Schiţa lecţiei

Clasa a XI a
STATELE ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ

FORME DE ORGANIZARE STATALĂ

FORMA DE STAT – se refera la modul de organizare si functionare a puterii de stat in raport

cu teritoriul si populatia.Forma de stat are trei componente:
a) forma de guvernamant;
b) structura de stat;
c) regimul politic.
Forma de guvernământ - se referă la modul în care este organizată puterea executivă în stat,
în principal la modul cum este numit şi legitimat conducătorul statului. Se diferenţiază astfel două
mari forme de guvernământ: monarhia, cu un conducător cu mandat transmis ereditar, şi
republica, în care conducerea statală este aleasă prin vot.
Structura de stat-exprima organizarea puterii in interiorul statului, in functie si de organizarea
teritoriului. In acest sens se disting mai multe tipuri de state: unitare, federative si confederative
Regimul politic – reprezinta ansamblul metodelor si mijloacelor de conducere a societatii, cu
referire la echilibrul existent intre stat si drepturile asigurate si garantate cetatenilor.
a) Forma de guvernământ
MONARHIA -Formă de guvernământ în care puterea supremă aparține unei singure persoane
(rege, împărat, țar, etc.) și se transmite de obicei ereditar.
 Monarhie absolută = formă de conducere a statului bazată pe puterea nelimitată a
monarhului.
 Monarhie constituțională = formă de conducere a statului monarhic în care prerogativele
monarhului sunt limitate prin constituție.
 Cea mai veche formă de stat din istorie;

ETAPE ALE EVOLUŢIEI MONARHIEI

 Monarhia despotică în Orientul Antic ;
 Monarhia centralizată şi absolutistă în Europa Medievală;
 Monarhia constituţională -în epoca modernă şi contemporană;
 Monarhia autoritară-în epoca modernă şi contemporană;

MONARHIA CONSTITUŢIONALĂ
 Este o formă de guvernare monarhică ce face parte dintr-un sistem constituțional care
acceptă un monarh ereditar sau ales în funcția de șef de stat.
 Are la bază principiul separaţiei puterilor în stat.
 Monarhul este şeful statului;
 Atribuţiile monarhului sunt reglementate prin constituţie ;
 O principală atribuţie este numirea primului- ministru;
 Majoritatea statelor monarhice adoptă principiul monarhiei britanice parlamentare ,,regele
domneşte dar nu guvernează.’’
 Monarhii constituţionale sunt: Marea Britanie, Spania, Suedia, Danemarca,Norvegia,
Belgia.

REPUBLICA- Formă de guvernământ în care organele supreme de conducere sunt constituite din
reprezentanți aleși pe un anumit termen;REPÚBLICĂ - formă de guvernământ în care conducerea
este deținută de un organ suprem al puterii de stat ori de un președinte ales sau numit.
 A apărut în Grecia antică

ETAPE ALE EVOLUŢIEI REPUBLICII

  Republici sclavagiste în oraşele state- greceşti şi la Roma antică;
 Republici aristocratice medievale -San Marino, Genova, Veneţia;
 Republici moderne -SUA, Elveţia;

