Servicii de expertiză pentru elaborarea Raportului analiză diagnostic în vederea

fundamentării codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, pentru

sistematizarea legislației și elaborarea proiectului de cod al amenajării teritoriului,
urbanismului și construcțiilor și pentru asigurarea procesului de consultare a codului
în cadrul proiectului „Sistematizarea legislației din domeniul amenajării teritoriului,
urbanismului și construcțiilor și consolidarea capacității administrative a structurilor
de specialitate din instituțiile publice centrale cu responsabilități în domeniu”, Cod
SIPOCA 50

Contract de achiziție publică de servicii nr. 232/12.07.2019

CODUL AMENAJĂRII TERITORIULUI, URBANISMULUI ȘI CONSTRUCȚIILOR

- Versiunea 2 actualizat, 1027 IULIE 2020 -

1
Cuprins

CODUL AMENAJĂRII TERITORIULUI ȘI URBANISMULUI.......................................................9

CARTEA I. DISPOZIȚII GENERALE PENTRU AMENAJAREA TERITORIULUI ȘI URBANISM.......9
Titlul I. Dispoziții referitoare la amenajarea teritoriului..............................................................9
Capitolul I. Dispoziții generale......................................................................................9
Capitolul II. Obiectivele activității de amenajare a teritoriului.......................................9
Capitolul III. Strategia de dezvoltare teritorială a României........................................10
Capitolul IV. Strategiile de dezvoltare spațială regionale și județene...........................11
Capitolul V. Strategiile de dezvoltare spațială a zonelor transfrontaliere......................12
Titlul II. Urbanismul...........................................................................................................13
Capitolul I. Dispoziții generale.....................................................................................13
Capitolul II. Planificarea dezvoltării locale..................................................................14
Titlul III. Proprietatea și utilizarea terenurilor.........................................................................17
Capitolul I. Proprietatea publică..................................................................................17
Capitolul 2. Proprietatea privată..................................................................................18
Capitolul 3. Dreptul de construire și actele necesare construirii...................................18
Titlul IV. Responsabilitatea publică în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului..................21
Capitolul I. Atribuțiile administrației publice centrale..................................................21
Capitolul II. Atribuțiile administrației publice județene................................................24
Capitolul III. Atribuțiile administrației publice municipale, orășenești și comunale......26
Capitolul IV. Agențiile de Planificare Teritorială...........................................................32
Capitolul V. Informarea, consultarea și participarea publicului la activitățile de
amenajare a teritoriului și de urbanism.......................................................................34
Capitolul VI. Inițiativa și finanțarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de
urbanism.....................................................................................................................35
Capitolul VI. Registrul Urbaniștilor din România. Certificarea specialiștilor în domeniul
amenajării teritoriului și urbanismului.........................................................................38
Capitolul VIII. Administrarea dezvoltării Capitalei și a zonei sale metropolitane..........39
Capitolul IX. Observatorul teritorial.............................................................................39
Capitolul X. Cercetarea în domeniul dezvoltării și planificării spațiale, amenajării
teritoriului și urbanismului..........................................................................................40
Titlul V. Controlul statului si sancțiuni...................................................................................40
CARTEA II. PREVEDERI SI REGULI APLICABILE PE ÎNTREGUL TERITORIUL ROMÂNIEI.......41
Titlul I. Organizarea teritoriului și marile infrastructuri............................................................41

1
 Capitolul I. Teritoriul administrativ..............................................................................41
Capitolul II. Sistemele de localități.............................................................................42
Capitolul III. Zonele urbane funcționale și zonele metropolitane.................................43
Capitolul IV. Zona metropolitană a municipiului București...........................................44
Capitolul V. Zonificarea teritoriului și arii prioritare de dezvoltare...............................45
Capitolul VI. Obligațiile legate de coridoarele de transport și de echipare teritorială....45
Capitolul VII. Delimitarea teritoriilor intravilane și extravilane....................................45
Capitolul VIII. Stabilirea tipurilor de peisaje și a peisajelor protejate..........................46
Capitolul IX. Riscurile naturale și antropice.................................................................47
Titlul II. Reguli urbanistice de bază......................................................................................48
Capitolul I. Terenuri construibile și neconstruibile.......................................................48
Capitolul II. Stabilirea folosințelor/utilizării terenurilor..............................................49
Capitolul III. Servituți asupra imobilelor.....................................................................49
Capitolul IV. Limite legale și servituți de urbanism......................................................51
Titlul III. Dispoziții comune pentru documentațiile de urbanism și de amenajare a teritoriului.......53
Capitolul I. Caracterul director și de reglementare al documentațiilor de amenajare a
teritoriului și al documentațiilor de urbanism..............................................................53
Capitolul II. Avizarea și aprobarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de
urbanism.....................................................................................................................54
Capitolul III. Evaluarea de mediu a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de
urbanism.....................................................................................................................55
Capitolul IV. Implementarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism
...................................................................................................................................56
Capitolul V. Implementarea și dezvoltarea strategiilor de dezvoltare...........................57
Titlul IV. Strategii, documentații și studii de amenajare a teritoriului și de urbanism....................57
Capitolul I. Documentații de amenajare a teritoriului...................................................57
Capitolul II. Documentații de urbanism (cu elemente cadru de conținut).....................65
Capitolul III. Studii sectoriale și studii de fundamentare.............................................76
Titlul V. Controlul statului. Sancțiuni.....................................................................................76
CARTEA III. IMOBILE ȘI ZONE CU REGLEMENTĂRI SPECIALE.............................................77
Titlul I. Imobile cu reglementari speciale...............................................................................77
Titlul II. Arii construite protejate/ Protecția monumentelor istorice și a bunurilor de patrimoniu
arheologic........................................................................................................................79
Capitolul I. Arii construite protejate............................................................................79
Capitolul II. Monumentele istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO. . . .81
Capitolul III. Alte categorii de monumente istorice și de patrimoniu arheologic...........82

2
 Titlul III. Protejarea elementelor de cultură și de imagine urbană.............................................82
Capitolul I. Zonele de regenerare urbană.....................................................................82
Capitolul II. Protejarea și valorificarea fronturilor la apă.............................................83
Capitolul III. Spații verzi.............................................................................................83
Capitolul IV. Zonele de restructurare urbană...............................................................84
Capitolul V. Zone de urbanizare / dezurbanizare........................................................85
Capitolul VI. Zone de implementare a proiectelor publice............................................85
Capitolul VII. Zone de reconstrucție ecologică.............................................................85
Titlul IV. Protecția și valorificarea peisajului cultural................................................................85
Titlul V. Arii naturale protejate.............................................................................................86
Titlul VI. Rezervația Biosferei Delta Dunării............................................................................87
Titlul VIII. Litoralul Mării Negre............................................................................................88
Titlul IX. Sancțiuni.............................................................................................................89
CARTEA IV. REGIMUL OPERAȚIUNILOR URBANISTICE........................................................90
Titlul I. Parcelarea terenurilor și reconfigurarea parcelarului.....................................................90
Titlul II. Operațiuni de regenerare urbană.............................................................................91
Titlul III. Operațiuni de restructurare urbană.........................................................................94
Titlul IV. Alte operațiuni urbanistice......................................................................................95
Titlul IV. Sancțiuni.............................................................................................................96
CARTEA V. REGIMUL AUTORIZĂRII CONSTRUIRII ȘI DESFIINȚĂRII CONSTRUCȚIILOR......97
Titlul I. Dispoziții generale.................................................................................................97
Titlul II. Autorizarea construirii............................................................................................97
Capitolul I. Autorizația de construire...........................................................................97
Capitolul II. Autorizația de intervenție.......................................................................108
Capitolul III. Autorizația de amenajare......................................................................108
Capitolul IV. Notificarea prealabilă a autorităților publice locale................................109
Capitolul V. Dispoziții comune aplicabile lucrărilor de construite, intervenții și
amenajare.................................................................................................................110
Titlul III. Autorizațiile de desființare....................................................................................111
Titlul IV. Dispoziții comune aplicabile autorizaților.................................................................112
Capitolul I. Dispoziții generale aplicabile autorizațiilor..............................................112
Capitolul II. Dispoziții speciale aplicabile autorizațiilor..............................................117
Titlul V. Controlul statului. Sancțiuni...................................................................................125
Capitolul I. Controlul statului.....................................................................................125
Capitolul II. Sancțiuni................................................................................................126

3
CARTEA VI. ELEMENTE DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SPECIFIC AMENAJĂRII
TERITORIULUI, URBANISMULUI ȘI AUTORIZĂRII CONSTRUCȚIILOR................................128
CODUL CONSTRUCȚIILOR.................................................................................................132
CARTEA I. DEFINIREA ARIEI DE CUPRINDERE..................................................................132
Titlul I. Domenii de construcții...........................................................................................132
Capitolul I. Clasificări ale construcțiilor.....................................................................132
Capitolul II. Clasificarea lucrărilor.............................................................................137
Capitolul III. Clasificarea intervențiilor......................................................................138
Titlul II. Managementul proiectului de investiție....................................................................141
Capitolul I. Managementul conținutului / scopului.....................................................141
Capitolul II. Managementul Calității...........................................................................142
Capitolul III. Managementul Costurilor......................................................................144
Capitolul IV. Managementul derulării în timp.............................................................144
Capitolul V. Managementul riscurilor.........................................................................145
Capitolul VI. Gestionarea comunicării........................................................................146
Capitolul VII. Gestionarea resurselor umane.............................................................146
CARTEA II. CRITERII DE PERFORMANȚĂ ALE CONSTRUCȚIEI...........................................147
Titlul I. Sistemul calității în construcții.................................................................................147
Titlul II. Cerințele de interes public.....................................................................................149
Capitolul I. Securitatea și sănătatea oamenilor..........................................................150
Capitolul II. Protecția mediului..................................................................................152
Capitolul III. Sustenabilitatea...................................................................................155
Capitolul IV. Siguranța construcției...........................................................................158
Capitolul V. Cerințe funcționale..................................................................................161
Titlul III – Cerințe specifice...............................................................................................162
Capitolul I. Cerințe funcționale specifice....................................................................162
Capitolul II. Cerințe tehnice specifice........................................................................164
Titlul IV – Actualizare și valorificare....................................................................................165
CARTEA III – ROLURI ŞI RESPONSABILITĂŢI...................................................................166
Titlul I. Prevederi generale cu privire la roluri și responsabilități..............................................166
Titlul II. Proprietarul și utilizatorul......................................................................................167
Titlul III. Dezvoltatori.......................................................................................................168
Titlul IV. Executanți..........................................................................................................169
Capitolul I. Consultanți și specialiști..........................................................................170
Capitolul II. Proiectanți.............................................................................................179

4
 Capitolul III. Constructori.........................................................................................184
Capitolul IV. Laboratoare de încercări........................................................................185
Titlul V. Factori cu atribuții de urmărire și control..................................................................186
Capitolul I. Inspectoratul de Stat în Construcții.........................................................186
Capitolul 2. I.G.S.U....................................................................................................187
Capitolul III. Poliția locală – disciplina în construcții.................................................188
Capitolul IV. Administrația locală...............................................................................188
Capitolul V. Alte instituții sau autorități cu atribuții de control...................................189
Titlul VI. Alți factori interesați............................................................................................189
Capitolul I. Vecinătăți și Comunități locale.................................................................189
Capitolul II. Agenții de stat, unități PMU ministere....................................................189
Capitolul III. Asociații profesionale și patronale........................................................189
Capitolul IV. Societăți de asigurare............................................................................189
Capitolul V. Finanțator...............................................................................................190
CARTEA IV. ETAPELE CICLULUI DE VIAȚĂ AL INVESTIȚIEI ÎN CONSTRUCȚII...................190
Titlul I. Definirea strategică (Etapa 0).................................................................................190
Capitolul I. Identificarea nevoii.................................................................................190
Capitolul II. Nota de fundamentare...........................................................................190
Capitolul III. Tema strategică....................................................................................191
Capitolul IV. Bugetul țintă.........................................................................................192
Titlul II. Dezvoltarea temei de proiectare (etapa 1)...............................................................193
Capitolul I. Identificarea amplasamentelor................................................................193
Capitolul II. Stabilirea echipei de proiect...................................................................195
Capitolul III. Bugetul estimat....................................................................................195
Capitolul IV. Strategii................................................................................................195
Capitolul V. Studiul de fezabilitate.............................................................................196
Capitolul VI. Preselectarea constructorului................................................................196
Capitolul VII. Monitorizare și control.........................................................................196
Titlul III. Elaborarea conceptului (etapa 2)...........................................................................197
Capitolul I. Conceptul general....................................................................................197
Capitolul II. Conceptele pe specialități.......................................................................197
Capitolul III. Bugetul calculat preliminar...................................................................198
Capitolul IV. Programarea investiției.........................................................................198
Capitolul V. Tema de proiectare finală........................................................................198

5
 Capitolul VI. Monitorizare și control...........................................................................198
Titlul IV. Autorizarea proiectului în vederea construirii (etapa 3)............................................199
Capitolul I. Proiectarea soluției integrată...................................................................199
Capitolul II. Bugetul calculat avansat........................................................................199
Capitolul III. Avizarea tehnică a soluțiilor..................................................................199
Capitolul IV. Procedura de autorizare........................................................................200
Capitolul V. Revizuirea calendarului investiției...........................................................200
Capitolul VI. Monitorizare și control...........................................................................200
Titlul V. Proiectarea tehnică de execuție (Etapa4).................................................................200
Capitolul I. Proiectarea tehnică de execuție...............................................................201
Capitolul II. Bugetul calculat final..............................................................................201
Capitolul 3. Selectarea antreprenorului pe baza proiectului tehnic de execuție...........201
Capitolul III. Monitorizare și control..........................................................................202
Titlul VI. Construirea (Etapa 5)..........................................................................................202
Capitolul I. Înființarea șantierului.............................................................................202
Capitolul II. Administrarea șantierului.......................................................................203
Capitolul III. Asigurarea obiectivului.........................................................................203
Capitolul IV. Urmărirea execuției lucrărilor de construire...........................................203
Capitolul V. Urmărirea costurilor efective...................................................................203
Capitolul VI. Urmărirea calendarului investiției..........................................................204
Capitolul VII. Monitorizare și control.........................................................................204
Titlul VII. Recepționarea și predarea construcției (Etapa 6)....................................................204
Capitolul I. Recepția la terminarea lucrărilor..............................................................204
Capitolul II. Evaluarea la finalul perioadei de garanție...............................................205
Capitolul III. Monitorizare și control..........................................................................205
Titlul VIII. Utilizarea (Etapa 7)...........................................................................................206
Capitolul I. Exploatarea/operarea..............................................................................206
Capitolul II. Mentenanța............................................................................................206
Capitolul III. Administrarea.......................................................................................206
Capitolul IV. Monitorizare și control...........................................................................206
Titlul IX. Post-utilizarea (etapa 8).......................................................................................207
Capitolul I. Evaluarea la finalul duratei de viață proiectate........................................207
Capitolul II. Reluarea ciclului de viață.......................................................................207
Capitolul III. Reutilizarea adaptivă............................................................................208

6
 Capitolul IV. Desființarea și reciclarea.......................................................................208
Capitolul V. Arhivarea documentațiilor.......................................................................208
CARTEA V. PREVEDERI SPECIFICE CU PRIVIRE LA ACHIZIȚIILE PUBLICE.........................208
Titlul I. Prevederi generale................................................................................................208
Capitolul I. Forme de achiziții....................................................................................208
Capitolul II. Proiectarea construcțiilor.......................................................................209
Capitolul III. Proiectare și execuție...........................................................................210
Capitolul IV. Contract de management.......................................................................210
Titlul II. Preluarea riscurilor...............................................................................................210
Capitolul I. Asigurări profesionale.............................................................................210
Capitolul II. Asigurări ale contractelor.......................................................................210
CARTEA VI. MATERIALE, PRODUSE, ECHIPAMENTE, SISTEME, TEHNOLOGII......................211
Titlul I. Definiții...............................................................................................................211
Capitolul I. Lucrări.....................................................................................................211
Capitolul II. Produse înglobate..................................................................................211
Capitolul III. Sisteme de construcții..........................................................................212
Capitolul IV. Tehnologii.............................................................................................212
Capitolul V. Utilaje.....................................................................................................212
Titlul II. Caracteristici și performanțe aferente acestora.........................................................212
Capitolul I. Specificații tehnice..................................................................................212
Titlul III. Roluri și responsabilități.......................................................................................213
Capitolul I. Proiectanți...............................................................................................213
Capitolul II. Executanți..............................................................................................213
Capitolul III. Factori cu atribuții de reglementare, avizare, certificare, urmărire și
control......................................................................................................................213
Titlul IV. Monitorizare și control..........................................................................................215
ANEXA NR. 1. DEFINIREA TERMENILOR UTILIZAȚI ÎN CODUL AMENAJĂRII TERITORIULUI,
URBANISMULUI ȘI CONSTRUCȚIILOR..............................................................................216

7
 CODUL AMENAJĂRII TERITORIULUI ȘI URBANISMULUI

CARTEA I. DISPOZIȚII GENERALE PENTRU AMENAJAREA TERITORIULUI ȘI URBANISM

Titlul I. Dispoziții referitoare la amenajarea teritoriului

Capitolul I. Dispoziții generale

Art. 1. Teritoriul României

(1) Teritoriul României este parte a avuției naționale de care beneficiază toți cetățenii țării.
(2) Autoritățile administrației publice sunt gestionarul și garantul acestei avuții, în limitele
competențelor legale.
Art. 2. Amenajarea teritoriului

(1) Amenajarea teritoriului este activitatea de gestionare și planificarea spațială a teritoriul prin
intermediul căreia se asigură dreptul de folosire echitabilă și responsabilitatea pentru o utilizare
eficientă și sustenabilă a teritoriului, condiții de locuire adecvate, protejarea identității arhitecturale,
urbanistice și culturale a localităților urbane și rurale, condiții de muncă, de servicii și de transport ce
răspund diversității nevoilor și resurselor populației, reducerea consumurilor de energie, asigurarea
protecției peisajelor naturale și construite, conservarea biodiversității și crearea de continuități
ecologice, securitatea și salubritatea publică precum și, raționalizarea cererii de deplasări.
(2) Amenajarea teritoriului constituie o activitate obligatorie, continuă și de perspectivă, desfășurată în
interes public.
(3) Amenajarea teritoriului este realizată de către autoritățile publice centrale și locale, în conformitate
cu prevederile prezentei legi.
(4) În activitatea de gestionare, autoritățile publice urmăresc dezvoltarea echilibrată, coerentă și
durabilă a teritoriului național.

Capitolul II. Obiectivele activității de amenajare a teritoriului

Art. 3. Principii ale amenajării teritoriului

Amenajarea teritoriului se realizează cu respectarea următoarelor principii:

a) principiul legalității – autoritățile și instituțiile publice, precum și orice alte persoane fizice sau
juridice implicate în activitatea amenajare a teritoriului trebuie să acționeze cu respectarea
prevederilor legii, precum și a tratatelor și convențiilor la care România este parte.
b) principiul egalității – activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism se va realiza astfel
încât să fie asigurat tuturor persoanelor tratamentul egal, fără privilegii și discriminări.
c) principiul autonomiei locale – autoritățile publice locale au dreptul și capacitatea, în limitele
prevăzute de lege, de a soluționa și gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale la
nivelul cărora sunt alese, toate aspectele privind amenajarea teritoriului care sunt de
competența acestora, cu obligativitatea preluării planurilor de amenajare a teritoriului de nivel
superior.
d) principiul transparenței și participării publicului – autoritățile și instituțiile publice implicate în
procesul de elaborare a documentațiilor și amenajare a teritoriului au obligația de a informa,
supune consultării și dezbaterii publice proiectele și documentațiile de amenajare a teritoriului.
De asemenea, acestea au și obligația de a permite accesul cetățenilor cu privire la consultarea
documentațiilor de amenajare a teritoriului, în condițiile legii.

8
 e) principiul satisfacerii interesului public – în activitatea de amenajare a teritoriului, autoritățile
și instituțiile publice implicate au obligația de a urmări satisfacerea cu prioritate a interesului
public față de cel privat. Interesul public național impune prioritate în fața interesului public
local.
[f)] principiul proporționalității – activitatea de amenajare a teritoriului trebuie să fie
corespunzătoare satisfacerii unui interes public, precum și echilibrată din punctul de vedere al
efectelor asupra proprietății private și a persoanelor fizice sau juridicecu respectarea
drepturilor și libertăților cetățenilor. Reglementările privind amenajarea teritoriului, sau
măsurile autorităților și instituțiilor cu responsabilități în domeniu sunt inițiate, avizate și
aprobate, după caz, numai în urma evaluării nevoilor de interes public sau a problemelor,
după caz, a riscurilor și a impactului soluțiilor propuse asupra intereselor private ale
persoanelor fizice sau juridice.
f)[g)] principiul protecției mediului și patrimoniului cultural – activitatea de amenajare a teritoriului
se va realiza ținând cont de dispozițiile aplicabile privind protecția mediului și a patrimoniului
cultural, urmărind conservarea resurselor naturale și prevenirea efectelor negative asupra
mediului, atenuarea efectelor negative deja produse, precum și punerea în valoare a acestor
resurse.
g)[h)] principiul utilizării resurselor – activitatea de amenajare a teritoriul se va realiza în acord cu
necesitatea utilizării eficiente a resurselor și asigurarea posibilității unei dezvoltări durabile.
[i)] principiul sustenabilității – activitatea de amenajare a teritoriului se va realiza fără a epuiza
resursele disponibile și fără a distruge mediul, respectiv fără a compromite afecta posibilitățile
de satisfacere a nevoilor generațiilor următoare cu resursele pe care ele le vor avea la
dispoziție la un moment dat.

Art. 4. Obiectivele amenajării teritoriului

Obiectivele principale ale amenajării teritoriului sunt:

a) armonizarea la nivelul întregului teritoriu național al politicii de dezvoltare regională și a
celorlalte politici sectoriale sau integrate;
b) asigurarea echilibrului în dezvoltarea economică și socială diferitelor zone ale țării și reducerea
disparităților teritoriale;
c) îmbunătățirea calității vieții oamenilor și colectivităților umane;
d) gestionarea teritoriului în conformitate cu obiectivele dezvoltării durabile;
e) utilizarea rațională a teritoriului, prin limitarea extinderii necontrolate a localităților și
conservarea terenurilor agricole fertile;
f) conservarea și dezvoltarea diversității culturale și protecția patrimoniului cultural;
g) protecția mediului și peisajelor, prezervarea calității aerului, apei, solului și subsolului,
resurselor naturale, biodiversității, ecosistemelor, spațiilor verzi precum și crearea,
prezervarea și reconstituirea sau regenerarea continuităților ecologice;
h) atenuarea efectelor negative și adaptarea la schimbările climatice;
i) prevenirea riscurilor naturale tehnologice și a degradării calității mediului.

Capitolul III. Strategia de dezvoltare teritorială a României

Art. 5. Strategia de dezvoltare teritorială a României

(1) Strategia de dezvoltare teritorială a României este documentul programatic ce stabilește viziunea
de dezvoltare pe termen lung a teritoriului național și misiunea sau căile majore de acțiune prin care
poate fi atinsă această viziune, la scară regională, interregională, națională, cu integrarea aspectelor
relevante la nivel transfrontalier și transnațional.

9
(2) Strategia de dezvoltare teritorială a României va cuprinde obiectivele strategice pe termen lung,
20 - 25 de ani, precum și direcții strategice de acțiune pentru dezvoltarea teritoriului național,
obligatoriu a fi detaliate în cadrul pPlanurilor de aAmenajare a tTeritoriului.
(3) Elaborarea strategiei se face pe baza unor studii de fundamentare sectoriale: demografie,
economie, locuire, transport, patrimoniu natural și cultural, echiparea teritoriului, sisteme de localități.
(4) În elaborarea sStrategiei de dezvoltare teritorială a României, este obligatorie respectarea
principiilor strategice privind:
a) racordarea teritoriului național la rețeaua europeană și intercontinentală a polilor de dezvoltare
și a coridoarelor de transport;
b) dezvoltarea rețelei de localități și structurarea zonelor funcționale urbane;
c) promovarea solidarității urban-rural și dezvoltarea adecvată a diferitelor categorii de teritorii;
d) consolidarea și dezvoltarea rețelei de legături interregionale;
e) protejarea, promovarea și valorificarea patrimoniului natural și cultural;
f) corelarea programelor strategice cu nivelul resurselor necesare dezvoltării acestora.
(5) Strategia de dezvoltare teritorială a României se elaborează de către Ministerul de resort și se
adoptă prin lege.
(6) La elaborarea sStrategiei de dDezvoltare tTeritorială a României vor participa toate ministerele cu
atribuții în domeniile vizate de liniile principale de dezvoltare cuprinse în strategie.
(7) Monitorizarea strategiei de dezvoltare teritorială a România este responsabilitatea Ministerului de
resort, care asigură, în procedura de avizare a documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism,
faptul că propunerile cu caracter director sau cu caracter operațional din cadrul acestora răspund
obiectivelor și direcțiilor strategice de acțiune ale strategiei.
(8) Metodologia de elaborare, structura și conținutul strategiei de dezvoltare teritorială a României se
stabilește stabilesc prin acte normative speciale.

Capitolul IV. Strategiile de dezvoltare spațială regionale și județene

Art. 6. Strategiile de dezvoltare spațială regionale și județene

(1) Strategiile de dezvoltare spațială regionale și județene, precum și politicile și programele de

dezvoltare ce decurg din acestea, constituie o componentă fundamentală a activității de amenajare a
teritoriului.
(2) Strategiile de dezvoltare spațială regionale și județene precum și toate politicile și programele care
decurg din acestea, detaliază direcțiile strategice de acțiune cuprinse în Strategia strategia de
dezvoltare teritorială a României, în acord cu prioritățile de finanțare ale politicii de dezvoltare
regională
Art. 7. Strategia de Dezvoltare Spațială Regională (SDSR)

(1) Strategia de dezvoltare spațială regională este documentul programatic pe termen lung prin care
sunt stabilite liniile directoare de dezvoltare spațială a unei regiuni, elaborat pentru fiecare regiune de
dezvoltare a României delimitată prin prevederile Legii nr. 315/2004 pentru dezvoltarea regională în
România.
(2) Elaborarea sStrategiilor de dezvoltare spațială regională se realizează de către agențiile de
planificare teritorială înființate la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare, sub coordonarea Ministerului de
resort.

10
 (3) Strategia de dezvoltare spațială regională fundamentează programele operaționale sau planurile
de dezvoltare elaborate la nivel regional, fiind documentul ce prezintă modul de coordonare și viziunea
spațială a diferitelor propuneri din cadrul politicii de dezvoltare regională, în acord cu prevederile
sStrategiei de dezvoltare teritorială a României și ale secțiunilor și subsecțiunilor planului de
amenajare a teritoriului național.
(4) Strategia de dezvoltare spațială regională fundamentează direcții strategice de acțiune pe
următoarele secțiuni:
a) rețele de transport;
b) infrastructura energetică și de telecomunicații;
c) managementul resurselor naturale: ape, păduri, sol, resurse energetice și minerale;
d) mediu și patrimoniu: patrimoniu natural și cultural, peisaje și peisaje protejate, riscuri
naturale și antropice;
e) sisteme de localități: poli de creștere, zone urbane și rurale în declin;
f) specializare economică inteligentă, inclusiv infrastructură cercetare-dezvoltare;
g) servicii publice de interes regional.
(5) Strategiile de dezvoltare spațiale regionale se aprobă prin hotărâre de Guvern.
Art. 8. Strategia de Dezvoltare Spațială Județeană (SDSJ)

(1) Strategia de dezvoltare spațială județeană este documentul programatic ce asigură legătura între
planurile de amenajare a teritoriului realizate la nivel județean și prioritățile de finanțare stabilite prin
strategia de dezvoltare spațială regională, fiind este o componentă obligatorie a planurilor de
amenajare a teritoriului județean.
(2) Strategia de dezvoltare spațială județeană se fundamentează pe prevederile strategiei de
dezvoltare spațială regională aplicabile regiunii din care face parte județul.
(3) Strategia de dezvoltare spațială județeană se elaborează de către compartimentul din cadrul
aparatului de specialitate al consiliului județean condus de către arhitectul șef de județ și se aprobă de
către consiliul județean.autoritățile publice județene cu emiterea prealabilă a avizului arhitectului-șef
de județ.
(4) În procesul de elaborare a strategiilor de dezvoltare spațială județeană, autoritățile publice
județene pot apela apelează în mod obligatoriu la serviciile de specialitate ale agenției de planificare
teritoriale competente.
(5) Prevederile planului de amenajare a teritoriului județean se vor corela și revizui astfel încât să
corespundă direcțiilor de dezvoltare stabilite prin intermediul strategiilor de dezvoltare spațială
județene.
[Art. 9.] Elaborarea și aprobarea strategiilor de dezvoltare spațială

Modalitatea de inițiere, elaborare, avizare, aprobare și aplicare a strategiilor de dezvoltare spațială se

detaliază prin acte normative specifice.

Capitolul V. Strategiile de dezvoltare spațială a zonelor transfrontaliere

Art. 9.[Art. 10.] Strategiile de dezvoltare spațială a zonelor transfrontaliere

(1) În vederea coordonării spațiale a proiectelor de cooperare transfrontalieră cu impact teritorial,

Ministerul de resort inițiază elaborarea unor strategii de dezvoltare spațială a zonelor transfrontaliere,
în parteneriat cu autoritățile centrale în domeniul planificării spațiale din țările vecine României.

11
(2) Strategiile de dezvoltare spațială a zonelor transfrontaliere se elaborează de către ministerul de
resort și se aprobă prin hotărâre de Guvern, ulterior emiterii avizului consiliilor județene de la nivelul
județelor integrate în zona transfrontalieră.
Art. 10. Elaborarea și aprobarea strategiilor de dezvoltare spațială

Modalitatea de inițiere, elaborare, avizare, aprobare și aplicare a strategiilor de dezvoltare spațială se

detaliază prin acte normative speciale.

Titlul II. Urbanismul

Capitolul I. Dispoziții generale

Art. 11. Activitatea de urbanism

(1) Activitatea de urbanism reprezintă activitatea prin intermediul căreia se realizează planificarea,
organizarea, stabilirea direcțiilor de dezvoltare și controlul modului de utilizare și ocupare a terenurilor
și imobilelor din cadrul unităților administrativ-teritoriale.
(2) Activitatea de urbanism se realizează de către autoritățile publice centrale și locale, în conformitate
cu prevederile prezentei legi.
(3) Activitatea de urbanism se desfășoară ca parte componentă a activității de amenajare a
teritoriului, cu respectarea principiului satisfacerii interesului public, respectiv a priorității interesului
public național în fața interesului public local.
(4) Urbanismul are ca principal scop stimularea evoluției complexe a localităților, prin elaborarea și
implementarea strategiilor de dezvoltare spațială, durabilă și integrată, pe termen scurt, mediu și
lung.
(5) Activitatea de urbanism cuprinde toate localitățile țării, organizate în rețea, pe baza ierarhizării și
distribuției echilibrate a acestora în teritoriu. Aplicarea obiectivelor are în vedere întregul teritoriu
administrativ al orașelor și comunelor sau zone din acestea.
(6) Urbanismul urmărește stabilirea direcțiilor dezvoltării spațiale a localităților urbane și rurale, în
acord cu potențialul economic, social, cultural și teritorial al acestora și cu aspirațiile locuitorilor.
Art. 12. Obiectivele activității

Obiectivele activității de urbanism sunt:

a) îmbunătățirea condițiilor de viață prin fructificarea resurselor teritoriului și ale comunităților,

prin asigurarea accesului la infrastructura și la echipamentele publice și prin protejarea
mediului;
b) crearea condițiilor pentru satisfacerea cerințelor speciale ale copiilor, vârstnicilor și ale
persoanelor cu dizabilități;
[c)] utilizarea eficientă a terenurilor, în acord cu funcțiunile urbanistice adecvate;
[d)] controlul extinderii zonelor construite;
[e)] protejarea, conservarea, și punerea în valoare și reglementarea dezvoltării durabile a
peisajului și patrimoniului cultural construit și natural;
c)[f)] asigurarea calității cadrului construit, amenajat și plantat din toate localitățile urbane și
rurale;
d)[g)] protejarea localităților împotriva dezastrelor naturale și a celor produse de activități
antropice;
e)[h)] echilibrul între renovarea și dezvoltarea urbană, restructurarea spațiilor urbane,
revitalizarea centrelor urbane și rurale;

12
 [i)] salvgardarea ansamblurilor urbane și protecția, conservarea și restaurarea patrimoniului
cultural
[j)] asigurarea diversității funcționale;
f)[k)] asigurarea sănătății și igienei publice.

Capitolul II. Planificarea dezvoltării locale

Secțiunea I. Politici și strategii de dezvoltare urbană

Art. 13. Politica de dezvoltare urbană națională

(1) Politica de dezvoltare urbană națională este documentul de planificare teritorială elaborat la nivel
național ce exprimă direcțiile principale de dezvoltare urbană aplicabile tuturor unităților administrativ-
teritoriale din România.
(2) Politica de dezvoltare urbană națională cuprinde direcțiile principale de dezvoltare pentru unitățile
administrativ-teritoriale, Ppe baza politicii de dezvoltare urbană națională, cărora fiecare unitate
administrativ-teritorială va particulariza și va elaboraelaborează propria strategie de dezvoltare
teritorialăurbană.
(3) Politica de dezvoltare urbană națională se elaborează de către Ministerul de resort și se aprobă
prin hotărâre de Guvern.
(4) Structura, conținutul și modalitatea de elaborare a politicii de dezvoltare urbană se stabilesc prin
acte normative speciale.
Art. 14. Strategia de dezvoltare urbană a unității administrativ-teritoriale

(1) În baza politicii de dezvoltare urbană națională, fiecare unitate administrativ-teritorială elaborează
și adoptă strategia de dezvoltare urbană aplicabilă unității administrativ-teritoriale.
(2) Strategia de dezvoltare urbană aplicabilă unității administrativ-teritoriale va cuprinde elementele
obligatorii incluse în politica de dezvoltare urbană națională particularizate în funcție de specificul
teritorial și dimensiunea unității administrativ-teritoriale.
(3) Direcțiile principale de dezvoltare stabilite prin strategia de dezvoltare urbană aplicabilă unității
administrativ-teritoriale se transpun în vederea implementării în planurile de amenajare a teritoriului și
de urbanism.
(4) Elaborarea și aprobarea strategiei de dezvoltare urbană aplicabilă unității administrativ- teritoriale
se realizează de către autoritățile publice locale competente.
(5) În procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare urbană, autoritățile publice locale pot apela la
serviciile de specialitate ale agenției de planificare teritoriale competente.
(6) Elementele de conținut precum și termenul de elaborare și de aprobare a strategiilor de dezvoltare
aplicabile fiecărei unități administrativ-teritoriale se stabilesc prin ordin de către Ministerul de resort.

Secțiunea II. Strategii de dezvoltare a ariilor funcționale (metropolitane, periurbane)

Art. 15. Strategia de dezvoltare metropolitană

(1) Strategia de dezvoltare metropolitană este documentul de planificare teritorială integrată aferent
unei zone metropolitane, astfel cum este aceasta definită prin lege.
(2) Strategia prevăzută la alin. (1) se elaborează în cadrulla inițiativa asocierii formate din
reprezentanți ai consiliului județean și ai consiliilor locale din unitățile administrativ-teritoriale care

13
compun zona metropolitanăasociației zonei metropolitane constituite conform prevederilor prezentei
legi, sub conducerea și coordonarea consiliului județean, în termen de 1 an de la data constituirii
asocierii metropolitane.asociației zonei metropolitane.
(3) Strategia de dezvoltare a teritoriului metropolitanmetropolitană este elaboratăse elaborează de
către agenția de planificare teritorială competentă sub conducerea si coordonarea consiliului județean
și este aprobată de către fiecare unitate administrativ teritorialăUAT ce intră in componențadin cadrul
asocierii metropolitane.
(4) Modalitatea de inițiere, elaborare, aprobare și finanțare a strategiilor de dezvoltare metropolitane
se stabilește prin ordin al Ministrului de resort.
(5) La elaborarea strategiei de dezvoltare metropolitane se va ține cont de necesitatea corelării
acesteia cu direcțiile principale de dezvoltare aplicabile unităților administrativ-teritoriale stabilite prin
politica de dezvoltare urbană națională.
Art. 16. Structura strategiei de dezvoltare metropolitană

(1) Strategia de dezvoltare metropolitană va avea în vedere întreg teritoriului zonei metropolitane și
va fi aplicată de către toate unitățile administrativ-teritoriale din cadrul zonei metropolitane, definite
de către asocierea unităților administrativ-teritoriale de bază, conform legislației în vigoare.
(2) Strategia de dezvoltare metropolitană va cuprinde cel puțin, următoarele elemente de conținut:
a) evaluarea disfuncționalităților precum și a necesităților de dezvoltare de la nivelul zonei
metropolitane;
b) obiectivele de dezvoltare integrată ale zonei metropolitane;

c) pachetul de măsuri, programe și proiecte ce vor fi întreprinse la nivelul zonei metropolitane

pentru a atinge obiectivele de dezvoltare integrată ale zonei metropolitane;

d) evaluarea resurselor disponibile și necesare în realizarea programelor si proiectelor propuse

pentru realizarea obiectivelor strategiei.

(3) Prin intermediul strategiei de dezvoltare metropolitană, teritoriul zonei metropolitane poate fi
împărțit în zone funcționale, în concordanță cu prevederile planului de amenajare a teritoriului
județean, în limitele dispozițiilor prezentei legi.
(4) Strategia de dezvoltare metropolitană, prin coordonarea orașului nucleu și a consiliului județean,
va stabili criteriile minimale de dezvoltare în teritoriul metropolitan a serviciilor publice urbane și a
rețelelor de echipamente publice de calitate și va defini zonele potențiale pentru urbanizare, în
concordanță cu resursele disponibile și planificate.
(5) Prin evaluarea disfuncționalităților și a necesităților de dezvoltare de la nivelul zonei metropolitane,
se vor indica, printre altele, principalele probleme de dezvoltare urbană a unităților administrativ
teritoriale din zona metropolitană și necesitățile de dezvoltare integrată a acestora, din punct de
vedere economic, al rețelei de transport, rețelelor edilitare, necesități privind protecția mediului, a
suprafețelor agricole și forestiere, protecția și creșterea spațiilor verzi și de agrement, protecția
patrimoniului cultural și a celui natural, cu preluarea si integrarea proiectelor, programelor si politicilor
de interes național și județean.
(6) Obiectivele de dezvoltare și amenajare a zonei metropolitane vor avea în vedere eliminarea
disfuncționalităților identificate și totodată asigurarea necesităților de dezvoltare integrată a unităților
administrativ teritoriale, cu indicarea resurselor necesare.
(7) Obiectivele de dezvoltare și amenajare a zonei metropolitane vor cuprinde, cel puțin următoarele:
propuneri pentru dezvoltare a rețelei de transport, infrastructurii energetice, de apă și de comunicații
electronice, menținerea și creșterea spațiilor verzi și de agrement, propuneri pentru diminuarea

14
 problemelor și atingerea obiectivelor de mediu impuse prin acte normative speciale, protejarea
identității urbane specifice zonei, protejarea și reabilitarea elementelor de patrimoniu natural și
cultural.
(8) Proiectele comune, odată aprobate de către asociația zonei metropolitane, devin obligatorii pentru
unitățile administrativ teritoriale UAT-urile componente ale asocierii metropolitaneasociația zonei
metropolitane.
(89) Acțiunile concrete în vederea atingerii obiectivelor enunțate în cadrul strategiei, vor fi identificate
pentru fiecare obiectiv în parte prin stabilirea rolului fiecărei localități din cadrul zonei metropolitane în
atingerea obiectivelor.
[Art. 17.] Implementarea Strategiei strategiei de dezvoltare metropolitană

(1) Strategia de dezvoltare metropolitană, elaborată și aprobată în condițiile legii, se reglementează

prin intermediul documentațiilor de urbanism de la nivelul unităților administrativ teritoriale și prin
planul de amenajare a teritoriului județean. Pachetul de măsuri, programe și proiecte ce compun
strategia de dezvoltare metropolitană se implementează în condițiile legii.
(2) În acest sens, în termen de 3 ani de la adoptarea strategiei de dezvoltare metropolitană, consiliul
județean va modifica actualiza pPlanul de amenajare a teritoriului județean în vederea corelării sale cu
Strategia strategia de dezvoltare metropolitană, după caz, dacă nu a fost cuprins în planul de
amenejare a teritoriului județean aprobat inițial.
(3) Ulterior aprobării planului de amenajare a teritoriului județean în conformitate cu prevederile alin.
(2), toate unitățile administrativ-teritoriale integrate în zona metropolitană vor proceda la revizuirea
actualizarea planurilor urbanistice în vederea asigurării condițiilor necesare pentru implementarea
sStrategiei.
Art. 17.[Art. 18.] Strategia de dezvoltare periurbană

(1) Strategia de dezvoltare periurbană este documentul de planificare teritorială aferent unui oraș
polarizator față de care nu sunt incidente prevederile privitoare la strategiile de dezvoltare
metropolitane, și localității/ localităților învecinate ale acestuia, care împreună nu îndeplinesc condițiile
prevăzute de prezenta lege în vederea constituirii unei zone metropolitane.
(2) Strategia de dezvoltare periurbană va cuprinde aceeași structură precum strategiile de dezvoltare
a zonelor metropolitane particularizate la dimensiunea teritorială și demografică specifică zonei
periurbane și necesitățile acesteia.
(3) Inițiativa delimitării zonei periurbane și elaborării Strategiei strategiei de dezvoltare spațială
periurbană aparține orașului polarizator sau consiliului județean.
(4) Strategia de dezvoltare periurbană se elaborează de către orașul polarizator sau de către consiliul
județean și se aprobă la nivelul fiecărei unități administrativ teritoriale, ulterior obținerii avizului
arhitectului șef de la nivelul fiecărei unități administrativ teritoriale.
(5) În vederea elaborării strategiei de dezvoltare periurbană, autoritățile publice locale de la nivelul
orașului polarizator sau de la nivelul consiliului județean pot apela la serviciile de specialitate ale
agențiilor de planificare teritoriale competente.
(46) Modalitatea de elaborare, aprobare și finanțare a strategiei de dezvoltare periurbană se stabilește
prin ordin al Ministrului de resort.
(57) Implementarea strategiilor de dezvoltare periurbane se va realiza prin intermediul revizuirii
planurilor urbanistice generale ale unităților administrativ-teritoriale din cadrul zonei periurbane.
Art. 18.[Art. 19.] Dispoziții comune

15
 Strategiile de dezvoltare urbană, strategiile de dezvoltare metropolitană și periurbană se vor realiza cu
respectarea strategiilor de dezvoltare teritorială de nivel superior și vor fi integrate în planurile de
amenajare a teritoriului și în planurile de urbanism.

Titlul III. Proprietatea și utilizarea terenurilor

Capitolul I. Proprietatea publică

Art. 19.[Art. 20.] Proprietatea publică

Proprietatea publică este dreptul de proprietate ce aparține statului sau unei unități administrativ-
teritoriale asupra bunurilor care, prin natura lor sau prin declarația legii, sunt de uz ori de interes
public, cu condiția să fie dobândite prin unul dintre modurile prevăzute de lege.
Art. 20.[Art. 21.] Obiectul proprietății publice

(1) Bunurile statului și ale unităților administrativ-teritoriale care, prin natura lor sau prin declarația
legii, sunt de uz sau de interes public formează obiectul proprietății publice, însă numai dacă au fost
legal dobândite de către acestea.
(2) Constituie obiect exclusiv al proprietății publice bogățiile de interes public ale subsolului, spațiul
aerian, apele cu potențial energetic valorificabil, de interes național, plajele, marea teritorială,
resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental, precum și alte bunuri stabilite prin
lege organică.
(3) Celelalte bunuri care aparțin statului ori unităților administrativ-teritoriale fac parte, după caz, din
domeniul public sau din domeniul privat al acestora, însă numai dacă au fost, la rândul lor, dobândite
prin unul dintre modurile prevăzute de lege.
(4) Dacă prin lege nu se prevede altfel, dispozițiile aplicabile dreptului de proprietate privată se aplică
și dreptului de proprietate publică, însă numai în măsura în care sunt compatibile cu acesta din urmă.
Art. 21.[Art. 22.] Dispoziții aplicabile domeniului public

(1) Terenurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile,. Ele
nu pot neputând fi introduse în circuitul civil decât dacă, potrivit legii, sunt dezafectate din domeniul
public.
(2) Terenurile pe care sunt amplasate rețele stradale și spații verzi publice, terenurile pentru rezervații
naturale și parcuri naționale, terenurile cu destinație forestieră, monumentele, ansamblurile și siturile
arheologice și istorice de interes național, albiile râurilor și fluviilor, cuvetele lacurilor, monumentele
naturii nu pot fi dezafectate din domeniul public decât în cazuri de excepție pentru lucrări de interes
sau utilitate publică națională sau locală.

Capitolul 2. Proprietatea privată

Art. 22.[Art. 23.] Obiectul proprietății private

Sunt obiect al proprietății private toate bunurile de uz sau de interes privat aparținând persoanelor
fizice, persoanelor juridice de drept privat sau de drept public, inclusiv bunurile care alcătuiesc
domeniul privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale.
Art. 23.[Art. 24.] Obligațiile titularilor dreptului de proprietate privată

16
 Titularii dreptului de proprietate privată și a altor drepturi reale au obligația, din perspectiva
amenajării teritoriului și urbanismului, de a exercita aceste drepturi cu respectarea reglementărilor
urbanistice aplicabile.
Art. 24.[Art. 25.] Atributele dreptului de proprietate privată

(1) Proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune de un bun în mod
exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege.
(2) În condițiile legii, exercitarea dreptului de proprietate privată poate fi supusă limitelor legale
instituite în interes public sau în interes privat, precum și servituților de urbanism.

Capitolul 3. Dreptul de construire și actele necesare construirii

Secțiunea I. Dreptul de construire

Art. 25.[Art. 26.] Dreptul de construire

(1) Dreptul de construire se acordă potrivit prevederilor legale, cu respectarea documentațiilor de

urbanism și regulamentelor locale de urbanism aferente, aprobate potrivit prezentei legi.
(2) Schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic al terenului, potrivit legii, poate fi condiționată
de asigurarea căilor de acces, a dotărilor publice și echipamentelor tehnice necesare funcționării
coerente a zonei.
(3) În cazul parcelelor cu geometrii neregulate, incompatibile cu structura și parametrii zonei
proiectați prin documentațiile de urbanism sau amenajare a teritoriului, schimbarea regimului juridic,
economic sau tehnic al terenului, potrivit legii, poate fi condiționată de modificarea limitelor parcelelor
respective, cu acordul proprietarilor, prin reconfigurarea acestora pe baza unui plan urbanistic zonal,
aprobat potrivit legii, cu actualizarea ulterioară a planului cadastral al Oficiului de Cadastru și
Publicitate Imobiliară, respectiv a evidențelor de carte funciară.
(4) La emiterea autorizației de construire de către autoritatea publică competentă, pe lângă
prevederile documentațiilor de urbanism și ale regulamentelor locale de urbanism aferente acestora,
vor fi avute în vedere următoarele aspecte:
a) existența unui risc privind securitatea, sănătatea oamenilor sau neîndeplinirea condițiilor de
salubritate minimă;
[b)] prezența unor vestigii arheologice;. Autoritățile abilitate eliberează Certificatul de descărcare
de sarcină arheologică sau instituie restricții prin avizul eliberat, în termen de 3 luni de la
înaintarea de către beneficiar/finanțator a Raportului de cercetare arheologică, elaborat în
urma finalizării cercetărilor;
b)[c)] existența riscului de încălcare a normelor de protecție a mediului;
c)[d)] existența riscului de a afecta negativ patrimoniul construit, patrimoniul natural sau peisaje
valoroase - recunoscute și protejate potrivit legii;
d)[e)] existența riscurilor naturale de inundații sau alunecări de teren;
e)[f)] evidențierea unor riscuri naturale și/sau antropice care nu au fost luate în considerare cu
prilejul elaborării documentațiilor de urbanism aprobate anterior pentru teritoriul respectiv.
(5) Pentru terenul trecut în intravilan în baza prevederilor planului urbanistic general nu este necesară
scoaterea din circuitul agricol.
Art. 26.[Art. 27.] Regulamentele și documentele de urbanism care permit construirea

Dreptul de construire se acordă prin autorizația de construire în condițiile respectării prevederilor

următoarelor documentații de urbanism, după caz:
a) planului urbanistic general și regulamentului local de urbanism aferent;

17
 b) planului urbanistic zonal și regulamentului local de urbanism aferent;
c) planului urbanistic pentru zonele protejate de interes național și local și regulamentelor locale
de urbanism aferente;
d) planului urbanistic zonal de regenerare urbană;
e) planului urbanistic de detaliu;
f) Regulamentului General de Urbanism.

Art. 27.[Art. 28.] Regulamentul General de Urbanism (RGU)

(1) Regulamentul general de urbanism reprezintă sistemul de norme juridice, tehnice și economice
care stă la baza elaborării planurilor de urbanism precum și a regulamentelor locale de urbanism.
(2) Regulamentul General de Urbanism constituie sistemul de norme minimale privind dimensionarea,
conformarea și calitatea serviciilor și echipamentelor publice, a spațiului public material și a celorlalte
zone funcționale dintr-o unitate administrativ teritorială.
(3) Prin aprobarea planului urbanistic general și a regulamentului local de urbanism aferent,
reglementările acestora înlocuiesc RGU pe teritoriul administrativ reglementat.
(4) Regulamentul general de urbanism se elaborează de către ministerul de resort și se aprobă prin
hotărâre de Guvern.

