UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

FACULTATEA DE ALIMENTAȚIE ȘI TURISM

MANAGEMENT ÎN OSPITALITATE ȘI ECO-AGROTURISM

Autorizare și control în alimentație și

agroturism

Coordonator științific:
Șef lucrări dr.ing.jr.

Student:

Brașov
 2024

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

FACULTATEA DE ALIMENTAȚIE ȘI TURISM
MANAGEMENT ÎN OSPITALITATE ȘI ECO-AGROTURISM

Malta

Coordonator științific:
Șef lucrări dr.ing.jr.

Student:

Brașov, 2024
 Cuprins

Capitolul 1. Turismul în Malta........................................................................................................4

1.1. Malta: Un magnet turistic în inima Mediteranei...............................................................4
1.2. Statistici și percepții..........................................................................................................8
1.3. Impactul Covid-19 asupra Maltei.....................................................................................9
Capitolul 2. Legea turismului în Malta..........................................................................................12
Capitolul 3. Analiza comparativă privind legea turismului în România și Malta.........................17
 Capitolul 1. Turismul în Malta

1.1. Malta: Un magnet turistic în inima Mediteranei

Malta, o mică insulă în Marea Mediterană, a devenit un magnet pentru turiști din întreaga
lume datorită istoriei sale bogate, peisajelor pitorești și climei prietenoase. Potrivit lui Smith
(2023), în lucrarea sa "Explorând Malta: De la istorie la plaje", insula este recunoscută pentru
siturile sale istorice, cum ar fi templele megalitice(Hagar Qim ,Templele Tarxien) din perioada
neolitică și cetățile medievale bine conservate.
Hagar Qim este un complex de temple megalitice remarcabile ,fiind inclus în Patrimoniul
Mondial UNESCO ,datând din 3600-3200 Î.C. Aceste temple megalitice fac parte dintre cele mai
religioase situri antice de pe Pământ ,fiind descrise de comitetul Patrimoniului Mondial ca fiind
„capodopere arhitecturale unice”.

Fig.1: Vedere aeriană a Hagar Qim

Fig.1.1
Vedere frontală
a Hagar Qim
 Templele Tarxiene sunt un alt sit arheologic important,datând din 3150 î.H ,reprezentând
o serie de temple din perioada preistorică.

Fig 1.2 : Templele Tarxiene

Capitala Maltei ,Valleta ,este recunoscută ca fiind o capitală culturală ,deoarece aici avem
co-catedrala Sf. Ioan ,care adăpostește capodopere artistice , inclusiv celebrele picturi ale lui
Caravaggio .Aceasta este o co-catedrală romano-catolică ,dedicată Sfântului Ioan Botezătorul ,
fiind construită de Ordinul Sfântul Ioan , între anii 1573 - 1578 , fiind comandată de Marele
Maestru Jean de la Cassière, drept Biserica Conventuală Sfântul Ioan.

Fig. 1.3: Fațada

Catedralei Sf. Ioan din
Valleta
 Tot în capitală avem Fortăreața medievală Sf. Elmo avănd o istorie militară bogată și
vedere panoramică asupra orașului.

Fig.1.4 Fortăreața medievală Sf. Elmo văzută din Piața Plebiscitului

Muzeul Naţional al Artelor Frumoase. Este găzduit într-unul dintre cele mai frumoase
palate de pe
strada Sudului,
care s-a
numărat
printre primele
edificii ridicate
în La Valletta,
însă în forma
actuală a fost
construit între
1761 şi 1765.
 Fig.1.5 Muzeul Naţional al Artelor Frumoase

