Nazismul

Nazismul sau național-socialismul a fost ideologia și politică totalitară naționalistă,

rasistă, antisemită și anticomunistă a Germaniei naziste, care au fost aplicate în timpul
dictaturii lui Adolf Hitler în statul german între 1933-1945.
Context:
• 1918- S-a format Republica de la Weimar, care de altfel nu a reușit să soluționeze
problemele existente.
• Tratatul de Pace de la Paris-Versailles-1919- a fost considerat o ,,Lovitură de
pumnal"-Germania a fost considerată singura vinovată de declanșarea războiului, ceea ce
era fals
Germanii au pierdut 13% din teritoriu, Alsacia și Lorena, Estul-Poloniei, 75%
zăcămintele de fier
• Războiul a lăsat urme adânci şi în rândurile populaţiei din Germania.
• Mortalitatea excesivă,
• lipsa bunurilor de larg consum,
• creşterea numărului de şomeri,
• obligaţiile grele asumate prin tratatul de pace,
• climat favorabil pentru tensiuni între stânga politică, spre realizarea unei societăţi
fără războaie, de egalitate în faţa legilor, de democraţie reală;
Germania după Tratatul de pace de la Versailles

Efectele crizei economice din 1929, resimțite în anii `30, au dus la răspândirea
popularității Partidului Nazist (Național-socialist), condus de Adolf Hitler.
De fapt, acesta încercase anterior să preia conducerea statului, în urma Puciului de la
Munchen eșuat din 1923.
Deși va fi condamnat la câțiva ani de închisoare, Hitler, în decursul celor 6 luni de zile de
carceră își va fructifica lucrarea sa de căpătâi:
Mien Kampf" (Lupta Mea).

Ascensiunea lui Hitler la putere a fost posibilă și datorită susținerii primite din partea elitei industriale și
financiare germane, care se temeau de ascendența partidului comunist din Germania.
Hitler va ajunge la putere pe cale democratică, adică în urma alegerilor parlamentare din anul 1933.
Ulterior va deveni cancelar, iar după moartea președintelui Hinderburg, Hitler își va lua denumirea de
Furher (Conducător), simbolizând instalrea întregii puteri în mâinile sale.
Regimul nazist se va menține până la finele celui de al Doilea Război Mondial, în 1945.

Idei și practici politice

· Rasism, antisemitism-expuse în Mien Kampf 1925
· Rasa superioară-arienii
· Spațiu vital-pentru rasa superioară-Lebensraum=prin cucerirea teritoriilor statelor vecine și
exterminarea acestora
· Antisemitismul-politică de stat
· Partid unic-Partidul Nazist
· Organizații de tineret -Hitlerjugend
· Cenzură, Teroare, Poliția secretă-SS
· Lagăre de exterminare-evrei: Auschwitz- Bierkenau
· Nazificarea educației-personalului didactic
· 1935-reintroducerea serviciului militar obligatoriu
· Muncă obligatorie de 6 luni pentru tineri 18-25 de ani
· Gestapo-Poliția secretă
Bilanț al Doilea Război Mondial
Al doilea război mondial a durat între 1939-1945, a costat 1,5 trilioane de dolari și a ucis peste 50.000.000.
de oameni.
În genocidul sistematic aproximativ 6 milioane de evrei au murit în Holocaust.
El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate Marile Puteri—care au format două
Alianțe militare opuse: Aliații și Axa.
Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea
Sovietică, care a culminat cu capitularea Germaniei în 8 mai 1945.
După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula
în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra
orașelor japoneze Hioshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august 1945, încheiându-se sub aceste
auspicii conflictul.
Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat
Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele
viitoare.

Filme recomandate (pe care neapărat trebuie să le vezi măcar o data în viață)
• Schindler's List (1993)
• The rise of the Evil (2003)
• The Boy in the Striped Pijamas (2008)
• Inglourious Basterds (2009)
• Fury (2014)
• The Imitation Game (2014)
• Darkest Hour (2017)
• La vitta e bella (1997)

Fascismul
În lecția trecută am discutat despre Comunism, apariția acestei ideologii, evoluția și prăbușirea.
Următoarea experiență totalitară cunoscută de Europa, a fost cea fascistă.
• Termenul de totalitarism a fost introdus de Mussolini
• a avea fascele=a deține puterea. Denumirea vine de la fasciile romane
Context:
Asemeni cazului rusesc, premizele instalării regimului au fost date de situația dificilă a Italiei de după
Primul Război Mondial.
Criza economică, inflația, somajul cu care se confrunta Italia, alături de nemulțumirea față de
Conferința de Pace de la Paris au accentuat tendințele extremiste politice în țară.
Deși luptase de partea Antantei (începând cu anul 1916, când i s-a promis teritoriile Dalmației și
Histriei), victoria Italiei a fost considerată una ,,mutilată"
(la vittoria mutilata).
De asemenea, ideile comuniste începeau să pătrundă în țară, ceea ce a animat și mai mult spiritele
politice.
În urma Marșului asupra Romei din 1922, Benito Mussolini, liderul mișcării fasciste, a preluat puterea,
regimul reușind să se mențină până în anul 1943, spre sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial.
Marile Alianțe în timpul Primului Război Mondial:
Antanta și Puterile Centrale.
Idei și practici politice
• Instituțiile statului, monarhia-sunt reduse la un rol simbolic
• Partidul Național Fascist devine formațiune politică unică
• Cultul personalității-,,Il Duce"
• Mussolini înlăturată opoziția
• Poliția politică OVRA (Organizzazione per la Vigilanza e la Repressione dell'Antifascismo)
• Organizații paramilitare ,,Cămășile Negre"
• italia devine stat corporatist
• Politică antisemită 1938-1943
• Obiectivul: Refacerea gloriei Romei antice

Hitler și Mussolini

Cum era viața în timpul regimului fascist?