Secțiunea III. Actul de informare – certificatul de urbanism

Art. 28.[Art. 29.] Certificatul de urbanism

(1) Certificatul de urbanism este actul administrativ individual cu rol de informare sau conformare.
(2) Certificatul de urbanism pentru informare reprezintă actul administrativ individual prin care
autoritatea administrației publice județene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic și
tehnic al imobilelor în vederea informării prealabile pentru realizarea unor investiții, tranzacții
imobiliare ori a altor operațiuni imobiliare, potrivit legii.
(23) Certificatul de urbanism pentru informare poate fi emis la cererea oricărui solicitant, persoană
fizică sau juridică, de drept public sau privat.
(34) Certificatul de urbanism pentru conformare reprezintă actuleste actul administrativ individual prin
care autoritatea administrației publice județene sau locale stabilește condițiile necesare în vederea
realizării unor investiții.
(45) Certificatul de urbanism pentru conformare poate fi eliberat emis numai proprietarului sau
deținătorului de drepturi pentru imobilul in cauza.exclusiv titularului unui drept real asupra imobilului
sau unui împuternicit al acestuia, caz în care certificatul de urbanism se emite în numele și pentru
titularul dreptului real asupra imobilului.
(56) Aplicarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate se asigură prin
eliberarea emiterea certificatului de urbanism.
(67) Certificatul de urbanism nu conferă dreptul de executare a lucrărilor de construire, intervenție,
construire pentru amenajare sau/ desființare și nu ține loc de autorizație de construire, intervenție,
construire pentru amenajare sau/ desființare.
Art. 29.[Art. 30.] Conținutul certificatului de urbanism

(1) Certificatul de urbanism pentru informare cuprinde următoarele elemente privind:

a) regimul juridic al imobilului dreptul de proprietate asupra imobilului și servituțile de utilitate

publică sau servituțile de urbanism care grevează asupra acestuia;

18
 b) situarea imobilului teren și/sau construcțiile aferente în intravilan sau extravilan;
c) prevederi ale documentațiilor de urbanism care instituie un regim special asupra imobilului,
interdicții definitive sau temporare de construire, dacă acesta este înscris în Lista cuprinzând
monumentele istorice din România și asupra căruia, în cazul vânzării, este necesară
exercitarea dreptului de preempțiune a statului potrivit legii, precum și altele prevăzute de
lege. Informațiile privind dreptul de proprietate și dezmembrările acestuia vor fi preluate din
cartea funciară, conform extrasului de carte funciară pentru informare;
d) regimul economic al imobilului folosința actuală, extrasul din regulamentul local de urbanism
aferent planului urbanistic în vigoare la data emiterii, privind funcțiuni permise sau interzise,
reglementări fiscale specifice localității sau zonei;
e) regimul tehnic al imobilului extras din regulamentul local aferent documentației de urbanism
aprobate în vigoare, cu precizarea documentației de urbanism în vigoare la data emiterii, a
numărului hotărârii de aprobare și, după caz, perioada de valabilitate, procentul de ocupare a
terenului, coeficientul de utilizare a terenului, dimensiunile minime și maxime ale parcelelor,
echiparea cu utilități, edificabil admis pe parcelă, circulații și accesuri pietonale și auto, parcaje
necesare, alinierea terenului și a construcțiilor față de străzile adiacente terenului, înălțimea
minimă și maximă admisă.

(2) Certificatul de Urbanism urbanism pentru conformare cuprinde, pe lângă elementele obligatorii de
conținut aferente certificatul de urbanism pentru informare, elemente privind regimul de actualizare
sau /modificare a documentațiilor de urbanism și a regulamentelor locale aferente, precum și condițiile
obligatorii pentru realizarea investițiilor.

Art. 30.[Art. 31.] Emiterea certificatului de urbanism

(1) Certificatul de urbanism se emite de către autoritățile administrație publice locale, competente
potrivit prevederilor legale să emită autorizații de construire./ desființare.
(2) Certificatul de urbanism pentru informare se emite la cererea oricărui solicitant, persoană fizică
sau juridică, care poate fi interesat în cunoașterea datelor și a reglementărilor asupra unui bun imobil.
(3) În vederea emiterii certificatului de urbanism pentru informare nu este necesară prezentarea unui
titlu asupra imobilului care să ateste dreptul de proprietate al solicitantului.
(43) În vederea emiterii certificatului de urbanism pentru conformare este necesară prezentarea unui
titlu asupra imobilului care să ateste dreptul de proprietate al solicitantului sau un al drept real.
(54) Certificatul de urbanism eliberat emis în condițiile legii, va prezenta în mod obligatoriu, scopul
pentru care acesta a fost eliberatemis.
(5) Certificatul de urbanism poate fi emis pentru mai multe imobile sau parcele.
(66) Pentru aceeași parcelă se pot elibera emite mai multe certificate de urbanism pentru informare,
dar conținutul acestora să fie aceleași pentru toți solicitanții.
(77) Este obligatorie solicitarea eliberării emiterii certificatului de urbanism în următoarele situații:
[a)] în vederea eliberării emiterii autorizației de construire, intervenție, construire pentru
amenajare și desființare;
a)[b)] adjudecarea prin licitație a lucrărilor de proiectare și execuție a lucrărilor publice;
b)[c)] în vederea concesionării imobilului;
c)[d)] în vederea realizării operațiunii de parcelare a unui imobil în mai mult de 3 parcele, dacă
parcelarea are ca scop executarea lucrărilor de construcții și infrastructură;
[e)] în vederea realizării unor operațiuni urbanistice conform dispozițiilor prezentei legi.

Art. 31.[Art. 32.] Autorizația de construire/ desființare

19
 (1) Autorizația de construire/ desființare este actul de autoritate al autorităților publice locale pe baza
căruia este permisă realizarea construcțiilor sau desființarea acestora, numai în conformitatea cu
proiectul tehnic de execuție elaborat în condițiile legii.
(2) Autorizația de construire/ desființare se poate emite pentru mai multe imobile sau parcele.

Titlul IV. Responsabilitatea publică în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului

Capitolul I. Atribuțiile administrației publice centrale

Art. 32.[Art. 33.] Guvernul României

(1) Activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism la nivel național este coordonată de către
Guvernul României.
(2) În calitate de coordonator al activității de amenajare a teritoriului și de urbanism, Guvernul
României:
a) stabilește direcțiile principale de dezvoltare și liniile directoare în materie de amenajare a
teritoriului și de urbanism;
[b)] coordonează prin intermediul primului-ministru elaborarea de către ministerul de resort și alte
ministere interesate a strategiei de dezvoltare teritorială a României, a strategiilor de
dezvoltare spațială regionale, strategiilor de dezvoltare a zonelor transfrontaliere, a politicii de
dezvoltare urbană națională, a planului de amenajare a teritoriului național;
b)[c)] coordonează prin intermediul primului-ministru elaborarea politicilor, programelor și
proiectelor prin intermediul cărora se implementează direcțiile principale de dezvoltare stabilite
prin strategiile menționate în cadrul literei b);
c)[d)] adoptă prin hotărâre de Guvern strategiile de dezvoltare spațială regionale, strategiile de
dezvoltare spațială a zonelor transfrontaliere, planul de amenajare a teritoriului transfrontalier,
politica de dezvoltare urbană națională, planul urbanistic pentru zone protejate de interes
național și Regulamentul General de Urbanism;
d)[e)] adoptă prin hotărâre de guvern normele metodologice de punere în aplicare a prezentei
legi;
e)[f)] înaintează Parlamentului României proiectul actelor normative ce necesită adoptare în
domeniul amenajării teritoriului și urbanismului.

Art. 33.[Art. 34.] Ministerul de resort în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și

construcțiilor

(1) Ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, denumit în

prezenta lege continuare ministerul de resort este autoritatea administrației publice centrale pentru
planificare teritorială, dezvoltare regională, amenajarea teritoriului, și urbanism și construcții.
(2) Ministerul de resort are următoarele atribuții:
[a)] elaborarea sStrategiei de dezvoltare teritorială a României și a politicilor publice în
conformitate cu direcțiile principale de dezvoltare stabilite prin intermediul acesteia;
a)[b)] elaborarea Regulamentului General de Urbanism;
[c)] elaborarea strategiilor de dezvoltare spațială regionale și a zonelor transfrontaliere;
b)[d)] elaborarea politicii de dezvoltare urbană națională;
[e)] elaborarea și aprobarea sStrategiei de dezvoltare a zonei metropolitane București;
c)[f)] elaborarea secțiunilor planului de amenajare a teritoriului național;
d)[g)] elaborarea planului de amenajare a teritoriului intercomunitar atunci când obligația
elaborării acestuia a fost prevăzută în cadrul PATN sau planului de amenajare a teritoriului
transfrontalier;

20
 e)[h)] elaborarea planului de amenajare a teritoriului transfrontalier;
f) coordonarea elaborării împreună cu Ministerul Culturii a planului urbanistic pentru zone
protejate de interes național;
g)[i)] inițierea și coordonarea elaborării sau actualizării documentațiilor de amenajare a teritoriului
și de urbanism pentru zonele care cuprind monumente istorice înscrise în lista patrimoniului
mondial;
h)[j)] avizarea proiectelor de acte normative referitoare la activitatea de amenajare a teritoriului și
de urbanism;
i)[k)] colaborarea cu ministerele, precum și cu celelalte organe ale administrației publice centrale,
pentru fundamentarea, din punct de vedere al amenajării teritoriului și al urbanismului, a
programelor strategice sectoriale;
[l)] colaborarea cu consiliile pentru dezvoltare regională, cu consiliile județene și consiliile locale,
precum și urmărirea modului în care se aplică programele guvernamentale, Strategia strategia
de dezvoltare teritorială și liniile directoare ale acesteia, planurile de amenajarea teritoriului și
urbanism, la nivel regional, județean și local;
j)[m)] avizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, potrivit competențelor
stabilite prin prezenta lege, a planurilor de amenajare a teritoriului, a planurilor urbanistice
generale în cazul municipiilor reședință de județ si a teritoriilor cu reglementare specială,
respectiv a zonelor cu monumente din patrimoniul mondial;
k)[n)] exercită controlul statului în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului prin direcțiile și
instituțiile de specialitate aflate în subordine.
(3) În vederea asigurării coerenței măsurilor de dezvoltare regională în ansamblul dezvoltării
teritoriului național, ministerul de resort:
a) va desemna un reprezentant în Consiliul Național pentru Dezvoltare Regională;
b) va desemna câte un reprezentant fără drept de vot, care va face parte din consiliile pentru
dezvoltare regională;
c) va numi prin concurs, directorii agențiilor de planificarea teritoriale de la nivelul fiecărei
regiuni.

Art. 34.[Art. 35.] Consiliul Național pentru Dezvoltare Regională

(1) Consiliul național pentru dezvoltare regională este structura națională de tip partenerial, cu rol
decizional privind elaborarea și implementarea obiectivelor politicii de dezvoltare regională.
(2) Constituirea componența, organizarea și funcționarea Consiliului Național pentru Dezvoltare
Regională sunt guvernate de reglementările instituite prin legi speciale.
Art. 35.[Art. 36.] Comisia Națională de Dezvoltare Teritorială

(1) În vederea fundamentării deciziilor de avizare a documentațiilor de amenajare a teritoriului,

urbanism și arhitectură ale Ministerului de resort se constituie Comisia Națională de Dezvoltare
Teritorială, organism științific, consultativ, fără personalitate juridică, formată din funcționari publici și
specialiști atestați în domeniu.
(2) Comisia Națională de Dezvoltare Teritorială are următoarele atribuții principale:
a) analizează și propune spre avizare documentații de amenajare a teritoriului și urbanism,
potrivit legii;
b) susține elaborarea de programe de pregătire a specialiștilor, precum și de planuri de
învățământ și specializare în domeniile conexe.

(3) Componenta Comisiei și regulamentul de organizare și funcționare se aprobă prin ordin al

Ministrului de resort.

21
 [Art. 37.] Așezările informale

(1) Autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și alte organe ale administrației publice
cooperează cu ministerul de resort, oferind informațiile necesare și implementând măsurile ce țin de
domeniul lor de competență, astfel încât așezările informale identificate să fie prioritare în cadrul
acțiunilor și politicilor publice privind locuirea, accesul la infrastructură, sănătatea publică și siguranța
persoanelor.
(2) Măsurile prioritare prevăzute la alin. (1) vizează: informarea și implicarea locuitorilor comunităților
afectate în procesul de planificare și reglementare, identificarea regimului juridic și economic al
terenurilor și realizarea cadastrului general al așezărilor informale, înregistrarea imobilelor din
așezările informale în sistemul integrat de cadastru și carte funciară în condițiile legii speciale.
(3) Proiectele și programele destinate așezărilor informale se vor corela cu programele de asistență
socială ce pot viza fie o zonă afectată de insalubritate, de lipsa serviciilor și de sărăcie, fie una sau mai
multe categorii de beneficiari ai măsurilor de asistență socială, prezenți în mare măsură în cadrul
așezării informale.
[Art. 38.] Controlul asupra activităților de amenajare a teritoriului și de urbanism

(1) Ministerul de resort poate solicita autorităților administrației publice locale să elaboreze sau să
modifice documentații de urbanism sau de amenajare a teritoriului, în vederea aprofundării, detalierii
sau aplicării unor prevederi cuprinse în programele strategice sectoriale ale Guvernului, precum și
pentru respectarea intereselor generale ale statului.
(2) Controlul statului privind aplicarea prevederilor cuprinse în documentațiile de amenajare a
teritoriului și de urbanism, elaborate și aprobate conform legii, este asigurat de către Ministerul de
resort, Inspectoratul de Stat în Construcții, precum și de autoritățile publice locale potrivit
competențelor ce le revin prin lege.instituția arhitectului-șef.
(3) În acest sens, direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului de resort, Inspectoratul de Stat în
Construcții și arhitecții șefi ai județelorreprezentanții autorităților publice locale colaborează permanent
în vederea ducerii la îndeplinire a prevederilor alin. (2).

Capitolul II. Atribuțiile administrației publice județene

Art. 36.[Art. 39.] Consiliul Județean

(1) Consiliul județean coordonează activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism la nivel

județean, conform legii, stabilind orientările generale privind amenajarea teritoriului precum și
organizarea și dezvoltarea urbană a unităților administrativ-teritoriale de la nivelul județului.
(2) Consiliul județean coordonează activitatea tuturor instituțiilor deconcentrate în teritoriul
administrativ al județului, pentru un control eficient al dezvoltării teritoriale.
(3) În calitate de coordonator al activității de amenajare a teritoriului și de urbanism la nivel județean,
consiliul județean are următoarele atribuții:
[a)] inițiază elaborarea și aprobă sStrategia de dezvoltare spațială județeană;
a)[b)] inițiază elaborarea și aprobă planul de amenajare a teritoriului județean;
[c)] propune constituirea, participă și coordonează în cadrul asociațieiasociația zonei/ zonelor
metropolitane existente în cadrul județului și adoptă princoordonează elaborarea participarea
în cadrul consiliului zonelor metropolitane strategiei/ strategiilor a de dezvoltare metropolitană
de către agențiile de planificare teritorială;
b)[d)] propune constituirea zonelor periurbane, inițiază și elaborează strategia de dezvoltare a
zonei periurbane pentru unitățile administrativ teritoriale din cadrul județului;

22
 [e)] poate iniția și aprobă elabora pPlanul de amenajare a teritoriului intercomunitar;
[f)] inițiază elaborarea și avizează pPlanul de amenajare a transfrontalier și sStrategia de
dezvoltare spațială a regiunii transfrontaliere;
[g)] avizează documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate la nivelul
unităților administrativ-teritoriale din cadrul județului în vederea asigurării corelării planurilor
urbanistice generale cu prevederile pPlanului de amenajare a teritoriului județean;
c)[h)] acordă, la cerere, asistență tehnică de specialitate consiliilor locale în scopul asigurării
transpunerii coerente și uniforme, la nivelul localităților, a prevederilor documentațiilor de
amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate;
d)[i)] acordă sprijin metodologic și tehnic pentru autoritățile administrației publice locale în cadrul
procesului de identificare, monitorizare și organizare a așezărilor informale;
e)[j)] inițiază constituirea asociațiilor zonelor metropolitane și delimitarea zonelor periurbane
precum și elaborarea strategiilor de dezvoltare metropolitane sau periurbane, după caz.

(4) În activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism, consiliile județene suntconsiliul județean

este sprijinite de ministerul Ministerul de resort, precum și de alte ministere și organe ale
administrației publice centrale.
(5) Consiliul județean poate solicita consiliilor locale să elaboreze sau să actualizeze o documentație de
amenajare a teritoriului sau de urbanism, în vederea asigurării aplicării unor prevederi cuprinse în
programele și/ strategiile de dezvoltare aplicabile județului.
(6) Solicitarea menționată în cadrul alin. (5) se transmite consiliului local, însoțită de expunerea
motivelor care au stat la baza hotărârii consiliului județean și de termenul fixat pentru elaborarea sau
modificarea actualizarea documentației.
Art. 37.[Art. 40.] Președintele consiliului județean

(1) Președintele consiliului județean conduce aparatul de specialitate de la nivelul consiliului județean,
și coordonează activitatea structurii specializatecompartimentului funcțional responsabil de în
domeniul amenajării teritoriului și urbanismului.
(2) Președintele consiliului județean are următoarele atribuții în domeniul amenajării teritoriului și
urbanismului:
a) propune consiliului județean aprobarea documentației de amenajare a teritoriului și de
urbanism din aria de competență a consiliului județean;
b) emite avizele, acordurile și autorizațiile de construire, intervenție, construire pentru amenajare
și desființare;
[c)] eliberează emite certificatul de urbanism;
[d)] asigură coordonarea activității și îndeplinește atribuțiilor specifice din domeniul amenajării
teritoriului și urbanismul prin intermediul structurii specializate din cadrul aparatului de
specialitate al consiliului județean;
[e)] cooperează cu comisia pentru coordonare constituită la nivelul consiliului județean/ consiliului
general al municipiului București.

(3) În condițiile instituite prin legi speciale, președintele consiliului județean poate delega atribuțiile ce
îi sunt conferite în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului.
[Art. 41.] Structura specializatăCompartimentul funcțional din cadrul aparatului de
specialitate al cConsiliului jJudețean responsabil de domeniul amenajării
teritoriului și urbanismului

(1) În cadrul aparatelor aparatului de specialitate de la nivelul consiliului județean, funcționează

structura specializatăcompartimentul funcțional responsabil de în domeniul amenajării teritoriului și
urbanismului, condusă de către arhitectul-șef de județ.

23
(2) Structura menționatăCompartimentul menționat în cadrul alin. (1) își desfășoară activitatea sub
coordonarea președintelui consiliului județean.
(3) Structura specializatăCompartimentul responsabil de în domeniul amenajării teritoriului și
urbanismului de la nivelul consiliului județean are următoarele atribuții, exercitate în aria de
competență a consiliului județean:
a) asigură elaborarea strategiei de dezvoltare spațială județeană;
[b)] asigură elaborarea planului de amenajare a teritoriului județean și a planului de amenajare a
teritoriului interracomunitar atunci când obligația elaborării acestuia este prevăzută în cadrul
planului de amenajare a teritoriului județean;
b)[c)] propune asocierea în zone metropolitane a unităților administrativ-teritoriale din cadrul
județului și delimitarea zonelor periurbane, precum și elaborarea strategiilor de dezvoltare a
acestora;
c)[d)] supune aprobării consiliului județean, în baza referatului tehnic al arhitectului-șef,
documentațiile de amenajare a teritoriului aplicabile la nivel județean;
d)[e)] acționează pentru respectarea și punerea în practică a prevederilor documentațiilor de
amenajare a teritoriului aprobate la nivelul județului;
e)[f)] convoacă și asigură dezbaterea lucrărilor Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și de
urbanism;
f)[g)] întocmește, verifică din punct de vedere tehnic și propune emiterea avizelor din domeniul de
competență, a certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire, intervenție,
construire pentru amenajare sau desființare în condițiile legii;
g)[h)] urmărește punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare urbană și a politicilor urbane,
precum și a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism;
h)[i)] monitorizează și asigură preluarea în cadrul documentațiilor de urbanism de la nivelul
unităților administrativ-teritoriale a prevederilor din cadrul strategiilor de dezvoltare spațială și
urbană precum și planurilor de amenajare a teritoriului, în special în ceea ce privește
amplasarea proiectelor de investiții de interes național, regional sau județean;
i)[j)] asigură notificarea unităților administrativ-teritoriale cu privire la proiectele de investiții de
interes național, regional sau județean în scopul modificării documentațiilor de urbanism de la
nivelul unităților administrativ-teritoriale;
j)[k)] asigură gestionarea, evidența și actualizarea documentațiilor de urbanism și amenajare a
teritoriului;
k)[l)] transmite periodic Ministerului de resort situațiile cu privire la evidența și actualizarea
documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism;
l)[m)] organizează și coordonează constituirea și dezvoltarea băncilor/ bazelor de date urbane;
m)[n)] coordonează și asigură informarea publică și procesul de dezbatere și consultare a
publicului în vederea promovării documentațiilor aflate în gestiunea sa;
n)[o)] participă la elaborarea strategiilor de dezvoltare metropolitane și planurile integrate de
dezvoltare și le avizează din punctul de vedere al conformității cu documentațiile de
amenajare a teritoriului și de urbanism legal aprobate;
o)[p)] fundamentează avizul pentru proiectele de investiții publice din punct de vedere al
conformității cu documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism legal aprobate;
p)[q)] asigură organizarea și funcționarea Comisiei de acord unic în conformitate cu prevederile
prezentei legi;
q)[r)] fundamentează avizul pentru planurile urbanistice generale și planuri urbanistice zonale
având ca obiect modificarea perimetrului intravilan;
r)[s)] exercită controlul, constată și sancționează contravențiile în materia autorizării lucrărilor de
construire.

24
 Capitolul 3III. Atribuțiile administrației publice municipale, orășenești și comunale

Art. 38.[Art. 42.] Consiliul local

(1) Consiliul local coordonează și răspunde de întreaga activitate de urbanism desfășurată pe teritoriul
unității administrativ-teritoriale și asigură respectarea prevederilor cuprinse în documentațiile de
amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate, pentru atingerea obiectivelor stabilite prin strategia
de dezvoltare urbană aprobată la nivelul unității administrativ-teritoriale.
(2) Consiliul local are următoarele atribuții:
a) aprobă strategia de dezvoltare urbană a unității administrativ-teritoriale;
b) aprobă planul urbanistic general al unității administrativ-teritoriale;
c) aprobă planurile urbanistice zonale;
d) aprobă planul urbanistic pentru zone protejate de interes local și planul urbanistic zonal de
regenerare urbană;
e) aprobă programul și planul de regenerare urbană;
[e)] avizează planul de amenajare a teritoriului intertracomunitar în cazurile prevăzute de lege;
f) aprobă reglementările urbanistice pentru întreg teritoriul administrativ;
g) aprobă asocierea unității administrativ teritoriale în cadrul zonelor metropolitane sau
delimitarea de zone periurbane, după caz;
h) participă în cadrul asociației zonelor metropolitane;
[i)] aprobăavizează strategia de dezvoltare metropolitană sau periurbană, după caz;
i)[j)] asigură implementarea reglementărilor urbanistice de rang superior și corelarea
reglementărilor urbanistice locale cu acestea.
(3) Consiliul local cooperează cu consiliul județean și este sprijinit de acesta în activitatea de
amenajare a teritoriului și de urbanism.
Art. 39.[Art. 43.] Primarul unității administrativ-teritoriale

(1) Primarul/Primarul general al municipiului București este coordonatorul activității de urbanism de la

nivelul unității administrativ-teritoriale.
(2) Primarul/Primarul general al municipiului București are următoarele atribuții în domeniul
amenajării teritoriului și urbanismului:
[a)] este responsabil pentru reglementarea urbanistică a teritoriului unității administrativ
teritoriale ;
[b)] propune consiliului local elaborarea, actualizareaaprobarea și actualizarea, prelungirea duratei
de valabilitate a documentațiilor de urbanism;
a)[c)] propune consiliului asocierea în cadrul asociațiilor zonelor metropolitane, delimitarea zonei
periurbane, după caz;
b)[d)] emite avizul de oportunitate în situațiile prevăzute de prezenta lege;
[e)] emite autorizațiile de construire, intervenție, construire pentru amenajare și desființare,
ulterior certificării acestora de către structura specializatăcompartimentul funcțional de resort
din cadrul aparatului de specialitate;
[f)] eliberează emite certificatul de urbanism;
c)[g)] asigură coordonarea activității și îndeplinește atribuțiilor specifice din domeniul amenajării
teritoriului și urbanismul prin intermediul structurii specializate din cadrul aparatului său de
specialitate.

(3) Primarul/Primarul general al municipiului București, în aria sa de competență, prin structurile

specializate privindcompartimentul funcțional responsabil de amenajarea teritoriului și urbanismul,

25
control și disciplină în construcții, asistență socială și sănătate publică, respectiv politia locală, are
următoarele obligații:
a) identifică terenurile din cadrul teritoriului administrativ ocupate de așezări informale, stabilește
limitele acestora prin măsurători efectuate în sistem Stereografic 70 și transmite documentația
cadastrală în format electronic consiliului județean și Ministerului de resort pentru preluarea în
Observatorul teritorial național;
b) realizează și actualizează baza de date cu privire la numărul de persoane ce locuiesc în așezări
informale, imobilele ocupate de acestea și tipologia așezărilor informale;
c) informează locuitorii din așezările informale cu privire la prevederile prezentei legi și inițiază
un proces de consultare și planificare participativă în vederea identificării de soluții de
intervenție adaptate specificului așezării informale și nevoilor comunității;
d) inițiază și coordonează demersurile necesare pentru identificarea regimului juridic și economic
al terenurilor ocupate de așezările informale și pentru reglementarea acestora;
e) în cazul în care reglementarea prevede desființarea parțială sau totală a așezărilor informale
respective, asigură relocarea locuitorilor acestora, în următoarele condiții: oferirea de soluții
alternative de locuire, fie prin asigurarea de locuințe sociale, fie prin sprijin în reconstrucția
locuințelor pe terenuri echipate edilitar, identificate și puse la dispoziție de autoritățile
administrației publice locale, în condițiile legii;
f) realizează informarea și consultarea prealabilă a locuitorilor aflați în situații de relocare cu
privire la alternativele posibile și obținerea acordului acestora;
g)[f)] inițiază și coordonează acțiunile necesare pentru limitarea extinderii așezărilor informale,
prin identificarea de terenuri disponibile pentru viitoare zone de locuit sau a unor soluții
locative alternative și informarea locuitorilor așezărilor informale cu privire la acestea;
h)[g)] inițiază și coordonează acțiunile necesare pentru echiparea edilitară a zonelor în care se
găsesc așezări informale supuse regenerării sau restructurării urbane;
i)[h)] cooperează cu comisia pentru coordonare constituită la nivelul consiliului județean/
consiliului general al municipiului București și pune la dispoziția acesteia toate datele și
informațiile solicitate de către aceasta.

(4) În condițiile instituite prin legi speciale, primarul poate delega atribuțiile ce îi sunt conferite în
domeniul amenajării teritoriului și urbanismului.
[Art. 44.] Structura specializată dinCompartimentul funcțional din cadrul aparatului de
specialitate al primarului responsabil de domeniul amenajării teritoriului
și urbanismului

(1) În cadrul aparatelor de specialitate ale primarilor unităților administrativ-teritoriale, funcționează

structura specializată încompartimentul funcțional responsabil de domeniul amenajării teritoriului și
urbanismului, condusă de către arhitectul-șef al unității administrativ-teritoriale.
(2) Structura Compartimentul menționată în cadrul alin. (1) își desfășoară activitatea sub coordonarea
primarului unității administrativ-teritoriale.
(3) Structura specializată înCompartimentul responsabil de domeniul amenajării teritoriului și
urbanismului de la nivelul aparatului de specialitate al primarului are următoarele atribuții:
a) inițiază și elaborează din punct de vedere tehnic strategia de dezvoltare urbană a unității
administrativ-teritoriale, strategia de dezvoltare peri-urbană, planurile urbanistice, planul de
amenajare a teritoriului intercomunitar, planul urbanistic zonal de regenerare urbană, planul
urbanistic pentru zone protejate de interes local, programul și planul de regenerare urbană;
b) înaintează documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism elaborate spre aprobare
către consiliului local/ Consiliului General al Municipiului București, în baza referatului tehnic al
arhitectului-șef;

26
 c) convoacă și asigură dezbaterea lucrărilor Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și
urbanism;
d) întocmește, verifică din punct de vedere tehnic, fundamentează și propune emiterea avizelor
de oportunitate, a certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire, intervenție,
construire pentru amenajare precum și de desființare;
e) întocmește din punct de vedere tehnice, fundamentează și propune emiterea avizului tehnic
pentru planul urbanistic de detaliu;
f) urmărește punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare urbană și a politicilor urbane,
precum și a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism;
[g)] asigură gestionarea, evidențta și actualizarea documentațiilor de urbanism și amenajare a
teritoriului;
[h)] participă la elaborarea strategiilor de dezvoltare metropolitane și a celor periurbane,
asigurând corelarea acestora cu Strategia strategia urbană a unității administrativ-teritoriale
precum și avizarea lor din punct de vedere tehnic;
g)[i)] transmite periodic Ministerului de resort situațiile cu privire la evidenta și actualizarea
documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism;
h)[j)] organizează și coordonează constituirea și dezvoltarea băncilor/bazelor de date urbane/
rurale
i)[k)] coordonează și asigură informarea publică și procesul de dezbatere și consultare a publicului
în vederea promovării documentațiilor aflate în gestiunea sa;
j)[l)] avizează proiectele de investiții publice din punctul de vedere al conformității cu
documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism legal aprobate;
[m)] asigură organizarea și funcționarea Comisie de acord unic în conformitate cu prevederile
prezentei legi;

k)[n)] exercită controlul, constată și sancționează contravențiile în materia autorizării lucrărilor de

construire.

[Art. 45.] Dispoziții aplicabile unităților administrativ-teritoriale care nu dispun de

structuri specializatecompartimente funcționale responsabile de în
domeniul amenajării teritoriului și urbanismului

(1) În vederea profesionalizării și asigurării structurilor specializatecompartimentelor necesare

dezvoltării coerente și durabile, comunele care nu pot asigura organizarea structurii
specializatecompartimentelor responsabile de în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului în
cadrul aparatului de specialitate al primarului, pot forma asociații de dezvoltare intercomunitară.
(2) Asociațiile de dezvoltare intercomunitare menționate în cadrul alin. (1) constituite în condițiile legii,
împreună cu alte comune sau cu orașe, în vederea asigurării furnizării în comun a serviciilor publice
privind planificarea urbană și teritorială, eliberarea emiterea certificatelor de urbanism și a
autorizațiilor de construire.
(3) Pentru comunele care nu aparțin unei asociații de dezvoltare intercomunitară, constituite în
condițiile legii, în vederea furnizării în comun a serviciilor publice privind planificarea urbană și
teritorială, eliberarea emiterea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire, atribuțiile
arhitectului-șef vor fi îndeplinite de către un funcționar public din aparatul de specialitate al primarului,
absolvent al cursurilor de formare profesională continuă de specialitate în domeniul amenajării
teritoriului, urbanismului și autorizării construcțiilor, organizate de instituțiile publice cu atribuții în
domeniu sau de către entități private care au obținut acreditarea necesară din partea R egistrului
Urbaniștilor din România, în colaborare cu Registrul Urbaniștilor din România.
(4) În situația în care cerința prevăzute la alin. (3) nu este îndeplinită, atribuțiile vor fi îndeplinite de
către structura specializatăcompartimentul funcțional din cadrul aparatului de specialitate de la nivel
județean, pe bază de convenție.

27
Art. 40.[Art. 46.] Dispoziții comune privind furnizarea informațiilor în cadrul activității de
amenajare a teritoriului și de urbanism la nivel județean și local

(1) În îndeplinirea atribuțiilor sale în domeniul amenajării teritoriului și al urbanismului consiliul

județean/ local, primarul și structurile specializate aferente utilizează informații de sinteză la nivelul
județului sau unității administrativ-teritoriale din toate domeniile de activitate economica-socială.
(2) Ministerele și celelalte organe ale administrației publice centrale sunt obligate să furnizeze cu titlu
gratuit autorităților publice județene și locale informații din domeniile lor de activitate pentru teritoriul
județului sau unității administrativ-teritoriale, după caz.
(3) Consiliile județene și locale sunt obligate să își furnizeze reciproc informații referitoare la
dezvoltarea economica-socială și urbanistică a localităților.
Art. 41.[Art. 47.] Dispoziții comune privind arhitectul-șef

(1) Conducătorul structurii specializatecompartimentului funcțional din cadrul aparatelor de

specialitate ale consiliilor județene sau primarilor are statutul de arhitect-șef și reprezintă autoritatea
tehnică în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului din cadrul administrației publice județene și
locale.
(2) Arhitectul-șef desfășoară o activitate de interes public, ale cărui scopuri principale sunt dezvoltarea
durabilă a comunității, coordonarea activităților de dezvoltare teritorială, amenajarea teritoriului și
urbanism, protejarea valorilor de patrimoniu și a calității arhitecturale la nivelul unității administrativ-
teritoriale atât în ceea ce privește construcțiile noi cât și în privința intervențiilor la construcțiile
existente.
(3) Arhitectul-șef nu poate fi subordonat unui alt funcționar public din cadrul aparatului de specialitate
al președintelui consiliului județean sau al primarului, indiferent de tipul structurii compartimentului pe
care o îl conduce, respectiv direcție generală, direcție sau serviciu.
(4) În activitatea lor, arhitecții șefi sunt sprijiniți de Comisia tehnică de amenajare a teritoriului și
urbanism, comisie cu rol consultativ care asigură fundamentarea tehnică de specialitate în vederea
luării deciziilor.
(5) Avizul arhitectului-șef este un aviz tehnic care nu se supune deliberării consiliului
județean/consiliului local/Consiliului General al Municipiului București, după caz.
(6) Arhitecții șefi cooperează permanent cu direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului de resort în
vederea transpunerii liniilor directoare ale strategiilor de dezvoltare spațială aprobate la nivel național
și regional, politicilor sectoriale, programelor naționale și proiectelor prioritare.
(7) Arhitectul-șef al municipiului București convoacă lunar și ori de câte ori este necesar arhitecții șefi
ai sectoarelor în vederea comunicării și corelării deciziilor, în limitele legii, în scopul asigurării coerenței
dezvoltării teritoriului, protejării valorilor de patrimoniu și calității urbane și arhitecturale. La ședințe se
analizează modul în care sunt duse la îndeplinire hotărârile Consiliului General al Municipiului București
și ale consiliilor locale privind aprobarea strategiilor de dezvoltare și a planurilor de urbanism și
domeniul urbanismului și autorizării construcțiilor la nivelul sectoarelor, avându-se în vedere corelarea
activităților din domeniu.
Art. 42.[Art. 48.] Funcția de arhitect-șef

(1) Funcția de arhitect-șef este ocupată, în condițiile legii, de un funcționar public, specialist atestat de
Registrul Urbaniștilor din România, având formația profesională după cum urmează:
a) de arhitect sau urbanist cu diplomă, arhitect sau urbanist absolvent cu licență și master ori
studii postuniversitare în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului, la nivelul județelor,
municipiilor reședință de județ, municipiului București și sectoarelor municipiului București.

28
 b) de arhitect cu diplomă, urbanist cu diplomă, arhitect ori urbanist absolvent cu licență și master
ori studii postuniversitare în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului, la nivelul
municipiilor.
[c)] de arhitect cu diplomă, urbanist cu diplomă, arhitect sau urbanist ori de inginer urbanist și
inginer în domeniul construcțiilor absolvent de master sau studii postuniversitare în domeniul
urbanismului și amenajării teritoriului, absolvent al cursurilor de formare profesională continuă
de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și autorizării construcțiilor,
organizate în agenții de dezvoltare intracomunitară la nivelul orașelor;.
c)[d)] de arhitect cu diplomă, urbanist cu diplomă sau de conductor arhitect, inginer în domeniul
construcțiilor, absolvent al cursurilor de formare profesională continuă de specialitate în
domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și autorizării construcțiilor, organizate în agenții
de dezvoltare intracomunitară la nivelul comunelor.

(2) În caz de vacanța a funcției de arhitect șef de la nivelul unității administrativ teritoriale, atribuțiile
ce îi sunt conferite acestuia prin lege vor fi exercitate temporar de către arhitectul șef de județ până la
momentul numirii unei persoane în funcția de arhitect șef.

Art. 43.[Art. 49.] Comisia de coordonarea de la nivelul Consiliului Județean/Consiliul General al

municipiului București

(1) Consiliul județean, respectiv Consiliul General al Municipiului București, prin instituția arhitectului-
șef, asigură organizarea și funcționarea unei comisii pentru coordonarea implementării măsurilor
necesare pentru îmbunătățirea condițiilor de viață a locuitorilor din așezările informale, sprijinul
metodologic și operațional pentru autoritățile administrației publice locale, precum și monitorizarea
îndeplinirii responsabilităților și implementării acțiunilor stabilite la nivel local.
(2) Comisia prevăzută la alin. (1) va fi constituită din reprezentanți ai structurilor specializate privind
amenajarea teritoriului și urbanismul, control și disciplină în construcții, asistență socială și protecția
copilului de la nivel județean, sănătate publică, problemele romilor, de la nivelul județean și din
unitățile administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora au fost identificate așezări informale, precum și
reprezentanți ai comunităților din așezările informale de pe teritoriul județului, respectiv al
municipiului București și reprezentanți ai societății civile.
(3) Componența nominală a comisiei prevăzute la alin. (1) se stabilește în baza propunerilor
președintelui consiliului județean și ale entităților ai căror reprezentanți fac parte din comisie și se
aprobă, împreună cu regulamentul de organizare și funcționare, de către consiliul județean/Consiliul
General al Municipiului București.
Art. 44.[Art. 50.] Comisia tehnică de amenajare a teritoriului și urbanism

(1) Comisia tehnică de amenajare a teritoriului și urbanism este un organ consultativ cu atribuții de
analiză, expertizare tehnică și consultanță, care asigură fundamentarea tehnică a avizului arhitectului-
șef.
(2) Comisia menționată în cadrul alin. (1) funcționează în coordonarea președinților consiliilor județene
și a primarilor de municipii și orașe, respectiv a primarului general al municipiului București.
(3) Membrii comisiei sunt specialiști din domeniul urbanismului, arhitecturii, mediului și peisajului,
monumentelor istorice, arheologiei, precum și din domeniul sănătății publice, sociologiei, economiei,
geografiei, construcțiilor, ingineriei geodezice și transportului.
(4) Comisia tehnică de amenajare a teritoriului și urbanism de la nivelul consiliilor județene și al
municipiilor fundamentează din punct de vedere tehnic emiterea avizului arhitectului-șef.
(5) Secretariatul comisiei este asigurat de structura specializatăcompartimentul funcțional din
subordinea arhitectului-șef.

29
 (6) Componența nominală a Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și urbanism și regulamentul
de funcționare se aprobă de consiliul județean, consiliul local municipal, orășenesc, respectiv de
Consiliul General al Municipiului București, la propunerea președintelui consiliului județean, a
primarului, respectiv a primarului general al municipiului București, pe baza recomandărilor asociațiilor
profesionale din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului, construcțiilor, instituțiilor de
învățământ superior și ale arhitectului-șef.
(7) Comisia tehnică de amenajare a teritoriului și de urbanism fundamentează din punct de vedere
tehnic decizia structurii specializate din cadrul autorității locale, desemnată să emită avizul pentru
documentațiile de amenajarea teritoriului și urbanism, precum și pentru studiile de fundamentare sau
cercetări prealabile, conform competențelor existente, stabilite prin reglementările în vigoare pentru
Comisia tehnică de amenajare a teritoriului și de urbanism.
(8) La ședințele de avizare ale Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și de urbanism nu pot
participa la luarea deciziei membrii care au calitatea de autor al documentațiilor - proiectelor, supuse
avizării.

Capitolul IV. Agențiile de Planificare Teritorială

Art. 45.[Art. 51.] Înființarea agențiilor de planificare teritorială

(1) La nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare în România, astfel cum sunt acestea stabilite prin Legea nr.
315/2004 privind dezvoltarea regională în România, se vor înființa aAgenții de pPlanificare
pTeritorială.
(2) Agențiile de pPlanificare tTeritoriale sunt organisme guvernamentale, de utilitate publică, cu
personalitate juridică, înființate și funcționând sub autoritatea Ministerului de resort.
Art. 46.[Art. 52.] Organizarea și funcționarea agențiilor de planificare teritorială

(1) La nivelul fiecărei aAgenții de pPlanificare tTeritorială funcționează următoarele organe:

[a)] Directoruldirectorul;
a) Ccomisia de experți;
b) Uunitatea de monitorizare și control.

(2) Directorul agenției este numit prin concurs de către Mministerul de resort.
(3) Comisia de experți este organul de specialitate al agenției Agențiilor de Planificare Teritorială prin
intermediul căreia se realizează în mod efectiv acordarea asistenței și prestarea serviciilor de
specialitate.
(4) Comisia de experți va fi formată din specialiști independenți în domeniul amenajării teritoriului,
urbanismului, construcțiilor, cadastrului, mediului, transporturilor, patrimoniului cultural și natural,
angajați selectați prin concurs de către directorul agenției.
(5) Organizarea și funcționarea organelor aAgențiilor de pPlanificare tTeritorială, sediul, structura
organizatorică, numărul posturilor și modalitățile de angajare sau prestare a serviciilor de către experți
se stabilesc prin ordin al Ministrului de resort.
[Art. 53.] Atribuțiile aAgențiilor de pPlanificare tTeritorială

(1) Atribuțiile agenției de planificare teritorială înființată la nivelul fiecărei regiuni, sunt următoarele:
a) elaborează strategiile de dezvoltare spațială regională aplicabile fiecărei regiuni, sub
coordonarea ministerului de resort;

30
 [b)] elaborează strategiile de dezvoltare metropolitane și periurbane aplicabile zonelor
metropolitane sub coordonarea consiliului județean competent;
b) / periurbane din cadrul regiunii de competență;
[c)] oferă consultanță și sprijin de specialitate constând în elaborarea documentațiilor de
amenajare a teritoriului și de urbanism inițiate de către autoritățile publice competente;
[d)] formulează observații și propuneri de modificare a documentațiilor de amenajare a teritoriului
și de urbanism, în urma activității de controlde monitorizare desfășurate;
c)[e)] intermediază relația dintre autoritățile publice locale și autoritățile publice desemnate în
vederea emiterii avizelor cu privire la documentația de amenajare a teritoriului și de urbanism;
[f)] monitorizează autoritățileor publice locale din regiunea de competență, în ceea ce privește
activitatea de amenajare a teritoriului și urbanism.

(2) Agențiile de planificare teritorială oferă consultanță de specialitate, la cererea autorităților publice
locale competente, în vederea elaborării următoarelor documentații de amenajare a teritoriului și de
urbanism:
a) strategiilor de dezvoltare spațială județeană;
b) strategiilor de dezvoltare urbană de la nivelul unităților administrativ-teritoriale din cadrul
regiunii de competență;
[c)] strategiilor de dezvoltare metropolitane sau periurbane;
c)[d)] planurilor de amenajare a teritoriului județene pentru județele din cadrul regiunii de
competență;
[e)] planului de amenajare a teritoriului intertracomunitar;
d)[f)] planurilor de amenajare a teritoriului transfrontalier;
e)[g)] planurilor urbanistice și regulamentelor locale aferente, cu excepția planului urbanistic de
detaliu.

(3) Agențiile de planificare teritorială oferă sprijin de specialitate cu privire la orice aspect legat de
elaborarea și aprobarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism menționate în
cadrul alin. (2), la cererea autorităților publice locale competente.
(43) Agențiile de pPlanificarea tTeritorială formulează observații și propuneri în ceea ce privește
documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism aflate în elaborare la autoritățile publice
locale din regiunea de competență.
[Art. 54.] Observațiile formulate de aAgențiileor de pPlanificare tTeritorială

(1) Observațiile formulate de către aAgențiile de pPlanificare tTeritorială vizează legalitatea și

corelarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism aflate în elaborare sau modificare
actualizare cu documentațiile de rang superior.
(2) Observațiile sunt formulate ca urmare a solicitărilor de sprijin adresate de către autoritățile publice
locale sau din oficiu, ca urmare a activității de monitorizare realizate de către aAgenția de pPlanificare
tTeritorială.
(3) Observațiile formulate sunt obligatorii pentru autoritățile publice locale destinatare.
(4) Observațiile formulate de către aAgențiilor de pPlanificare tTeritorială în procesul de elaborare sau
modificare actualizare a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism se fac publice de
către autoritățile publice locale destinatare.
[Art. 55.] Obligațiile aAgențiilor de pPlanificare tTeritorială

Obligațiile aAgențiilor de pPlanificare tTeritorială înființate la nivelul fiecărei regiuni, sunt:

a) elaborarea și prezentarea Ministerului de resort a unui raport de activitate anual;

31
 b) organizarea și publicarea unui registru public al avizelor acordate, strategiilor de dezvoltare
spațială și urbană elaborate, răspunsurile acordate solicitărilor adresate precum și al
observațiilor formulate, accesibil oricărei persoane interesate.

Capitolul V. Informarea, consultarea și participarea publicului la activitățile de amenajare a

teritoriului și de urbanism

Art. 47.[Art. 56.] Participarea publicului

(1) Participarea publicului la activitățile de amenajare a teritoriului și de urbanism constă în implicarea

acestuia în toate etapele procesului decizional referitor la activitățile de amenajare a teritoriului și
urbanism.
(2) Participarea publicului asigură dreptul acestuia la informare, consultare și acces la justiție, referitor
la activitățile de amenajare a teritoriului și de urbanism, potrivit legii, pe tot parcursul elaborării
strategiilor și documentațiilor de urbanism și amenajare a teritoriului.
(3) Documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism adoptate în absența asigurării
participării publicului în cadrul procesului de elaborare și aprobare, în condițiile legii, sunt lovite de
nulitate absolută.
Art. 48.[Art. 57.] Responsabilitatea asigurării participării publicului

(1) Autoritățile publice centrale și locale titulare a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de

urbanism au responsabilitatea organizării, desfășurării și finanțării procesului de participare a
publicului.
(2) În cazul documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism care vizează mai multe unități
administrativ-teritoriale, astfel cum sunt strategiile de dezvoltare metropolitane și urbane,
responsabilitatea asigurării participării publicului aparține fiecărei unități administrativ-teritoriale
implicate.
(3) În situațiile prevăzute la alin. (2), unitățile administrativ-teritoriale implicate pot decide realizarea
unei consultări unice a publicului.
(3) Metodologia de realizare a acestor consultărilor unice menționate în cadrul alin. (3) se stabilește
prin ordin al Ministrului de resort.
(4) Informarea publicului se realizează în toate cazurile de către fiecare unitate administrativ-
teritorială implicată.
[Art. 58.] Informarea publicului

(1) Informarea publicului este activitatea prin intermediul căreia autoritățile publice pun la dispoziția
publicul cel puțin următoarele:
[a)] cConținutul integral al documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism;
[b)] rRezultatele consultării publicului;
a) oObservațiile și recomandările formulate de aAgențiile de pPlanificare tTeritorială în procesul
de elaborare sau modificare a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism;
[c)] hHotărârile de aprobare a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism
[d)] mModul de implementare a hotărârilor și al documentațiilor de amenajare a teritoriului și
rezultatele.

(2) Informarea publicului se realizează în toate cazurile de către fiecare unitate administrativ-
teritorială implicată.

32
 [Art. 59.] Consultarea publicului

Consultarea publicului este activitatea autorităților publice centrale și locale prin intermediul căreia se
realizează colectarea și luarea în considerare a opțiunilor și opiniilor publicului cu privire la elaborarea
sau modificarea actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism.
Art. 49.[Art. 60.] Metodologia de informare și consultare a publicului

(1) Informarea și consultarea publicului se desfășoară diferențiat în funcție de impactul și

complexitatea documentațieii de amenajare a teritoriului și de urbanism, în deplină corelare cu
procedura de informare și consultare a publicului instituită prin legislația de mediu.
(2) Metodologia de informare și consultare a publicului se realizează conform metodologiei stabilite
prin ordin al Ministrului de resort.

Capitolul VI. Inițiativa și finanțarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de

urbanism

Art. 50.[Art. 61.] Inițiativa elaborării documentațiilor de amenajare a teritoriului

(1) Inițiativa elaborării strategiei de dezvoltare a României și a secțiunilor planului de amenajare a

teritoriului național aparține Guvernului României prin intermediul Ministerului de resort.
(2) Inițiativa elaborării strategiei de dezvoltare spațială regională aparține Ministerului de resort și
aAgențiilor de pPlanificare tTeritorială.
(3) Inițiativa elaborării sStrategiei de dezvoltare spațială județeană aparține Ministerului de resort,
Agențiilor de Planificare Teritorială și Cconsiliilor jJudețene.
(4) Inițiativa elaborării sStrategiilor de dezvoltare spațială transfrontaliere și a planurilor de amenajare
a teritoriului transfrontalier aparține Ministerului de resort, precum și consiliilor județene.
(5) Inițiativa elaborării Strategiilor de dezvoltare metropolitană aparține consiliilor locale sau județene
implicate în asociația zonei metropolitane.
(6) Inițiativa elaborării Strategiilor de dezvoltare periurbană aparține orașului polizator sau consiliului
județean.
(75) Inițiativa elaborării pPlanului de amenajare a teritoriului județean aparține cConsiliului jJudețean.
(6) Inițiativa elaborării planului de amenajare a teritoriului intercomunitar aparține Ministerului de
Resort, consiliilor județene și consiliilor locale după caz.
Art. 51.[Art. 62.] Inițiativa elaborării documentațiilor de urbanism

(1) Inițiativa elaborării politicii naționale de dezvoltare urbană aparține Guvernului României prin
intermediul Ministerului de resort.
(2) Inițiativa elaborării strategiilor de dezvoltare urbană ale unităților administrativ-teritoriale aparține
primarilor și consiliilor locale de la nivelul respectivelor unități administrativ-teritoriale.
(23) Inițiativa elaborării strategiilor de dezvoltare metropolitane aparține asociațiilor zonelor
metropolitane. sau consiliului județean.
(34) Inițiativa elaborării strategiilor de dezvoltare periurbane aparține orașului polarizator sau
consiliului județean.
(45) Inițiativa elaborării planurilor urbanistice generale și zonale aparține consiliilor locale, primarului
sau consiliului județean.

33
 (6) Inițiativa elaborării planului urbanistic pentru zone protejate de interes național aparține
Ministerului de resort, altor ministere interesate, consiliilor județene și consiliilor locale.
(7) Inițiativa elaborării planului urbanistic pentru zone protejate de interes local aparține consiliului
local și primarului unității administrativ teritoriale.
(8) Inițiativa elaborării planului urbanistic zonal de regenerare urbană aparține consiliului local și
primarului unității administrativ teritoriale.
(56) Prin excepție de la prevederile alin. (45), inițiativa elaborării planurilor urbanistice zonale pentru
zonele de acțiune urbană și care nu se referă la zone de conservare și dezvoltare durabilă definite
conform prevederilor prezentei legi, precum și a planurilor urbanistice zonale pentru detalierea
reglementărilor din planul urbanistic general, în condițiile prezentei legi, poate aparține și persoanelor
fizice și juridice interesate.
(6) Inițiativa elaborării Planului urbanistic de detaliu aparține consiliului local, primarului sau
persoanelor fizice sau juridice de drept privat, ca parte a studiului preliminar pentru documentația
tehnică pentru obținerea autorizației de construite.
Art. 52.[Art. 63.] Actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism

(1) Actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism se poate realiza prin

documentații de amenajare a teritoriului și de urbanism de rang identic, urmând procedura aplicabilă
elaborării.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), pPlanul urbanistic general poate fi modificat prin pPlanul
urbanistic zonal în următoarele situații:

[a)] aActualizarea vizează detalierea reglementărilor urbanistice din cadrul Planului urbanistic
general în zone de conservare și dezvoltare durabilă, zone de acțiune urbană, zone cu
caracter special, precum și în alte zone explicit delimitate în acest sens prin planul urbanistic
general;

a) aActualizarea este inițiată de către o autoritate publică de rang superior și vizează

reglementarea specifică a coridoarelor de transport/ rețelelor publice de orice fel de la nivel
național, regional sau județean.

