Regele este cea mai importantă piesă a jocului de șah.

Scopul final al acestui joc

este amenințarea simultană a regelui de către piesele adversarului într-un astfel
de mod încât acesta nu mai poate evita a fi ținta atacurilor, fie prin interpunerea
unei piese proprii pe direcția de atac, fie prin mutarea sa pe un câmp liber unde
nu este atacat.

Regele poate muta în orice direcție, orizontală, verticală sau diagonală (vedeți
diagrama alăturată), dar numai un câmp la fiecare mutare. Această mobilitate
limitată, precum și scopul final al jocului de șah îl obligă pe jucător să-i acorde
cea mai mare atenție. În jocul practic, deoarece el nu poate fi schimbat, noțiunea
de valoare de schimb își pierde sensul. În programele de calcul care joacă șah
valoarea atribuită regelui este mai mare decât a tuturor pieselor adverse.
Karl Ernst Adolf Anderssen (n. 6 iulie 1818; d. 13 martie 1879) a fost un celebru
șahist german, care este considerat neoficial drept campion mondial al acestui joc.
Este câștigătorul primului campionat internațional de șah din Londra (1851), după
care este considerat cel mai bun șahist din lume, până la meciul cu Paul Morphy, pe
care la pierdut (1858). Datorită faptului că Morphy s-a lăsat de șah, Anderson și-a
recăpătat titlul de „campion neîncoronat”, câștigând al doilea turneu internațional
(1862) și a fost considerat din nou ca cel mai bun șahist, până a pierdut partida
cu Wilhelm Steinitz (1866). Din primele patru campionate mondiale internaționale,
el a câștigat trei (într-unu nu a putut participa din cauza profesiei sale). Este
autorul partidei „nemuritoarei” și al partidei „veșnice”, care au intrat în istoria
șahului ca primele combinații de joc.