LP – 3 Redactarea medicală

Urda-C. Andrada

Capitolul INTRODUCERE

SCOPUL: Caracteristici ale capitolului Introducere

De obicei primele persoane care citesc un studiu, și cel mai probabil încep cu Introducerea,
sunt editorul și recenzorii revistei științifice la care manuscrisul a fost trimis spre publicare. Având
această idee în gând, Introducerea studiului ar trebui să răspundă în mod clar la următoarele
întrebări:
1 Contribuția este nouă?
2 Este contribuția importantă / semnificativă?
3 Este potrivit acest studiu a fi publicat în această revistă științifică?

1. Conform noțiunilor de la Curs evaluați afirmațiile din Tabelul 1, apoi completați coloana A/F.
Notați pe prima coloană A – afirmația este adevărată sau F- afirmația este falsă.

Tabelul nr. 1 Evaluarea unor afirmații despre conținutul Introducerii a unui articol științific original.
A/F Afirmații despre Introducere
F 1. Introducerea ar trebui să conducă de la specific către general.
A 2. Este important ca Introducerea să fie concepută pentru publicul țintă. Cititorii unei reviste
medicale multidisciplinare nu sunt de așteptat să fie foarte familiarizați cu subiectul de
cercetare.
F 3. Atunci când publicul este format din experți, o Introducere lungă și detaliată nu îi va plictisi.
A 4. Ultima propoziție a introducerii ar trebui să delimiteze clar scopul studiului.
A 5. În conturarea contextului și pentru a ilustra imaginea de ansamblu, aici trebuie citată doar
literatura științifică cea mai relevantă.
F 6. Designul studiului, cât și alte informații din Material și Metodă pot să apară în Introducere
pentru a face tranziția mai lină către Material și Metodă, chiar dacă informația se repetă.
7. Ceea ce este esențial în Introducere este un mesaj clar de ce această cercetare se adaugă la
cunoștințele științifice existente, indiferent de eventualele rezultate ale studiulu.
8. Introducerea oferă, de asemenea, oportunitatea perfectă de a introduce orice abrevieri care
vor apărea din nou în text.

Cercetătorii de lingvistică aplicată au identificat cinci etape principale care apar de obicei în
Introducerea articolelor de cercetare. Aceste etape au fost identificate prin analiza multor articole
publicate și au fost găsite variații interesante în diferite domenii ale științei. Cu toate acestea,cele
cinci etape oferă un cadru util care este suficient de flexibil pentru a fi aplicabil în majoritatea
contextelor.
Rețineți!!! Aceste etape nu reprezintă o rețetă de urmat nereflexiv; mai degrabă, ele vă oferă un
model pe care să îl testați pe lucrări din domeniul dvs. și să le transformați într-un instrument util
pentru uzul dvs. Aceste etape nu au loc întotdeauna strict în ordinea dată în de mai jos.

1
LP – 3 Redactarea medicală
Urda-C. Andrada

1. Declarații/ afirmații despre domeniul de cercetare pentru a oferi

cititorului un cadru sau context pentru problema care urmează să
1 fie investigată și să-i ateste importanța.

2. Declarații/ afirmații mai specifice despre aspectele problemei

deja studiate de alți cercetători, prezentând un cumul de
2 informații deja cunoscute.

3. Declarații care indică necesitatea unei investigații suplimentare,

creând o nișă de cercetare pe care studiul de față să o acopere.
3

4. Declarații care prezintă scopul/obiectivele studiului sau

subliniază activitatea sau constatările principale ale autorilor.
4

5. Declarație(i) opțională(e) care oferă justificare pentru realizarea

studiului.
5

Fig. 1 Cinci etape ale unei introduceri într-un articol științific de cercetare*
*Writing Scientific Research Articles: Strategy and Steps. By M. Cargill and P. O’Connor. Published 2009 by Blackwell Publishing,

SCOPUL: Introducerea – analiză de text

2. Un masterand a trimis coordonatorului spre verificare manuscrisul studiu său, rugându-l ca să
verifice coerența ideilor din Introducere (conform etapelor prezentate mai sus - fig.1).

2.1 Citiți textul capitolului INTRODUCERE al studiului cu titlul Predictors of societal and professional
impact of orthodontic research. A multivariate, scientometric approach
(https://doi.org/10.1007/s11192-021-04163-y ). Textul este prezentat pe pe pagina următoare.

Etapa 3
2.2 Analizați fiecare paragraf/ frază / propoziție din textul de mai jos :
a) Dacă se potrivește cu descrierea uneia dintre etape trebuie să selectați textul și
adăugați un comentariu cu etapa de care aparține.
b) Dacă timpul verbal nu este Present Simple (prezent), marcați verbul/verbele cu portocaliu.
c) Subliniați (Underline ) cuvintele de legatură / expresiile care fac legătura logică dintre ideile
înșiruite ( ex. Nonetheless).
d) Marcați cu albastru textul care prezintă scopul cercetării.
e) Marcați cu roșu textul care nu ar trebui prezentat în introducere (dacă este cazul).