(3) Inițiativa actualizării documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism aparține

autorităților publice și persoanelor fizice sau juridice care, după caz, dețin competența de a iniția
elaborarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, conform prevederilor prezentei
legi.
Art. 53.[Art. 64.] Finanțarea activităților de amenajare a teritoriului și de urbanism

Activitățile de amenajare a teritoriului și de urbanism, prevăzute în prezenta lege, se finanțează din

bugetul de stat, bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale, și din venituri proprii ale
persoanelor juridice și fizice interesate în dezvoltarea unei localități sau a unei zone din cadrul
acesteia, precum și din alte surse legal constituite sau atrase.
Art. 54.[Art. 65.] Activități de amenajarea a teritoriului și de urbanism finanțate de către
ministerul de resort

(1) Ministerul de resort finanțează următoarele activități de amenajare a teritoriului și de urbanism:

[a)] elaborarea sStrategiei de dezvoltare teritorială a României și a strategiilor de dezvoltare
spațială regională;
[b)] elaborarea sStrategiei sSpațiale de dDezvoltare a zonelor trans-regionalefrontaliere;

34
 a)[c)] elaborarea politicii de dezvoltare urbană națională;
[d)] elaborarea secțiunilor pPlanului de amenajare a teritoriului național;
b)[e)] elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului transfrontalier și planului de amenajare
intercomunitar atunci când obligația elaborării acestuia este prevăzută în cadrul PATN;
c)[f)] elaborarea Regulamentului General de Urbanism.
(2) Ministerul de resort poate finanța următoarele activități de amenajare a teritoriului și de urbanism:
[a)] elaborarea sStrategiilor de dezvoltare județeană, municipală și periurbană;
[b)] elaborarea pPlanurilor de amenajare a teritoriului inertracomunitar;
a)[c)] programe de susținere a dezvoltării locale în vederea asigurării fondului de documentații în
domeniile: amenajarea teritoriului, urbanism, imobiliar-edilitar și al proiectelor de dezvoltare
urbană integrată;
b)[d)] programe de susținere a dezvoltării locale pentru identificarea și delimitarea așezărilor
informale, stabilirea tipologiei acestora, identificarea măsurilor și soluțiilor de reglementare a
acestora sau, după caz, relocare și sprijin al reconstrucției locuințelor, implementarea
acțiunilor destinate îmbunătățirii condițiilor de viață a locuitorilor din așezările informale;
[e)] elaborarea documentațiilor de amenajarea teritoriului și urbanism pentru zonele cu
monumente istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial sau pentru teritoriile cu
reglementări speciale
c) elaborarea planului urbanistic pentru zone protejate de interes național;
d)[f)] elaborarea documentațiilor de amenajarea teritoriului și urbanism, hărți de hazard/ risc în
vederea prevenirii dezastrelor naturale sau industriale.

Art. 55.[Art. 66.] Activități de amenajare a teritoriului și de urbanism finanțate de către

autoritățile publice locale

(1) Autoritățile publice locale finanțează următoarele activități de amenajare a teritoriului și de

urbanism:
a) strategiile de dezvoltare spațială județeană;
b) strategiile de dezvoltare urbană ale unităților administrativ-teritoriale;
[c)] pPlanurile de amenajare a teritoriului județean și Planurile planurile de amenajare a
teritoriului intercomunitar în cazul în care acesta este elaborat la inițiativa autorităților publice
locale;
c) pPlanurile urbanistice generale;
d) pPlanuri urbanistice zonale elaborate din inițiativă publică;
e) planurile urbanistice zonale de regenerare urbană;
f) planurile urbanistice pentru zone protejate de interes local;
[d)] pPlanuri urbanistice de detaliu pentru investiții publice.
(2) Autoritățile administrației publice locale au obligația să prevadă în bugetele anuale fonduri pentru
elaborarea sau actualizarea, după caz, a planurilor de amenajare a teritoriului, a planurilor de
urbanism, a hărților de risc natural, precum și a studiilor de fundamentare necesare în vederea
elaborării acestora.
Art. 56.[Art. 67.] Finanțarea strategiilor de dezvoltare metropolitană și periurbană

(1) Consiliile județene finanțează împreună cu autoritățile publice locale organizate la nivelul zonei
metropolitane sau periurbane strategiile de dezvoltare metropolitană și periurbană.
(2) În cazul zonei metropolitane București, Guvernul României va asigura finanțarea strategiei zonei
metropolitane București în concordanță cu statutul de capitală al municipiului București.
Art. 57.[Art. 68.] Finanțarea documentațiilor de urbanism pentru anumite categorii de zone

35
 (1) Planurile urbanistice zonale inițiate de organisme ale autorității publice centrale sau locale, precum
și pPlanurile urbanistice de detaliu privind realizarea unor obiective de interes public se finanțează din
bugetul de stat ori din bugetele locale.

(2) Planurile urbanistice zonale care pot fi inițiate de persoane fizice sau juridice în condițiile prezentei
legi, precum și pPlanurile urbanistice de detaliu, cu excepția celor prevăzute la alin. (1), se finanțează
de persoanele juridice sau persoanele fizice interesate.

Capitolul VI. Registrul Urbaniștilor din România. Certificarea specialiștilor în domeniul

amenajării teritoriului și urbanismului

Art. 58.[Art. 69.] Registrul Urbaniștilor din România

(1) Registrul Urbaniștilor din România, este o instituție publică autonomă, cu personalitate juridică, cu
atribuții în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, finanțată integral din venituri proprii,
constituite din tarifele de atestare sau de examinare în vederea dobândirii dreptului de semnătură, de
înscriere în Registrul Urbaniștilor din România și de exercitare a dreptului de semnătură, din tarife
aferente celorlalte activități desfășurate în exercitarea competențelor legale, precum și din alte surse
legale.
(2) Registrului Urbaniștilor din România gestionează, ca autoritate profesională, dreptul de semnătură
în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului și recunoaște calificările profesionale în domeniul
amenajării teritoriului și urbanismului, conform Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și
calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate în România, cu modificările și completările
ulterioare.
Art. 59.[Art. 70.] Atribuțiile Registrului Urbaniștilor din România

Registrul Urbaniștilor din România îndeplinește și următoarele atribuții:

[a)] adoptă Regulamentul regulamentul privind dobândirea dreptului de semnătură pentru
documentații de amenajare a teritoriului și de urbanism și rRegulamentul referitor la
organizarea și funcționarea Registrului Urbaniștilor din România, cu avizul Ministerului de
resort;
[b)] în cadrulrealizează controlului activității desfășurate de către specialiștii cu drept de
semnătură în exercitarea respectivului drept prin, colaborareează cu orice alte organe și
instituții în drept, la nivel central sau local, inclusiv prin transfer de informații relevante;
a)[c)] organizează cursuri de formare profesională continuă în domeniul amenajării teritoriului și
urbanismului;
b)[d)] elaborează studii, cercetări, analize în vederea fundamentării de proiecte de acte
normative, norme, proceduri, coduri, alte reglementări în domeniul amenajării teritoriului și
urbanismului, inclusiv în cooperare cu organele administrației publice centrale și/sau locale,
cu structurile lor de specialitate în domeniu, precum și cu structurile lor asociative;
c)[e)] emite avizul pentru regulamentul orientativ de organizare și desfășurare a concursurilor
de soluții în domeniul urbanismului, peisagisticii și amenajării teritoriului;
d)[f)] elaborează proiectul statutului profesiei de urbanist, cooperând în acest scop cu structuri
asociative ale profesiei
[g)] are competență în privința organizării și desfășurăriiorganizează examenului pentru
dobândirea calității de expert tehnic extrajudiciar în domeniul amenajării teritoriului și
urbanismului;
e)[h)] desemnează specialiști cu drept de semnătură pentru a face parte din comisia de
examinare/testare/intervievare a candidaților la dobândirea calității de expert tehnic judiciar
în specializarea urbanism și amenajarea teritoriului;

36
 f)[i)] desemnează, la solicitarea organizatorilor concursurilor, specialiști în comisiile de atribuire
a licitațiilor publice pentru concursuri, studii și documentații de urbanism și amenajarea
teritoriului;
[j)] îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de reglementările în vigoare.,

Art. 60.[Art. 71.] Dreptul de semnătură

(1) Documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism se elaborează sau coordonează de către

specialiști cu drept de semnătură.
(2) Dreptul de semnătură se acordă de către Registrul Urbaniștilor din România.
(3) Specialiștii cu drept de semnătură se înscriu în tTabloul național al urbaniștilor, evidență ce se
gestionează de către Registrul Urbaniștilor din România.

Capitolul VIII. Administrarea dezvoltării Capitalei și a zonei sale metropolitane

Art. 61.[Art. 72.] Administrarea dezvoltării Capitalei

(1) Reglementările urbanistice la nivelul Municipiului municipiului București se elaborează de către

Primăria primarul general al Municipiului București și Consiliul General al Municipiului București., care
sunt administratorii patrimoniului imobiliar al orașului.
(2) Sectoarele administrative ale Capitalei, sub coordonarea Primăriei Municipiului București, sunt
responsabile cu aplicarea reglementărilor urbanistice, respectiv emiterea Certificatelor de Urbanism și
a Autorizațiilor de Construire pentru toate categoriile de proiecte.
(32) Proiectele care se realizează pe teritoriul mai multor sectoare vor fi autorizate de către Primăria
Municipiului Bucureștiprimarul general al municipiului București, prin intermediul structurii specializate
din cadrul aparatului de specialitate al primarului general al municipiului București. compartimentul de
specialitate.
(4) Primăria Municipiului București are atribuții de control privind activitatea de emitere a Certificatelor
de Urbanism și a Autorizațiilor de Construire realizată la nivelul sectoarelor.

Capitolul IX. Observatorul teritorial

Art. 62.[Art. 73.] Observatorul teritorial

(1) Observatorul teritorial este construit sub forma unui sistem informatic geografic (GIS) care
integrează toate funcțiile necesare în vederea utilizării sale de către autoritățile administrației publice
centrale și locale ca instrument tehnic informațional în sprijinul politicilor publice de dezvoltare
teritorială, atât la nivel central cât și la nivel local.
(2) Sistemul informațional include datele geo-spațiale 2D si 3D pe baza cărora se pot genera analize
și reprezentări complexe, reprezentări cartografice care permit urmărirea evoluției în timp și în spațiu
a unui număr mare de indicatori din domeniile de activitate relevante pentru dezvoltarea teritorială și
funcționează ca un instrument de monitorizare a sStrategiei naționale de dezvoltare teritorială a
României.
(3) Accesul public la informațiile cuprinse la nivelul oObservatorului teritorial este furnizat în mod
gratuit.

37
 Capitolul X. Cercetarea în domeniul dezvoltării și planificării spațiale, amenajării teritoriului
și urbanismului

Art. 63.[Art. 74.] Cercetarea în domeniul dezvoltării și planificării spațiale

(1) Cercetarea în domeniul dezvoltării și planificării spațiale este realizată de organisme aflate în
subordinea Ministerului de resort, institute de cercetare-dezvoltare, instituții de învățământ superior și
alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legislației privind cercetarea științifică.
(2) Cercetarea în domeniul dezvoltării și planificării spațiale, amenajării teritoriului și urbanismului se
realizează pe baza datelor cuprinse în cadrul Observatorului Teritorial sau a altor date puse la
dispoziție de către alte instituții publice sau obținute în urma unor studii de teren.
(3) Ministerul de resort are obligația de a finanța cercetări aplicate în domeniu pentru fundamentarea
documentațiilor de amenajare a teritoriului sau urbanism de interes național, a strategiilor și politicilor
în domeniu sau a metodologiilor și a altor proiecte de acte normative.

(4) Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială

Durabilă "URBAN-INCERC", ca institut național de cercetare-dezvoltare sub cîn Coordonarea
Ministerului de resort desfășoară activități de cercetare-dezvoltare de interes public în domenii de
construcții, urbanism, dezvoltare teritorială durabilă și locuire.

(5) Organizarea și funcționarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism

și Dezvoltare Teritorială Durabilă "URBAN-INCERC" este stabilită reglementată prin acte normative
specialeifice.

Titlul V. Controlul statului si sancțiuni

Art. 64.[Art. 75.] Controlul statului în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului

(1) Controlul statului privind aplicarea prevederilor cuprinse în documentațiile de amenajare a

teritoriului și de urbanism, avizate și aprobate conform legii, este asigurat de către:

a) Inspectoratul de Stat în Construcții;

b) președinții consiliilor județene și primarii unităților administrativ teritoriale;
c) arhitectul șef de la nivelul consiliilor județene și de la nivelul unităților administrativ teritoriale.

(2) În acest sens, direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului de resort, Inspectoratul de Stat în
Construcții, președinții consiliilor județene, primari și arhitecții șefi ai județelor și ai unităților
administrativ teritoriale colaborează permanent în vederea ducerii la îndeplinire a prevederilor alin.
(1).

CARTEA II. PREVEDERI SI REGULI APLICABILE PE ÎNTREGUL TERITORIUL ROMÂNIEI

Titlul I. Organizarea teritoriului și marile infrastructuri

Capitolul I. Teritoriul administrativ

Art. 65.[Art. 76.] Teritoriul administrativ al României

(1) Teritoriul României este organizat, sub aspect administrativ, în unități administrativ-teritoriale care
sunt comunele, orașele și județele.
(2) Comunele și orașele sunt unități administrativ-teritoriale de bază.

38
 (3) Orașele pot fi declarate municipii în condițiile legii.
(4) Județele României sunt grupate în regiuni de dezvoltare, fără caracter administrativ, conform Legii
nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România.
Art. 66.[Art. 77.] Condiții aferente reorganizării administrative la nivel local

(1) Schimbarea statutului unităților administrativ-teritoriale de bază din comună în oraș și invers sau
din oraș în municipiu și invers, se face prin lege, la propunerea consiliilor locale, cu consultarea
populației prin referendum local și cu respectarea indicatorilor minimali prevăzuți în Planul de
amenajare a teritoriului național Secțiunea IV - Sisteme de localități și organizarea administrativ ă a
teritorului-teritorială.
(2) Guvernul sprijină unificarea administrativă a câte două sau mai multe unități administrativ-
teritoriale de bază învecinate, în vederea eficientizării furnizării serviciilor publice, la inițiativa
autorităților administrației publice locale și ca urmare a voinței exprimate prin referendum local de
către populația din unitățile administrativ-teritoriale de bază interesate.
(32) În cazul în care o unitate administrativ-teritorială nu răspunde atinge indicatoriilor minimali
definiți prin Planul de Amenajare a Teritoriului Național Secțiunea IV – Sisteme de localități și
organizarea administrativă a teritoriului, Guvernul poate demara demersul de schimbare a statutului
administrativ, (din municipiu în oraș sau din oraș în comună.), respectiv demersul de unificare
administrativă.
(4) Înființarea de noi comune, precum și reorganizarea de comune, orașe sau municipii existente se
face prin lege, la propunerea consiliului local, în urma consultării prin referendum local a populației din
unitățile administrativ-teritoriale de bază de la care se preiau localitățile și a populației din unitățile
administrativ-teritoriale de bază care preia localitățile în cauză, cu respectarea indicatorilor minimali
prevăzuți în Planul de amenajare a teritoriului național Secțiunea IV - Sisteme de localități și
organizarea administrativ-teritorială.
(5) În sensul prezentei legi, prin reorganizare se înțelege:
a) trecerea unor sate componente de la o comună la alta;
b) trecerea unor sate componente de la o comună la un oraș sau municipiu și
transformarea acestora în localități componente;
c) trecerea unor localități componente de la un oraș sau municipiu la o comună și
transformarea acestora în sate componente;
d) trecerea unor localități componente de la un oraș sau municipiu la altul;
[e)] stabilirea reședinței de comună în alt sat față de cel actual.;
[f)] unificarea administrativă.
(6) Unitățile administrativ-teritoriale de bază, respectiv municipiile, orașele, comunele se pot asocia
pentru o mai bună gestionare spațială a teritoriului, inclusiv finanțarea în comun a unor proiecte cu
impact teritorial, în conformitate cu legislația în vigoare.
(7) Asocierile intercomunitare rezultate conform alin. (26) de mai sus pot elabora, în comun,
documentații de amenajare a teritoriului pentru fundamentarea programelor și proiectelor elaborate și
coordonarea spațială a acestora, în condițiile stabilite de prezenta lege.

Capitolul II. Sistemele de localități

Art. 67.[Art. 78.] Sistemul național de localități

(1) Sistemul național de localități este compus din localități urbane și din localități rurale, organizate în
unități administrativ-teritoriale de bază, ierarhizate și clasificate conform prevederilor incluse în Planul

39
de amenajare a teritoriului național Secțiunea IV –Sisteme de localități și organizarea administrativă a
teritoriului, elaborat și aprobat în condițiile legii.
(2) Toate localitățile care intră în componența municipiilor și orașelor sunt urbane, și se clasifică
astfel:
a) localități urbane reședință de municipiu sau oraș, denumite localități-reședință;
b) localități urbane nereședință de municipiu sau oraș, denumite localități componente.
(3) Toate localitățile care intră în componența comunelor sunt rurale și se clasifică astfel:
a) localități rurale reședință de comună, denumite sate-reședință;
b) localități rurale nereședință de comună, denumite sate componente.
(4) Clasificarea unităților administrativ-teritoriale de bază și a localităților fundamentează
implementarea unor politici specifice de dezvoltare, în acord cu Politica Urbană Naționalăpolitica de
dezvoltare urbană națională și cu alte documente strategice de interes național.
(5) Unitățile administrativ-teritoriale de bază se clasifică, după criterii administrative și funcționale,
astfel:
[a)] Clasa clasa A: capitala României – municipiul București;.
[b)] Clasa clasa B: municipii poli regionali;.
[c)] Clasa clasa C: municipii reședință de județ, altele decât cele prevăzute la lit. b);.
[d)] Clasa clasa D: municipii, altele decât cele prevăzute la lit. a), b), c);.
[e)] Clasa clasa E: Orașe;.
[f)] Clasa clasa F: comune poli rurali – comune din zonele lipsite de orașe pe o rază de 25 km,
care pot prelua serviciile și dotările teritoriale de interes general în domeniile economic, social
și cultural pentru a deservi atât populația proprie, cât și populația comunelor învecinate;.
[g)] cClasa G: comune periurbane – situate în cadrul zonelor urbane funcționale ale municipiilor
reședință de județ;.
[h)] Clasa clasa H: comune, altele decât cele prevăzute la lit. f) și g).
(5) Activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism se va realiza ținând cont de limitele
administrativ-teritoriale existente și de ierarhizarea pe ranguri a localităților cuprinse în rețeaua
națională de localități.
(6) Clasificarea localităților se va realiza la nivel național prin Planul de amenajare a teritoriului
național Secțiunea IV – Sisteme de localități și organizarea administrativă a teritoriului, cât și la nivel
județean și intercomunitar prin intermediul planului de amenajare a teritoriului județean, respectiv
planul de amenajare a teritoriului intercomunitar.Este obligatorie realizarea în documentațiile de
amenajare a teritoriului a unei clasificări a localităților, care să fie actualizată periodic, atât la nivel
național, prin Planul de amenajare teritoriului național Secțiunea IV - Sisteme de localități și
organizarea administrativă a teritoriului, cât și la nivel județean sau intercomunitar.
(7) Clasificarea localităților se va realiza utilizând criterii cuantificabile, ce permit diferențierea unor
politici și programe specifice de dezvoltare pentru fiecare tip de localitate în parte.
Art. 68. Așezările informale

(1) Autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și alte organe ale administrației publice
cooperează cu ministerul de resort, oferind informațiile necesare și implementând măsurile ce țin de
domeniul lor de competență, astfel încât așezările informale identificate să fie prioritare în cadrul
acțiunilor și politicilor publice privind locuirea, accesul la infrastructură, sănătatea publică și siguranța
persoanelor.
(2) Măsurile prioritare prevăzute la alin. (1) vizează: informarea și implicarea locuitorilor comunităților
afectate în procesul de planificare și reglementare, identificarea regimului juridic și economic al

40
 terenurilor și realizarea cadastrului general al așezărilor informale, înregistrarea imobilelor din
așezările informale în sistemul integrat de cadastru și carte funciară în condițiile legii speciale.
(3) Proiectele și programele destinate așezărilor informale se vor corela cu programele de asistență
socială ce pot viza fie o zonă afectată de insalubritate, de lipsa serviciilor și de sărăcie, fie una sau mai
multe categorii de beneficiari ai măsurilor de asistență socială, prezenți în mare măsură în cadrul
așezării informale.

Capitolul III. Zonele urbane funcționale și zonele Zonele metropolitane

[Art. 79.] Zonele urbane funcționale și zonele metropolitaneZonele metropolitane

(1) Zona urbană funcțională (ZUF) este teritoriul constituit dintr-un centru urban polarizator și una sau
mai multe unități administrativ-teritoriale de bază contigue cuprinse în zona de navetism a acestuia, în
cadrul căruia s-au dezvoltat relații de cooperare pe multiple planuri.
(2) Zona metropolitană este entitatea teritorialăzona cu personalitate juridică, constituită prin
asocierea voluntară între un centru urban polarizator și cel puțin trei unități administrativ-teritoriale de
bază contigue din cadrul zonei urbane funcționale a acestuia, conform legislației în vigoare.
(3) Extinderea maximă a unei zone metropolitane constituite coincide cu aceea a zonei urbane
funcționale aferente.
(4) În cazul în care există o suprapunere între zonele urbane funcționale ale mai multor municipii
reședință de județ, Zzona metropolitană se poate constitui pe teritoriul mai multor județe și
funcționează ca entitate independentă fără personalitate juridică., conform legislației în vigoare.
(5) Zonele metropolitane constituite vor avea minimum 100.000 de locuitori la data asocierii.
(6) Zonele metropolitane constituite vor avea, obligatoriu, teritoriu contiguu.
(7) Prin intermediul pPlanurilor de amenajare a teritoriului județean și planurilor de amenajare a
teritoriului intercomunitar este posibilă integrarea unor recomandări privind constituirea unei zone
metropolitane în cadrul județului, pe baza analizei situației existente.
Art. 69.[Art. 80.] Funcționarea zonelor metropolitane

(1) Zonele metropolitane funcționează ca entități independente fără personalitate juridică.

(2) Zonele metropolitane pot funcționa pe un perimetru independent de limitele unităților
administrativ-teritoriale, stabilit de comun acord de autoritățile administrației publice locale.
(31) La nivelul asociației zonelor metropolitane, se poate constitui consiliul zonei metropolitane format
din reprezentanți ai consiliului județean și consiliilor locale ale unităților administrativ-teritoriale din
cadrul zonei metropolitane, ce asigură medierea în procesul de elaborare, avizare și aprobare a
documentațiilor de amenajare a teritoriului elaborate la nivel metropolitan.

Capitolul IV. Zona metropolitană București

Art. 70.[Art. 81.] Constituirea zonei metropolitane București

(1) Pentru dezvoltarea echilibrată a teritoriului din zona Capitalei Românieizona municipiului București,
în conformitate cu reglementările pPlanului de Amenajare a tTeritoriului nNațional, unitățile
administrativ teritoriale de bază reprezentând mMunicipiul București, jJudețul Ilfov și alte localități din
județele învecinate, se vor asocia în scopul înființăriivor constitui Zonei Metropolitanezona
metropolitană București.ului.
(2) Zona metropolitană București se constituie prin Hotărâre de Guvern.

41
 (3) Ministerul de resort reprezintă Guvernul în cadrul asocierii metropolitane și va conduce zZona
mMetropolitană București.
Art. 71.[Art. 82.] Delimitarea și funcționarea zonei metropolitane București

(1) Delimitarea zZonei mMetropolitane București se realizează în baza reglementărilor planului de

amenajare a teritoriului naționalPATN și a studiilor complexe de specialitate și va urmări includerea în
zona metropolitană București a unităților administrativ-teritoriale de bază care compun teritoriul de
susținere și de influență a Capitaleia municipiului București pe cel puțin pe următoarele domenii cheie:
cadru natural/spații de agreement și recreere, zone de dezvoltare economică, infrastructuri de
transport și echipamente publice de interes metropolitan, dotări sociale și culturale de interes
metropolitan, aprovizionare cu produse agroalimentare.
(2) Bugetul zZonei mMetropolitane București va fi asigurat prin participarea proporțională a UAT-
urilor asociateunităților administrativ teritoriale asociate..
(3) Guvernul României va asigura finanțarea suplimentară în concordanță cu statutul de cCapitală al
Municipiului București pentru realizarea obiectivelor de utilitate publică de interes metropolitan.
(4) Zona metropolitană București funcționează ca entitate independentă fără personalitate juridică.
Art. 72.[Art. 83.] Strategia de dezvoltare zonei metropolitane București

(1) În termen de 1 an de la constituirea prin hHotărâre de Guvern a zZonei mMetropolitane București,

asociația zonei metropolitane București, sub coordonarea și conducerea Ministerului de resort,
elaborează și aprobă strategia de dezvoltare a zonei metropolitane București în vederea definirii
pachetului de măsuri, programe și proiecte prioritare pentru dezvoltarea integrată și echilibrată a
teritoriului metropolitan, în acord cu domeniile cheie ce definesc teritoriul de susținere și de influență a
municipiului BucureștiCapitalei.
(2) În termen de 3 ani de la data aprobării Strategiei strategiei de Dezvoltare dezvoltare a Zonei zonei
Metropolitane metropolitane București, pPlanurile de aAmenajare a tTeritoriului jJudețean și plPlanurile
uUrbanistice Generale generale vor fi revizuite de către autoritățile publice competente în vederea
transpunerii în reglementări urbanistice a direcțiilor de dezvoltare stabilite prin intermediul strategiei
de dezvoltare a zonei metropolitane București.Strategiei Metropolitane.

Capitolul V. Zonificarea teritoriului și arii prioritare de dezvoltare

Art. 73.[Art. 84.] Zonificarea teritoriului

(1) Zonificarea teritoriului reprezintă procesul de structurare a teritoriului în zone în funcție de

caracteristicile și regimul comun al terenurilor din respectiva zonă.
(2) Zonificarea teritoriului are în vedere definirea unor categorii de zone, din punct de vedere
economic, în vederea stabilirii unor măsuri, politici și programe specifice.
(3) Din punct de vedere al măsurilor specifice necesare, planurile de amenajare a teritoriului vor putea
delimita următoarele categorii de zone arii:
a) arii cu potențial turistic ridicat, determinat de peisajul valoros / de elementele de patrimoniu
construit / de elementele de patrimoniu natural;
b) arii miniere și industriale afectate de procese de restructurare economică;
c) arii funcționale urbane cu dinamică crescută;
d) arii rurale profunde;
e) arii cu valori naturale ridicate, propuse spre conservare.

42
 Capitolul VI. Obligațiile legate de coridoarele de transport și de echipare teritorială

[Art. 85.] Principalele obligații legate de coridoarele de transport și de echipare

teritorială

(1) Prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Național Secțiunea I – Infrastructura națională

sunt obligatorii și se preiau in planurile de amenajare a teritoriului de nivel județean si in
documentațiile de urbanism.
(2) Delimitarea terenurilor, a culoarelor și a amplasamentelor necesare pentru realizarea obiectivelor
de utilitate publică - sisteme de transport și telecomunicații, infrastructura majoră de apă și canalizare
și infrastructura energetică, precum si a servituților specifice generate, se realizează pe baza normelor
tehnice specifice incluse in documentațiile de urbanism si de amenajare a teritoriului.
(3) Prin studii de fezabilitate se pot realiza lucrări de infrastructură tehnică de interes național,
județean și local cu condiția corelării proiectului în cauză cu reglementările urbanistice și de amenajare
a teritoriului existente.
(4) În funcție de amploarea și amplasamentul lucrărilor realizate prin studii de fezabilitate,
responsabilitatea corelării prevăzută mai sus este în sarcina compartimentului de specialitate în
urbanism și amenajare a teritoriului de la nivel județean sau local.
(5) Pe terenurile rezervate pentru realizarea obiectivelor de utilitate publică, precum și cele afectate
de servituți, se vor aplica prevederile legii.

Capitolul VII. Delimitarea teritoriilor intravilane și extravilane

Art. 74.[Art. 86.] Stabilirea teritoriilor intravilane

(1) Teritoriul intravilan reprezintă totalitatea suprafețelor construite și amenajate ale localităților ce
compun unitatea administrativ-teritorială de bază, delimitate prin planul urbanistic general aprobat și
în cadrul cărora se poate autoriza execuția de construcții și amenajări.
(2) Intravilanul se compune din mai multe structuri, (sate sau localități suburbane componente).
(3) Limita teritoriului intravilan stabilit prin pPlanul uUrbanistic gGeneral se definește în mod
argumentat în raport cu necesitățile de dezvoltare ale localității, cu obiectivele urbanistice de
dezvoltare integrată ale acesteia și în raport cu resursele disponibile și planificate de realizare a
serviciilor și echipamentelor publice și în concordanță cu echiparea edilitară a teritoriului, cu
prezervarea zonelor de interes natural, agricol și pentru conservarea mediului.
(4) Limita propusă a teritoriului intravilan se stabilește în funcție de elementele de cadru natural, de
căile de comunicație, de amenajările hidrotehnice, precum și de alte categorii de lucrări cu caracter
tehnic.
(5) Extinderea intravilanului este condiționată de capacitatea unității administrativ-teritoriale de a
asigura infrastructură publică și echipamentele publice corespunzătoare noilor funcțiuni reglementate
prin documentații de urbanism.
(6) În cazul localităților risipite astfel cum sunt (satele, cătune, ansambluri turistice existente) cu
suprafețe mari de proprietăți, limita intravilanului se va stabili astfel încât să se asigure o parcelare
corespunzătoare funcțiunilor propuse, indiferent de regimul cadastral/funcțional al terenurilor (teren
agricol, pășuni, vii, livezi, păduri), în vederea unei dezvoltări economice echilibrate a acestora.

Art. 75.[Art. 87.] Stabilirea teritoriilor extravilane

43
Teritoriul extravilan reprezintă suprafața cuprinsă între limita administrativ-teritorială a unității de
bază (municipiu, oraș, comună) și limita teritoriului intravilan aprobat prin pPlanul uUrbanistic
gGeneral.
[Art. 88.] Introducerea terenurilor în intravilanul localitățilorunităților administrative
teritoriale

(1) Introducerea în intravilanul localităților a terenurilor agricole și a celor amenajate cu îmbunătățiri

funciare se face pe bază de studii urbanistice de ale pPlanului Urbanistic urbanistic General general
sau Plan Urbanistic Zonalplanului urbanistic zonal, pentru care în prealabil a fost emis avizul privind
clasa de calitate emis de Ministerul Agriculturii.
(2) După aprobarea prin hotărârea consiliului local a pPlanului uUrbanistic gGeneral sau pPlanului
uUrbanistic zZonal, autoritățile publice locale primăriile sunt obligate să transmită hotărârea de
aprobare însoțită de documentația de aprobare a pPlanului uUrbanistic gGeneral sau pPlanului
uUrbanistic Zonal zonal către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, în vederea actualizării din
oficiu a destinației imobilelor înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară.
(3) Propunerile privind creșterea intravilanelor localităților precum și menținerea suprafeței actuale a
intravilanului,) vor fi justificate pe baza prognozelor demografice și economice.
(4), iar Planul uUrbanistic General general va cuprinde, obligatoriu, o detalieredetalierea în cadrul
pProgramului de iInvestiții a mijloacelor pentru viabilizarea,a (prin realizarea de drumuri, rețele
tehnico-edilitare, lucrări de sistematizare verticală, a) terenurilor propuse a fi introduse în intravilan.

Capitolul VIII. Stabilirea tipurilor de peisaje și a peisajelor protejate

[Art. 89.] Stabilirea zonelor ariilor protejate de interes național

(1) Zonele ariilor protejate de interes național se stabilesc în conformitate cu reglementările instituite
prin legi speciale.
(2) Zonele ariilor protejate de interes național se includ în Planul de amenajare a teritoriului național
secțiunea Secțiunea III – Mediu și patrimoniu.
(3) În cadrul zonelorariilor protejate sunt incluse și zonele care cuprinde elemente de peisaj cultural
definite și delimitate în acord cu prevederile Cărții III – Titlul IV Protecția și Valorificarea peisajului
cultural.
(4) Prin intermediul pPlanului de amenajare a teritoriului național Secțiunea III - Mediu și patrimoniu
sunt stabilite tipurile majore de peisaje, inclusiv peisajele protejate de interes național.
(5) Peisajele protejate de interes național pot cuprinde atât ariile naturale protejate definite conform
legislației de mediu, cât și alte teritorii unde caracteristicile peisajului impun stabilirea unui anumit
nivel de protecție.
(6) În vederea fundamentării Planului planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea III -
Mediu și patrimoniu se va elabora Atlasul atlasul național de peisaje, acesta urmând a fi detaliat la
nivelul Atlaselor atlaselor județene de peisaje.
(7) Atlasul național de peisaje va fi detaliat la nivelul Atlaselor atlaselor județene de peisaje ce vor
detalia și delimita peisajele cu valori culturale și/sau naturale, peisajele ordinare, peisajele degradate
precum și elementele valoroase de peisaj cu caracter emblematic astfel cum sunt monumentele ale
naturii, perspective, forme topografice, fronturi la apă, spații verzi.
[Art. 90.] Stabilirea zonelor ariilor protejate de interes local

44
 (1) Zonele ariilorZonele protejate de interes județean sau local se stabilesc prin hotărârea consiliului
județean sau local după caz.
(2) Zonele ariilor protejate de interes județean și local se evidențiază și delimitează în cadrul
documentației de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate la nivel județean sau local.
(3) Persoanele juridice sau fizice interesate pot înainta propuneri autorităților publice competente în
vederea stabilirii zonelor ariilor protejate de interes județean și local.
Art. 76.[Art. 91.] Planurile teritoriale sau locale de peisaje

(1) La nivelul planurilor de amenajare a teritoriului este obligatorie elaborarea unor planuri teritoriale
de peisaj, iar la nivelul planurilor urbanistice generale este obligatorie elaborarea unor planuri locale
de peisaj.
(2) Planurile teritoriale sau locale de peisaj sunt realizate sub forma unor studii de fundamentare ce
cuprind recomandări privind conservarea și valorificarea peisajului, regenerarea peisajelor degradate,
obligatoriu a ficare vor fi preluate în mod obligatoriu în propunerile planurilor de amenajare a
teritoriului, respectiv în reglementarea urbanistică propusă prin intermediul pPlanului urbanistic
general.

Capitolul IX. Riscurile naturale și antropice

Art. 77.[Art. 92.] Riscurile naturale și antropice

(1) Prin intermediul Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea III – Mediu și patrimoniuV -
Riscuri naturale și antropice sunt stabilitestabilește principalele categorii de riscuri necesar a fi luate în
considerare analizate în procesul de planificare teritorială.
(2) Riscurile naturale ce vor fi studiate analizate în cadrul planurilor de amenajare a teritoriului și
urbanism sunt: riscul seismic, inundațiile, alunecările de teren, eroziunea solului, fenomenele
meteorologice extreme, incendiile de pădure, cu luarea în considerare a efectelor schimbărilor
climatice.
(3) Riscurile antropice ce vor fi abordate în cadrul planurilor de amenajare a teritoriului și urbanism
sunt: riscurile tehnologice și industriale, riscul de poluare, riscuri sanitare și riscul de atac terorist.

Art. 78. Zonele de risc natural și antropic

(1) Zonele de risc natural și antropic se vor delimita geografic pe baza unor studii și cercetări specifice
elaborate de instituții specializate, materializate prin hărți de risc natural și antropic avizate de
organele de specialitate ale administrației publice locale și centrale competente.
(2) Declararea unei zone geografice ca zonă de risc natural sau antropic se realizează prin hotărârea
consiliului județean pe baza hărților de risc avizate potrivit alin. (1).
(3) În zonele de risc natural și antropic, delimitate și declarate astfel conform legii, se instituie măsuri
specifice privind prevenirea și atenuarea riscurilor, realizarea construcțiilor și utilizarea terenurilor,
care se includ în cadrul planurilor de urbanism și de amenajare a teritoriului.
(4) Documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism pentru zonele de risc natural și antropic
vor fi elaborate și aprobare cu respectarea unor exigențe minime de conținut referitoare la abordarea
riscurilor naturale și antropice, stabilite prin acte normative speciale.
(4) În elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului județean este obligatorie realizarea hărților de
risc, în cooperare cu instituțiile avizatoare sau interesate în vederea fundamentării măsurilor de
intervenție necesare.

45
 (5) La nivel local, studiul privind riscurile naturale și antropice din cadrul planurilor urbanistice
generale fundamentează reglementări specifice, inclusiv interdicția de construire.

Titlul II. Reguli urbanistice de bază

Capitolul I. Terenuri construibile și neconstruibile

Art. 79.[Art. 93.] Caracteristici generale ale terenurilor construibile

Terenurile construibile sunt terenurile amplasate în intravilanul localităților, care întrunesc condițiile
minimale pentru construire stabilite pe baza reglementărilor urbanistice aprobate și care prezintă
posibilitatea dovedită de racordare la rețelele edilitare, prezintă acces direct sau indirect la drumurile
publice precum și acces la servicii și echipamente publice.au asigurat accesul la rețelele publice și la
serviciile publice urbane.
Art. 80.[Art. 94.] Caracteristici particulare ale terenurilor construibile

(1) Sunt terenuri construibile următoarele:

a) terenurile amplasate în zona urbanizată;
b) terenurile amplasate în zone propuse spre urbanizare.

(2) Zona urbanizată este zona delimitată din intravilanul unităților administrativ-teritoriale compusă
din terenuri cu acces direct la drum public amenajat conform reglementărilor instituite prin legi
speciale și conectată la rețeaua edilitară, precum și acces la servicii și echipamente publice..
(3) Zona propusă pentru urbanizare este zona delimitată din intravilanul unităților administrativ-
teritoriale, compusă din terenuri pentru care sunt prevăzute prin pPlanul urbanistic general acțiuni de
trasare, construire și amenajare a drumurilor cu caracter public conform reglementărilor instituite prin
norme speciale, introducerea rețelelor edilitare și asigurarea accesului la servicii publice și
echipamente publice.
(4) La nivel local, prin intermediul documentațiilor de urbanism, pot fi instituite măsuri de detaliu
complementare privind caracterul construibil al terenurilor.
Art. 81.[Art. 95.] Caracteristicile terenurilor neconstruibile

Caracteristicile terenurilor neconstruibile vor fi stabilite prin reglementări urbanistice aprobate, cu

respectarea normelor tehnice specifice.

Capitolul II. Stabilirea folosințelor/utilizării terenurilor

Art. 82.[Art. 96.] Clasificarea terenurilor în funcție de folosință și utilitate

(1) În funcție de utilitatea și folosința dominantă pe care o prezintă, terenurile din cadrul unei unități
administrativ-teritoriale pot fi clasificate în următoarele categorii de zone funcționale:
a) zona străzilor și piețelor publice;
[b)] zone zona rezidențialerezidențială;
[c)] zone zona industrialeindustrială;
[d)] zone zona aferente aferentăspațiilor verzi și oglinzilor de apă;
[e)] zone zona administrative;
b)[f)] zona echipamentelor publice: educație, sănătate, asistență socială, culte și cultură;
[g)] zone zona de sport;
[h)] zone zona aferente aferentă serviciilor publice și de echipare tehnico-edilitară;
[i)] zone zona destinate destinatăactivităților economice, comerciale;

46
 [j)] zone destinate activităților financiar-bancare și de administrare a afacerilor
[k)] zone zona turistice turistică și de agrement;
[l)] zone zona aferente aferentă infrastructurii de transport;
[m)] zone zonacu destinație specială aflate în proprietatea/administrarea instituțiilor cu atribuții în
domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale; ,
[n)] zone zona agricoleagricolă;
[o)] zone zona extractiveextractivă;
[p)] zone zona mixtemixtă.
(2) La nivel local, prin intermediul documentațiilor de urbanism, pot fi instituite și alte tipuri de zone
funcționale în acord cu specificul local.

Capitolul III. Servituți asupra imobilelor

Art. 83.[Art. 97.] Limitele exercitării dreptului de proprietate

(1) Legea poate limita exercitarea dreptului de proprietate în interes public sau în interes privat.
(2) Limitele legale ale dreptului de proprietate instituite prin legi speciale sunt cunoscute de
asemenea sub denumirea de servituți de utilitate publică.
(23) Fără a afecta limitele legale instituite prin lege, în cadrul zonelor ce fac obiectul documentațiilor
de urbanism, autoritățile publice locale competente pot institui servituți de urbanism.
(34) Servituțile de urbanism sunt instituite întotdeauna în interes public sau pentru cauză de utilitate
publică.
Art. 84.[Art. 98.] Aplicarea dispozițiilor privitoare la servituți asupra imobilelor

(1) Limitele legale instituite în interes public sau pentru cauză de utilitate publică, denumite în
continuare limite legale și servituțile de urbanism sunt guvernate de dispozițiile prezentei secțiuni,
dacă prin legi speciale nu se prevede altfel.
(2) Limitele legale instituite în interes privat sunt guvernate de dispozițiile legale aplicabile în materie
civilă și nu fac obiectul reglementărilor cuprinse în prezenta secțiune.
Art. 85.[Art. 99.] Dispoziții generale

(1) Limitele legale și servituțile de urbanism instituite în interes public sau pentru cauză de utilitate
publică sunt sarcini care grevează imobilul asupra căruia a fost instituită limita.
(21) Limitele legale și servituțile de urbanism pot fi reprezentate de instituirea unor drepturi de
trecere, interdicții sau limitări de folosință a imobilului, interdicții sau limitări de construire, sau
obligații în sarcina titularilor de drepturi reale asupra imobilului astfel cum sunt obligația de a permite
accesul, obligația de întreținere a imobilului.
(32) Regimul juridic al limitelor legale și servituților de urbanism va fi reglementat în documentațiile
de urbanism.De la regulile ce decurg din instituirea limitelor legale și servituților de urbanism nu se
poate deroga prin acte juridice încheiate între persoane fizice sau persoane juridice de drept privat sau
public.
(43) Existența și reglementările urbanistice aferente limitelor legale asupra unui imobil și a servituților
de urbanism se menționează în planurile urbanistice generale și în certificatul de urbanism.
(5) Limitele legale asupra unui imobil și servituțile de urbanism se înscriu în cartea funciară aferentă
imobilului în cauză.

47
 (56) Documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism vor fi însoțite de un Registrul al
limitelor legale și servituților de urbanism, care va cuprinde toate elementele și condițiile sarcinilor
aplicabile terenurilor asupra cărora sunt instituite limite legale și servituți de urbanism.
(7) În cazul documentațiilor de urbanism, acest registruRegistrul limitelor legale și servituților de
urbanism se anexează Planului urbanistic general.
(68) Conținutul limitelor legale și modalitatea lor de exercitare se stabilesc prin dispozițiile legale care
au instituit limita legală.
(7) Conținutul și modalitatea de exercitare a servituților de urbanism se stabilesc prin planurile
urbanistice și regulamentele locale de urbanism.
[Art. 100.] Minima ingerință în dreptul de proprietate

(1) Instituirea și exercitarea limitelor legale precum și servituților de urbanism se realizează astfel
încât să aducă o minimă ingerință în exercițiul dreptului de proprietate.
(2) Instituirea și exercitarea lLimitele legale și servituțile de urbanism instituite precum și exercitarea
acestorade către autoritățile publice competente, asupra imobilul se realizează cu respectarea
proporționalității conținutului acestora și modalităților de exercitare regulilor ce decurg din instituirea
și exercitarea limitei sau servituții prin raportate la scopul pentru care acestea au fost instituite.
Art. 86.[Art. 101.] Durata limitelor legale și a servituților de urbanism

(1) Limitele legale și servituțile de urbanism există atât timp cât subzistă interesul public sau cauza de
utilitate publică pentru care au fost instituite.
(2) În situația încetării interesului public sau cauzei de utilitate publică pentru care au fost instituite
limitele legale și servituțile de urbanism, autoritățile publice competente au obligația de a proceda la
actualizarea registrului limitelor legale și servituților de urbanismautoritățile publice competente au
obligația de a proceda la modificarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, în
vederea reflectării încetării existenței limitei legale sau a servituții de urbanism.
Art. 87.[Art. 102.] Dreptul la despăgubiri sau indemnizare

(1) În cazul limitelor legale instituite asupra dreptului de proprietate publicăprivată, dreptul la
despăgubiri sau indemnizări al titularilor de drepturi reale este guvernat de dispozițiile legilor speciale
prin intermediul cărora a fost instituită limita legală.
(2) Servituțile de urbanism nu dau dreptul la despăgubiri sau indemnizații în favoarea titularilor de
drepturi reale asupra imobilelor afectate de servituți de urbanism.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), servituțile Servituțile de urbanism care impun o sarcină
exorbitantă asupra dreptului de proprietate, afectând drepturi sau situații juridice pre-existente
instituirii servituții de urbanism, sunt supuse obligației autorităților publice de a acorda dreptul la
despăgubiri sau indemnizare titularilor de drepturi reale asupra terenului afectare de respectivele
servituți de urbanism.
(4) Modalitatea de stabilire și acordare a despăgubirilor și indemnizațiilor menționate în cadrul alin. (3)
va fi stabilită prin acte normative speciale.

48
 Capitolul IV. Limite legale și servituți de urbanism

Secțiunea I. Limite legale și servituți de urbanism pentru protecția coridoarelor de transport și a

echipamentelor aferente

Art. 88.[Art. 103.] Limitele legale și servituțile de urbanism pentru protecția coridoarelor de
transport rutiere

Limitele legale pentru protecția coridoarelor de transport rutiere sunt guvernate de dispozițiile legale
speciale aplicabile în domeniul transporturilor rutiere.
Art. 89.[Art. 104.] Limitele legale și servituțile de urbanism pentru protecția coridoarelor de
transport feroviare

Limitele legale pentru protecția coridoarelor de transport feroviare sunt guvernate de dispozițiile legale
speciale aplicabile în domeniul transporturilor feroviare.
Art. 90.[Art. 105.] Limitele legale și servituțile de urbanism pentru protecția coridoarelor de
transport pe apă

Limitele legale pentru protecția coridoarelor de transport pe apă sunt guvernate de dispozițiile legale
speciale aplicabile în domeniul transporturilor pe apă.
Art. 91.[Art. 106.] Limitele legale și servituți de urbanism pentru protecția infrastructurii
aeronautice

(1) Limitele legale de aeronautică sunt guvernate de dispozițiile legale speciale cuprinse în Codul
Aerian.
(2) Fără a afecta limitele legale instituite pentru protecția infrastructurii aeronautice, autoritățile
publice locale competente pot institui servituți de urbanism pentru protecția aeronautică.
(3) Servituțile de urbanism pentru protecția aeronautică vor fi instituite în special pentru:
a) interdicția și limitarea dreptului de construire a imobilelor cu destinație rezidențială în
vecinătatea infrastructurilor aeronautice;
b) impunerea unor condiții tehnice de construite a altor tipuri de imobile decât cele rezidențiale,
în vecinătatea infrastructurilor aeronautice, printre care și obligația de izolare fonică a
imobilelor.

Secțiunea II. Limite legale și servituți de urbanism pentru protecția instalațiilor și

echipamentelor aferente

[Notă: Având în vedere că, din cuprinsul tezelor prealabile aferente Codului, nu se poate deduce
conținutul acestei secțiuni propuse spre reglementare, este necesară clarificarea conținutului secțiunii.
Mai mult decât, este necesară determinarea elementelor de diferențiere dintre reglementările ce vor fi
cuprinse în această secțiune față de secțiunea III de mai jos, secțiunea XV de mai jos etc.]

Secțiunea III. Limite legale și servituți de urbanism pentru protecția echipamentelor hidrotehnice și
energetice

Art. 92.[Art. 107.] Limite legale și servituți de urbanism pentru protecția echipamentelor
hidrotehnice și energetice

49
 Limitele legale pentru protecția echipamentelor hidrotehnice și energetice sunt guvernate de
dispozițiile legale speciale aplicabile în domeniul apei, gazelor, energiei electrice și petrolului.

Secțiunea IV. Limite legale și servituți de urbanism pentru protecția mediului

[Având în vedere că, din cuprinsul tezelor prealabile aferente Codului, nu se poate deduce conținutul
acestei secțiuni propuse spre reglementare, este necesară clarificarea conținutului secțiunii]

Secțiunea V. Limite legale și servituți de urbanism pentru protecția exploatării de resurse minerale

Art. 93.[Art. 108.] Limite legale și servituți de urbanism pentru protecția exploatării de resurse
minerale

Limitele legale pentru protecția exploatării resurselor minerale sunt guvernate de dispozițiile legale
speciale aplicabile exploatării resurselor minerale.

Secțiunea VI. Limite legale și servituți de urbanism pentru protecția depozitelor de deșeuri

Art. 94.[Art. 109.] Servituți de urbanism pentru protecția depozitelor de deșeuri

(1) Autoritățile publice locale competente pot instituit servituți de urbanism pentru protecția zonelor în
cadrul cărora sunt amplasate depozitele de deșeuri.
(2) Servituțile de urbanism pentru protecția depozitelor de deșeuri pot fi instituite asupra terenurilor
pe care sunt amplasate depozitele de deșeuri, precum și asupra terenurilor aflate pe o raza de [ …]
metri față de depozitele de deșeuri.

Secțiunea VII. Limite legale și servituți pentru protecția identității urbane, a patrimoniului cultural și
natural

Art. 95.[Art. 110.] Servituți de urbanism pentru protecția identității urbane

(1) În vederea protejării identității urbane, autoritățile publice locale competente pot institui prin
planurile urbanistice, servituți de urbanism pentru protecția identității urbane.
(2) Servituțile de urbanism pentru protecția identității urbane, pot consta în:
a) interdicții sau limitări ale dreptului de construire
b) obligații de a permite accesul sau de a permite exercitarea unor drepturi de trecere în interes
public
[c)] obligații de a menține sau de a amenaja imobilul în conformitate cu prevederile specifice ale
regulamentelor locale de urbanism definite în vederea protejării stilul arhitectural alidentității
și caracterului unei zone., spațiilor verzi, spațiilor de agrement.

