Jear\ des Cars

Sncn
FAVORITELOR
Tladucere din francezi, de
Bogdan PerdivarS.

TRCI
Cuprins

Cuuint-inainte.... 13

AgnEs Sorel. intiia favoriti 16

Copiliria lui Carol al VII-lea: tat5. nebun,
mami infideli, gari in rlzboi 2l
Sunt doi regi in Franla, iar unul este gi rege al Angliei! 24
Regele a mai avut amante, ins5" are acum
o favoriti: Agnds Sorel . 26
Agnds Sorel scandalizeazi. curtea cu ginutele sale decoltate... . . . 32
Agnds Sorel, clienti gi protectoare a iscusitului Jacques Caur . . . 37
Noi dezviluiri: Agnds Sorel suferea de malarie
si isi ridea... pubisul! 4l
Cu Agnds Sorel, Carol al VII-lea a descoperit dragostea;
influengafavoriteisales-adoveditbenefici. .. .. ... 45

Diana de Poitiers. Amazoana lui Henric al Il-lea 46

Diana de Poitiers este migcati de tristegea
fiului cadet al lui Francisc I. . . 5I
Ca si rimAni insircinati, Caterina ii cere sfatul Dianei, rivala sa! 57
Caterina devine regini a Frangei, insi Diana
domnegte peste sogul acesteia, regele . 60
Saga favoritelor

Diana de Poitiers igi ingrijegte corpul intr-un fel foarte modern . . . 63

Chenonceau, un castel somptuos pentru un mena.i in trei. . . . . . 67
Henric al Il-lea moare, iar Caterina se ri,zbun5.:
favorita se retrage 7l
Gabrielle d'Estrdes. Vesela alinare a lui Heniic al IV-lea . . . . 76
Gabrielle d'Estrdes il respinge pe Henric al lVlea:
e murdar si miroase a usturoi! 83
Henric al IV-lea nu se mai poate dispensa de favoriti,
,,ingerulGabrielle" ....... 86
inci insurat cu regina Margot, regele vrea
s-o ia de nevastS. pe Gabrielle 90
Favorita ii susgine pe proresrangi ca si poati ajunge regini . . . . . 95

Ludovic alXlV-leasau celetreivirste ale dragostei. . . . . . . . 100

Cu ocazia unui banchet, Louise il remarci
pe tinirul rege, care insl nu o observi . . . . 105
Mulgumiti ,,sfesnicului", Ludovic al XIVlea
se indrlgosteste de Louise . . 108
TXnira favoriti a regelui, Louise de La Vallidre,
cade victimS, intrigangilor 111 \

Regina si favorita rimAn insircinate cu regele... una dupi alta . . lt5

La23 de ani, Louise primeste titlul de ducesi de La Vallidre.
E un fel de adio? lL9
Doamna de Montespan caut5. o guvernanti.
pentrubastarziiregali. ....125
Viduva Scarron e salvat5.: il vede adesea pe rege,
venit s5.-si viziteze copiii. .. . I28
Louise de La Vallidre s-a ficut carmelitl,
insi rizboiul favoritelor continui! . . 132
Domnigoara de Fontages?,,Frumoasi
ca un inger, proast5. ca noaptea!" .. . 136
 Cuprins