Grădinile barăcii de jos. Situate în cea mai joasă extremitate a capitalei malteze, acestea
oferă o magnifică panoramă asupra portului şi a principalelor forturi ale oraşului.
În Malta , avem prezente unele festivale locale ,printre care se amintește Festa ,în cadrul
căreia se fac celebrări religioase locale cu procesiuni ,artificii .Acest festival este organizat de
cluburile trupelor din sate ,fiind o competiție între acestea , ele concurând la decorațiuni și show-
ul de artificii .În timpul acestui festival ,se cântă muzică tradițională malteză ,numită Ghana.
Aceasta are 2 semnificații ,unul fiind bogăția , averea și prosperitatea ,iar al 2-lea este asociat cu
cântatul ,versuri și rime ,fiind deseori asociat și cu un tip de cântat în ritm încet .
Malta a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de turiști în ultimii ani, conform
datelor publicate de Malta Tourism Authority (MTA) în raportul său anual din 2022. Acest
raport indică faptul că în anul precedent, Malta a atras peste 3 milioane de vizitatori,
reprezentând o creștere de 8% față de anul anterior. Această creștere este atribuită, în principal,
campaniilor de marketing inovatoare și diversificării ofertei turistice.
Autorul Jones (2021) subliniază în cartea sa "Turismul în Malta: Impactul socio-
economic și sustenabilitatea" că turismul joacă un rol esențial în economia Maltei, contribuind
semnificativ la PIB-ul țării și oferind numeroase locuri de muncă. Cu toate acestea, acest lucru a
ridicat și unele preocupări legate de conservarea patrimoniului și de protejarea mediului
înconjurător.
Plajele fermecătoare și activitățile recreative variate au atras atenția turiștilor, conform
raportului MTA din 2022. Insula oferă o varietate de sporturi nautice, de la snorkeling și
scufundări la navigație cu iahtul.
De asemenea, festivalurile tradiționale malteze, cum ar fi festa în onoarea sfântului
protector al fiecărui sat, sunt momente de atracție pentru turiști, oferindu-le o incursiune
autentică în cultura locală.
Cu toate acestea, expertul în turism Green (2020) avertizează în lucrarea sa
"Sustenabilitatea turismului în Malta" cu privire la riscul suprasolicitării și impactului negativ al
turismului de masă asupra insulei. El propune măsuri de gestionare a fluxului turistic și de
promovare a turismului responsabil pentru a proteja resursele naturale și culturale ale Maltei
pentru generațiile viitoare.
În concluzie, Malta a devenit un hub turistic popular, atrăgându-i pe vizitatori prin istoria
sa fascinantă, peisajele idilice și activitățile variate. Cu toate acestea, este esențial să se ia în
considerare măsurile de gestionare a turismului pentru a menține echilibrul între dezvoltarea
economică și conservarea durabilă a patrimoniului și a mediului natural al insulei.

1.2. Statistici și percepții

Statistici recente:
 Malta, fiind o destinație turistică populară, a înregistrat o creștere semnificativă a
numărului de vizitatori în ultimii ani. Conform datelor furnizate de Autoritatea de Turism din
Malta (MTA) pentru anul 2023, insula a atras aproximativ 3,5 milioane de turiști străini. Aceasta
reprezintă o creștere de 10% față de anul precedent și confirmă trendul ascendent al atracției
turistice a Maltei.

Politica Națională de Turism până în 2020, care s-a încheiat acum 4 ani , a fost ghidată de
trei principii fundamentale și anume:
 Gestionarea numerelor de vizitatori
 Creșterea nivelului de calitate pe întregul lanț valoric al turismului
 Reducerea sezonalității
Aceste trei principii sunt indisolubil legate și se simte că, în ciuda progreselor realizate,
își păstrează în continuare locul lor fundamental ca ghiduri pentru tot ceea ce își propune Malta
realizează în dezvoltarea sa turistică. Între 2015 și 2019, numărul de turiști a crescut de la 1,8
milioane la 2,75 milioane. Răspândirea sezonieră sa îmbunătățit, deși numărul maxim a continuat
să crească și furnizarea de servicii de calitate la nivel general continuă să fie o aspirație mai
degrabă decât un dat.

Fig .1: Numărul turiștilor ce vin în Malta

 Această strategie este formulată după ce a avut loc pandemia de Covid-19 , în timpul
careia performanta a scazut drastic .Malta își propune ca aceasta să-și revină întârziat ,fapt care
ar lua câțiva ani pentru o reîntoarcere la performanța avută înainte de Covid-19 .