Art. 96.[Art. 111.] Limitele legale pentru protecția patrimoniului cultural

(1) Limitele legale instituite pentru protecția patrimoniul cultural sunt guvernate de dispozițiile legale
speciale aplicabile protecției patrimoniului cultural.
(2) Fără a afecta limitele legale instituite pentru protecția patrimoniului cultural, autoritățile publice
locale competente pot institui servituți de urbanism pentru protecția patrimoniului cultural existent pe
suprafața unității administrativ-teritorial.
Art. 97.[Art. 112.] Limitele legale pentru protecția patrimoniului natural

50
 (1) Limitele legale instituite pentru protecția patrimoniul natural sunt guvernate de dispozițiile legale
speciale aplicabile protecției patrimoniului natural.
(2) Fără a afecta limitele legale instituite pentru protecția patrimoniului natural, autoritățile publice
locale competente pot institui servituți de urbanism pentru protecția patrimoniului natural existent pe
suprafața unității administrativ-teritorial.
[Servituțile de alcătuire și protecția spațiului urban au fost cuprinse în secțiunea VII Servituți pentru
protecția identității urbane, a patrimoniului cultural și natural.]

Titlul III. Dispoziții comune pentru documentațiile de urbanism și de amenajare a

teritoriului

Capitolul I. Caracterul director și de reglementare al documentațiilor de amenajare a

teritoriului și al documentațiilor de urbanism

[Art. 113.] Documentațiile de amenajare a teritoriului – definiții

(1) Documentațiile de amenajare a teritoriului reprezintă totalitatea planurilor de amenajare a

teritoriului avizate și aprobate, în condițiile legii., pentru teritoriul național prin Planul de Amenajare al
Teritoriului Național – PATN și pentru teritoriul județean prin Planul de Amenajare al Teritoriului
Județean – PATJ.
(2) Documentațiile de amenajare a teritoriului stabilesc strategiile și direcțiile principale de evoluție ale
unui teritoriu la diverse niveluri de complexitate și sunt detaliate prin reglementări specifice în limitele
teritoriilor administrative ale orașelor și comunelor, prin intermediul documentațiilor de urbanism.
(3) Documentațiile de amenajare a teritoriului cuprind și integrează prevederile conținute în strategiile
de dezvoltare teritorială elaborate pentru zone cu caracter specific de la nivel național, sau județean,
și aprobate de către autoritățile publice locale, județene sau centrale, potrivit competențelor legale.
Art. 98.[Art. 114.] Caracterul director al documentațiilor de amenajare a teritoriului

(1) Documentațiile de amenajare a teritoriului cuprind propuneri cu caracter director prin care se
stabilește cadrul general de amenajare a teritoriului și de dezvoltare urbanistică a localităților , prin
coordonarea acțiunilor specifice..
(2) Prevederile cu caracter director cuprinse în documentațiile de amenajare a teritoriului aprobate
sunt obligatorii pentru toate autoritățile administrației publice.
[Art. 115.] Documentațiile de urbanism – definiții și scop

(1) Documentațiile de urbanism reprezintă totalitatea planurilor de urbanism și a regulamentelor

locale de urbanism avizate și aprobate, în condițiile legii, pentru întreg teritoriu administrativ al
orașelor și al comunelor, sau pentru părți din acesta. și cuprind Planul Urbanistic General și
regulamentul local aferent acestuia și Planul Urbanistic Zonal și regulamentul local aferent acestuia.
(2) Documentațiile de urbanism transpun și detaliază la nivelul orașelor și comunelor propunerile
directoare cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului național și județean.
Art. 99.[Art. 116.] Caracterul de reglementare al documentațiilor de urbanism

Documentațiile de urbanism au caracter de reglementare specifică, stabilind și stabilesc reguli și

norme obligatorii ce se aplică direct asupra localităților și părților din acestea până la nivelul parcelelor
cadastrale, constituind elemente de fundamentare obligatorii pentru emiterea certificatelor de
urbanism și pentru emiterea autorizațiilor de construire, construire pentru amenajare, intervenție și
desființare.

51
 Capitolul II. Avizarea și aprobarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de
urbanism

[Art. 117.] Aprobarea și aprobarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de

urbanism

(1) Aprobarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, se realizează de către

autoritățile publice conform competenței acestora la nivel local sau central.
(2) Guvernul României aprobă prin hotărâre de guvern:
[a)] Planul de Amenajare a Teritoriului Național
[b)] Regulamentul General de Urbanism
[c)] Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
[d)] Strategii de dezvoltare regionale
[e)] Politica de dezvoltare urbană națională
[f)] Planul de amenajare a teritoriului transfrontalier.
(4) Consiliile județene aprobă:
[a)] Strategia de dezvoltare spațială județeană
[b)] Planul de amenajare a teritoriului județean
[c)] Strategiile de dezvoltare metropolitane / periurbane.

(5) Consiliile locale aprobă:

[a)] Strategia de dezvoltare urbană a unității administrativ-teritoriale
[b)] Planurile de amenajare a teritoriului intercomunitar elaborat pe teritoriul unităților
administrativ-teritoriale respective, cu avizul prealabil al Consiliului Județean
[c)] Planurile urbanistice generale, avizate în prealabil de către Consiliul Județean și planurile
urbanistice zonale, potrivit competențelor stabilite prin lege
[d)] participarea în cadrul organismelor asociative constituite la nivel metropolitan sau periurban
în vederea realizării unor acțiuni comune de planificare strategică, de amenajare a teritoriului
și de realizare a unor proiecte.

Art. 100.[Art. 118.] Avizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism

(1) Ministerul de resort avizează:

[a)] pPlanul de amenajare a teritoriului județean;
a) pPlanurile urbanistice general ale Municipiului București și ale municipiilor reședință de județ
precum și ale unităților administrativ-teritoriale care includ stațiuni turistice/ balneare;
b) pPlanul urbanistic zonal pentru zona centrală și alte zone funcționale de interes de la nivelul
Municipiului București sau ale municipiilor reședință de județ, precum și pentru localități care
cuprind monumente istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial.

(2) Consiliul județean avizează următoarele documentații de amenajare a teritoriului și de urbanism:

[a)] sStrategiile de dezvoltare spațială regională și a zonelor transfrontaliere;
a) pPlanul de amenajare a teritoriului transfrontalier;
b) planul de amenajare a teritoriului intercomunitar în situația în care aceasta este elaborat la
inițiativa unităților administrative teritoriale existente în cadrul județului;
c) pPlanurile urbanistice generale de la nivelul unităților administrativ-teritoriale din cadrul
județului.

(3) Consiliul local avizează următoarele documentații de amenajare a teritoriului și de urbanism:

52
 [a)] pPlanul de amenajare a teritoriului intercomunitar.

(4) În situațiile prevăzute de lege, documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism se

avizează și de către alte instituții sau autorități publice centrale, în funcție de domeniul vizat de către
documentația de amenajare a teritoriului și de urbanism.

Capitolul III. Evaluarea de mediu a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de

urbanism

Art. 101.[Art. 119.] Evaluarea de mediu a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de

urbanism

(1) Evaluarea de mediu a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism reprezintă o

etapă în procesul de elaborare și aprobare sau adoptare a documentațiilor, care se realizează în timpul
pregătirii documentațiilor și se finalizează înainte de adoptarea sau aprobarea acestora.
(2) Procedura de evaluare de mediu a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism se
realizează conform reglementărilor instituite prin legi speciale.
Art. 102.[Art. 120.] Obiectul evaluării de mediu

(1) Fac obiectul evaluării de mediu, în conformitate cu reglementările instituite prin legi speciale,
următoarele documentații de amenajare a teritoriului și de urbanism:
[a)] sStrategiile de dezvoltare teritorială sau spațială;
a) sStrategiile de dezvoltare urbană;
b) pPlanurile de amenajare a teritoriului;
[b)] pPlanurile urbanistice.

(2) Fac de asemenea obiectul evaluării de mediu, modificările actualizările aduse documentației
menționate în cadrul alin. (1), cu excepția situațiilor în care modificările nu sunt susceptibile de a avea
impact semnificativ asupra mediului în conformitate cu reglementările instituite prin legi speciale.
Art. 103.[Art. 121.] Evitarea duplicării

Evaluarea de mediu pentru documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism dezvoltate la

nivel regional, județean sau local, care sunt parte integrantă din documentațiile dezvoltate la nivel
național, regional, județean sau local care au făcut deja obiectul evaluării de mediu, va ține cont de
rezultatele acestei evaluări, în scopul evitării duplicării.
Art. 104.[Art. 122.] Persoanele responsabile cu aplicarea procedurii de evaluare de mediu

(1) Autoritatea publică titulară a documentației de amenajare a teritoriului și de urbanism are obligația
aplicării procedurii de evaluare de mediu.
(2) Procedura de evaluare de mediu se aplică de către autoritatea publică titulară a documentației de
amenajare a teritoriului și de urbanism, în colaborare cu autoritățile pentru protecția mediului, cu
consultarea autorităților de sănătate precum și a tuturor autorităților interesate de efectele
implementării documentației, după caz.
Art. 105.[Art. 123.] Participarea publicului

Autoritatea publică tutelară a documentației de amenajare a teritoriului și de urbanism are obligația

implicării și asigurării participării publicului în conformitate cu prevederile legale aplicabile.

53
 Capitolul IV. Implementarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism

Art. 106.[Art. 124.] Documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism

(1) Documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism sunt obligatorii pentru autoritățile

publice centrale și locale, precum și pentru orice persoană fizică sau juridică. din teritoriul
reglementat.
(2) Documentațiile de amenajare a teritoriului AT și PUG-urileplanurile urbanistice generale se
elaborează pe suport cadastral – cadastru general, cadastru edilitare și cadastru de specialitate,
furnizat de către ANCPI. Este obligatorie constituirea patrimoniului public în teritoriul reglementat.
(3) UAT-urileUnitățile administrativ teritoriale vor formula un plan de acțiune și un program de
realizare a proiectelor publice care decurg din aplicarea reglementărilor urbanistice.
Art. 107.[Art. 125.] Durata de valabilitate a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de
urbanism

(1) Pentru documentațiile de urbanism și de amenajare a teritoriului nu se stabilește o durată limitată

de valabilitate.
(2) ActualizareaModificarea acestor documentații se poate realiza pe secțiuni, pe o porțiune din
teritoriu, sau în întregul lor, în condițiile legii.
(2) În cazuri excepționale, administrația publică competentă de la nivel local, cu informarea în
prealabil a cConsiliului jJudețean/a Ministerului de resort, precum și a tuturor persoanelor afectate,
poate suspenda în totalitate sau parțial valabilitatea documentațiilor de urbanism, în vederea revizuirii
integrale sau modificarea actualizarea acestora în cadrul unor termene precizate, indicând totodată
cadrul tranzitoriu de planificare.
(3) La inițiativa persoanelor fizice sau juridice de interes privat, cu acordul administrației publice, se
poate demara procedura de actualizare modificare a documentațiilor de urbanism și de amenajare a
teritoriului.

Capitolul V. Implementarea și dezvoltarea strategiilor de dezvoltare

Art. 108.[Art. 126.] Implementarea strategiilor de dezvoltare spațială și urbană

(1) Strategiilea de dezvoltare teritorială se implementeazărealizează prin politici, programe și proiecte

încadrate după caz în limita reglementărilor de urbanism și de amenajare a teritoriului.
(2) Implementarea strategiilor de dezvoltare urbană se realizează prin intermediul planurilor
urbanistice și planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, a căror prevederi se actualizează în
vederea punerii în aplicare a obiectivelor și direcțiilor stabilite prin strategiile de dezvoltare urbană.
Art. 109.[Art. 127.] Politici, programe și proiecte

(1) Implementarea prevederilor documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism se

realizează prin intermediul politicilor, programelor și proiectelor.
(2) Politicile, programele și proiectele definite sunt cuprinse în planul de acțiune, ce conține într-o
variantă preliminară, la data aprobării documentației, un pachet de programe și proiecte structurate
pe domenii.
(3) Politicile, programele și proiectele cuprinse în planul de acțiune Acestea răspund unei serii de
obiective sectoriale ce se adresează principalelor disfuncționalități identificate în studiile de
fundamentare și în analiza stadiului actual al dezvoltării.

54
 (4) Planul de acțiune astfel structurat coordonează procesul de implementare a propunerilor formulate
prin documentație, identificând proiecte și activități, etape și responsabilități privind realizarea
acestora.

Titlul IV. Strategii, documentații și studii de amenajare a teritoriului și de urbanism

Capitolul I. Documentații de amenajare a teritoriului

Secțiunea I. Prevederi generale

Art. 110.[Art. 128.] Documentații de amenajare a teritoriului

(1) Sunt documentații de amenajare a teritoriului: strategiile de dezvoltare teritorială sau spațială
adoptate la toate nivelurile, planul de amenajare a teritoriului național, planurile de amenajare a
teritoriilor județene, planurile de amenajare a teritoriului intercomunitar, planurile de amenajare a
teritoriului transfrontalier.
(2) Între documentațiile de amenajare a teritoriului există următoarea ierarhie:
[a)] Prevederile strategiilor de dezvoltare teritorială sau spațială se transpun în vederea
implementării în cadrul secțiunilor planului de amenajare a teritoriului național sau în cadrul
celorlalte planuri de amenajare a teritoriului
[b)] pPrevederile planului de amenajare a teritoriului național sunt obligatorii și sunt preluate în
cadrul planului de amenajare a teritoriului județean;
[c)] Pplanul de amenajare a teritoriului județean implementează direcțiile principale de dezvoltare
stabilite prin intermediul strategiilor de dezvoltare teritorială sau spațială și a strategiilor de
dezvoltare urbană metropolitană și periurbană, asigurând în același timp corelarea cu planurile
de amenajare a teritoriului transfrontalier.

Secțiunea II. Planul de amenajare a teritoriului național

Art. 111.[Art. 129.] Planul de amenajare a teritoriului național (PATN)

(1) Planul de amenajare a teritoriului național este compus din secțiuni și subsecțiuni specializate,
elaborate concomitent în vederea corelării diferitelor aspecte ale diverselor politicipoliticilor naționale
pe domenii sectoriale.
(2) Secțiunile și subsecțiunile pPlanului de amenajare a teritoriului național sunt detaliate în cadrul
planurilor de amenajare a teritoriului de rang inferior.
(3) Planul de amenajare a teritoriului național Secțiunea I - Infrastructura Națională va avea
următoare structură:
[a)] Subsecțiunea 1.1 – Rețele de transport, elaborată împreună cu autoritatea centrală
responsabilă de domeniul transporturilor și care conține:

- dDrumuri;
- cCăi ferate;
- aAeroporturi;
- aApe interioare navigabile.
[b)] Subsecțiunea 1.2 – Infrastructură energetică și de telecomunicații, elaborată împreună cu
autoritățile centrale responsabile de economie, energie și telecomunicații, care și conține:

55
 - iInfrastructura energetică: transport energie electrică și gaze naturale, conducte petroliere.
- rRețeaua de telecomunicații.
(4) Planul de amenajare a teritoriului național Secțiunea II - Managementul resurselor naturale va
avea următoarea structură:
[a)] Subsecțiunea 2.1 – Apa, elaborată împreună cu autoritățile centrale responsabile de protecția
mediului și ape, care și conține:

- reResursele de apă pentru populație, agricultură, industrie;

- Infrastructura infrastructura majoră de alimentare cu apă și canalizare.
[b)] Subsecțiunea 2.2 – Păduri și sol, elaborată împreună cu autoritățile centrale responsabile de
protecția mediului, păduri și agricultură, care și conține:

- îÎmbunătățiri funciare: sisteme de irigații, desecări, amenajări pentru combaterea eroziunii

solului – propuneri;
- rResurse forestiere - inclusiv arii cu deficit de suprafață împădurită.
[c)] Subsecțiunea 2.3 – Resurse energetice și minerale, elaborată împreună cu autoritățile centrale
responsabile de protecția mediului și economie, care și conține:

-r Resurse energetice - combustibili fosili, hidro, nuclear, potențial utilizare energie solară,
eoliană, geotermală;
- aAlte resurse minerale.
(5) Planul de Amenajare a Teritoriului Național Secțiunea III - Mediu și patrimoniu va avea următoarea
structură:
[a)] Subsecțiunea 3.1 – Patrimoniu natural și cultural, peisaje și peisaje protejate, elaborată
împreună cu autoritățile centrale responsabile de protecția mediului, agricultură și cultură,
care conține:.. Conținutul subsecțiunii:

- vValori de patrimoniu natural și arii naturale protejate de interes internațional, comunitar,

național;
- vValori de patrimoniu cultural și zone construite protejate de interes internațional și național
;
- pPeisaje protejate de interes național (fundamentate prin Atlasul național de peisaje).
[b)] Subsecțiunea 3.2 – Riscuri naturale și antropice, elaborată împreună cu autoritățile centrale
responsabile de protecția mediului, ape, energie și situații de urgență, și care conține:

- sSchimbări climatice și. Zonarea climatică a României;

-r Riscuri naturale: cutremure de pământ, inundații, alunecări de teren, incendii de pădure,
alte categorii de riscuri hidro-climatice;
- rRiscuri antropice.
(6) Planul de amenajare a teritoriului național Secțiunea IV - Sisteme de localități și organizarea
administrativă a teritoriuluiș-teritorială include sistemele de localități și clasificarea unităților
administrativ teritoriale în funcție de criterii administrative și funcționale.

56
va avea la bază studii topografice pentru delimitarea limitelor administrative (frontiere de stat,
perimetre administrative ale județelor, orașelor, comunelor), precum și studii demografice (dinamica
populației, îmbătrânire demografică, migrațiune, nivel de educație, grupuri etnice și minorități).
(7) Planul de Amenajare a Teritoriului Național Secțiunea IV este secțiunea care integrează concluziile
celorlalte secțiuni ale PATN ce au un impact asupra dezvoltării localităților, fundamentând:
[a)] Criteriile pentru posibilele reorganizări administrative: tranziția municipiu - oraș - comună,
apariția unor noi comune, unificarea unităților administrativ-teritoriale de bază existente.
[b)] Politicile la nivel național privind zonele urbane și rurale (inclusiv Politica Urbană Națională).
[c)] Criteriile pentru delimitarea zonelor urbane funcționale, inclusiv stabilirea zonelor urbane
funcționale pentru care este obligatorie elaborarea unui PATIC și stabilirea zonei urbane
funcționale a Municipiului București.
[d)] Teritoriile cu reglementări speciale la nivel național: Delta Dunării, zona costieră, zona
montană, pentru care se poate prevedea obligativitatea realizării unor documentații de tip
PATIC.
[Art. 130.] Elaborare și adoptarea planului de amenajare a teritoriului național

(1) Planul de amenajare a teritoriului național se elaborează pe secțiuni și subsecțiuni de către

Ministerul de resort sub coordonarea Guvernului.
(2) În funcție de secțiunea și subsecțiunea de plan aflată în elaborare, ministerul de resort va colabora
cu ministerele de resort interesate în vederea elaborării secțiunii respectivecare dețin competențe
privind obiectul secțiunii sau subsecțiunii aflate în elaborare..
(2) Toate secțiunile și subsecțiunile planului de amenajare a teritoriului național se aprobă de către
Guvernul României, prin Hotărâre de Guvern, cu excepția Secțiunii 4, care se aprobă prin lege.
(3) Guvernul inițiază proiectul de lege privind adoptarea planului de amenajare a teritoriului secțiunea
4 și îl transmite Parlamentului României în vederea adoptării.
[Art. 131.] Modificarea Actualizarea planului de amenajare a teritoriului național

(1) Modificarea Actualizarea secțiunilor Planului planului de amenajare a teritoriului național se

realizează urmând procedura privind elaborarea și adoptarea sa.
(2) Toate secțiunile și subsecțiunile planului de amenajare a teritoriului național se vor actualiza după
în urma actualizăriiarea strategiei de dezvoltare teritorială a României.
(3) În cazuri speciale, astfel cum sunt adoptarea unor politici europene ce necesită implementare
imediată, pPlanul de amenajare a teritoriului național se poate actualiza în termene mai scurte pe
secțiuni sau subsecțiuni., cu acordarea secțiunilor afectate
Art. 112. Planul de amenajare a teritoriului național Secțiunea I – Infrastructura
Națională

(1) Planul de amenajare a teritoriului național Secțiunea I – Infrastructura națională cuprinde

infrastructura națională existentă precum și direcțiile principale de dezvoltare a infrastructurii
naționale.
(2) Prevederile planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea I – Infrastructura națională sunt
obligatorii și se preiau în planurile de amenajare a teritoriului județean, planurile de amenajare a
teritoriului intercomunitar precum și în cadrul documentațiilor de urbanism.
(3) Delimitarea terenurilor, a culoarelor și a amplasamentelor necesare pentru realizarea obiectivelor
de utilitate publică, respectiv a sistemelor de transport și telecomunicații, infrastructurii majoră de apă
și canalizare și infrastructurii energetice, precum și a limitelor legale și a servituților de urbanism

57
instituite, se realizează prin intermediul documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism, pe
baza unor studii de fezabilitate realizate în prealabil.
(4) Lucrările de infrastructură de interes național, județean și local se realizează ca urmare a elaborării
unor studii de fezabilitate, cu condiția corelării proiectului în cauză cu reglementările urbanistice și de
amenajare a teritoriului aplicabile.
(5) Pe terenurile rezervate dezvoltării infrastructurii naționale cuprinsă în cadrul planului de amenajare
a teritoriului național Secțiunea I – Infrastructura națională, autorizarea executării construcțiilor
definitive este permisă doar cu obținerea avizului prealabil al ministerului de resort în domeniul
transporturilor.

Art. 113. Planul de amenajare a teritoriului național Secțiunea II – Managementul

resurselor naturale

(1) Planul de amenajare a teritoriului național Secțiunea II – Managementul resurselor naturale

cuprinde detalierea resurselor naturale de interes național existente precum și direcțiile principale de
conservare, protejare, reabilitare, exploatare și dezvoltare a resurselor naturale.
(2) Prevederile planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea II – Managementul resurselor
naturale sunt obligatorii și se preiau în planurile de amenajare a teritoriului județean, planurile de
amenajare a teritoriului intercomunitar precum și în cadrul documentațiilor de urbanism.
(3) Delimitarea terenurilor, culoarelor și amplasamentelor în perimetrul cărora se vor realiza lucrări de
conservare, protejare, reabilitare, dezvoltare, exploatarea sau orice alte tipuri de lucrări asupra
resurselor naturale precum și a limitelor legale și servituților de urbanism instituite pentru resursele
naturale incluse în cadrul planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea II – Managementul
resurselor naturale se realizează prin intermediul documentațiile de amenajare a teritoriului și de
urbanism, pe baza unor studii de fezabilitate realizate în prealabil.

Art. 114. Planul de amenajare a teritoriului Secțiunea III – Mediu și patrimoniu

(1)

Art. 115. Planul de amenajare a teritoriului Secțiunea IV – Sistemul de localități și

organizarea administrativă a teritoriului

(1) Planul de amenajare a teritoriului Secțiunea IV – Sistemul de localități și organizarea

administrativă a teritoriului va avea la bază studii topografice pentru delimitarea limitelor
administrative, respectiv frontiere de stat, perimetre administrative ale județelor, orașelor, comunelor,
precum și studii demografice în vederea determinării dinamicii populației, îmbătrânirii demografice,
migrațiilor, nivel de educație, grupurilor etnice și minorități.
(2) Planul de amenajare a teritoriului național Secțiunea IV este secțiunea care integrează concluziile
celorlalte secțiuni ale planului de amenajare a teritoriului național care au un impact asupra dezvoltării
localităților și fundamentează:
a) cCriteriile pentru posibilele reorganizări administrative: tranziția municipiu - oraș - comună,
apariția unor noi comune, unificarea unităților administrativ-teritoriale de bază existente;.
[a)] pPoliticile la nivel național privind zonele urbane și rurale, (inclusiv pPolitica de dezvoltare
uUrbană nNațională;).
[b)] Criteriile criteriile pentru delimitarea zonelor urbane funcționale, inclusiv stabilirea zonelor
urbane funcționale pentru care este obligatorie elaborarea unui PATIC și stabilirea zonei
urbane funcționale a mMunicipiului București;.

58
 [c)] tTeritoriile cu reglementări speciale la nivel național: Delta Dunării, zona costieră, zona
montană, pentru care se poate prevedea obligațiaativitatea realizării unor documentații de tip
PATIC.

Secțiunea II. Planuri de amenajare a teritoriului județean

Art. 116.[Art. 132.] Planul de amenajare a teritoriului județean (PATJ)

(1) Planul de amenajare a teritoriului județean are caracter director și reprezintă transpunerea și
detalierea la nivel județean a Planului planului de amenajare a teritoriului național precum și a
strategiilor de dezvoltare spațiale regionale, reprezentând expresia spațială a politicilor sectoriale de
transport, mediu, culturale și de patrimoniu, sociale sau economice ale județului.
(2) Prevederile Planului planului de amenajare a teritoriului județean sunt obligatorii pentru planurilor
urbanistice adoptate la nivelul unităților administrativ-teritoriale de la nivelul județului.
(3) Planul de amenajare a teritoriului județean se elaborează și aprobă lLa nivelul fiecărui județ. este
obligatorie elaborarea și aprobarea Planului de amenajare a teritoriului județean, precum și
actualizarea sa periodică în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile.
Art. 117.[Art. 133.] Elaborarea și aprobarea planului de amenajare a teritoriului județean

(1) Planul de amenajare a teritoriului județean se elaborează pe aceleași secțiuni ale Planului planului
de aAmenajare a tTeritoriului nNațional, la care se adaugă Secțiunea 5 – Economie și Secțiunea 6 –
Servicii publice majore, astfel cum sunt serviciile (educaționale, sanitare, culturale, de asistență
socială).
(2) Elaborarea tuturor secțiunilor PATJ se realizează concomitent.
(3) Actualizarea planului de amenajare a teritoriului județean poate fi realizată independent pe
secțiuni, în cazul unor schimbări în politica națională sau regională., este posibilă actualizarea PATJ-
urilor pe secțiuni.
(3) Planul de amenajare a teritoriului județean se elaborează de către compartimentul funcțional din
cadrul aparatului de specialitate al consiliului județean, condus de către arhitectul șef al județului și se
aprobă de către consiliul județean.
Planurile de Amenajare a Teritoriului Județean sunt elaborate de către Consiliile Județene prin
instituția arhitectului-șef de județ și direcția de amenajarea teritoriului subordonată acestuia, în
parteneriat cu toți actorii publici și privați interesați, autorități centrale responsabile cu capitole și
secțiuni sau deconcentrate ale acestora, furnizori rețele tehnico-edilitare, reprezentanți ai primăriilor
din județ.
(4) Planul de Amenajare amenajare a Teritoriului teritoriului Județean județean va cuprindecuprinde o
zonificare strategică a teritoriului județean, ce fundamenteazăfundamentând zonele din județ ce devin
obiectul unor politici specifice, astfel cum sunt zone cu potențial turistic, zone rurale profunde, zone
industriale și miniere aflate în declin, zone urbane funcționale, coridoare, arii sau rețele ecologice.
(5) Pentru zonele menționate în cadrul alin. (4), planul de amenajare a teritoriului județean poate o
include obligația sau recomandarea elaborării și aprobării unui plan de amenajare a teritoriului
intercomunitar, ca o componentă a planului de amenajare a teritoriului județean. Planul de Amenajare
a Teritoriului Județean poate stabili obligativitatea realizării unui Plan de Amenajare a Teritoriului
Intercomunitar pentru aceste zone sau poate propune elaborarea unui Plan de Amenajare a
Teritoriului Intercomunitar ca o componentă a Planului de Amenajare a Teritoriului Județean.
(6) Prin intermediul planului de amenajare a teritoriului județean pot fi delimitate zone cu interdicție
de introducere în intravilan, în vederea respectării Ca urmare a cerințelor de protecție a mediu și

59
 peisajului sau conservării și asigurării terenurilor pentru, agricultură, și dezvoltarea infrastructurii
peisaj, infrastructură, Planul de Amenajare a Teritoriului Județean poate delimita zone cu interdicție de
introducere în intravilan. Sunt impuse astfel servituți pentru unitățile administrativ-teritoriale de bază,
servituți impuse de către alte servicii sau de infrastructura critică ce traversează județul.
(7) Planul de Amenajare amenajare a Teritoriului teritoriului Județean județean va avea următoarele
componente:cuprinde:
[a)] Studii de fundamentare realizate pentru fiecare din cele 6 secțiuni, inclusiv studii demografice
și antropologice, care reprezintă sinteza acestor studii este prezentată sintetizate într-un
diagnostic al județului și se bazează pe băncile de date dezvoltate la nivel județean.
[b)] Strategia de dezvoltare spațială a județului, ce cuprinde obiective strategice corelate cu
prioritățile de dezvoltare stabilite prin strategia de dezvoltare spațială regională, reprezentând
- componenta de planificare strategică.
[c)] Propunerile din planul de amenajare a teritoriului județean, pe secțiuni - care includ politicile
de dezvoltare ale județului și elemente cu caracter director, obligatoriu a fi preluatecare sunt
preluate în mod obligatoriu în Planurile planurile uUrbanistice gGenerale ale unităților
administrativ-teritoriale de bază din județ în momentul actualizării acestora, reprezentând -
componenta directivă.
[d)] Plan de implementare - care cuprinde etapizarea implementării proiectelor majore de investiții
ale județului, responsabilii și sursele de finanțare ale acestor proiecte, reprezentând -
componenta de planificare operațională.
(8) În cazuri speciale, Planul de Amenajare a Teritoriului JudețeanPlanul de amenajare a teritoriului
județean poate include obligația elaborării și aprobării impune elaborarea unor pPlanuri uUrbanistice
zZonale în cadrul unor unități administrativ-teritoriale de bază, în vederea transpunerii
operaționalizării unor propuneri cu caracter director ce necesită o implementare rapidă.
(9) În situația descrisă în cadrul alin. (8) , în acest caz, Consiliul consiliul jJudețean va asiguraasigură
finanțarea Planului Urbanistic Zonalplanului urbanistic zonal.
(910) În vederea corelării cu schimbările produse (politici europene, naționale, regionale), este
posibilă actualizareaActualizarea Planului planului de aAmenajare a tTeritoriului jJudețean poate fi
realizată doar pe componentele strategice și operaționale, respectiv (Strategia de dezvoltare spațială a
județului și planul de implementare asociat), cu condiția verificării asigurării coerenței acestora cu
celelalte prevederi cu caracter director ale PATJ.
(10) Planul de Amenajare a Teritoriului Județean se aprobă de către Consiliul Județean.
(11) În procesul de elaborare a Planului planului de amenajare a teritoriului județean, Consiliul
consiliul Județean județean poate apela la serviciile de specialitate ale agenției de planificare teritorială
competente.

Secțiunea III. Planuri de amenajare a teritoriului intercomunitar

Art. 118.[Art. 134.] Planul de amenajare a teritoriului intercomunitar (PATIC)

(1) Planul de amenajare a teritoriului intercomunitar este documentul de planificare ce asigură

legătura între direcțiile de dezvoltare stabilite în planurile și strategiile de ordin superior și
reglementările urbanistice propuse în Planurile planurile urbanistice generale ale orașelor și
comunelor.
(2) Prevederile Planului planului de amenajare a teritoriului intercomunitar sunt obligatorii pentru
planurilor urbanistice adoptate la nivelul unităților administrativ-teritoriale incluse în plan.

60
 (3) Inițierea unuiElaborarea unui pPlan de amenajare a teritoriului intercomunitar este posibilă pentru
următoarele categorii de teritorii:
a) zone metropolitane;
b) , zone urbane funcționale,
c) zone transfrontaliere,
d) peisaje protejate;,
e) arii naturale protejate sau zone construite protejate care depășesc limitele unei unități
administrativ-teritoriale; , dar și pentru orice alt
f) teritoriiu pentru în care o asociere de unități administrativ-teritoriale dorește detalierea
prevederilor planurilor și strategiilor de nivel superior.
(4) Elaborarea unui Plan de amenajare a teritoriului intercomunitarplanului de amenajare a teritoriului
este obligatorie doar în cazurile în care planul de amenajare a teritoriului național sau județean
impune această obligație.
(5) În situația descrisă în cadrul alin. (4) devine obligatorie doar dacă acest lucru este prevăzut într-un
plan de nivel superior, în acest caz autoritatea publică care a impus obligația elaborării planului de
amenajare a teritoriului intercomunitar asigură finanțarea elaborării planului. fiind asigurată de
autoritatea publică ce a propus / prevăzut elaborarea documentației.
(5) Planul de amenajare a teritoriului intercomunitar poate fi elaborat și sectorial, respectiv doar
pentru una sau mai multe secțiuni sau subsecțiuni ale Planului planului de aAmenajare a tTeritoriului
jJudețean. ce prezintă interes pentru autoritățile publice locale din teritoriul vizat.
(6) Planul de amenajare a teritoriului intercomunitar va cuprinde:
[a)] analiză diagnostic a problemelor complexe ce au determinat nevoia necesitatea elaborării
documentației: principalele probleme de urbanism ale zonei și necesitățile de dezvoltare
integrată din punct de vedere economic, al rețelei de transport, rețelelor edilitare, necesități
privind protecția mediului, a suprafețelor agricole și forestiere, protecția și creșterea spațiilor
verzi și de agrement, protecția patrimoniului cultural și a celui natural;
[b)] strategia de dezvoltare spațială intercomunitară, componentă opțională, ce fundamentează
principalele măsuri și proiecte majore de dezvoltare ale zonei, conform nevoilor identificate și
priorităților de finanțare stabilite prin politica de dezvoltare regională;. În cazul zonelor
metropolitane, această strategie este strategia de dezvoltare metropolitană definită în
prezenta lege.
a)[c)] regulament-cadru de urbanism, ce permite corelarea viitoarelor reglementări urbanistice din
planurile urbanistice generale elaborate la nivelul întregului teritoriu inter-comunitar: stabilirea
unor zone funcționale majore, a unor elemente ale tramei stradale majore, a unor posibile
densități de construire sau a unor reguli generale privind realizarea operațiunilor urbane.
(7) În cazul zonelor metropolitane, strategia menționată în cadrul alin. (6) lit. b este strategia de
dezvoltare metropolitană.
(8) Prevederile Regulamentuluiregulamentului-Cadru cadru se preiau în mod obligatoriu în
Regulamentele regulamentele Locale locale de Urbanism urbanism ale tuturor planurilor urbanistice
generale din teritoriul inter-comunitar.
Art. 119.[Art. 135.] Elaborarea și aprobarea planului de amenajare a teritoriului intercomunitar

(1) Planul de amenajare a teritoriului intercomunitar se elaborează și se aprobă de către:

[a)] primar și consilii localeprimari, în cazul unei asocieri voluntare a unităților administrativ-
teritoriale de bază, cu avizul consiliilor județene de pe teritoriul pe care se realizează planul;
[b)] consiliile județene, în cazul delimitării zonei cu caracteristici specifice pentru care este
necesară elaborarea unui Plan plan de amenajare a teritoriului intercomunitar în cadrul

61
 Planurilor planurilor de amenajare a teritoriului județean, cu avizul tuturor consiliilor locale de
pe teritoriul pe care se realizează planul;
a)[c)] ministerul de resort în cazurile în care prin planul de amenajare a teritoriului național sau în
cadrul planurilor de amenajare a teritoriului transfrontalier este prevăzută obligația elaborării
și aprobării planului de amenajare a teritoriului intercomunitar.
(2) Planul de amenajare a teritoriului intercomunitar se aprobă de către consiliile locale de la nivelul
unităților administrativ teritoriale incluse în plan.
(2) Autoritatea centrală responsabilă cu amenajarea teritoriului, în cazul delimitării unor zone pentru
care este obligatorie elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului intercomunitar în cadrul unei
secțiuni a Planului de Amenajare a Teritoriului Național, sau în cazul Planurilor de Amenajare a
Teritoriului intercomunitar elaborate pentru zone transfrontaliere.
(3) În procesul de elaborare a Planurilor planurilor de amenajare a teritoriului intercomunitar,
primăriile și Consiliile județeneconsiliile locale și consiliile județene pot apela la serviciile de specialitate
ale Agenției agenției de Planificare planificare Teritorială teritorială competente.

Secțiunea IV. Planul de amenajare a teritoriului transfrontalier

[Art. 136.] Planulrile de amenajare a teritoriului transfrontalier

(1) În vederea implementării Strategiilor strategiilor de dezvoltare a zonelor transfrontaliere,

autoritățile publice competente elaborează și aprobă planulri de amenajare a teritoriului
transfrontalier.
(2) Elaborarea planuluirilor de amenajare a teritoriului transfrontalier se va realiza cu respectarea
strategiilor, politicilor și planurilor adoptate la nivel european.
(3) Elaborarea planuluirilor de amenajare a teritoriului transfrontalier, după caz, se realizează în
colaborare cu autoritățile publice competente din statele vecine sau membre ale regiunii vizate.
(4) Planulrile de amenajare a teritoriului transfrontalier se elaborează de către Ministerul de resort și
se aprobă prin Hotărâre hotărâre de Guvern, cu avizul tuturor Consiliilor Județeneconsiliilor județene
pe teritoriul cărora a fost realizat planul respectivcompetente.

Capitolul II. Documentații de urbanism (cu elemente cadru de conținut)

Secțiunea I. Dispoziții generale

Art. 120.[Art. 137.] Documentațiile de urbanism

(1) Sunt documentații de urbanism următoarele: strategiile de dezvoltare urbană, planurile urbanistice
generale, planurile urbanistice zonele, planul urbanistic pentru zone protejate de interes național și
local, planul urbanistic local zonal de regenerare urbană, planurile urbanistice de detaliu,
Regulamentul General de Urbanism și regulamentele locale de urbanism.
(2) Între documentațiile de urbanism existente există următoarea ierarhie:
[a)] Direcțiile principale de dezvoltare stabilite prin intermediul strategiile de dezvoltare urbană se
implementează prin intermediul planurilor urbanistice generale
[b)] Prevederile planurilor urbanistice generale sunt obligatorii pentru planurilor urbanistice zonele
care vor detalia și modifica exclusiv în situațiile și condițiile prevăzute de lege prevederile
planului urbanistic general
[c)] Prevederile planului urbanistic general și planurilor urbanistice zonale sunt obligatorii pentru
planurilor urbanistice de detaliu

62
 [d)] Regulamentele locale de urbanism sunt parte integrantă din cadrul planurilor urbanistice
generale sau zonale, asigurând detalierea prevederile din cadrul planurilor urbanistice

[Art. 138.] Modalitatea de realizare a documentațiilor de urbanism

(1) Toate documentațiile de urbanism se realizează în format digital, pe suport topografic digital
actualizat realizat în sistemul național de referință și de coordonate, cu respectarea și integrarea
limitelor imobilelor înregistrate în evidențele de cadastru și publicitate imobiliară, puse la dispoziție de
oficiile de cadastru și publicitate imobiliară.
(2) Documentațiile de urbanism se redactează și în format analogic, la scară adecvată, în funcție de
tipul documentației.
Art. 121.[Art. 139.] Opozabilitatea și publicitatea documentațiilor de urbanism

(1) Planurile urbanistice și regulamentele locale de urbanism aferente, odată aprobate de către
autoritățile publice locale, devin acte de autoritate ale autorităților publice locale, opozabile în justiție.
(2) În scopul asigurării opozabilități față de terți a regulilor de urbanism, în termen de 15 zile de la
data aprobării prin hotărârea consiliului local/consiliului Consiliului general General al municipiului
București a documentațiilor de urbanism, primăriile sunt obligateprimarii sunt obligați să transmită
hotărârea însoțită de un exemplar al documentației de urbanism în format digital către Agenția
Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
(3) Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară va proceda la notarea în cartea funciară a
faptului că imobilul face obiectul respectivelor reglementări urbanistice, precum și la preluarea
informațiilor în sistemul de evidentă de cadastru și publicitate imobiliară și în geo-portalul INSPIRE.
(4) În termenul prevăzut la alin. (2), un exemplar al documentației de urbanism în format digital se
înaintează Ministerului de resort pentru preluareaîn vederea preluării acesteia în Observatorul
observatorul teritorial național.
(5) Documentațiile de urbanism Toate restricțiile impuse prin documentațiile de urbanism legal
aprobate se fac publice de către autoritățile publice locale responsabile cu de aprobarea planului,
inclusiv prin publicarea pe site-ul instituției.

Secțiunea II. Planul urbanistic general

Art. 122.[Art. 140.] Planul urbanistic general (PUG)

(1) Planul urbanistic general este documentație documentația de urbanism cu caracter operațional
întocmită pentru fiecare unitate administrativ-teritorială., aplicabilă pe întreg teritoriul unității
administrativ-teritoriale.
(2) Planul urbanistic general cuprinde reglementări, aplicabile la nivelul întregii unități administrativ-
teritoriale, cu privire la:
a) stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan în relație cu teritoriul administrativ al localității;
b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan:
c) zonificarea funcțională în corelație cu organizarea rețelei de circulație;
d) delimitarea zonelor afectate de limite legale ale dreptului de proprietate, servituți de utilitate
publică și servituți de urbanism;
e) modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;
[f)] stabilirea ariilor zonelor construite protejate și a oricăror zone/ imobile cu reglementări
speciale;
f)[g)] formele de proprietate și circulația juridică a terenurilor;

63
 g)[h)] precizarea condițiilor de amplasare și conformare a volumelor construite, amenajate și
plantate
[i)] zonele de risc natural și antropic delimitate și declarate astfel, conform legii;, precum și la
h) măsurile specifice privind prevenirea și atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor și realizarea
construcțiilor în aceste zone;
i)[j)] zone de risc datorate unor depozitări istorice de deșeuri;
j)[k)] zonele de regenerare urbană și de restructurare urbană;
k)[l)] stabilirea și delimitarea zonelor pentru care este obligatorie elaborarea planului urbanistic
zonal;
l)[m)] stabilirea și delimitarea zonelor urbanizate și a zonelor propuse spre urbanizare sau
dezurbanizare;
m)[n)] stabilirea și delimitarea zonelor cu interdicție temporară sau definitivă de construire;
n)[o)] traseele și coridoarele de circulație astfel cum sunt acestea prevăzute la nivelul planurilor
de amenajare a teritoriului;
[p)] stabilirea ariilor dedicate spațiilor verzi, centurilor verzi, infrastructurilor verzi, a elementelor
plantate de conectivitate și culoarelor ecologice; în conformitate cu legea
o)[q)] delimitarea peisajelor protejate de interes local;
p)[r)] delimitarea zonelor de importanță pentru identitatea urbană, astfel cum sunt zonele
centrale, fronturile la apă, peisajele cu valori culturale și/sau naturale de importanță locală,
cornișe, vârfuri, coame și perspective urbane emblematice;
q) condiții specifice referitoare la realizarea parcelării și reparcelării în funcție de particularitățile
amplasamentului.
(3) Planul urbanistic general va cuprinde reglementări detaliate cu privire la:
[a)] Zonele zonele de protecție ale bunurilor de patrimoniul local;
a) zZonele de protecție ale monumentelor istorice de importanță locală, grupa B, categoria m;
[b)] Monumentele monumentele istorice de importanță locală grupa B, categoria a și s și zonele
lor de protecție;
[c)] Zonele zonele protejate de interes local
b) protejate de interes local;
[d)] Peisajele peisajele culturale de interes local;
[e)] Situri situri arheologice neclasate în lista monumentelor istorice și zonele lor de protecție;
[f)] Zonele zonele arheologice.

Art. 123.[Art. 141.] Corelarea planului urbanistic general cu alte documentații

(1) Planul urbanistic general implementează direcțiile principale de dezvoltare stabilite prin intermediul
strategiei de dezvoltare urbană aplicabilă la nivelul localității, strategiei de dezvoltare metropolitană
sau periurbană, după caz.
(2) Planul urbanistic general transpune prevederile planului de amenajare a teritoriului județean și a
planului de amenajare a teritoriului intercomunitar.
(3) Planul urbanistic general se corelează cu bugetul și programul de investiții publice ale unității
administrativ-teritoriale.
Art. 124.[Art. 142.] Elaborarea și aprobarea planului urbanistic general

(1) Planul urbanistic general se elaborează de către primar prin structura specializatăcompartimentul
condussă de către arhitectul șef din cadrul aparatului de specialitate al primarului, și se aprobă de
către consiliul local al unității administrativ-teritoriale.
(2) Planul urbanistic general se avizează de către consiliul județean competent, care asigură astfel
corelarea planurilor urbanistice generale ale localităților învecinate, precum și corelarea planurilor

64
 urbanistice generale cu prevederile pPlanului de amenajare a teritoriului județean și prevederile
planului de amenajare a teritoriului intercomunitar, după caz..
(3) Planurile urbanistice general ale municipiului București și ale municipiilor reședință de județ vor fi
avizate de către ministerul de resort.
(4) În procesul de elaborare a pPlanului urbanistic general, unitatea administrativ-teritorială poate
apela la serviciile de specialitate ale Agenției agenției de Planificare planificare Teritorială teritorială
competentecompetentă.
(5) Planul urbanistic general va fi elaborat în sistem GIS, in format vectorial, având ca suport geo-
spațial datele cadastrale actualizate si complete din baza de date digitale a ANCPI/OCPI.
Art. 125.[Art. 143.] Conținutul planului urbanistic general

(1) Conținutul Planului planului urbanistic general este format din piese obligatorii și piese facultative.
(2) Conținutul Planului planului urbanistic general este diferențiat în funcție de categoria unității
administrativ-teritoriale căreia i se adresează, respectiv rurală sau urbană, numărul de locuitori și
încadrarea unității administrativ-teritoriale în sisteme de localității conform planului de amenajare a
teritoriului național Secțiunea IV - Sisteme de localități și organizarea administrativă a teritoriului.
național.
(3) Structura compusă din piese și piese desenate, obligatorii sau facultative ale Planului planului
urbanistic general se detaliază prin acte normative secundarespeciale.
Art. 126.[Art. 144.] Studiul pentru infrastructura publică

(1) Studiul pentru infrastructura publică este o parte integrantă a planului urbanistic general,
reflectând planificarea strategică teritorială a unității administrativ-teritoriale din punct de vedere al
infrastructurii de transport și infrastructurii edilitare de orice fel, inclusiv rețeaua de spații verzi și
plantate corelată cu necesitățile de dezvoltare a zonelor urbanizate și cele de mobilitate și transport
ale persoanelor și mărfurilor.
(2)
(2) Studiul pentru infrastructura publică va integrează un set de reglementări de urbanism care vor
permite emiterea avizelor sau autorizațiilor în mod direct, fără a fi necesară recurgerea la studii
suplimentare de mediu, utilități, de trafic.
Studiul pentru infrastructura publică va integra un set de reglementări de urbanism care vor permite
emiterea avizelor sau autorizațiilor în mod direct, fără a fi necesară recurgerea la studii suplimentare
de mediu, utilități, de trafic.
(3) Studiul pentru infrastructura publică se va corelase corelează cu strategiile de dezvoltare urbană și
cu strategiile de dezvoltare metropolitane sau periurbane aplicabile unității administrativ-teritoriale,
transpunând direcțiile principale de dezvoltare stabilite prin intermediul acestora.
Art. 127.[Art. 145.] Actualizarea planului urbanistic general

(1) Actualizarea Planului planului urbanistic general este obligatorie în toate situațiile în care legea
prevede obligativitatea actualizării documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism.
(2) Actualizarea Planului planului urbanistic general se realizează ori de câte ori se constată necesitate
revizuirii reglementărilor urbanistice, a indicatorilor urbanistici propuși și a prevederilor planului inițial
în acord cu tendințele de dezvoltare a unității administrativ-teritoriale.

65
 Secțiunea III. Planul urbanistic zonal

Art. 128.[Art. 146.] Planul urbanistic zonal (PUZ)

(1) Planul urbanistic zonal este documentația de urbanism prin care se asigură reglementarea
specifică a unei zone din cadrul unității administrativ-teritoriale.
(2) Planul urbanistic zonal cuprinde reglementări asupra zonei referitoare la:
a) organizarea rețelei stradale;
b) organizarea arhitectural-urbanistică în funcție de caracteristicile structurii urbane;
c) modul de utilizare a terenurilor;
d) dezvoltarea infrastructurii edilitare;
e) statutul juridic și circulația terenurilor;
f) protejarea monumentelor istorice și servituți în zonele de protecție ale acestora;
g) amplasarea serviciilor și dotărilor publice;
h) spațiile verzi și plantate.
(3) Prin intermediul Planului planului urbanistic zonal se stabilesc condiții referitoare lase stabilesc
condiții referitoare la regimul de construire, funcțiunea zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul
de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor fată de
aliniament și distanțele fată de limitele laterale și posterioare ale parcelei, caracteristicile arhitecturale
ale clădirilor, materialele admise, condiții de amenajare.
(4) Elaborarea Planului planului urbanistic zonal este obligatorie, în cazul:
a) zonelor centrale ale localităților;
[b)] ariilor zonelor construite protejate;
b)[c)] zonelor de agrement și turism;
c)[d)] zonelor/parcurilor industriale, tehnologice și zonelor de servicii;
[e)] operațiunilor de reparcelareărilor ;
d)[f)] infrastructurii de transport;
e)[g)] zonelor de regenerare urbană și zonelor de restructurare urbană;
f)[h)] zonelor/ imobilelor cu reglementări speciale care nu pot fi suficient reglementate prin planul
urbanistic general;
g)[i)] zonelor introduse în intravilan (zone de urbanizare);
h)[j)] altor zone stabilite de autoritățile publice locale din localități, potrivit legii.
(5) Prevederile alin. (34) nu se aplică în situația în care planurile urbanistice generale reglementează
condițiile de autorizare a investițiilor din zonele menționate, cu excepția zonelor construite protejate
pentru care este obligatorie în toate cazurile elaborarea planului urbanistic zonal.
[Art. 147.] Corelarea planului urbanistic zonal cu prevederile Planului planului
urbanistic general

(1) Planul urbanistic zonal respectă în integralitate prevederile Planului planului urbanistic general, pe
care le detaliază.
(2) În situațiile și condițiile prevăzute de lege, prin intermediul Planului planului urbanistic zonal se
potate aduce modificări planului urbanistic general.
(3) Planurile urbanistice zonale elaborate și aprobate în conformitate cu dispozițiile legale, devin parte
integrantă a planului urbanistic general.
[Art. 148.] Modificarea planului urbanistic general prin intermediul pPlanului urbanistic
zonal

66
(1) În situațiile și condițiile expres prevăzute de lege, Planul planul urbanistic zonal poate modifica
prevederile Planului urbanistic general, pentru zona cărei i se adresează respectivul plan urbanistic
zonal.
(2) Planurile urbanistice zonale elaborate și aprobate la inițiativa persoanelor fizice sau juridice de
drept privat nu pot viza zonele construite protejate.
(3) Modificarea Planului planului urbanistic general prin intermediul planului urbanistic zonal, se
realizează în vederea stabilirii unor reglementări noi cu privire la: regimul de construire, funcțiunea
zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a
terenului (POT), retragerea clădirilor față de aliniament și distanțele față de limitele laterale și
posterioare ale parcelei, materiale admise, condiții de amenajare..
[Art. 149.] Elaborarea și aprobarea Planului planului urbanistic zonal

(1) Planul urbanistic zonal este la elaborat la inițiativa autorităților publice locale competente sau la
inițiativa persoanelor fizice sau juridice de drept privat care justifică un interes.
(2) În cazul planurilor urbanistice zonale care asupraelaborate pentru zoneleor care cuprind
monumente istorice înscrise în lista patrimoniului mondial, inițiativa elaborării planului urbanistic zonal
poate aparține și
.
Ministerului de resort.
(3) Ministerul de resort va coordona în toate situațiile elaborarea planurilor urbanistice zonale asupra
zonelor care cuprind monumente istorice înscrise în lista patrimoniului mondial.
(4) Elaborarea planului urbanistic zonal din inițiativa publică se realizează de către structura
specializatăcompartimentul funcțional condusă de către arhitectul șef din cadrul aparatului de
specialitate al autorităților publice locale competenteprimarului.
(5) În procesul de elaborarea a Planului planului urbanistic zonal, autoritățile publice locale
competente pot apela la serviciile de specialitate ale Agenției agenției de Planificare planificare
Teritorială teritorială competente.
[Art. 150.] Structura Planului planului urbanistic zonal

(1) Planul urbanistic zonal va avea următoare structură:

[a)] Studiul memoriul general;
a) studiul de fundamentare;
[b)] Regulamentul regulamentul local de urbanism;
[c)] Condiții condițiile de realizare a investițiilor.