FORME ALE REPUBLICII –pe parcursul secolului XX, au existat, în funcţie de regimul politic
adoptat:
1. Republici dictatoriale, în cadrul cărora puterea aparţine şefului statului;şeful statului
este reprezentantul unui partid unic aflat la guvernare;are prerogative nelimitate;
Republicile dictatoriale în Europa au fost:
 De tip fascist.
 De tip comunist.
2. Republici constituţionale, sunt acele state guvernate după principii
democratice:separarea puterilor în stat, instituţii reprezentative, vot universal, drepturi şi
libertăţi.
Republicile constituţionale pot fi de două tipuri:
 Parlamentare: Germania, Italia,Austria, Grecia,Polonia (parlamentul în raport cu
preşedintele şi guvernul are un surplus de prerogative);
 Prezidenţiale:SUA, Finlanda, Rusia( preşedintele este concomitent şi şef al statului şi
guvernului, comandant al forţelor armate şi cel care dirijează politica externă a ţării ) ;
 Semi-prezidenţiale:Franţa, România (primul ministru guvernează, iar preşedintele arbitrază;
- În prima jumătate a secolului XX predominau monarhiile:înainte de I razboi mondial doar 4 din
cele 23 de state europene erau republici:Franţa,Elveţia,Portugalia, San Marino;în perioada
interbelică noile state apărute au optat pentru republică(Austria,
cehoslovacia,polonia,ungaria,finlanda,statele baltice), iar altele au renunţat la monarhie (Gecia
1924,Spania-1931);
-Dupa al Doilea Război Mondial numărul monarhiilor au scăzut simţitor.Au devenit
republici:Romania,Italia, bulgaria,ungaria,albania,iugoslavia
-Astăzi in Europa :
 monarhii (12):Marea Britanie, Norvegia, Suedia, Danemarca, Olanda, Belgia,
Spania,+ Andorra, Monaco, Liechtenstein (principate)+ Luxenburg (ducat) +
Vatican (stat papal)
 republici (34):
 federale -3- Elveţia, Austria, Bosnia- Herţegovina,
 prezidenţiale-8- Islanda, Franţa, Croaţia, Ucraina, Belarus, Rusia,
Finlanda, San Marino (cea mei veche)
 parlamentare (23)-celelalte
b) Structura de stat
După modul în care instituţiile centrale exercită controlul asupra teritoriului,statul poate să
fie:1)stat centralizat este un tip de stat care:-stat unitar şi indivizibil;are o singura constituţie,un
singur parlament şi guvern;instituţiile centrale îşi exercită autoritatea asupra întregului
teritoriu;autorităţile locale sunt reprezentante ale instituţiilor centrale şi se află în subordinea
acestora;Romania,Marea Britanie,franta, ungaria
2)state federative-o asociere de state suverane:-instituţiile centrale coexistă împreună cu
instituţiile locale ale statelor membre;instituţiile centrale rezolvă problemele comune ale statelor
asociate;atribuţiile instituţiilor centrale sunt stabilite printr+o constituţie;statele membre au o larga
autonomie în cadrul statului federal;S.U.A(50 state), Elveţia(22 cantoane), Belgia(3 regiuni)
3)confederaţii-asociere de state care: îşi păstrează integral independenţa;asocierea se
realizează pe baza unor tratate,acte juridice internaţionale,statele membre au o politica comună in
raport cu statele din afara confederatiei;cooperarea in plan economic mai ales; C.S.I(1991 creata,
12 , din cele 15 foste republici sovietice), U.E
 Fișa nr.2
Citiți cu atenție textele de mai jos și răspundeți la întrebări.
A B
CAP. 2 Despre Rege şi Miniştri Articolul 81
SECŢIUNEA IDespre Rege (1) Preşedintele României este ales prin vot
ART. 77 universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
Puterile constituţionale ale Regelui sunt (2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în
ereditare în linie coboratoare directa şi primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale
legitima a Maiestatii Sale Regelui Carol I de alegătorilor înscrişi în listele electorale.
Hohenzollern Sigmaringen, din bărbat în (3) În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a
bărbat prin ordinul de primogenitura şi cu întrunit această majoritate, se organizează al
exclusiunea perpetua a femeilor şi doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi
coboritorilor lor. stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în
Coboritorii Maiestatii Sale vor fi crescuti în primul tur. Este declarat ales candidatul care a
religiunea ortodoxa a Rasaritului. obţinut cel mai mare număr de voturi.
ART. 88 (4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de
Regele numeşte şi revoacă pe miniştrii săi. Preşedinte al României decât pentru cel mult două
El sancţionează şi promulga legile. mandate. Acestea pot fi şi succesive.
El poate refuza sancţiunea sa. Articolul 91
El are dreptul de amnistie în materie (1) Preşedintele încheie tratate internaţionale în
politica. numele României, negociate de Guvern, şi le
Are dreptul de a ierta sau micşora supune spre ratificare Parlamentului, în termen de
pedepsele în materii criminale, afară de ceea 60 de zile.
ce se statorniceste în privinta ministrilor. (2) Preşedintele, la propunerea Guvernului,
El nu poate suspenda cursul urmăririi sau acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici
al judecaţii, nici a interveni prin nici un mod în ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau
administraţia justiţiei. schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
El numeşte sau confirma în funcţiunile (3) Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt
publice potrivit legilor. acreditaţi pe lângă Preşedintele României.
El nu poate crea o noua funcţiune fără o Articolul 92
lege specială. (1) Preşedintele României este comandantul
El face regulamente necesare pentru forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de
executarea legilor, fără sa poată vreodata Preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a
modifica sau suspenda legile şi nu poate Ţării.
scuti pe nimeni de executarea lor. (2) El poate declara, cu aprobarea prealabilă a
El este capul puterii armate. Parlamentului, mobilizarea parţială sau generală a
El conferă gradele militare în conformitate forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale,
cu legea. hotărârea Preşedintelui se supune ulterior
El va conferi decoratiunile romane conform aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la
unei anume legi. adoptare.
El are dreptul de a bate moneda conform (3) În caz de agresiune armată îndreptată
unei legi speciale. împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri
El încheie cu Statele străine convenţiunile pentru respingerea agresiunii şi le aduce
necesare pentru comerţ, navigaţiune şi alte neîntirziat la cunoştinţa Parlamentului, printr-un
asemenea; însă pentru ca aceste acte sa mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el
aibă autoritate îndatoritoare, trebuie mai se convoacă de drept în 24 de ore de la
intaiu a fi supuse Puterii legislative şi declanşarea agresiunii.
aprobate de ea. ( Constituția României din 1991)
( Constituția României din 1923)
1. Mentionaţi forma de guvernământ a României prezentată în textele A şi B.

