C.Ş.E.I.

”AURORA”-VASLUI

PROIECT DIDACTIC (activitate sustinuta in cadrul comisiei metodice „Om si Societate”)

Profesor ANTON GH. DATA: 28 octombrie 2010 CLASA: elevii clasei a VIII-a A si un elev din
clasa a VII-a A ŞCOALA : C. S. E. I. „Aurora”-Vaslui SUBIECTUL: Şezătoare literară OBIECTIVE
DE REFERINŢĂ:

formarea capacităţii de a crea si de a comunica; dezvoltarea proceselor de cunoaştere (gândire,

limbaj); deprinderea cu o exprimare corectă şi expresivă; acumularea de cuvinte noi şi expresii
literare într-o formă atractivă.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

O1: -să prezinte în mod expresiv glume, proverbe, zicători; O2:-să creeze, printr-o participare cât
mai activă, o atmosferă specifică şezătorii; O3: -să interpreteze expresiv rolurile din dramatizarea
în versuri si in proza, din operele lui Creangă; O4: -să intoneze în grup cântece cunoscute; O5:-să
răspundă corespunzător cerinţelor scenetei „Soacra cu trei nurori”de Ion Creanga. STRATEGII
DIDACTICE: METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, problematizarea, dramatizarea, exerciţiul,
jocul de rol MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: obiecte cu specific ţărănesc,videoproiectorul,pc
BIBLIOGRAFIE 1)CREŢU, E., ILIESCU, C., NICHITA, S., POPESCU, S., Bucureşti,1981 2)DUŢĂ,
V 3) BERCA, I.,

ÎNDRUMĂTOR METODIC pentru dezvoltarea vorbirii şi activităţi recreative pentru ciclul primar,
E.D.P., DICŢIONAR de aforisme, expresii, maxime, proverbe şi zicători, Ed. Lucman, Bucureşti,
2000 METODICA predării limbii române, E.D.P., Bucureşti, 1971

ORGANIZAREA ELEVILOR PENTRU ŞEZĂTOARE: Sala va fi decorată cu obiecte artizanale:

oale, căni din lut, linguri din lemn, ştergare, pentru a crea o atmosferă specifică şezătorii de la
sate. Copii sunt asezati in semicerc. DESCHIDEREA ŞEZĂTORII: Şezătoarea se va deschide
printr-un cuvânt scurt al profesorului, prin care se precizează scopul şezătorii şi subliniază
importanţa momentului. Ia uite ce de-a lume a venit la şezătoarea noastră! D-apoi bine aţi venit la
noi! Ştiţi proverbul: ,, Că de om bun şi de vreme bună nu te mai saturi ” . Astăzi, la noi, este
sărbătoare pentru că vom desfasura o activitate deosebita ,o sezatoare literara in care vom
discuta despre cel mai mare scriitor al copiilor din ţara noastră: Ion Creangă. Poveştile lui sunt
pildă pentru noi, ne dezvoltă valorile morale, ne îmbogăţesc spiritual şi ne înfrumuseţează viaţa.
Această şezătoare literară pune accent pe tradiţiile populare păstrate din străbuni, căci Ion
Creangă este scriitorul care valorifică, în creaţiile sale, tocmai tradiţiile poporului român.

Aşa încât, la întrebarea ,,Când s-a născut I. Creangă?", răspunsul cel mai convingător ni se pare a
fi 1 sau 2 martie 1837. La întrebarea ,,Când trebuie sărbătorit acest povestitor fără pereche?"
răspunsul nu poate fi decât Mereu, în fiecare clipă a existenţei noastre în care cenuşiul negurilor
naşte dorul de frumuseţe, de lumină şi de jovialitate. DESFĂŞURAREA ŞEZĂTORII: Voi face
captarea atentiei cu poezia dedicata lui Ion Creanga Momentul 1 ION CREANGĂ Un elev:
Atenţiune, vă rugăm! Astăzi, la sezatoare literara, Spunem ghicitori. Am mai spus de multe ori, Dar
acum care ghiciţi Veţi fi răsplătiţi! (cu aplauze) O elevă: Te rog să- mi dai voie Şi voi explica