Adăugarea de comentarii se face din Meniu à Review à New Comment

Mai multe informații despre conținutul etapelor găsiți în tabelul 2. â

2
LP – 3 Redactarea medicală
Urda-C. Andrada

Tabel nr. 2 Detaliile etapelor Introducerii dintr-un articol științific de cercetare*

Etapa
1. În etapa 1, autorii încep în
mare parte cu declarații ample
care ar fi în general acceptate
ca fapte de către membrii
audienței lor.
2. În etapele 2 și 3 ale unei
introduceri autorii folosesc
literatura selectată din
domeniul lor pentru a-și
justifica studiul și a identifica o
nișă pentru propria lor muncă.
3. Etapa 3 poate să fie scrisă în
mai multe feluri.
4. La sfârșitul introducerii, autorii
au stabilit așteptările cititorilor  În general, este formulat scopul studiului ( aim / purpose) care
față de restul lucrării: le spun la
ce se pot aștepta să învețe
despre cercetarea prezentată.
*Writing Scientific Research Articles: Strategy and Steps. By M. Cargill and P. O’Connor. Published 2009 by Blackwell Publishing,
Detalii
 Timpul prezent este adesea folosit pentru acest tip de enunț
deoarece o funcție a timpului prezent în limba Engleza exprimă
informații percepute ca întotdeauna adevărate.
 Propoziții scrise în timpul prezent perfect sunt, de asemenea,
obișnuite în etapa 1, exprimând ceea ce a fost găsit pe o perioadă
extinsă în trecut și până în prezent.
 Ideile sunt susținute de referințe la literatura științifică selectată.
În acest context, termenul literatură se referă la toate articolele
de cercetare publicate, articolele de recenzie și cărțile dintr-un
anumit domeniu. Termenul include și informații publicate pe site-
uri web care au fost revizuite de colegi sau aparțin unor
organizații cu reputație științifică adecvată.
 Se citează atunci când nu puteți obține referința originală
 Evitați plagiarismul
 Autorii prezintă adesea o lipsă mare de cunoaștere la începutul
introducerii și una mai specifică aproape de sfârșit.
 Cuvinte care indică faptul că o afirmație e din etapa 3: totuși,
rămâne o provocare majoră, rareori, nu este bine înțeleasă și în
prezent neclară.
urmează să fie raportat, sau activitatea sau concluzia principală a
studiului.

”Introduction
Academic research has typically been communicated through manuscript publication, with
scientific societies furthering the publication of research and scholarly correspondence in their journals
(Schauder, 1994). The transformation of academic publication from print to electronic format in the
1990s helped increase the speed of publication and broaden knowledge dissemination and access
beyond academia (Haustein, 2016; Schauder, 1994). This has enabled multiple stakeholders, including
the public, easier access to research-based health knowledge (Doğramacı & Rossi-Fedele, 2016a;
Doğramacı et al., 2016; Kim et al., 2020; Rossi-Fedele et al., 2016). Increasingly, research is referred to
on websites of private individuals, commercial organizations, news organizations, public and private
institutions, professional societies, organizations and associations, and medical/dental practices
(Doğramacı & Rossi-Fedele, 2016a; Doğramacı et al., 2016; Kim et al., 2020). Nonetheless, barriers to
accessing research articles exist. These include the presence of a paywall, vis-à-vis open access, and the
absence of a persistent interoperable identifier, otherwise known as a Digital Object Identifier (DOI), for
retrieving items in digital networks, such as the Internet. These limitations may negatively influence the
reach and impact of research.
Researchers have sought to identify the impact of orthodontic research by analyzing bibliometrics,
a type of scholarly metric, by examining factors such as articles per researcher, citations per article,
journal of publication, research themes and designs (Adobes Martin et al., 2020; Aura-Tormos et al.,
2019). However, a shortcoming of this approach is its inability to assess impact beyond the academic
and research communities (Livas & Delli, 2018). Scientific research is the “…systematic collection,