2. Subliniaţi pe text modul în care este ales şeful statului român în 1923 şi 1991.
 3. Prezentaţi conform textelor de mai sus atribuţiile regelui şi atribuţiile preşedintelui. Ce asemănări
sunt?

Fişa 1
Forme de organizare statală

1. Monarhia parlamentară (modelul britanic)

- monarhie parlamentara (înca din 1689), constitutionala (nu are o constitutie proprie, se
conduce dupa un ansamblu de legi si dupa precedentele faptice)
- Parlament bicameral Camera Comunelor (deputaţi aleşi ce reprezintă voinţa naţiunii, 500 membri,
mandat 5 ani) şi Camera Lorzilor (membri ereditari, numiti de rege)
– adopta legile
– voteaza bugetul de stat
– exercita control asupra executivului (Cabinetul/Guvernului)
- Primul-ministru – seful partidului majoritar din Parlament
- Cabinetul de Ministri – împarte initiativa legislativa cu Parlamentul
- Monarhul – poate dizolva Camera Comunelor la propunerea premierului => alegeri anticipate
-Curtea Supremă de Justiţie (C.S.J.) este independentă
- sistemul bipartid :: Partidul Conservator şi Partidul Laburist

2. Republica parlamentară (modelul italian)

Naţiunea italiană (formată din cetăţenii italieni cu drept de vot) îşi alege reprezentanţii în cele
două camere ale Parlamentului italian (Camera Deputaţilor şi Senatul). Parlamentul italian bi-
cameral este reprezentativ (deputaţi aleşi ce reprezintă voinţa naţiunii) şi de aceea controlează
Guvernul. Curtea Supremă de Justiţie (C.S.J.) este independentă
Preşedintele Italiei este ales de către Parlament. Preşedintele reprezintă în mod indirect
voinţa naţiunii şi de aceea nu are o putere politică reală.
Notă: C.S.J. – reprezintă un termen generic pentru instanţa judecătorească supremă

3. Republică prezidenţială SUA

- Presedintele – seful statului si al guvernului;
– comandatul fortelor armate;
– dirijeaza politica externa a tarii;
– ales prin vot universal (indirect) de catre membrii unui Colegiu Electoral, alesi la nivelul
fiecarui stat;
- Guvernul – se întruneste o data pe saptamâna (sedintele sunt prezidate de presedinte);
– departamentele (=ministere) executa politica trasata de presedinte
Congresul – organ legislativ bicameral Senat (100, 6 ani) şi Camera Reprezentantilor (435, 2 ani)
- puterea judecatoreasca _ Curtea Suprema (judecatori numiti pe viata de catre presedinte) ;
- serviciile de securitate si aparare C.I.A. (Agentia Centrala de Informatii) F.B.I. (Biroul Federal de
Investigatii)
- sistemul bipartid:
Partidul Democrat - o mai mare centralizare a statului în materie economica si sociala;
- electoratul sau este format din imigranti minoritari, catolici si negri;
- presedinti democrati: J.F.K., Lyndon B. Johnson, Jimmy Carter, Bill Clinton , Barack Obama
Partidul Republican - mai mare descentralizare a statului si liberei initiative private;
- presedinti republicani: Richard Nixon, Ronald Reagan, G. Bush, G.W.Bush, Donald Trump;

. 1. Precizaţi asemănari şi deosebiri între cele 3 forme de guvernare