Tinerii pe atunci mergeau inclusiv și Sâmbăta la școală.
Sâmbăta fascistă introdusă din anul 1934 se rezuma la diverse activități precum: parade, întruniri,
excursii la mare/munte.
A fost chiar creată și Organizația Națională pentru petrecerea timpului liber.
În ceea ce privește viața muncitorilor, aceștia au beneficiat de reducerea programului de lucru la 40
h/săpt.
Un rol aparte în societate îl aveau Femeile...tinerele erau grupate în funcție de vârstă în : Micile Italience,
Tinerele Italience și Tinerele Fasciste, Gospodinele Rurale.
Dacă ai fi fost elevă în vârsta de 18-19 probabil că ai fi fost inclusă în a doua categorie...
Cu alte cuvinte, Femeia era educată spre rolul de ,,Femeie-Mamă "-mijloc de creștere a populației.
Ascensiunea fascismului, evoluție, prăbușirea
• Italia-lansează o politică de revizionism în Balcani, Marea Mediteraneană
• Reviziuirea tratatelor Versailles(1919-1920), Lausanne (1923)
• Războiul din Etiopia-6 luni(1936)-,,Război Murdar"
• Axa Berlin-Roma-Tokyo 1936
• 1939-invadarea Albaniei
• 1940-Italia întră în război
• Ultimatuum Greciei
• Mare Nostrum (Marea Noastră-Mediterana)-cucerirea Egiptului, Canalului Suez-controlat de englezi

Sfârșitul regimului Fascist

• 10 iunie 1943-Aliații debarcă în Siclia
• Republica de la Salo-reședința ducelui pe lacul Garda
• Lagăre de concentrare a evreilor
• 4 iunie 1944-eliberarea Romei de către Aliați
• Mussolini fuge spre Elveția deghizat în soldat german- dar este prins
Înainte ca aliații să elibereze Italia (de observat că au ajuns mai repede rușii "eliberatori", în România,
în 1944, decât americanii, în Italia), înainte ca americanii să intre triumfători în Italia, au existat zeci de
mii de tineri înrolați în Corpul de Voluntari
Aceștia au fost numiți partizani, care au luptat împotriva ocupației naziste și împotriva altor zeci de mii
de tineri, înrolați, de cealaltă parte a baricadei, în Brigăzile Negre fasciste, comandate de Benito
Mussolini.
Imnul ,,Bella Ciao" devine imnul național al libertății, împotriva dictaturii...fiind preluat drept coloană
sonor a celebrului serial ,,Casa de Papel".
De altfel, nu sunt întâmplător alese nici numele unor protagoniști: Berlin, Tokyo...
Bilanț:
• Mussolini nu a implicat Italia într-un război împotriva marilor puteri, limitându-se la operațiuni în
jurul Mării Mediterane
• Mussolini- a avut mai puține cunoștințe decât Hitler în materie de război
• A fost impresionat de strategia germană militară
• S-a implicat în război fiind convins că va fi unul scurt
Exemple de regimuri fasciste?
Fascismul nu a fost un regim prezent doar în Italia, ci a fost o mișcare specifică Europei acelor timpuri.
• Franco-Spania
• Salazar-Portugalia
• Horthy-Ungaria
• Pilsudski-Polonia
• Antonescu-România
• Pavelic-Croația
• Tiso-Slovacia
• Metaxas-Grecia
Reține că:
Atât Comunismul cât și Fascismul au avut un Dușman comun: Democrația!
Comunismul
Secolul XX a fost secol plin cu ,,de toate”.
De la împliniri naționale, la promovarea principiilor democratice până la confruntări ideologice,
experiența totalitarismului, terorii, persecuției, experiența holocaustului, deportărilor de populații și a
milioanelor de persoane care nu au putut mișca un sigur deget asupra destinului lor.
A fost prin excelență ,,Secolul Extremelor”.
Condițiile istorice ale apariției totalitarismului în Europa au avut legătură cu situația concretă de la
finalul Primului Război Mondial și primii ani ai perioadei interbelice.
Această perioadă s-a caracterizat prin:
-pierderi umane, teritoriale, materiale provocate de război
-vulnerabilizarea populației ca urmare a sărăcirii
-inflație, șomaj, criză economică
-dificultăți de guvernare a partidelor democratice
-nemulțumirea populației

Ce crezi, există similitudini între perioada interbelică și actuala perioadă pandemică potrivit trăsăturilor
generale amintite mai sus?
Ideologiile totalitare s-au caracterizat prin:
-unipartidism/existența partidului unic
-monopolul puterii, cultul personalității
-utilizarea propagandei, a terorii
-controlul absolut al statului asupra societății, economiei, culturii
-eliminarea opoziției, cenzură
-desființarea principiului separației puterilor în stat
Comunismul
,,Revoluțiile sunt locomotivele Istoriei” (Karl Marx)
Context:
Marele paradox al comunismului este dat de faptul că acesta ar fi trebuit, conform lui Marx, să apară în
Occidentul industrializat al Europei, în Anglia și nu în Rusia agrară.
Apariția regimului comunist este strâns legată de momentul din 7 noiembrie 1917 din Rusia, când Lenin
preia puterea.
România și Revoluția Rusă
Pe acest fundal, datorită evenimentelor din Rusia, Basarabia se va uni cu România, ceea ce a dus la recția
Moscovei de a confisca tezaurul românesc, depozitat în Rusia încă din timpul Războiului.
Familia țaristă a fost alungată, iar în urma loviturii de stat dată de Lenin, se va forma primul stat
bolșevic din lume, URSS, creat în anul 1922
Idei și practici politice în timpul lui Lenin:
-unipartidism-Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S)
-poliție politică (1917) CEKA, NKVD, apoi KGB
-controlul economiei, naționalizarea întreprinderilor

idei și practici politice din timpul lui Stalin (1924-53)-Anii terorii

-teroarea populației
 -economie centralizată și planificată
-colectivizarea agriculturii
-executarea opozanților politici (Troțki, Buharin)
-lagăre de muncă forțate, GULAG
-răspândirea comunismului în estul Europei
(Germania de Est, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, România, Bulgaria, Yugoslavia).