(2) Studiul de fundamentare va cuprinde studiul de fezabilitate pentru infrastructura edilitară, planșa
privind circulația terenurilor, și evaluarea echipamentelor publice.
(3) Prin condițiile de realizare a investițiilor se vor evidenția obligațiile autorităților publice locale
precum și ale inițiatorului privat al planului urbanistic zonal cu privire la:
[a)] Programul programul de realizare a investițiilor principale și conexe;
[b)] Valoarea valoarea investițiilor și modalitatea de finanțare.

(4) Conținutul și structura divizată în piese scrise și desenate, a Planului planului urbanistic zonal se
detaliază prin acte normative secundarespeciale.

67
 (5) Conținutul și structura Planului planului urbanistic zonal vor fi reglementate distinct în funcție de
categorie funcțională a zonei care face obiectului Planului planului urbanistic zonal.
Art. 129.[Art. 151.] Obligația realizării lucrărilor și investițiilor prevăzute în PUZ

Autoritățile publice locale competente au obligația realizării lucrărilor și investițiilor publice prevăzute
în cadrul Planului urbanistic zonal, conform programului de realizare a investiției specificat în cadrul
Planului urbanistic zonal.
Art. 130.[Art. 152.] Planul urbanistic pentru zone protejate de interes național (PUZPIN)

(1) Planul urbanistic pentru zone protejate de interes național este documentația de urbanism ce are
ca obiect stabilirea condițiilor de autorizare a lucrărilor de construire și a planurilor de acțiune pentru
zone cu resurse patrimoniale culturale și/ sau naturale de importanță națională, denumite zone
protejate de interes național, instituite prin documentații de rang superior.
(2) Planul urbanistic pentru zone protejate de interes național conține reglementări detaliate, la nivel
de parcelă, atât cu privire la tipologia intervențiilor admisibile asupra fondului construit sau natural
existent, cât și la permisivitățile de realizare a construcțiilor și amenajărilor noi, atât pentru domeniul
public cât și pentru cel privat.
(3) Prin planul urbanistic pentru zone protejate de interes național pot fi instituite servituți urbanistice
de urbanism specifice legate de protecția și punerea în valoare a patrimoniului construit și/sau natural.
(4) Planul urbanistic pentru zone protejate de interes național se elaborează în mod obligatoriu, la
inițiativa Ministerul de resort, pentru:
[a)] mMonumentele istorice incluse în lista patrimoniului mondial și zonele de protecție ale
acestora;
[b)] Zonele zonele protejate de interes național sau părți ale acestora, desemnate și delimitate ca
atare prin PATN Secțiunea III – Mediu și patrimoniu;
a) pPeisajele culturale de interes național sau părți ale acestora desemnate ca atare prin PATN
Secțiunea III - Mediu și patrimoniu.
(5) Până la aprobarea planului urbanistic pentru zonele protejate de interes național menționate în
cadrul alin. (4), autorizarea lucrărilor de construire în aceste zone se va realiza în baza documentațiilor
de urbanism existente, avizate și aprobate conform legii.
(6) Planul urbanistic pentru zone protejate de interes național poate fi elaborat în mod opțional, la
inițiativa Ministerului de resort, Ministerului Culturii, Ministerului Mediului, consiliilor județene sau
autorităților publice locatelocale, pentru:
[a)] Monumente monumente istorice de importanță națională incluse în grupa valorică A și zonele
de protecție ale acestora;
[b)] Peisajele peisajele culturale sau ariile naturale protejate sau părți ale acestora, instituite și
delimitate ca atare prin documentațiile de amenajare a teritoriului, altele decât cele din planul
de amenajare a teritoriului naționalPATN Secțiunea III – Mediu și patrimoniu;
[c)] Zonele zonele de dezvoltare durabilă desemnate ca atare prin planurilor de zonare internă,
planurile de management ale ariilor naturale protejate de interes național.
(7) Prin planul său de acțiune, planul urbanistic pentru zone protejate de interes național poate fi
asociat și unor operațiuni de regenerare urbană, desfășurate în condițiile specifice stabilite de prezenta
lege.
Art. 131.[Art. 153.] Elaborarea și aprobarea planului urbanistic pentru zone protejate de interes
național

68
 (1) Elaborarea planului urbanistic pentru zone protejate de interes național se realizează prin
participarea participarea următoarelor persoane interesate:
a) Ministerul de resort;
b) Ministerul Culturii;
c) autoritatea publică locală pe teritoriul căreia este localizată zona protejată de interes național,
reprezentată prin primar;
d) alte autorități publice interesate, astfel cum sunt consiliul județean, autorități publice centrale;
e) organizații neguvernamentale;
f) asociații;
g) titularii dreptului de proprietate asupra terenurilor incluse în zona protejată de interes
național.
(2) Ministerul de resort va asigura coordonarea elaborării planului urbanistic pentru zone protejate de
interes național prin intermediul unui mecanism de concertare.
(3) Participarea Ministerului de resort, Ministerului Culturii și autorității publice locale pe teritoriul
căreia este localizată zona protejată de interes național este în toate cazurile obligatorie.
(4) Planul urbanistic pentru zone protejate de interes național se aprobă prin hotărâre de guvern.
(5) Planul urbanistic pentru zone protejate de interes național se elaborează și actualizează exclusiv
din inițiativă autorităților publice implicate în elaborare conform alin. (1).
(6) Planul urbanistic pentru zone protejate de interes național poate fi actualizat doar în măsura în
care actualizarea privește integralitatea sa.
(7) Metodologia de inițiere, elaborare, actualizare și avizare a planului urbanistic pentru zone protejate
de interes național precum și conținutul cadru al acestuia se vor stabili prin hotărâre de guvern.
Art. 132.[Art. 154.] Structura planului urbanistic pentru zonele protejate de interes național

Planul urbanistic pentru zonele protejate de interes național va avea următoarea structură:
a) memoriu general;
b) sStudiu de fundamentare;
c) rRegulament local de urbanism;
[b)] pPlan de acțiune;
d)[c)] Alte anexe stabilite prin hotărâre de guvern.
Art. 133.[Art. 155.] Corelarea documentațiilor de urbanism cu PUZPIN

(1) Ulterior aprobării sale,Prevederile planului urbanistic pentru zone protejate de interes național se
preiau în mod obligatoriu în cadrul planurilor urbanistice generale ale unităților administrativ teritoriale
pe teritoriul cărora este localizată zona protejată de interes național.
(2) Aprobarea planului urbanistic pentru zone protejate de interes național declanșează din oficiu
procedura de actualizaret a planurilor urbanistice generale menționate în cadrul alin. (1).
(3) Pe perioada actualizării planurilor urbanistice generale în acord cu prevederile alin. (1) și (2),
autorizațiile de construire se vor elibera emite în baza planului urbanistic pentru zona protejată de
interes național.
(4) Planul urbanistic pentru zone protejate de interes național devine parte integrantă din planul
urbanistic general actualizat conform prevederilor prezentului articol.
(5) Prin procedurile de actualizare a planurilor urbanistice generale nu pot fi modificate limitele zonei
protejate de interes național precum nici prevederile cuprinse în regulamentul local de urbanism din
cadrul planului urbanistic pentru zona protejate de interes național.

69
 (6) Planul de acțiune și alte prevederi operaționale incluse în cadrul planului urbanistic pentru zone
protejate de interes național vor fi integrate în cadrul documentelor strategice și operaționale de la
nivelul unității administrativ teritoriale, astfel cum sunt dar fără a se limita la strategia de dezvoltare
localăurbană a unității administrativ teritoriale și , planul de regenerare urbană.
Art. 134.[Art. 156.] Planul urbanistic pentru zone protejate de interes local (PUZPIL)

(1) Planul urbanistic pentru zone protejate de interes local este documentația de urbanism ce are ca
obiect stabilirea condițiilor de autorizare a lucrărilor de construire și a planurilor de acțiune pentru
zone cu resurse patrimoniale culturale și/sau naturale de importanță locală, denumite zone protejate
de interes local.
(2) Planul urbanistic pentru zone protejate de interes local conține reglementări detaliate, la nivel de
parcelă, atât cu privire la tipologia intervențiilor admisibile asupra fondului construit existent, cât și la
permisivitățile de realizare a construcțiilor și amenajărilor noi, atât pentru domeniul public cât și
pentru cel privat.
(3) Prin intermediul planului urbanistic pentru zone protejate de interes local pot fi instituite servituți
urbanistice de urbanism specifice legate de protecția și punerea în valoare a patrimoniului construit.
(4) Prin intermediul planului urbanistic pentru zone protejate de interes local se vor reglementa și
delimita, după caz, următoarele categorii de zone:
[a)] Zonele zonele de protecție ale bunurilor de patrimoniu local;
[b)] Zonele zonele de protecție ale monumentelor istorice de importanță locală și națională (grupa
valorică A și B), inclusiv delimitarea acestora, dacă aceasta nu a fost realizată prin Ordinul
Ministrului Culturii ;
[c)] Monumentele monumentele istorice categoriile ansamblu și sit, de importanță locală și
națională (grupa valorică A și B), astfel cum sunt acestea delimitate prin LMI;
[d)] Zonele zonele protejate de interes local;
[e)] Peisajele peisajele culturale sau arii naturale protejate de interes local
[f)] Situri situri arheologice neclasate în LMI și zonele lor de protecție;
[g)] Zone zone arheologice.
(5) Prin planul său de acțiune, planul urbanistic pentru zone protejate de interes local poate fi asociat
și unor operațiuni de regenerare urbană, desfășurate în condițiile specifice stabilite de prezenta lege.
Art. 135.[Art. 157.] Elaborarea și aprobarea planului urbanistic pentru zone protejate de interes
local

(1) Planul urbanistic pentru zone protejate de interes local se elaborează ca documentație distinctă în
cadrul procesului de elaborare sau actualizare a planului urbanistic general, fiind parte integrantă a
planului urbanistic general.
(2) Planul urbanistic pentru zone protejate de interes local se aprobă concomitent cu aprobarea
planului urbanistic general.
(3) Ca parte integrantă a planului urbanistic general, planul urbanistic pentru zone protejate de interes
local se actualizează exclusiv la inițiativa autorităților publice locale competente.
(4) Autoritățile publice locale au obligația de a iniția actualizarea planului urbanistic pentru zone
protejate de interes local în termen de 6 luni de la:
a) modificarea LMI, în sensul clasării sau declasării;

70
 b) instituirea unor zone protejate sau peisaje culturale de interes local prin mecanisme specifice
documentației de amenajarea a teritoriului;
c) instituirea unor servituți arheologice.
(5) Până la aprobarea planului urbanistic pentru zone protejate de interes local actualizat conform alin.
(4), intervențiile și condițiile de autorizarea a acestora vor fi stabilite prin regulamentul local de
urbanism aferent planului urbanistic pentru zone protejate de interes local în vigoare la momentul
respectiv.
(6) Metodologia de inițiere, elaborare, actualizare și avizare a planului urbanistic pentru zone protejate
de interes local precum și conținutul cadru al acestuia se vor stabili prin hotărâre de guvern.
Art. 136.[Art. 158.] Structura planului urbanistic pentru zone protejate de interes local

Planul urbanistic pentru zonele protejate de interes local va avea următoarea structură:
a) memoriu general;
b) studiu de fundamentare;
c)[b)] regulament local de urbanism;
d)[c)] plan de acțiune.
Art. 137.[Art. 159.] Corelarea documentațiilor de urbanism cu PUZPIL

(1) Limita zonei protejate de interes local delimitată sau evidențiată prin intermediul planului
urbanistic pentru zona protejate de interes local nu poate fi modificatăări prin procedura de actualizare
a planului urbanistic general.
(2) În interiorul zonei protejate de interes local delimitată sau evidențiată prin intermediul planului
urbanistic pentru zona protejate de interes local nu pot fi inițiate documentații de urbanism din
inițiativă privată.
(3) Planul urbanistic pentru zonele protejate de interes local poate fi modificat prin intermediul
planurilor urbanistice zonale aprobate din inițiativă autorităților publice competente, conform unei
proceduri specifice pentru operațiuni urbanistice de interes public.
(4) În măsura în care pentru părți din zona protejata de interes local, respectiv pentru monumente
istorice de grupă valorică A sau zonele de protecție ale acestora, se vor elabora planuri urbanistice
pentru zonele protejate de interes național, prevederile planurilor urbanistice pentru zonele protejate
de interes național vor prevala asupra prevederilor cuprinse în planul urbanistic pentru zone protejate
de interes local.

Secțiunea IV. Planul urbanistic de detaliu

Art. 138.[Art. 160.] Planul urbanistic de detaliu (PUD)

(1) Planul urbanistic de detaliu este documentația de urbanism cu caracter tehnic aplicabil elaborat
pentru o parcelă în relație cu parcelele învecinate, reglementând cel puțin următoarele aspecte:
a) modul specific de construire în raport cu funcționarea zonei și cu identitatea arhitecturală a
acesteia, în baza unui studiu de specialitate;
b) retragerile față de limitele laterale și posterioare ale parcelei
c) procentul de ocupare a terenului și modul de ocupare a terenului
d) accesele auto și pietonale;
e) racordarea la rețelele edilitare;
f) conformarea arhitectural-volumetrică;
[g)] regimul juridic al proprietății și circulația terenului
[h)] ilustrarea urbanistică a soluției propuse;

71
 g)[i)] compatibilitatea funcțiunilor;
h)[j)] relațiile funcționale și estetice cu parcelele învecinate;
i)[k)] conformarea și aspectul/ designul spațiilor publice;
j)[l)] limite privind volumele construite și amenajările acestora;

k) modul de plantare în cadrul unei parcele.

(2) Planul urbanistic de detaliu nu poate modifica planurile de nivel superior, scopul și conținutul său
fiind limitat la reglementarea amănunțită a prevederilor stabilite prin Planul planul urbanistic general
sau prin Planul planul urbanistic zonal.
Art. 139.[Art. 161.] Elaborarea, avizarea și aprobarea Planului urbanistic de detaliu

(1) Planul urbanistic de detaliu se elaborează la solicitarea structurii specializate condusă de către
arhitectul-șef din cadrul aparatului de specialitate al primarului, atunci când aceasta constată
necesitatea detalierii unor prevederi tehnice din cadrul planurilor de nivel superior.
(2) Planul urbanistic de detaliu se elaborează în baza unui studiu de specialitate de către solicitantul
certificatului de urbanism.
(3) Planului urbanistic de detaliu este supus în toate cazurile avizului tehnic din partea structurii
specializate condusă de către arhitectul-șef din cadrul aparatului de specialitate al primarului/
consiliului județean.
(4) Planul urbanistic de detaliu nu va fi supus aprobării consiliului local.

Secțiunea V. Regulamente locale de urbanism

Art. 140.[Art. 162.] Regulamentele locale de urbanism

(1) Regulamentele locale de urbanism sunt părți integrate din cadrul planurilor urbanistice generale
sau planurilor urbanistice zonale, planurilor urbanistice pentru zonele protejate de interes național,
planurilor urbanistice pentru zonele protejate de interes local și planurilor urbanistice zonale de
regenerare urbană.
(2) Regulamentele locale de urbanism cuprind și detaliază prevederile referitoare la modul concret de
utilizare a terenurilor, precum și de amplasare, dimensionare și realizare a volumelor construite,
amenajărilor și plantațiilor, materiale și culori, pe zone, în conformitate cu caracteristicile arhitectural-
urbanistice ale acestora, stabilite în baza unui studiu de specialitate.
(3) Prevederile regulamentelor locale de urbanism sunt diferențiate în funcție de unitatea
administrativ-teritorială de referință, zona sau subzona vizată.

Capitolul III. Studii sectoriale și studii de fundamentare

Art. 141.[Art. 163.] Studii sectoriale

(1) Studiile sectoriale sunt analize de specialitate realizare realizate pentru diverse domenii în vederea
identificării soluțiilor de specialitate propuse prin intermediul documentației de amenajare a
teritoriului.
(2) Domeniile pentru care se realizează studiile sectoriale sunt determinate de autoritatea publică
tutelară în acord cu scopul și tipologia documentației de amenajare a teritoriului supusă aprobării.

72
 (3) Studiile sectoriale se realizează anterior sau concomitent cu elaborarea documentațiilor de
amenajare a teritoriului și de urbanism.
Art. 142.[Art. 164.] Studii de fundamentare

(1) Studiile de fundamentare sunt lucrări de specialitate prin care se realizează analize și propuneri de
soluționare a problemelor teritoriului și localităților, pe domenii, rezultatele acestora având drept scop
susținerea propunerilor de reglementare a modului de dezvoltare a unităților administrativ-teritoriale,
care se formulează prin documentația de bază.
(2)Studiile de fundamentare trebuie să prezinte concluzii pe bază de analiză de date actualizate, cu o
vechime de maximum 3 ani fată de data elaborării.
(3) Pot fi folosite studii, cercetări și proiecte anterioare numai în situația în care informațiile oferite de
acestea nu și-au pierdut valabilitatea.
analize de specialitate realizate pentru diverse domenii în vederea identificării soluțiilor de specialitate
care vor sta la baza reglementărilor de specialitate incluse în documentațiile de urbanism.
(2) Domeniile pentru care se realizează analize de specialitate sunt determinate de către autoritatea
titulară împreună cu specialistul desemnat în vederea elaborării documentației de urbanism.
(34) Studiile de fundamentare se realizează anterior sau concomitent cu elaborarea documentațiilor de
amenajare a teritoriului și de urbanism.

Titlul V. Controlul statului. Sancțiuni

Art. 143.[Art. 165.] Nulitatea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism

(1) Încălcarea dispozițiile prezentei Cărți cărți cu privire la procedura de elaborare și aprobare a
documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, inclusiv lipsa avizelor, acordurilor impuse
prin lege atrage nulitatea documentației de amenajare a teritoriului și de urbanism.
(2) Nu pot fi inițiate și aprobate documentații de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor
construcții edificate fără autorizație de construire sau care nu respectă prevederile autorizației de
construire.
(3) Documentațiile de urbanism inițiate în condițiile alin. (2) sunt nule.
Art. 144.[Art. 166.] Contravenții referitoare la elaborarea și aprobarea documentației de
amenajare a teritoriului și de urbanism

(1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea civilă, contravențională, disciplinară,
administrativă sau penală, după caz, potrivit legii.
(2) Constituie contravenții următoarele fapte:
a) refuzul instituțiilor publice de a furniza informații care, prin natura lor, sunt publice, pentru
desfășurarea corespunzătoare a activității de amenajare a teritoriului și de urbanism;
b) supunerea spre avizare sau aprobare a unei documentații de urbanism incomplete ori care
conține date eronate;
c) avizarea și aprobarea de documentații de amenajare a teritoriului și de urbanism semnate de
alte persoane decât cele stabilite prin lege;
d) neîndeplinirea atribuțiilor privind exercitarea controlului asupra modului de respectare a
documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism de către autoritățile publice locale;
e) neluarea măsurilor prevăzute de lege în cazul nerespectării prevederilor din documentațiile de
amenajare a teritoriului și de urbanism;

73
 [f)] aprobarea unui pPlan urbanistic zonal sau pPlan urbanistic de detaliu cu derogări de la pPlanul
urbanistic general nepermise în condițiile legiie;
f)[g)] semnarea de documentații de amenajarea teritoriului și urbanism care conțin date eronate,
dacă fapta nu intră sub incidența legii penale;
g)[h)] refuzul operatorilor economici sau al instituțiilor care dețin imobile, instalații și/sau
echipamente de interes public ori care prestează un serviciu public de a pune la dispoziția
autorității publice informațiile solicitate.

(3) Faptele de încălcare a prezentei legi se constată de organele de control al activității de amenajare
a teritoriului și de urbanism ale consiliilor județene și locale, de reprezentanți ai instituțiilor publice de
specialitate ale autorităților centrale implicate în avizare, precum și de Inspectoratul de Stat în
Construcții.
CARTEA III. IMOBILE ȘI ZONE CU REGLEMENTĂRI SPECIALE

Titlul I. Imobile cu reglementari speciale

Art. 145.[Art. 167.] Imobile cu reglementări speciale

(1) Prin imobile cu reglementări speciale, în sensul prezentei cărți, se înțelege imobilele pentru care
sunt instituite prin documentații de amenajarea a teritoriului si de urbanism cu caracter special,
limitările legale ale dreptului de proprietate, servituțile de urbanism și alte condiții speciale de
reglementare sunt instituite în scopul protejării și dezvoltării durabile a elementelor valoroase naturale
și culturale identificate, în scopul creării condițiilor de desfășurare a operațiunilor urbanistice de interes
public sau privat, în scopul asigurării siguranței publice, calității vieții și a spațiului urban sau în scopul
satisfacerii nevoilor specifice de dezvoltare ale unor teritorii.i, prin documentații de amenajarea a
teritoriului si de urbanism cu caracter special.
(2) Zonele caree cuprind imobile cu reglementări speciale sunt:
[a)] Zone zonele de conservare și dezvoltare durabilă (ZCDD)
[b)] zZonele de acțiune urbană (ZAU)
[c)] zZonele cu caracter special (ZCS)
[d)] tTeritoriile cu reglementare specială (TRS).

(3) Zonele ce cuprind imobile cu reglementări speciale sunt identificate și delimitate în mod
corespunzător prin documentații de amenajare a teritoriului și de urbanism.
Art. 146.[Art. 168.] Zonele de conservare și dezvoltare durabilă (ZCDD)

(1) Zonele de conservare și dezvoltare durabilă includ:

[a)] Bunuri bunuri de patrimoniu de interes național și local și zone de protecție;
[b)] Ariile zonele construite protejate;
[c)] Peisaje peisaje culturale de interes național și local;
[d)] Arii arii naturale protejate.

(2) Zonele de conservare și dezvoltare durabilă se vor evidenția prin intermediul documentațiilor de
amenajare a teritoriului și de urbanism, în conformitate cu prevederile aprobate prin Ordin ordin al
Ministrului de resort.
(3) În condițiile legii, se vor institui limite legale și servituți de urbanism în vederea protejării și
dezvoltării durabile a elementelor valoroase naturale și culturale identificate.
Art. 147.[Art. 169.] Zonele de acțiune urbană (ZAU)

(1) Zonele de acțiune urbană includ:

74
 [a)] Zone zonele de regenerare urbană;
[b)] zoneleZone de restructurare urbană;
[c)] zoneleZone de urbanizare și dezurbanizare;
a) zoneleZone de implementare a proiectelor publice;
b) zoneleZone de reconstrucție ecologică.

(2) Zonele de acțiune urbană se vor evidenția prin intermediul documentațiilor de amenajare a
teritoriului și de urbanism, în conformitate cu prevederile aprobate prin Ordin al Ministrului de resort.
(3) În condițiile legii, se vor institui limite legale și servituți de urbanism în vederea creării condițiilor
de desfășurare a operațiunilor urbanistice de interes public.
Art. 148.[Art. 170.] Zonele cu caracter special (ZCS)

(1) Zonele cu caracter special includ:

[a)] Zone zonele cu folosințe sensibile sau valoare ecologică, astfel cum sunt pădurile, pășunile,
fânețele, plajele, apele subterane și de suprafață, spațiile agricole și naturale periurbane,
coridoarele ecologice, spațiile verzi și plantate;
[b)] Zone zonele de protecție a resurselor naturale;
[c)] zoneleZone de protecție a unor imobile cu funcțiuni sensibile sau speciale, astfel cum sunt
stațiile și mijloace de observare și măsurare, construcțiile aferente serviciilor de apărare,
ordine publică, siguranță națională, religioase, de educație, de sănătate
[d)] zoneleZone de protecție a infrastructurii
[e)] zoneleZone de protecție a folosinței publice, respectiv a elementelor spațiului public aflate în
proprietate publică sau privată, drumuri sau trasee turistice și pastorale sau de pelerinaj, zone
de agrement, zone de manifestare a unor elemente de patrimoniu imaterial
[f)] zonele Zone cu riscuri naturale
[g)] zonele Zone cu riscuri sanitare antropice.
a) Zone cu riscuri tehnologice.

(2) Zonele cu caracter special se vor evidenția prin intermediul documentațiilor de amenajare a
teritoriului și de urbanism, în conformitate cu prevederile aprobate prin Ordin al Ministrului de resort.
(3) În condițiile legii, se vor institui limite legale și servituți de urbanism în vederea asigurării
siguranței publice, calității vieții și a spațiului urban.
Art. 149.[Art. 171.] Teritorii cu reglementare specială (TRS)

(1) Teritoriile cu reglementare specială includ:

[a)] Litoralul litoralul Mării Negre;
[b)] Delta Dunării;
[c)] Zona zona montană;
[d)] Zona zona frontalieră;
[e)] Alte alte teritorii cu reglementare special.

(2) Teritoriile cu reglementare specială se vor evidenția prin intermediul documentațiilor de amenajare
a teritoriului și de urbanism, în conformitate cu prevederile aprobate prin Ordin al Ministrului de resort.
(3) În condițiile legii, se vor institui limite legale și servituți de urbanism în vederea asigurării
satisfacerii nevoilor specifice de dezvoltare ale teritoriilor cu reglementare specială.

75
 Titlul II. Arii construite protejateZone construite protejate/ Protecția monumentelor
istorice și a bunurilor de patrimoniu arheologic

Capitolul I. Arii Zone construite protejate

[Art. 172.] AriileZonele construite protejate

(1) Ariile Zonele construite protejate reprezintă ariile zonele care cuprind:
[a)] Monumente monumente istorice și zonele de protecție ale acestora, clasate potrivit
reglementărilor instituite prin legi speciale, inclusiv monumentele istorice incluse în Lista
patrimoniului mondial;
[b)] Zonele zonele construite protejate reprezentând zonele ce cuprind imobile, terenuri și
construcții de interes public, remarcabile din punct de vedere arhitectural, urbanistic, istoric,
artistic, religios, social, științific, tehnic sau al peisajului cultural;
[c)] Zonele zonele cu patrimoniu arheologic reperat, evidențiat întâmplător sau de interes
arheologic prioritar, definite și delimitate conform reglementărilor instituite prin legi speciale,
denumite colectiv zone cu patrimoniu arheologic.

(2) În cadrul zonelor construite protejate pot fi incluse și monumente istorice și zonele de protecție
aferente acestora, fără a afecta reglementările speciale instituite pentru protecția monumentelor
istorice și zonelor de protecție aferente.
[Art. 173.] Delimitarea și instituirea zZonelore construite protejate

(1) Zonele construite protejate de interes național se instituie și delimitează prin Planul de Amenajare
a Teritoriului Național Secțiunea III – Mediu și patrimoniu.
(2) Zonele construite protejate de interes local se instituie și delimitează prin hotărârile consiliului local
sau județean.
[Art. 174.] Documentația de amenajare a teritoriului și de urbanism pentru ariile zonele
construite protejate

(1) Ariile Pentru zonele construite protejate de interes național și de interes local, autoritățile publice
competente elaborează și aprobă planurile urbanistice pentru zone protejate de interes național și de
interes local, în acord cu prevederile prezentei legi., de orice fel, se delimitează și evidențiază prin
intermediul documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism.

(23) Autoritățile publice locale competente au obligația de a proceda la revizuirea și actualizarea

documentațiilor de amenajarea a teritoriului și de urbanism, ori de câte ori intervin modificări cu
privire la ariile zonele construite protejate.
(34) Elaborarea, aprobarea și actualizarea documentațiilor de urbanism aferente ariilor zonele
construite protejate se realizează pe baza și cu respectarea avizului Ministerului Culturii sau serviciilor
publice deconcentrate ale Ministerului Culturii.

[Art. 175.] Dispoziții speciale privind ariile construite protejate din cadrul unităților
administrativ-teritoriale

(1) Autoritățile publice locale competente au obligația de a delimita și evidenția ariile construite
protejate de pe teritoriul unității administrativ teritoriale prin intermediul Planului urbanistic general.

76
 (2) Pentru ariile construite protejate din cadrul unităților administrativ-teritoriale, autoritățile publice
locale sau centrale, după caz, au obligația elaborării și aprobării Planului urbanistic zonal.
(3) Modificarea planurilor urbanistice zonale aferente ariilor construite protejate se poate realiza doar
prin intermediul planurilor urbanistice elaborate de autoritățile publice locale, sau centrale, după caz.
[Art. 176.] Servituți de urbanism specifice zonelorariilor construite protejate

(1) În cadrul ariilor zonelor construite protejate, autoritățile publice locale instituie servituți de
urbanism cu respectarea dispozițiilor prevăzute în prezenta lege.
(2) Instituirea și exercitarea servituților de urbanism în cadrul ariilor zonelor construite protejate de
către autoritățile publice locale se realizează fără a aduce atingere sau contraveni măsurilor de
protecție aferente ariilor zonelor construite protejate conform reglementărilor instituite prin legi
speciale.
(3) Instituirea și exercitarea servituților de urbanism nu afectează posibilitatea exproprierii terenurilor
asupra cărora au fost instituite servituți de urbanism, pentru cauză de utilitate publică în conformitate
cu reglementările instituite prin legi speciale.
(4) Servituțile de urbanism instituite pentru protecția ariilor zonelor construite protejate pot consta în:
a) interdicții de desființare;
[b)] interdicții și limitări ale dreptului de construire, folosință și de modificare a imobilelor ;
b)[c)] instituirea unor obligații de folosință, întreținere și amenajare a imobilelor.

(5) Instituirea servituților de urbanism asupra ariilor zonelor construite protejate se realizează pe baza
și cu respectarea avizului prealabil emis de Ministerului Culturii sau de serviciile publice deconcentrate
ale Ministerului Culturii.
[Art. 177.] Intervenții asupra ariilor zonelor construite protejate

(1) Intervențiile asupra monumentelor istorice și zonelor de protecție ale acestora, se realizează
numai pe baza și cu respectarea avizului prealabil emis de Ministerul Culturii sau de serviciile publice
deconcentrate ale Ministerului Culturii, eliberat în condițiile și conform procedurii reglementate prin
legi speciale.
(2) Autorizația de construire, autorizația de desființare precum și orice alt fel de autorizații privind
intervențiile asupra monumentelor istorice se eliberează emite pe baza și în conformitate cu avizului
prealabil emis de Ministerul Culturii sau de serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii.
(3) Intervențiile asupra imobilelor cuprinse în zonele de protecție a monumentelor istorice și în zonele
construite protejate se autorizează pe baza avizului prealabil emis de Ministerul Culturii sau de
serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii, eliberat în condițiile și conform procedurii
reglementate prin legi speciale.
Art. 150.[Art. 178.] Intervenții asupra zonelor cu patrimoniu arheologic

(1) Autorizarea lucrărilor de construire sau de desființare din zonele cu patrimoniu arheologic se
aprobă numai pe baza și în conformitate cu avizul prealabil al Ministerului Culturii sau al serviciilor
publice deconcentrate ale Ministerului Culturii.
(2) În zonele cu patrimoniu arheologic evidențiat întâmplător și zonelor cu patrimoniu arheologic
supus clasării, autorizarea lucrărilor de construire este suspendată de drept, primarul unității
administrativ teritoriale putând fi dispusădispune de către primarul unității administrativ teritoriale
competente, întreruperea oricărei alte activități, până la descărcarea de sarcină arheologică a
terenului.

77
 Capitolul II. Monumentele istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO

Art. 151.[Art. 179.] Monumentele istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO

(1) Monumentele istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial sunt monumentele istorice din
România clasificate și înscrise de către comitetul patrimoniului mondial de pe lângă UNESCO, conform
criteriilor și procedurilor stabilite de către UNESCO.
(2) Măsurile de protecție a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniul mondial sunt
reglementate prin legi speciale.
Art. 152.[Art. 180.] Obligații referitoare la amenajarea teritoriului și urbanism

(1) Reglementările de urbanism și de amenajare a teritoriului incluse în programele de protecție și

gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial, elaborate de către Ministerul
Culturii, se includ de către autoritățile publice locale competente în documentațiile de amenajare a
teritoriului și de urbanism pentru zonele care includ monumente istorice înscrise în Lista patrimoniului
mondial.
(2) Planurile de amenajare a teritoriului și după caz, planurile urbanistice aferente localităților sau
zonelor care cuprinde monumente istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial și zone de protecție
aferente, se aprobă prin hotărâre de Guvern.
(3) Finanțarea elaborării sau actualizării documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism
aferente zonelor care cuprinse monumente istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial, se
finanțează de către ministerul de resort din bugetul de stat.
Art. 153.[Art. 181.] Intervenții asupra monumentelor istorice incluse în Lista patrimoniului
mondial

Intervențiile asupra monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial, asupra zonelor de
protecție și imobilelor incluse în zona de protecție a monumentelor istorice înscrise în Lista
patrimoniului mondial, se realizează cu avizul prealabil al Ministerului Culturii și după caz, al
Ministerului de resort.

Capitolul III. Alte categorii de monumente istorice și de patrimoniu arheologicMonumentele

de for public

Art. 154.[Art. 182.] Monumentele de for public

Monumentele de for public, definite conform reglementările instituite prin legi speciale, și zona de
protecție aferentă acestora pot fi încadrate ca zone construite protejate sau clasate în monumente
istorice, urmând regimul juridic al acestora, după caz.
Art. 155.[Art. 183.] Amplasarea monumentelor de for public

Amplasarea monumentelor de for public se va realiza cu respectarea prevederilor documentațiilor de

amenajarea a teritoriului și de urbanism, pe baza și în conformitate cu avizul prealabil emis de
Ministerul Culturii sau de serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii, eliberat în condițiile
și conform procedurii reglementate prin legi speciale.

Titlul III. Protejarea elementelor de cultură și de imagine urbană

Capitolul I. Zonele de regenerare urbană

Art. 156.[Art. 184.] Zonele de regenerare urbană

78
 (1) Zonele de regenerare urbană cuprind terenul sau terenurile din cadrul unei unități administrativ-
teritoriale, cu privire la care care a fost constatată de către autoritățile publice locale competente au
constatat , necesitatea declanșării operațiunii de regenerare urbană, fiind delimitate și declarate ca
atare prin actele autorităților publice locale. prin raportare la stadiul avansat de degradare al
construcțiilor/imobilelor care afectează siguranța, accesibilitatea construcțiilor sau estetica zonei
respective, uzura morală a zonei, caracterul abandonat sau dezafectat al zonei, absența infrastructurii
necesare sau a componentelor rețelei edilitare.
(2) Zonele de regenerare urbană cuprind zone omogene din punct de vedere funcțional, fiind zone cu
reglementări speciale ce dispun de instrumente de planificare specifice, conform prevederilor prezentei
legi..
[Art. 185.] Stabilirea și delimitarea zonelor de regenerare urbană

(1) Prin intermediul strategiilor de dezvoltare urbană aplicabile unităților administrativ-teritoriale se

stabilesc zonele de regenerare urbană.
(2) Prin intermediul strategiilor de dezvoltare metropolitane sau periurbane, pot fi stabilite zone de
regenerare urbană asupra teritoriului mai multor unități administrativ-teritoriale.
(3) Zonele de regenerare urbană se delimitează prin intermediul planurilor urbanistice generale și
zonale,
(4) Pentru fiecare zona de regenerare urbană delimitată prin intermediul planurilor urbanistice
generale, este obligatorie elaborarea Planului urbanistic zonal specific.
(5) În vederea realizării activității de regenerare urbană, autoritățile publice locale pot institui servituți
de urbanism asupra terenurilor din cadrul zonei de regenerare urbană.

Capitolul II. Protejarea și valorificarea fronturilor la apă

Art. 157.[Art. 186.] Fronturile la apă

(1) Prin front la apă, în sensul prezentului capitol, se înțelege zona adiacentă unei resurse de apă, râu,
lac, lucrărilor de gospodărire a apelor, construcțiilor și instalațiilor aferente, instituită pentru protecția
resurselor de apă.
(2) Fără a afecta reglementările instituite prin legi speciale privind apele, în cadrul zonei aferente
fronturilor la apă, pot fi instituite servituți de urbanism, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
(3) Regimul activităților pe luciul de apă, în albii minore, arii protejate ori în zone de protecție aferente
surselor de apă este guvernat de reglementările speciale instituite în legea apelor.
(4) În zonele urbane accesul public la fronturile de apă aflate în domeniul public este obligatoriu . (de
corelat cu art 3 si art 25 - legea apelor)
(5) În zonele urbane zonele inundabile ale albiilor majore vor fi amenajate ca spații verzi de protecție
cu acces public controlat. (de corelat cu art 49 legea apelor)

Capitolul III. Spații verzi

Art. 158.[Art. 187.] Spațiile verzi

(1) În sensul prezentei legi, spațiul verde este o structură din intravilanul localităților urbane și rurale,
aparținând oricărei persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, care înglobează vegetație
dezvoltată natural și/sau plantată de om, care are rol social, cultural și/sau în protecția mediului și

79
 care ajută la creșterea și/sau îmbunătățirea calității mediului de viață uman prin aportul estetic,
ecologic și/sau de recreere.
(2) Autoritățile publice locale delimitează și evidențiază la nivelul documentațiilor de urbanism
terenurile pe care sunt amplasate spații verzi.
(3) Prin planul urbanistic general se vor prevedea spații verzi publice de uz cotidian, respectiv scuaruri
urban sau parcuri de buzunar de minim 2000 mp. la maximum 500 m de orice locuință sau grădini de
cartier de minim 10.000 mp la 1 km de orice locuință.
(4) Zonele centrelor istorice dense sunt exceptate de la dispozițiile alin. (3).
Art. 159.[Art. 188.] Construcții pe spații verzi

(1) Pe suprafața spațiilor verzi nu este permisă amplasare și executarea de construcții permanente și/
sau provizorii.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), pe suprafața spațiilor verzi este permisă amplasarea
aleilor pietonale, mobilier urban, amenajări pentru sport, joc și odihnă, construcții pentru expoziții și
activități culturale, construcții ușoare cu caracter provizoriu pentru activități de comerț și alimentație
publică, grupuri sanitare, spații pentru întreținere, dar numai în baza unei documentații de urbanism
pentru întreaga suprafață a spațiului verde și cu obligația ca suprafața construită cumulată a acestor
obiective să nu depășească 15% din suprafața totală a spațiului verde.10% din suprafața totală a
spațiului verde.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), în cazul spațiilor verzi declarate monument istoric,
suprafața dedicata construcțiilor se va stabili în baza unui studiu istoric și va urmări menținerea
imaginii si structurii inițiale a parcului, inclusiv cuantumul suprafeței construite inițial.
Art. 160.[Art. 189.] Schimbarea destinației spațiilor verzi

(1) Este interzisă schimbarea destinației spațiilor verzi, indiferent de titularul dreptului de proprietate
asupra spațiului verde.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), este permisă schimbarea destinației spațiilor verzi în
vederea realizării unor lucrări de interes public sau de utilitate publică.
(3) Excepția instituită la nivelul alin. (2) nu este aplicabilă în cazul realizării de lucrări privind
construcțiile locuințelor sociale, obiectivelor sociale de învățământ, sănătate, protecție și asistenta
socială, organizațiilor neguvernamentale, precum și administrației publice și autorităților judecătorești.
(4) În situația prevăzută la alin. (2), titularul dreptului de proprietate publică asupra spațiului verde a
cărui destinație este schimbată în vederea executării de lucrări de interes sau de utilitate publică, este
obligat în termen de 2 ani de la schimbarea destinației spațiului verde, la amenajarea unui nou spațiu
verde în suprafață cel puțin egală cu spațiul verde a cărui destinație a fost schimbată.

Capitolul IV. Zonele de restructurare urbană

Art. 161.[Art. 190.] Zonele de restructurare urbană

(1) Zonele de restructurare urbană cuprind terenul sau terenurile din cadrul unei unități administrativ-
teritoriale, cu privire la care a fost constatată de către autoritățile publice locale competente,
necesitatea declanșării operațiunii de restructurare urbană., prin raportare la disfuncțiile generate de
structura urbană existentă: dimensiuni loturi, rețea viară, lipsă servicii și dotări publice
(2) Zonele de restructurare urbană cuprind zone omogene din punct de vedere funcțional, fiind zone
cu reglementări speciale ce dispun de instrumente de planificare specifice.

80
 (3) Restructurarea urbană presupune modificarea limitelor proprietății în zona supusă restructurării.
(4) Parcelarea în zonele urbane constituite reprezintă un proiect de restructurare urbană.
[Art. 191.] Stabilirea și delimitarea zonelor de restructurare urbană

(1) Prin intermediul strategiilor de dezvoltare urbană aplicabile unităților administrativ-teritoriale se

stabilesc zonele de restructurare urbană.
(2) Prin intermediul strategiilor de dezvoltare metropolitane sau periurbane, pot fi stabilite zone de
restructurare urbană asupra teritoriului mai multor unități administrativ-teritoriale.
(3) Zonele de restructurare urbană se delimitează prin intermediul planurilor urbanistice generale.
(4) Pentru fiecare zona de restructurare urbană delimitată prin intermediul planurilor urbanistice
generale, este obligatorie elaborarea pPlanului urbanistic zonal specific.
(5) În vederea realizării activității de restructurare urbană, autoritățile publice locale pot institui
servituți de urbanism asupra imobilelor din cadrul zonei de regenerare urbană.

Capitolul V. Zone de urbanizare / dezurbanizare

Art. 162.[Art. 192.] Zonele de urbanizare/ dezurbanizare

(1) Zonele de urbanizare sunt zone care, prin documentațiile de amenajare a teritoriului sau prin
planurile generale de urbanism, sunt prevăzute în vederea introducerii în intravilanul localităților.
(2) Zonele de dezurbanizare sunt zone care, prin documentațiile de amenajare a teritoriului sau prin
planurile generale de urbanism, sunt prevăzute în vederea ieșirii din intravilanul localităților pentru a fi
trecute în extravilan sau zone care sunt supuse de-densificărilor masive în zonele urbane aflate în
declin.
(3) La introducerea în intravilan a unor terenuri este obligatorie realizarea unei documentații de
urbanism care să prevadă terenurile aferente infrastructurilor, serviciilor și dotărilor publice aferente
noii zone de urbanizare precum și direcțiile și modul de dezvoltare a respectivelor terenuri.

Capitolul VI. Zone de implementare a proiectelor publice

Art. 163.[Art. 193.] Zonele de implementare a proiectelor tehnice

Pentru realizarea unor proiecte publice de interes local sau național ce nu au fost prealabil prevăzute
de documentațiile și planurile de amenajare a teritoriului sau urbanism autoritățile locale sau centrale
pot iniția realizarea documentațiilor de urbanism necesare implementării acestor proiecte

Capitolul VII. Zone de reconstrucție ecologică

Art. 164.[Art. 194.] Zonele de reconstrucție ecologică

(1) Zonele de reconstrucție ecologică sunt zone afectate de prezența unor activități industriale cu
efecte nocive asupra mediului sau asupra configurării topografice a terenurilor.
(2) Acestea se constituie în zone grevate de interdicția temporară de construire dar care necesită,
după caz, construire a unor elemente sau instalații dedicate reconstrucției ecologice, astfel cum sunt
bazinele de bio-retenție și bio-epurare, plantații temporare și/ sau permanente, consolidări de versanți
sau maluri, remodelări de teren.

81
 Titlul IV. Protecția și valorificarea peisajului cultural

Art. 165.[Art. 195.] Peisajul cultural

(1) Prin peisaj cultural, în sensul prezentului titlu, se înțelege o parte a teritoriului perceput ca atare
de către populație, al cărui caracter este rezultatul acțiunii sau/ și interacțiunii factorilor naturali și/
sau umani.
(2) În acord cu reglementările instituite prin legi speciale privind protecția mediului, protecția
imobilelor cu reglementări speciale, autoritățile publice competente au obligația identificării și
protejării elementelor de peisaj cultural.
Art. 166.[Art. 196.] Protecția peisajul cultural la nivel național

(1) La nivel național, prin intermediul Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea III -
Mediu și patrimoniu, autoritățile publice centrale competente vor identifica și delimita părțile din
teritoriu care reprezintă elemente de peisaje culturale de interes național.
(2) Prin intermediul actelor normative speciale, inclusiv cele menționate în cadrul alin. (1), se vor
institui condițiile speciale aplicabile elementelor de peisaj cultural, în vederea menținerii și protecției
acestora.
(3) Pentru peisajele culturale de interes național se vor elabora planuri teritoriale de peisaj și planuri
locale de peisaj ce vor reprezenta studii de fundamentare cu caracter director pentru planurile de
amenajare a teritoriului / planurile de urbanism.
(4) Planurile de peisaj pentru peisajele culturale de interes național vor fi avizate de către Ministerul
Culturii ulterior consultării CNMI.
Art. 167.[Art. 197.] Peisajul cultural protejat la nivel local

(1) La nivel local, prin intermediul documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism,

autoritățile publice locale competente vor identifica și delimita părțile din teritoriu care reprezintă
elemente de peisaj cultural de interes local.
(2) În conformitate cu dispozițiile prezentei legi și fără afecta măsurile de protecție privind peisajul
cultural instituite la nivel național, autoritățile publice locale competente vor putea institui servituți de
urbanism sau demara operațiuni de regenerare urbană cu privire la elementele de peisaj cultural
național sau local.
(3) Pentru peisajele culturale de interes local se vor elabora planuri teritoriale de peisaj și planuri
locale de peisaj ce vor reprezenta studii de fundamentare cu caracter director pentru planurile de
amenajare a teritoriului / planurile de urbanism.
(4) Planurile de peisaj pentru peisajele culturale de interes local vor fi avizate de MC în baza
consultării CZMI.

Titlul V. Arii naturale protejate

Art. 168.[Art. 198.] Ariile naturale protejate

(1) Ariile naturale protejate sunt zonele terestre și/sau acvatice în care există specii de plante și
animale sălbatice, elemente și formațiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice,
speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, științifică ori culturală deosebită, care are un
regim special de protecție și conservare, stabilit conform reglementărilor instituite prin prezenta lege
și prin legi speciale.

82
 (2) Ariile naturale protejate se clasifică în:
a) de interes național: rezervații științifice, parcuri naționale, monumente ale naturii, rezervații
naturale, parcuri naturale;
b) de interes internațional: situri naturale ale patrimoniului natural universal, geo parcuri, zone
umede de importantă internațională, rezervații ale biosferei;
c) de interes comunitar sau situri "Natura 2000": situri de importantă comunitară, arii speciale de
conservare, arii de protecție specială avifaunistică;
d) de interes județean sau local: stabilite numai pe domeniul public/privat al unităților
administrativ-teritoriale, după caz.

(3) Declararea zonelor naturale și instituirea regimului de arie naturală protejată de interes național,
internațional și comunitar se realizează prin lege sau acte normative emise de autoritățile publice
locale, în conformitate cu reglementările instituite prin legi speciale.
(4) Declararea zonelor naturale și instituirea regimului de arie naturală protejată de interes județean și
local se realizează prin hotărârea consiliului județean sau local, după caz, în conformitate cu
reglementările instituite prin legi speciale.
Art. 169.[Art. 199.] Managementul ariilor naturale protejate

(1) Managementul ariilor naturale protejate se asigură de către structuri de administrare special
constituite în conformitate cu reglementările instituite prin legi speciale.
(2) Structurile speciale constituite la nivelul fiecărei arii naturale protejate organizează activitatea de
amenajare a teritoriului și de urbanism de la nivelul ariile respective, în conformitate cu planul de
management al ariei naturale protejate.
(3) Prevederile planului de management al ariilor naturale protejate sunt preluate la nivelul
documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism aferente ariilor naturale protejate.
Art. 170.[Art. 200.] Documentația de amenajare a teritoriului și de urbanism aferentă ariilor
naturale protejate

(1) Ariile naturale protejate se delimitează și evidențiază în documentațiile de amenajare a teritoriului

și de urbanism de către autoritățile publice locale și centrale competente.
(2) Ariile naturale protejate de interes național, internațional și comunitar se delimitează și evidențiază
în Planul de amenajare a teritoriului național Secțiunea III – Mediu și patrimoniu.
(3) Ariile naturale protejate de interes județean sau local se delimitează și evidențiază în cadrul
documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism de la nivel județean și/ sau local, după caz.
(4) Documentația de amenajare a teritoriului și de urbanism care vizează arii naturale protejate se
armonizează în mod obligatoriu de către autoritățile publice locale și centrale competente cu
prevederile planurilor de management ale ariilor naturale protejate.
Art. 171.[Art. 201.] Intervențiile în cadrul ariilor naturale protejate

(1) În cadrul ariilor naturale protejate sunt interzise activitățile de construcții – investiții, cu excepțiile
prevăzute în legi speciale, conform zonării interne a ariei naturale protejate.
(2) Lucrările de construire și intervențiile permise în cadrul ariilor naturale protejate, conform
reglementărilor instituite prin legi speciale, se realizează cu avizul prealabil al administratorului ariilor
naturale protejate acordat pentru fiecare lucrare în parte.
Art. 172.[Art. 202.] Schimbarea regimului terenurilor din cadrul ariilor naturale protejate

83
 Schimbarea regimului terenurilor din cadrul ariilor naturale protejate este supusă reglementărilor
instituite prin legi speciale.

Titlul VI. Rezervația Biosferei Delta Dunării

Art. 173.[Art. 203.] Rezervația Biosferei Delta Dunării

(1) Rezervația Biosferei Delta Dunării este arie naturală protejată constituită și administrată conform
legii speciale.
(2) Documentația de amenajare a teritoriului și de urbanism aplicabilă teritoriului Rezervației Biosferei
Delta Dunării precum și teritoriilor învecinate se armonizează în mod obligatoriu cu prevederile
planului de management al Rezervației Biosferei Delta Dunării, care sunt prioritare față de prevederile
oricărei documentații de amenajare a teritoriului și de urbanism.
(3) Regimul autorizării și realizării construcțiilor și intervențiilor precum și stabilirea și schimbarea
regimului terenurilor din cadrul teritoriului aferent Rezervației Biosferei Delta Dunării este guvernat de
reglementările instituite prin lege specială, planul de management și regulamentul rezervației.