În ce fel vom proceda. Vi se cere doar atât: S- ascultaţi cu luare- aminte, Căci din ghicitoare
Spunem numai începutul, Cerând de la voi, pe urmă, Să ghiciţi sfârşitul. Un elev: Înţeleşi fiind
acuma, Putem să tragem cortina! O elevă: Fiţi numai ochi şi urechi: ….Un povestitor mai vechi Ce-
a scris mult pentru copii, Cine credeţi că o fi? Vă mai spun că viaţa- ntreagă Cartea i- a fost tare
dragă! Este………………………. Cei din sală: ION CREANGĂ Un elev: Tuturor li- e cunoscut, Dar
ştiţi unde s- a născut? Iarăşi nu- i greu să ghiceşti, Este satul…………………. Cei din sală:
HUMULEŞTI O elevă: Titlul unei cărţi ce- a scris Încearcă să- ţi aminteşti. Este………………… Cei
din sală: POVEŞTI Un elev: Mai e una, cine- o ştie? Este…………………. Cei din sală: AMINTIRI
DIN COPILĂRIE O elevă: Cine- şi aminteşte- ndată O poveste fermecată Cu eroi ce- au colindat
Pân- la Verde Împărat? E vorba de……………. Cei din sală: HARAP ALB

Un elev: Dar povestea cu cocoşul Ce a luat de la boier Galbeni şi cirezi de vaci Să le dea celor
săraci? Acel cocoş năzdrăvan E din………………… Cei din sală: PUNGUŢA CU DOI BANI O
elevă: În căsuţa din pădure, Cu cei trei „copii” ai ei, Lupul rău le- a dat de urmă. Şi s- a dus, cu
glas schimbat, La uşă de a cântat… Ce- a mai fost, te minunezi Citind……………………... Cei din
sală: CAPRA CU TREI IEZI Un elev: În care din „Amintiri” Nică lasă treburi baltă, Spre Ozana se
îndreaptă, Dar se- ntoarce cam…. spăşit Şi de baie lecuit? Cred că aţi ghicit îndat E
fragmentul……………. Cei din sală: LA SCĂLDAT O elevă: Dar ceasornicul din tei, Dus la târg pe
câţiva lei, De s- a supărat tot satul Că nu- i auzea cântatul? Hai, ghiciţi acuma, ce- i?
Este…………………….. Cei din sală: PUPĂZA DIN TEI O elevă: Premiul, deci, vi se cuvine Până
data viitoare Când ne- om întâlni cu toţii La o nouă sezatoare, Rog frumos întrega sală Să aplaude
cu mine Şi pe cei ce au ştiut, Şi pe noi, de v- a plăcut! APLAUZE

Momentul 2. AMINTIRI DIN COPILǍRIE de Ion Creangǎ Dramatizare POVESTITORUL Hai mai
bine despre copilǎrie sǎ povestim , cǎci ea singurǎ este veselǎ şi nevinovatǎ . Câte nu ne veneau
în cap şi câte nu fǎceam cu vârf şi îndesat, mi-aduc aminte, de parcǎ acum mi se întâmplǎ . Odatǎ
, la un Sfântul Vasile , ne prindem noi vro câţiva bǎieţi din sat sǎ ne ducem cu pluguşorul ; cǎci
eram şi eu mǎrişor din pǎcate . Toatǎ ziua am stat pe capul tatei sǎ-mi facǎ şi mie un buhai ori ,
mǎcar un bici .

TATǍL - Doamne , ce bici ţi-oi da eu ! N-ai ce mânca la casa mea ? Vrei sǎ te buşascǎ cei mari
prin omǎt ? Acuş te descalţ !

POVESTITORUL Vǎzând eu cǎ mi-am aprins paie-n cap cu asta , am şparlit-o de-acasǎ , nu

cumva sǎ-mi ieie tata ciubotele şi sǎ rǎmân de ruşine înaintea tovarǎşilor . Ş-o luǎm noi de la popa
Oşlobanu , tocmai din capul satului , cu gând sǎ umblǎm tot satul . Când colo , popa tǎia lemne şi
cum a vǎzut cǎ ne aşezǎm la fereastrǎ şi ne pregǎtim de urat , a început a ne trage câteva naşteri
îndesate şi a ne zice :

POPA OŞLOBANU - De-abia s-au culcat gǎinile , şi voi aţi şi început ? Ia staţi oleacǎ ,
blǎstǎmaţilor , sǎ vǎ dau eu !

