Universitatea Al. I.

Cuza Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Germania

Relatii Economice Internationale Grupa 4

Dascalu Luciana Georgiana Pahomi Andreea

Tarigradschi Alina

Introducere
Germania in primele decenii ale sec. al XIX-lea era o tara agrara, 3/4 din populatia ei traind la sat. Circa jumatate din pamanturi se aflau in proprietatea mosierilor, aceasta constituind cauza principala a inapoierii agriculturii si a stagnarii industriei. O alta cauza a ramanerii in urma a economiei Germaniei era faramitarea ei teritoriala si izolarea economica a regiunilor. Revolutia industriala incepe in aceasta tara in anii '30. Lichidarea iobagiei, ruinarea unei parti a taranimii si a mestesugarilor au contribuit la crearea fortei de munca, iar cresterea numarului populatiei orasenesti, imbogatirea iuncherilor si a unei parti a taranimii - la sporirea cererii de marfuri industriale, la aparitia de fabrici mari. Constructia cailor ferate si transportul pe apa raurilor, de asemenea, au grabit dezvoltarea industriei in ansamblu (in primul rand, a metalurgiei) si a comertului. Cel mai repede se dezvolta zona Renana, unde nu existau structuri feudale, bogata in zacaminte subpamantene (metale, carbune). Artera care lega aceasta regiune cu lumea inconjuratoare era Rinul. Cu toate acestea, catre mijlocul sec. al XIX-lea Germania, dupa nivelul de dezvoltare a industriei, ramanea in urma nu numai de Anglia, dar si de Franta. Comunitatea i limba german au aprut cu mii de ani n urm, ns ca ar/teritoriu Germania a aprut abia n 1871, cnd, sub conducerea cancelarului Otto von Bismarck s-a format Imperiul German, nglobnd partea de nord a Germaniei actuale - Confederaia German de Nord (dominat de Prusia), apoi Bavaria (n german: Bayern) precum i diferite alte regiuni, excluznd ns prile vorbitoare de german din Austria. Acesta a fost deja cel de al doilea Reich german, tradus de obicei ca "imperiu". Primul Reich -- cunoscut pentru mult timp drept Sfntul Imperiu Roman de Neam German -- provenea din divizarea Imperiului Carolingian n 843, existnd sub diverse forme pn n anul 1806. Cel de-al Treilea Reich (i ultimul) a fost cel al nazitilor; el a durat doar 12 ani, din 1933 pn n 1945. Germania, care devenise una dintre importantele puteri din Europa, s-a implicat n Primul Rzboi Mondial prin aliatul ei Austro-Ungaria (1914). Germania a invadat de cteva ori Frana. Rzboiul s-a ncheiat n 1918, i, ca una din urmri, mpratul german a fost forat s abdice. n Tratatul de la Versailles de dup rzboi, Germania a fost considerat responsabil pentru rzboi. Unii politicieni consider c condiiile grele impuse Germaniei prin Tratatul de la Versailles din 1919 i problemele economice ale crizei economice mondiale ncepnd cu 1929 i-au permis partidului nazist al lui Hitler NSDAP s fie ales de ctre cetenii germani i n cele din urm s formeze un nou guvern n 1933, cu Hitler n funcia de cancelar. Anul urmtor

Hitler a preluat tot controlul, devenind eful statului i scpnd de opoziie prin aplicarea forei. n 1935 anti-semitismul a devenit o politic oficial de stat german, justificat formal prin Legile de la Nrnberg - Nrnberger Gesetze. A fcut o alian cu Italia i Japonia numit Axa (Berlin - Roma - Tokyo). Politica lui Hitler de a anexa rile vecine a culminat cu izbucnirea celui de-Al Doilea Rzboi Mondial n Europa la 1 septembrie 1939. n prima parte a rzboiului Germania a avut succese militare, ctignd controlul asupra principalelor teritorii din Europa, unei mari pri a URSS i nordului Africii. n 1941 nazitii au pus n aplicaie Holocaustul ca politic de stat de ucidere n mas, bazat pe argumente i pretexte rasiste, a milioane de evrei i alte naionaliti. ntre 1942-1943 balana n rzboi s-a schimbat, succesele trecnd de partea Aliailor mpotriva Germaniei, printre care URSS, Marea Britanie i Statele Unite ale Americii. n aprilie 1945 Hitler i-a recunoscut eecul su total i s-a sinucis. La 8 mai 1945 Germania a capitulat fr condiii. n urma cererilor fcute de ctre Stalin la conferinele de la Yalta i Potsdam, prile din Germania situate la est de rurile Odra ( Oder ) i Nisa ( Neisse ), coninnd Pomerania, Silezia, oraul hanseatic Danzig i Prusia de Est, au fost detaate de Germania i anexate la Polonia i la URSS. Locuitorii germani ai acesor zone, care nainte de rzboi numrau circa 10 milioane, au fost expropriai. n jur de 2 milioane dintre acetia chiar i-au pierdut viaa n rzboi i prin expulzare. n urma rzboiului, Germania inclusiv Berlinul au fost mprite n patru sectoare, controlate de ctre Frana, URSS, Regatul Unit i Statele Unite. Aceast mprire a culminat prin constituirea pe teritoriul Germaniei a dou state germane: partea de apus s-a numit Republica Federal Germania (RFG, Germania de Vest sau Bundesrepublik Deutschland), iar partea de rsrit, orientat spre URSS, s-a numit Republica Democrat German (RDG, DDR, Germania de Est sau de Rsrit). Germania de vest i-a recuperat rapid nivelul de dinaintea rzboiului, devenind o putere economic important a Europei. n 1990, dup cderea comunismului n Europa, cele dou state germane s-au reunificat, prin aceea c landurile fostei RDG au aderat oficial la RFG, adoptnd bine-neles i constituia RFG. Tratatul care a definit aceast reunificare se numete "Doi Plus Patru" (a fost ncheiat de ctre cele dou state germane i cele patru puteri care deineau suveranitatea asupra ntregii Germanii: SUA, Marea Britanie, Frana i URSS). Statul unit este acum una dintre cele mai importante ri din Uniunea European i din lume.

1. Republica de la Weimar
Revoluia german a dus la formarea Republicii de la Weimar. Perioada istoriei germane dintre anii 1919 - 1933 este cunoscut ca Republica de la Weimar (n limba german: Weimarer Republik). Numele provine de la oraul Weimar, unde o adunare naional convenea la producerea unei noi constituii, dup ce monarhia german a fost abolit n urma nfrngerii naiunii n Primul Rzboi Mondial. n toamna anului 1918 micrile revoluionare l-au determinat pe mpratul Wilhelm al II-lea s abdice i s plece n exil. Socialitii au preluat puterea i au proclamat republica. Pentru a mpiedica invadarea rii, ei au semnat armistiiul, atrgndu-i ostilitatea naionalitilor care refuzau s recunoasc nfrngerea din primul rzboi mondial. n ianuarie, spartakitii, aripa stng a socialitilor, imitnd pe bolevicii rui, au ncercat s preia puterea. Cu ajutorul unor formaii para-militare credincioase guvernului micarea spartakist a fost nbuit, iar conductorii spartakiti Karl Liebknecht i Rosa Luxemburg au fost asasinai. n primvara anului 1919, Adunarea Constituant reunit la Weimar a adoptat o constituie care transforma Germania ntr-o democraie, o republic federal condus de un parlament (Reichstag) i de un preedinte ales prin vot universal. Noul guvern a trebuit s fac fa agitaiilor politice att de stnga ct i de dreapta precum i gravei crize economice i sociale. Ocuparea bogatei zone Ruhr de ctre Frana n 1923 a adus economia german n pragul colapsului. Inflaia a devenit galopant i a izbucnit foametea. Republica, ne-popular chiar de la naterea ei, a trebuit s fac fa unor ncercri de lovituri de stat, precum cea din 1920 a lui Wolfgang Kapp de la Berlin, sau cea din 1923, aa-zisul "puci" al lui Adolf Hitler de la Mnchen. ntre 1924 i 1929, Germania i-a regsit prosperitatea graie investiiilor americane i stabilizrii monetare. Marealul Paul von Hindenburg, candidatul dreptei, a ctigat alegerile prezideniale din 1925, n ciuda vrstei sale naintate. Regimul s-a consolidat. Berlinul a revenit din nou la o via intelectual i artistic strlucit. Marea criz economic din anii 1929-1933 a schimbat ns radical situaia. omajul a crescut enorm, afectnd n 1932 circa 6 milioane de germani. Societatea german oscila ntre comuniti i naziti, adepii Partidului Muncitoresc Naionalist German (NSDAP) condus de Hitler. Comunitii i urau pe socialiti pentru nbuirea insureciei spartakiste. Hitler a profitat 4

de dezbinarea stngii iar partidul su, fiind finanat de mari industriai germani precum Alfred Krupp, a ctigat alegerile parlamentare din noiembrie 1932. La 30 ianuarie 1933, preedintele Germaniei Hindenburg l-a numit pe Hitler cancelar (Kanzler = Prim-Ministru). Spre deosebire de Mussolini, care a facut presiuni "de strada" pentru a ajunge la putere - prin Marsul asupra Romei, Hitler a ajuns la putere pe ci legale, castigand alegerile la urne.

2. Politica antebelic, 1933-1939

Pe 30 ianuarie 1933, Adolf Hitler a fost numit cancelar de preedintele Paul von Hindenburg, dup ncercrile nereuite ale generalului Kurt von Schleicher de a forma un guvern viabil, euate n urma presiunilor importante ale fostului cancelar Franz von Papen. Dei Partidul Nazist a ctigat majoritatea relativ n alegerile generale libere din 1932 pentru Reichstag, ei nu au avut majoritatea absolut n parlament. 2.1 Consolidarea puterii Noul guvern a instaurat dictatura, lund o serie de msuri ntr-o succesiune rapid. Pe 27 februarie 1933, Hermann Gring a nscenat incendierea Reichstag-ului, aciune care a fost urmat imediat de Decretul Incendiului Reichstag-ului, care abroga habeas corpus i alte legi i drepturi ceteneti. O mai mare consolidare a puterii a fost asigurat de aciunea din 30 ianuarie 1934, Gesetz ber den Neuaufbau des Reichs (Actul pentru reconstruirea a Reichului). Acest act a schimbat Germania Republicii de la Weimar care era un stat federal puternic descentralizat ntrun stat centralizat. Au fost desfiinate parlamentele statelor, transfernd drepturile suverane guvernului central al Reichului i a pus administraiile statelor federale sub controlul administraiei centrale. Ultimul act administrativ, care a trasformat practic peste noapte Germania ntr-o dictatur, a fost Actul de mputernicire emis n martie 1934. Actul ddea cancelarului Germaniei aceleai puteri legislative ca ale Reichstag-ului, proclamnd c eful guvernului poate aproba amendamente la constituie n mod arbitrar, asigurndu-i cancelarului puteri speciale n caz de urgen, care suspendau practic toate libertile civile i stransformau Germania ntr-o ar cu un sigur partid politic. La moartea preedintelui Hindenburg din 2 august 1934, parlamentul controlat de naziti a unit funciile oficiale de Reichsprsident i Reichskanzler ntr-una singur i l-a investit pe Hitler cu noul titlu de Fhrer und Reichskanzler. Doar armata a rmas independent fa de controlul armatei, iar membrii organizaiei paramilitare SA au ateptat s obin poziii dominante n noua configuraie a puterii. Dorind s 5

pstreze relaiile bune cu armata, Hitler a iniiat n noaptea de 30 iunie 1934 aa numita Noaptea cuitelor lungi, o aciune de epurare a liderilor SA ca i a altor inamici politici, aciune dus la ndeplinire de o alt structur de elit a nazitilor, SS-ul. La scurt vreme dup aceasta, conductorii militari au jurat credin noului stpn al Germaniei. ntemeierea unei fore poliieneti acionnd n afara autoritii civile, Gestapo, a pus n lumin tentativa nazitilor de a folosi mijloace de for pentru a controla direct societatea german. Lund exemplul epurrilor staliniste, aceasta structur a descoperit peste 100.000 de spioni i de trdtori, toi fiind din rndul criticilor regimului i a disidenilor. Cei mai muli germani de rnd, mulumii de creterea economic i de standardul de via mai crescut, au rmas supui i tcui. Dar muli oponeni politici, n mod special comuniti i socialiti, au fost pri de turntorii omniprezeni, au fost ncarcerai n nchisori i lagre, unde au fost foarte ru tratai, muli dintre ei fiind torturai i ucii. Numrul victimelor politice ucise sau disprute n primii ani ai puterii naziste este estimat la mai multe zeci de mii de oameni. 2.2 Politica social

Prizonieri dintr-un lagr de concentrare. Regimul nazist a fost caracterizat prin controlul politic al fiecrui aspect al societii cu scopul atingerii puritii rasiale, sociale i culturale a Arianului, a Nordicului. Arta abstract i arta de avantgard a fost scoas din muzee i expus n manifestri speciale ca "Art 6

degenerat", fiind ridiculizat. ns mulimile care vizitau aceste expoziii de "art decadent", eclipsau de multe ori pe cei care se duceau la expoziiile de art oficial. Un exemplu notabil a fost n ziua de 31 martie 1937, cnd o mulime uriaa a stat la rnd s vad o expoziie special de "art degenerat" n Mnchen, n timp ce la la expoziia oficial, unde erau pe simeze 900 de lucrri aprobate personal de Adolf Hitler, a venit un grup mic, lipsit de entuziasm. Nazitii i-au atins scopurile prin persecutarea i uciderea celor considerai impuri, pricipalele inte fiind evreii, rromii, Martorii lui Iehova i homosexualii. Prin Legile de la Nremberg din 1935, evreii au fost deposedai de cetenia german i li s-a interzis s mai ocupe funcii guvernamentale. Cei mai muli evrei angajai de germani iau pierdut slujbele, locurile lor de munc fiind luate de omerii puri din punct de vedere etnic. Pe 9 noiembrie 1938, nazitii au provocat un pogrom mpotriva afaceritilor evrei, pogrom cunoscut sub numele de Kristallnacht ("Noaptea de cristal"). Acest nume a fost folosit deoarece numeroasele geamuri i vitrine sparte fceau ca strzile s par acoperite cu cristal. Pn n septembrie 1939, peste 200.000 de evrei au prsit Germania, proprietile lor fiind confiscate de guvernul nazist. Nazitii au iniiat programe de exterminare a membrilor "slabi" sau "nepotrivii" din rndul populaiei proprii. Este vorba de Programul de eutanasie T-4 n timpul desfurrii cruia au fost ucii zeci de mii de germani handicapai i bolnavi incurabili. Aceast msur inuman a fost luat n cadrul eforturilor de "meninere a puritii rasei superioare germane" (n limba german: Herrenvolk), dup cum spunea propaganditii naziti. Tehnicile de ucidere n mas experimentate n timpul acestei perioade au fost folosite mai trziu n Holocaust. Ca urmare a legilor din 1933, peste 400.000 de indivizi considerai ca avnd defecte genetice, (o gama care acoperea de la boli mintale pn la alcoolism), au fost supui sterilizrii obligatorii. Cercetri de dat recent au artat c nazitii s-au bucurat pn trziu, spre sfritul rzboiului, de sprijinul populaiei, n principal datorit programelor de asiten social.