Titlul VIII. Litoralul Mării Negre

Art. 174.[Art. 204.] Litoralul Mării Negre

Litoralul Mării Negre este zona formată din totalitatea terenurilor situate de-a lungul țărmului Mării
Negre, inclusiv teritoriul unităților administrativ-teritoriale cu deschidere la Marea Neagră.
Art. 175.[Art. 205.] Banda litorală de protecție

(1) Se instituie banda litorală de protecție de minimum 100 de metri de la limita cea mai înaltă a
țărmului, de la cornișa falezelor sau de la zona de eroziune a țărmurilor și falezelor.
(2) Banda litorală de protecție se introduce în domeniul public al statului și se evidențiază în cadrul
Planului de amenajare a teritoriului Secțiunea III – Mediu și patrimoniu precum și în documentațiile de
amenajare a teritoriului și de urbanism de la nivel județean sau local.
Art. 176.[Art. 206.] Interdicția de construire

(1) Este interzisă realizarea și amplasarea de construcții noi pe plaje și banda litorală de protecție.
(2) Prin excepție de la prevederilor alin. (1), în cazul serviciilor publice și activităților economice de
interes public, care nu pot funcționa decât în proximitatea apei, este permisă amplasarea și realizarea
construcțiilor, fără afecta mediul sau peisajul litoralului Mării Negre.
(3) Autorizațiile de construire, intervenție, construire pentru amenajare și desființare emise fără
respectarea prevederilor prezentului capitol sunt nule de drept.
Art. 177.[Art. 207.] Extinderea localităților litorale

(1) Extinderea localităților litorale este permisă doar în continuarea localităților litorale existente, în
regim de continuitate a țesutului urban, cu ampriză minimă la banda litorală, permițând dezvoltarea
localităților litorale exclusiv în profunzimea teritoriului.
(2) Nu se pot genera prin intermediul dezvoltării urbane, noi zone de continuitate urbană între
localitățile litorale, acestea trebuind să fie protejate de zone naturale și de protecție a peisajului litoral.
Art. 178.[Art. 208.] Rețele de transport

84
 (1) Este interzisă amplasarea de noi coridoare de transport rutier, feroviar și a elementelor de
infrastructură aferentă la o distanță mai mică de 2000 metri față de banda litorală de protecție sau în
cadrul bandei litorale de protecție delimitată prin documentațiile de amenajare a teritoriului și de
urbanism.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), este permisă amplasarea de drumuri necesare gestionării
terenurilor agricole sau permiterii accesului la terenuri asupra cărora sunt amplasate infrastructuri
portuare, extractive sau orice alte infrastructuri aparținând serviciilor publice.
Art. 179.[Art. 209.] Documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism aferente litoralului
Mării Negre

În vederea elaborării strategiilor de dezvoltare teritorială/ spațială, a pPlanului de amenajare a

teritoriului județean și intercomunitar, a strategiilor de dezvoltare urbană și a pPlanului urbanistic
general aferente litoralului Mării Negre, autoritățile publice locale competente vor apela în mod
obligatori la serviciile de specialitate ale Agenției agenției de Planificare planificare
Teritorialăteritorială.

Titlul IX. Sancțiuni

[Art. 210.] Contravenții referitoare la regimul ariilor zonelor construite protejate

(1) Constituie contravenții la regimul de protecție a monumentelor istorice înscrise în lista

patrimoniului mondial, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie
considerate infracțiuni, următoarele fapte:
[a)] autorizarea lucrărilor de construire sau de desființare a imobilelor cu regim de monumente
istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial, fără avizele prevăzute în prezenta ordonanțăde
către lege;
a)[b)] realizarea, modificarea sau desființarea de construcții în zonele de protecție a
monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial, fără avizul Ministerului Culturii
și, după caz, al Ministerului de resort;
b)[c)] neincluderea prevederilor din programele de protecție și gestiune a monumentelor istorice
înscrise în lista patrimoniului mondial în documentațiile de amenajarea a teritoriului și de
urbanism aferente zonelor care cuprinse monumente istorice incluse în lista patrimoniului
mondial.

(2) Constituie contravenții la regimul de protecție a ariilor zonelor construite protejate, dacă nu sunt
săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni, următoarele
fapte:
a) executarea de lucrări/ intervenții asupra unui imobil după declanșarea procedurii de clasare,
asupra unui monument istoric, în zona sa de protecție sau în zonele protejate fără avizul
Ministerului Culturii sau al serviciilor deconcentrate ale acestuia, după caz;
[b)] neprecizarea în certificatul de urbanism a necesității eliberării emiterii avizului Ministerului
Culturii și Cultelor sau a serviciilor deconcentrate ale acestuia, după caz, pentru lucrările
propuse la monumente istorice în zona de protecție a acestora ori în zonele protejate;
[c)] eliberarea emiterea autorizațiilor de construire sau de desființare pentru lucrări la monumente
istorice, în zonele de protecție ale acestora, în zonele construite protejate și în zonele cu
patrimoniu arheologic, fără avizul Ministerului Culturii ori al serviciilor deconcentrate, după
caz.

(3) Constituie contravenții la regimul de protecție a zonelor cu patrimoniu arheologic, dacă nu sunt
săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni, următoarele
fapte:

85
 a) Nerespectarea avizului Ministerului Culturii sau emiterea autorizației de construire sau de
desființare pentru lucrările din zonele cu patrimoniu arheologic reperat, fără avizul Ministerului
Culturii.

(4) Constituie contravenție amplasarea monumentelor de for public, în absența sau cu nerespectarea
avizului Ministerului Culturii.
Art. 180.[Art. 211.] Contravenții la regimul spațiilor verzi

Constituie contravenții la regimul spațiilor verzi, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât,
potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni, următoarele fapte:
a) amplasarea pe suprafața spațiilor verzi de construcții permanente și/ sau provizorii, altele
decât cele expres permise prin lege;
b) schimbarea destinației spațiilor verzi;
[c)] nerespectarea obligației de amenajare a unui nou spațiu verde, în cazul schimbării destinației
unui spațiu verde existent în vederea executării unor lucrări de utilitate publică ;

c) nerespectarea în cadrul planurilor de urbanism și amenajării teritoriului a cuantumurilor de

spații verzi publice prevăzute prin lege.

Art. 181.[Art. 212.] Contravenții la regimul ariilor naturale protejate

Faptele care constituie contravenții sau infracțiuni la regimul ariilor naturale protejate, sancțiunile
aferente acestora, precum și competența privind constatarea și sancționarea acestora sunt guvernate
de reglementările instituite prin legi speciale.
Art. 182.[Art. 213.] Contravenții la regimul Rezervației Biosferei Delta Dunării

Constituie contravenții la regimul ariilor naturale protejate, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții
încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni, următoarele fapte:
a) executarea lucrărilor de amenajare și construcții, de orice natură, cu nerespectarea
prevederilor speciale incluse în Regulamentul Rezervației Biosferei Delta Dunării și a actelor
emise de către administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării;
b) schimbarea utilizării terenurilor cu nerespectarea prevederilor instituite prin lege specială și în
Regulamentul Rezervației Biosferei Delta Dunării.

[Art. 214.] Infracțiuni referitoare la regimul ariilor zonelor construite protejate

Constituie infracțiuni la regimul ariilor zonelor construite protejate, următoarele fapte:

a) efectuarea oricăror lucrările care pot afecta siturile arheologice, în absența certificatului de
descărcare de sarcină arheologică, sancționată cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu
amendă.

Art. 183.[Art. 215.] Infracțiuni la regimul litoralului Mării Negre

Constituie infracțiuni la regimul litoralului Mării Negre, următoarele fapte:

a) realizarea și amplasarea de construcții noi pe plaje și banda litorală de protecție;
b) elaborarea și aprobarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism fără
respectarea prevederilor legale privind extinderea localităților rurale și construirea de noi
rețele de transport.

Art. 184.[Art. 216.] Dispoziții comune

86
 Contravențiile și infracțiunile prevăzute în cadrul prezentului titlu se vor constata și sancționa, fără a
afecta regimul contravențiilor și infracțiunilor prevăzute prin legi speciale.
CARTEA IV. REGIMUL OPERAȚIUNILOR URBANISTICE

Titlul I. Parcelarea terenurilor și reconfigurarea parcelarului

Art. 185.[Art. 217.] Parcelarea

(1) Parcelarea este operațiunea de divizare a unui teren în 2 sau mai multe parcele, destinate
construirii sau altor tipuri de utilizare.
(2) Parcelarea este permisă doar în baza autorizației de amenajare, emisă conform prevederilor
prezentei legi.
(3) În cazul operațiunilor de parcelare care au ca obiect divizarea în 3 sau mai multe parcele este
obligatorie emiterea prealabilă a certificatului de urbanism, cu menționarea intenției, respectiv
divizare, amenajare, construire.
(4) Autoritatea publică locală competentă are posibilitatea ca în vederea autorizării lucrărilor de
parcelare să solicite elaborarea planului urbanistic zonal.
(5) În cazul parcelărilor care au ca obiect realizarea de lucrări de construcții și/sau de infrastructură,
este obligatorie emiterea prealabilă a certificatului de urbanism, indiferent de numărul parcelelor
rezultate, sub sancțiunea nulității absolute a tuturor actelor emise și/sau încheiate în vederea
parcelării.
(6) Prin excepție de la prevederile alin. (3) eliberarea obținerea certificatului de urbanism și elaborarea
Planului urbanistic zonal este facultativă în situația în care parcelarea în trei sau mai multe parcele
este rezultatul ieșirii din indiviziune.
(7) Pentru un număr mai mare de 12 parcele se poate autoriza realizarea parcelării și executarea
construcțiilor cu condiția adoptării de soluții de echipare edilitară colectivă care să respecte normele
legale de igienă și de protecție a mediului.
Art. 186.[Art. 218.] Condiții aplicabile parcelărilor ce au ca obiect realizare de lucrări de
construcții

(1) Parcelarea terenurilor se poate realiza doar în condițiile în care se asigură fiecărei parcele
rezultate, accesul la drum public și posibilitatea de racordare la rețeaua edilitară.racordare la rețelele
edilitare, accesul direct sau indirect la drumurile publice precum și acces la servicii și echipamente
publice.
(2) În funcție de regimul terenului supus parcelării, prin certificatul de urbanism pot fi expuse și alte
condiții aplicabile parcelării.
Art. 187.[Art. 219.] Limite specifice aplicabile operațiunii de parcelare

(1) Parcelarea terenurilor din cadrul intravilanului unităților administrative-teritoriale nu se poate

realiza în absența unor documentații de urbanism care să stabilească categoria de folosință și modul
de utilizare al terenurilor.
(2) Parcelarea terenurilor din extravilanul unităților administrative-teritoriale, în scopul utilizării
respectivelor terenuri în vederea urbanizării, este interzisă.

Titlul II. Operațiuni de regenerare urbană

Art. 188.[Art. 220.] Operațiunile de regenerare urbană

87
 (1) Regenerarea urbană este un proces coordonat pentru implementarea unei operațiuni
urbanisticeeste operațiunea prin intermediul căreia se realizează transformarea zonelor de regenerare
urbană delimitate în condițiile legii și prin planuri generale sau zonale de urbanism, în vederea
dezvoltării spațiale durabile prin îmbunătățirea condițiilor economice, sociale, culturale, ecologice de
mediu și ale mediului construit și neconstruit elementelor fizice din cadrul zonei.
(2) Zonele de regenerare urbană trebuie delimitate și declarate ca atare prin act al autorității locale,
respectiv hotărârea consiliului local, pe baza unor studii de fundamentare sau prin planuri urbanistice
generale și zonale, cu scopul declarat al instituirii și tratării zonelor de regenerare urbană.
(3) Regenerarea urbană se poate realiza prin:
a) construirea și reabilitarea construcțiilor și/ sau elementelor de infrastructura;
b) crearea și reabilitarea spațiilor colective/ comune;
c) crearea și reamenajarea spațiilor verzi;
d) reabilitarea patrimoniului cultural;
e) dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport, de apă, a celei energetice și de
comunicații electronice;
f) amenajarea spațiului public;
g) orice alte operațiuni care au ca finalitate îmbunătățirea condițiilor de viață în cadrul zonei de
regenerare urbană.

(4) În vederea implementării operațiunilor de regenerarea urbană se poate proceda în condițiile

prevăzute de lege la reabilitarea termică, renovarea, demolarea, extinderea, racordarea la rețele
edilitare, refacerea fațadelor, consolidarea sistemului structural la construcțiilor existente, reabilitarea
elementelor de infrastructură, amenajarea terenurilor aferente precum și realizarea de construcții/
elemente de infrastructură noi.
(5) Operațiunile de regenerare urbană se vor realiza în acord cu programul local de regenerare urbană
adoptat la nivelul autorității publice locale.
Art. 189.[Art. 221.] Programul local de regenerare urbană

(1) În cazul fiecăreiPentru fiecare zonăe de regenerare urbană autoritățile publice locale vor elabora și
aproba un program local de regenerare urbană.
(2) Programul va viza toate zonele ce îndeplinesc condițiile pentru a putea fi definite ca o unitate de
intervenție și se va elabora ca urmare a:
[a)] degradăriiarea mediului construit într-un areal delimitabil;
[b)] problemelor sociale și economice într-un areal delimitabil;
a)[c)] oportunităților de investiție, publică sau privată.
(3) Programul va include indicatori de implementare și are ca obiectiv creșterea calității vieții la nivel
urban prin reabilitarea și refuncţionalizarea spațiului urban, prin:
a) participarea rezidenților și utilizatorilor respectivelor zone, în cadrul unui proces de participare
dedicat, structurat pe baza unei metodologii naționale;
b) reconsiderarea/eficientizarea mobilității, prin raportare la transportul public, traficul lent,
parcări;
c) reorganizarea spațiului public prin diferențierea, specializarea, amenajarea acestuia;
d) dezvoltarea serviciilor publice și comerciale;
e) reabilitarea infrastructurii;
f) creșterea gradului de mixaj funcțional pe culoarele de concentrare a interesului din cadrul
ansamblului – prin integrarea de noi activități;

88
 g) ameliorarea condițiilor de mediu în toate componentele sale;
[h)] soluționarea situațiilor și disfuncțiilor determinate de prezenta locuințelor individuale izolate în
interiorul cartierelor și a situațiilor juridice a terenurilor aferente acestora. La solicitarea
deținătorilor, terenurile în cauză vor putea fi trecute în domeniul public, deținătorii putând fiind
despăgubiți prin intermediul unor suprafețe construibile aflate în interiorul zonei de
regenerare, sau în afara acesteia, cu aplicarea unui cuantum de echivalare a valorii terenului,
sau prin instrumente fiscale dedicate;
[i)] gestionarea situațiilor disfuncționale sau / problematice generate prin retrocedarea de terenuri
în cadrul ansamblurilor de locuințe colective; .
h) alte operațiuni specifice.
Art. 190.[Art. 222.] Elaborarea programului local de regenerare urbană

(1) Programul local de regenerare urbană se va elabora de către autorităților publice localeprimar,
ulterior prin aprobarea prealabilă de către consiliul local a unui buget și a unei durate de implementare
indicative precum și a tipurilor de operațiuni principale intenționate.
(2) În vederea elaborării programului local de regenerare urbană, autoritățile publice locale pot apela
la consultanța deserviciile specialitate a agențiilor de planificare teritorială.
(3) Elaborarea programului local de regenerare urbană constituie o condiție prealabilă accesării de
fonduri europene, structurale, granturi în vederea implementării operațiunilor de regenerare urbană.
(4) Metodologia de elaborare, structura și conținutul programului local de regenerare urbană vor fi
stabilite prin ordin al Ministrului de resort.
[Art. 223.] Planul urbanistic zonala de regenerare urbană

(1) Operațiunile de regenerare urbană se vor realiza exclusiv în baza unui plan urbanistic zonal
specific.
Realizarea de construcții noi, extinderea sau restructurarea celor existente, conversii funcționale ale
construcțiilor, restructurarea sistemului de spatii publice sunt permise doar ca rezultat al aplicării
procesului de regenerare urbană, pe baza planului urbanistic zonal aferent programului.
(2) În cadrul procedurii de regenerare urbană, redactarea unui proiect director și, pe baza acestuia, a
unui plan urbanistic zonal ce va constitui baza regulamentară a intervențiilor de orice tip, este
obligatorie.
(3) Prin intermediul planului urbanistic zonal de regenerare urbană, pe teritoriul afectat de
operațiunea de regenerare urbană, dacă prin planul urbanistic general nu au fost stabilite
reglementările necesare, se pot reglementa și delimita următoarele tipuri de sub-zone:
a) subzona verde respectiv scuar, grădină, parc cu acces public nelimitat, elemente verzi de
conectivitate;
[b)] subzona de instituții și servicii publice și de interes public constituite în clădiri dedicate;
b)[c)] subzona de activități economice cu caracter terțiar situate în zone cu caracter rezidențial;
c)[d)] subzona destinată construcțiilor pentru infrastructura de cartier.
(4) Prin intermediul planului urbanistic zonal de regenerare urbană se poate reglementa o etapizare a
procesului, cu condiția conservării coerenței dezvoltării.
(5) Prin planul urbanistic zonal de regenerare urbană se vor stabili locații concrete și servituțile de
utilitate publică aferente pentru rețeaua de mobilitate de interes local, infrastructura edilitară, spațiile
verzi, locurile de joacă pentru copii, piațete, instituții publice de învățământ, sănătate, conform
programului urbanistic stabilit prin pProgramul de rRegenerare uUrbană.

89
 (6) Autorizarea executării construcțiilor este permisă numai după aprobarea planului urbanistic zonal
de regenerare urbană, ce are caracter definitiv și nu poate fi modificat prin intermediul PUZ sau PUD.
(7) În absența planului urbanistic zonal de regenerare urbană, toate tipurile de operațiuni sunt
interzise.
(8) Prin excepție de la prevederile alin. (7), până la aprobarea planului urbanistic zonal de regenerare
urbană, pentru amplasarea unor clădiri de interes public se va elabora un plan urbanistic de detaliu,
care detalia modul specific de ocupare a terenului, accesele auto și pietonale, parcarea, relațiile cu
volumele construite învecinate etc, cu aplicarea și respectarea integrală a prevederilor prezentului
regulament.planului urbanistic general.
Art. 191.[Art. 224.] Planul de Regenerare Urbană

(1) Pentru fiecare zonă de regenerarea urbană, autoritățile publice competente vor elabora planul de
regenerare urbană în care vor fi prevăzute acțiuni concrete și termene în vederea implementării
operațiunilor de regenerare urbană pentru o anumită zonă de regenerare urbană.
(2) Planul de regenerare urbană se va realiza pe baza unei abordări integrate, reglementând
obiectivele de regenerare urbană din perspectivă economică, socială, culturală, de mediu, de
amenajare a teritoriului și de urbanism.
(3) Prevederile planului de regenerare urbană se vor corela cu direcțiile principale de dezvoltare prin
intermediul strategiilor de dezvoltare teritorială și strategiilor de dezvoltare urbană.
Art. 192.[Art. 225.] Elaborarea și aprobarea planului de regenerare urbană

(1) Elaborarea și aprobarea planului de regenerare urbană se realizează de către autoritățile publice
locale competente, conform atribuțiilor reglementate prin prezenta lege.
(2) În vederea elaborării planului de regenerare urbană, autoritățile publice locale pot apela la
consultanța de specialitate a Agențiilor agențiilor de pPlanificare tTeritorială.
(3) Elaborarea planului de regenerare urbană constituie o condiție prealabilă accesării de fonduri
europene, structurale, granturi în vederea implementării operațiunilor de regenerare urbană.
(4) Metodologia de elaborare, structura și conținutul planului de regenerare urbană vor fi stabilite prin
ordin al Ministrului de resort.

Titlul III. Operațiuni de restructurare urbană

Art. 193.[Art. 226.] Operațiunile de restructurare urbană

(1) Restructurarea urbană este operațiunea care presupune comasarea terenurilor în vederea
dezvoltării unor proiecte de urbanizare coerente și adaptate cerințelor specifice și redarea în circuit a
unor proprietăți reconfigurate din punct de vedere al suprafețelor și configurației spațiale dar și din
punct de vedere al infrastructurilor și dotărilor.
(2) Restructurarea urbană presupune defuncționalizarea terenurilor și se poate aplica unor terenuri cu
diferite categorii de utilizare/ folosință.: industriale, gospodărire comunală, infrastructură de transport,
rezidențiale sau mixte.
(3) Restructurarea urbană se poate realiza prin:
d) modificare funcțională în condiții reglementate;
e) reconformarea sau reconsiderarea spațiului urban, prin integrarea în cadrul acestuia a
imobilului/imobilelor;

90
 f) acțiuni de ecologizare, de reparcelare, demolare/desființare de construcții și de instalații de
mari dimensiuni;
g) lucrări de reconfigurare a instalațiilor edilitare;
h) realizarea de noi echipamente publice sau redimensionare serviciilor publice;
i) alte acțiuni.

Titlul IV. Alte operațiuni urbanistice

Art. 194.[Art. 227.] Comasarea/consolidarea

(1) Comasarea este operațiunea de alipire a două sau mai multe parcele, destinate construirii sau
altor tipuri de utilizare.
(2) În cazul operațiunilor de comasare care sunt realizate prin alipirea a cel puțin 3 parcele, sau care,
indiferent de numărul parcelelor alipite, au ca obiect realizarea de lucrări de construcții și
infrastructură, este obligatorie emiterea prealabilă a certificatului de urbanism, sub sancțiunea nulității
absolute a tuturor actelor emise și/sau încheiate în vederea comasării.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), eliberarea emiterea certificatului de urbanism este
facultativă în cazul comasărilor prin alipirea a 3 sau mai multe parcele, ca rezultat al acțiunilor de
ieșire din indiviziune, în situația în care comasarea nu are ca obiect realizarea lucrărilor de construcții
și infrastructură.
Art. 195.[Art. 228.] Dispoziții comune privind parcelarea și comasarea

Operațiunile de parcelare și comasare sunt supuse reglementărilor speciale privind publicitatea

imobiliară.
Art. 196.[Art. 229.] Reparcelarea

(1) Reparcelarea, în sensul prezentului regulament, reprezintă operațiuneanile care areu ca rezultat o
altă împărțire a mai multor loturi de teren învecinat, loturile rezultante având destinații șşi / sau forme
diferite decât erau acestea la momentul inițial.
(2) Reparcelarea se realizează prin alipirea și dezlipirea mai multor parcele de teren învecinate,
indiferent dacă acestea sunt construite sau nu.
(3) Reparcelarea are drept scop realizarea unei mai bune împărțiri a terenului în loturi construibile și
asigurarea suprafețelor necesare echipamentelor de folosință comună și obiectivelor de utilitate
publică.
(4) Operațiunile de reparcelare sunt componente obligatorii ale operațiunilor de urbanizare a
terenurilor și se vor face numai pe bază de planuri urbanistice zonale aprobate conform legii,
respectând prevederile planului urbanistic general sau zonal și regulamentul local urbanism aferent.
(54) Parcelele rezultate dintr-un proces de parcelare / reparcelare se consideră construibile numai
dacă îndeplinesc cumulativ toate condițiile stipulate în cadrul regulamentului local de urbanism aferent
fiecărei unități administrativ teritoriale.
(65) Sunt considerate construibile numai parcelele cu posibilitate dovedită de racordare la rețelele
edilitare, accesul direct sau indirect la drumurile publice precum și acces la servicii și echipamente
publice.de branșare la rețeaua de distribuție a apei, la rețeaua de canalizare, la rețeaua de distribuție
a energiei electrice.
(76) Autoritatea publică poate ca în cazul în care pentru branșare este prevăzută o extindere a rețelei
publice de distribuție să solicite, anterior autorizării construcției, realizarea efectivă a extinderii.

91
 (87) Prin excepție de la prevederile alin. (5) și (6), în cazul zonelor cu caracteristici speciale,
determinate ca atare în documentațiile de urbanism, branșarea la sistemul de canalizare nu e
obligatorie, în acest caz utilizându-se alte mijloace de eliminare a apelor uzate menajere și a celor
pluviale, conforme normelor în vigoare, cu condiția obținerii avizelor necesare conform legii.
(98) În cazul loturilor provenite din dezmembrarea unei parcele construite, procentul de ocupare a
terenului și coeficientul de utilizare a terenului (POT și CUT) se vor calcula pe ansamblul parcelei
inițiale, însumându-se suprafețele construite, respectiv suprafețele construite desfășurate ale tuturor
construcțiilor, existente și propuse, cu respectarea prevederilor legale aplicabile.
(109) Reparcelarea este permisă doar în baza autorizației de amenajare, emisă conform prevederilor
prezentei legi.
(1110) Prin intermediul reparcelării se urmărește modificarea limitelor terenurilor, la cererea
proprietarilor, în temeiul planului urbanistic general sau planului urbanistic zonal, în vederea utilizării
optime a teritoriului în acord cu caracteristicile planificării, stabilite prin documentația de urbanism
aprobată.
(1211) Scopul operațiunii de reparcelare constă în redistribuirea proporțională a drepturilor de
construire între proprietarii de drept ai terenurilor, în baza criteriilor obiective de proporționalitate
directă între valoarea terenurilor anterior și ulterior realizării operațiunii de reparcelare.
(1312) În cazul operațiunilor de reparcelare este obligatorie eliberarea emiterea prealabilă a
certificatului de urbanism și elaborarea planului urbanistic zonal.
(1413) Procedura de reparcelare se realizează în limitele intravilanului unității administrativ-teritoriale.
(1514) Condițiile realizării operațiunii de reparcelare sunt:
a) existența unui parcelar complet delimitat, înregistrat cadastral și care nu face obiectul litigiilor;
b) acordul tuturor proprietarilor implicați în procesul de reparcelare;
c) evaluarea din perspectivă tehnică și economică a parcelelor vizate de reparcelare;
d) notificarea și implicarea autorității publice locale;
e) existența documentației de urbanism și de amenajare a teritoriului aferente zonei propuse
spre reparcelare.

(1615) Procedura și detalierea condițiilor în vederea realizării reparcelării vor fi stabilite prin ordin al
Ministrului de resort.

Titlul IV. Sancțiuni

Art. 197.[Art. 230.] Contravenții la regimul parcelării

Constituie contravenții la regimul parcelării, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit
legii penale, să fie considerate infracțiuni, următoarele fapte:
a) realizarea operațiunilor cadastrale în absența parcelării, realizate în conformitate cu
prevederile prezentei legi.

CARTEA V. REGIMUL AUTORIZĂRII CONSTRUIRII ȘI DESFIINȚĂRII CONSTRUCȚIILOR

Titlul I. Dispoziții generale

Art. 198.[Art. 231.] Dispoziții generale privind lucrările de construire, amenajare, intervențiile
asupra construcțiilor și desființare

92
 (1) Lucrările de construire, intervenții, și amenajare și desființare asupra construcțiilor sunt permise
numai în urma emiterii următoarelor acte de autoritate de către autoritățile publice locale competente,
și pe baza proiectului tehnic de execuție realizat în condițiile legii:
a) autorizația de construire;
b) autorizația de intervenție;
c) autorizația de construire pentru amenajare;
d) autorizația de desființare.

(2) Autorizațiile menționate în cadrul alin. (1) se emitliberează la solicitarea titularului unui drept real
asupra imobilului.
(3) Prin excepție la prevederile alin. (2), autorizația de amenajare a organizării de șantier se
eliberează emit la solicitarea executantului/ antreprenorului general.
(4) Solicitarea de emitere a autorizațiilor menționate în cadrul alin. (1) poate fi formulată și de către
un împuternicit al titularului menționat în cadrul alin. (2). În acest caz autorizația se emite în numele
și pentru titularul dreptului real asupra imobilului.
(5) Autorizațiile menționate în cadrul alin. (1) se eliberează emit cu respectarea prevederilor
documentației de amenajare a teritoriului și de urbanism aplicabile, precum și în conformitate cu
proiectul tehnic de execuție elaborat în condițiile legii.
(6) Emiterea autorizațiilor de construire, intervenție și , construire pentru amenajare și desființare în
absența documentațiilor de amenajare a teritoriului sau de urbanism, se realizează în baza planului de
amenajare a teritoriului existente și aplicabileaprobate în condițiile legii, după caz precum și în baza
prevederilor Regulamentului regulamentului general de urbanism.

Titlul II. Autorizarea construirii

Capitolul I. Autorizația de construire

Secțiunea 1. Dispoziții cu caracter general privind autorizarea lucrărilor de construire

Art. 199.[Art. 232.] Autorizația de construire

(1) Autorizația de construire este actul de autoritate al autorităților publice locale pe baza căruia este
permisă realizarea construcțiilor, numai în conformitatea cu proiectul tehnic de execuție elaborat in
condițiile legii.
(2) Autorizația de construire se emite pentru următoarele tipuri de construcții:
a) construcții civile;
b) construcții industriale;
c) construcții agricole;
d) anexe gospodărești;
e) rețele magistrale, căi de comunicație și infrastructură de transport și orice alt tip de
infrastructură;
f) rețele și dotări tehnico-edilitare, inclusiv racorduri.

(3) Autorizația de construire se poate emite pentru mai multe imobile sau parcele.
(4) Emiterea autorizațiilor de construire se realizează cu respectarea reglementărilor urbanistice
aplicabile și, numai în urma evaluării impactul pe care intervenția o va avea asupra mediului construit
în general și, asupra vecinătăților în special, asupra mediului înconjurător și condițiilor de viață.

93
 (45) Elementele pe care autoritățile publice competente trebuie să le urmărească în vederea emiterii
autorizației de construire includ:

a) alinieri, retrageri, regim de înălțime și înălțimi maxime, indicatori urbanistici;

b) volumetrii și plastica de fațade, materiale și culori folosite;
c) partituri la nivel de detaliere sumară, accese pietonale și carosabile pe parcelă, accese în
clădire;
d) asigurare utilități, spații de depozitare deșeuri, parcări.

(56) Odată cu autorizarea executării lucrărilor de bază, prin autorizațiile de construire/desființare se

autorizează și executarea lucrărilor de organizare de șantier aferente.
(67) Condițiile generale impuse pentru organizarea de șantier, inclusiv prin acordul de mediu, vor fi
respectate în etapa de elaborare a autorizației de amenajare a organizării de șantier.
Art. 200.[Art. 233.] Procedura de emitere a autorizației de construire

(1) Emiterea autorizațiilor de construire se va realiza diferențiat, în funcție de complexitatea lucrării de

construire și impactul acesteia asupra terenului și zonei în care este amplasată și gradul de risc
implicat.
(2) Procedura de emitere a autorizației de construire se emite aplică diferențiat pentru fiecare dintre
lucrările următoare următoarele lucrări:
[a)] lucrări de construire în ariile zone construite protejate;
a)[b)] lucrări de construire a unor construcții cu impact redus;
b)[c)] lucrări de construire a unor construcții cu impact major.

Art. 201.[Art. 234.] Dispoziții generale privind procedura de emitere a autorizației de construire

Independent de tipologia lucrărilor pentru care este necesară emiterea autorizației de construire,
procedura de emitere presupune parcurgerea următoarelor etape:
[a)] eliberarea emiterea certificatului de urbanism;
a)[b)] evaluarea impactului asupra mediului;
b)[c)] obținerea acordurilor/ avizelor necesare emiterii autorizației de construire;
c)[d)] elaborarea proiectului pentru autorizarea construirii (PAC) în vederea emiterii autorizației de
construire;
d)[e)] depunerea documentației tehnice în vederea emiterii autorizației de construire;
e)[f)] emiterea autorizației de construire.

[Art. 235.] Eliberarea Emiterea certificatului de urbanism pentru conformare

(1) Certificatul de urbanism pentru conformare, denumit în continuare certificatul de urbanism este
actul administrativ individual de informare prin care autoritățile publice competente:
a) fac cunoscute solicitantului informațiile privind regimul juridic, economic, tehnic al terenurilor
și construcțiilor existente la data solicitării precum și regimul de actualizare sau modificare a
documentațiilor de urbanism;
b) stabilesc cerințele urbanistice care urmează să fie îndeplinite în funcție de specificul
amplasamentului;
c) stabilesc lista cuprinzând avizele/ acordurile necesare pentru emiterea autorizației de
construire și indică nominal autoritățile publice și operatorii care vor emite avizele/ acordurile;
d) stabilesc lista cuprinzând avizele/ acordurile ce vor fi obținute pe baza proiectului tehnic în
vederea începerii executării lucrărilor de construcție;

94
 e) stabilesc lista cuprinzând avizele/ acordurile/ autorizațiile ce vor fi obținute în vederea
recepției lucrărilor de construcție executate;
f) comunică obligația de a contacta autoritatea competentă pentru protecția mediului, în scopul
obținerii punctului de vedere și, după caz, al acordului de mediu.

(2) Certificatul de urbanism se emite în format digital și analogic de către autoritățile publice
competente să emită autorizațiile de construire, intervenție și construire pentru amenajare.
(3) Certificatul de urbanism se eliberează emite în termen de 15 zile de la data înregistrării cererii de
emitereliberare.
(4) Certificatul de urbanism se semnează de către președintele consiliului județean sau de primar,
după caz, de secretar și de arhitectul-șef sau de către persoana cu responsabilitate în domeniul
amenajării teritoriului și urbanismului din aparatul propriu al autorității administrației publice emitente,
responsabilitatea emiterii acestuia revenind semnatarilor, potrivit atribuțiilor stabilite conform legii.
(5) Conținutul și modalitatea de transmiterede comunicare de către solicitant a cererii de eliberare
emitere a certificatului de urbanism se stabilește prin Ordin al Ministrului de resort.
(6) Autoritățile administrației publice locale acordă asistență tehnică de specialitate autoritățile publice
centrale competente să emită autorizațiile de construire în cazul imobilelor cu reglementări speciale.
Art. 202.[Art. 236.] Modificarea și actualizarea documentațiilor de urbanism

(1) În situația în care intenția solicitantului autorizației de construire nu se încadrează în prevederile

documentațiilor de urbanism aprobate, prin intermediul certificatului de urbanism, solicitantul se
informează cu privire la regimul de modificare și actualizare a documentațiilor de urbanism.
(2) În sensul alin. (1), solicitantul se informează cu privire la:
a) imposibilitatea modificării prevederilor documentațiilor aprobate;
b) necesitatea inițierii unei documentații de urbanism în condițiile prezentei legi.

(3) În situația prevăzută la alin. (2) lit. b, autoritatea publică locală va condiționa realizarea lucrării
de:
a) elaborarea și aprobarea de către autoritatea publică locală competentă a unui plan urbanistic
zonal;
[b)] de aprobarea de către autoritatea publică competentă a unui plan urbanistic zonal, elaborat și
finanțat prin grija persoanelor fizice și/sau juridice interesate, numai în baza unui aviz
prealabil de oportunitate întocmit de structura specializatăcompartimentul condusă de
arhitectul-șef și aprobat, după caz, de primar sau președintele consiliului județean, după caz;
b)[c)] solicitarea elaborării unui plan urbanistic de detaliu
c)[d)] imposibilitatea construirii.

(4) Avizul de oportunitate menționat în cadrul alin. (3) lit. b) se emite în baza unei solicitări scrise
înaintate de către solicitantul autorizației către compartimentul condus de către arhitectul șef structura
specializată, în termen de 10 zile, și va cuprinde următoarele elemente:
a) piese scrise, respectiv memoriu tehnic explicativ, care va cuprinde prezentarea
investiției/operațiunii propuse, indicatorii propuși, modul de integrare a acesteia în zonă,
prezentarea consecințelor economice și sociale la nivelul unității teritoriale de referință,
categoriile de costuri ce vor fi suportate de investitorii privați și categoriile de costuri ce vor
cădea în sarcina autorității publice locale;
b) piese desenate, respectiv încadrarea în zonă, plan topografic/cadastral, cu zona de studiu,
conceptul propus - plan de situație cu prezentarea funcțiunilor, a vecinătăților, modul de
asigurare a accesurilor și utilităților.

95
 (5) Prin avizul de oportunitate se stabilesc următoarele:
[a)] teritoriul care urmează să fie reglementat prin pPlanul urbanistic zonal;
a)[b)] categoriile funcționale ale dezvoltării și eventualele servituți;
b)[c)] indicatorii urbanistici obligatorii - limitele minime și maxime;
c)[d)] dotările de interes public necesare, asigurarea accesurilor, parcajelor, utilităților;
d)[e)] capacitățile de transport admise.

(6) După aprobarea planului urbanistic zonal sau, după caz, a planului urbanistic de detaliu se poate
întocmi documentația tehnică în vederea emiterii autorizației de construire.
Art. 203.[Art. 237.] Evaluarea impactului asupra mediului

(1) Evaluarea impactului asupra mediului presupune la rândul său, parcurgerea mai multor etape,
conform reglementărilor instituite prin legi speciale:
a) etapa de încadrare a proiectului
b) etapa definirii domeniului de evaluare și realizarea raportului privind impactul asupra mediului
c) etapa analizei calității raportului privind impactul asupra mediului

(2) Etapa de încadrare a proiectului, presupune analizarea solicitării de emitere a acordului de mediu
și se finalizează cu emiterea unui punct de vedere de către autoritatea competentă privind protecția
mediului referitor la:
a) clasarea solicitării/ notificării în cazul proiectelor de lucrări de construire pentru care nu este
necesară evaluarea impactului asupra mediului
b) respingerea justificată a solicitării
c) emiterea deciziei privind necesitatea demarării procedurii de evaluare a impactului asupra
mediului

(3) În cazul clasării solicitării, procedura de emitere a autorizației de construire continuă cu celelalte
etape menționate în cadrul prezentei secțiuni.
(4) În cazul respingerii solicitării, executarea lucrărilor de construire potrivit solicitării analizate este
interzisă, procedura de emitere a autorizației de construire finalizându-se cu decizia de respingere a
emiterii autorizației.
(5) În cazul emiterii deciziei privind necesitarea demarării procedurii de evaluare a impactului asupra
mediului, procedura de evaluare a impactului asupra mediului continuă cu celelalte etape men ționate
în cadrul alin. (1).
(6) În etapa definirii domeniului de evaluare, autoritatea competentă pentru protecția mediului decide
cu privire la nivelul evaluărilor pe care trebuie să le parcurgă elaboratorul studiului de impact asupra
mediului, elaborând îndrumarul prin intermediul căruia stabilește domeniul de evaluare și nivelul de
detaliu al informațiilor care trebuie incluse în raportul privind impactul asupra mediului.
(7) Ulterior stabilirii domeniului și primirii îndrumarului În această etapă se elaborează și înaintează
autorității competente pentru protecția mediului raportul privind impactul asupra mediului precum și
celelalte rapoarte, studii, politici întocmite potrivit îndrumarului.
(8) Etapa analizei calității raportului privind impactul asupra mediului reprezintă etapa finală a
evaluării impactului asupra mediului, în cadrul căreia autoritatea competentă pentru protecția mediului
emite sau respinge acordul de mediu sau avizul Natura 2000, după caz.
(9) Punctul de vedere al autorității competente pentru protecția mediului, acordul de mediu sau avizul
Natura 2000, după caz, se înaintează de către solicitant, Comisiei de Acord Unic de la nivelul autorității
publice locale în vedere continuării procedurii de emitere a autorizației de construire.

96
 (10) În situația în care apar modificări pentru care este necesară emiterea unei autorizații de
construire distinctă pentru organizarea executării lucrărilor, aceasta se emite numai dacă autoritatea
competentă pentru protecția mediului constată că modificările aduse se înscriu în limitele actului
administrativ emis anterior. În caz contrar, autoritatea competentă pentru protecția mediului reface
evaluarea efectelor lucrărilor de bază și a celor aferente organizării executării lucrărilor și emite un
nou act administrativ.
Art. 204.[Art. 238.] Momentul realizării evaluării impactului asupra mediului

(1) Evaluarea impactului asupra mediului se realizează în toate cazurile în cadrul procedurii de emitere
a autorizației de construire, anterior începerii executării lucrărilor.
(2) Este interzisă realizarea evaluării impactului asupra mediului, precum și emiterea oricăror acte de
către autoritatea publică competentă pentru protecția mediului, ulterior începerii executării lucrărilor
de construire.
(3) În situația în care o investiție urmează să se realizeze etapizat sau să se amplaseze pe terenuri
aflate în raza teritorială a mai multor unități administrativ-teritoriale învecinate, evaluarea impactului
asupra mediului se realizează pentru întreaga investiție.
Art. 205.[Art. 239.] Avizele și acordurile necesare emiterii autorizației de construire

(1) Obținerea avizelor și acordurilor necesare emiterii autorizației de construire conform listei stabilite
prin intermediul certificatului de urbanism se realizează de către Comisia pentru acord unic de la
nivelul autorităților publice locale.
(2) Lista avizelor și acordurilor solicitate prin intermediul certificatului de urbanism va cuprinde în mod
obligatoriu avizele și acordurile pentru securitatea la incendiu, protecția civilă și protecția sănătății
populației.
(3) Lista avizelor și acordurilor solicitate prin intermediul certificatului de urbanism poate să cuprindă,
în funcție de amplasarea, complexitatea, gradul de risc asociat și tipologia lucrării, avize și acorduri
pentru:
a) asigurarea și racordarea/branșarea la infrastructura edilitară, în condițiile impuse de
caracteristicile și amplasamentul rețelelor de distribuție/transport energetic din zona de
amplasament, precizându-se și modalitatea de racordare, în cazul în care acestea sunt
necesare, funcție de specificul intervenției;
b) racordarea la rețeaua căilor de comunicații;
[c)] securitatea la incendiu, protecția civilă și protecția sănătății populației, după caz
[d)] cerințele specifice imobilelor cu reglementări speciale.

(34) Avizele și acordurile incluse în lista menționată în cadrul alin. (2) se vor referi strict la tipul de
lucrări necesare realizării construcției, fiind interzisă solicitarea de avize/acorduri care nu au temei
tehnic și legal în raport cu obiectul acesteia.
(45) Cu excepția acordului veciniilor, avizele menționate în cadrul alin. (2) vor fi obținute de către
Comisia pentru acord unic în termen de 2 luni de la depunerea studiilor, rapoartelor și documentelor
necesare obținerii avizelor, în acord cu prevederile cuprinse în legi speciale.
(56) Ulterior obținerii tuturor acordurilor și avizelor solicitate prin certificatul de urbanism și înaintării
de către titularul solicitării de emitere a autorizației de construire a acordului vecinilor, autoritatea
publică competentă emite acordul unic pe baza propunerii Comisiei pentru acord unic.
Art. 206.[Art. 240.] Acordul vecinilor

(1) Acordul vecinilor este valabil numai în formă autentică și este necesar în următoarele situații:

97
 a) pentru construcțiile noi sau intervenții la/desființare construcții existente, amplasate adiacent
construcțiilor existente sau în imediata lor vecinătate și numai dacă sunt necesare măsuri de
intervenție pentru punerea în siguranță a construcțiilor existente;
b) în cazul amplasării de construcții cu altă destinație/funcțiune decât cea a clădirilor învecinate,
în situațiile în care noua destinație/ funcțiune nu este admisă/ reglementată de prevederile
documentației de urbanism.

(2) Vecinii au posibilitatea de a refuza în mod justificat emiterea acordului.

(3) Refuzul se consideră justificat atunci când executarea construcției este contrară prevederilor legii
precum și atunci când executarea construcției afectează imobilul vecinului, fără a fi propuse soluții de
remediere a situației cauzate imobilului vecinului. În caz de neînțelegeri, caracterul justificat al
refuzului se constată de către instanțele de judecată.
(4) Lipsa unui răspuns la cererea de exprimare a acordului într-un termen de [] se consideră acord
tacit al vecinului.
(5) În situațiile în care solicitantului autorizației de construire se află în imposibilitatea obiectivă de a
solicita acordului, astfel cum este situația vecinilor care nu mai au reședința în țară sau celor ale căror
date de contact nu sunt cunoscute, autoritatea publică locală competentă pentru cu emiterea
autorizației de construire va avea obligația de a proceda la solicitarea acordului vecinilor. Refuzul
nejustificat al vecinilor de a-și da acordul se constată de către instanța de judecată competentă,
hotărârea acesteia urmând să fie acceptată de către emitentul autorizației de construire în locul
acordului vecinilor.
Art. 207.[Art. 241.] Elaborarea unor studii de specialitate

(1) Elaborarea studiilor de specialitate în vederea emiterii acordurilor și avizelor stabilite prin
certificatul de urbanism se află în responsabilitatea titularului solicitării emiterii autorizației de
construire.
(2) Titularul solicitării emiterii autorizației de construire va pune la dispoziția Comisiei pentru acord
unic toate rapoartele, studiile de specialitate solicitate, necesare în vederea emiterii acordului unic și în
final a autorizației de construire.
(3) Studiile de specialitate și elaborarea rapoartelor aferente, solicitate prin intermediul certificatului
de urbanism, se pot referi cel puțin la următoarele:
a) studiul topografic;
b) studiul de gospodărirea apelor;
c) studiul de însorire;
d) studiul geotehnic;
[e)] studiul de circulație.

(4) Situațiile în care este necesară elaborarea precum și condițiile aplicabile elaborării și prezentării
studiilor de specialitate menționate în cadrul prezentului articol, vor fi stabilite prin ordinul Ministrului
de resort.
Art. 208.[Art. 242.] Elaborarea proiectului pentru autorizarea construirii în vederea emiterii
autorizației de construire (PAC)

(1) Proiectului pentru autorizarea construirii, în vederea emiterii autorizației de construire, se va

dezvolta ulterior prin intermediul proiectului tehnic de execuție, pe baza căruia va fi posibilă începerea
executării lucrărilor de construire.
(3) Proiectul pentru autorizarea construirii, în vederea emiterii autorizației de construire, se elaborează
de colective tehnice de specialitate, în funcție de specificul lucrărilor ce urmează a fi autorizate, se

98
 însușesc și se semnează de cadre tehnice cu pregătire superioară din domeniul arhitecturii,
urbanismului, construcțiilor și instalațiilor pentru construcții.
(4) Elaborarea proiectului pentru autorizarea construirii se va realiza cu respectarea tuturor
reglementărilor urbanistice aplicabile și cu respectarea normelor tehnice de proiectare aplicabile.
(5) În procesul de elaborare a proiectului tehnic de execuție este obligatorie respectarea măsurilor
specifice impuse prin actul administrativ emis de către autoritatea competentă pentru protecția
mediului, precum și prin intermediul acordului unic.
(6) Proiectul pentru autorizarea construirii, în vederea emiterii autorizației de construire, se elaborează
în conformitate cu conținutul cadru cuprins în cadrul [Anexei].
Art. 209.[Art. 243.] Depunerea documentației tehnice necesare emiterii autorizației de construire

(1) Documentația tehnică necesară emiterii autorizației de construire se depune de către titularul
solicitării emiterii autorizației de construire.
(2) Documentația tehnică necesară emiterii autorizației de construire cuprinde:
a) proiectul pentru autorizarea construirii în vederea emiterii autorizației de construire;
b) cererea pentru emiterea autorizației de construire și anexa la aceasta;
c) certificatul de urbanism, însoțit de anexele acestuia;
d) acordul unic emis de către Comisia pentru acord unic și acordurile și avizele emise în vederea
obținerii acordului unic;
e) punctul de vedere al autorității competente pentru protecția mediului și, după caz, actul
administrativ al acesteia;
f) actele de proprietate referitoare la imobil, teren și/ sau construcții care atestă existența unui
drept real al solicitantului asupra imobilului și, după caz, extrasul de plan cadastral actualizat;
g) extrasul de carte funciară de informare nu mai vechi de 90 de zile, în cazul în care legea nu
dispune altfel:
h) dovada privind achitarea taxelor aferente autorizației de construire și taxa de timbru
arhitectură;
i) dovada privind luarea în evidență a proiectului tehnic pentru emiterea autorizației de
construire de către Ordinul Arhitecților din România.

(3) În situația în care în urma analizei documentației tehnice depuse se constată faptul că aceasta este
incompletă, necesită clarificări tehnice sau modificări, acest lucru se notifică în scris solicitantului, în
termen de 10 zile de la data înregistrării. Notificarea va cuprinde un sumar al tuturor deficien țelor
constate.
(4) Prin intermediul notificării solicitantul este invitat la sediul autorității publice în vederea consultării
și determinării tuturor documentelor, informațiilor și completărilor necesare autorității publice în
vederea emiterii autorizației.
(5) Consultarea are loc în termen de 5 zile de la data primirii notificării menționate în cadrul alin. (3).
(6) Cu ocazia consultării, se determină și termenul acordat solicitantului în vederea depunerii
documentației complete.
(7) Consultarea are loc doar în situațiile în care documentele, informațiile și completările necesare
sunt de substanță, nevizând erori materiale sau omisiuni, cu privire la care solicitantul autorizației are
posibilitatea depunerii directe a documentelor, informațiilor și completărilor necesare.
(8) Începând cu data notificării, termenul pentru emiterea autorizației de construire se decalează cu
numărul de zile necesar solicitantului pentru a elabora, a depune și a înregistra

99
 modificările/completările rezultate ca urmare a consultării, cu condiția depunerii acestora într-un
termen de maximum 3 luni de la primirea notificării.
Art. 210.[Art. 244.] Emiterea autorizației de construire

(1) În termen de 30 zile de la depunerea documentației tehnice necesare emiterii autorizației de

construire, autoritățile publice locale competente emit autorizație de construire.
(2) Autorizațiile de construire se emite exclusiv în baza unei documentații tehnice complete.
(3) În situația necompletării documentației tehnice în termenul acordat potrivit consultărilor,
documentația se poate restitui la cerere solicitantului, potrivit legii.
(4) Autorizația de construire se semnează cel puțin dede către președintele consiliului județean sau de
primar ori de către împuterniciții acestora, după caz, de secretar și de arhitectul-șef sau de persoana
cu responsabilitate în domeniul autorizării executării lucrărilor de construire/desființare din aparatul
propriu al autorității administrației publice emitente, precum și, după caz, de persoana desemnată să
întocmească autorizația de construire.
(5) Avizele și acordurile emise în vederea emiterii autorizației, inclusiv acordul unic precum și punctul
de vedere sau actul administrativ al autorității publice competente pentru protecția mediului, se
anexează autorizației de construire și devin parte din aceasta.
(6) Responsabilitatea emiterii autorizației de construire revine semnatarilor, potrivit atribuțiilor
stabilite de lege.
(7) În cazul respingerii solicitării de emitere a autorizației de construire, autoritățile publice
competente emit actul de respingere a solicitării de autorizare, prezentând motivele care au condus la
respingerea solicitării de autorizare.
Art. 211.[Art. 245.] Emiterea autorizației de construire în cazuri speciale

(1) Pentru construcțiile reprezentând anexele gospodărești ale exploatațiilor agricole termenul de
emitere a autorizației de construire este de 15 zile de la data înregistrării cererii.
(2) Pe baza unei solicitări justificate, autorizațiile de construire se emit în regim de urgență în termen
de până la 7 zile, cu perceperea unei taxe pentru emiterea de urgență.
(3) Lucrările de consolidare la clădirile încadrate, prin raport de expertiză tehnică ori prin notă tehnică
justificativă, în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public se autorizează în regim de
urgență, fără perceperea vreunei taxe.
Art. 212.[Art. 246.] Emiterea autorizației de construire în primă urgență

(1) Cu respectarea legislației privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra
mediului, în cazul construcțiilor sau imobilelor care prezintă pericol public, constatat prin raport de
expertiză tehnică sau notă tehnică justificativă, autorizația de construire pentru executarea lucrărilor
de intervenție în primă urgenta, se emite imediat.
(2) Lucrările de intervenție în primă urgență constau, în principal, în sprijiniri ale elementelor
structurale/nestructurale avariate, demolări parțiale și consolidări la structura de rezistență, obligatorii
în cazuri de avarii, accidente tehnice, calamități ori alte evenimente cu caracter excepțional.
Art. 213.[Art. 247.] Elaborarea proiectului tehnic de execuție

(1) Pe baza documentației tehnice necesare emiterii autorizației de construire se elaborează proiectul
tehnic de execuție.