POVESTITORUL Noi , atunci , am pârlit-o la fugǎ . Iar el zvârrr ! cu o scurtǎturǎ în urma noastrǎ .
Şi din spaima aceea , am fugit noi aproape jumǎtate de sat înapoi . BǍIAT 1 - Mǎi , al dracului
popǎ ! Cât pe ce sǎ ne ologeascǎ , vede-l-am dus pe nǎsǎlie!

BǍIAT 2 - Ei , amu , ce-i de fǎcut ? Hai sǎ intrǎm ici în ograda asta , cǎ ne pierdem vremea stând
în mijlocul drumului . POVESTITORUL Şi intrǎm noi la Vasile Aniţei şi ne aşezǎm la fereastrǎ
dupǎ obicei . Dar parcǎ naiba vrǎjeşte : cela cǎ i-i frig ; celuia cǎ-i îngheaţǎ mâinile ; vǎru meu Ion
Mogorogea se punea de pricinǎ cǎ nu urǎ , şi numa-ţi crǎpa inima-n tine de necaz!

BǍIAT 1 - Urǎ tu , mǎi Chiriece ; şi noi , mǎi Zaharie , sǎ pufnim din gurǎ ca buhaiul ; iar iştilalţi sǎ
strige : hǎi ! hǎi !

POVESTITORUL Ş-odatǎ şi începem . Şi ce sǎ vezi ? Unde nu se ia hapsâna de nevasta lui

Vasile Aniţei cu cociorva dupǎ noi , cǎci tocmai atunci trǎgea focul sǎ deie colacii în cuptior .

NEVASTA - Vai , aprinde-v-ar focul sǎ vǎ aprindǎ ! Dar cum se cheamǎ asta ? În obrazul cui v-a
învǎţat ?

POVESTITORUL Atunci noi la fugǎ bǎieţi , mai dihai decât la popa Oşlobanu ... , oprindu-ne în
mijlocul satului . Şi iaca aşa ne-a fost umblarea cu pluguşorul în anul acela . POVESTITORUL D-
apoi cu smântânitul oalelor , ce mai fǎceam ! Când punea mama laptele la prins , eu , fie post , fie
câşlegi , pe de-a doua zi şi începeam a linchi groşciorul de pe deasupra oalelor ; şi tot aşa în toate
zilele , pânǎ ce dam de chişleag . Şi când cǎuta mama sǎ smântâneascǎ oalele , smântâneşte
Smarandǎ dacǎ ai ce ... - Poate c-au luat strigoaicele mana de la vaci , mamucǎ , ziceam eu .
MAMA - Doamne , oi prinde eu strigoiul cela odatǎ la oala cu smântânǎ . Nǎnaşa din grindǎ are
sǎ-i dea de ştire , de nu l-or putea scoate din mâna mea tot neamul strigoilor şi al strigoaicelor din
lume ! Se cunoaşte el strigoiul care a mâncat smântâna , de pe limbǎ ... Urât mi-a fost în viaţa
mea omul viclean şi lingǎu , drept sǎ-ţi spun , dragul meu !

POVESTITORUL D-apoi cu moş Chiorpec , ciubotarul , ce nǎcaz aveam ! Ba adicǎ , la drept