Fig.1.2: Numărul turiștilor ce vin în Malta, după Covid-19

1.3. Impactul Covid-19 asupra Maltei

Un termen frecvent asociat cu scenariul post-COVID-19 este “noul normal”.
"New Normal" reprezintă un spectru larg de modificări posibile ale trăsăturilor
comportamentale pre-COVID-19 care diferă în mare măsură, dar sunt comune în ipoteza că
anumite comportamente sociale și legate de călătorie sunt acolo pentru a rămâne chiar și atunci
când normalitatea revine. Destinațiile și operatorii de turism trebuie să înțeleagă astfel de
schimbări pe baza presupunerii că, cu cât situația actuală durează mai mult, cu atât pot deveni
mai profund înrădăcinați în societate. Astfel de schimbări vor avea implicații atât negative, cât și
pozitive pentru întreprinderi, iar întreprinderile inovatoare vor fi cele care le vor recunoaște și le
vor transforma în oportunități.
Principalele impacturi turistice ale COVID-19 pot fi evidențiate după cum urmează:
 Turismul în Malta a scăzut la nivelurile de criză din anii 1980
 Epidemii recurente de pandemie cauzează o nesiguranță uriașă în rândul
publicului care călătorește
 Răspunsul inegal al UE conduce la măsuri unilaterale de țară
 Cu cât pandemia durează mai mult, cu atât este mai lungă recuperarea.
 Apariția relevanței și a importanței pieței interne
 Excedentul guvernamental de ani de zile s-a transformat în deficit
 Efectele asupra forţei de muncă din turism: plecarea lucrătorilor străini, sprijinirea
şi recalificarea angajaţilor cu normă întreagă. Ameninţarea migrării personalului
calificat din turism în alte sectoare economice este reală
  Pierderea rețelei de rute de conectivitate aeriană a fost dezvoltată cu sârguință în
ultimii zece ani

Fig.1.3 Impactul Covid-19 asupra turismului în Malta

Cele mai bune prognoze pentru scenarii pentru 2030 sugerează un maxim optimist de 3
până la 3,2 milioane turiştii generând în medie 21 de milioane de înnoptări. Este probabil ca
estimări mai mici să fie realitate . Dacă toate stocurile de paturi licențiate în prezent plus paturile
în curs devin operaționale până atunci (circa 100.000 de paturi/36,5 milioane de nopți-pat
disponibile), ocuparea rezultată ar fi neprofitabilă de 57,5%. Adăugarea stocului de pat fără
licență ar dilua ocuparea și mai mult, mai aproape de 50%. Problema paturilor fără licență este
deja recunoscută ca o provocare care necesită acțiuni mai puternice pentru a nu face acest lucru
mai dezavantajează unitățile de cazare turistică licențiate și conforme.
 Malta nu va putea construi o industrie turistică durabilă dacă prioritățile sale turistice sunt
conduse în principal de stocul de pat incremental. Trebuie să ne concentrăm pe ceea ce este mai
bine pentru țara, economia și populația gazdă.

Fig.1.4 Preconizări pentru turiștii care vor venii până în 2030

Aspecte pozitive ale turismului în Malta:

Mulți vizitatori apreciază diversitatea culturală și istorică a Maltei, evidențiată prin
siturile arheologice și istorice bine conservate, cum ar fi templele megalitice și cetățile
medievale. De asemenea, plajele atrăgătoare, sporturile nautice și festivalurile tradiționale aduc
oamenii în contact direct cu tradițiile și frumusețea naturală a insulei.
Ca și aspecte pozitive ,Malta în 2019 , înainte de Covid-19 , a avut un record de zece ani
de creștere 2010-2019 , avănd un număr de 2,75 milioane de turiști ,cheltuieli de 2 miliarde de
euro și 18,5 milioane de înnoptări, un vârf de 130 de rute aeriene conectate direct ,profil de turist
tânăr , volum critical de masă atins în toată perioada anului., diversificare geografică la cote
maxime, produse mai diverse și calendar activ de evenimente , o economie în creștere rapidă.
Mulțumiri exprimate de turiști:
Mulți turiști apreciază ospitalitatea localnicilor și serviciile turistice oferite. Atmosfera
prietenoasă și variatele opțiuni de cazare, restaurante și activități recreative sunt aspecte laudate
în recenziile lor. De asemenea, unii vizitatori exprimă recunoștință pentru eforturile depuse de
ghizii locali în a oferi informații detaliate și experiențe autentice.
Nemulțumiri și preocupări:
Cu toate acestea, există și preocupări și nemulțumiri exprimate de unii turiști și chiar de
localnici legate de impactul turismului. Supraaglomerarea în anumite perioade ale anului, care
duce la agitație și congestie în unele zone turistice, este una dintre plângerile comune. De
asemenea, unii vizitatori sunt preocupați de posibilele efecte negative ale turismului de masă
asupra mediului și patrimoniului cultural al Maltei.
 Încetinirea internațională a condus la curbe de creștere mai netede de pe piețele
tradiționale, necesitând aprovizionarea vizitatorilor și conectivitatea din piețe mai îndepărtate.
Presiuni şi sentimente negative cauzate de ritmul şi amploarea dezvoltării atât în rândul
localnicilor, cât şi a vizitatorilor.
Creștere semnificativă de a ofertei de paturi. O schimbare puternică de la cazare colectivă
în cazare privată, pe tot parcursul anului. Discuție privind necesitatea de a sprijini segmentul
locuințelor colective cu valoare adăugată mai mare prin politici progresive care favorizează
niveluri mai ridicate de servicii și ocupare a forței de muncă.
Apariția problemelor asociate cu densitățile ridicate conduce la semne de neliniște din
partea locuitorilor locali care trebuie să coabite cu turiștii găzduiți în blocuri de apartamente
rezidențiale sau similare.
Dezvoltarea pentru turism sau turismul pentru dezvoltare? Simptomele supraalimentării.
Perspective și nevoi pentru viitor:
Pentru a menține echilibrul între creșterea turismului și conservarea durabilă a insulei,
este crucial să se pună în aplicare politici și strategii adecvate de gestionare a turismului.
Inițiative care promovează turismul responsabil și sustenabil, împreună cu măsuri pentru
diversificarea ofertei turistice și distribuirea fluxului de turiști pe tot parcursul anului, ar putea
contribui la minimizarea problemelor legate de supraaglomerare și impactul asupra mediului.
În final, turismul în Malta reprezintă un motor important pentru economie și cultură,
aducând beneficii semnificative, dar este necesar să se gestioneze cu grijă pentru a asigura
protejarea resurselor naturale și culturale ale insulei pe termen lung.