3
LP – 3 Redactarea medicală
Urda-C. Andrada

interpretation and evaluation of data…” (Çaparlar & Dönmez, 2016) to “…provide answers to societal
issues” (Holmberg et al., 2019). Scientific research can “… influence or impact …a range of different
audiences beyond academia…” that contributes to “…improvements in society and changes in
behavior” (Holmberg et al., 2019). The term “societal impact” broadly denotes the “..types and forms
of impact that research can have at different levels and areas of the society” (Holmberg et al., 2019)
and importantly, bibliometrics cannot measure the societal impact of research on stakeholders: the
public, patients and policymakers in governmental and non-governmental organizations, who
increasingly want the accountability that research they fund is both high quality and making practical
benefits on society, rather than simply being self-regulated research (Bornmann & Haustein, 2019).
The societal impact of research has been defined as: “…when auditable or recorded influence is
achieved upon a non-academic organization or actor in a sector outside the university sector itself—for
instance, by being used by a business corporation, a government agency, a civil society organization or
a media or specialist/professional media organizations. As in the case of academic impacts, external
impacts need to be demonstrated rather than assumed. Evidence…can take the form of references to,
citations of or discussion of a person or work or meme (idea, concept, or fnding)…” (LSE Public Policy
Group, 2011).
Owing to societal impact measurement being “a wider feld than academic impact measurement”
(Bornmann & Haustein, 2019) and it being “… difficult to pinpoint what type of impact research has had
and on whom…” (Holmberg et al., 2019), scientometricians have proposed that alternative metrics
(altmetrics) comprising multiple broad indicators of different sources be used in its measurement
(Bornmann & Haustein, 2019; Haustein, 2016). These include citations in patents, clinical guidelines and
policy-related documents, references to scientific papers and social media metrics, with the latter
considered central to altmetrics (Bornmann & Haustein, 2019; Haustein, 2016). Social media platforms,
for instance, provide a rapid method of disseminating information, such as research results, “to an
audience who has chosen to listen” (n.a., 2013), with microblogging site Twitter having the highest
online coverage of research articles (Alhoori & Furuta, 2014), with evidence that highly-tweeted
research articles are more likely to be cited than less-tweeted ones (Eysenbach, 2011). Grant-funded
research is also important when measuring societal impact since they may be cited in articles that
underpin clinical guidelines that in turn guide best practices in healthcare, or policy documents that
either support and explain political decision-making or are directed to influence political decisions
(Bornmann & Haustein, 2019; Haustein, 2016). Other sources for evaluating the societal impact of
research include news media and blogs, the former having variable reach ranging from popular
international news outlets to smaller niche publications (Altmetric, 2021), and mentions in blogs having
similarities to journal citations (Haustein, 2016). Thus, owing to their diverse characteristics and
heterogenous sources, as well as the different types of audiences that they attract, altmetrics have
been proposed for measuring societal impact of research (Bornmann & Haustein, 2019; Haustein,
2016); they are also generally considered complementary to traditional citation-based bibliometrics.
Altmetric (Georg von Holtzbrinck GmbH & Co. KG) is a digital data aggregator company that uses
the DOI of research articles to track their altmetrics in online mentions in sources that do not require a
login (Altmetric, n.d.; Haustein, 2016). These include social media platforms (social networking,
microblogging, wikis, social bookmarking and reference management), news outlets, peer reviews on
Faculty of 1000, as well as citations on video websites, patents and policy documents (Altmetric, n.d.;
Altmetric, 2021; Bornmann & Haustein, 2019) With the exception of mentions in Mendeley and
CiteULike, all other tracked-mentions are combined in an automated algorithm, which has various
source-based weightings (Altmetric, 2021), to produce an article-level metric known as an Altmetric
Attention Score (AAS) that can be used to rank research based on online attention (Altmetric, 2021).
Altmetric Explorer was used in a recent study to identify the top 200 ranked orthodontic research
articles published across seven orthodontic journal titles, based on AAS (Livas & Delli, 2018). The study

4
LP – 3 Redactarea medicală
Urda-C. Andrada

examined the significance of differences in the time since publication, publishing journal, the origin of
research, open access status, grant-funding, research type and author affiliations on AAS, as well as
whether any correlation existed between academic citations and AAS; no statistically signifcant
differences were found. Interestingly, over a quarter (n=55) of the identified articles had been
published before the release of Altmetric Explorer in February 2012.
It is plausible that in addition to these factors, others exist that interact simultaneously that are not
related to research quality or citation factors, which may influence both the societal and professional
impact of orthodontic research. To the best of our knowledge, a multivariate modeling approach has
not previously been applied in the scientometric assessment of orthodontic research. Therefore, the
aim of this research was to identify the factors that predict the societal and professional impact of
orthodontic research, with a secondary objective of determining the orthodontic research articles that
achieved the greatest societal impact.”

Doğramacı, E.J., Rossi-Fedele, G. Predictors of societal and professional impact of orthodontic research. A multivariate,
scientometric approach. Scientometrics 126, 9223–9248 (2021). https://doi.org/10.1007/s11192-021-04163-y

De reținut:

1. Introducerea are rolul de a oferi context, a identifica lacunele în

cercetare, a formula întrebarea de cercetare/hipoteza, și a evidenția
importanța studiului.
2. Importanța unei redactări clare și concise: Evită jargonul sau limbajul
excesiv de complex care ar putea confuza cititorii.
3. Este necesară citarea tuturor surselor relevante pentru a susține
afirmațiile și pentru a oferi credibilitate introducerii.
4. Revizuirea și editarea introducerii de mai multe ori este benefică:
Verifică claritatea, coerența și asigură-te că fluxul logic este păstrat.
5. Originaliitatea este importantă: Utilizează citări în mod corect și evită
orice formă de plagiat!!!
6. Roagă colegi/ profesori să revizuiască ce ai scris ca să verifici claritatea,
coerența și calitatea informație din textul pe care l-ai scris.