3. Germania Nazist, sau Al Treilea Reich

Se refer n mod obinuit la Germania dintre anii 1933 i 1945. ara a fost sub controlul ferm al ideologiei totalitariste a Partidului Nazist n frunte cu dictatorul Adolf Hitler, Fhrerul. Al Treilea Reich este traducerea expresiei din limba german Drittes Reich, i este folosit ca un sinonim aproape perfect pentru germania Nazist. Termenul se refer la guvernul i

ageniile sale mai degrab dect la ara i poporul ei. Termenul a fost folosit pentru prima oar n 1922, ca titlu de carte, de scriitorul conservator Arthur Moeller van den Bruck. A fost adoptat de propaganda nazist, care considera Sfntul Imperiu Roman ca primul Reich, Imperiul German din perioada 18711918 ca pe cel de-al doilea i propriul lor regim ca pe cel de-al treilea. Aceast numerotare a fost fcut i pentru a sugera rentoarcerea la vechea glorie german dupa cderea Republicii de la Weimar din 1919. Cucerirea puterii de ctre naziti a fost un proces complex. Cel de-al treilea Reich este denumit uneori i "Reichul Milenar," pentru c att sperau fondatorii lui sa dinuiasc, similar cu Sfntul Imperiu Roman. Partidul Nazist a ncercat s combine simboluri tradiionale germane cu simboluri naziste n ncercarea de fora percepia c toate sunt identice. Astfel, Partidul Nazist a folosit termenul de "Al Treilea Reich" sau "Reichul Milenar" pentru a face legtura dintre aa numitul trecut glorios i viitorul care se presupunea c va fi glorios. n vremurile sale de glorie, Al Treilea Reich controla cea mai mare parte a Europei. Totui, datorit nfrngerii suferite n 1944 pe frontul de rsrit, din partea Uniunii Sovietice i pe frontul de vest din parte a aliailor, n al doilea rzboi mondial, Reichul Milenar nu a rezistat dect 12 ani, din 1933 pn n 1945. Datorit acestei durate scurte de via, unii istorici numesc uneori Germani Nazist "Reich de 12 ani". Exist dovezi c nsui Hitler nu agrea denumirea "Drittes Reich", datorit faptului c ar fi sugerat o poziie de subordonare fa de predecesorii si. ns o carte a lui Moeller a fost gsit n buncherul din Berlin unde att Hitler ct i Reichul su i-au gsit sfritul violent. Pe durata celor 12 ani ct au fost la putere, nazitii au trimis armate importante de-a lungul i de-a latul ntregii Europe continentale, excepie fcnd doar Elveia, Spania, Portugalia, Andora, Vaticanul i zonele din preajma Munii Urali. Toate acestea au fost fcute pentru nfptuirea Germaniei Mari, cu capitala Berlin redenumit Germania. Noua Germanie urma s cuprind ntre graniele ei pe toi cetenii de origine german pur. Acest politic s-a manifestat prin exterminarea a aproximativ 11 milioane de oameni din rndul diferitelor minoriti etnice (evrei, rromi), oponei politici (liberali, comuniti), marginalizai ai societii (handicapai, homosexuali), ca i ali opozani i zeci de milioane dintre combatanii i civilii din zonele de rzboi.

4. Al doilea razboi mondial

8

4.1 Cauzele si caracterul celui de-al doilea razboi mondial -Germania pretindea ca granitele si conditiile impuse prin tratatul de la Versailles ii sufoca dezvoltarea; -Aceleasi dorinte de expansiune le manifesta si Italia in zona Mediteraneeana si in Africa si Japonia in Extremul Orient mai ales in dauna Chinei; -Japonia dorea acapararea resurselor economice din Pacificul de vest si din Asia de sud-est. 4.2 Inceputul razboiului; atacarea Poloniei -Polonia repinge pretentiile Germaniei de a anexa orasul Gdansk si "coridorul polonez" -la 1septembrie 1939 armata germana a invadat Polonia -trupele germane erau conduse de generalul von Brauchitsch si erau impartite in doua grupe: -1) grupul generalului von Bock care cuprindea doua armate formate din 10 divizii fiecare: Armata a-3-a von Kuchler, instalata in Prusia Orientala si Armata a-4-a von Kluge, dea lungul "coridorului polonez" -2) grupul generalului von Rundstedt era format din trei armate care cuprindeau 10,12 divizii fiecare: Armata a-8-a von Blaskowitz, Armata a-10-a a lui von Reichenau la frontiera Siliziei si Armata a-14-a a lui von List plasata pe vechea frontiera cehoslovaca si pe linia Carpatiilor -armata poloneza condusa de maresalul Smigly-Ryds nu se sprijinea pe nici o linie de fortificatii -Inaltul Comandament Polonez a stabilit un sistem de acoperire da-a lungul frontierelor ocupate si o linie de rezistenta pe cursul Vistulei, al Narewului si al Somului, aceasta linie era formata din 13 divizii -la nord generalul von Bock impreuna cu armata von Kuchler si von Kluge incercuiesc cele 6 divizii poloneze plasate in Danzing -in doua zile cele 11 divizii din regiunea Poznanului au avut aceeasi soarta ca si cele din "coridor" 9

-pe restul frontului armatele poloneze bat in retragere si formeaza un nou front BugVistula-San , de-a lungul Vistulei medii -armatele generalului von Kluge si von Kuchler sustinute de Luftwaffe si de Panzerdivizion reusesc sa srapunga linia din partea inferioara a Vistulei -in vest pe frontul franco-german Armata a-4-a franceza comandata de generalul Requin inainteaza pe frontul sin Soar spre Forbach dar este oprita de fortificatiile liniei Westwall si de catre trupele generalului Wilhelm von Leeb -la 17 septembrie generalul von Rundstdet asediaza Varsovia -maresalul Smigly-Rydz refuza deschiderea unui nou front si ordona retragerea spre Lvov -la 17 sptembrie la ora 4 dimineata armatele maresalului Vorosilov trec frontiera pe ambele parti ale mlastinilor de la Pripet -infrante complet pe frontul de vest , polonezii nu mai sunt capabili sa deschida un nou front in partea de est -la 18 septembrie trupele sovietice intra in Vilma si se indreapta spre Lvov -armata maresalului Smigly-Rydz se retrage dar nu acopera decat 40km/zi iar armata lui von Kuchler inainteaza cu 2 divizii de tancuri de-a lungul raului Bug cu 60km/zi -la 19 septembrie atacu blindatelor rusesti inlatura rezistenta orasului Lvov iar trupele poloneze se retrag spre frontierele cu Ungaria si Romania -guvernul polonez se refugiaza in Romania -la Varsovia trupele poloneze mai rezista 8 zile iar la 29 septembrie se predau fortelor germane conduse de von Rundstedt -la 28 septembrie Ribbentrop dicsuta la Moscova cu Stalin impartirea Poloniei -in campania impotriva Poloniei , germanii au folosit 897 de bombardiere si 611 de avioane de vanatoare fata de 170 de bombardiere si 270 de avioane de vanatoare ale polonezilor -la sfarsitul agresiunii Romania a acceptat 100.000 de refugiati ditre care 60.000 erau militari -tezaurul Poloniei estimat la 45 de milioane de dolari a tranzitat Romania si a fost imbarcat la 15 septembrie 1939 pe un vas englez in portul Constanta -la sfarsitu campaniei Germania a ocupat 187.000 km2 si URSS 200.000 km2 -in 1939 a avut loc un conflict intre URSS si Finlanda generate de dorinta lui Stalin de a cuceri noi teritorii

10

-la 30 noiembrie 1939 Armata Rosie invadeaza Carelia -trupele finlandeze conduse de maresalul Mannerheim opun o rezistenta eroica si dupa 3 luni de lupte incrancenate rusii obtin o victorie incompleta -la 5 martie 1940 Viborgul este incercuit -razboiul se incheie la 13 martie prin pacea de la Moscova semnata de Rysto Ryti prsedintele Consiliului de Ministrii ai Finlandei -este cedat Rusiei istmul Careliei cu Viborg si baza navala de la Hango -in razboiul din Finlanda au luat parte 9 divizii formate din 15.000 de oameni , 324 de tunuri de tip vechi dinainte de 1918 , 112 de tunuri antitanc si 96 de avioane finlandeze si 45 de divizii a cate 18.000 de oameni , 3000 de tancuri si 2500 de avioane rusesti -pierderile se cifreaza la 48.000 de morti si 150.000 de raniti petru URSS iar pentru Finlanda 25.000 de morti si 44.000 de raniti din totalul de 1.200.000 angajat de URSS si 200.000 angajat de Finlanda 4.3 Agresiunea germana in vest -in aprilie 1940 armatele germane au invadat Danemarca si Norvegia , acaparand bazele navale si aeriene ale celor doua tari -la 9 aprilie Germania debarca in Norvegia chiar daca cu o zi inainte Aliatii minasera apele Norvegiei -tot la 9 aprilie germanii dau un ultimatum regelui Christian al-10-lea al Danemarcei -Consiliul de Ministri condus de Stauning accepta cererile germanilor si capituleaza -la 9 aprilie marina germana trece de stramtoarea Skaggerak si intra in fiordutile capitalei -dupa un bombardament aerian Oslo este cucerit rapid iar a doua si a treia zi in porturile Stavanger , Kritiansand , Bergen si Trondheim debarca trupele germane formate din vanatori alpini de origine austriaca -la 12 aprilie armata germana ocupa orasul Narvik -la 15 aprilie englezii si la 19 aprilie vanatorii alpini francezi debarca pe coasta Norvegiei

11

-in timpul unei mari batali navale distrugatoarele engleze au scufundat 7 torpilatoare germane in fiordurile orasului Narvik permitand trupelor conduse de generalul Mackesy si Bethouart sa recucereasca orasul si sa inainteze pana aproape de Trondheim -generalul Falkenhorst declanseaza o ofensiva pe uscat si la 1 mai ajunge la Dombas -la 2 mai brigazile Aliate de la Trondheim bat in retragere si se imbarca la Andalsnes -la Andalsnes si Namsos cele 2 divizii frnceze si cei 15.000 de soldati englezi se imbarca in conditii dezastruase -capitularea Norvegiei este semnata la 10 iunie la Trondheim de generalul RoscherNielson , in baza ordinului generalului Ruge , comandantul-sef -in mai 1940 Germania a dezlantuit ofensiva de-a lungul intregii frontiere cu Belgia , Olanda , Luxemburg si Franta -insuficienta colaborare a acestor armate si a proastei echipari au dus la infrangerea lor -la 10 mai trupele germane declanseaza ofensiva pe un front mai larg ce se intinde din Olanda pana la Luxemburg -la 10 mai trupele franco-britanice trec frontiera belgiana pentru a intampina pe germani -germanii se indreapta spre sectorul Mastricht iar infanteria aeropurtata reuseste sa ajunga la podurile peste Meuse , de la Veldwezelt si Vroenhoven , inainte ca acestea sa fie distruse -la sud ofensiva se produce asupra frontului de la Eben-Emael iar la 11 mai , scos din lupta frontul capituleaza -in spatele liniilor de aparare la 11 mai la ora 5 dimineata , germanii lanseaza bombardamente asupra flotei aeriene belgiene de la sol pe care o distruge aproape in intregime -prin bresa facuta la Mastricht , fortele germane se raspandesc in spatele canalului Albert si asediaza orasul Liege -in Olanda armatele generalului von Bock inainteaza pe intreg frontul -trupele de parasutisti sunt lansate in centrele de la Katwijk (in apropiere de Haga) , Waalhaven (Roterdam) , Dordrescht , la podurile de la Moerdijk si actioneaza in spatele generalului Winkelmann

12

-la vest armatele Aliate se indreapta spre linia principala de rezistenta KW si pregatesc impreuna cu armatele belgiene o puternica ofensiva -la 13 mai s-a reusit ca bresa formata la Eben-Emael sa fie acoperita prin lupte crancene duse pe raul Gretti , iar cavalerii germani care incearca sa treaca raul Gretti sunt capturati de belgieni -la nord , armata olandeza este scoasa din lupta si la 15 mai generalul Winkelmann capituleaza -armata belgiana se retrage pentru a putea sa dea lovitura decisiva pe frontul de la Sedan care la 17 mai este srapuns de fortele germane -Germania cere capitularea neconditionata a Belgiei , care este acceptata de Regele Leopold al-3-lea -capitularea se semneaza la 28 mai -la 26 mai Amiralitatea Britanica declanseaza Operatiunea Dynamo menita sa evacueze armata engleza din punga de la Dunkerque -Operatiunea Dynamo care a durat 9 zile a avut un succes nesperat : 338.226 de oameni s-au reanbarcat la Dunkerque de la 27 mai pana la 4 iunie 1940 -batalia Flandrei s-a incheiat : germanii au luat 330.000 de prizonieri , englezii repatriaza 198.315 de oameni din 250.000 iar francezii isi salveaza 139.911 oameni din 350.000 -Franta atacata si de Italia a capitulat la 22 iunie 1940 -Germania a anexat Alsacia si Lorena si a ocupat un regim de ocupatie militara inclusiv in Paris -decizia de a declara razboi Frantei de catre Italia a venit pe data de 10 iunie 1940 -campania Italiei impotriva Frantei a durat 4 zile si s-a soldat cu un esec spectaculos -grupul de armate ale generalului Umberto ocupa doar 2 orase la granita : Modane si Briancon -armistitiul este semnat la Rethondes la 22 iunie 1940 , de catre generalii Huntziger si Keitel -el intra in vigoare la 25 iunie dupa semnarea la Roma a une conventii similare franco-italiene -germanii au mobilizat 5.000.000 de oameni , francezii 5.700.000 , englezii 1.500.000 13