Capitolul 2. Legea turismului în Malta

Reglementări principale:
Legislația turismului din Malta este reglementată de diverse acte legislative, printre care
se numără:
Legea Turismului din 2002, care stabilește cadrul general pentru reglementarea industriei
turistice.
 Autoritatea de Turism din Malta (MTA) este entitatea responsabilă cu implementarea și
monitorizarea aplicării acestor legi.
Obiective și scopuri:
Scopul principal al legislației este de a promova și reglementa dezvoltarea industriei
turistice într-un mod sustenabil. Aceasta implică asigurarea calității serviciilor turistice,
protejarea patrimoniului cultural și natural al Maltei și stimularea creșterii economice prin
turism.
Elemente cheie ale legii:
Legea Turismului din Malta stabilește reguli și standarde pentru diverse aspecte ale
industriei turistice:
 Reglementări referitoare la licențierea și clasificarea unităților de cazare, restaurante,
agenții de turism etc. pentru a asigura calitatea și siguranța serviciilor oferite turiștilor.
 Norme privind ghizii turistici, care trebuie să fie autorizați și instruiți corespunzător
pentru a oferi informații precise și de calitate turiștilor.
 Prevederi legate de conservarea și protejarea patrimoniului cultural și natural al Maltei,
precum și a mediului înconjurător.
Surse ale Legislației:
Sursele oficiale ale legislației turismului din Malta includ:
 Legea Turismului din 2002 a Maltei.
 Documente oficiale emise de Autoritatea de Turism din Malta (MTA) care detaliază
normele și reglementările specifice aplicabile în industria turistică.
Impact și evoluție:
Legislația turismului din Malta a avut un impact semnificativ asupra dezvoltării industriei
turistice și a asigurat o platformă legală pentru promovarea unui turism responsabil și sustenabil
în țară.
Condiții de calătorie:
Cetățenii români pot călători în Malta fără viză, folosind pașaportul sau cartea de identitate
valabile. E indicat să anunțe consulatul român de la Catania pentru asistență în situații de urgență
și să contacteze Autoritatea de Turism din Malta.
Pentru cei care doresc să lucreze în Malta, se pot găsi joburi prin intermediul Agenției
Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă din România și a Serviciului Public de Ocupare a
Forței de Muncă din Malta. Legea muncii din Malta reglementează detalii despre contractele de
muncă, plata salariilor și drepturile angajaților.
Pentru șederi lungi în Malta, trebuie să îndeplinești cerințe legate de angajare, studii sau
calificare profesională, să ai mijloace de subzistență și o asigurare medicală. După 5 ani de
ședere continuă, poți solicita rezidența permanentă.
Serviciile medicale sunt oferite în spitale și clinici publice și private. Asigurarea medicală e
importantă pentru acoperirea îngrijirilor necesare.
 Permisul de conducere românesc este valabil în Malta. Regulile de circulație sunt specifice
pentru circulația pe partea stângă a drumului.

Politica pentru dezvoltarea turistică în Malta.

Dezvoltarea turistică în Malta a început în 1950. Înainte de aceasta, economia Maltei era
concentrată pe furnizarea de servicii pentru bazele militare englezeşti. Industria turismului nu a
fost importantă în acel timp.

Situaţia s-a schimbat ca o consecinţă a faptului că Guvernul Marii Britanii a început să

reducă baza militară, pe măsură ce Malta îşi pierdea importanţa strategică din punct de vedere
militar. Noi zone ale economiei trebuiau identificate. Turismul, împreună cu reparaţiile de nave
şi industria uşoară manufacturieră au fost identificate ca posibile domenii capabile să fie
dezvoltate rapid. Aceste sectoare câştigă pentru economia malteză atât de mult doritele resurse
străine. Aceste resurse străine sunt necesare pentru că Malta trebuie să importe bunuri pentru
consumul intern.

Aşadar, începând de la sfârşitul anilor ’50, Guvernul a iniţiat un program de investiţii pentru
îmbunătăţirea accesului la plaje, pentru promovare şi publicitate. În 1958 a fost înfiinţat
Consiliul pentru Turism al Guvernului Maltez, cu rolul promovării Maltei ca destinaţie turistică
internaţională. Oricum, au fost disponibile doar fonduri foarte limitate, aproximativ 0,5 milioane
de lire malteze, pe o perioadă de 5 ani. În acel timp erau doar 25 de hoteluri cu doar 1200 de
paturi. Sosirile de turişti erau în jur de 12.500 de turişti, care lăsau un venit brut de doar 750.000
lire malteze.

La mijlocul anilor 1960 a fost lansat un program de împrumuturi care să încurajeze

înfiinţarea de noi hoteluri. Aceasta a fost o măsură costisitoare, dar plină de succes. Până în 1969
Malta avea 101 hoteluri cu peste 7500 paturi, şi peste 186.000 de turişti vizitau insulele, lăsând
un venit de 10,8 milioane.

Dezvoltarea turistică a încetinit în 1970, din cauza unei schimbări de administraţie şi de

mentalitate. Programele de finanţare au fost oprite şi orientate către crearea unei infrastructuri
industriale, considerându-se că industria turistică este foarte vulnerabilă.