Scandal: doamna de Montespan este suspectati

inafacereaotrivurilor. ....139
Cisitoriti in secret cu regele, doamna de Maintenon
nuvafiregin5.. ....143
Capriciile amoroase ale lui Ludovic al XV-lea. Un rege secretos L48
Dupi unsprezece ani de fidelitate, Ludovic al XVlea
vafiamantulatreisurori! ..154
Louise de Mailly-Nesle il infrunti pe rege: acesta,
neobisnuit cu asa ceva, ii apreciazlfranche;ea 158
A treia sori iubiti de rege devine ducesi de Chiteauroux . . . . . . 161
Cine este deci cuceritoarea doamni de Etioles
remarcati de Ludovic al XV-lea? .. . 166
Protectoare a artelor, Pompadour are cutezanfa
de a proreja gi Enciclopedia . . 171
Dupi o relagie de gase ani cu regele, Pompadour
devineoprietenidevotati. .......174
Pompadour dispare, iar Ludovic al XV-lea
nu-ivamairostiniciodatinumele. .......180
Viitoarea doamni du Barry are un tati cilugir
si pe Ioana d'Arc ca strimoagi! ... . lB2
Cind e prezentate la Versailles, in ciuda intArzierii,
Jeannecuceresteintreagacurte. ...186
Delfina, Maria Antoaneta, nu gtie si se poarte cu du Barry . . . . 190

Zo6 da C.yl". Inspiratoarea lui Ludovic al XVII-Iea . . . . . . 194

O tAniri aristocratl in virtejul revolugionar .... 199
Doamna Campan, supravieguitoare
aVechiului Regim, o educi peZo€ .. .. .. . 203
in,rr.m" Consulatului, fata de proscris
semiritS,cuunbirbatinsuportabil.... ... 205
Dintre aman[i, care este tatil feti;ei lui Zo€? .. . 208
 Saga favoritelor

Timpurile
se schimbi, relajiile doamnei du Cayla continu5.. .. .. . 2ll
Recomandati lui Ludovic al XVIIIJea, Zo€, du Cayla
starnegte pasiunea regelui . . 215
O relaqie amoroasS" unde se prizeazl, tabac...
intr-un fel ciudat. . . 2lB
Muz|, apartidului ultraregalist, favorita
areputereadeanumiministri. ....220
Lola Montez. Muza blestemati a regelui Ludovic I alBavaiei. . 222
Foarte frumoasi, falsa dansatoare spanioli
sefolosestedebirbali .....227
Aventurierastarnegtescandalin intreagaEuropi . . . . . . 231
La Paris, un jurnalist este ucis intr-un duel
dincauzaloleiMontez..... .....233
dezgoligil
Lola vine inaintea regelui cu s6.nii . . . . 235
La Operi, Lola danseazi inaintea unui public format din poligigti . . 239
Intriganta incepe s5. se amestece in politica bavarezi. . . . . 241
Scandaloasa Lola este declangatoarea revolugiei din Mtinchen. . . 244
Dupi douizeci gi trei de ani de domnie,
regele Ludovic I abdici din cauzalolei Montez. . . . . . . . . . 247

Miss Howard. Amanta providen$ali

pentruviitorulNapoleonallllJea. .....250
La Londra, Ludovic Napoleon cade victiml
farmecelorluiMissHoward ......256
Bogata englezoaici. Miss Howard este indri,gostiti
denepotulluiNapoleon!..... ....260
Revolugia de la 1848 transformS. o idili in destin politic ...... . 254
Amanta englezoaicl fi nangeazi" campania electoralS
acandidatuluiBonaparte.... ....269
I-a promis pregedintele Republicii metresei sale ci se vor cisatori? . . 276
Cine va fi impiriteasS.: englezoaica sau spanioloaica? . . . 28I

10
 Cuprins

Katia. Fericirea furati a larului Aleksandru al Il-lea al Rusiei . . 2BG

Noul gar este un dandy cu purtiri plicute,
insigarinaestebolnavl ....291
in 1861, Aleksandru al Il-leaare curajul de a aboli gerbia . . . . . . 294
Descurajat si simgindu-se singur, garul
seindrigostegte de tAnisa Katia . . . 299
Paris, 1867. farul o reintilnegte in secret pe Katia.
Ocilitoriedecogmar! ....304
Katia preferi intimitatea fastului curlii. A rimas inslrcinati! . . . 308
Terorigtii ajung sI urmireascl si viaga privat5. a garului . . 3ll
Miritati insi neincoronati, Katia aduce un pic
cudoamnadeMaintenon.... ....318
Blanche Delacroix. Iubirea sfiditoare a lui Leopold al Il-lea . . 322
Cine este fata remarcati de intreprinzS.torul Leopold al Il-lea? . . 327
Un domn important soliciti o intrevedere
cu domnigoara Delacroix . . 330
Leopold are 65 de ani. Noua sa cucerire,
pe cale si se mlrite, doar 17 ..... . 333
Franluzoaica se di drept italianci, finI a regelui belgienilor . . . . 335
Regele cere si fie numit ,,Preabitrinul",
Blanchedevine,,Preafrumoasa"!.. ....... 339
Regele este viduv, amanta sa devine favoriti...
piardi totul! .
si poate sI .. . 343
Un mariaj secret si o viduvi veseli
careserecisitoregteingrabamare!. ...... 348