100
 (2) Pe baza proiectului tehnic de execuție și conform listei cuprinzând avizele/ acordurile ce vor fi
obținute pe baza proiectului tehnic în vederea începerii executării lucrărilor de construire, lista stabilită
prin intermediul certificatului de urbanism, titularul lucrării de construire va ob ține avizele și acordurile
necesare începerii executării lucrărilor de construire.
(3) În absența acordurilor și avizelor menționate în cadrul alin. (2), este interzisă începerea lucrărilor
de construire.
Art. 214.[Art. 248.] Verificarea proiectului tehnic de execuție

(1) Proiectul tehnic de execuție se verifică de către verificatori de proiecte tehnice atestați, conform
reglementărilor legale aplicabile.
(2) Proiectul tehnic de execuție aferent lucrărilor de construire pentru care autoritatea competentă
pentru protecția mediului a evaluat efectele asupra mediului și a emis actul administrativ se verifică în
mod obligatoriu pentru cerința esențială de calitate în construcții "igienă, sănătate și mediu", potrivit
legii.
(3) În situația în care, după emiterea actului administrativ al autorității competente pentru protecția
mediului și înaintea depunerii documentației pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții,
investiția suferă modificări care nu au făcut obiectul evaluării privind efectele asupra mediului, acestea
vor fi menționate de către verificatorul de proiecte atestat pentru cerința esențială "igienă, sănătate și
mediu" în raportul de verificare a documentației tehnice aferente investiției, iar titularul autorizației
are obligația să notifice autoritatea publică pentru protecția mediului emitentă, cu privire la aceste
modificări, potrivit prevederilor legislației privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și
private asupra mediului.
(4) Proiectul tehnic de execuție aferent lucrărilor pentru reabilitarea termică a clădirilor se verifică în
mod obligatoriu pentru cerința esențială de calitate în construcții "economie de energie și izolare
termică", potrivit legii.
Art. 215.[Art. 249.] Începerea executării lucrărilor de construire

(1) Începerea executării lucrărilor de construire este permisă doar ulterior emiterii autorizațiilor și
existenței unui proiect tehnic de execuție elaborat și verificat în condițiile legii, precum și a detaliilor
de execuție, acolo unde acestea sunt obligatorii potrivit legii.
(2) Executarea lucrărilor de construire, inclusiv a celor care nu sunt supuse autorizării, se realizează în
toate cazurile cu respectarea prevederilor legale speciale aplicabile calității în construcții.
(3) Dezvoltatorul are obligația să depună la Inspectoratul de Stat în Construcții, odată cu înștiințarea
privind începerea lucrărilor, în format electronic, proiectul tehnic de execuție însoțit de referatele de
verificare, proiect care se introduce în registrul național al construcțiilor, cu respectarea legislației
privind drepturile de proprietate intelectuală.
(4) Inspectoratul de Stat în Construcții va transmite înștiințare privind începerea lucrărilor către
autoritățile publice locale care au emis autorizația de construire.
(5) La începerea lucrărilor, dezvoltatorul are obligația amplasării la loc vizibil a panoului de identificare
a investiției, al cărui conținut se determină prin ordin al Ministrului de resort.
Art. 216.[Art. 250.] Autorizațiile de modificare

(1) În cazul în care survin modificări de temă privind lucrările de construire autorizate, care conduc la
necesitatea modificării autorizațiilor de construire, se va proceda la solicitarea emiterii unei autorizații
de modificare.

101
 (2) Autorizația de modificare poate fi solicitată doar în interiorul termenului de valabilitate al
autorizației de construire emise.
(3) În situația în care în urma verificării încadrării modificării de temă în limitele punctului de vedere,
sau actului administrativ emis de către autoritatea competentă pentru protecția mediului, precum și
avizelor și acordurilor emise în vederea emiterii autorizației de construire, se constată încadrarea
modificărilor de temă în limitele actelor, avizelor și acordurilor menționate anterior, se procedează la
emiterea autorizației de modificare.
(4) În vederea emiterii autorizației de modificare, titularul lucrării va depune un proiect de autorizare a
construirii actualizat , în care vora fi reprezentate de cu amendamentele aferente modificării de temă.
(5) În situația în care modificările de temă nu se încadrează în limitele actelor, avizelor și acordurilor
menționate în cadrul alin. (3), se va relua procedura de autorizare în condițiile prezentei legi.
(6) Emiterea autorizației de modificare nu va determina prelungirea termenului de valabilitate al
autorizației de construire emise inițial.
Art. 217.[Art. 251.] Autorizația de regularizare

(1) În situațiile în care s-au realizat lucrări fără autorizație sau realizarea lucrărilor nu a respectat în
mod integral autorizația de construire emisă, titularul lucrării are obligația de a adresa, autorității
publice locale emiterea unei autorizații de regularizare.
(2) Autorizația de regularizare se emite de către autoritatea publică locală menționată în cadrul alin.
(1), exclusiv în situația în care sunt îndeplinite în mod cumulativ condițiile privind impactul asupra
mediul și cele privind reglementările urbanistice.
(3) Condițiile privind impactul asupra mediului, se referă la îndeplinirea următoarelor:
a) construcția edificată respectă actul administrativ al autorității competente pentru protecția
mediului/ punctul de vedere emis de către aceasta, sau
b) în procedura de emitere a autorizației de construire, autoritatea competentă pentru protecția
mediului a clasat notificarea privind evaluarea de impact asupra mediului, iar construcția
edificată nu conduce la modificarea clasării

(4) Condițiile privind reglementările de urbanism se referă la respectarea de către construc ția edificată
a tuturor reglementărilor de urbanism și normelor tehnice aplicabile la momentul emiterii autorizației
de regularizare.
(5) Nu este permisă solicitarea autorizației de regularizare în situația refuzului emiterii certificatului de
conformitate din cauza nerespectării autorizației de construire emise sau a reglementărilor tehnice
existente.
(6) În situația în care condițiile menționate în cadrul alin. (3), (4) și (5) nu sunt îndeplinite în mod
cumulativ, autoritatea publică locală va aplica prevederile legale privind desființarea construcțiilor,
potrivit prezentei legi.
Art. 218.[Art. 252.] Finalizarea executării lucrărilor de construire

(1) Lucrările de construire autorizate se consideră finalizate dacă s-au realizat toate elementele
prevăzute în autorizație și dacă s-a efectuat recepția la terminarea lucrărilor.
(2) Efectuarea recepției la terminarea lucrărilor este obligatorie pentru toate tipurile de construcții
autorizate, inclusiv în situația realizării acestor lucrări în regie proprie.
(3) Recepția la terminarea lucrărilor se face cu respectarea regulamentului de recepție.

102
 (4) Persoanele fizice și juridice care realizează lucrări de construcții sunt obligate să permită accesul în
șantier organelor de control abilitate în domeniul autorizării executării lucrărilor de construcții, precum
și în domeniul calității în construcții.
(5) De asemenea, sunt obligate să prezinte la control proiectul tehnic de execuție întocmit potrivit
legii, precum și toate documentele și actele solicitate de către organele de control.
(6) În cazul investițiilor finanțate din fonduri publice, până la terminarea lucrărilor, se pot întocmi
procese-verbale de recepție parțială, care să ateste stadiul fizic de execuție, la solicitarea
dezvoltatorului și cu participarea obligatorie a reprezentanților Inspectoratului de Stat în Construcții.
(7) În cazul investițiilor finanțate din fonduri private, până la terminarea lucrărilor, se pot întocmi
procese-verbale de recepție parțială pe stadii fizice de execuție, conform proiectului tehnice de
execuție și autorizației de construire.
(8) Se pot recepționa ca fiind terminate lucrări executate în baza unor contracte de execuție diferite,
dar având ca obiect lucrări autorizate prin aceeași autorizație de construire/desființare.
(9) Construcțiile executate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia,
precum și cele care nu au efectuată recepția la terminarea lucrărilor, potrivit legii, nu se consideră
finalizate.

Secțiunea 2 Dispoziții cu caracter special privind autorizarea lucrărilor de construire în cadrul

zonelorariilor construite protejate

Aici ar trebui zis că se face cu avizul MC sau deconcentratelor lui, cu respectarea prevederilor
documentațiilor de urbanism specifice, și că pot exista lucrări obligatoriu de executat, în funcție de
concluziilor studiilor de fundamentare elaborate și regulamentelor de urbanism în vigoare, în vederea
protejării și punerii în valoare a resursei culturale

Secțiunea 3 Dispoziții cu caracter special privind autorizarea lucrărilor de construcții cu impact major

Secțiunea 4 Dispoziții cu caracter special privind autorizarea lucrărilor de construcții cu impact redus

Art. 219.[Art. 253.] Elaborarea proiectului de autorizare a construirii în vederea emiterii

autorizației de construire cu impact redus

(1) Proiectului pentru autorizarea construirii, în vederea emiterii autorizației de construire se va

dezvolta ulterior prin intermediul proiectului tehnic de execuție, pe baza căruia va fi posibilă începerea
executării lucrărilor de construire.
(2) Proiectul pentru autorizarea construirii, în vederea emiterii autorizației de construire pentru
construcții cu impact redus se elaborează în formă simplificată în conformitate cu conținutul cadru
cuprins în cadrul Anexei [__].

Capitolul II. Autorizația de intervenție

Art. 220.[Art. 254.] Autorizația de intervenție

(1) Autorizația de intervenție este actul de autoritate al autorităților publice locale pe baza căruia este
permisă intervenția asupra construcțiilor existente.

103
 (2) În sensul prezentei legi, intervențiile asupra construcțiilor existente constau în operațiuni de
consolidare, renovare, modificare, reabilitare, creștere a performanței energetice, extindere,
restaurare.
(3) Procedura de emitere a autorizației de intervenție se realizează conform procedurii de emitere a
autorizațiilor de construire, cu particularitățile aplicabile lucrărilor de intervenție.
(4) Începerea executării lucrărilor de intervenție se realizează în condițiile începerii executării lucrărilor
de construire, particularizate în funcție de tipologia lucrărilor de intervenție.
(5) Sunt de asemenea aplicabile autorizației de intervenție dispozițiile aplicabile autorizației de
construire, privind:
a) autorizația de regularizare
b) finalizarea executării lucrărilor.

Capitolul III. Autorizația de construire pentru amenajare

Art. 221.[Art. 255.] Autorizația de construire pentru amenajare

(1) Autorizația de construire pentru amenajare este actul de autoritate al autorităților publice locale pe
baza căruia este permisă realizarea următoarelor operațiuni:
[a)] parcelarea și reparcelarea terenurilor
[b)] amenajarea căilor pietonale și pistelor de biciclete, amplasarea mobilierului urban;
a)[c)] amenajarea de spații verzi astfel cum sunt acestea definite prin legi speciale;
b)[d)] executarea lucrărilor de amenajare cu caracter provizoriu;
c)[e)] realizarea de cimitire noi și extinderea, amenajarea celor existente;
d)[f)] amplasarea taberelor de corturi;
[g)] împrejmuiri;.
e)[h)] organizarea execuției.

(2) Procedura de emitere a autorizației de construire pentru amenajare se realizează conform

procedurii de emitere a autorizațiilor de construire, cu particularitățile aplicabile lucrărilor de
amenajare.
(3) Începerea executării lucrărilor de amenajare se realizează în condițiile începerii executării lucrărilor
de construire, particularizate în funcție de tipologia lucrărilor de amenajare.
(4) Sunt de asemenea aplicabile autorizației de construire pentru amenajare amenajare dispozițiile
aplicabile autorizației de construire, privind:
a) autorizație de regularizare
b) finalizarea executării lucrărilor

Capitolul IV. Notificarea prealabilă a autorităților publice locale

Art. 222.[Art. 256.] Notificarea autorităților publice locale în cazul intervențiilor care nu necesită
autorizare

(1) Lucrările de construire, amenajare și intervențiileor pentru care nu este obligatorie, conform
dispozițiilor prezentei legi, emiterea autorizației de construire, intervenție sau amenajare, se pot
realiza cu notificarea prealabilă a autorităților publice locale.
(2) Lucrările de construire pentru a căror realizare este suficientă notificarea prealabilă a autorită ților
publice locale, sunt:

104
 [a)] lucrări de reparații curente și întreținere a construcțiilor existente, care nu afectează volumul
și forma clădirii, fără extinderi, demolări sau modificări structurale și fără schimbarea
funcțiunii, cuprinzând finisaje interioare și/sau exterioare, instalați
[b)] lucrări de apartamentare;
a)[c)] construcții ușoare, anexe gospodărești, extinderi minore limitate prin suprafață și înălțime;
b)[d)] exploatații agricole minore;

(3) Notificarea prealabilă a autorităților publice locale se realizează în scopul luării în evidența
autorității publice locale a lucrărilor.
(4) Notificarea se adresează autorităților publice locale competente să emită autorizațiile de
construire, intervenție și amenajare.
(5) Autoritățile publice locale competente vor organiza și ține prin grija structurii specializate din
cadrul aparatului de specialitate al consiliului județean sau primarului, după caz, Registrul notificărilor
prealabile de realizare a lucrărilor de construire, intervenții, amenajări.
Art. 223.[Art. 257.] Procedura de notificare

(1) Notificarea executării lucrărilor de construire, intervenție și amenajare se realizează în toate

cazurile prealabil începerii executării lucrărilor.
(2) Notificarea se realizează prin intermediul completării unui formular standard de notificare și
depunerea/ transmiterea electronică a acestuia către autoritățile publice locale competente.
(3) Notificarea are rolul unei declarații pe propria răspundere acordată de către titularul lucrării cu
privire la îndeplinirea condițiilor realizării lucrării exclusiv în baza notificării.
(4) În situația în care autoritatea publică locală destinatară nu este autoritatea publică locală
competentă, aceasta va asigura, din oficiu, transmiterea imediată a notificării către autoritatea publică
locală competentă potrivit legii.
(5) Procedura de notificare, conținutul acesteia și modalitățile de transmitere se stabilesc și aprobă
prin Ordin al Ministrului de resort.
(6) În cazul în care autoritatea publică locală competentă apreciază că pentru lucrările ce urmează a fi
executate este necesară emiterea unei autorizații de construire sau a unui alt tip de autorizației
conform prezentei legi, atunci aceasta va înștiința solicitantul asupra necesității declanșării procedurii
de autorizare.
(7) Înștiințarea solicitantului se va face în termen de maxim 30 de zile de la depunerea notificării.
(8) În situația în care, autoritatea publică locală competentă nu emite înștiințarea în termenul
prevăzut în cadrul alin. (7), se consideră că aceasta a aprobat tacit intervenția notificată.

Capitolul V. Dispoziții comune aplicabile lucrărilor de construite, intervenții și amenajare

Art. 224.[Art. 258.] Lucrări de construire, intervenții și amenajări în lipsa oricărei formalități

Se pot realiza, în lipsa autorizațiilor de construire, de intervenție, de construire pentru amenajare și în

lipsa notificării prealabile a autorităților publice locale, următoarele tipuri de lucrări:
a) reparații la împrejmuiri, atunci când nu se schimbă forma acestora și materialele din care sunt
executate
b) reparații la acoperișuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimbă forma acestora
c) reparații și înlocuiri de tâmplărie interioară

105
 d) reparații și înlocuiri de tâmplărie exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile golurilor și
tâmplăriei, inclusiv în situația în care se schimbă materialele din care sunt realizate
respectivele lucrări
e) reparații și înlocuiri de sobe de încălzit și ale coșurilor de fum aferente
f) tencuieli, zugrăveli, vopsitorii, placaje și alte finisaje interioare, precum și pardoseli interioare
g) reparații la tencuieli, zugrăveli, vopsitorii, placaje și alte finisaje exterioare, dacă nu se
modifică elementele de fațadă și culorile clădirilor
h) reparații sau înlocuiri la instalațiile interioare, precum și reparații la branșamentele și
racordurile exterioare, de orice fel, aferente construcțiilor, în limitele proprietății
i) montarea sistemelor locale de încălzire și de preparare a apei calde menajere, precum și
montarea aparatelor individuale de climatizare și/sau de contorizare a consumurilor de utilități
j) lucrări de reparații, înlocuiri ori reabilitări, fără modificarea calității și formei arhitecturale a
elementelor de fațadă, astfel:
1. trotuare, ziduri de sprijin ori scări de acces, terase exterioare
2. lucrări de reabilitare energetică a anvelopei și/sau a acoperișului - dacă nu se
schimbă sistemul constructiv al acestuia, respectiv terasă/șarpantă - la clădiri de locuit
individuale cu cel mult 3 niveluri
k) lucrări de întreținere periodică și reparații curente la infrastructura de transport și la instalațiile
aferente;
l) modificări de compartimentare nestructurală, demontabilă, realizată din materiale ușoare;
m) schimbarea de destinație, numai în situația în care pentru realizarea acesteia nu sunt necesare
lucrări de construire/ desființare pentru care legea prevede emiterea autorizației de
construire/desființare, cu încadrarea în prevederile documentațiilor de urbanism aprobate;
n) introducerea de rețele și echipamente de comunicații electronice în infrastructurile fizice
subterane existente, construite cu această destinație, precum și introducerea de rețele și
echipamente de comunicații electronice în infrastructurile fizice interioare existente;
o) lucrări de intervenții în scopul implementării măsurilor necesare conform legislației prevenirii și
stingerii incendiilor în vigoare, respectiv executarea instalațiilor specifice prevenirii și stingerii
incendiilor, în vederea obținerii autorizației de securitate la incendiu;
p) lucrări de plantare a perdelelor forestiere de protecție și împăduriri pe terenuri degradate;
q) lucrări de construcții funerare subterane și supraterane, cu avizul administrației cimitirului.

(2) Lucrările pentru amplasarea de structuri ușoare demontabile pentru acoperirea terenurilor de sport
existente sau destinate desfășurării evenimentelor culturale vor fi realizate exclusiv în baza unui aviz
de amplasare.
(3) Dispozițiile alin. (1) nu sunt aplicabile lucrărilor realizate în cadrul ariilor zonelor construite
protejate.
Art. 225.[Art. 259.] Lucrări de construire, intervenții și amenajări exceptate de la obligația
parcurgerii etapei de evaluare a impactului asupra mediului

Parcurgerea etapei de evaluare a impactului asupra mediului în vederea emiterii autorizației de

construire, intervenție sau de construire pentru amenajare nu este necesară, în cazul:
a) construirea de anexe gospodărești, cu excepția celor utilizate pentru creșterea animalelor;
b) consolidări ale imobilelor existente;
c) construirea de împrejmuiri;
d) dezmembrări, comasări de terenuri.

Art. 226.[Art. 260.] Lucrări de construire, intervenții și amenajări exceptate de la necesitatea

emiterii unor avize

106
 (1) Emiterea avizului serviciilor deconcentrate ale autorităților centrale privind protecția sănătății
populației nu este necesară pentru următoarele categorii de lucrări decât în situațiile speciale de
derogare de la normele în vigoare prevăzute de lege în care este necesar un studiu de evaluare a
impactului asupra sănătății populației:
a) construirea, reabilitarea, extinderea și consolidarea de locuințe unifamiliale;
b) construirea de anexe gospodărești;
c) construirea de împrejmuiri.

(2) Emiterea avizului Comisiei Tehnice de Circulație nu este necesară pentru locuințele unifamiliale
situate pe străzi de categoria II și III și care nu sunt în zona de intersecție cu sens giratoriu.

Titlul III. Autorizațiile de desființare

Art. 227.[Art. 261.] Autorizația de desființare

(1) Autorizația de desființare este actul de autoritate al autorităților publice locale pe baza căruia este
permisă demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, parțială sau totală, a construcțiilor și instalațiilor
aferente construcțiilor, a instalațiilor și utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de construcții de
susținere a acestora, închiderea de cariere și exploatări de suprafață și subterane, precum și a oricăror
amenajări.
(2) Autorizația de desființare se emite în aceleași condiții ca și autorizația de construire, în
conformitate cu prevederile planurilor urbanistice și ale regulamentelor aferente acestora.
(3) În cazul lucrărilor de construire, intervenție și amenajare pentru executarea cărora nu este
necesară nicio formalitate potrivit prevederilor prezentei legi, nu este necesară nici emiterea
autorizație de desființare.
(4) În situația în care în locul construcțiilor demolate solicitantul va construi o nouă construcție se
eliberează emite o singură autorizație de construire în care se indică și se aprobă atât demolarea
construcției vechi, cât și construirea celei noi. În acest caz se percepe doar taxa în vederea construirii.
(5) Dispozițiile incluse în prezenta lege cu privire la autorizația de construire sunt aplicabile și
autorizației de desființare, cu particularitățile și excepțiile impuse de specificul lucrărilor de desființare.
(6) Conținutul cadru al proiectului pentru autorizarea desființării (PAD) este prezentat în cadrul
[Anexei].
Art. 228.[Art. 262.] Demolarea construcțiilor

Autoritățile publice locale competente pot demola construcțiile, proprietate a unității administrativ-
teritoriale, aflate în stare avansată de degradare și care pun în pericol siguranța publică, cu excepția
construcțiilor monument istoric, pe bază de autorizație de desființare emisă în condițiile prezentei legi.

Titlul IV. Dispoziții comune aplicabile autorizaților

Capitolul I. Dispoziții generale aplicabile autorizațiilor

Art. 229.[Art. 263.] Competența autorităților publice locale

(1) Autorizația de construire, autorizația de intervenție și autorizația de construire pentru amenajare și

autorizațiile de desființare se emit de către următoarele autorități publice locale:
a) de către primarii unităților administrativ teritoriale și ai sectoarelor municipiului București;
b) de către președintele consiliului județean.

107
 (2) Primarul unității administrativ-teritoriale emite autorizațiile prevăzute în cadrul alin. (1) pentru
toate lucrările care se execută pe teritoriul administrativ al unității administrativ-teritoriale, fără a
depăși limita acestuia.
(3) Primarii sectoarelor municipiului București emit autorizațiile prevăzute în cadrul alin. (1) pentru
toate lucrările care se execută pe teritoriul administrativ al sectorului, fără a depăși limita
administrativă a acestuia fără a afecta aria de competență a primarului general al municipiului
București.
(4) Primarul general al municipiului București emite autorizațiile prevăzute în cadrul alin. (1) cu
notificarea primarilor de sector, în următoarele situații:
a) pentru lucrările care se execută pe terenuri care depășesc limita administrativ-teritorială a
unui sector sau care se realizează în extravilan;
b) pentru lucrările care se execută în arii construite protejate ale municipiului București;
c) lucrări de modernizare, reabilitare, extindere de rețele edilitare municipale, de transport urban
subteran sau de suprafață, de transport și distribuție pentru: apă/canal, gaze, electrice,
termoficare, comunicații-inclusiv fibră optică, executate pe domeniul public sau privat al
municipiului București, precum și orice lucrări de modernizare și/sau reabilitare a străzilor, în
integralitatea lor, care sunt în administrarea Consiliului General al municipiului București.

(5) Președintele consiliului județean emite autorizațiile menționate în cadrul alin. (1), cu avizul
prealabil al primarului, în următoarele situații:
a) pentru lucrările care se execută pe terenuri care depășesc limita unei unități administrativ-
teritoriale;
b) pentru lucrările care se execută în intravilanul sau extravilanul unei unități administrativ-
teritoriale, care nu dețin structuri specializate în domeniul amenajării teritoriului și
urbanismului în aparatul de specialitate al primarului.

(6) Președintele consiliului județean emite, de asemenea autorizațiile menționate în cadrul alin. (1), cu
avizul prealabil al sectarului unității administrativ-teritoriale, în situații excepționale în care consiliul
local al unității administrativ-teritorială de pe raza județului este dizolvat sau primarul se află în
imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile ca urmare a suspendării sau încetării mandatului sau
dispunerii unei măsuri preventive potrivit legii penale.
(7) Competența emiterii autorizațiilor menționate în cadrul alin. (1), poate să aparțină altor autorității
publice conform reglementărilor instituite prin legi speciale sau dispozițiile speciale ale prezentei legi.
Art. 230.[Art. 264.] Comisia pentru acord unic de la nivelul autorităților publice locale

(1) Autoritățile administrației publice de la nivel județean și de la nivelul municipiilor reședință de

județ competente au obligația de a organiza în cadrul structurilor de specialitate Comisia pentru acord
unic.
(2) Pentru autoritățile administrației publice locale, altele decât cele prevăzute la alin. (1), organizarea
comisiei pentru acord unic este opțională.
(3) Comisia pentru acord unic este responsabilă cu obținerea avizelor și acordurilor necesare
autorizării executării lucrărilor de construcții și în final cu emiterea acordului unic.
(4) Organizarea și funcționarea Comisiei pentru acord unic, precum și cooperarea/ colaborarea
acesteia cu emitenții avizelor și acordurilor necesare emiterii autorizațiilor, se stabilesc prin
regulamente de organizare și funcționare aprobate de către autoritățile publice locale și pe bază de
protocoale încheiate între autoritățile administrației publice locale și emitenții de avize și acorduri.

108
 (5) Secretariatul Comisiei pentru acord unic este organizat la nivelul structurii specializate din cadrul
aparatului de specialitate al consiliilor județene, primariilor, după caz.
(6) Secretariatul Comisie pentru acord unic preia documentațiile și verifică respectarea condițiilor din
certificatul de urbanism depus de solicitanți.
(7) În situația în care documentația depusă nu respectă cerințele urbanistice care să permită
continuarea procedurii de avizare-autorizare, returnează solicitantului documentația neconformă.
(8) În situația respectării cerințelor urbanistice, transmite documentațiile de avizare, prin intermediul
punctului unic de contact http://www.edirect.e-guvernare.ro/ către fiecare reprezentant al avizatorilor
prevăzut în certificatul de urbanism.
(9) Secretariatul urmărește emiterea avizelor în termenele prevăzute de lege, iar în cazul depășirii
acestora, sesizează Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C. pentru aplicarea sancțiunilor conform
legii.
(10) În situațiile în care, la nivelul autorităților publice locale nu a fost constituită Comisia pentru
acord unic, atribuțiile acesteia sunt îndeplinite, pe baza de convenție de colaborare de către Comisia
de acord unic de la nivelul consiliului județean.
Art. 231.[Art. 265.] Valabilitatea autorizațiilor de construire, intervenție, de construire pentru
amenajare și desființare

(1) Autorizațiile de construire, intervenție, construire pentru amenajare și desființare sunt valabile
pentru un termen de 3 ani de la data emiterii.
(2) Termenul de valabilitatea menționat în cadrul alin. (1) se extinde pe toată durata de execuție a
lucrărilor prevăzută prin autorizație, începând cu data începerii lucrărilor înștiințată Inspectoratului de
Stat în Construcții.
(3) În situația nerespectării obligației de înștiințare, durata de execuție stabilită în autorizația de
construire se calculează de la data emiterii autorizației de construire.
(4) Termenul de valabilitate menționat în cadrul alin. (1) poate fi suspendat o singură dată pe
perioada de valabilitate a autorizației și doar după realizarea unui procent de cel puțin 30% din
lucrare.
(5) Prelungirea termenului de valabilitate al autorizațiilor menționate în cadrul alin. (1) este interzisă,
indiferent de motivele care au condus la necesitatea prelungirii.
(6) În interiorul termenului de valabilitate al autorizațiilor, titularul lucrării are dreptul de a începe
lucrările de construire, intervenție, amenajare și desființare, după caz.
Art. 232.[Art. 266.] Pierderea valabilității autorizațiilor de construire, intervenție, construire
pentru amenajare și desființare

(1) Autorizațiile își pierd valabilitatea în situația în care lucrările nu sunt demarate în interiorul
termenului de valabilitate.
(2) Autorizațiile, își pierd de asemenea valabilitatea, în situația în care executarea lucrărilor este
suspendată pentru mai mult de un 1 an.
(3) Prevederile alin. (2) nu sunt aplicabile în cazul suspendărilor cauzate de existența unor litigii pe
rolul instanțelor de judecată cu privire la dreptul de proprietate asupra terenurilor, legalitatea
autorizațiilor sau orice alt tip de litigii de natură să afecteze dreptul de executare al lucrărilor, pe toată
durata litigiului.
Art. 233.[Art. 267.] Valabilitatea avizelor și acordurilor emise în procedura de autorizare

109
 Valabilitatea avizelor și acordurilor de orice fel solicitate prin intermediul certificatului de urbanism se
menține pe toată durata procedurii de obținere a autorizației de construire precum și pe durata de
valabilitate a autorizației pentru a cărei emitere au fost solicitate avizele și acordurile respective.
Art. 234.[Art. 268.] Transmiterea autorizațiilor

(1) Transmiterea autorizației în situația schimbării titularului acesteia pe parcursul executării lucrărilor,
se realizează de drept. Noul titular va prelua toate drepturile și obligațiile ce decurg din cadrul
autorizației.
(2) Certificatul de urbanism, aAvizele și acordurile obținute în cadrul procedurii de emitere a
autorizațiilor, în situația schimbării titularului, înainte de emiterea autorizații se realizează de drept, cu
preluarea de către noul titular a tuturor drepturilor și obligațiilor ce decurg din avizele și acordurile
transmise.
Art. 235.[Art. 269.] Taxele percepute în vederea emiterii autorizațiilor

(1) Taxa pentru eliberarea emiterea autorizației de construire, intervenție, construire pentru
amenajare, de modificare și de desființare, inclusiv taxa de timbru arhitectură se calculează potrivit
legii.
(2) Emiterea autorizațiilor pentru lucrări de intervenție în primă urgență pentru punerea în siguranță a
construcțiilor existente, inclusiv a instalațiilor aferente, care prezintă pericol public, indiferent de
destinație, precum și a lucrărilor la lăcașuri de cult ori la monumente istorice clasate ori aflate în curs
de clasare, indiferent de proprietar, cu excepția celor în care se desfășoară activități comerciale, este
scutită de taxa de autorizare.
Art. 236.[Art. 270.] Caracterul public al autorizațiilor

(1) Autorizațiile reglementate în cadrul prezentei cărți și anexele acestora, precum și actele
autorităților publice locale competente de respingere a solicitărilor de autorizare au caracter public.
(2) În termen de 10 zile de la data emiterii acestora, autoritățile publice locale emitente au obligația
punerii la dispoziția publicului informațiilor privind autorizațiile și anexelor aferente menționate în
cadrul alin. (1), Inclusiv avizele/acordurile prealabile, prin:
[a)] aAfișarea la sediul autorității publice locale emitente;, și
[b)] pPublicarea pe pagina de internet a autorităților publice emitente.

(3) Nu se supun prevederilor alin. (1) și (2), autorizațiile emise pentru lucrările de construcții cu
caracter special, dacă acestea intră sub incidența regimului informațiilor clasificate conform
reglementărilor instituite prin legi speciale.
(4) Informațiile puse la dispoziția publicului potrivit alin. (2), includ:
a) conținutul autorizațiilor și al anexelor aferente, care includ toate condițiile necesare a fi
îndeplinite de solicitanți, sau, după caz, conținutul actului de respingere a cererii pentru
autorizarea executării lucrărilor de construcții
b) principalele motive și considerente pe care se bazează emiterea autorizației sau, după caz, a
actului de respingere a cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții, ca urmare
a examinării comentariilor și opiniilor exprimate de public, inclusiv informații cu privire la
desfășurarea procesului de consultare a publicului
c) descrierea, după caz, a principalelor măsuri pentru evitarea, reducerea și, dacă este posibil,
compensarea efectelor negative majore, conform actului administrativ emis de autoritatea
competentă pentru protecția mediului

(5) Pe o durată de 2 luni calculate de la momentul afișării sau publicării conform alin. (1), în funcție de
care operațiune a intervenit ultima, vecinii care se consideră vătămați într-un drept sau interes legitim

110
 prin intermediul soluției autorizate, au posibilitatea de a formula obiecții împotriva soluției autorizate.
În cazul in care autoritatea emitentă constată caracterul întemeiat al obiecțiilor, va solicita titularului
autorizației să modifice soluția astfel încât vătămarea să fie înlăturată.
Art. 237.[Art. 271.] Participarea publicului în procedura de emitere a autorizațiilor

(1) Publicul are dreptul să participe efectiv și din timp la procedura de autorizare a executării lucrărilor
de construcții, înaintea luării unei decizii asupra cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de
construcții aferente investiției pentru care autoritatea competentă pentru protecția mediului a stabilit
necesitatea evaluării efectelor acesteia asupra mediului.
(2) Informarea și consultarea publicului se realizează în conformitate cu prevederile legislației privind
evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului.
Art. 238.[Art. 272.] Evidența actelor emise de către autoritățile publice competente

(1) Autoritățile publice locale competente, precum și autoritatea publică centrală competentă în
domeniul transporturilor întocmesc:

a) lista planurilor urbanistice aprobate, bază pentru emiterea certificatelor de urbanism și

autorizării construcțiilor;

b) lista certificatelor de urbanism emise;

c) lista acordurilor unice emise;

d) lista autorizațiilor de construire, intervenție, construire pentru amenajare și desființare emise.

(2) În vederea îndeplinirii atribuțiilor cu privire la control și disciplina în domeniile amenajării

teritoriului, urbanismului și construcțiilor, prevăzute de lege, autoritățile menționate în cadrul alin. (1)
comunică inspectoratului județean în construcții, precum și structurii specializate domeniul amenajării
teritoriului și urbanismului de la nivel județean, în prima decadă a fiecărei luni, pentru luna anterioară,
listele menționate în cadrul alin. (1).
Art. 239.[Art. 273.] Dispoziții comune aplicabile documentației tehnice în vederea emiterii
autorizațiilor, proiectelor tehnice de execuție și documentației de execuție

(1) Proiectul pentru autorizarea construirii elaborat în vederea emiterii autorizațiilor și proiectele
tehnice de execuție și documentația de execuție se elaborează de colective tehnice de specialitate, se
însușesc și se semnează de cadre tehnice cu pregătire superioară din domeniul arhitecturii,
urbanismului, peisagistica, construcțiilor și instalațiilor pentru construcții, ori alte domenii de inginerie
relevante, astfel:
a) de arhitect cu diplomă recunoscută de statul român, pentru proiectarea părții de arhitectură
pentru obiective de investiții cuprinse la toate categoriile de importanță a construcțiilor
supraterane și a celor subterane, sau de conductor arhitect ori urbanist, pentru construcții de
importanță redusă și aflate în afara zonelor protejate, stabilite potrivit legii. Arhitectul cu drept
de semnătură sau conductorul arhitect cu drept de semnătură, vor asigura și coordonarea
întregii documentații, de pe poziția de șef de proiect sau, după caz, manager de proiect,
asigurând integrarea și coordonarea proiectelor de specialitate de inginerie
b) de arhitect de interior cu drept de semnătură conform competențelor prevăzute de lege
c) de ingineri constructori sau de instalații, de urbaniști/peisagiști ori alte domenii de inginerie,
conform competențelor de proiectare dobândite, cu diplomă recunoscută de statul român,
pentru părțile de inginerie în domeniile specifice, pentru obiective de investiții cuprinse la toate
categoriile de importanță a construcțiilor supraterane și subterane, precum și la instalațiile
aferente acestora sau de subingineri din domeniul construcțiilor pentru construcții de
importanță redusă și aflate în afara zonelor construite protejate, stabilite potrivit legii

111
 (2) Semnarea documentațiilor de către persoanele prevăzute la alin. (1) angajează răspunderea
acestora, în condițiile legii.
Art. 240.[Art. 274.] Răspunderea aferentă emiterii autorizațiilor

(1) Responsabilitatea emiterii autorizațiilor revine semnatarilor acestora, potrivit atribuțiilor stabilite
conform legii.
(2) Autoritatea emitentă a autorizației nu este responsabilă pentru eventualele prejudicii ulterioare
cauzate de existenta, în momentul emiterii actului, a unor litigii aflate pe rolul instanțelor judecătorești
privind imobilul - teren și/sau construcții -, responsabilitatea aparținând solicitantului.
(3) Persoanele fizice cu atribuții în verificarea documentațiilor și elaborarea/emiterea autorizațiilor de
construire răspund material, contravențional, civil și penal, după caz, pentru nerespectarea
prevederilor legale privind verificarea, elaborarea și emiterea autorizațiilor.
Art. 241.[Art. 275.] Răspunderea specialiștilor

Răspunderea proiectanților și verificatorilor de proiect este reglementată prin dispozițiile Codului

Construcțiilor.

Capitolul II. Dispoziții speciale aplicabile autorizațiilor

Secțiunea 1. Autorizarea executării lucrărilor pentru infrastructură

Art. 242.[Art. 276.] Autorizarea executării lucrărilor de construire/ desființare pentru

infrastructură

(1) Autorizațiile de construire/ desființare pentru rețele magistrale, căi de comunicație, amenajări
pentru îmbunătățiri funciare, rețele de telecomunicații ori alte lucrări de infrastructură, care se execută
în extravilanul localităților, se emit cu respectarea planurilor de amenajare a teritoriului, avizate și
aprobate potrivit legii.
(2) Pentru proiectele de infrastructură de transport și amenajările hidrotehnice, autorizațiile de
construire/ desființare, certificatele de urbanism, avizele, acordurile, după caz, avizele de
amplasament, își mențin valabilitatea pe toată perioada implementării proiectelor, până la finalizarea
executării lucrărilor pentru care au fost eliberateemise, respectiv până la data semnării procesului-
verbal de recepție finală a lucrărilor, cu condiția începerii execuției lucrărilor în termen de 24 de luni
de la data emiterii autorizației de construire.
(3) Prevederile alin. (2) nu se aplică dacă pe parcursul execuției lucrărilor sunt identificate elemente
noi care să impună reluarea procedurilor de avizare prevăzute de lege, necunoscute la data emiterii
acestora.
(4) Pentru proiectele de infrastructură de transport de interes național, autorizațiile de construire se
pot elibera emite în baza documentației tehnice pentru emiterea autorizației de construire și a avizelor
de principiu pentru scoaterea definitivă din fondul forestier național sau agricol.
(5) Pentru lucrările de construcții care privesc dezvoltarea, reabilitarea, consolidarea sau
modernizarea infrastructurii de transport de interes național care nu sunt înscrise în cartea funciară,
inventarul centralizat al bunurilor aparținând domeniului public al statului sau/și decizia de expropriere
în copie sunt documente pe baza cărora se eliberează emite autorizația de construire.
(6) În cazul în care proiectele de infrastructură de transport de interes na țional afectează terenuri
aflate în domeniul public al statului în administrarea altor autorități publice/instituții (companii/regii
autonome și altele asemenea), autorizația de construire se va emite pe baza acordului și în condițiile
stabilite de instituția care are terenurile în administrare, potrivit prevederilor legale.

112
 (7) La solicitarea titularului proiectului de infrastructură de transport se pot emite autoriza ții de
construire/ desființare pe loturi, secțiuni, sectoare sau obiecte de lucrări, condiționat de depunerea
documentațiilor tehnice complete însoțite de punctul de vedere al autorității competente pentru
protecția mediului/actul administrativ al acesteia, avizele/acordurile prevăzute de certificatul de
urbanism sau de avizele/acordurile de principiu/avizele de amplasament favorabile condiționate
aferente, după caz.
(8) În cazurile în care autorizația de construire s-a emis în baza avizelor prevăzute în certificatul de
urbanism necesare în emiterii autorizației de construire, titularul lucrării are obligația depunerii la
emitentul autorizației de construire a avizelor/acordurilor sau, după caz, a avizelor de amplasament,
pentru scoaterea terenurilor din fondul forestier sau pentru relocarea sistemelor/rețelelor de transport
și de distribuție a energiei electrice, gazelor naturale și a țițeiului, precum și a altor rețele de utilități
situate pe coridorul de expropriere până la data semnării procesului-verbal de recepție la terminarea
lucrărilor.
(9) Pentru lucrările la infrastructura de transport și/sau tehnico-edilitară de interes public, finanțate
prin programe guvernamentale sau fonduri externe, autorizațiile de construire se pot emite în baza
studiului de fezabilitate sau a documentației de avizare a lucrărilor de intervenție și a proiectului
pentru autorizarea construirii/ desființării, urmând ca avizele și acordurile prevăzute de lege să fie
obținute până la încheierea executării lucrărilor realizate în baza proiectului tehnic.
(10) Construirea unui drum public nou sau modificarea substanțială a unui drum public existent,
cuprins în rețeaua rutieră, nu se va emite în condițiile în care proiectele de infrastructură respective nu
conțin rapoartele de audit de siguranță rutieră sau de evaluare de impact asupra siguranței rutiere,
după caz, realizate în conformitate cu prevederile Legii nr. 265/2008 privind gestionarea siguranței
circulației pe infrastructura rutieră, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 243.[Art. 277.] Autorizarea executării lucrărilor de construire/ desființare a infrastructurii
trans-europene de transport

(1) Infrastructura transeuropeană de transport este reprezentată de infrastructura rutieră,

infrastructura feroviară publică, infrastructura aeroportuară și infrastructura de transport naval,
situate pe rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) centrală (Core) și globală (Comprehensive).
(2) Pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport avizele/acordurile de principiu
pentru scoaterea terenurilor din fondul forestier sau, după caz, avizele de amplasament favorabile
condiționate pentru relocarea sistemelor/rețelelor de transport și de distribuție a energiei electrice,
gazelor naturale și a țițeiului, precum și a altor rețele de utilități situate pe coridorul de expropriere, se
emit în maximum 10 zile de la data depunerii solicitării la autoritatea emitentă pe baza planului de
amplasament al obiectivului de investiții, și memoriului tehnic, care vor cuprinde în mod obligatoriu
poziționarea rețelelor de utilități sau a terenurilor afectate de scoaterea din fondul forestier.
(3) Pentru proiectele de infrastructura transeuropeana de transport autorizația de construire se emite
pentru executarea lucrărilor de baza si a celor aferente organizării executării lucrărilor, în cel mult 30
de zile de la data depunerii documentației pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții, care
cuprinde, in copie, următoarele documente:
[a)] avizele/si acordurile stabilite prin certificatul de urbanism;,
[b)] punctul de vedere al autorității competente pentru protecția mediului și, după caz, actul
administrativ al acestuia;,
[c)] avizele/acordurile de principiu sau, după caz;,
a)[d)] avizele de amplasament favorabile condiționate pentru relocarea sistemelor/rețelelor de
transport si de distribuție a energiei electrice, gazelor naturale si a țițeiului, precum si a altor
rețele de utilități situate pe coridorul de expropriere.

113
 (4) Pentru proiectele de infrastructura transeuropeana de transport, autorizațiile de construire,
certificatele de urbanism, avizele, acordurile, după caz, avizele de amplasament își mențin
valabilitatea pe toata perioada implementării proiectelor, pana la finalizarea executării lucrărilor pentru
care au fost eliberateemise, respectiv pana la data semnării procesului-verbal de recepție finala a
lucrărilor, cu condiția începerii execuției lucrărilor in termen de 12 luni de la data emiterii autorizației
de construire.
(5) La cererea beneficiarului proiectului de infrastructură transeuropeană de transport se pot emite
autorizații de construire pe loturi, secțiuni, sectoare sau obiecte de lucrări, condiționat de depunerea
documentațiilor tehnice complete însoțite de punctul de vedere al autorității competente pentru
protecția mediului/actul administrativ al acesteia, avizele/acordurile prevăzute de certificatul de
urbanism sau de avizele/acordurile de principiu/avizele de amplasament favorabile condiționate
aferente, după caz.
(6) Pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport, avizul de principiu pentru
scoaterea definitivă din fondul forestier național, se emite de către autoritatea publică centrală care
răspunde de silvicultură, pentru suprafețe mai mari de 1 hectar inclusiv, și de către structurile
teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, pentru suprafețe
mai mici de 1 hectar, în termen de 10 zile de la data depunerii cererii de eliberare emitere a acestuia,
însoțită de memoriul tehnic, planul de amplasament al obiectivului de investiții, punctul de vedere al
autorității competente pentru protecția mediului/actul administrativ al acesteia și de dovada că terenul
pentru care se solicită obținerea avizului de principiu este proprietate publică a statului.
(7) Predarea-primirea către beneficiarul proiectului de infrastructură transeuropeană de transport a
terenului forestier, pentru care a fost emis avizul de principiu pentru scoaterea definitivă din fondul
forestier național, se face numai după ce beneficiarul face dovada depunerii la emitentul autorizației
de construire a aprobării privind scoaterea definitivă din fondul forestier național.
(8) Studiile de fezabilitate aferente proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport rutier vor
include în mod obligatoriu și racordurile la municipiile reședință de județ ori la localitățile urbane
limitrofe sau la drumurile existente care asigură legătura cu municipiile reședință de județ și cu
localitățile urbane limitrofe acestora, precum și racordurile la terenurile agricole situate în extravilan,
cu respectarea reglementărilor legale de urbanism și a normelor de proiectare în vigoare.
(9) Studiile de fezabilitate aferente proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport rutier vor
include în mod obligatoriu măsuri privind domeniul protecției patrimoniului arheologic, de diagnostic și,
după caz, de cercetare arheologică preventivă, precum și măsuri privind reducerea efectelor negative
ale fragmentării habitatelor, de cercetare preventivă a impactului asupra speciilor și habitatelor
naturale și de menținere a coridoarelor ecologice prin intermediul e-conductelor sau al altor sisteme.
Art. 244.[Art. 278.] Autoritatea publică competentă în vederea emiterii autorizației de
construire/ desființare pentru infrastructură de transport

(1) Autorizarea executării lucrărilor de construire/ desființare aferente infrastructurii de transport de

interes național se face de către autoritatea administrației publice centrale competentă în domeniul
transporturilor.
(2) Autoritatea publică competentă menționată în cadrul alin. (1), respectă prevederilor legale în
domeniul autorizării construcțiilor.
(3) Autoritatea administrației publice centrale competentă în domeniul transporturilor, va realiza
verificarea încadrării lucrărilor corespunzătoare modificărilor de temă de proiectare în limitele avizelor
și acordurilor obținute pentru autorizația de construire inițială, alături de verificatorii de proiecte
atestați în condițiile legii, pentru fiecare cerință esențială de calitate în construcții, cu participarea
reprezentanților instituțiilor avizatoare afectate de modificări.

114
Art. 245.[Art. 279.] Documentațiile tehnic-economice aferente infrastructurii de transport

(1) Documentațiile tehnico-economice se elaborează pe faze de proiectare.

(2) În cazul obiectivelor noi de investiții se vor elabora următoarele
a) studiu de prefezabilitate, după caz;
b) studiu de fezabilitate;
c) (proiect pentru autorizarea/desființarea executării lucrărilor;
d) proiect tehnic de execuție.
(3) În cazul intervențiilor la construcțiile existente se vor elabora următoarele: documentația de
avizare a lucrărilor de intervenții;
a) proiect pentru autorizarea/ desființarea lucrărilor;
b) proiect tehnic de execuție.
(4) În cazul obiectivelor mixte de investiții se vor elabora următoarele:
a) studiu de prefezabilitate, după caz;
b) studiu de fezabilitate, completat cu elementele specifice din documentația de avizare a
lucrărilor de intervenții;
c) proiect pentru autorizarea/ desființarea executării lucrărilor
d) proiect tehnice de execuție.
Art. 246.[Art. 280.] Elaborarea documentațiilor tehnico-economice

(1) Documentațiile tehnice-economice se elaborează de către operatori economici sau persoane fizice
autorizate care prestează servicii de proiectare în domeniu.
(2) Elaborarea studiului de prefezabilitate, după caz, a studiului de fezabilitate ori a documentației de
avizare a lucrărilor de intervenții este condiționată de aprobarea prealabilă de către beneficiarul
investiției a notei conceptuale și a temei de proiectare.
Art. 247.[Art. 281.] Studiul de prefezabilitate

Studiul de prefezabilitate este documentația prin care, fără a se limita la datele și informațiile cuprinse
în nota conceptuală și în tema de proiectare, se analizează, preliminar, necesitatea și oportunitatea
realizării obiectivului de investiții pentru obiective sau proiecte majore, se identifică scenarii/opțiuni
tehnica-economice posibile precum și se selectează un număr limitat de scenarii/opțiuni fezabile
pentru realizarea obiectivului de investiții.
Art. 248.[Art. 282.] Studiul de fezabilitate

Studiul de fezabilitate este documentația tehnico-economică prin care proiectantul, fără a se limita la
datele și informațiile cuprinse în nota conceptuală și în tema de proiectare și, după caz, în studiul de
prefezabilitate, analizează, fundamentează și propune minimum două scenarii/opțiuni tehnico-
economice diferite, recomandând, justificat și documentat, scenariul/opțiunea tehnico-economic(ă)
optim(ă) pentru realizarea obiectivului de investiții.
Art. 249.[Art. 283.] Scenariul/ opțiunea tehnico-economică
Scenariul/ opțiunea tehnico-economică include:
[a)] Soluția soluția tehnică;
[b)] Principalii principalii indicatori tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții;
[c)] Certificatul certificatul de urbanism, avizele conforme pentru asigurarea utilităților, precum și
avize, acorduri și studii specifice, după caz, în funcție de specificul obiectivului de investiții;
[d)] Strategia strategia de implementare, exploatare/operare și de întreținere a investiției.

