi
indemnizaţiilor individuale nu va depăşi 30% din salariul de bază…”. Astfel, prin
contractele şi acordurile colective de muncă pot fi negociate drepturi salariale, în bani
(altele decât salariul de bază) în limita a 30% pe total buget, respectiv 30% din salariul
de bază individualPe lăngă aceste drepturi salariale (în bani), contractele colectvive de
muncă şi acordurile colective mai pot prevede fonduri pentru menţinerea şi
îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, sănătatea şi securitatea în muncă, precum şi alte
reglementări specifice (drepturile şi obligaţiile părţilor, protecţia liderilor sindicali,
asigurarea sediului şi biroticii sindicatului, perfecţionarea profesională, etc.)

A: NEGOCIEREA DE DREPTURI ÎN BANI:

Cadrul legislativ este reprezentat de Legea cadru nr. 284/2010 – salarizarea

unitară a personalului plătit din fonduri publice, ca lege specială principală.
Următoarele articole prezintă relevanţă:

→ art. 6 alin. (4) – gestiunea sistemului de salarizare revine ordonatorului principal de

credite cu obligaţia încadrării în sumele aprobate cu această destinaţie în bugetul propriu.
→ art. 9 alin. (1) – sistemul de salarizare reglementează remunerarea personalului în raport
cu:
- responsabilităţile postului;
- munca depusă;
- cantitatea şi calitatea acesteia;
- importanţa socială a muncii;
- condiţiile concrete în care munca se desfăşoară;
- rezultatele obţinute;
- criterii de ierarhizare generale (art. 5 lit. c) - cunoştinţe şi experienţă,
complexitate, judecata şi impactul deciziilor, influenţă, coordonare, contacte şi
comunicare, condiţii de muncă, incompatibilităţi şi regimuri speciale).
→ art. 9 alin. (2) – sistemul de salarizare cuprinde:
- salariul de bază / indemnizaţia de încadrare;
- sporurile;
- premiile;
- stimulentele;
- alte drepturi în bani sau în natură.
DAR corespunzătoare fiecărei categorii de personal bugetar.
→ art. 13 – 16: defineşte SALARIUL DE BAZĂ (este clar, fiind stabilit prin lege).
→ art. 17 şi următ: reglementează capitolul SPORURI, INDEMNIZAŢII, PRIME ŞI
COMPENSAŢII. Acestea ar putea fi structurate în următoarele categorii:
 sporuri obligatorii şi generale:
- spor de noapte;
- spor de muncă suplimentară;
- spor de handicap.
 sporuri obligatorii şi specifice domeniului de activitate: cele prevăzute în anexe -
conform art. 20 alin. (1):
 - spor de condiţii periculoase sau vătămătoare (singurul în administraţia publică,
şi Nota bene! – e reglementat exclusiv în capitolul funcţionari publici).
 mai putem identifica o categorie de sporuri, din interpretarea unitară şi
coroborată a tuturor dispoziţiilor legii, în special raportat la art. 22, respectiv
categoria de sporuri, compensaţii, prime şi indemnizaţii neobligatorii,
neimpuse, dar permise, deci care ar putea fi NEGOCIATE, cu 2 condiţii:
1. suma lor acordate cumulat pe total buget – maxim 30% din total sumă
salariilor de bază;
2. suma lor individual, maxim 30% dinsalariul de bază.
→ art. 37:“Prin contractele colective de muncă sau acordurile colective de muncă şi
contractele individuale de muncă nu pot fi negociete salarii sau alte drepturi în bani sau în
natură care excedează prevederilor prezentei legi.”

CONCLUZII: Ca atare, din interpretare tuturor dispoziţiilor legale

incidente, concluzia este că pot fi NEGOCIATE, în bani următoarele categorii de
drepturi:
- sporuri
- indemnizaţii;
- prime;
- compensaţii.
- stimulente;
- alte drepturi (NB! – NU premii lunare, acestea sunt expres si limitativ
reglementate de lege, art. 23 - 2% din cheltuielile cu salariile şi în limita a
două salarii de bază lunare pe an; premiul anual a fost abrogat!)
DAR cu condiţia de a nu excede prevederilor legii, adică în condiţiile art. 22,
ca toate aceste drepturi, împreună cu sporurile obligatorii, să nu depăşească 30% din
salariile de bază pe total buget, respectiv individual şi, bineînţeles, să existe prevedere
bugetară aprobată.

Ce ar putea fi practic negociat?