Perioada lui Nikita Hrusciov (1953-1964)-destalinizare

-a fost o perioadă de destalinizare, în care Hrusciov demască ororile regimului stalinist
- În mai 1955 s-a semnat Tratatul de la Varșovia ca răspuns al blocului estic NATO
-1956 invazia URSS în Ungaria, alături de care participă și România
-Tensiuni în plină perioadă a Războiul Rece dintre URSS și SUA
-Cursa reînarmării-arma nucleară
- lansarea primului satelit artificial al Pământului, Sputnik, în octombrie 1957. În 1961, Iuri Gagarin, a
fost primul cosmonaut lansat în spațiu.
Fidel Castro (Cuba) și Nikita Hrușciov

Perioada lui Leonid Brejnev (1964-1985)

- suprimarea prin forță a Primăverii de la Praga în 1968, criticată de Ceușescu
- implicarea în războiul din Vietnam de partea vietnamezilor comuniști din 1977
-invazia sovietică din Afghanistan din 1979
Perioada lui Mihail Gorbaciov (1985-1991)-Colapsul URSS
- În 1987-1989, trupele sovietice au fost retrase din Afghanistan
-Reforme interne "transparență" (glastnost) și "reconstrucție" (perestroika).
- Căderea Zidului Berlinului în 1989 și dizolvarea întregului bloc estic.
- La 21 decembrie 1991, URSS s-a destrămat oficial.
Unsprezece foste republici sovietice au devenit independente

Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Kazahstan, Kîrgîzstan, Molodva, Tadjikistan, Turkmenistan,

Ucraina și Uzbekistan.
MAREA UNIRE DIN 1918
România Mare existase și anterior în imaginarul colectiv românesc, dar era o imagine virtuală, un
proiect ideal.
Acesta s-a materializat în condițiile anului 1918, când nu numai românii și-au avut ,,Marea Unire", ci și
celelalte popoare din Europa.
Colapsul Imperiului Autro-Ungar (1867-1918) a reprezentat pentru românii din Transilvania,
Maramureș, Bucovina, Crișana, Banat, o oportunitate unică în realizarea idealului politic național.
Ziua de 1 decembrie este o zi semnificativă în istoria românilor, a împlinirii idealului național, al
românilor din Basarabia, Bucovina și Transilvania.
Această zi simbolizează în fond eliminarea granițelor fizice, politice și culturale a tuturor celor care
locuiesc pe acest pâmânt, indiferent de religie, naționalitate sau proveniență.

Mai jos vei găsi o scurtă schiță care să te ajute să parcurgi momentele cheie ale anului 1918:
Basarbia –aprilie1918
Sudul Basarabiei iese din sfera românească în secolele XV-XVI , intrând sub stăpânire otomană, iar
Basarabia în întregime, în 1812, anexată de Rusia și supusă unui proces de rusificare (excepție perioada
1918-1940 când este alipită României).
Înfrângerea militară a Rusiei, asociată cu revoluția din 1917(comunistă) și dezmembrarea Imperiului a
permis desprinderea Basarabiei și unirea cu România (ceea ce nu figura în proiectul inițial).
• Mișcarea Națională- a fost susținută de Partidul Național Moldovenesc(1917)
• 1917-Chișinău-Sfatul Țării-Adunarea reprezentativă-Ion Inculeț, Consiliu Directorilor
• 27 martie 1918-Sfatul Țării a votat la Chișinău unirea necondiționată a Basarabiei cu România

Bucovina-noiembrie 1918
Cea mai amestecată provincie a fost mica Bucovină anexată de asutrieci (de la Moldova) în 1774 și
supusă unui proces de imigrare: germani, ucrainieni, evrei.
Conform Recensământului din 1910, se înregistrau 38% ucrainieni, 34% români, 21% germani, polonezi,
maghiari etc...
• S-a desprins din Imperiul Austro-Ungar în condițiile destrămării acestuia în toamna 1918
• Mișcarea Națională-a fost condusă de Consiliul Național Român-Iancu Flondor
· 28 noiembrie- Consiliul Național Român convoacă Congresul General al Bucovinei
Congresul a votat în unanimitate, cu sprijinul majorității reprezentanților germani și polonezi, unirea cu
România

Transilvania-decembrie 1918
Conform recensământului din anul 1910, populația Transilvaniei era estimată la circa 6 milioane de
locuitori: români (cca. 54%), maghiari 32%, germani 10%, alții (evrei, ruteni, slovaci, țigani).

Până în anul 1914. Românii din Transilvania nu merseseră mai departe de solicitarea ,,autonomiei
Transilvaniei" sau a ,,drepturilor egale" în cadrul monarhiei habsburgice, așa cum am văzut la
momentul 1848.
• Octombrie 1918-Declarațiunea de la Oradea-s-a cerut dreptul de autodeterminare al românilor din
Transilvania
• Negocierile cu guverul ungar-eșuat=)propunerea maghiară de a recunoaște autonomia Transilvaniei
doar în cadrul statului maghiar.
• Consiliul Național Român Central- a organizat la Alba,în 1 decembrie 1918, o Mare Adunăre
Națională
• Au participat 1228 delegați ai Consiliului Național Român, Peste 100.000 de români din Transilvania
Rezoluția Unirii-citită de Vasile Goldiș, Ștefan Cicio Pop, Vasile Lucaciu- proclamat unirea condiționată
a Transilvaniei, Banatului, Maramureșului și Crișanei cu România (condiția a fost recunoașterea
drepturilor minorităților din Transilvania).

Consecințe:
Odată recunoscută Marea Unire pe plan internațional, era timpul ca aceasta să fie cunoscută și în plan
intern.
Drept urmare, în anul 1922 va avea loc încoronarea regilor Ferdinand și Maria la Alba Iulia, drept
suverani ai României Mari.