-din acest numar sunt angajati in lupta 3.500.000 de germani , 4.300.000 de francezi si 250.000 de englesi , restul raman in spatele frontului fiind folositi in industria de armament -in partea de sud a Frantei , neocupata , maresalul Philippe Petain a devenit seful unui nou guvern francez cu sediul la Vichy care s-a resemnat la o umilitoare colaborare cu inamicul -razboiul fulger impotriva Angliei -inca de la 19 mai , atunci cand germanii nu ajunsesera decat la Sedan , Winston Churchill , premierul englez , isi da seama de pericolul care ar fi amenintat Anglia in cazul capitularii francezilor si ordona construirea de fortificatii pe coasta britanica si concentreaza toate avioanele diponibile ale aviatiei britanice -la data de 19 iulie Adolf Hitler propune pacea Angliei pentru ultima oara , dar si de aceasta data refuzul este categoric -ofensiva aviatiei germane incepe la 12 august si era canalizata in patru directii : 1) distrugerea aeroporturilor , 2) comunicatiilor , 3) obiectivelor industriale , 4) porturilor si santierelor navale -germanii dispun de 900 de bombardiere , 336 de avioane "Stuka" si 734 de avioane de vanatoare. Sub comanda lui Goering , maresalul Kesselring conduce de la Bruxells Flota a2-a aeriana iar maresalul Sperrle conduce de la Paris Flota a-3-a aeriana -englezii dispun de 700 de avioane de vanatoare si 471 de bombardiere sub conducerea lui Sir Hugh Dowding , maresal al aerului -batalia Angliei a avut 4 faze importante : -Prima faza (8-18 august 1940): -atac asupra convoaielor si porturilor marcat de raiduri asupra peninsulei Portland si portului Dover (11 august) -atacuri impotriva aeroporturilor in special asa numita Adlertag (15 august) -de la 10 la 17 august au fost doborate 134 de avioane engleze si 261 de avioane germane -numai in Adlertag din cele 1786 de avioane germane au fost doborate 75 -in luna iulie 33 de vase sunt scufundate de aviatia germana si sunt plasate 600 de mine la intrarile in porturi

14

-bilantul pierderilor navale Aliate este de 65.000 de tone in luna august fata de 105.000 de tone in luna iulie -A doua faza (19 august-6 septembrie) -sunt atacate terenurile de aviatie si are loc primul bombardament asupra Londrei (24 august) si au loc raiduri asupra oraselor Birmingham si Coventry (26 august) -de la 18 august la 17 septembrie au fost doborate 344 de avioane engleze fata de 528 de avioane nemtesti -A treia faza (7 septembrie-5 octombrie) -ofensiva aeriana asupra Londrei (38 de raiduri) si atacarea centrelor industriale -la 15 septembrie 148 de bombardiere ajung deasupra capitalei -avioanele de vanatoare engleze evita lupta cu avioanele de escorta germane si ataca direct bombardierele -Luftwaffe a pierdut in acea zi 56 de aparate , iar un sfert din avioanele angajate in lupta sunt avariate si nu mai pot fi folosite -de acum incolo Luftwaffe pierzand batalia nu va mai opera decat raiduri de noapte -la 17 septembrie Hitler amana executarea planului de debarcare Seelowe -RAF ataca sistematic in porturile din Canalul Manecii si din Marea Nordului flota germana de debarcare care era pregatita inca din 3 septembrie -la 24 septembrie 12% din flota germana era distrusa -A patra faza (5-30 octombrie) -la 19 octombrie Hitler amana Operatiunea Seelowe si ordona dispersarea vaselor de debarcare -de la 5 la 31 octombrie , Luftwaffe va mai pierde inca 268 de aparate fata de numai 118 ale RAF -ADLERTAG (ziua vulturului) - denumire data primei zile a ofensivei germane impotriva Marii Britanii .Fixata pentru 8 august 1940 ea a fost amanata din cauza conditiilor meteorologice nefavorabile pentru 13 august. In aceeasi zi si in noaptea de 13-14 august , 1485 de avioane s-au aflat deasupra Angliei. A doua zi conditiile atmosferice au redus activitatea aeriana care a cunoscut punctul culminant la 15 august si in noaptea de 15-16 august cand 1786 de avioane gemane s-au aflat pe teritoriul Angliei 15

4.4 Invadarea sud-estului Europei -in est situatia fostilor aliati ai Frantei (Romania , Iugoslavia , Grecia) , ramasi izolati devine foarte grava -la 26 iunie 1940 in urma unui ultimatum adresat Romaniei , Basarabia si Bucovina de nord au fost anexate Uniunii Sovietice -prin "al doilea dictat de la Viena" (30 august) Germania si Italia au impus Romaniei cedarea partii de nord a Transilvaniei catre Ungaria -peste cateva zile in Romania a fost instaurat guvernul militar al generalului Ion Antonescu sprijinit in primile luni de "Garda de fier" care a acceptat intrare trupelor germane in tara -la 17 septembrie 1939 , Stalin a lansat "planul de expansiune" -la 23 iunie 1940 ministrul de externe sovietiv Molotov trimite o nota ambasadorului german la Moscova prin care se cerea solutionarea imediata a litigiului pentru Basarabia. Pretentiile se extindeau si asupra Bucovinei -din cauza nemultumirii Reichului la 26 iunie Molotov a limitat revendicarile sovietice la Basarabia si Bucovina de nord -raspunsul Romaniei la cererea Rusiei a ajuns la Ministerul Afacerilor Externe de la Moscova la 28 iunie -guvernul sovietic a formulat un ultimatum 5 puncte ; evacuarea Basarabiei si Bucovinei de nord urma sa se faca in 4 zile -contrar intelegerii trupele sovietice se gaseau pe Prut inca din 29 iunie si au deschis focul asupra trupelor romanesti ocupand totodata regiunea Herta care nu facea parte nici din Bucovina nici din Basarabia -la 30 august 1940 la Viena a fost semnat actul prin care Romania ceda maghiarilor Transilvania care cuprindea 43.492 de km2 cu o populatie de 2.667.007 de locuitori dintre care 50.2% erau romani , 37.1% erau unguri si 3% erau germani -la 5 septembrie regele Carol al-2-lea ii confera generalului Antonescu puteri depline in urma unor atacuri ale legionarilor asupra institutiilor de stat soldate cu victime -la 6 septembrie regele a abdicat la cererea lui Antonescu si a parasit tara cu unele bunuri ale patrimoniului national -tot la 6 septembrie a fost numit rege Mihai 1 care detinea unele atributii simbolice 16

-la 14 septembrie 1940 Romania s-a proclamat "stat national-legionar" -la 23 noiembrie Antonescu a semnat in Germania pactul de aderare la puterile fasciste numit "pactul Tripartit" -inca din luna noiembrie se aflau pe teritoriul tarii noastre se aflau peste 22.000 de militari hitleristi , numarul lor crescand pana in primavara anului 1941 la 500.000 dintre care 130.000 au trecut Dunarea cu prilejul ofensivei germane asupra Iugoslaviei si Greciei -Grecia a fost atacata in octombrie 1940 de italieni si a rezistat agresiunii dar a fost ocupata de fortele germane venite in ajutor -armatele germane , italiene si maghiare au invadat Iugoslavia anexand teritorii din ea Italiei , Ungariei si Bulgariei -Croatia a devenit stat independent fiind condusa de un guvern marioneta -la 28 octombrie trupele italiene invadeaza Grecia iar ostilitatiile se duc la granita greco-albaneza -de la 5 martie Aliatii debarca in Grecia 2 divizii australiene , o divizie poloneza , o brigada poloneza , o brigata blindata britanica si 80 de avioane de vanatoare -la sfarsitul lunii martie armata italiana numara 400.000 de soldati in Albania -la 6 aprilie trupele germane trec simultan granitele Bulgariei , Ungariei si Germaniei pentru a ataca Iugoslavia -in aceeasi zi Belgradul este bombardat de Flota a-4-a condusa de generalul Lohr si unde se inregistreaza 17.000 de victime -la 9 aprilie armata generalului von List plecata din Bulgaria cucereste Salonicul -la 11 aprilie trupele germane fac jonctiunea cu cele italiene din Albania in apropierea lacului Ohrida -in Iugoslavia , armata sarba lupta pe un front cuprins de la Lublijana pana la Skopje (peste 1000 de km) -la 10 aprilie armata generalului von Weichs strapunge linia de aparare de pe raul Drava si intra in Zagreb , capitala Croatiei -la 13 aprilie colonelul Kvaternik proclama independenta Croatiei -la 19 mai croatii aduc pe tron pe Ducele de Spolete , un prieten al regelui Italiei -la 11 aprilie trupe germane sosesc pe front pentru a intari fortele Axei -sarbii se retrag si lupta pe frontul Novi-Belgrad-Nis-Skopje -la 12 aprilie trupele germane ocupa Belgradul aproape parasit de populatie 17

-la 17 aprilie in timp ce regele Petru al-2-lea si generalul Simovic ajung in Egipt , armata iugoslava capituleaza -dupa capitularea sarbilor , armata germana este trimisa in Grecia pentru intensificarea operatiunilor -intr-un scurt timp 3 divizii blindate germane strapung frontul grec -la 16 aptilie italienii cuceresc orasul Karita -la 19 aprilie armatele generalului von List distrug armatele din Thessalia si Larissa -la 25 aprilie generalul von List intra in Teba , in timp ce trupele de parasutisti cuceresc orasul Corint -la 27 aprilie germanii cuceresc Atena -campania impotriva Iugoslaviei si Greciei s-a incheiat in 23 de zile -bilantul confruntarii din Balcani poate fi rezumat astfel : 344.000 de prizonieri sarbi , 223.000 de prizonieri greci. Germanii au capturat 8000 de vehicule , 600.000 de arme de foc si 1500 de tunuri -Campania impotriva insulei Creta -in insula Creta erau 32.000 de soldati englezi si neozenlandezi si 14.000 de grci care dispuneau doar de 5 baterii de artilerie antiaeriana -la 20 mai trupele conduse de generalul Student bebarca in apropiere de Khania -la 21 mai escadre ale marinei de razboi engleze distrug toate vedetele care patrulau si aduceu provizii prin canalul Cerigo -la 22 mai batalia aeronavala se incheie in favoarea Germaniei -la 25 mai germanii declanseaza o ofensiva asupra orasului Khania si dupa 3 zile de lupte crancene , pe o temperatura de 30 de grade Celsius la umbra , reusec sa incercuiasca orasul -la 28 mai trupele italiene din insula Rhodos debarca pe tarmul insulei Creta -la 1 iunie ultimele trupe grecesti si engleze ou capitulat -regele George al-2-lea al Greciei si noul guvern au plecat in Egipt -englezii au reusit , in ultimul moment , intre 28 si 29 mai sa imbarce 16.500 de soldati care au fost dusi in Alexandria -germanii au pierdut in campania impotriva Cretei mai nult decat au pierdut in campania din Balcani iar marina engleza a pierdut 3 distrugatoare si un crucisator 4.5 Atacul impotriva Uniunii Sovietice

18

-la 22 iunie 1941 Hitler a ordonat atacarea Rusiei , la razboi participand si Romania -armatele germane au inaintat adac in teritoriul sovietic dar in decembrie ofensiva lor a fost oprita in fata Moscovei -in incercarea de a lua petrolul si cerealele sovietice , germanii au fost infranti la Stalingrad la 4 septembrie si 2 februarie 1943 -Armata Rosie a obtinut victorii la Kursk , Orel , Belograd si Harkov -la 30 aprilie 1941 Hitler fixeaza ziua Z a operatiunii Barbarosa : 22 iulie 1941 -Hitler angajeaza in lupta 153 de divizii formate din germani , 14 divizii finlandeze si 12 divizii romanesti adica 3.500.000 de oameni si 3700 de tancuri -pe Frontul de Rasarit sunt trimise intariri de trupe finlandeze , romanesti , ungare , slovace , italinesti si o divizie de voluntari spanioli astfel incat efectivele se ridica la inceputul lunii august la 195 de divizii si la sfarsitul lunii la 201 de divizii din totalul de 329 de divizii detinut de puterile Axei -trupele erau dispuse astfel : -in Finlanda 14 divizii finlandeze si 4 germane sub comanda maresalului Mannerheim care erau sprijinite de Flota a-5-a aeriana condusa de Stumpf -in tarile baltice Grupul de armate Nord sub ordinele maresalului Leeb cu 27 de divizii din care 3 blindate , acoperite de Flota intaia aeriana condusa de Koller -in Bielorusia , Grupul de armate Centrale conduse de maresalul von Bock cu 47 de divizii din care 9 blindate acoperite de Flota a-2-a aeriana condsa de Kesselring -in Ucraina si Basarabia Grupul de armate Sud , conduse de maresalul von Rundstedt cu 38 de divizii germane si romane din care 5 divizii blindate , acoperite de Flota a4-a aeriana sub comanda lui Lohr -in rezerva erau 14 divizii din care 2 blindate -aviatia germana aduce in Rusia doua treimi din integ efectivul adica 2740 de avioane din care 1918 erau operationale -Armata Rosie dispunea pe front de 132 de divizii adica 2.500.000 de oameni -la Marea Baltica 26 de divizii din care 6 blindate sub ordinele generalului Kuznetov -in Bielorusia 36 de divizii din care 10 blindate comandate de generalul Pavlov -in Ucraina 56 de divizii din care16 blindate conduse de generalul Kirponos -in Basarabia 14 divizii din care 2 blindate sub comanda generalului Tiulenev

19

-cele 20.000 de tancuri din care 8000 operationale sunt repartizate in cele 4 sectoare iar cele 5400 de avioane de care dispuneau sovieticii nu se ridicau la tehnica celor nemtesti -la 22 iunie aviatia germana distruge la sol 1498 de avioane -la 23 iunie Luftwaffe stabileste partial echilibrul pe Frontul de Est :1883 de avioane nemtesti contra 3911 de avioane sovietice -la 30 iunie rusii isi readuc avioanele din Siberia pentru a putea lupta in vest -bombardierele rusesti erau o prada destul de osoara pentru nemti ele nefiind escortate de avioane de vanatoare -la 30 iunie von Bock cucereste orasul Brest-Litovsk si incercuieste 40 de divizii (300.000 de oameni) in jurul orasului Bialystok -la 20 iulie von Bock incercuieste Smolenskul , pe care il cucereste la 5 august -la 29 august Mannerheim recucereste Viborgul -intre 18 si 27 septembrie in zona Uman-Kiev sunt facuti 150.000 de prizonieri rusi , iar la 29 septembrie Kievul este cucerit de nemti -la aceasta data doua treimi din armata sovietica de la 22 iunie 1941 era distrusa -maresalul von Bock primste 23 de divizii din care 6 blindate drept intariri -la nord von Leeb asediaza Leningradul -la 2 octombrie tancurile lui Guderian declanseaza o noua batalie de incercuire la Briansk si Vezma iar la 25 octombrie cele doua pungi sunt absorbite si germanii iau 600.000 de prizonieri -tancurile incearca sa inainteze spre Tula cu intentia de a incercui Moscova din sudest dar lipsa de antigel , carburanti si uzura prea mare incetinesc inaintarea -la 5 decembrie generalul Hoppner ajunge la 35 de km de Moscova , in timp ce Guderian trcea de Tula si ajungea la mai putin de 50 de km de Moscova -in sud armata germana pierdea teren si este nevoita sa evacueze Rostovul pe care nu l-a ocupat decat o saptamana -la 9 decembrie sovieticii recuceresc orasul Tihvin si elibereaza calea ferata -in luna decembrie pierderile germane de la inceputul campaniei se ridica la 742.000 de oameni -locuitorii Moscovei au construit 700 de km de santuri antitanc , 300.000 de locuri amenajate pentru tir , au ridicat 1500 de km de obstacole -STAVKA trimitea zilnic 100 de trenuri cu trupe spre Moscova -din Siberia sosesc 50 de divizii in timp ce germanii nu reusesc sa trimita pe front decat 23 de trenuri pe zi 20