Magda Lupescu. Lupoaica lui Carol al Il-lea al Rominiei . . . 352

Regele Carol I e lipsit de imaginagie,
sotiasaeopoetiprecumSisi.. ...357
Scandal la Bucuregti: regina pleaci cu doamna ei de onoare!. . . . 360
Copiliria viitorului rege Carol al illea
esteperturbatideaventurilemamei ......363

11
 Saga favoritelor

PrinEul mosrenitor Carol fuge in Rusia

ca si se cS,sS.toreasci cu amanta ... . 367
Carol este sedus de o romi.nc5" divor1at5., doamna Lupescu . . . . . 3TO
Degi i se interzice si intre in Rominia,
Carol devine din ce in ce mai popular acolo! . .... . 374
Favorita Magda Lupescu devine o ,,Pompadour a Balcanilor"l. . . 380
Regele ii impune fiului siu prezenla conrinui
aMagdei Lupescu, pecarecopilulo detesti ..... - 3Bj
Din exil in exil, regele sfrrgegte prin a se cisitori
cu,,lupoaicadinRominii'.... ...357
Wallis Simpson. O ameninlare pentru coroana britanici. . . . 3g0
Nevasti de ofiger, \Tallis Spencer e trimisl in China. in ce scop? . . 397
Proaspit divorEatS., \Tallis se teme de siricie
si-sicautiunaldoileasog...bogat! ....... 399
Prinlul de \7ales? Un noctambul vesel 9i un sportiv
de performanEs. care se ocup5" cu tapiseria! . . 402
\(allis Simpson va fi prezentatl unui pring,
agac5.-si repetS.reverenfa... in tren! .. .. .. . 405
Eduard ii primegte pe \Tallis si pe sogul ei
la Fort Belvedere, in parcul \7indsor. .... . 4OB
Degi i se interzice si mai calce in Palatul Buckingham,
'Wallis
Simpson reugegre s5" se faci invitati acolo! . . . 412
Doamna Simpson il indepirteazi pe Eduard al VIII-lea
de sarcinile sale si se amesteci in tot.. . Shoching! . . . 414
Scandal in Scogia: favorita e primiti
ca un membru al familiei regale! . . . 418
Ducesei de 'S7'indsor George al Vl-lea ii refuzi titlul
deAltegi Regali, ceea ce o indigneazipeste misurl.. . . . . . 422
DupI ce a intAlnit-o, Hitler declarl:
,,Ducesaarfifostoregin5.buni...".... ... 427
Mulpumiri. 435
Credite fongrafice 437