Revoluția pașoptistă (1848)

Context:
Cunoscută și sub numele de ,,Primăvara Popoarelor", izbucnește întâi în Europa și se răspândește
de la Paris, spre Berlin, Viena, Bratislava, Budapesta, orașele italiene.
Nu este un fenomen specific doar spațiului românesc.
Idei pașoptiste:
• Înlăturarea stăpânirii străine, a amestecului extern în problemele Țărilor Române
• Introducerea unui regim politic constituțional
• Înlăturarea privilegiilor feudale
• Recunoașterea libertăților cetățenești
• Soluționarea problemei țărănești prin emancipare și împroprietărirea țăranilor
Consecințe:
Convenția de la Balta Liman din 1849 încheiată între Imperiul țarist și cel otoman cu privire la
Principatele Române pune capăt revoluțiilor pașoptiste.
În Moldova, datorită programului politic moderat, domnului Mihail Sturdza îi este foarte uşor să
înăbuşe această mişcare, o parte dintre conducători au fost arestaţi şi trimişi în exil în Imperiu otoman.
Aceștia reuşesc să fugă de sub escortă şi vor participa la evenimentele din celelalte ţări româneşti.
În Țara Românească, mulţi fruntaşi ai revoluţiei sunt arestaţi, iar pe 15 septembrie pătrund și
trupele ruseşti.
În locul locotenenţei domneşti este pus un caimacam, în persoana marelui boier Constantin Cantacuzino,
şi este restabilită vechea ordine şi Regulamentul Organic.

În Transilvania, lucrurile au fost puțin mai complicate. În mai, Dieta de la Cluj a proclamat unirea
Transilvaniei cu Ungaria, ceea ce a nemulțumit populația românească.
Astfel va izbucni un război civil între români și maghiari (și aceștia au avut un 1848 a lor).
Se formează în Munții Apuseni o armată de voluntari români condusă de avocatul Avram Iancu.
Aceștia reușesc două victorii importante împotriva armatelor revoluționare maghiare.
În ciuda negocierilor intentate de Bălcescu cu guvernul de la Budapesta, revoluția va fi înfrântă prin
intervenția armatelor imperiale austriece și rusești.
O parte dintre revoluționari pleacă în exil la Paris, unde intră în contact cu cercurile politice franceze,
promovând cauza națională a românilor.

Precum promitea Nicolae Bălcescu, aflat la Paris, ,,data viitoare o vom face la nivel național". Și a avut
dreptate, dovadă fiind anul 1918.
Următorii ani vor fi decisivi pentru Principatele Române, care, odată cu Războiul Crimeii, vor intra în
atenția Marilor Puteri, punându-se în discuție problema unirii.
Alexandru Ioan Cuza și formarea statului român modern (1857-1866)
Context:
Războiul Crimeei (1853-1856)
activitatea susținută de grupările unioniste din Principate, care au acționat pentru atragerea atenției
auspra situației Principatelor-idealul național
Înfrângerea Rusiei în război-Congresul de Pace Paris 1856: s-a discutat problema unirii Principatelor.
Desfințarea protectoratului Rusiei și înlocuirea cu garanția colectivă a Marilor Puteri
Revenirea în cadrul Moldovei 3 județe din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail), retrocedate Rusiei
Organizarea de către I. Otoman a Adunărilor ad-hoc în fiecare principat-exprimarea părerii populației
în problemele unirii

Adunările Ad-hoc 1857

-unirea Principatelor într-un sg. Stat ,,România"
-conducerea sub un principe străin dintr-o familie dominatoarea europeană
-stat neutru sub garanția marilor puteri
-modernizarea statului-reforme
Adunările elective de la Iași și București au decis alegerea lui A. I. Cuza ca:
domn al Moldovei 5ianuarie 1859 și Domn al Țării Românești 24 ianuarie/5 februarie 1859
Unirea Principatelor a fost realizată prin
Tactica faptului împlinit- dubla alegere- Cuza

Reforme
Ianuarie 1862-capitala stabilită la București-Parlamentul și Guvernul unic
Legea secularizării averilor mănăstirești-1863
Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris 1864
Legea rurală-1864-cea mai importantă reformă
Legea învățământului 1864
 Codul Civil și Codul Penal-1864
Consecințe:
-se formează o coaliție împotriva sa ,,monstroasa coaliție"
- Pe fondul deteriorării raporturilor dintre Cuza și miniștrii săi, la 17 decembrie 1865, acesta și-a
exprimat dorința de a nu împiedica ascensiunea spre tron a unui prinț străin.
-A fost silit să abdice la 11 februarie 1866.
-11 februarie 1866 se formează o Locotență domnească
-Asemeni celor ,,7 ani de acasă" din educația unui copil, cei 7 ani de guvernare a lui Cuza vor constituii
pilonii de bază a întemeierii statului român modern.
Statul român modern se va consolida în următorii ani, de această dată sub o altă conducere, a unui prinț
străin de origine germană, care va deveni, de altfel, și primul nostru rege: Corol I.

Domnitori

Context:

În perioada medievală, până în secolul XIV evoluția spațiului românesc a fost influențată de
poltica externă a unor state:

-Ungaria, Polonia,
-Hanatul tătar al Hoardei de Aur,
-Imperiul Bizantin

Ulterior, Imperiul Otoman va fi cel care va infleunța destinul politic și economic al

acestui spațiu românesc, până spre finele secolului al XIX-lea.

Acest fapt s-a datorat ascensiunii Imperiului otoman, care a cucerit în anul
1453 Constantinopolul, capitala Imperiului bizantin.

Țările române, fiind ortodoxe, nu vor deveni însă pașalâcuri turcești, ci vor intra într-un
sistem de capitulații, care prevedeau anumite obligații față de Poartă.

Expansiunea spectaculoasă a otomanilor în pensiunea Balcanică și pericolul reprezentat

pentru Europa de centrală, a favorizat formarea unor alianțe a principilor creștin din Europa
cu scopul de a alunga prezența otomanilor.

Acestea au purtat denumirea de ,,cruciadele târzii", cărora, implicit domnitorii români

s-au alăturat.

Extinderea teritorială a Imperiului otoman va contribui la creșterea obligațiilor financiare a

țărilor române, Moldova și Țara Românească.
 Mircea cel Bătrân (1386-1418)

- reușește să obțină pentru prima dată în istorie, accesul Țării Românești la Marea
Neagră, prin anexarea Dobrogei.