-in noaptea de 5 spre 6 decembrie la o temperatura de -38 de grade C sovieticii declanseaza contraofensiva -ofensiva dureaza pana la inceputul lunii ianuarie cand germanii se retrag la bazele de la care au pornit ofensiva in luna octombrie -la 19 decembrie Hitler preia comanda tuturor trupelor germane din rasarit nemaiacceptand nici o sugestie -la 7 ianuarie ofensiva se reia pe frontul de la Moscova dar nu se vor mai obtine decat niste succese minime -in anul 1942 la 5 aprilie , Hitler semneaza Directiva numarul 41 care preciza fazele succesive ale operatiunilor menite sa zdrobeasca armatele inamice : -1) Grupul de armate Sud (von Bock) , aripa stanga (von Weichs) vor inainta de la Kursk la Voronez , pe fluviul Don -2) coborand pe Don , aripa stanga se va uni cu Armata de Centru , venita de la Harkov pentru a declansa o batalie de incercuire. Aripa stanga si Armata de Centru vor forma Grupul de Armata B (von Bock) -3) aripa dreapta devenita Grupul de Armata A (von List) va trece Donetul la Vorosilovgrad , va cobora pe Rostov , apoi va urca din nou pe Don pentru a se uni cu Grupul de Armata B si impreuna vor incercui Stalingradul -4) Grupul de Armata A sprijinit pe flanc de Grupul de Armata B va trece la cucerirea Caucazului -pe un plan secundar legatura cu finlandezii va fi consolidata langa Leningrad iar romanii , italienii si ungurii vor primi misiunea de a apara Donul -Armata a-11-a (von Manstein) trece la actiune la 8 mai -Sevastopolul este incercuit si supus unui intens tir de artilerie -Manstein licideaza aproape in intrgime inamicul in peninsula Kerc pentru a izola Sevastopolul -sovieticii vor lasa 117.000 de prizonieri -Sevastopolul este cucerit la 9 iunie dupa ce a fost distrus in intregime de 200.000 de tone de bombe si obuze -ofensiva principala este declansata la 28 iunie 1942 la care au participat 178 de divizii din 232 (adica 80% din armata) -forta de soc (Schwerpunkt) era formata din Grupul de armate Sud :59 de divizii de infanterie , 7 Panzerdivizion , 6 divizii motorizate si 3 divizii de cavalerie

21

-Stalin declanseaza o ofensiva in directia Harkovului in aceasta batalie el angajeaza 18 divizii -ofensiva este oprita de Armata a-6-a comandata de generalul Paulus si sunt luati 239.000 de prizonieri -la 23 iulie Kleist cucereste Rostovul , iar Armata Rosie se retrage -maresalul von Weichs cere Armatei a-6-a sa dea asaltul final asupra Stalingradului dar la jumatatea lunii iulie generalul Paulus este oprit in fata orasului -de la 20 august inaintarea generalului Paulus se face cu 200 de metrii pe zi -la 19 noiembrie Armata Rosie strapunge frontul aparat de romani si corpul 5 de armata este incercuit si capturat -la 24 noiembrie Armata a-6-a este si ea incercuita - intre 1 si 12 decembrie aviatia germana va parasuta zilnic celor 250.000 de oameni asediati la Stalingrad 97 de tone de alimente.La aceasta actiune Luftwaffe va pierde 488 de aparate -la 12 decembrie von Manstein incearca sa-l scoata pe Paulus din incercuire dar este oprit dupa 11 zile la 48 de km de Armata a-6-a -la 8 ianuarie inainte de a lansa un ultim contraatac , sovieticii ii ofera lui Paulus o capitulare destul de onoranta -la 10 ianuarie 7000 de tunui ale artileriei sovietice zdrobesc pozitiile germane -la 31 ianuarie Paulus este luat prizonier -pe Don , Armata a-2-a ungara a suferit o infrangere dezastruasa pierzand 140.000 de oameni -armatele conduse de Golikov si Vatutin inaiteaza cu 300 km/zi si in 6 saptamani cuceresc orasele Kursk si Harkov -la 15 aprilie 1943 , Hitler concentreaza in zona Kursk aproape 50 de divizii din care 16 sunt blindate sau motorizate , 10.000 de tunuri si 2700 de tancuri -in luna aprilie , serviciile secrete sovietice ii trimit lui Stalin planurile de atac ale germanilor de la Kursk -inainte de a declansa Operatiune Citadela , Rokossovski va avea fata de Model o superioritate de 2 la 1 la artilerie , de 7 la 6 la tancuri iar Vatutin va avea o superioritate de 2 la1 la artilerie fiind insa egal la tancuri -tunurile sovietice sunt concentrate cate 100 pe km iar pe germani ii asteptau 19.300 de guri de foc -aceasta a fost cea mai mare forta de aparare din istorie 22

-la 5 iulie 1943 sovieticii declanseaza tirul de artilerie -la nord , lui Model ii trebuie doua zile sa inainteze 10 km lasand in urma 25.000 de morti si raniti , 200 de tancuri si 200 de avioane -la 12 iulie germanii se decid sa dea o batalie de tancuri la Prohorovska unde se angajeaza de ambele parti 1500 de tancuri -la 16 iulie , Model si Manstein sunt siliti sa se retraga si la 23 iulie revin la bazele de la care au plecat -dupa ce zdrobeste 15 divizii germane , Armata Rosie inainteaza 150 de km in 39 de zile -la 23 august Konev cucereste Harkovul , anihiland intraga aripa de sud a frontului german 4.6 Coalitia antifascista -popoarele amentite de agrsiunea Germaniei , Italiei si Japoniei si-au concentrat fortele intr-o larga coalitie din care s-au impus prin contributia lor SUA , URSS si Anglia -livrarile de armament american catre Anglia si creditele de milioane de dolari acordate in cadrul legii de imprumut si inchiriere a armamentului au fost primele manifestari ale colaborarii -americanii isi dau seama depericolul unei capitulari a Marii Britanii si se decid sa acorde ajutor moral , financiar , militar si naval -din punct de vedere moral , americanii trimit in porturile engleze nave ale Crucii Rosii -la 11 martie 1941 , Congrsul Statelor Unite adopta legea pentru imprumut si inchiriere (cash & carry) -de la luna la luna sporesc cumparaturile facute in cadrul legii pentru imprumut si inchiriere astfel incat valoarea acestora creste de la 81 de milioane in luna august 1941 la 641 de milioane de dolari in luna mai 1942 -in domeniul naval , marina americana cedeaza marinei britanice 50 de distrugatoare in schimbul unor baza navale engleze in emisfera occidentala -acordul anglo-sovietic de ajutor reciproc (iulie 1941) si mai ales Carta Atlanticului (august 1941) , prin care Anglia si Sua si-au declarat scopurile politice comune , au grabit 23

incheierea oficiala a coalitiei Declaratia Natiunilor Unite (1 ian 1942) semnata de 26 de state care si-au luat angajamentul de a colabora si de a nu incheia pace cu inamicul -acordul anglo-sovietic este incheiat la 18 iulie 1941 intre Stalin si Churchill -Carta Atlanticului este semnata la 14 august 1941 intre Churchill si Roosvelt -conferinta de la Teheran (28 noiembrie-1 decembrie 1943) , care a reunit pentru prima oara pe Stalin , Churchill si pe Roosvelt , a elaborat masuri pentru ducerea razboiului impotriva Germaniei , a stabilit debarcarea in Franta in 1944 si a hotarat ajutorul pentru rezistenta iugoslava 4.7 Noi victorii ale coalitiei antifasciste in Europa. Capitularea Italiei si Germaniei -in cursul anului 1943 s-a impus uriasa superioritate a resurselor economice , tehnico-militare si morale ale celor 3 mari puteri : SUA , Anglia si URSS -pe frontul de est initiativa trece de partea trupelor sovietice care incepand din iulie 1943 au obtinut victorii dupa victorii si au eliberat o mare parte din teritoriul ocupat de hitleristi -la jumatatea lunii septembrie 1943 germanii isi retrag trupele din Caucaz -la 22 septembrie generalul Rokossovski atinge Niprul si la 29 decembrie ajunge la Konev -la octombrie Tolbuhin in fruntea Frontului 4 ucrainian , elibereaza Melitopolul , apoi Crimeea -Vatutin comandant Frontul intai ucrainian lanseaza atacul , infruntand cu cele 47 de divizii ale sale 37 de divizii germane si reusind din 3 pana la 6 noiembrie 1943 sa incercuiasca Kievul si sa ia 41.000 de prizonieri -Smolenskul este eliberat la 25 septembrie , dupa ce trupele generalului Eremenko trec in mod succesiv intre 20 august si 14 septembrie de cele 3 linii de aparare germane -la 29 ianuarie 1944 calea ferata dintre Moscova si Leningrad este restituia in functiune -de la Leningra la Cherson frontul german a cedat -in sud , Jukov lanseaza o ofensiva de primavara care incepe la 15 martie 1944 : Konev recucereste orasul Uman , Malinovski elibereaza Odessa iar Tolbuhin Sevastopolul 24

-in vest anglo-americanii au dobandit superioritate aeriana si au inceput raiduri de bombardament asupra marilor centre industriale germane -dupa numire generalului Harris la 22 februarie 1942 la conducerea Comandamentului aviatiei de bomberdament , Churchill ordona bombardarea celor mai importante centre industriale germane -prima incercare a lui Harris de a bomberda orasul Essen la 8 martie 1942 esueaza -la 28 martie orasul Lubeck este bomberdat intr-o noapte cu luna plina , inregistrandu-se 320 de morti , 785 de raniti si 1000 de case distruse -de la 24 pana la 27 aprilie , Harris lanseaza 486 de bomberdiere asupra vechiului oras Rostock care arde in proportie de 60% , urmandu-le apoi orasele Essen , Dortmund si Hamburg , rezultatele nefiind spectaculoase -timp de 90 de minute la Koln au fost aruncate 1445 de tone de bombe , rezultatul fiind spectaculos : 250 de hectare devastate , 45.000 de locuitori ramasi fara case , 36 de uzine scoase din uz si 5000 de victime din care 474 de morti -la sfarsitul lunii septembrie 25 din cele 58 de orase nemtesti au fost bombardate cel putin o data , aruncandu-se in medie pe luna 3453 de tone de bombe -la 30 mai 1943 aviatia anglo-americana arunca asupra orasului Wuppertal 1895 de tone de bombe incendiare si explozive reusind sa paralizeze industria orasului timp de 52 de zile -aviatia engleza si cea americana au colaborat intre 24 iulie si 3 august reusind pe parcursul a patru atacuri sa distruga pe jumatate orasul Hamburg , 183 de uzine , 580 de instalatii industriale , 12 porturi si nave insumand 180.000 de tone -de la 18 noiembrie 1943 la 24 martie 1944 in Berlin sunt aruncate peste 45.000 de tone de bombe , devastand 28 de km2 din suprafata lui si lasand 100.000 de oameni fara adapost -din 25 martie 1944 USAF a lansat 77.000 de tone de bombe asupra retelei feroviare a Frantei , Olandei , Belgiei si Germaniei -generalul Harris efectueaza cateva raiduri masive in toamna anului 1944 in special asupra orasului Darmstadt la 11 septembrie si a orasului Braunschweig la 14 octombrie. Bilantul va fi de 80.000 de morti si 300.000 de persoane ramase fara adapost

25

-nivelul maxim al raidurilor aeriene a fost atins la inceputul anului 1945 , prin raidul de la 3 februarie al celor 1000 de bombardiere care s-a soldat cu 25.000 de morti si mai ales cu atacul de la 13 februarie asupra Dresdei care a reprezentat un adevarat macel -Harris decide ca raidul impotriva Dresdei de la 13 februarie sa aiba loc in doua etape iar a doua zi raidul este urmat de atacul Flotei a-8-a americane -atacul asupra orasului Dresda s-a soldat cu 135.000 de victime ,orasul fiind distrus pe o suprafata de 18 km2 -de la inceputl razboiului au murit 70.000 de piloti apartinand aviatiei germane iar USAF si RAF au pierdut 140.000 de oameni in diferite misiuni.Pe teritoriul Germaniei au fost 1.215.000 de tone de bombe ucigand peste 635.000 de civili -dupa pierderea Siciliei , noul guvern condus de Piero Badoglio a incheiat armistitiu si a declarat razboi Germaniei -izgonite in mai 1944 de la Napoli (Montecassino) , armatele germane au evacuat Roma si s-au retras in nordul Italiei unde au reusit sa reziste pana la sfarsitul razboiului -la 25 iulie , regele Italie anunta numele noului sef al guvernului : maresalul Badoglio -in aceeasi zi Mussolini este arestat si va sta in diferite inchisori timp de 49 de zile -la 12 septembrie dintr-o directiva a lui Hitler numita Operatiunea Eiche , Mussolini este rapit si adus in Germania -la 9 septembrie Armata a-5-a americana condusa de generalul Clark debarca la Salreno fiind protejata de 7 portavioane -in ziua de 12 septembrie , 5 divizii blindate germane sosesc pe acest front pentru a se lupta cu cele 4 debarcate de americani dar ele sunt infrante cu destula dificultate de trupele generalul Clark sprijinit si de aviatie -in cateva luni Aliatii vor instala 2000 de avioane pe aerodromurile din Corsica avand astfel in raza lor de actiune toata Italia -la 1 octombrie , Aliatii intra in Napoli care se afla in stare de insurectie de la 27 septembrie -la 21 ianuarie 1944 , 36.000 de englezi si americani impreuna cu 3000 de vahicule sunt debarcati la Anzio care fusese cucerit dinainte de parasutistii americani