12
Aqq/tis
S7rel
? A. f . v
Intara favonta

Fecioara yi Pruncul inconjurali de ingeri. Acest tablou de ]ean Fouquet,

din secolui al XV-lea, o are drept model pe Agnis Sorel. Intrati in
intimitatea iui Carol al VIIlea, ea este prima favoriti oficiali. Pictura,
care-i lasi dezvelit sXnul sting, este un amestec indriznel de sacru si
prolan. Conrcmporanii au losr;oca1i. Aparea pe panoul din dreapta al
unui diptic din sacristia bisericii Notre-Dame din Melun.
Gisantul lui Agnts Sorel, aflat in biserica colegiali Saint-Ours de la Loches (Indre-et-Loire).
Acest monument funerar, profanat la Revolugie si mutat apoi in mai multe rAnduri, se
regiseste din aprilie 2OO5 in nava laterali din stinga bisericii parohiale. Sculptati in
alabastru, favorita este privegheati de doi ingeri. La picioare are doi mielusei ce simbo-
lizeazS. blAndelea sa.
Loches (Indre-et-Loire), 2 aprilie 2005. in biserica colegiali
Saint-Ours, o ceremonie religioasi marcheazi. finalul unui straniu
parcurs al rimi;igelor pi.minte;ti ale unei femei plecate dintre
cei vii in 9 februarie 1450. Dupi o serie de strimut5.ri, sarcofa-
gul, acoperit de un magnific gisant, aproape ci gi-a regi.sit locul
inigial, chiar daci nu se afi intocmai in acela;i amplasament ca
la momentul primului serviciu funerar. Cea care fusese supranu-
miti.,,Doamna FrumuseEii" nu se mai odihneste in corul bisericii
parohiale, ci in nava stingi.. Monumentul, profanat in timpul
Revolugiei, fusese deja mutat in timpul domniei lui Ludovic al
XVIlea qi apoi, inci o dati, a Imperiului. La cinci sute
cincizeci si cinci de ani rte, aceastl femeie inc5. stAr-
neste cunozttate, fascinagie. Excepgionala fineEe a
gilin gi zvelt, aga cum este redat de
ngi pictori ai acestei perioade prerenas-
centiste, de la Frangois Clouet la Jean Fouquet, inci. ne fac si
ne minun5.m. Fouquet a zugrilvit-o chiar gi in Fecioara si Prun-
cul, un admirabil tablou, pictat firi indoiali dupi moartea ei,
ln care cuteazd., cum o f5.cuse inainte si Clouet, si-i infili;eze
sinul stAng gol. Fecioara nu este alta decAt Agnds Sorel! ,,Privire
plecati., frunte inalti, sprAncene pensate cu griji, nasul mic, in
vAnt, buze rogii gi netede, birbie mici., un chip gra;ios gi fragil,
de o mare finege. Talia este foarte subEire, abdomenul plat, iar
partea de sus a rochiei, desflcuti., lasi si. se vadi un sAn splendid,
ferm, provocator, care gi este de fapt punctul central al tabloului,

t9
 Saga favoritelor

atrigAnd toate privirile."l O operi de arti ce combini sacrul gi

profanul in chip indrizneg, tulburd"tor gi revelator, fiindci ade-
varatul titlu de glorie al celei ce a servit de model penrru aceasri
Fecioard era cel de amanti recunoscuti gi iubiti nebuneste de
regele Carol al VII-lea! $i mai mult decit atit chiar, deoarece
Agnds a fost, neindoielnic, prima femeie instalati oficial in pozigia
de favoriti de un suveran deja cisitorit. Regele, regina, favorita:
inceputul unei tradiEii franceze!
Carol al VII-lea nu e rocmai viu in memoria noastri. colec-
tivi. Cu toate ci. domnia i-a fost foarte lungi pentru acele vremuri
(aproape patruzeci de ani), oamenii in general nu-i mai reEin decit
porecla de ,,micul rege din Bourges", dar;i numele celor trei femei
care i-au marcar viaga: mama, redutabila Isabeau de Bavidre, binu-
iti de adulter; Ioana dArc, care va face din el un rege al Frangei
legitim, izbutind si-i obEini ungerea la Reims; gi Agnds Sorel,
despre care se spune, exagerAndu-se fireste, ci a fost cea carel-a
impins pe rege si reia lupta pentru ,,a-i azvdrli pe englezi afari
din Franga' si si incheie victorios Rizboiul de 100 de Ani. FiuI
;i urma;ul siu, vicleanul Ludovic al Xl-lea, ii ripegte pe nedrept
gloria de a fi primul rege al Frangei moderne datoriti. spiritului siu
centralizator si unificator. Carol al VIIlea a fost cel care ainigiat
aceasti transformare a regatului, insi adesea omitem si-i recunoag-
tem meritele. Cu toate ci., pentru el, nimic n-a fost simplu si nici
obginut cu dtlu definitiv.