-politică externă: va încheia o alianță cu domnitorii Petru Mușat, iar apoi Alexandru cel
Bun din Moldova; cu Vladislav Jagello, regele Poloniei Tratatul de la Random din 1389.

- iar în cele din urmă cu Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, primul tratat
antiotoman din sud-estul Europei, semnat la Brașov în anul 1395.

-participă alături de sârbi la bătălia împotriva otomanilor din anul 1389 de la Câmpia Mierlei
(Kossovopolje).

- cea mai cunsocută bătălie a sa, încheiată cu o victorie este cea de la Rovine ( nu se știe
exact anul, unii istorici consideră că a avut loc în 1394, alții în 1395), când l-a înfrânt pe
sultanul Baiazid și a obținut independența Țării Românești.

-O altă bătălie cunoscută la care Mircea vodă a participat, a fost cea de la cruciada
creștină de la Nicopole din 1396, unde creștinii au fost înfrânți.

-spre finalul domniei, Mircea vodă va accepta plata tributului precum și cedarea Dobrogei
Imperiului Otoman.

De altfel Dobrogea va redeveni teritoriu românesc în urma Războiului de independență din

anul 1878 și a condițiilor de pace impuse la Berlin.

Mai jos ți-am pregătit un video despre Mircea cel Bătrân

 Alexandru cel Bun (1400-1432)

-a fost domnitor al Moldovei

-a căutat alianțe în rândul statelor creștine încheiând cu regele Poloniei Vladislav Jagello
(între anii 1402-1411 mai multe tratate), căruia i-a acordat chiar și spirjin militar împotriva
cavalerilor teutoni

-Ulterior cedării Dobrogei către Imperiul Otoman, Moldova se va confrunta și ea cu primul

atac otoman, fiind touși respinsă ofensiva turcească asupra Chiliei și Cetății Albe

Iancu de Hunedoara

Iancu era originar dintr-o familie de cnezi români din Țara Hațegului, care a evoluat din punct de
vedere profesional dintr-o carieră militară într-una politică și de conducere.

-a fost ban de Severin (1438), apoi voievod al Transilvaniei (1441-1456), guvernator al Ungariei (1444-
1453) și ,,căpitan general" al Ungariei (1453-1456).
-Nu a putut fi rege datorită originii sale românești, dar căsătorind-se cu o nobilă catolică din regat, fiul
acestuia, Matei Corvin (Matias Corvin) va ajunge regele Ungariei ulterior.

-A fost un lider care s-a implicit direct în politica internă a statelor învecinate, precum Țara Românească
sau Moldova, susținând accesul al tron a propiaților săi: Vlad Dracul, și fiul acestuia Vlad Țepeș, din
Țara Românească, respectiv Bogdan al II-lea din Moldova

- 1441 în bătălia de la Sântimbru (Alba Iulia) unde a fost înfrânt, luându-și revanșa pe râul Ialomița;

-în 1443-1444, are loc ,,Campania cea lungă" de la sudul Dunării unde a obținut o pace avantajoasă cu
otomanii încheiată la Seghedin;

-în 1444 în cruciada de la Varna, organizată de regele maghiar în care armata creștină a fost însă
înfrântă.

Dar cea mai importantă bătălie a fost cea a apărării Belgradului din anul 1456, considerat orașul ,,cheie
al Europei Centrale".

Iancu de Hunedoara a reușit să oprească expansiunea sultanului Mehmed al II-lea, cuceritorul

Constantinopolului, amânând înaintarea otomanilor în Europa cu aproximativ 70 de ani.

Din păcate pentru Iancu, acesta nu va supraviețui luptei, murind la scurt timp în tabăra militară de
lângă Belgrad.

Vlad Țepeș (1448; 1456-1462;1476)

-domnitor al Țării Românești, se pare că s-a născut în Sighișoara, județul Mures undeva în
anul 1431.

-a încheiat în anul 1459 o alianță împotriva otomanilor cu Matei Corvin, regele Ungariei.

-În urma atacurilor asupra cetăților turcești de la Dunăre, din perioada 1461-1462, armata
otomană va ajunge la Târgoviște, moment cunoscut în istorie sub numele de ,,Atacul de
noapte", în care Vlad deghizat în soldat otoman eșuează în asasinarea sultanului.
-La scurt timp, fratele său, Radu cel Frumos a preluat tronul, iar Vlad s-a refugiat în
Transilvania.

-Nici aici lucrurile nu au decurs prea bine, pentru că, regele maghiar, Matei Corvin, fostul
său aliat, îl întemnițează la Sighișoara.

-Abia în anul 1476 va fi eliberat cu ajutorul moldoveanului Ștefan cel Mare, care avea
nevoie de un vecin aliat de nădejde la sud.

-În scurt timp însă, Vlad Țepeș a fost ucis în urma unui complot boieresc...mare țeapă
întoarcerea sa!

Curiozități despre Vlad Țepeș

Știai că povestea cu Dracula este doar o legendă foarte gustată de occidentali?

De fapt, Vlad Țepeș nu a locuit niciodată la Castelul Bran, acesta fiind parte a Transilvaniei
și nu a Țării Românești.

Numele de Dracula a fost inventat de scriitorul britanic Bram Stocker în nuvela sa din
secolul XIX ,,Dracula", care l-a localizat greșit pe domnitor în Transilvania.

Numele de Dracula vine de fapt de la Tatăl său, Vlad Dracul, care a fost primit în Ordinul
Dragonului, o societate militaro-religioasă. Scopul acesteia era cel de apărare
a creștinismului împotriva otomanilor.

Datorită apartenenței sale la Ordinul Dragonului, tatăl lui Vlad Țepeș era supranumit
Dracula.

Ștefan cel Mare (1457-1504)

-domnitor al Moldovei

- Asemeni celorlalți domnitori, Ștefan a fost un domnitor implicat activ în campania

antiotomană, urmărind obținerea gurilor de vărsare a Dunării în Marea Neagră.