26

-la 29 ianuarie , 90.000 de oameni ai generalului von Mackensen incercuiesc cei 100.000 de oameni ai Corpului 6 de armata , condusi de generalul Lucas , care aparau capul de pod format la Anzio -la 3 februari generalul Lucas primeste ordinul de a se apara iar la 22 februarie el este schimbat cu generalul Truscott -la 15 februarie generalul Freyberg , dupa ce a distrus manastirea Montecassino , trece la atac dar germanii apara cu inversunare ruinele -la 15 martie este necesar un bombardanent pentru a putea face posibila inaintarea trupelor Aliate -generalul Juin reuseste strapungerea la Garigliano iar generalul Andres cucereste Montecassino la 11 mai -la 25 mai Clark face jonctiunea cu Truscott si Aliatii inainteaza spre Roma unde vor ajunge la 4 iunie -in 1944 armatele germane au fost respinse din fata Leningradului , din Crimeea , Ucraina , regiunea Balticii si dintr-o mare parte din teritoriul Poloniei -la 23 august 1944 , Romania s-a alaturat coalitiei antifasciste si si-a adus o importanta contributie la cauza Aliatiilor -Albania , Bulgaria si Grecia s-au eliberat iar Finlanda a iesit din lupta -din octombrie 1944 si pana in mai 1945 armatele romane si sovietice au eliberat Ungaria , o mare parte a Cehoslovaciei si nord-estul Austriei , ajungand pana la Praga si Viena -la 9 iunie 1944 maresalul Govorov a declansat ofensiva pe frontul germanofinlandez sustinut de aproximativ 400 de guri de foc -la 20 iunie sovieticii intra in Viborg -la 22 iunie , 166 de divizii si 5200 de tancuri sub comanda generalilor Bagramian , Cerniakovski , Saharov si Rokossovski se angajeaza pe un drum , deschis de 31.000 de tunuri , impotriva Lituaniei si Poloniei de nord -profitand de caderea Vitebskului , armatele lui Bagramian cuceresc o mare parte din Estonia -orasul Lublin este cucerit la 23 iulie de Konev , comandantul Frontului de nord din Ucraina

27

-la 31 iulie 1944 , dupa un mars fortat de 600 de km , Rokossovski face un popas pe Vistula , in timp ce pe 1 august are loc la Varsovia o insurectie care va dura pana la 28 septembrie si vor lua parte 20.000 de polonezi -o alta ofensiva sovietica a fost indreptata la 20 august spre Romania -la 20 august 1944 Armata a-2-a si a-3-a din Ucraina comandate de maresalii Malinovski si Tolbuhin strapung frontul romano-german in sectorul Iasi-Chisinau -la 23 august 1944 este dat ordinul de insurectie a armatei romane de catre regele Mihai 1 -de la orele 20.30 si pana la 24.00 toate institutiile , toate punctele strategice si toate bazele germane din Bucuresti sunt ocupate de armata romana -la aceea data germanii dispuneau intre Carpati si Marea Neagra de 374.000 de oameni din care 11.000 in Bucuresti iar 25.000 in zona petrolifera -incetarea focului dintre romani si rusi se va face la ora 4 dimineata la 24 august -Bucurestiul este bombardat in mai multe randuri de germani si au loc lupte de strada pana la 26 august -la 30 august Armata Rosie intra in capitala si face prizonieri pe cei 6998 de germani din care 7 generalii -la 31 august sovieticii incercuiesc si cuceresc tot campul petrolifer din Valea Prahovei -intre 5 si 18 septembrie , sovieticii inainteaza fara probleme si preiau toate punctele nevralgice detinute de romani -la 12 septembrie , la Moscova este semnat armistitiul dintre Romania si Aliati -trupele sovietice intra in Basarabia si in Bucovina de nord in timp ce armatele romane intra in posesia Transilvaniei -la 8 septembrie 1944 , Tolbuhin trece granita cu Bulgaria -la 16 septembrie , Armata Rosie se instaleaza la Sofia iar armistitiul oficial este semnat la 28 octombrie 1944 -450.000 de soldati bulgari vor participa alaturi de Armata Rosie la batali finala impotriva Germaniei si vor ajunge pana la lacul Balaton si pana la Klagenfurt -la 2 septembrie sunt comunicate delegatiei finlandeze de la Moscova doleantele sovieticilor : revenire la granitele din anul 1940 , cedarea orasului Petsamo din Laponia si o despagubire de razboi de 300 de milioane de dolari -la 4 septembrie intervine incetarea focului iar Viborgul redevine sovietic si la 19 septembrie este semnat armistitiul la Moscova 28

-considerandu-se tradati , in retragerea lor , germanii jefuiesc Laponia si distrug instalatiile de mine de nikel -la 15 octombrie , bulgarii cuceresc orasul Nis iar gherilele iugoslave incearca sa-i opreasca retragerea generalului Lohr , comandantul Grupului de armata E -partzanii iugoslavi condusi de maresalul Tito si Armata Rosie elibereaza simultan Belgradul iar generalul Lohr se refugiaza la Sarajevo -Armata Rosie isi fixeaza cartierul general la nord de lacul Balaton iar pe frontul de est se asterne linistea de la 25 octombrie 1944 pana la 12 ianuarie 1945 -pierderile Iugoslaviei in cursul razboiului se ridica la 305.000 de morti si 420.000 de raniti din randul armatei si 1.400.000 de victime din randul populatiei -la 3 octombrie , trupele engleze debarca in Grecia -orasul Patras este ocupat la 4 octombrie , Corintul la 9 octombrie , Atena si Pireu la 14 octombrie si Salonicul la 1 noiembrie -ELAS , Armata greaca de eliberare dominata de comunisti capituleaza la 12 februarie 1945 si Grecia ramane in sfera de influenta a occidentului dupa alegerile dirijate de englezi de la 31 martie 1946 -la 11 octombrie , la o luna dupa ce trupele sovietice au trecut granita cu Ungaria , Szegedul este cucerit iar Debrtinul este ocupat la 19 octombrie -la sfarsitul lunii decembrie o treime din Ungaria este inca ocupata de germani iar Budapesta devine centrul bataliei -la 5 ianuarie 1945 Armata Rosie cucereste aeroporturile iar la 18 ianuarie Pesta este eliberata -la 18 ianuarie trupele germane de la Szekesfehervar incearca sa faca jonctiunea cu trupele incercuite de la Buda dar sunt opriti de sovietici si de aviatie -la 11 februarie generalul Pfefer-Wildenbruck , comandantul trupelor incercuite incearca o strapungere cu cei 40.000 de oameni ai sai -la 12 februarie la ora 5 dimineata tentativa esueaza si generalul impreuna cu oamenii ramasi se predau -la luptele pentru eliberarea Budapestei au participat alaturi de trupele sovietice 3 divizii romanesti ale Corpului 7 armata din Armata intaia romana comandata de generalul Nicolae Sova.In perioada 29 octombrie-26 decembrie 1944 la luptele pentru incercuirea trupelor hitleriste de la Budapesta au participat si 14 divizii romanesti.In total pentru eliberarea Ungariei armata romana a angajat 210.000 de oameni care au eliberat 1237 de localitati din care 14 orase , pierderile situandu-se la 42.000 (morti , raniti , disparuti) 29

-la 6 martie , Hitler va ataca pentru ultima oara :Armata a-6-a (Balck) si Armata a6-a Panzer SS (Sepp Dietrich) trec la ofensiva cu scopul de a recucerii Budapesta -la 11 martie Armata Rosie trece la contraatac si blocheaza inaintarea blindatelor -impingand inamicul spre Dunare , Tolbuhin si Malinovski isi reiau marsul triumfal -Hitler trimite pentru apararea Vienei Divizia 25 Panzer si divizia de granadieri Fuhrer -Viena este eliberata la 13 aprilie 1945 -la 5 mai 1945 , armata lui Patton se afla la mai putin de 100 de km de Praga iar Konev la 200 de km -la 6 mai trupele lui Konev formate din 5 divizii de artilerie dotate cu 5680 de tunuri si acoperite de 2255 de avioane trec muntii si rup frontul -dupa lupte grele Armata Rosie elibereaza Praga la 9 mai -la luptele pentru eliberarea Cehoslovaciei au participat 248.430 de militari romani care au eliberat 1722 de localitati din care 31 de orase iar pierderile s-au ridicat la 66.995 (morti , raniti , disparuti) -in vest a fost deschis al doilea front prin marea debarcare din Normandia (6 iunie 1944) , la Paris a triumfat insurectia fortelor Rezistentei franceze iar armatele anglo-americane patrund pe teritoriul Germaniei -in primavara anului 1945 , Berlinul a fost incercuit de fortele aliate si a fost cucerit de trupele sovietice la 2 mai 1945 -razboiul lua sfarsit in Europa la 9 mai , prin capitularea Germaniei -la 6 iunie armada debarcarii cu 5339 de nave porneste in larg -aceasta era impartita in doua grupuri : Task force est sub comanda amiralului Vian transporta Armata a-2-a britanica a generalului Dempsey acoperita de 2nd Tactical Air Force a generalului Cuningham si Task force west sub comanda generalului Kirk care transporta Armata intaia americana a generalului Bradley acoperita de Divizia a-9-a aeropurtata condusa de generalul Brereton -in seara zilei de 6 iunie in pofida marii dezlantuite , generalul Montgomery seful Grupului de armata 21 dispune in Normandia de 200.000 de oameni -dupa ce americanii lui Bradley au cucerit Cherbourgul , Montgomery il insarcineaza pe Dempsey sa intensifice impreuna cu Armata a-2-a britanica presiunea asupra orasului Caen

30

-la 7 iulie Montgomery ordona aviatiei strategice sa intervina in apropiere de Caen iar dupa un bombardanent puternic intra in orasul practic distrus si continua presiunea spre Falaise -trupele lui Bradley si Patton izoleaza Bretania si deplasandu-se spre est ataca trupele germane din Falaise -germanii se retrag si lasa in urma lor 300.000 de oameni cu scopul de a stanjeni aprovizionarea Aliatiilor.Germanii detin in continuare porturile Sain-Malo , Brest , SaintNazaire , Lorient , La Palice , La Rochelle si Royan -in august 1943 la Quebec s-a vorbit pentru prima data de Operatiunea Anvil menita sa debarce in sectorul Marsilia-Toulon , sa strabata Ronul si sa faca jonctiunea cu armatele lui Eisenhower -la 15 august 1944 pe un front de 70 de km sunt debarcati 80.000 de oameni iar la 16 august alti 81.000 de oameni printre care numarandu-se 3 divizii franceze dintre care una blindata -armata Aliatiilor cucereste Toulonul si Marsilia la 28 august -in apropiere de Montelimar va avea loc o lupta crancena intre armatele lui Truscott si Divizia a-11-a Panzer -lupta va dura de la 22 la 28 august iar Truscott va captura 23.000 de prizonieri -la 3 septembrie , Truscott si De Lattre intra in Lyon care fusese eliberat deja de Rezistenta franceza ; la 10 septembrie este cucerit Dijonul iar la 11 septembrie o parte a Diviziei franceze face jonctiunea cu flancul drept al Armatei a-3-a a lui Patton -la 19 august a fost declansata insurectia in Paris de catre colonelul Rol-Tanguy -Bradley si Eisenhower accepta la insistentele lui De Gaulle trimiterea Diviziei Leclerc spre Paris ceea ce va determina eliberarea definitiva a capitalei la 26 august in urma capitularii de la Choltitz -de-a lungul coastei , armata Aliata incercuieste orasele Boulogne , Calais , Dunkerque si apoi Oostende unde ajunge la 8 septembrie -Montgomery cucereste orasele Lille , Bruxells iar apoi Anvers in care intra la 4 septembrie -Dunkerque , Royan , La Rochelle , Sain-Nazaie si Lorient nu se vor preda decat la sfarsitul ostilitatiilor , Saint-Malo a fost cucerit la 2 septembrie , Le Havre la 12 septembrie dar porturile nu vor putea fi utilizate pentru mai multe luni -la sud de Paris , Patton ajunge la Reims , la Nancy si apoi la Metz

31

-dupa ce au trecut de Dijon , Patch si De Lattre au inaintat spre Epinal , Besancon , Belfort , Colmar indreptandu-se apoi spre Strasbourg -Marsilia si Toulonul vor permite , incepand din luna septembrie , debarcarea a 14 divizii si debarcarea zilnica a 18.000 de tone de provizii -incepand din 5 septembrie rachetele "V2" sunt dirijate spre Paris si la 8 septembrie spre Londra -intre 5 septembrie si 31 decembrie vor fi lansate 1561 de rachete "V2" care vor atinge pe rand orasele : Anvers (924) , Londra (447) , Norwich (43) , Liege (27) , Lille (25) Paris (19) , Tourcoing (19) , Hasselt (13) , Tournai (9) , Arras (6) , Cambrai (4) , Mons (3) , Diest (2) si Ispwich (1) -generalul britanic Montgonery declanseaza Operatiune Market-Garden la 17 septembrie asupra sectoarelor Arnheim , Nimegen si Eindhoven -cea mai mare actiune aeropurtata din istorie se soldazea cu un esec , Aliatii nereusind sa incercuiasca garnizoanele germane din Olanda si sa distruga bazele rachetelor "V2" -la 16 noiembrie , plecand de la Aachen , Bradley inainteaza spre Rin dar in 3 saptamani nu parcurge decat 12 km -la 19 noiembrie Armata a-3-a a lui Patton se indreapta spre linia Siegfried (westwall) -orasul Metz este cucerit la 25 noiembrie -la 23 noiembrie Strasbourgul este eliberat de francezii veniti din regiunea Saverne -la 16 decembrie generalul Model ataca pe un front de 140 de km cu obiectivul de a cucerii Anversul si Liege -apararea localitatii Saint-Vith de catre Diviziia a-7-a de blindate a lui Hashbrouck este decisiva , orasul rezistand lana la 22 decembrie impiedicand astfel desfasurarea trupelor germane -orasul Bastogne incercuit si aparat de la 21 decembrie de Divizia 101 americana aeropurtata , va rezista pana la 26 decembrie cand va fi eliberat de sub incercuire de Armata a3-a a lui Patton -Aliatii au profitat de vremea frumoasa din 23 decembrie si au impiedicat pe nemti , cu ajutorul aviatiiei , sa ajunga in regiunea Meuse -la 1 ianuarie este declansata Operatiunea Nordwind de catre germani -1035 de aparate "FW 190" si "ME 109" ataca 27 de aerodromuri Aliate aflate intre Bruxells si Eindhoven distrugand 800 de aparate la sol 32