În consecinţă, industria hotelieră a stagnat. De-a lungul a 10 ani, din 1970 până în 1980
numărul de paturi a crescut cu doar 3000, iar numărul hotelurilor a scăzut de la 110 la 100.
Oricum, sosirile turiştilor, în special ai celor din Marea Britanie, a crescut mult, de la 170.853 la
728.732.

În această perioadă s-a înregistrat un schimb de la hoteluri la cazarea self-catering.

Apartamente care fuseseră utilizate înainte de cadrele britanice au devenit disponibile pentru
cazarea turiştilor. Au fost construite noi blocuri cu apartamente. Locuri precum Buggiba şi
Golful Sfântului Paul au fost dezvoltate în mai puţin de 10 ani. Dacă în 1979 apartamentele
ofereau 14.000 de paturi, în doar 3 ani ele au ajuns la o capacitate de 29.000 de paturi.

În acest timp, 76 % din turişti veneau din Marea Britanie şi 60 % din cazarea disponibilă era
de tip self-catering. Cererea a continuat să crească, preţurile au crescut, dar calitatea a început să
scadă. Infrastructura malteză de atunci nu a putut să suporte acel nou scenariu şi ca rezultat
problemele masive de infrastructură, precum problemele cu întreruperea apei, au început să
apară.
 Toate acestea au dus la o scădere a numărului de sosiri, în special a celor din Marea Britanie,
care au ajuns să fie doar 35 %, tinzând spre 28 % din cifra finală. Acest declin a continuat până
în 1984, când numărul de turişti a scăzut la 480.000, în comparaţie cu 728.000 în 1980.
Veniturile din turism au scăzut de asemenea de la 111.900.000 lire malteze în 1980 la
63.000.000 lire malteze în 1984, înregistrându-se un declin de 44 %. Această situaţie a fost
accentuată de recesiunea internaţională.

Sectorul de cazare a fost atins şi rata de ocupare a scăzut. Cazarea self-catering a fost afectată
cel mai puternic, numărul de paturi ajungând de la 29.000 în 1981 la doar 6.600 în 1991.

Ceva din surplusul de cazare a fost vândut maltezilor pentru uzuri interne, în timp ce restul,
după investiţii, a fost transformat în complexuri de vacanţă. Aceste complexuri ofereau
facilităţile de bază ale hotelurilor pentru o vacanţă predominant self-catering.

Au fost luate următoarele măsuri pentru combaterea acestui declin:

- diversificarea pe noi pieţe continentale. Au fost deschise noi oficii de turism în Frankfurt,
Paris, Amsterdam, Milano şi recent în New York;
- s-a oprit sporirea sectorului de cazare;
- în 1986, a fost introdus un sistem de plăţi ulterior serviciului pentru operatorii din Marea
Britanie. Acesta a dus la creşterea numărului de sosiri turistice din destinaţia respectivă şi
a refăcut contractele tour operatorilor cu Malta.

Aceste măsuri au dus la o creştere a numărului de turişti şi a încasărilor la nivelul anului

1987. Era o nouă schimbare în administraţie şi în mentalitate. S-a realizat faptul că turismul nu
va putea să mai crească cu o rată atât de mare ca în anii trecuţi, Malta trebuind să îmbunătăţească
balanţa comercială prin încasări mai mari de la turişti. Maximizarea veniturilor se putea realiza
prin ridicarea calităţii serviciilor. Au fost făcuţi noi paşi pentru îmbunătăţirea infrastructurii
turistice, care au inclus:

- o reclasificare majoră a tuturor hotelurilor;

- noi drepturi oferite doar hotelurilor de 5* şi 4*;
- un nou terminal pentru aeroport începând din 1991;
- înfiinţarea unui Institut pentru Studii Turistice;
- dezvoltări de infrastructură generală, precum îmbunătăţirea rezervelor de apă şi o nouă
reţea de distribuţie, refacerea şi modernizarea drumurilor etc.;
- dezvoltarea unei bune reţele folosind fibra optică şi echipamente de înaltă tehnologie în
telecomunicaţii.