-în anul 1459 a încheiat o primă alianță cu regele Poloniei, reînoit ulterior în 1485, prin
care recunoștea suzeranitatea acestuia.

-Cu vecina sa, Ungaria, nu a avut în primă etapă relații prea apropriate, ci dimpotrivă, în
urma bătăliei de la Baia, Ștefan reușește să îl învingă pe regele maghiar, Matei Corvin.

A fost ultima încercare a Ungariei să manifeste control asupra spațiului teritorial al

Moldovei

-Ulterior, următorii ani Ștefan îi va dedica, până la sfârșitul vieții sale, luptei antiotomane.

-Începând cu anul 1467 a refuzat plata tributului.

-Câțiva ani mai târziu, în urma bătăliei de la Podul Înalt (Vaslui) 1475 a reușit să obțină
o victorie asupra otomanilor, încheiând în același an și o alianță cu Matei Corvin.

-în 1476 Ștefan a fost înfrânt la Războieni de armata sultanului Mehmed al II-lea, reușind
doar să alunge trupele otamane din țară

- În 1487 otomanii au ocupat porturile Chilia și Cetatea Albă, iar celelalte state creștine
învecinate au renunțat la campania lor antitotomană.

Rămas singur pe acest front, în fața unei armate otomane covârșitoare care depășea din
punct de vedere numeric oastea moldovenească...

Ștefan a fost nevoit să accepte plata tributului.

Curiozități:

Știai că Ștefan a avut cea mai lungă domnie în evul mediu, de 47 de ani?

Fiind mare ctitor și protector al ortodoxismului, Biserixa Ortodoxă îl serbează conform

calendarului ortodox român, la data de 27 decembrie, drept Ștefan cel Mare și Sfânt...

P.s. Mare nu prea a fost, pentru că se pare că era mic de statură (cronicarii spun că ar fi
avut doar 1.50 m) și nici sfânt, după cum bine știm a fost un mare Don Juan cu numeroși
copii nelegitimi...
Dar, datorită faptelor sale de vitejie a rămas cu siguranță un mare domnitor din
istoria poporului
Autonomii locale și instituții centrale
(sec. IX-XVIII)

1. Întemeierea statelor medievale românești

Deși perioada cuprinsă între retragerea aureliană (271)

și Începutul Evului Mediu (900) este aproape ignorată
de manualele de istorie, această perioadă a fost una a
migrațiilor în spațiul danubiano-pontic.

Lista de migratori este lungă și voi aminti doar câteva

grupuri mai semnificative: pecenegi, geipizi, uzi,
cumani, tătari, etc...

Dintre toate populațiile migratoare, cel mai mare impact

asupra etnogenezei poporului român l-au avut: Slavii,
care după anul 600 migrează din actualul teritoriu al
Ucrainei, la sud de Dunăre.

Context
După retragerea romanilor din provincia Dacia,
structurile statele existente sunt puțin cunoscute.

Există totuși mențiuni cu privire la structuri politice de tip

statal, specifice Evului Mediu, în spațiul românesc,
atestate odată cu secolele IX-X.

Este vorba de niște comunități românești construite în

obști sătești, de tip rural, moștenite încă din timpul
dacilor.

În cadrul acestor obști, membrii se ocupau cel mai

probabil cu agricultura, creșterea animalelor sau
exploatarea resurselor naturale (sare, lemn).

Din nevoia de apărare, prin gruparea mai multor obști

sătești vor lua naștere cnezatele, aflate în conducerea
unui cneaz.
Formațiunea politică care a reunit mai multe cnezate de
pe un anumit teritoriu a fost denumită voievodat, în
fruntea căruia se afla, desigur un voievod.

Apariția acestor primi formațiuni prestatale a fost

determinată de mai mulți factori:

- presiuni politice sau militare externe asupra

teritoriului, exercitate fie de ultimele valuri de migratori,
cum a fost cazul pecenegilor, uzilor, cumanilor sau
tătarilor

- politica expansionistă a Regatului Ungariei,

Imperiului Bizantin sau Hoardei de Aur

Transilvania
Formațiunile prestalale amintite în sursele maghiare
pentru această perioadă sunt:

• Voievodatul lui Menumorut, Gelu, Glad (Sec. IX-

X)-menționate în Sursa istorica-Cronica notarului
anonim al regelui maghiar Bela-Gesta Hungarorum

• Voievodatul lui Gyla, Ahtum (Sec XI)-menționate

în Legenda Sfantului Gerard

Începând cu anul 1000 Transilvania va fi organizată

și administrată de Regatul Ungariei

Voiveodat autonom:

-dispune de organizare politica-administrativ-

teritorială proprie

-condusa de un Voievod (Leustachius-comite

Dabâca primul voievod)

Instituțiile centrale

-Voievodatul (1000-1541)

-Adunarea Nobiliară

Voievodul Transilvaniei

• Atributii: administrative, judiciare, militare

• Cancelarie proprie

• Secondat de un vicevoievod

• Autoritate asupra celor 7 comitate ale

Transilvaniei

Adunarea nobiliară

• caracter reprezentativ de tip medieval

• Din 1366 este conditionata calitatea de nobil la

apartenentța la confesiunea catolică

• Românii ortodoxi devin treptat excluși

Atributii: judecatoresti, fiscale, administrative

Unio Trium Natiorum-recunoasterea privilegilor

politice ale maghiarilor, sașilor și secuilor.

Au fost colonizati:
• Sașii-dezvoltarea economiei și a oraselor-Bula
de Aur-Andreanum 1224

• Secuii-rol de aparare

1541-Transilvania devine principat autonom sub

suzeranitatea otomană

Organizarea administrativă a Transilvaniei:

• 7 comitate, subordonate voievodului (Bihor,

Crasna, Dabâca, Cluj, Alba, Satu-Mare, Arad)

• Scaune-unități administrativ-teritoriale ale sașilor

și secuilor

• Teritorii autonome locuite de români-religie

ortodoxă, conduse de juzi, cnezi sau voievozi- T.
Maramureșului, Hațegului, Loviștei)

Din anul 1541 până în 1699, Trasilvania va deveni

principat autonom sub suzeranitate otomană, drept
consecință a înfrângerii regatului maghiar în lupta de
la Mohacs.