-dupa acest efort urias , aviatiei germane ii lipseste carburantul necesar inceperii altor actiuni si nu va mai putea intra niciodata in actiune -dupa apararea victorioasa a trupelor americane in Muntii Ardeni , Montgomery si Bradley vor impinge trupele germane pe linia Rinului -datorita repunerii in functiune a portului Anvers , Eisenhower va dispune chiar din mijlocul lui ianuarie de 83 de divizii din care 79 vor fi repartizate pe Frontul de vest pentru a putea infrunta cele 71 de divizii germane care au mai ramas -atacul rus se declanseaza la 12 ianuarie la Baranov in Ucraina , STAVKA opunand 160 de divizii celor 135 de divizii germane dintre care 32 blindate -la Baranov , maresalul Konev reuseste o strapungere a frontului de 42 de km latime indreptandu-se apoi spre Cracovia -la 14 ianuarie , maresalul Jukov , comandant al Frontului intai bielorus efectueaza o strapungere la sud de Varsovia si se indreapta spre Poznan -in aceeasi zi Cerniakovski (Frontul 3 bielorus) si Rokossovski (Frontul 2 bielorus) strapung intre Tilsit si Varsovia -germanii care nu pot rezista pe mai multe fronturi se retrag spre Oder -la 19 ianuarie , Konev elibereaza Cracovia si la 22 ianuarie ajunge pe Oder unde stabileste primul cap de pod -la 20 ianuarie De Lattre impreuna cu Armata intaia franceza ataca capul de pod Colmar care va fi distrus la 3 februarie -generalul Monty sparge frontul la 8 februarie si dupa ce captureaza 53.000 de germani la 10 martie reuseste sa ajunga pe Rin intre portiunea dintre Nimegen si Dusseldorf -Bradley ataca la 12 februarie si strapunge linia Siegfried si intra la Koln la 7 martie -la 26 martie Armata a-3-a condusa de Patton ajunge la Frankfurt iar la 23 martie , Montgomery trece la randul sau Rinul cu sprijinul trupelor aeropurtate engleze si americane -la 16 aprilie Armata Rosie , temandu-se de tradare ataca prima Berlinul -Jukov forteaza frontul din partea de nord-est a Berlinului in timp ce Konev inainteaza spre vest apoi spre nord pentru a face jonctiunea cu trupele lui Jukov -in nordul Germaniei , Montgomery inainteza in intampinarea lui Rokossovski , intra in Bremen la 26 aprilie , in Lubeck la 2 mai si in Hamburg la 3 mai -sovieticii au cucerit Gdynia , apoi Danzingul la 30 martie -la 30 aprilie , cand trupele sovietice se aflau la doar cateva sute de metrii de bunkerul sau , Adolf Hitler se sinucide , otravindu-se

33

-la randul sau Goebbels renunta la lupta si la 1 mai el se sinucide impreuna cu sotia si copii sai -la 2 mai , ultimul comandant al apararii Berlinului , generalul Weidling traverseaza linia frontului si se preda sovieticilor -capitularea a fost semnata la 2 mai de catre adjunctul sau -la 7 mai la ora 2.30 dimineata Jodl si Friedeburg semneaza capitularea neconditionata la Reims care intra in vigoare pe toate fronturile la 8 mai la miezul noptii n 1939, aciunile germane au dus la izbucnirea celui de-al doilea rzboi mondial n Europa. Polonia, Frana, Danemarca, Norvegia, Belgia i Olanda au fost invadate. La nceput, Anglia nu a putut face multe lucruri pentru a-i salva aliaii europeni, iar Germania a supus Marea Britanie unui bombardament aerian puternic pe durata Btliei Angliei. Dup invadarea Greciei i a nordului Africii, Germania a atacat Uniunea Sovietic n 1941, a declarat rzboi SUA dup atacul japonez asupra bazei navale de la Pearl Harbor din acelai an. Persecutarea minoritilor a continuat, att n Germania ct i n teritoriile ocupate sau dependente. Din 1941, evreilor li s-a impus purtarea n public a unei stele cu ase coluri galbele cusute pe haine, iar cea mai mare parte a lor a fost mutat n ghetouri, unde au fost izolai de restul populaiei. n ianuarie 1942, la Conferina de la Wannsee, sub conducerea Reinhard Heydrich, a fost schiat "Soluiei finale a problemei evreieti" (Endlsung der Judenfrage) din Europa. Din acest moment pn la terminarea rzboiului, aproximativ 6 milioane de evrei, dar i alii (homosexuali, slavi, prizonieri politici), au fost exterminai n mod sistematic i mai mult de 10 milioane au fost reduse la starea de sclavi. Acest genocid este denumit Holocaust, iar n limba ebraic Shoah. Germanii foloseau termenul eufemistic Endlsung"Soluie final". Mii de oameni erau transportai zilnic ctre lagrele de exterminare (Vernichtungslager, numite uneori i "fabricile morii"), sau ctre lagrele de concentrare (Konzentrationslager, KZ). Aceste lagre de concentrare, (unele dintre ele foste centre de detenie transformate mai apoi n uzine pentru uciderea n mas), aveau facilitti pentru exploatarea muncii de sclavi a ntemniailor i pentru asasinarea condamnailor i distrugerea rmielor lor. n paralel cu Holocaustul, nazitii au dus o politic dur de cucerire, colonizare i exploatare a teritoriilor capturate de la Uniunea Sovietic i de la Polonia i a populaiei lor slave, ca parte a Generalplan Ost. Conform estimrilor, 20 de milioane de civili sovietici, 3 milioane de polonezi ne-evrei i 7 milioane de soldai ai Armatei Roii au fost ucii n ceea ce ruii au numit Marele rzboi pentru aprarea Patriei. Planul nazist era s extind lebensraum ("spaiul vital")

34

german ctre est, dar pretextul lor oficial era acela al aprrii civilizaiei occidentale mpotriva bolevismului. ncepnd cu februarie 1943, sovieticii i-au naziti la Stalingrad i au nceput s-i mping napoi ctre vest, cucerind o mare victorie n btlia de tancuri de la Kursk-Orel n iulie. Pn n februaruie 1944, armatele naziste au fost forate s se retrag ctre vest pn la fosta grani a Poloniei, dnd sperane c rzboiul se va termina curnd. Aliaii au deschis n cele din urm un al doilea front n Normandia n iunie 1944, dar sovieticii reuiser s ntoarc soarta rzboiului mpotriva nazitilor, n principal datorit eforturilor lor umane, cu aproximativ 5 pn la 15% dintre materialele de aprovizionare venite din vest. Trupele sovietice care atacau ctre vest, s-au ntlnit cu cele ale aliailor lor occidentali pe rul Elba pe 26 aprilie 1945, la Cohen. Pe 30aprilie 1945, cum sovieticii erau deja n Berlin, Hitler s-a sinucis. n perioada 4 8 mai 1945, forele armate germane s-au predat n mod necondiionat. Acesta a fost sfritul celui de-al doikea rzboi mondial n Europa i, odat cu crearea Comisiei Aliate de Control pe 5 iunie 1945, cele patru Puteri Aliate "ia-u asumat suprema autoritate n ceea ce privete Germania" (Declaraia cu privire la nfrngerea Germaniei, Departamentul de Stat al SUA, Seria Tratate i alte acte internaionale, nr. 1520).

4.8 Consecine

Dresda ruine 1945. Puterile victorioase mai nti 4 zone de Conferina Potsdam, germane din sovietic de au 14 February

mprit

Germania n ocupaie. La de graniele zona ocupaie au la

fost mutat ctre vest, cea mai mare parte a teritoriului fiind dat Poloniei, ca o compensaie

35

pentru pierderea teritoriilor rsritene poloneze n favoarea Uniunii Sovietice. Aproximativ jumate din Prusia Oriental german a fost anexat de ctre URSS, zon numit n zilele noastre Kaliningrad. Exodul germanilor din Europa Rsritean, care a fost iniiat de Pactul MolotovRibbentrop, a fost terminat dup rzboi, cnd practic toi germanii din Europa Central au fost "reaezai" la vest de linia Oder-Neisse, micare a populaiei care a afectat aproximativ 17 milioane de etnici germani. Zonele de ocupaie francez, american i englez au devenit mai trziu Germania de Vest, n timp ce zona sovietic a devenit Germania Rsritean comunist. Germania de Vest s-a refcut din punct de vedere economic pn la sfritul anilor 60, proces denumit Wirtschaftswunder miracol economic, n principal datorit ajutorului economic american primit prin Planul Marshall, n timp ce Estul s-a refcut mai ncet sub comunism, n mare parte datorit reparaiilor de rzboi pltite Uniunii Sovietice i ca efect al economiei planificate centralizate. Dup rzboi, mai muli lideri naziti care au supravieuit rzboiului, au fost pui sub acuzare de Tribunalul Aliat la Nremberg pentru crime mpotriva umanitii. O mic parte dintre ei au fost condamnai la moarte i au fost executai, dar cei mai muli au fost eliberai n cel mult 10 ani, invocndu-se motive medicale sau vrsta naintat. n anii 60, 70 i 80 s-au fcut mai multe eforturi n Germania de Vest pentru judecarea celor care s-au fcut direct responsabili de crime mpotriva umanitii, (de exemplu: Procesele de la Auschwitz). Cu toate acestea, muli dintre cei care nu au fost printre conductorii importani au continuat s triasc nestingherii n toat aceast perioad i mai trziu. n toate statele Europene n care au existat micari fasciste s-au luat msuri legale pentru pedepsirea membrilor fostelor partide naziste sau fasciste. De asemenea, n aceste ri, unii dintre fotii conductori au gsit mijloace de a se adapta noilor circumstane. Copii nazitilor, cei nscui n teritoriile ocupate de armata nazist i care au avut ca tai soldai germani, inclusiv copii "Lebensborn", au fost victimile a diberselor msuri necontrolate de represiune.

5. Republica Democrat German

RDG sau R.D.G. este un acronim frecvent folosit n perioada 1950 - 1990 pentru a desemna Republica Democrat German, partea de est a Germaniei aflat sub controlul trupelor sovietice pn n octombrie 1989. ntre mai 1945 i octombrie 1949, Germania de Est a purtat numele ambiguu de Zona de Ocupaie Estic a Germaniei.

36

Pe data de 7 octombrie 1949, Germania de Est s-a declarat stat independent, cu capitala la Berlin, sub numele oficial de Deutsche Democratische Republik, a crui traducere corect n limba romn este Republica Democrat German. Acronimul DDR a devenit unul de marc pentru desemnarea estului Germaniei n arile vorbitoare de limb german. Simultan cu declararea Republicii Democrate Germane, n aceeai zi de 7 octombrie 1949, Germania de Vest (Zona de Ocupaie Vestic a Germaniei, aflat sub controlul trupelor americane, engleze i franceze) s-a declarat stat independent, sub numele de Republica Federal a Germaniei, sau RFG, avnd capitala la Bonn. Similar acronimului DDR, acronimul BRD a devenit unul de marc pentru desemnarea vestului Germaniei n arile vorbitoare de limb german. Odat cu reunificarea Germaniei, finalizat la 1 octombrie 1990, respectiv odat cu srbtorirea primei aniversri a Germaniei Reunite la 3 octombrie 1990, numele de Republica Democrat German, n german Deutsche Democratische Republik, precum i acronimele aferente, RDG i respectiv DDR, n german, au ncetat s fie folosite. Totusi, intruct denumirea Germaniei reunite a meninut denumirea de Bundesrepublik Deutschland, acronimul german al acestui nume, BRD, este nc larg folosit de ctre vorbitorii de limb german. 5.1 Vecini Germania se nvecineaz cu nou ri europene: Danemarca, Olanda, Belgia, Frana, Luxemburg, Elveia, Austria, Republica Ceh i Polonia. De asemenea Germania are ieire direct la Marea Baltic i la Marea Nordului. 5.2 Cultura i tiina Contribuiile germane la cultura mondial sunt numeroase. Germania a fost locul de natere al unor renumii compozitori precum Ludwig van Beethoven, Johann Sebastian Bach, Johannes Brahms i Richard Wagner; poei precum Johann Wolfgang von Goethe i Friedrich Schiller; filosofi ca Immanuel Kant, Georg Hegel, Karl Marx sau Friedrich Nietzsche; de asemenea, oameni de tiin de calibrul lui Albert Einstein sau Max Planck.

6. Sistemul politic

37

Germania este o republic federal, dispunnd de un parlament naional i guvern cu sediul la Berlin. Ea este alctuit din 16 state, "Landuri" - fiecare cu propriul su parlament i guvern. Parlamentul federal e format din dou camere. Camera inferioar, Adunarea federal, Bundestagul, are un numr de 598 deputai, alei n mod direct de electorat. Camera Superioar, Consiliul federaiei, Bundesrat-ul, cuprinde reprezntanii celor 16 landuri. Alegerile pentru Bundestag, au loc pe baza unui sistem mixt. Fiecare alegtor are dou buletine de vot, unul pentru candidatul favorit din circumscripia sa, cellalt pentru o list de partid. Partidele trebuie s ntruneasc cel puin 5% din totalul sufragiilor exprimate pe ar ca s poat intra n parlament sau s ctige trei mandate prin srutin uninominal, ceea ce le-ar da dreptul unei reprezentri pe ar chiar cu un total de sub cinci la sut. 6.1 Platforme politice Spectrul politic din Germania este n general mai restrns dect n ri precum Marea Britanie. Ca o caracteristic general, partidele politice accept, ca o caracteristic general, ideea de "parteneriat social" i de "economie mixt", bazat pe libera iniiativ cuplat cu un sistem cuprinztor de asigurri sociale. Argumentele merg n direcia eficientizrii sistemului, fr s pun n discuie substana sa. 6.2 Guvernul i politica de stat Din punct de vedere constituional Germania este o democraie republican federal, al crei sistem politic este definit n Grundgesetz - Legea Fundamental din 1949. La nceput aceasta a fost o lege provizorie, dar n decursul vremii care a trecut de atunci legea s-a dovedit corespunztoare i stabil, transformndu-se ntr-o constituie de facto, dei nu se numete aa ("constituie" se spune Verfassung). Forma de guvernmnt este parlamentar n care eful guvernului, numit "cancelar federal" (Bundeskanzler; Bund nseamn "federaie"), este ales de ctre parlament i confirmat (numit oficial) de ctre preedintele statului Bundesprsident. Funcia de ef de stat este deinut de ctre preedintele federal (Bundesprsident), ale crui puteri de decizie sunt limitate, n comparaie cu ali preedini de stat; de exemplu el dispune de drepturi reprezentative i particip la diverse ceremonii la nivel nalt. eful statului este ales de ctre Bundesversammlung (Adunarea Naional: Bundestag + Bundesrat) pe o perioada de 5 ani. n urma experienei negative ctigate n timpul Republicii de la Weimar, 38