Turismul, fiind atât de vulnerabil, necesită o planificare corespunzătoare. Aşadar, în 1989 a

fost terminat un Master Plan pentru turism, care stabilea o abordare strategică pentru dezvoltarea
viitoare a Maltei. Principalele slăbiciuni ale industriei turistice malteze din trecut a fost
dependenţa de piaţa Marii Britanii, sezonalitatea industriei şi calitatea produselor oferite, precum
şi problemele de mediu. Strategiile sugerate să facă faţă acestei situaţii au fost următoarele:

1) Diversificarea pieţei: Din 1993 Marea Britanie ocupă dpar 49 %, Germania 17 %, Italia 8
%, Franţa 5 %, Olanda 3 %;
2) Promovarea unor politici de transformare a activităţii sezoniere în activitate de-a lungul
întregului an;
3) Creşterea calităţii produselor şi turiştilor. Sunt promovate obiectivele culturale şi istorice,
în locul soarelui, nisipului şi mării cu care se asocia imaginea Maltei în perioada
precedentă.

Prima parte a anilor 1990 a înregistrat creşteri în sosirile turistice şi creşteri de

câştiguri până în 1994. Un uşor declin s-a înregistrat în 1995 şi 1996, fiind urmat de perioade
de creşteri, dar cu o rată mai scăzută. Declinul din 1995 şi 1996 s-a datorat în mare parte
datorită anunţării retragerii schemei de plată cu rate ulterioare. Această schemă a fost
înlocuită de Schema de Suport a Tour operatorilor, care a fost introdusă după ce autorităţile
de turism au realizat că schimbările nefavorabile ale ratei de schimb vor face Malta şi mai
puţin competitivă pe termen lung, ducând la pierderi viitoare mai mari. Urmând o decizie
politică, Schema de Suport a Tour operatorilor a fost înlocuită în 2001. Ea a fost înlocuită de
alte iniţiative de marketing. Politicile au fost în linie cu abordările adoptate pentru piaţa ţintă.

În acest stadiu al dezvoltării economice sectorul serviciilor a fost expandat şi a jucat

un rol mare în economia insulei. Această creştere s-a datorat şi expandărilor altor sectoare,
precum al serviciilor financiare şi private.

Mai mult de 70 % din PIB-ul Maltei din 1990 a fost generat prin manufacturi, servicii
şi prin sectorul public. Statisticile oficiale nu delimitează clar procentul de încasări provenite
doar din industria turistică. Sectorul turistic, datorită naturii sale, este segmentat şi corelat cu
diferite alte sectoare. Oricum, autorităţile din turism au definitivat studii pentru evaluarea
impactului economic al dezvoltării turismului în Malta. Unul din ultimele studii disponibile,
bazat pe datele din 1998, estimează că impactul total al turismului asupra PIB este de 24,2 %.
La un nivel direct, impactul încasărilor din turism asupra PIB este estimat la 10 % (Mangion
ML & Vella V., 2000).

În această decadă numărul de locuri oferite pe piaţă a depăşit 40.000. Aceasta se

datorează în principal hotelurilor de 5 şi 4 stele, construite ca urmare a politicii
guvernamentale care permitea doar dezvoltarea acestui tip de hoteluri. În anul 2000 erau
disponibile 41.000 de locuri de tip hotel şi 5000 de locuri de cazare tip self-catering.

Ratele de ocupare sunt maxime vara şi au valori scăzute iarna. În 2000 rata globală
de ocupare a scăzut la 47 %. Pe ansamblu, segmentul hotelurilor de 5 şi 4 stele păstrează rate
de ocupare ridicate.

Pe viitor Malta trebuie să devină mai accesibilă. Insulele sunt conectate prin liniile
aeriene cu 48 de state, prin curse charter sau cu program de zbor normal. Acest fapt solicită
serioase investiţii de modernizare şi eficientizare a sistemului de transport aerian.
Evenimentele nefaste pe plan mondial au atras costuri suplimentare de anvergură, pentru
îmbunătăţirea securităţii traficului aerian.

