Sunteți pe pagina 1din 1

DINAMICA SCOARTEI TERESTRE

Pamantul la suprafata este alcatuit din continente si din oceanele care


le separa. Interiorul planetei noastre este intr-adevar dispus intr-o
serie de cercuri concentrice, care devin progresiv mai mari si mai recei
pe masura ce se indeparteaza de miez. Potrivit modelelor stabilite de
specialisti, cercul marginal, pe care sunt asezate continentele si
bazinele oceanice, unde resursele fosile sunt stocate si unde viata
subterana exista, se numeste crusta. Sub oceane, crusta are o grosime
de aproximativ opt kilometri si este alcatuita in mare parte din bazalt
(lava intarita). Crusta de sub continente are 40 kilometri grosime si
este facuta mai ales din granit. Sub aceasta crusta, si mergand pana la
o adancime de aproximativ 3.000 kilometri, se afla mantaua, o sfera
compusa din silicon, oxigen, aluminiu, fier si magneziu. Mantaua este
separata in portiuni superioare si inferioare. Mantaua este solida, dar
fragmentata in aproximativ 24 de piese sau placi interconectate.
Aceste placi, impreuna cu crusta care le acopera, compun litosfera
Pamantului. Celelate doua treimi mai joase ale mantalei, ce compun
astenosfera, sunt inmuiate de temperaturi apropiate de 4.400 grade
Celsius. Placile litosferice sau tectonice sunt cele care, prin miscarea
lor, determina reconfigurarea continentala de la suprafata Pamantului,
proces foarte lent, dar si cutremurele, procese fulgeratoare si fara
efect vizibil la nivel de dispunere tectonica.
Sub manta, se afla miezul exterior si cel interior ale Pamantului.
Miezul exterior are o grosime de aproximativ 2250 kilometri si este
facut din fier si nichel topite. Temperaturile de aici sunt suspectate ca
ating valori de pana la 6.100 grade Celsius in cele mai adanci puncte.
In chiar centrul Terrei, la o distanta de 6.400 kilometri de suprafata, se
afla miezul intern, o minge de fier topit, ce contine, posibil, si niste
nichel, cu un diametru de 2.600. kilometri. Paradoxal, in ciuda
temperaturii care poate atinge si 7.000 grade Celsius, miezul intern
ramane in stare solida sub actiunea presiunii uriase de la asemenea
adancime.

S-ar putea să vă placă și