cnd guvernele au fost instabile i de scurt durat, i s-au acordat preedintelui in general doar funcii simbolice, rolul su fiind oarecum comparabil cu cel al monarhilor din monarhiile constituionale vest-europeene. O atribuie important a preedintelui este totui dreptul de a dizolva Bundestag-ul, dar numai la cererea cancelarului, n cazul n care acesta nu se mai bucur de sprijinul majoritii parlamentare. Cancelarul este ales cu majoritate absolut de ctre Bundestag pe o perioada de 4 ani. Are dreptul de a numi i elibera din funcie pe minitri. Deine aa-numita Richtlinienkompetenz, prin care formuleaz in linii mari sarcinile fiecrui ministru. Cu toate astea el nu deine cel mai nalt rang oficial n stat, ordinea de prioritate fiind: 1) Preedintele statului (Bundesprsident) - Horst Khler (CDU), 2) Preedintele Bundestag-ului - Norbert Lammert (CDU), 3) Cancelarul (Bundeskanzler) = prim-ministru = eful cabinetului de minitri Gerhard Schrder (SPD) Bundestag este ales la fiecare patru ani printr-un vot proporional personalizat (personalisiertes Verhltniswahlrecht), un sistem complex care combin avantajele reprezentrii majoritare i proporionale, n funcie de voturile cptate de partidele politice la alegeri. La acest sistem de vot, alegtorii dispun de 2 voturi, care pot fi date i la partide diferite. Cu primul vot se hotrte dup sistemul majoritar, care anume candidat s reprezinte circumscripia electoral respectiv n Bundestag (candidat ales direct), iar cu al doilea vot se alege, dup un sistem proporional, partidul dorit n Bundestag. Candidaii alei direct capt un loc n Bundestag, chiar n cazul cnd partidul lor obine mai puine locuri n Bundestag (acest loc se numete atunci berhangmandat - loc n surplus). Fiecare din cele 16 Bundeslnder - landuri (ri) federale trimite reprezentani la Consiliul Federal Bundesrat, care n funcie de subiect poate i el avea un rol legislativ, mpreun cu Bundestag. Totui, d.p.d.v. oficial, Bundesrat nu face parte din parlamentul propriu-zis. Landurile se bucur de competene in domeniul culturii, nvmntului i interne (poliia). Ele au cte o constituie proprie i dein cte un guvern de land, minitri, primministru, ministere la nivel de land etc., respectnd ns principiul "mpririi puterii" ntre legislativ, judiciar i executiv, principiu care se respect desigur i la nivel de federaie. Au loc transferuri financiare orizontale (de la un land la altul) precum i verticale (ntre federaie i landuri) - Lnderfinanzausgleich, pentru a diminua disparitile n privina nivelului de trai. Puterea judiciar are ca organ superior Bundesverfassungsgericht, care poate s dea ultima decizie peste toate actele legislative sau de administraie. 39

Din 1998 i pna n iulie 2005 a fost la putere la nivelul Germaniei o coaliie parlamentar aa-numit Rou-Verde, adic ntre Social-Democrai (SPD) i Verzi-ecologisti (B90 / Die Grnen). La 21 iulie 2005 preedintele Horst Khler a dizolvat parlamentul Bundestag, ca urmare a votului de nencredere pe care l-a primit cancelarul Gerhard Schrder (SPD) la 1 iulie n parlament. Ca urmare, la 18 septembrie 2005 au avut loc alegeri anticipate pentru noul Bundestag (alegerile normale erau prevzute abia pentru anul 2006). Din cauza decesului unei candidate directe din circumscripia Dresda, n acest ora alegerile au fost amnate cu 2 sptmni, ele avnd loc la 2 octombrie 2005. n urma adjudecrii mandatului direct din Dresda de ctre CDU, Uniunea CDU/CSU are n final cu patru locuri mai mult n Bundestag dect SPD. Rezultatele oficiale ale alegerilor: conform voturilor cptate, fraciunea CDU/CSU primete 226 locuri de parlamentari n noul Bundestag; SPD 222; FDP 61; DieLinke.PDS 54; B90 / Die Grnen (ecologitii) 51. Celelalte partide care au candidat nu intr n Bundestag deoarece nu au atins cele 5 % necesare din voturile exprimate. La 18 octombrie 2005 a avut loc edina constitutiv a noului Bundestag. S-a ales noul preedinte al Bundestag-ului: Norbert Lammert (CDU). Tot n aceast zi, preedintele statului Horst Khler i-a demisionat oficial pe Gerhard Schrder i tot cabinetul su de minitri de pn acum. Totui ei continu s rmn n funcie, i anume pn cnd se va alege noul cancelar i minitrii si - n jur de 22 noiembrie 2005. Coaliia guvernamental de pn acum, SPD + Ecologitii, nu a atins de data asta mimimul de 50% din locurile de parlamentari, deci a czut i trebuie s fie nlocuit de o nou coaliie guvernamental. Dup multe convorbiri de tatonri ntre partidele noului Bundestag, singura posibilitate majoritar rmas este o coaliie CDU/CSU + SPD ("marea coaliie"). Noul cancelar/cancelar va fi foarte probabil Angela Merkel (CDU), cu condiia ca ambele partide CDU/CSU i SPD s cad la nelegere n discuiile lor detaliate de coalizare, care de altfel deja au nceput. O alt condiie esenial este s ntruneasc cel puin 50 % din voturi n Bundestag. Ultimul pas al procedurii va fi cnd Angela Merkel, de pe noua ei poziie de cancelar, va numi pe noii minitri (7 de la CDU/CSU i 8 de la SPD). 6.3 Politica ezterna si imigratia

40

Cancelarul Schroeder s-a fcut ecoul nelinitilor resimiite n Germania, spunnd c ara sa nu va sprijini un atac armat mpotriva Irakului i a respins totodat afirmaia ambasadorului american cum c aliana germano-american ar putea avea de suferit. Att guvernul cancelarului Schroeder ct i opoziia UCD-UCS au criticat Republica Ceh, deoarece refuz s anuleze asa numitele "decrete Bene", prin care 2.5 milioane de etnici germani au fost expulzai din Cehoslovacia dup cel de-al doilea rzboi mondial. ns n general chestiunile de politic extern au fost lsate pe un plan secundar n dezbaterea electoral. n ultima perioad, Edmund Stoiber a fcut cteva remarci critice la adresa imigraiei, sugernd, printre altele, c Germania are nevoie de mai muli copii i nu de programatori indieni. ns nici aceast chestiune nu a figurat la loc de frunte n campania electoral. n urm cu trei ani, Parlamentul a modificat legea "sngelui", ce data din 1913, potrivit creia numai persoanele descendente din germani aveau dreptul la cetenie. Edmund Stoiber se opune cu fermitate aderrii Turciei la Uniunea European. 6.4Partidele La alegerile din 22 septembrie iau parte cinci partide principale i aliane:

UCD/UCS: Uniunea Cretin Democrat, conservatoare, i ramura sa din Bavaria,

mai mic, Uniunea Cretin Social. Candidatul lor la funcia de Cancelar (Prim Ministru), este premierul landului Bavariei, care este i liderul UCS.

PSD:Partidul Social Democrat, al cancelarului Gerhard Schroeder, care este aliat Verzii:Partid cu o agend ecologist i "alternativ". PLD:Liber Democraii, care. n ultima vreme, au nceput s cocheteze cu ideea de PDS:Partidul socialismului democratic, comunitii reformai, succesorul fostului

la guvernare cu Verzii.

naionalism.

partid de guvernmnt din Germania de est - comunist. Sondajele de opinie situeaz aliana UCD-UCS aproximativ la egalitate - puin sub 40 la sut din preferinele electoratului - cu PSD-ul cancelarului Schroeder. Liber Democraii aveau 9% din simpatii, Verzii 7%, iar PDS 4%, ceea ce nseamn c acetia din urm ar putea rmne n afara parlamentului, dac nu reuesc s obin cele trei circumscripii uninominale.

41

7. Politica economic
Marca german a cptat o mare valoare n timpul celui de-al treilea Reich Atunci cnd nazitii au ajuns la putere, cea mai presant problem era rata omajului foarte ridicat, (peste 40%). Conducerea economic a statului a fost dat pentru nceput unui bancher foarte respectat, Hjalmar Schacht. Sub conducerea sa, a fost schiat o nou politic economic pentru ridicarea naiunii. Unele dintre primele msuri luate a fost desfiinarea sindicatelor i impunerea controlului salariilor. Guvernul a nceput s creasc masa monetar prin creterea masiv a deficitului bugetar. ns, n acelai timp, guvernul a impus o rat a dobnzii de maxim 4,5%, crend o acumulare masiv n fonduri de mprumut. Situaia a fost rezolvat prin crearea unor companii fantom care plateau pentru bunuri cu obligaiuni. Cea mai faimoas dintre acestea a fost compania MEFO, iar obligaiunile folosite ca moned au devenit cunoscute ca chitane mefo. Dei s-a promis c aceste obligaiuni vor putea fi schimbate pentru bani reali, prbuirea fondurilor a fost amnat pn dup dup prbuirea Reichului. Aceste manevre complicate au fost folosite pentru ascunderea cheltuielilor militare care violau Tratatul de la Versailles. n mod normal, efectele controlului preurilor, combinate o mare cretere a masei mnetare, ar fi dus la dezvoltarea pieei negre, dar pedepsele foarte dure, (infractorii fiind trimii n lagre de concentrare sau fiind mpucai pe loc), au mpiedicat apariia unui asemenea fenomen. Msurile represive au inut, de asemenea, volatilitatea sczut, reducnd presiunea inflaionist. Noile politici economice au redus importurile pentru bunurile de larg consum i s-au concetrat pe producia de export. Comerul exterior a fost redus pn la aproximativ o treime din nivelul din 1929 pe toat durata perioadei naziste. Controlul asupra valutelor strine a fost extins, ducnd la o supraevaluare a mrcii germane. Acestea s-au dovedit soluii salvatoare n scderea hotrtoare a a omajului. Industria a rmas n cea mai mare parte nenenaionalizat, iar interesul pentru afaceri a rmas n continuare motivat de obinerea profiturilor. Industria a fost ns obligat s foloseasc strict cote de aprovizionare i resurse materiale locale. Toate aceste regulamente erau hotrte de comitete administrative compuse din reprezentani ai guvernului i ai mediului de afaceri. Concurena era limitat atta vreme ct marile companii erau organizate n coitetele administrative sus-numite n carteluri. S-au fcut naionalizri selective ale afacerilor care refuzau s se supun regulilor. Bncile, care fuseser naionalizate n Republica de la Weimar, au fostr retrocedate fotilor proprietari, fiecare comitet administrativ avea ca membr i o banc care finana ntreaga organizaie. 42

Economia german a trecut mai trziu sub conducerea lui Hermann Gring cnd, pe 18 octombrie 1936, Reichstagul a anunat nceperea unui plan cincinal pentru a pune economia german pew o baz corspunztoare produciei de rzboi. Planul cincinal s-a terminat din punct de vedere teoretic n 1940, dar, din acest moment, Hermann Gring i-a construit o important baz a puterii n "Conductorul planului cincinal", care a condus efectiv economia i problemele produciei. Sub conducerea lui Fritz Todt s-a derulat un proiect masiv de lucrri publice, rivaliznd cu New Deal-ul, att n scop, ct i n amploare, cea mai important realizare fiind reeaua de autostrzi. Odat ce a fost pus pe picioare, uriaa organizaie pe care a creat-o Todt a fost folosit pentru construirea de buncre, adposturi subterane i tranee n toat Europa. O alt latur a noii economii germane a reprezentat-o producia pentru o renarmare masiv, avnd ca scop s creasc armata de numai 100.000 soldai pn la nivelul a cteva milioane. n 1942, cheltuielile de rzboi sporite i moartea lui Todt au dus la trecerea la o complet economie de comand, sub controlul lui Albert Speer.

8. Economia
Economia Germaniei, altdat motorul economiei Europei occidentale, stagneaz. Cancelarul Schroeder nu a reuit s-i in de promisiunea, fcut n campania electoral trecut, de a reduce numrul omerilor, de la 4 milioane, la 3.5 milioane. La puin timp dup ce i prelua mandatul, n 1998, Schroeder anuna o nou politic, favorabil liberei iniiative, supranumit, "Neue Mitte"(Noul Centru), i afirma c este ndatorat, din punct de vedere ideologic, lui Tony Blair i "Noului Partid Laburist". ns aceste idei aveau s se dovedeasc, nu peste mult vreme nepopulare, i Schroeder avea s renune la ele, de o manier discret. Cu o lun nainte de alegeri, Schroeder a anunat un nou plan viznd crearea de noi locuri de munc, care implic ca att patronii ct i cei ce caut un loc de munc s dea dovad de o mai mare flexibilitate. ns planurile sale de a limita ajutoarele de omaj au fost blocate cu succes de sindicate i de unii din colegii si din PSD. Opoziia UCD-UCS vorbete de "patru ani pierdui". ns dei accept, teoretic, c e nevoie de o schimbare, opoziia e totui precaut. Edmund Stoiber declar, de exemplu, c vrea, deopotriv, s elibereze de constrngeri iniiativa privat, dar i s pstreze netirbit nivelul de trai.

43

Inundaiile din var au produs pagube estimate la cel puin 15 miliarde de euro. Puterea i opoziia se ceart acum pe modalitatea de a face rost de bani. Economia german este una dintre cele mai solide i mai puternice din lume. Localizat n centrul Europei, Germania a trecut peste perioada de maxim srcie (dup Tratatul de la Versailles), transformndu-se ntr-o ar cu o industrie puternic ce export n ntreaga lume, cu o calitate comparabil cu cea japonez. Dei tratatul de la Versailles a lsat rii serioase probleme economice, dup al doilea rzboi mondial, industria german a mainilor, electrocasnicelor i a produselor pentru sntate a crescut n mod impresionant, ara transformndu-se n a treia putere economic mondial (dup Statele Unite i Japonia) i prima putere din Europa. Actualmente PIB-ul atinge 28.700 pe cap de locuitor (msurat dup paritatea puterii de cumprare). n prezent Germania este cea mai important putere economic a Europei, cu un Produs Intern Brut de aprox. 2.200 miliarde euro, i ara cu cele mai multe exporturi la nivel mondial (inclusiv pe Piaa intern european). Cu o infrastuctur dezvoltat i cu un nivel de via bun, Germania este una dintre rile cele mai industrializate din lume. n ultimii ani ins creterea economic a fost aproape de zero, iar deficitul bugetar depeste limita de 3% din PIB stabilit de Uniunea Monetar prin Tratatul de la Maastricht. omajul afecteaz peste 5 milioane de ceteni, acesta fiind cea mai grav problem a societii, acum imbtrnit i sufocat de datorii i cheltuieli exagerate pentru protecia social. Pn acum reunificarea a costat partea vestic peste 1.500 miliarde euro pentru transferuri spre noile landuri federale. ntre timp, cu mici excepii, "peisajele nfloritoare" promise de cancelarul Helmut Kohl cu ocazia reunificrii au ramas un vis ndeprtat pentru muli germani din estul rii, cu toate c e adevrat c standardul de via a crescut cu mult. Economia noilor landuri nu reueste s fac fa concurenei din Piaa Intern European.