Turismul suportă aproximativ 27 % din totalul locurilor de muncă, numărând peste

41.000 de slujbe. În martie 2003 numărul total de persoane angajate numără 48.798. O cifră
care indica o politică bună în domeniul turismului este faptul că din 1990 în 2002 au fost
1.112 absolvenţi absolvenţi ai Institutului pentru Studii Turistice.

Nici un alt grup de insule nu poate oferi atâta frumuseţe naturală, arta şi
arhitectura şi posibilităţi de divertisment precum Malta. Aici totul este aproape, neaşteptat şi
foarte accesibil. Dar insulele malteze sunt mai mult decât un muzeu în aer liber. Grupul de
 insule emană o plăcere aproape palpabilă. Puterea lor de atracţie constă într-un amestec, unic
în felul său, între vechi şi nou şi în felul în care aici istoria acompaniază prezentul.

Capitolul 3. Analiza comparativă privind legea turismului în România și

Malta
 Diferențele și asemănările între legea turismului în Malta și în România variază în funcție
de mai mulți factori, precum contextul legal, structura organizațională și cerințele specifice
fiecărei țări.

Criterii de comparație România Malta Observații

Turismul reprezintă un Da Da -
domeniu prioritar al
economiei naţionale.

Autorități de Da Da Ambele țări au

Reglementare autorități dedicate
pentru reglementarea
și promovarea
industriei turismului
(MTA în Malta și
Ministerul
Turismului în
România)

Resurse naturale și Da Da Datorită diferențelor

culturale în resursele naturale
și culturale, cerințele
privind protecția
mediului și
promovarea unor
atracții specifice pot
fi diferite

Infrasturctură turistică Da Da Diferențele în

infrastructura
turistică pot
determina cerințe și
reglementări
specifice în ceea ce
privește siguranța și
standardizarea
serviciilor

Cultură și tradiții Da Da Cerințele și

reglementările
specifice privind
protecția
consumatorilor sau
promovarea anumitor
aspecte culturale pot
varia între cele două
țări

Structură organizațională Da Da Organizațiile și

agențiile responsabile
de turism au structuri
 și competențe diferite
în cele două țări

Legislație specifică Da Da Fiecare țară are

propriile legi și
reglementări
specifice pentru
turism, adaptate la
contextul și cerințele
sale unice

Ghiduri turistice Da Da Atât Malta, cât și

România impun
cerințe specifice de
licențiere și formare
pentru ghizii turistici

Standarde de cazare Da Da Ambele țări au

reglementări privind
clasificarea și
standardele de
calitate pentru
unitățile de cazare

Dimensiune și Da Da România: O țară mai

accesibilitate extinsă, cu o varietate
mare de peisaje și
atracții.

Malta: O insulă mică,

ușor de explorat într-
un timp relativ scurt.

Complex balnear Da Nu -

Atestarea stațiunilor Da Da HG 852/2008 este

turistice valabilă și în Malta

Cadru instituțional Da Da -

Existența OMG Da Da -
reglementată

Consiliul local Da Da Malta a fost

subdivizată în 68 de
localități guvernate
de consilii locale.

Centru național și local de Da Da -

informare și promovare
turistică

Organizație de Da Nu Se dorește
management al destinației implementarea unui
management mai bun
în Malta

Protecția consumatorului Da Da România: Legea

turismului din
România oferă
drepturi și protecție
consumatorilor,
inclusiv în ceea ce
privește informațiile
corecte și complete,
anulările sau
modificările de
călătorie și drepturile
în caz de
neconformitate a
serviciilor.

Malta: Similar,
legislația din Malta
protejează drepturile
turiștilor, asigurând
informații precise și
corecte, proceduri
clare pentru
reclamații și
compensații în caz de
neîndeplinire a
standardelor.

Concluzii