Georges Minois, Charles VII, un roi shahespearien, Perrin, 2005, reed.

2008.

2A
 Agnis Sorel

Copilaria lui Carol al VILlea: tata nebun,

mamd infidela, {ara tn razboi

Niscut in 1403, este al cincilea fiu al lui Carol al VIJea;i al lui

Isabeau de Bavitre; are deci, a priori, puEine ganse de a-si pune pe
cap coroana dinastiei de Valois. inci" de la nastere vor apirea indo-
ieli in privinga legitimitigii sale ca mostenitor; tatil siu, Carol al
Vllea, care domneste cu incepere din 1380, di primele semne de
demenli lavirsta de25 de ani. S-au numirat patruzeci gi trei de
episoade de nebunie in douizeci si noui de ani. Data presupusi a
conceperii viitorului Carol al VIIlea coincide cu unul dintre aceste
accese de delir, pe parcursul cirora regele nu se atingea de regini.
Isabeau, de altfel, avea stinjenitoarea reputagie cL isi in;ela sogul.
Nu se stia sigur, insi indoiala avea si persiste si si-i subrezeasci
pozigia celui ce urma si devini urmasul la tron, dupi ce togi fralii
mai vArstnici muriseri. O alti circumstangd. nefavorabili. Pe lingi
asta, copiliria prinEului se desfigoari intr-o Franli profund scin-
dati. Asasinarea ducelui de Orl6ans, fratele regelui, comandati. de
ducele de Burgundia, Ioan fari Frici, imparte Franga intre ,,arma-
gnaci" (partizani ai ducelui de Orl6an$ si ,,burgunzi". Henric al
Vlea al Angliei va profita de aceasti confruntare fratricidi 9i de
haosul din FranEa pentru a relua rizboiul (numit ,,R5"zboiul de
100 de Ani"), cucerind Normandia dupi zdrobitoarea victorie
englezl de la Azincourt, din 1475. Carol avea pe atunci doispre-
zece ani; nu va uita niciodati aceasti dureroasi infringere si, pe
parcursul lungii sale viegi, va refttza confruntarea, temindu-se si
se arunce cu capul inainte intr-o betllie ce putea repeta dezastrul
de la Azinco,r.t. i, 1414, Carol se logodegte cu Maria de Anjou,

2l
 Saga favoritelor

Ludovic al Illea de Anjou si Iolanda de Aragon il saluti pe viitorul ginere

;i viitorul rege Carol al VII-lea, a cirui sogie, Maria de Anjou, figuri gtearsi
gi lipsiti de farmec, va fi mama lui Ludovic al Xllea. Miniaturl extrasi din
Cronicile lui Jean Froissart, din secolul al XV-lea.

fiica ducelui Ludovic al Il-lea de Anjou (totodati conte de Pro-

vence gi suveran contestat al regatului Neapolelui ;i Siciliei) si a
Iolandei de Aragon, femeie de o remarcabili inteligenfi politicS".
Dupi logodni, Isabeau ii permite fiului siu si locuiasci la curtea