Date economice Indicator economic Cretere PIB Compoziie PIB pe ramuri Valoare 1,7% agricultur: 1%, industrie: 31%, servicii: 68% 44

Rata inflaiei Fora de munc Fora de munc distribuit pe sectoare Rata omajului omaj Buget de stat Cheltuieli de stat Deficit bugetar Datorie public

1,6% pe an 42,63 milioane agricultur: 33,4%, servicii: 63,8% 10,6% peste 5 milioane de ceteni 1.200 miliarde euro 1.300 miliarde euro 80 miliarde euro 65,8% din PIB 2,8%, industrie:

9. Germania si U.E.
La 1 ianuarie 1999, Germania prelua pentru sase luni presedintia Uniunii Europene de la Austria. Aparent, o turnura obisnuita, practicata de multi ani in interiorul comunitatii. Atat cadrul intern german, cat si evenimentele petrecute in ultima jumatate de an pe continent au dat o valenta deosebita elementului decizional, la nivelul coordonarii, prin modul de tratare a unor evenimente de o gravitate deosebita, a oportunitatilor si activitatilor politico-economice in sine. La 27 septembrie 1998, alegerile parlamentare din Germania capatau valente istorice, pentru ca in scurta viata (de numai 50 de ani) a acestei tari, pentru prima data o coalitie guvernamentala era schimbata printr-un act electoral si nu printr-unul parlamentar. Noua conducere formata din social-democrati si ecologisti se afla la acea data in fata unei probe de foc": un cancelar, Gerhard Schrder, profilat la nivel de land, undeva in Saxonia Inferioara, lipsit de experienta in confruntarea directa pe plan international; un netraditionalist, Joschka Fischer (la sfarsitul anilor 60 rebel protestatar pana la limita negarii institutiilor statului), numit ca sef al diplomatiei. Paradoxal, tocmai faptul ca traditia politica germana obisnuieste ca micul partener de coalitie (ecologistii) sa ocupe postul de vicecancelar si ministru de externe i-a facut sa strambe din nas si pe cei mai optimisti analisti politici.

45

La inceputul anului, prin introducerea oficiala in sistemul bancar al UE a monedei comune euro, Banca Europeana cu sediul la Frankfurt pe Main a devenit o realitate palpabila. Sub aceste auspicii, in directia clara a realizarii Statelor Unite ale Europei, conform tezelor de la Maastricht, Germania a lansat la acea data un program ambitios, plecand de la premisele stabilitatii si linistii pe continent. Presedintia UE a fost preluata intr-o faza a deciziilor strategice, menite sa imprime directiile procesului de integrare european in secolul urmator. In acest sens, Germania cerea partenerilor sa acorde o mai mare importanta Parlamentului European, prin implicarea acestuia nu numai de jure in deciziile Comisiei Europene si ale consiliului sefilor de stat. Tratatul de la Amsterdam (semnat la 2 octombrie 1997 de ministrii de externe din tarile membre) care, printre altele, prevede o Europa a cetatenilor" a creat cadrul legal de integrare a Uniunii vest-europene (spatiul Schengen) in UE. Grava situatie de pe piata fortei de munca a majoritatii statelor membre trebuia sa devina centrul politicii comune a UE. De peste 2 ani se tot incearca in comunitate o politica de combatere a somajului la toate nivelele, prin programe comune. Din initiativa germana, startul unor actiuni concrete, nu numai generale, ar fi putut constitui un inceput de drum: o mai buna coordonare la nivel macroeconomic a cererii si ofertei, programe europene pentru reducerea somajului in randul tineretului, a somajului pe durate lungi, combaterea discriminarii intre barbati si femei pe piata muncii. In programul presedintiei germane, ideea monedei euro, conform Agendei 2000, intra in faza decisiva. Noul sistem financiar trebuia sa reduca, dupa conceptul german, povara financiara a unor membri si sa aduca dorita consolidare financiara a statelor membre, cu prioritatea stabilirii cadrului financiar pana in anul 2006. Tratativele incepute cu statele candidate pentru a deveni membre in prima faza a extinderii Uniunii, precum si discutiile cu celelalte tari inca neajunse in aceasta faza trebuiau directional intensificate. Un bilant nu este posibil decat prin prisma a doua evenimente neprevazute in calendarul prealabil: demisia intregii Comisii Europene in frunte cu presedintele Jacques Santer si bombardamentele NATO asupra Iugoslaviei. Demisia in bloc a Comisiei Europene cu tot cu presedinte a aratat ca etica Uniunii, valabila pentru fiecare tara membra in parte, dar mai ales pentru cele aflate la portile aderarii, nu a fost respectata in primul rand de cei care trebuiau sa o apere - membrii executivului comunitar.

46

O serie de incalcari grosolane ale legilor scrise si nescrise ale UE, printre care sume de bani incasate ilegal, posturi pentru protejati etc, au pus sub presiune pe asa-numitii comisari europeni", demisia fiind ultima solutie pentru cei care au compromis principiul unui spatiu european al libertatii, sigurantei si dreptului. Apoi, situatia din Kosovo, tratata ani de zile superficial in cadrul UE, atat la nivelul fiecarei tari, cat si de catre comunitate ca bloc politic, a dus, in ciuda initiativelor diplomatice adhoc, la conflict armat. Exact in zilele de 25 si 26 martie, in timp ce la Berlin sefii de state ai UE dezbateau, intr-o sedinta maraton (de 20 de ore), continutul pachetului de reforme Agenda 2000", NATO declansa primele atacuri aeriene asupra Iugoslaviei. In pofida socului bombardamentelor asupra Iugoslaviei, reuniunea de la Berlin (2526 martie) reusea sa puna bazele unei noi ordini financiare pentru comunitate. Bugetul UE a fost stabilit la 690 de miliarde euro, cu conditia ca cheltuielile sa nu creasca mai repede decat bugetele nationale. Germania, cel mai important contribuabil al Uniunii, a reusit sa impuna un plafon maxim al platilor catre comunitate de 1,27% din puterea economica a celor 15. Cu tot riscul ca, in situatia unei impuse austeritati, largirea catre Est sa fie periclitata. Berlinul a stabilit, si in aceasta directie, limitele financiare ale extinderii. Pana la 22 de miliarde de euro vor fi acordate ca ajutor pentru pregatirea aderarii tarilor aflate in tratative. Platile catre noile tari membre se vor ridica, pana in anul 2006, la 58 miliarde de euro. Statele ce vor fi pregatite pentru hopul european vor fi : Lituania, Letonia, Slovacia, Bulgaria si Romania. Reformarea politicii agrare a celor 15 a devenit, in urma unor hotarari ale Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC), necesara si obligatorie. Incepand de anul viitor, subventiile la productia agricola vor fi reduse cu 20 pana la 30%, producatorii primind in schimb compensatii. La initiativa Germaniei prelungirea peste asteptari a interventiei armate a NATO in Iugoslavia a pus UE in fata unor cerinte deosebite: colosul continental a trebuit sa dea dovada, pentru prima data in istoria sa, de flexibilitate strategica si previzionala. Cu un ministru al apararii (Rudolf Scharping) care in tinerete a refuzat sa efectueze stagiul militar, cu un ministru de externe (Joschka Fischer) care a fost intotdeauna un pacifist, cu un cancelar venit din miscarea de tineret a PSD din anii 60, Germania ar fi dorit sa fie pionul principal al incetarii ostilitatilor. Desi fatis UE a incurajat interventia NATO in Balcani, interventia militara mai mult sau mai putin americana in Iugoslavia a lezat oarecum ideea de baza a Statelor Unite ale Europei. La intalnirea la varf de la Kln s-a nascut oficial conceptul intaririi politicii europene de securitate si aparare. Va incerca oare Europa sa-si rezolve astfel in viitor singura conflictele? Va 47

duce acest proiect la o alianta militara noua in care tari membre si nemembre NATO vor forma o noua alianta militara sau a fost numai strategie politica de moment? Introducerea monedei comune in sistemul bancar a avut loc fara probleme, printr-o campanie bine condusa, iar circulatia euro in numerar nu mai pare a crea dificultati. Surprinzatoare ramane devalorizarea euro in comparatie cu dolarul, insa expertii nu au lansat deocamdata semnale de alarma. Poate ca inceputul refacerii zonelor afectate de bombardamentele asupra Iugoslaviei va duce la o noua crestere a monedei comune. Politica externa a comunitatii a trecut cel putin in ultima luna a presedintiei germane in prim planul preocuparilor. Ambitia cancelarului Schrder de a fi, in cadrul UE, initiatorul pacii in conflictul din Kosovo a fost umbrita de misiunea de pace, executata excelent, a presedintelui finlandez Martti Ahtisaari. Cu toate acestea, cuplul Schrder-Fischer a depus o munca enorma pentru incheierea razboiului. Prins intre sechelele trecutului, obligatiile NATO, principiile socialdemocrate si obligatiile fata de UE, cancelarul a incercat un drum anevoios, care, din pacate, nu i-a adus succesul scontat. La Kln s-a redefinit faptul ca procesul de integrare a unor noi membri este legat de schimbari structurale in cadrul Uniunii, proces care ar trebui incheiat pana la sfarsitul anului 2001. Oricum, in a doua jumatate a acestui an vor incepe tratative cu un grup de tari in care se afla si Romania. Ramane insa un mister durata acestora pentru fiecare tara in parte. Alegerile pentru Parlamentul European de la 13 iunie au dovedit ca, la nivel electoral, ideea Europei unite" paleste in fata intereselor nationale ale alegatorului. Marturie stau o participare in jur de 45%, o optiune clara pentru opozitia crestin-democrata (in Germania 48%) si un cartonas galben pentru actuala coalitie guvernamentala (social-democratii 30%, ecologistii 7%). Desi cancelarul Schrder si ministrul de externe Fischer au jucat un rol important atat in reducerea cheltuielilor Germaniei pentru UE, cat si pentru incheierea conflictului armat din Iugoslavia, desi ideea unui sistem de aparare european comun s-a nascut la Kln, electoratul a sanctionat totusi coalitia guvernamentala. Conform unui sondaj de opinie, numai pentru 25% din cei intervievati interesele europene au prezentat interes. Pentru aceasta minoritate", pe primul loc s-a situat scaderea valorii euro in comparatie cu dolarul. Prima tara din Uniunea Europeana, Germania introduce pasaportul biometric Germania a introdus in premiera la 1 noiembrie, pasaportul biometric securizat. "ePass"-ul prezinta un microcip cu datele personale si fotografia digitala a posesorului, menit sa descurajeze tentativele de falsificare. Din 2007, pasaportul va trebui sa contina si doua amprente digitale.

48

Piata europeana a materialelor textile din industria mobilei poate fi mpartita n doua: cea rezidentiala (a consumatorilor casnici) si cea comerciala. Fiecare are o structura si caracteristici proprii si difera considerabil din punctul de vedere al dimensiunii. Piata consumatorilor casnici din Uniunea Europeana a nregistrat n 2003 o valoare de 26,4 de miliarde de euro, n scadere cu un procent fata de anul precedent. n ciuda regresiei de acum doi ani, piata textilelor pentru decoratiuni interioare si industria mobilei a cunoscut o crestere semnificativa n ultmii ani. Marea Britanie este cea mai mare piata de profil, din 2002 si pna n prezent (n ciuda scaderii consumului, n 2003), urmata de Germania. n ceea ce priveste piata comerciala, lider este tot Marea Britanie, urmata de Germania, Franta si Italia. Germania a fost cel mai mare importator, cu o cota de 24% n termeni de valoare (n usoara scadere), urmata de Marea Britanie (18%), Franta (16%), Belgia (7%) si Spania (6%). Italia s-a situat pe locul sapte (6%), fiind urmata de Olanda (sub 6%). Cea mai puternica economie si cea mai populata tara europeana, Germania are un rol esential in organizatiile economice, politice si de aparare din Europa. Invinsa in cele doua razboaie mondiale, Germania a fost ocupata in 1945 de puterile aliate - SUA, Marea Britanie, Franta si Uniunea Sovietica. Din cauza neintelegerilor aparute intre SUA si URSS in privinta viitorului Europei si a sferelor de influenta a celor doua superputeri, in 1949 au fost create doua state germane: Republica Federala Germania (RFG) si Republica Democratica Germana (RDG). In timp ce RFG, sustinuta de SUA prin Planul Marshall, a devenit o membra-cheie a organizatiilor economice mondiale ( ONU, UE si NATO ), RDG a fost parte a Tratatului de la Varsovia. Declinul URSS-ului si sfarsitul razboiului rece a permis reunificarea tarii in 1990 si, in ciuda dificultatilor avute pentru aducerea zonei estice la standardele vestului, Germania a ramas una dintre cele mai puternice economii europene.

CUPRINS

Introducere 49

Cap. 1 Republica de la Weimar Cap. 2 Politica antebelic, 1933-1939

2.1 Consolidarea puterii 2.2 Politica social

Cap. 3 Germania Nazist, sau Al Treilea Reich Cap. 4 Al doilea razboi mondial
4.1 Cauzele si caracterul celui de-al doilea razboi mondial 4.2 Inceputul razboiului; atacarea Poloniei 4.3 Agresiunea germana in vest 4.4 Invadarea sud-estului Europei 4.5 Atacul impotriva Uniunii Sovietice 4.6 Coalitia antifascista 4.7 Noi victorii ale coalitiei antifasciste in Europa. 4.8 Consecine

Cap. 5 Republica Democrat German

5.1 Vecini 5.2 Cultura i tiina

Cap. 6 Sistemul politic

6.1 Platforme politice 6.2 Guvernul i politica de stat 6.3 Politica ezterna si imigratia 6.4 Partidele

Cap. 7 Politica economic Cap. 8 Economia Cap. 9 Germania si U.E.

BIBLIOGRAFIE

50

www.wikipedia.ro www.bbc.co.uk www.ier.ro www.hotnews.ro www.constructiv.ro www.lumeam.ro www.romanialibera.ro www.euractiv.ro www.globalizarea.com

51