În această perioadă, deși în fruntea principatului va fi

ales un principe de către Dietă, acesta era în fond
confirmat de sultan.
 Dominația habsburgică (1699-1867)

Context:

S-a stabilit prin Diploma Leopoldina (sf. de sec.

XVII) în urma încheierii păcii de la Karlowitz (1699)-
care a confirmat pierderea controlului asupra
Transilvaniei de către Imperiul Otoman

Pentru românii din Transilvania a fost un moment de

mare bucurie, fiind mari admiratori ai împăratului de
la Viena.

Deși au sperat că situația politică a lor se va

îmbunătății în timpul conducerii austriece, lucrurile au
fost pe departe așa.

• Forma de organizare: Principat autonom

• Instituțiile existente: Principatul și Dieta

provincială

• Se mențin Privilegile celor 3 natiuni (maghiari,

sași, secui) românii fiind o națiune ,,tolerată".

Organizarea administrativă a Transilvaniei nu va

suferi schimbări semnificative în următoarele secole,
rămânând în fond organizată sub aceleași principii.

Totuși, în ciuda formării Imperiului Austro-Ungar din

anul 1867, situația românilor din Transilvania nu se
va îmbunătății, aceștia păstrând același statut
de ,,tolerați".

Formarea Bisericii Greco-Catolice precum și apariția

mișcării culturale ,,Școala Ardeleană" nu vor face
decât să anime și mai mult dorința de emancipare a
românilor.

Situația politică acestora, se va soluționa doar în anul

1918, când, în urma destrămării imperiului și a eșuării
negocierii cu guvernul de la Budapesta, românii din
Transilvania vor vota la data de 1 decembrie
unirea condiționată cu Regatul României.

Bătălia de la Posada, 1330.

Țara Românească

Context: Spre deosebire de regiunea învecinată de

la nord de Carpați, tradiția istorică vorbește despre
existența unui ,,descălecat" în Țara Românească.

Conform acestei legende, statul întemeiat în zona

cuprinsă între Dunăre și Carpați a beneficiat de
aportul populației din Transilvania, venite din zona
Țării Făgărașului.

Întemeierea propriu-zisă a avut loc în timpul

lui Basarab I (?1310-1352), care și-a luat de altfel
titlul de ,,mare voievod".

Inițial, acesta a avut o relație avantajoasă cu regele

maghiar Carol Robert de Anjou, care în schimbul
asigurării liniștii la sud de Carpați și recunoașterii
suzeranității regelui maghiar a primit în stăpânire
Banatul de Severin (aflat anterior sub administrație
maghiară).

Emilinarea suzeranității maghiare a avut loc în urma

bătăliei de la Posada din anul 1330, o locație
neidentificată exact de istorici, (posadă înseamnând
trecătoare, probabil undeva în Munții Carpați).

Urmașii lui Basarab vor fi:

-Nicole Alexandru (1352-1364), cel care a întemeiat
în anul 1359 o primă Mitropolie Ortodoxă a Țării
Românești, cu sediul la Argeș, capitala țării.

-Vladislav Vlaicu (1364-1377) va întemeia la

Severin în anul 1370 o a doua mitropolie
ortodoxă și va emite primele monede ale statului de
la sud de Carpați.

Petru I Mușat
 Moldova
Context: Întemeierea statului are o mare legătură cu
politia externă a regatului maghiar, care a finanțat
înființarea unei mărci de apărare cu centrul la Baia(în
nordul Moldovei) împotriva tătarilor.

- voievodul român Dragoș va accepta suzeranitatea

maghiară a regelui Ludovic de Anjou, ,decălectaul "
său având loc undeva în jurul anului 1350.

-Ulterior, voievodul Bogdan, venit tot din

Maramureș, se va răscula împotriva aceluiași rege
maghiar, trecând în Moldova undeva în anul 1360.

,,Descălecatul" lui Bogdan și alungarea

descendenților lui Dragoș au contribuit la formarea
statului medieval moldovenesc.

Constituirea statului va aduce cu sine și necesitatea

implementării unor politici interne cu privire la
consolidarea statului moldovean, care vor fi realizate
succesiv de succesorii săi.

Petru Mușat (1375-1391)

- a pus bazele dinastiei moldovenești a Mușatinilor,

din care se va naște și viitorul domnitor Ștefan cel
Mare.

- a construit o politică externă a statului,

căutând alianțe politice cu regele Poloniei,
Valdislav Jagello. (În secolul XIV Polonia era extinsă
până la granița cu Moldova).

- întemeierea în 1387 a Primei

Mitropolii Ortodoxe a Moldovei cu capitala la
Suceava.

-bate primele monede moldovenești:

Roman I (1381-1394)

- a avut o domnie relativ scurtă

-va reuși să unifice teritoriile moldovenești, statul
având o extindere mare.

- domnitorul își va lua titlul de Domn ,,de la munte

până la mare".

2. Instituțiile medievale din Țara Românească și

Moldova

În cazul provinciilor extracarpatice, modelul de

organizare internă medievală era inspirat de cel
bizantin. Astfel, s-au remarcat două instituții puternice
și interconectate în această perioadă:

-Domnia, instituția politică și

-Biserica, instituția religioasă.

Pentru a rețien mult mai bine această relație ți-am

făcut o formulă magică:
Cea de a doua instituție prezentă în statele medievale românești este Biserica.

- legăturile dintre cele două instituții erau extrem de strânse.

-domnitorul susținea și sprijinea instituția ecleziastică prin donații și lăcașuri de cult.

-Atât în Țara Românească cât și în Moldova, biserica era organizată sub forma Mitropoliei
Ortodoxe, dependente de Patriarhia de la Constantinopol

Mitropolitul, sau conducătorul Bisericii ortodoxe din Țara Românească sau Moldova era un
important demnitar al statului, fiind considerat cel mai important sfetnic al domnitorului.