22
 Agnis Sorel

viitoarei sale soacre, de care va deveni foarte ata$at. Petrece acolo

doi ani, timp ln care se inigiaza in tainele istoriei;i ale literaturii,
sub tutela unor excelengi profesori alesi de Iolanda de Aragon. in
atmosfera linistitoare a castelului din Angers se va naste pasiunea
sa pentru Valea Loarei.
Revine la Paris in 1416. Doi ani mai tA.rzitt, ajuns intre timp
mostenitor al coroanei, Carol trebuie sa pi.raseasci degraba orasul
in 29 mai 1418, plecAnd pe Sena cu o barci pentru a evita captu-
rarea sa de citre burgunzii care stipaneau ora;ul. Tiauma aceasta
a umilingelor suferite in copilirie il va face si deteste Parisul si
chiar mai tirziu, dupi ce orasul va fi recucerit, nu-l va vizita decAt
in treaci.t. Frica si umilinla sa aduc cu acelea pe care le va simgi
si foarte tAnarul Ludovic al XIVlea, obligat;i el, in plini noapte,
si fugi din Paris pentru a nu cadea in mXinile Frondei. Asemenea
lovituri dure se imprimi. in caracter.
Refugiat la Bourges, incearci si se apropie de ducele de Bur-
gundia. O intrevedere este fixata la Montereau, insi intre timp Ioan
fara Frici este asasinat la 10 septembie 1419. Delfinul Carol este
socotit rispunzitor de aceasta rizbunare crudi, izgonit din regatul
Franlei ;i deposedat de drepturile sale de mo;tenire.in mai 1420,
Isabeau de Bavitsre incheie Tratatul de la Troyes cu regele Angliei,
Henric, casatorit cu o sori de-a lui Carol, care i;i ia titlul de mos-
tenitor al tronului Frangei. Prin;ul Carol, a cirui calitate de urmag
la tron nu mai este recunoscuti, se intreabi fari oprire daca nu
este cumya ilegitim, incercAnd si accepte faptul ci al siu cumnat,
deja rege al Angliei, igi va insugi si coroana Frangei la moartea lui
Carol al VIJea. Renegat de propria-i mami, obligat la exil in sudul
Loarei, Carol pare si se giseasci intr-o situagie disperati, deoarece
chiar partizanii sii, ,,armagnacii", par sa se indoiasci de el.

23
 Saga favoritelor

Sunt doi regi in Franya,

iar unul este ;i rege al Angliel!

S-a fi"cut yremea ca pringul si se insoare gi si-gi asigure descen-

denga, mai ales ci rivalul siu englez, Henric al V-lea, care intri
triumfal in Paris, are deja un fiu nou-niscut. Carol se cisitorqte
deci, in aprilie 1422,la Bourges, cu Maria de Anjou, logodnica
sa de mai bine de zece ani. Are aproape20 de ani, iar ea 18. Din
picate, mireasa e uriti... ,,numai buni" de speriat englezii cu ea"!
Cu toate acesrea, ii va dirui lui Carol, in 3 iulie 1423, primul siu
fiu, pe viitorul rege Ludovic al Xllea.
intre timp, in 31 august 1422, Henric al V-lea igi di ultima
sufare la Vincennes; nu va mai fi rege al Franlei. Doui luni mai
tl,rziu, iivine rAndul lui Carol al Vl-lea si se stingi din viagi, in
palatul Saint-Pol, dupi un ultim acces de demengi. Dupi ce fune-
rariile sale au loc la Saint-Denis, rege al FranEei si al Angliei este
proclamat un bebelug de unsprezece luni, sub numele de Henric al
VIJea, urmag al lui Henric al VJea gi al Caterinei de Valois, fiici a
lui Carol al Vllea. Regenga este asigurati de ducele de Bedford. Ca
rispuns la provocarea englezilor, fostul delfin se proclami rege al
Frangei, la Bourges, in 30 noiembrie l422,,,prin bunivoinEa Dom-
nului", sub numele de Carol aI VII-lea. Situalia e complicati, Franga
ajunge si aibi doi regi. Cel de la Bourges sufer5" infringeri militare
importante, ajungind si-gi doreasci exilul in Scogia. O razd.de spe-
rangi se va aprinde odati cu primele semne de rezistengi la asediul
englez al Orl6ans-ului, incepind din octombrie 1428. Dupi cum
stim, Ioana dArc intri in sceni Ia Chinon, in februarie t429; ciq-
tigi increderea regelui, elibereui" Orl6ans-ul si obgine consfi nlirea

24