Republica Democrată Germană

 Articol
 Discuție

 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric

Unelte

















De la Wikipedia, enciclopedia liberă

(Redirecționat de la RDG)
Republica Democrată Germană
Germania de Est
Deutsche Demokratische Republik
← 1949 – 1990 →
 Drapel Stemă
Deviză națională
Proletari din toate țările, uniți-vă!
Imn național
Auferstanden aus Ruinen

Localizare
Capitală Berlinul de Est
Limbă germană
Guvernare
Formă de guvernare Stat socialist
Șeful statului
- 1949 – 1960 Wilhelm Pieck
- 1960 – 1971 Walter Ulbricht
- 1971 - 1989 Erich Honecker
- 1989 Egon Krenz
- 1989 - 1990 Manfred Gerlach
- 1990 Sabine Bergmann-Pohl
Șeful Guvernului
- 1949 – 1964 Otto Grotewohl
- 1964 – 1973 Willi Stoph
- 1973 – 1976 Horst Sindermann
- 1976 – 1989 Willi Stoph
- 1989 – 1990 Hans Modrow
- 1990 Lothar de Maizière
Legislativ Volkskammer[*]
Istorie
Epoca istorică Războiul Rece
proclamarea Republicii Democrate Germane 7 octombrie 1949
Reunificarea Germaniei 3 octombrie 1990
Economie
Monedă Marca est-germană
Modifică date / text

Istoria Germaniei

Acest articol este parte a unei serii

Antichitatea
Triburile germanice
Perioada migrațiilor
Imperiu Francilor
Evul Mediu
Sfântul Imperiu Roman
Colonizarea răsăritului
Apariția națiunii germane
Confederația Rinului
Confederația Germană
Confederația Germană de Nord
Imperiul German
Imperiul German
Primul Război Mondial
Republica de la Weimar
Republica de la Weimar
Germania nazistă
Germania nazistă
Al Doilea Război Mondial
Germania postbelică
Germania între 1945-1990
Ocupația și împărțirea
Expulzarea germanilor
Republica Democrată Germană
Germania de Vest
Reunificarea Germaniei
Germania modernă
Germania
 Portal Germania
v•d•m

Republica Democrată Germană (cu acronimele RDG sau R.D.G., frecvent folosite în perioada
1950 - 1990) a fost un stat german independent din blocul țărilor comuniste, situat în partea de
est a Germaniei de azi, aflat sub controlul trupelor sovietice până în octombrie 1989. Între mai
1945 și octombrie 1949 Germania de Est a purtat în limba germană numele de „Zona de
Ocupație Estică a Germaniei”. În această perioadă nu a fost clar dacă zona aceasta este o entitate
statală sau nu.

La data de 7 octombrie 1949 Germania de Est s-a declarat stat independent cu capitala la Berlin,
luându-și numele oficial de Deutsche Demokratische Republik („Republica Democrată
Germană”). Acronimul german DDR a devenit unul de marcă pentru desemnarea estului
Germaniei în țările vorbitoare de limbă germană.

Simultan cu declararea RDG, în aceeași zi de 7 octombrie 1949, Germania de Vest (sub numele
anterior la fel de neclar „Zona de Ocupație Vestică a Germaniei”, aflată sub controlul trupelor
americane, engleze și franceze) s-a declarat și ea stat independent, sub numele de
Bundesrepublik Deutschland (Republica Federală Germania) , sau RFG (în germană BRD), cu
capitala la Bonn. Pentru Bundesrepublik Deutschland în RDG s-a întrebuințat acronimul BRD,
cu o conotație politică disprețuitoare. Însă în RFG acronimul BRD nu s-a folosit de către
populație aproape deloc, iar autoritățile vest-germane chiar s-au împotrivit folosirii lui, BRD
nefiind o desemnare oficială a statului Bundesrepublik Deutschland.

Odată cu reunificarea Germaniei, finalizată la 1 octombrie 1990, respectiv odată cu sărbătorirea

primei aniversări a Germaniei Reunite la 3 octombrie 1990, statul comunist Deutsche
Demokratische Republik a încetat să mai existe. Începând de atunci numele său și acronimul
DDR se folosesc în Germania numai în sensul de „fosta” RDG.

Scurt istoric
Spre sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial sovieticii au invadat Germania, iar la 16 aprilie
1945 au început atacul asupra Berlinului. La 30 aprilie au cucerit Reichstag-ul, ceea ce a marcat
punctul culminant al invadării Germaniei de către Armata Roșie, care avea deja controlul unor
capitale est și sud-est europene, precum București, Budapesta, Praga sau Varșovia. Sovieticii au
ajuns până la Elba, unde au fost opriți de trupele britano-americane, care voiau să oprească
expansiunea comunismului în Europa. Astfel, Germania a fost împărțită în patru sectoare de
influență între cele patru mari puteri militare și anume URSS, SUA, Marea Britanie și Franța. De
asemenea, și capitala Berlin a fost împărțită de cele patru puteri în patru sectoare de influență, cu
toate că se afla în totalitate pe teritoriul zonei de influență sovietică. Această împărțire a capitalei
a generat crize majore pentru Războiul Rece, cum ar fi Blocada Berlinului între 1948-1949 și,
mai târziu, Zidul Berlinului.
În 1949 Iosif Stalin a cerut reparații de război marilor întreprinderi, combinate și uzine din zona
de ocupație vestică, lucru refuzat însă de Harry Truman. În replică, Stalin a creat un nou stat,
care s-a proclamat Republica Democrată Germană, cunoscută popular ca Germania de Est. În
noul stat satelit al Moscovei a preluat puterea Partidul Unității Socialiste din Germania
(Sozialistische Einheitspartei Deutschlands - SED), secretar general fiind numit Wilhelm Pieck.

În 1971 Erich Honecker a fost ales secretar general al SED, înlocuindu-l pe Walter Ulbricht.
Honecker a fost obligat să demisioneze la 18 octombrie 1989 și, după un scurt intermezzo cu
peripeții în care a cerut azil politic la ambasada Uniunii Sovietice din Berlin, a plecat în exil (mai
exact, a fost lăsat să plece, conform unui acord tacit al tuturor părților implicate) în Chile, via
Moscova, împreună cu soția sa Margot Honecker. Locul lui Honecker