Romanitatea Românilor în viziunea

istoricilor

Informațiile istorice cu privire la existența poporului

român se remarcă încă din perioada timpurie a
Antichității.

Primele mențiuni vor fi din exteriorul spațiului carpato-

danubiano-pontic.

Încă din primele secole ale Antichității și Evului Mediu,

diversi autori bizantini, armeni, arabi, germani au scris
despre existența unei populații autohtone drept popor
romanic distinct:

-tratatul Strategikon scris de împăratul bizantin

Mauricius (sec. VII),
-lucrarea Despre administrația imperiului a
împăratului bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenetul
(sec. X),

-sau corespondența împăratului Vasile al II-lea

Macedoneanul (sec. X-XI).

Începând cu secolele XI-XII sursele se înmulțesc,

locuitorii din acest spațiu fiind pomeniți sub denumirea
de ,,vlahi", ,,valahi", ,,blachi" sau ,,români".

În perioada Evului Mediu, o serie de călători vor

tranzita acest spațiu geografic, consemnând informații
despre locuri, tradiția poporului, sau limba vorbită, de
origine latină.

Spre exemplu, în secolul XVI-lea, umanistul Anton

Verancics, primat al Ungariei, a realizat o prezentare a
Transilvaniei și a locuitorilor acesteia, vorbind despre
români și originea lor.

Tot în aceași perioadă, Francesco della Valle, Franco

Sivori, secretarul domnitorului Țării Românești Petru
Cercel, au călătorit în Țările Române, oferind informații
despre Curtea domnească și religia românilor.

Primii istorici români care vor face referiri cu privire la

originea poporului român vor fi cărturarii din secolele
XVI-XVII, precum Nicolaus Olahus, Grigore Ureche,
Miron Costin sau Ion Neculce.

La sfârşitul sec. XVII şi în sec. XVIII au apărut

primele semne ale unei conştiinţe naţionale moderne
în întreaga Europă.

Problema originii popoarelor se transformă din

problemă istorică în problemă politică.

Acesta a fost și cazul Transilvaniei, unde existau

diverse contradicţii între interesele austriece şi
revendicările naţionale maghiare secondate
de aspiraţiilor de emancipare ale românilor.

Teoria imigraționistă/roesleriană

A fost dezvoltată în cadrul Imperiului Habsburgic de

Franz Joseph Sulzer, în lucrarea ,,Istoria dacilor
transalpini" (sec. XVIII), prin care contracara
acțiunile de emancipare ale românilor din
Transilvania.

Drept reacție-Școala Ardeleană (reprezentată de

personalități precum Petru Maior, Gheorghe Șincai,
Ion Budai Deleanu, Samuil Micu) a combătut teoria
cu argumente istorice și lingvistice-
continuitatea românilor.

Școala Ardeleană a avut în cadrul abordării

sale și un aspect negativ, deoarece s-a
produs o exagerare, oferind un caracter
exclusiv latin al originii poporului și limbii
române, ceea ce din punct de vedere istoric este
fals.
În secolul următor, XIX, în condițiile anexării
Transilvaniei la Ungaria, după transformarea
Imperiului Habsburgic în Austro-Ungaria
(1867), Robert Roesler va dezvolta teoria
imigraționistă în lucrarea sa ,,Studii
Românești"(Viena, 1871).

Argumentele aduse de acesta în susținerea teoriei

imigraționiste a poporului român la sud de Dunăre
sunt:

· dacii ar fi fost exterminați în războaiele cu

romanii,

· Perioada de 165 ani ar fi fost insuficientă

pentru romanizare dacilor,

· Împăratul Aurelian ar fi retras întreaga

populație la Sud de Dunăre în 271,

· iar nu în ultimul rând, etnogeneza românilor ar

fi avut loc în zona Balcanică-argumentul său fiind
susținut de asemănărea dintre limba română și limba
albaneză.

Teoria continuității

A fost reprezentată de reacția istoriografiei românești

de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului
XX față de Teoria imigraționistă/roesleriană.

Aceasta a fost dezvoltată, argumentată și susținută

de personalități pregnante ale culturii românești,
aducând argumente de ordin lingvistic, cultural,
arheologic, epigrafic, toponimic.

Amintim de istorici precum: B. P. Hașdeu, Dimitrie

Onciul, A.D. Xenopol, Gh. I Brătianu, Vasile Pârvan,
C. C Giurescu.

Argumente științifice au demonstrat:

· Originea latină a poporului român și a limbii
Române,

· Continuitatea existenței populației autohtone la

sfârșitul Antichității, începutul Evului Mediu

Perioada totalitară

Teoria continuității a rămas acceptată până în jurul

anului 1947, când România va deveni stat totalitar.

În acest context, datorită schimbării politice interne

de la democrație la comunism, abordarea cu privire
la originile poporului român, va avea de suferit.

Astfel, Mihail Roller, ideologist al Partidului

Comunist din România, va fi însărcinat cu rescrierea
istoriei poporului roman in functie de interesele
partidului.

Acesta va insista pe elementul slav al

poporului român, în detrimentul celui latin,
susținându-se chiar caracterul slavon al limbii
române.

Câțiva ani mai târziu, odată cu accederea la puterea

a lui Nicolae Ceaușescu (1965-1989), și distanțarea
politicii externe a Republicii Socialiste România de
Moscova, se va resimte la nivel istoriografic o nouă
abordare.

Astfel, accentul istoriografic a suferit modificări,

purtând denumirea de ,,protocronism", istoriografia
insistând pe aportul dacic în etnogeneza poporului
român și pe vitejia domnitorilor medievali în
lupta ,,națională".

Abordarea de după 1989

Prăbușirea comunismului în anul 1989 și revenirea la

democrație a marcat totodată o nouă abordare în
istoriografia românească.
În prezent, romanitatea românilor este un fapt
istoric dovedit științific și universal acceptat atât
de istoriografia românească cât și cea străină.

Precum însăși istoricul Lucian Boia consideră,

apartenența românilor la lumea romană rămâne
astăzi incontestabilă.