vorbind , el avea nǎcaz cu mine , cǎci , una-douǎ , mǎ duceam la om şi-l tot bǎteam la cap sǎ-mi
deie curele ca sǎmi fac un bici .Şi de cele mai multe ori îl gǎseam pe moş Chiorpec vǎpsind
ciubotele cu dohot . Şi dacǎ vedea omul cǎ nu se poate descotorosi de mine cu vorba , mǎ lua
frumuşel de bǎrbie cu mâna stângǎ, iar cu dreapta muia feleştiocul în strachina cu vǎpsea şi-mi
trǎgea un pui de rǎbuialǎ pe la bot , de-i bufnea râsul pe toţi ucenicii din ciubotǎrie . Şi când îmi da
drumul , mǎ duceam tot într-o fugǎ acasǎ la mama , plângând şi stupind în dreapta şi în stânga . -
Uite , mamǎ , Chiorpecul dracului , ce mi-a fǎcut !...
MAMA - Doamne , parcǎ l-am învǎţat eu ! Am sǎ-l cinstesc , zǎu aşa , când l-oi întâlni , cǎ şezi
lipcǎ unde te duci şi scoţi sufletul din om cu obrǎzniciile tale , uşernic ce eşti ! De-ar veni iarna , sǎ
te mai dau odatǎ la şcoalǎ undeva , şi sǎ cer dascǎlului sǎ-mi deie numai pielea şi ciolanele de pe
tine .

Momentul 3. Naşterea Mântuitorului În Betleem colo-n oraş Dormeau visând locuitorii Iar lângă
turmă, pe imaş Stăteau de pază, treji, păstorii. Şi-n miez de noapte dulce cânt Din cer cu stele-a
răsunat Se rumenise cerul sfânt Păstorii s-au cutremurat. Din slăvi un înger coborî: "Fiţi veseli" -
îngerul le-a spus "Plecaţi, şi-n staul veţi găsi Pe Craiul stelelor de sus!" Păstorii veseli, în oraş
Spre staul cu paşi iuţi porniră Şi-un prunc atât de drăgălaş Acolo-n paie ei găsiră. Nici leagăn
moale, nici vreun pat Doar fân mirositor pe jos, Pe fân, în iesle sta culcat Micuţul prunc: Isus
Christos. El, Fiul Domnului şi Crai Al stelelor de farmec pline De-atunci cu drag, la voi, din Rai Cu
fiecare iarnă vine!.........................................................................poezie de Ion Creangă

Momentul 4.LA CIRESE Rar cireş în tot satul Ca la tuşa Măriuca De mă prinde, însă, hârca Cu
bătaia mă omoară. Ah! îmi lasă gura apă! Trebuie să fur şi pace! Intru-ntâi la dânsa-n casă: Vreau
să văd ce treabă face. " - Tuşă, văr Ion e-acasă, El nu merge la scăldat?" " - Nuu, sumane să-şi
aducă De-astă noapte a plecat Tocmai la Condreni, departe, La o piuă sub Cetate!" " - Rău îmi
pare, mătuşică, S-auzim de sănătate!" Mă prefac că merg la scaldă, Dar în gând îmi socotesc Că
mai bine ca acuma Nu puteam să nimeresc.

Şi, ca un băiat de treabă, Eu fac stânga împrejur, Sar un gard, m-apuc de creangă Şi cireşe-ncep
să fur. Tocmai când zoream, cu frică, Sânul să mi-l umplu bine, Hop! deodată, mânioasă, Cu o
jordie la mine: " - Cum, aicea ţi-e scăldatul! Dă-te jos, împieliţate, Să-ţi arate Măriuca După faptă şi
dreptate!" Ce să te cobori, bădie, Că e foc şi pară jos! Unde dă dracul de babă Piere carnea de pe
os! Când încearcă să se suie Pe tulpină, mânioasă, Din cireş eu zdup! deodată Sar în cânepa
frumoasă. Baba fuge după mine, Eu fug iute, iepureşte, Şi deodată cade baba Şi-ntre fire se-
ncâlceşte Suduind şi sugrumând. Eu credeam că-n ziua-aceea Doar atât mi-a fost năpasta, Dar
seara, când aude tata Trebuşoara asta, Mi-a tras, vere, o bătaie De-o voi ţine minte Până şi-ntre
patru lemne!

Momentul 5.Un filmulet cu secvente din povestirile lui Creanga Momentul 6.Sceneta « Soacra cu
trei nurori « moderna ,actualizata

ÎNCHEIEREA ŞEZĂTORII: Vorba multă, sărăcia omului! Hai mai bine să cântăm, să ne veselim,
că cine e bun şi vesel place şi lui Dumnezeu! La sfârşit de şezătoare Să facem o horă mare! Se
fac aprecieri asupra desfăşurării şezătorii şi se notează elevii .

Intocmit,prof - Anton Gheorghe