I. SPORURI:
a) sporul pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de până la 15%, în limita
regulamentului elaborat de Ministerul Administraţiei şi Internelor şi având la bază
buletinele de determinare sau expertizare (urmează a fi negociet procentul efectiv).
b) alte sporuri:
1. spor de antenă, radiaţii (din punctul meu de vedere acest spor este
identificabil în sporul de condiţii periculoase sau vătămătoare, oricum trebuie
definite şi prin regulamentul MAI);
2. alte sporuri pentru condiţii deosebite:
- spor de risc / de stres / de suprasolicitare neuropsihică: (ex. stres pt.
munca cu publicul, spor pt. risc poliţilei locale, spor pt. risc personalului
3
 cu atribuţii de control şi audit, executare silită sau sancţionare, spor pt.
activitatea de arhivare, spor pentru activitatea de manevrare a
substanţelor toxice, daunătoare).
- spor de confidenţialitate a informaţiilor clasificate.
- orice alte condiţii deosebite.
3. spor de zonă izolată;
4. spor de doctorat / masterat in domeniul specific exercitării funcţiei;
5. spor de loialitate şi fidelizare în instituţie;
6. orice alte sporuri ce pot fi identificate.
II. INDEMNIZAŢII:
- indemnizaţii de participare la diverse comisii (concurs, paritară) dacă nu
sunt expres prevăzute şi cuantificate de lege;
- indemnizaţie de hrană, de medicamente (nimic nu le interzice şi sub formă
de bani, cu condiţia încadrării în prevederile bugetare aprobate şi în maximele
de 30% pe total buget, respectiv individual).
III. PRIME:
- primă de Paşti, de Crăciun;
- primă de vacanţă (nimic nu o interzice, acordarea ei în mod obligatoriu a fost
abrogată!)
- cadouri copii, 8 Martie (150 Ron/ pe sărbătoare);
- inclusiv tichete de masă, tichete cadou.
IV. COMPENSAŢII:
- deces;
- desfacerea contractului de muncă / încetarea raportului de serviciu din
motive neimputabile salariatului;
- pensie. V.
STIMULENTE:
- pentru rezultatele obţinute;
- pentru atragerea de venituri la buget;
- pentru recuperare de creanţe.

DAR toate aceste sporuri, indemnizaţii, prime, compensaţii, stimulente, pot fi

negociate, cu condiţia încadrării în prevederile bugetare aprobate, iar împreună cu
sporul general prevăzut de lege (sporul pentru condiţii periculoase sau vătămătoare) să
nu depăşească 30% din total buget şi 30% din salariul individual de bază.

Pe lângă aceste sporuri, indemnizaţii, prime, compensaţii, stimulente, Legea nr.

284/2010 mai recunoaşte dreptul la premiul lunar (art. 23), majorările salariale de clasă
(pt. control financiar preventiv, pt. gestionarea de fonduri comunitare), exercitarea cu
caracter temporar a unei funcţii de conducere.
4
! EXEMPLU concret - funcţionar public încadrat în 2011 cu un salariu de bază de 1500 lei:

salariu de bază: 1500 lei

total sporuri, indemnizaţii, prime: 30% - 450 lei
spor de condiţii periculoase: 10% - 150 lei

Practic, ar mai putea fi negociat 450-150= 300 lei/lună, adică 3600 lei/an. Această
sumă va putea fi distribuită fie lunar (sub formă de spor idendificat, indemnizaţie) fie la
evenimente (Paşti, Crăciun, vacanţă).

B: NEGOCIEREA FONDURILOR NECESARE MENŢINERII ŞI ÎMBUNĂTĂŢIRII

CONDIŢIILOR DE MUNCĂ:

Legea 284/2010, la art. 7 din reglementările specifice funcţionarilor publici,

prevede că aceştia mai pot beneficia de drepturi prevăzute de alte acte normative, iar Legea
nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, reglementează la art. 72 negocierea prin
acorduri colective a fondurilor necesare menţinerii şi îmbunătăţirii condiţiilor de muncă,
sănătatea şi securitatea în muncă. De asemenea, Legea nr. 319/2006 – legea securităţii şi
sănătăţii în muncă impune obligaţia angajatorului de a institui măsuri privind îmbunătăţirea
securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor, pentru asigurarea celor mai bune condiţii în
desfăşurarea procesului de muncă, prin mijloace şi materiale concrete, inclusiv alimentaţie de
protecţie, echipamente, materiale igienico-sanitare etc. (art.6 - art.15).
Practic, ar urma să fie negociat un fond în acest sens, adică o sumă, urmând ca
aceasta să fie utilizată, de către instituţie, pentru asigurarea unor condiţii optime de muncă,
precum şi pentru sănătatea şi securitatea în muncă. De ex., acest fond ar putea fi utilizat
pentru:
- o masă caldă în incinta unităţii (de ex. catering);
- asigurarea apei în fiecare birou;
- amenajarea birourilor, achiziţionarea de calculatoare, etc.
- decontarea unor tratamente cronice;
- decontarea analizelor medicale şi a intervenţiilor care au legătură cu desfăşurarea
muncii;
- decontarea biletelor de tratament sau odihnă;
- alte servicii pe care să le asigure instituţia salariaţilor din aceste fonduri.

C: ALTE PREVEDERI ALE CONTRACTELOR ŞI ACORDURILOR COLECTIVE

DE MUNCĂ:

Prin contractele şi acordurile colective de muncă mai pot fi reglementate:

- programul zilnic de muncă (de ex. reducerea timpului de muncă în unele situaţii:
salariate gravide, salariate cu copii, în zilele dinaintea sărbătorilor);
5
 - perfecţionare profesională (inclusiv decontarea participării la diverse cursuri şi
traininguri);
- asigurarea unui spaţiu şi a biroticii necesare desfăşurării activităţii organizaţiei
sindicale;

Câteva precizări se mai impun a fi nuanţate:

 în caracter
anul 2011, salarizarea personalului bugetar este reglementată de legea specială cu
tranzitoriu şi temporar - Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul
2011.
 contractele şi acordurile colective de muncă în vigoare îşi produc efecte până la data expirării
termenului pentru care au fost încheiate.

 contractele colective de muncă şi actele adiţionale încheiate nu pot avea o durată de

valabilitate care să depăşească 31 decembrie 2011. (art. II din Legea nr. 40/2011
privind modificarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii)

Costel Chirvase
SC ADJECTIV CONSULTING SRL
6