115
Art. 250.[Art. 284.] Documentația de avizare a lucrărilor de intervenții

Documentația de avizare a lucrărilor de intervenții este documentația tehnico-economică, similară

studiului de fezabilitate, elaborată pe baza expertizei tehnice a construcției/construcțiilor existente și,
după caz, a studiilor, auditurilor ori analizelor de specialitate în raport cu specificul investiției.
Art. 251.[Art. 285.] Proiectul tehnic de execuție

(1) Proiectul tehnic de execuție constituie documentația prin care proiectantul dezvoltă, detaliază și,
după caz, optimizează, prin propuneri tehnice, scenariul/opțiunea aprobată în cadrul studiului de
fezabilitate/documentației de avizare a lucrărilor de intervenție.
(2) Componenta tehnologică a soluției tehnice poate fi definitivată ori adaptată tehnologiilor adecvate
aplicabile pentru realizarea obiectivului de investiții, la faza de proiectare - proiect tehnic de execuție,
în condițiile respectării indicatorilor tehnic economici aprobați și a autorizației de construire/desființare.
Art. 252.[Art. 286.] Detaliile de execuție

Detaliile de execuție se elaborează, de regulă, odată cu proiectul tehnic de execuție, constituind parte
integrantă a acestuia, și explicitează soluțiile de alcătuire, asamblare, executare, montare și alte
asemenea operațiuni privind părți/elemente de construcție ori de instalații aferente acesteia și care
indică dimensiuni, materiale, tehnologii de execuție, precum și legături între elementele constructive
structurale/ nestructurale ale obiectivului de investiții
Art. 253.[Art. 287.] Autoritatea publică competentă în vederea emiterii autorizației de construire/
desființare în domeniul gazelor naturale

(1) Autorizarea executării lucrărilor de construire/desființare aferente proiectelor de importanță

națională în domeniul gazelor naturale se face de către autoritatea administrației publice centrale
competentă în domeniul energetic și al resurselor energetice.
(2) Se exceptează de la obligația depunerii titlului asupra terenului ca aparte a documentației tehnice
necesare emiterii autorizației de construire, lucrările de construcții care privesc realizarea, dezvoltarea
sau relocarea sistemelor/rețelelor naționale de transport a energiei electrice, a gazelor naturale și a
țițeiului, gazolinei, etanului, condensatului, realizate de către titularii de licențe, autorizații și acorduri
petroliere pentru care licența, acordul de concesiune sau acordul petrolier sunt documentele pe baza
cărora se eliberează emite autorizația de construire, cu notificarea și acordarea de indemnizații, rente,
despăgubiri, după caz, proprietarilor, împreună cu dovada îndeplinirii următoarelor obligații:
a) în cazul în care proprietarii sunt identificați, prin încheierea, în prealabil, a unei convenții între
părți, termenul de plată fiind de 30 de zile de la încheierea convenției;
b) în cazul în care proprietarii nu sunt identificați, prin dovada consemnării prealabile în conturi
deschise pe numele titularilor de licențe, autorizații și acorduri petroliere a sumelor de bani
aferente despăgubirilor, indemnizațiilor și rentelor, după caz, pentru respectivele imobile;
c) în cazul în care, deși proprietarii sunt identificați, refuză să încheie convenția, dovada
consemnării prealabile la dispoziția acestora, în termen de 60 de zile de la data la care aceștia
au fost notificați să se prezinte în vederea semnării convențiilor, dar nu s-au prezentat sau au
refuzat încheierea convenției, a sumelor aferente despăgubirilor, indemnizațiilor și rentelor,
după caz, pentru proiecte de interes public.

Art. 254.[Art. 288.] Dispoziții speciale privind autorizarea executării lucrărilor de construire în
domeniul energiei

(1) În vederea eliberării emiterii certificatului de urbanism, precum și a autorizației de construire

pentru executarea lucrărilor de construcții necesare derulării operațiunilor de exploatare/prospectare
geologică și exploatare a țițeiului și gazelor naturale, precum și pentru executarea lucrărilor de

116
construcții care privesc realizarea, dezvoltarea, modernizarea, retehnologizarea, reabilitarea și revizia
sistemelor naționale/ rețelelor de transport al energiei electrice, al gazelor naturale și al țițeiului,
gazolinei, etanului, condensatului, la solicitarea titularilor de licențe/permise/autorizații:
a) prin excepție de la prevederile generale privind certificatul de urbanism și prezentarea titlului
asupra imobilului, terenurile care nu sunt înscrise în evidențele de cadastru și carte funciară se
pot identifica prin numărul de tarla și de parcelă, prin titlu de proprietate și proces-verbal de
punere în posesie, precum și prin orice altă modalitate de identificare prevăzută de lege;
[b)] prin excepție de la prevederile generale privind certificatul de urbanism și prezentarea titlului
asupra imobilului, autorizația de construire se elibereazăemite, cu notificarea și acordarea de
despăgubiri/indemnizații proprietarilor, în condițiile legii, pe baza oricăruia dintre următoarele
documente: contractul de închiriere, licența, acordul de concesiune sau acordul petrolier.

(2) Pentru executarea lucrărilor de construcții necesare derulării operațiunilor de

exploatare/prospectare geologică și exploatare a țițeiului și gazelor naturale, precum și pentru
executarea lucrărilor de construcții care privesc realizarea, dezvoltarea, modernizarea,
retehnologizarea, reabilitarea și revizia sistemelor naționale/rețelelor de transport al energiei electrice,
al gazelor naturale și al țițeiului, gazolinei, etanului, condensatului, de interes național sau județean,
după caz, realizate de către titularii de licențe, autorizații și acorduri petroliere, pentru care oricare
dintre următoarele documente: contractul de închiriere, licența, acordul de concesiune sau acordul
petrolier ține loc de titlu asupra imobilului pentru obținerea autorizației de construire, este necesară
depunerea de către beneficiar a următoarelor dovezi privind îndeplinirea obligațiilor de notificare și
acordare de indemnizații/despăgubiri, după cum urmează:
a) contractul de închiriere/convenție între părți, termenul de plată al
indemnizațiilor/despăgubirilor fiind de 30 de zile de la încheierea contractului de
închiriere/convenției, în cazul în care proprietarii sunt identificați;
b) dovada consemnării prealabile, în conturi deschise pe numele titularilor de licențe, autorizații
și acorduri petroliere, a sumelor de bani aferente despăgubirilor, indemnizațiilor, după caz,
pentru respectivele imobile, în cazul în care proprietarii nu sunt identificați;
c) dovada consemnării prealabile, la dispoziția acestora, în termen de 60 de zile de la data la
care au fost notificați să se prezinte în vederea semnării convențiilor, dar nu s-au prezentat
sau au refuzat încheierea convenției, a sumelor aferente despăgubirilor/indemnizațiilor, în
cazul în care proprietarii sunt identificați, dar nu se prezintă sau refuză să încheie convenția.

(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică și în situația în care este necesară, pentru realizarea
proiectelor de infrastructură de transport, relocarea rețelelor de utilități (rețele de distribuție a energiei
electrice, a gazelor naturale, apă, canal) și a sistemelor naționale/rețelelor de transport al energiei
electrice, al gazelor naturale și al țițeiului, gazolinei, etanului, condensatului.
(4) La încetarea contractelor de închiriere, titularii de licențe/permise/autorizații prevăzuți la alin. (2)
au obligația repunerii în starea anterioară a terenurilor care au făcut obiectul acestor contracte, dacă
părțile nu au convenit altfel.
(5) Pentru lucrările de construcții care privesc dezvoltarea, reabilitarea, consolidarea sau
modernizarea infrastructurii de transport care nu sunt înscrise în cartea funciară, inventarul centralizat
al bunurilor aparținând domeniului public al statului sau/și decizia de expropriere în copie sunt
documente pe baza cărora se eliberează emite autorizația de construire.
(6) În cazul în care proiectele de infrastructură de transport afectează terenuri aflate în domeniul
public al statului în administrarea altor autorități publice/instituții (companii/regii autonome și altele
asemenea), autorizația se va emite pe baza acordului și în condițiile stabilite de instituția care are
terenurile în administrare, potrivit prevederilor legale.

117
Art. 255.[Art. 289.] Dispoziții speciale privind autorizarea lucrărilor de rețele de comunicații
electronice și de infrastructuri fizice aferente

(1) În vederea eliberării emiterii certificatului de urbanism, precum și a autorizației de construire

pentru executarea de lucrări de construcții privind instalarea și dezvoltarea de rețele de comunicații
electronice și de infrastructuri fizice aferente acestora, precum și racordarea la energie electrică, la
solicitarea furnizorilor de rețele de comunicații electronice:
a) prin excepție de la prevederile de la prevederile generale privind certificatul de urbanism și
prezentarea titlului asupra imobilului, terenurile pe care urmează a fi instalate sau dezvoltate
rețele de comunicații electronice sau elemente de infrastructură fizică necesare susținerii
acestora, care nu sunt înscrise în evidențele de cadastru și carte funciară, se pot identifica prin
numărul de tarla și de parcelă, prin titlu de proprietate și proces-verbal de punere în posesie,
precum și prin orice altă modalitate de identificare prevăzută de lege;
b) prin excepție de la prevederile de la prevederile generale privind certificatul de urbanism și
prezentarea titlului asupra imobilului, constituie titluri pentru emiterea certificatului de
urbanism și a autorizației de construire contractele de închiriere încheiate de furnizorii de
rețele de comunicații electronice cu proprietarii, alți deținători de drepturi reale principale,
administratorii, concesionarii, locatorii, titularii dreptului de folosință cu titlu gratuit a
terenurilor sau construcțiilor pe care urmează a fi instalate sau dezvoltate rețele de
comunicații electronice sau elemente de infrastructură fizică necesare susținerii acestora,
precum și racordarea la energie electrică, dacă respectivele contracte cuprind explicit acordul
proprietarilor pentru executarea lucrărilor de construcții, ori, în lipsa acestor contracte de
închiriere, hotărârile judecătorești definitive care țin loc de contract între părți.

(2) Autorizațiile de construire pentru instalarea rețelelor de comunicații electronice, precum și

autorizațiile de construire pentru instalarea infrastructurilor fizice necesare acestor re țele se emit cu
respectarea normativelor tehnice prevăzute de legislația privind regimul infrastructurii fizice a rețelelor
de comunicații electronice, precum și, după caz, pe baza normativelor tehnice privind proiectarea și
realizarea construcțiilor pe care se amplasează acestea.
(3) Pentru instalarea rețelelor de comunicații electronice, inclusiv a echipamentelor componente, în
măsura în care pentru acestea nu sunt necesare și lucrări asupra infrastructurilor fizice de susținere,
autorizația de construire se emite în baza documentației pentru autorizarea executării lucrărilor de
construire cu conținut simplificat.

Secțiunea 2. Autorizarea executării lucrărilor de construcții cu caracter special

Art. 256.[Art. 290.] Autorizarea lucrărilor de construcții cu caracter special

(1) Autorizarea executării lucrărilor de construire/desființare cu caracter special, inclusiv cele

executate la construcțiile situație în arii construire protejate, se face de către instituțiile din sistemul
de apărare, ordine publică și securitate națională, în baza unor proceduri comune stabilite împreună cu
autoritatea administrației publice centrale competentă în domeniul reglementării autorizării
construcțiilor și autoritatea administrației publice centrale competentă în domeniul protejării
patrimoniului cultural, în condițiile legii.
(2) Autorizația de construire, emisă de instituțiile abilitate să autorizeze lucrările de construcții cu
caracter special, se semnează de către conducătorul instituției emitente sau de persoana delegată
acestuia, de șeful structurii de specialitate cu atribuții privind autorizarea executării lucrărilor de
construcții din aparatul propriu al instituției emitente și de o persoană din cadrul structurii de
specialitate

118
 (3) Responsabilitatea emiterii acesteia revenind semnatarilor, potrivit atribuțiilor stabilite conform
legii.
Art. 257.[Art. 291.] Excepții de la autorizarea executării lucrărilor la construcții cu caracter
special

(1) La construcțiile cu caracter special având destinația de unități sanitare care sunt monumente
istorice, amplasate în arii construite protejate, stabilite potrivit legii, se pot executa fără autoriza ție de
construire lucrări care nu modifică structura de rezistență și/sau aspectul arhitectural al construcțiilor
de finisaje interioare și exterioare, reparații și înlocuiri de tâmplărie interioară și exterioară, dacă se
păstrează forma, dimensiunile golurilor și tâmplăriei, reparații la acoperișuri, învelitori sau terase,
atunci când nu se schimbă forma acestora și materialele din care sunt executate, reparații și înlocuiri
la pardoseli și la instalațiile interioare.
(2) În cazul monumentelor istorice, se pot executa lucrările prevăzute la alin. (1) doar în baza și cu
respectarea obligației privind folosința monumentului istoric, întocmită și eliberată emisă potrivit legii.
(3) Obligația se va elibera emite în termen de 30 de zile de la solicitare, nerespectarea termenului
creând posibilitatea executării lucrărilor în absența obligației.
(4) Autoritatea administrației publice centrale competentă în domeniul protejării patrimoniului cultural
va fi notificată înaintea începerii lucrărilor prevăzute la alin. (1) și va putea verifica conformitatea
acestora cu prevederile legii.
Art. 258.[Art. 292.] Executarea lucrărilor cu caracter special în baza tratatelor internaționale

Executarea lucrărilor de construcții cu caracter special, care se realizează în baza tratatelor/acordurilor

în vigoare la care România este parte, se reglementează prin aranjamentele de
implementare/acordurile tehnice/înțelegerile/memorandumurile de implementare a tratatelor
respective, adoptate potrivit legislației în vigoare, cu condiția avizării documentației tehnice potrivit
legislației în vigoare.

Secțiunea 3. Autorizarea executării lucrărilor la imobilele cu reglementări speciale

Art. 259.[Art. 293.] Autorizarea executării lucrărilor la imobile cu reglementări speciale

Pentru autorizarea executării lucrărilor de construire/desființare în zonele și la imobilele cu

reglementări speciale, precum și în cadrul zonelor de protecția a infrastructurii naționale, este
necesară obținerea următoarelor avize/ acorduri, după caz:
[a)] pentru lucrărilor care se execută în ariile zonele construite protejate se va obține avizul
conform al autorității administrației publice centrale competente în domeniul protejării
patrimoniului cultural sau a structurilor deconcentrate ale acesteia, după caz;
a)[b)] pentru lucrărilor care se execută în zonele de siguranță și de protecție a infrastructurilor
de transport de interes public, precum și în zonele aferente construirii căilor de
comunicație, stabilite prin documentațiile de amenajare a teritoriului și/sau de urbanism,
se va obține avizul/acordul autorității administrației publice centrale competente în
domeniul transporturilor, conform prevederilor legale;
b)[c)] pentru lucrările care se execută în perimetrele limitrofe construcțiilor reprezentând
anexele gospodărești ale exploatațiilor agricole, delimitate prin planuri urbanistice cu
respectarea distanțelor prevăzute de normele sanitare în vigoare, în care s-a instituit un
regim de restricție privind amplasarea clădirilor de locuit și a obiectivelor socioeconomice,
se va obține avizul direcției pentru agricultură și dezvoltare rurală județene, respectiv a
municipiului București;

119
 c)[d)] pentru lucrările care se execută în zone cu regim special și/sau în perimetrele/zonele de
protecție a acestora se va obține avizul instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine
publică și siguranță națională, după caz.

Art. 260.[Art. 294.] Autorizarea executării lucrărilor la imobile cu risc seismic

(1) Prevederile privind procedura generală de emitere a autorizației de construire precum și

prevederile privind documentația tehnică elaborată în vederea emiterii autorizației de construire nu
sunt aplicabile instrucțiilor expertizate și încadrate în clasele I și II de risc seismic.
(2) În cazul construcțiilor prevăzute la alin, (1), procedura de emitere a autorizației de construire se
va stabili prin acte normative speciale.

Titlul V. Controlul statului. Sancțiuni

Capitolul I. Controlul statului

Art. 261.[Art. 295.] Controlul statutului

Controlul statului în domeniul autorizării lucrărilor de construcții se exercită de către:

[a)] Inspectoratul de Stat în Construcții;
a)[b)] primarii unităților administrativ-teritoriale, președinții consiliilor județene, arhitectul șef al
județului, și organele de control de la nivelul autorităților publice locale;
b)[c)] organele de control desemnate în cadrul autorităților publice centrale competente în
domeniul transporturilor, în cazul controlului exercitat la lucrările aferente infrastructurii de
transport de interes național.

Art. 262.[Art. 296.] Controlul exercitat de către Inspectoratul de Stat

(1) Inspectoratul de Stat în Construcții exercită controlul de stat cu privire la activitățile autorităților
publice locale competente și autoritatea administrației publice centrale competentă în domeniul
transporturilor, în domeniul autorizării lucrărilor de construcții, precum și cel al amenajării teritoriului
și al urbanismului, pe întreg teritoriul țării.
(2) Inspectoratul de Stat în Construcții dispune oprirea executării lucrărilor de construire, intervenție,
amenajare sau de desființare, atunci când se constată că acestea se realizează cu încălcarea
dispozițiilor legale, a cerințelor privind asigurarea calității în construcții, fără proiect pentru autorizare
ori pe baza unor autorizații emise cu încălcarea prevederilor legale.
(3) Odată cu dispunerea măsurii de oprire a executării lucrărilor se dispun și măsuri de conservare a
lucrărilor deja executate, pe cheltuiala dezvoltatorului.
(4) Controlul statului privind autorizarea executării lucrărilor de construcții se realizează concomitent
controlului statului privind urbanismul, inclusiv prin verificarea demersului de elaborare, avizare și
aprobare a documentației de urbanism care fundamentează emiterea autorizațiilor prevăzute de
prezenta lege și verificarea legalității emiterii certificatului de urbanism și a autorizațiilor.
(5) Inspectoratul de Stat în Construcții și inspectoratele teritoriale încunoștințează autoritatea
administrației publice pe teritoriul căreia s-a efectuat controlul și autoritatea administrației publice
centrale competentă în domeniul transporturilor, după caz, asupra constatărilor și măsurilor dispuse.
(6) În situația descrisă în cadrul alin. (5), organele de control ale consiliilor județene, locale sau ale
autoritatea administrației publice centrale competentă în domeniul transporturilor, după caz, au
obligația să urmărească modul de conformare privind cele dispuse de Inspectoratul de Stat în
Construcții.

120
Art. 263.[Art. 297.] Controlul exercitat de către autoritățile publice locale

(1) Primarii și organele de control din cadrul autorităților publice locale au obligația să urmărească
respectarea disciplinei în domeniul executării lucrărilor în construcții în cadrul unităților lor
administrativ-teritoriale și, în funcție de încălcarea prevederilor legale, să aplice sancțiunile prevăzute
pentru contravențiilor din cadrul ariei lor de competență, sau să se adreseze instanțelor judecătorești
și organelor de urmărire penală, după caz.
(2) Președintele consiliului județean, arhitectul-șef al județului și organele de control din structurii
specializate din subordinea acestuia urmăresc respectarea disciplinei în domeniul autorizării și
executării lucrărilor de construcții, precum și respectarea disciplinei în urbanism și amenajarea
teritoriului legată de procesul de autorizare a construcțiilor, constată și sancționează contravențiile din
aria lor de competență săvârșite pe teritoriul administrativ al județului.
(3) Procesele-verbale de constatare a contravențiilor, încheiate de organele de control ale
administrației publice locale, se înaintează, în vederea aplicării sancțiunii, șefului structurii specializate
în domeniul amenajării teritoriului și de urbanism sau, după caz, președintelui consiliului județean ori
primarului unității administrativ-teritoriale sau al sectorului municipiului București în a cărui rază s-a
săvârșit contravenția.
Art. 264.[Art. 298.] Controlul exercitat de către autoritatea publică centrală competentă în
domeniul transporturilor

Autoritatea publică centrală competentă în domeniul transporturilor prin organele de control

desemnate, are obligația să urmărească respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării
lucrărilor în construcții și, în funcție de încălcarea prevederilor legale, să aplice sancțiuni sau să se
adreseze instanțelor judecătorești și organelor de urmărire penală, după caz.

Capitolul II. Sancțiuni

Art. 265.[Art. 299.] Infracțiuni la regimul autorizării

(1) Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă

următoarele fapte:
a) executarea fără autorizație de construire, intervenție, construire pentru amenajare sau de
desființare ori cu nerespectarea prevederilor acesteia a lucrărilor de construire, intervenție,
amenajare sau desființare, precum și continuarea executării lucrărilor autorizate fără
solicitarea unei noi autorizații de construire, în situațiile în care se impune emiterea unei
autorizații de modificare;

[b)] începerea executării lucrărilor de construire, intervenție, amenajare sau desființare de orice
fel în absența proiectului tehnic de execuție elaborat și verificat în condițiile legii;

b)[c)] continuarea executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de
control competente, potrivit legii;

c)[d)] întocmirea ori semnarea documentațiilor necesare pentru autorizarea executării lucrărilor
de construcții, precum și a proiectelor tehnice și a documentațiilor de execuție, pentru alte
specialități decât cele certificate prin diplomă universitară.

(2) În cazul infracțiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a și b), se va dispune de către Inspectoratul de
Stat, autoritățile publice legale oprirea executării lucrărilor, odată cu sesizarea organelor de urmărire
penală. Oprirea executării lucrărilor poate fi dispusă și în cursul urmăririi penale, în condițiile legii
speciale.

121
Art. 266.[Art. 300.] Contravenții la regimul autorizării

(1) Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în altfel de condiții încât,
potrivit legii, să fie considerate infracțiuni, și se sancționează astfel:
a) aprobarea furnizării de utilități urbane, ca urmare a executării de lucrări de branșamente și
racorduri la rețele pentru construcții noi neautorizate;

b) neaducerea la îndeplinire a obligației de notificare prealabilă a autorităților publice cu privire la

începerea executării lucrărilor de construire, amenajare, intervenții pentru care nu este
necesară emiterea autorizației de construire, intervenție sau de construire pentru amenajare
în condițiile legii;

c) menținerea după expirarea termenului prevăzut prin autorizație sau după terminarea lucrărilor
autorizate, în situația în care afectează domeniul public, ori adaptarea în alte scopuri față de
cele prevăzute în autorizație a construcțiilor, lucrărilor și amenajărilor cu caracter provizoriu;

d) neaducerea terenului la starea inițială de către executant, după terminarea lucrărilor, precum
și nerealizarea lucrărilor de curățare, amenajare ori degajare, după caz, a amplasamentului
și/sau a terenurilor adiacente ocupate temporar pe durata execuției, o dată cu încheierea
lucrărilor de bază, atunci când acest lucru este necesar conform prevederilor legale sau ale
autorizației emise;

e) neîndeplinirea obligației de repunere în starea anterioară a terenurilor care au făcut obiectul

contractelor de închiriere de către titularii de licențe/permise/autorizații;

f) neafișarea panoului investiției;

g) împiedicarea ori sustragerea de la efectuarea controlului, prin interzicerea accesului organelor

de control abilitate sau prin neprezentarea documentelor și a actelor solicitate;

h) neanunțarea datei începerii lucrărilor de construcții autorizate la Inspectoratului de Stat în

Construcții;

[i)] emiterea certificatelor de urbanism cu nerespectarea prevederilor prezentei legi, incomplete

prin care nu sunt solicitate avizele și acordurile prevăzute de legislația în vigoare, în raport cu
obiectivul de investiții, sau eliberarea emiterea acestora condiționat de elaborarea prealabilă a
oricăror documentații tehnice de definire a scopului solicitării;

i)[j)] emiterea autorizațiilor de construire, intervenție, construire pentru amenajare sau

desființarea cu nerespectarea condițiilor prevăzute în prezenta lege;

j)[k)] refuzul nejustificat de emitere a autorizației construire, intervenție, construire pentru

amenajare sau desființarea sau restituirea fără temei legal a unei documentații pentru
autorizarea executării lucrărilor de construire, intervenție, amenajare sau desființarea;

k)[l)] emiterea acordului unic cu nerespectarea termenului prevăzut de prezenta lege;

l)[m)] neorganizarea și neexercitarea controlului privind disciplina în autorizarea și executarea

lucrărilor de construcții de către compartimentele abilitate din cadrul aparatului propriu al
consiliilor județene și al primăriilor, sau din cadrul poliției locale în unitățile lor administrativ-
teritoriale, precum și neurmărirea modului de îndeplinire a celor dispuse de Inspectoratul de
Stat în Construcții;

122
 m)[n)] neîndeplinirea, la termenul stabilit, a măsurilor dispuse de Inspectoratul de Stat în
Construcții - I.S.C. sau de arhitectul șef al județului și de organele de control din
compartimentul de specialitate din subordinea acestuia la controlul anterior;

n)[o)] neefectuarea recepției la terminarea lucrărilor de construcții în condițiile prezentei legi;

o)[p)] nedepunerea la Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C. a documentației;

p)[q)] emiterea actelor administrative fără solicitarea și obținerea avizului structurii de specialitate
a consiliului județean în condițiile prevăzute de prezenta lege;

q)[r)] neîndeplinirea obligației de plată a cheltuielilor privind controlul statutului;

r)[s)] emiterea certificatelor de urbanism cu încadrarea eronată în regimul juridic, economic sau
tehnic prevăzut de Regulamentul local de urbanism sau Regulamentul general de urbanism
sau refuzul nejustificat de emitere a certificatelor de urbanism.

(2) Sancțiunea amenzii poate fi aplicată și reprezentantului persoanei juridice.

(3) Dreptul de a constata contravențiile și de a aplica amenzile prevăzute la alin. (1) se prescrie în
termen de 3 ani de la data săvârșirii faptei.

CARTEA VI. ELEMENTE DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SPECIFIC AMENAJĂRII

TERITORIULUI, URBANISMULUI ȘI AUTORIZĂRII CONSTRUCȚIILOR

Art. 267.[Art. 301.] Dreptul de a sesiza instanțele de contencios administrativ

(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, prin
intermediul unui act administrativ, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente,
potrivit legii, pentru:
a) atacarea pentru motive de nelegalitate a actului administrativ individual sau normativ, emis
de autoritățile administrației publice locale sau de către autoritățile publice centrale,
competente potrivit legii în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și autorizării
lucrărilor de construire/ desființare
b) recunoașterea dreptului pretins sau interesului legitim
c) repararea pagubei care i-a fost cauzată

(2) În condițiile menționate în cadrul alin. (1), instanța de contencios administrativ competentă,
potrivit legii, poate fi sesizată și în cazul nesoluționării în termenul legal a unei cereri sau refuzului
nejustificat de a rezolva o cerere.
(3) Actele administrative cu caracter normativ sunt supuse controlului instanței de contencios
administrativ exclusiv pentru motive de nelegalitate.
(4) Dreptul de ataca actele administrative cu caracter normativ poate fi exercitat oricând.
Art. 268.[Art. 302.] Actele supuse controlului instanței de contencios administrativ

(1) Actele administrative cu caracter normativ supuse controlului instanței de contencios administrativ,
includ, fără a se limita la, hotărârile consiliilor județene sau locale de aprobare a planurilor de
amenajare a teritoriului și planurilor de urbanism.
(2) Actele administrative cu caracter individual supuse controlului instanței de contencios administrativ
sunt: certificatele de urbanism, autorizațiile de construire, intervenție, construire pentru amenajare și

123
 desființare, precum și actele de respingere sau autorizațiile de modificare a autorizațiilor menționate
anterior.
(3) Actele administrative cu caracter individual supuse controlului instanței de contencios administrativ
se referă atât la actele administrativ adresate persoanei vătămate precum și celor adresate unui alt
subiect de drept.
Art. 269.[Art. 303.] Rolul prefectului

(1) În calitate de reprezentant al Guvernului, pe plan local, prefectul asigură verificarea legalității
actelor administrative ale consiliului județean, ale consiliului local și ale primarului adoptate în
domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și autorizării construcțiilor.
(2) Ca urmare a controlului de legalitate exercitat conform alin. (1) sau ca urmare a sesizării exprese
din partea Inspectoratului de Stat în Construcții, prefectul poate ataca direct în fața instanței de
contencios administrativ actele pe care le consideră ilegale.
(3) Până la soluționarea cauzei, actul atacat potrivit alin. (2) este suspendat de drept.
(4) Prefectul de adresează instanței de contencios administrativ în conformitate cu prevederile legale
din legea contenciosului administrativ.
(5) Autorizațiile de construire sau de desființare, emise cu încălcarea prevederilor legale, pot fi anulate
de către instanțele de contencios administrativ, potrivit legii, ca urmare a introducerii acțiunii de către
prefect, în urma activității de control a Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C.
Art. 270.[Art. 304.] Procedura prealabilă

(1) Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, în termen de 30 de

zile de la data comunicării actului sau luării la cunoștință, prin orice mijloace, de conținutul actului,
persoana care se consideră vătămată, are obligația să solicite autorității publice emitente revocarea în
tot sau în parte a actului.
(2) În cazul în care obiectul solicitării de revocare este un act administrativ cu caracter individual
adresat unui alt subiect de drept, persoana care se consideră vătămată are obligația ca în interiorul
termenului menționat în cadrul alin. (1) să notifice destinatarul actului administrativ individual.
(3) În cazul actelor administrative cu caracter normativ, plângerea prealabilă se poate introduce
oricând.
(4) Plângerea prealabilă nu este obligatorie în următoarele cazuri:
a) plângerea prealabilă este introdusă împotriva unui act administrativ cu caracter individual
adresat unui alt subiect de drept
b) plângerea prealabilă este introdusă împotriva unui act administrativ cu caracter individual care
a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice
c) în cazul nesoluționării în termenul legal a unei cereri sau refuzului nejustificat de a rezolva o
cerere
d) în cazul acțiunii introduse de către prefect.

(5) Procedura administrativă prealabilă prevăzută la alin. (2) este scutită de taxa de timbru și trebuie
să fie echitabilă, rapidă și corectă.
Art. 271.[Art. 305.] Sesizarea instanței de contencios administrativ

Sesizarea instanței de contencios administrativ se realizează în termenele, condițiile și conform

procedurii prevăzute de legea contenciosului administrativ, ținând cont de dispozițiile speciale
instituite prin prezenta lege.

124
Art. 272.[Art. 306.] Notificarea formulării acțiunii împotriva unui act administrativ cu caracter
individual

(1) Persoana care se consideră vătămată notifică formularea acțiunii împotriva unui act administrativ
cu caracter individual, autorității publice emitente.
(2) Notificarea se realizează în interiorul termenului de formulare a acțiunii în contencios administrativ.
(3) În cazul în care acțiunea este formulată împotriva unui act administrativ cu caracter individual,
adresat altui subiect de drept, persoana care se consideră vătămată notifică formularea acțiunii și
acestui subiect de drept, în termenul prevăzut în cadrul alin. (2).
(4) Notificarea prevăzută în cadrul prezentului articol are rolul de a acorda posibilitatea destinatarului
actului și autorității publice emitente, în situațiile în care procedura prealabilă nu a fost urmată, nefiind
obligatorie, posibilitatea de a rectifica situația care a condus la introducerea acțiunii.
(5) Dovada privind notificarea autorității publice emitente precum și a destinatarului actului
administrativ individual atacat se anexează la cererea adresată instanței de contencios administrativ.
Art. 273.[Art. 307.] Suspendarea aplicării actelor administrative atacate

În condițiile prevăzute de legea contenciosului administrativ, instanța de contencios administrativ

poate dispune suspendarea actelor administrative atacate, respectiv oprirea executării lucrărilor, în
măsura în care acestea au fost inițiate.
Art. 274.[Art. 308.] Acțiunile privind anularea actelor administrative cu caracter normativ

(1) În cazul în care instanța de judecată este sesizată cu anularea unui act administrativ cu caracter
normativ, aceasta are posibilitatea de a pronunța nulitatea parțială a actului administrativ cu caracter
normativ atacat.
(2) În cazul în care instanța de judecată este sesizată cu anularea unui act administrativ cu caracter
normativ, aceasta se va pronunța asupra tuturor elementelor de nelegalitate care afectează actului
administrativ.
(3) Anularea actelor administrativ cu caracter normativ nu afectează valabilitatea actelor
administrative individuale emise anterior rămânerii definitive a hotărârii de anulare.
Art. 275.[Art. 309.] Acțiunile privind anularea actelor administrative cu caracter individual

(1) În cazul în care instanța de judecată este sesizată cu anularea unui act administrativ cu caracter
individual, aceasta nu poate pronunța nulitatea parțială a actului administrativ cu caracter individual
atacat, autorizațiile emise în baza prezentei legi având un caracter indivizibil.
(2) În cazul atacării actelor administrative cu caracter individual adresate unui alt subiect de drept,
interesul de a acționa al persoanei vătămate se apreciază la data publicării autorizației de construire
de către autoritatea publică emitentă.
Art. 276.[Art. 310.] Acțiunile formulate împotriva refuzului nejustificat de a soluționa o cerere

În situația în care refuzul nejustificat al autorităților publice a fost anulat de către instanța de
judecată, autoritatea publică nu poate emite un nou refuz nejustificat pentru aceleași rațiuni sau
argumenta emiterea unui nou refuz nejustificat în baza modificărilor aduse documentației de
amenajare a teritoriului și de urbanism survenite de la data emiterii primului refuz nejustificat.
Art. 277.[Art. 311.] Completarea cu dreptul comun

Dispozițiile prezentei cărți se completează cu prevederile Codului civil, ale Codului de Procedură Civilă
precum și ale Legii Contenciosului Administrativ.

125
Art. 278.[Art. 312.] Complete specializate

Cererile adresate instanței de contencios administrativ, inclusiv cererile de recurs, formulate potrivit
prevederilor prezentei cărți, se vor judeca de către complete specializate în domeniul amenajării
teritoriului, urbanismului și autorizării lucrărilor de construire/ desființare.
Art. 279.[Art. 313.] Dispoziții tranzitorii

Până la constituirea secțiilor specializate în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului la nivelul

tribunalelor și curților de apel, litigiile se soluționează de către secțiile de contencios administrativ ale
tribunalelor, respectiv ale curților de apel.

126
 CODUL CONSTRUCȚIILOR

CARTEA I. DEFINIREA ARIEI DE CUPRINDERE

Titlul I. Domenii de construcții

Capitolul I. Clasificări ale construcțiilor

Art. 280.[Art. 314.] Definiția construcțiilor

(1) Construcțiile reprezintă lucrările concepute și executate pentru îndeplinirea unor funcții economico-
sociale sau ecologice.
(2) Prevederile prezentului legi se aplică construcțiilor și instalațiilor aferente acestora, denumite în
continuare construcții, pe toată durata existenței acestora, indiferent de forma de proprietate,
destinație, categorie și clasă de importanță sau sursă de finanțare, în scopul protejării vieții oamenilor,
a bunurilor acestora, a societății și a mediului înconjurător.
(3) Instalațiile prevăzute la alin. (2) cuprind instalațiile electrice, sanitare, termice, de gaze, de
ventilație, de climatizare/condiționare aer, de alimentare cu apă și de canalizare, exclusiv instalațiile,
utilajele și echipamentele tehnologice industriale.
[Art. 315.] Clasificarea construcțiilor după în funcție de durata de funcționare

(1) După În funcție de durata de funcționare, construcțiile se clasifică în:

[a)] construcții permanenteprovizorii;
[b)] construcții provizoriipoermanente.

(2) Construcțiile provizorii sunt acele construcții, care, prin specificul funcțiunii adăpostite ori datorită
cerințelor urbanistice impuse de autoritatea publică, au o durată de existenta limitată, precizată și prin
autorizația de construire. Construcțiile permanente sunt acele construcții care nu se încadrează în
prevederile alin. (3).
(3) Construcțiile permanente sunt acele construcții care nu se încadrează în prevederile alin.
(2).Construcțiile provizorii sunt acele construcții, care, prin specificul funcțiunii adăpostite ori datorită
cerințelor urbanistice impuse de autoritatea publică, au o durată de existenta limitată, precizată și prin
autorizația de construire.
(4) Construcțiile cu caracter provizoriuprovizorii se realizează din materiale și alcătuiri componente
care permit demontarea rapidă în vederea aducerii terenului la starea inițială.
Art. 281.[Art. 316.] Clasificarea construcțiilor în funcție de importanță

(1) După În funcție de importanță, construcțiile se clasifică în:

[a)] construcții de importanță globală, denumite clasificate în categorii de importantă, care privesc
întreaga construcție, sub toate aspectele;
[b)] construcții de importanță specifică, denumite clasificate în clase de importantă, care privesc
întreaga construcție sau părți ale acesteia, sub anumite aspecte.

Art. 282.[Art. 317.] Clasificarea construcțiilor în funcție de categoria de importanță

(1) Clasificarea construcțiilor în funcție de categoriai de importanță se face realizeză în funcție de

complexitate, destinație,
mod de utilizare, grad de risc sub aspectul siguranței, precum și după în funcție de considerente
economice.

127
 (2) În funcție de categoria de importanță, construcțiile se clasifică în:
a) construcții de importanță excepțională (A);
b) construcții de importanță deosebită (B);
c) construcții de importantă normală (C);
d) construcții de importantă redusă (D).

(3) Categoriile de importantă a construcțiilor se stabilesc în conformitate cu metodologia aprobată de

către Ministerul de resort, pentru realizarea de niveluri de calitate determinate de respectarea
cerințelor, precum și pentru delimitarea obligațiilor care revin persoanelor juridice și fizice implicate.
(4) Categoria de importanță se stabilește în mod obligatoriu de către proiectant, atât în cazul
construcțiilor finanțate din fonduri private cât și a celor finanțate din fonduri publice.
(5) Pentru fiecare construcție se stabilește o singură categorie de importanță, care se și aceasta va fi
înscriseă în toate documentele tehnice privind construcția: autorizația de construire, intervenție,
construire pentru amenajare și desființare, în proiectul tehnic de execuție, cartea tehnică a
construcției, documentele de asigurare, influențând procedura de autorizare, verificare pentru
exigențele de calitate, controlul execuției.
(6) Construcțiile provizorii care sprijină sau înlocuiesc temporar o construcție definitivă sau părți ale
acesteia se încadrează în categoria de importanță a construcției definitive pe care o sprijină sau o
înlocuiesc temporar.
Art. 283.[Art. 318.] Clasificarea construcțiilor în funcție de clasa de importanță

(1) Clasele de importanță se stabilesc prin reglementări tehnice speciale, pe baza unor criterii
specifice. și au la bază criterii specifice.
(2) În cazul construcțiilor noi, proiectantul realizează corelarea claselor de importanță cu categoriile de
importanță, în scopul stabilirii condițiilor de aplicare a componentelor sistemului calității.
(3) În cazul construcțiilor existente, corelarea menționată în cadrul alin. (2) se realizează de către
proiectant și/ sau expertul tehnic atestat.Clasele de importanță se corelează cu categoriile de
importanță de către proiectant, la construcțiile noi, și/ sau de către expertul tehnic atestat, la
construcțiile existente, în scopul stabilirii condițiilor de aplicare a componentelor sistemului calității.
Art. 284.[Art. 319.] Dispoziții comune privind categoria și clasa de importanță

(1) Categoria și clasa de importantă stabilite pentru o construcție nu se vor modifica decât laîn situația
schimbăriiarea destinației sau în alte condiții care impun aceasta, prin documentație tehnică.
(2) Dezvoltatorii sau proprietarii pot să prevadă prin clauze contractuale cu proiectanții cerințe
superioare celor corespunzătoare categoriei sau clasei de importantă a construcției.
(3) Criteriilor și responsabilitatea realizării programului privind urmărirea în timp a construcției se
stabilesc prin Ordin al Ministrului de resort.
Art. 285.[Art. 320.] Clasificarea construcțiilor în funcție de clasele de consecință

(1) Clasele de consecințe se stabilesc ținând cont de consecințele cedării sau avarierii, consecințe care
pot consta înfi pierderile de vieți omenești, pierderi economice directe, pierderi economice indirecte
cauzate de costurile de refacere/reparare și de timpul de nefolosire în scopul pentru care a fost
realizată a construcțiaiei distrusăe sau avariatăe, pierderi ale unor elemente componente ale
patrimoniului cultural sau natural de importanță universală, națională sau locală precum și consecințe
sociale, consecințe asupra mediului.

128
 (2) Clasele de consecință , în cadrul cărora se poate realiza încadrarea construcțiilor, sunt
următoarele:
[a)] Clasa de consecință 1 (CC1) aferentă unor consecințe reduse pentru pierderile de vieți
omenești sau consecințe economice, sociale sau de mediu mici sau neglijabile, astfel cum sunt
posibile în cazul sunt construcțiile agricole cu acces uman limitat precumunde oamenii nu au
acces în mod normal - depozite, silozuri sau, locuințe unifamiliale cu regim de înălțime parter
sau parter și un etaj;
a)[b)] Clasa de consecință 2 (CC2) aferentă unor consecințe medii pentru pierderile de vieți
omenești și consecințe economice, sociale sau de mediu considerabile, astfel cum sunt clădiri
de birouri, clădiri rezidențiale sau clădiri publice cu mai puțin de 300 ocupanți, construcții
industriale care servesc unităților de producție sau depozitare de materiale poluante, stații de
alimentare cu carburant, drumuri, poduri și viaducte de pe drumurile secundare, județene sau
naționale, linii secundare de cale ferată, linii electrice aeriene, parcaje multietajate;
[c)] Clasa de consecință 3 (CC3) aferentă unor consecințe mari pentru pierderile vieți omenești
sau consecințe economice, sociale, culturale și de mediu mari, astfel cum sunt clădiri de
birouri, clădiri rezidențiale sau clădiri publice cu peste 300 ocupanți, monumente istorice de
importanță națională sau locală, școli, policlinici, spitale ambulatorii, penitenciare, rafinării,
depozite de carburanți, autostrăzi, aeroporturi, linii de metrou, linii de cale ferată principale,
poduri fluviale, centrale de producere de energie;
b)[d)] Clasa de consecință 4 (CC4) aferentă unor consecințe foarte mari pentru pierderile de vieți
omenești sau consecințe economice, sociale, culturale sau de mediu foarte mari, astfel cum
sunt centrale nucleare, baraje, clădiri și construcții cu rol esențial în managementul situațiilor
de urgență, respectiv spitale de urgență, SMURD, stații de ambulanțe, stații de pompieri,
clădiri care aparțin Ministerului de Interne cu rol în păstrarea ordinii publice, sediul guvernului,
prefecturi, sedii principale ale IGSU, monumente istorice de importanță națională sau din lista
patrimoniului mondial.

(3) Metodologia de îÎncadrare aa construcțiilor în clase de consecințe se reglementează prin acte

normative speciale.și detalierea acestora se stabilesc în documentele legislative.
Art. 286.[Art. 321.] Clasificarea construcțiilor în funcție de tipul de utilizare caracteristic

(1) În funcție de tipul de utilizarea caracteristic, construcțiile se clasifică în:

a) clădiri;
b) lucrări inginerești.
(2) Clădirile sunt construcțiile care prezintă au funcția principală de a servi ca adăpost pentru oameni
în timpul perioadelor de muncă, destindere sau odihnă/ locuire și pentru bunurile acestora, precum
şiși pentru procesele tehnologice,. cClădirile pot fi civile sau de producție.
(3) Lucrările inginerești sunt toate celelalte construcții care nu se încadrează în categoria clădiri.
Art. 287.[Art. 322.] Clasificarea drumurilor

(1) Din punct de vedere al destinației, drumurile se împart în:

a) drumuri publice: obiective de utilitate publică destinate transportului rutier în scopul satisfacerii
cerințelor economie naționale, ale populației și de apărare a țării; acestea aparțin proprietății
publice;

b) drumuri de utilitate privată: servesc activităților economice, forestiere, petroliere, miniere,

agricole, energetice, industriale și altora asemenea, de acces în incinte, ca și cele din interiorul
acestora, precum și cele pentru organizări de șantier, ele sunt administrate de persoane fizice sau
juridice care le au în proprietate sau în administrație.

129
(2) Din punct de vedere al circulației drumurilor, acestea se împart în:

a) drumuri deschise circulației publice, care cuprind toate drumurile publice și acele drumuri de
utilitate privată care servesc obiectivelor turistice ori altor obiective la care publicul are acces;

b) drumuri închise circulației publice, care cuprind acele drumuri de utilitate privată care servesc
obiectivelor la care publicul nu are acces.

(3) Din punct de vedere funcțional și administrativ-teritorial, în ordinea importanței, drumurile publice
se împart în următoarele categorii:

a) drumuri de interes național;

b) drumuri de interes județean;
c) drumuri de interes local.
(4) Drumurile de interes național aparțin proprietății publice a statului și cuprind drumurile naționale
care asigură legătura cu Capitala țării, cu orașele reședință de județ, cu obiectivele de interes strategic
național, între ele, precum și cu țările vecine și pot fi:

a) autostrăzi - drumuri publice de interes național, rezervate exclusiv circulației autovehiculelor,

care nu deservesc proprietățile riverane, prevăzute cu două căi unidirecționale (separate
printr-o zonă mediană), având cel puțin două benzi de circulație pe sens și o bandă de
staționare de urgenta, cu intersecții denivelate și accese limitate, intrarea și ieșirea
autovehiculelor fiind permise numai în locuri special amenajate;
b) drumuri expres - drumuri publice de interes național accesibile numai prin noduri sau
intersecții reglementate, care pot fi interzise anumitor categorii de vehicule și pe care oprirea
voluntară și staționarea pe partea carosabilă sunt interzise;
c) drumuri naționale europene (E) - drumuri deschise traficului internațional, a căror încadrare
ca drumuri (E) se stabilește în conformitate cu prevederile Acordului european asupra marilor
drumuri de circulație internațională (AGR);
d) drumuri naționale principale - drumuri publice de interes național care asigură legătura
capitalei țării cu orașele reședință de județ, legăturile dintre acestea, precum și cu punctele
de control pentru trecerea frontierei de stat a României;
e) drumuri naționale secundare - restul drumurilor naționale, care nu se încadrează în
categoriile prevăzute in categoriile de mai sus.
(5) Drumurile de interes județean fac parte din prioritatea publică a județului și cuprind drumurile
județene care asigură legăturile între:

a) municipiile reședință de județ și reședințele de comune, municipii, orașe, stațiuni

balneoclimaterice și turistice, porturi, aeroporturi, obiective importante legate de apărarea
tarii și obiective istorice importante;
b) orașe și municipii între ele.

(6) Drumurile de interes local aparțin proprietății publice a unității administrative pe teritoriul
căreia se află și cuprind:

a) drumurile comunale care asigură legăturile între reședința de comună și satele componente
sau între orașe și satele care îi aparțin, precum și alte sate;
b) drumurile vicinale sunt drumuri care deservesc mai multe proprietăți, fiind situate la limitele
acestora;
c) străzile sunt drumuri publice din interiorul localităților, indiferent de denumire: stradă,
bulevard, cale, chei, splai, șosea, alee, fundătură, uliță etc.

130
 (7) După gradul de perfecționare tehnică drumurile se clasifică după cum urmează:

a) drumuri moderne cu îmbrăcăminți permanente care pot fi: șosele executate din materiale
aglomerate și/sau pavajele din blocuri fasonate, cu o durată de serviciu de 15 – 30 ani;
b) drumuri moderne cu îmbrăcăminți semipermanente: șosele executate din materiale
aglomerate şi/sau pavajele din blocuri fasonate, cu o durată de serviciu de 5 – 10 ani;
c) drumuri cu îmbrăcăminţi provizorii: sunt drumurile împietruite cu pietriş natural, piatră
spartă cilindrată sau macadamuri;
d) drumuri de pământ: infrastructura şi lucrările de artă sunt executate pe baza unui proiect,
iar platforma este sumar amenajată ca să poată suporta o circulaţie uşoară. În această
categorie intră drumurile de pământ profilate, drumurile de pământ îmbunătăţit şi drumurile
de pământ stabilizat;
e) drumuri naturale: în general nu sunt amenajate, nu au o cale amenajată pentru circulaţie.
Cele mai multe sunt drumuri de cultură şi pot avea cel mult unele amenajări în punctele
dificile de circulaţie.
(8) Din punct de vedere tehnic drumurile se clasifică în cinci clase, astfel:

a) drumuri de clasa tehnică I: trafic foarte intens, autostrăzi sau drumuri expres;
b) drumuri de clasă tehnică II: trafic intens, drumuri expres sau drumuri cu patru benzi de
circulaţie;
c) drumuri de clasă tehnică III: trafic mediu, drumuri cu două benzi de circulaţie;
d) drumuri de clasă tehnică IV: trafic redus, drumuri cu două benzi de circulaţie;
e) drumuri de clasă tehnică V: trafic foarte redus, drumuri două benzi de circulaţie sau drumuri
cu o banda de circulatie si platforme de încrucișare.
(9) Din punct de vedere al tipului de structură rutieră, drumurile se clasifică în:

a) drumuri cu structură rutieră suplă (structură rutieră în alcătuirea căreia nu intră nici un strat
care conține lianți hidraulici sau puzzolanici, iar îmbrăcămintea este de natură bituminoasă);
b) drumuri cu structură rutieră rigidă (structură rutieră care are îmbrăcămintea din beton de
ciment sau macadam cimentat);
c) drumuri cu structură rutieră mixtă (structură rutieră care are în alcătuirea sa un strat sau
straturi din materiale stabilizate cu lianți hidraulici sau puzzolanici, iar straturile de acoperire
şi îmbrăcămintea sunt de natură bituminoasă).
Art. 288.[Art. 323.] Clasificarea străzilor

(1) Străzile din localitățile urbane se clasifică, în raport cu intensitatea traficului și funcțiile pe care le
îndeplinesc, astfel:

a) străzi de categoria I – magistrale, care asigură preluarea fluxurilor majore ale orașului pe
direcția drumului național ce traversează orașul sau pe direcția principală de legătură cu
acest drum și au minimum 6 benzi de circulație;
b) străzi de categoria a II a – de legătură, care asigură circulația majoră între zonele
funcționale și de locuit și au 4 benzi de circulație;
c) străzi de categoria a III-a – colectoare, care preiau fluxurile de trafic din zonele funcționale
și le dirijează spre străzile de legătură sau magistrale; au 2 benzi de circulație;
d) străzi de categoria a IV a – de folosință locală, care asigură accesul la locuințe și pentru
servicii curente sau ocazionale, în zonele cu trafic foarte redus; au o bandă de circulație.

(2) Străzile din localitățile rurale se clasifică în:

a) străzi principale: au două benzi de circulație pentru trafic în dublu sens;

131
 b) străzi secundare: au o singură bandă de circulație și platforme de încrucișare pentru trafic
de intensitate redusă.

Art. 289.[Art. 324.] Clasificarea căilor ferate

(1) În funcție de ecartamentul căi (distanța cuprinsă între cele doua fire de șina măsurata în
aliniament între fetele interioare ale ciupercii șinei) sunt: căi ferate normale, căi ferate largi și căi
ferate înguste.

(2) În funcție de numărul de căi se deosebesc: căi ferate simple, căi ferate duble, căi ferate triple.

(3) În funcție de traficul și de viteza maximă a trenurilor se deosebesc: căi ferate principale și căi
ferate secundare. Anumite linii principale de importanță deosebită sunt denumite magistrale.

(4) În funcție de relieful străbătut se deosebesc: căi ferate de munte, căi ferate de deal și căi ferate de
șes.

Capitolul II. Clasificarea lucrărilor

Art. 290.[Art. 325.] Clasificarea lucrărilor de construire

(1) Lucrările de construire se clasifică în:

a) lucrări de realizare a construcțiilor noi;
b) lucrări de amenajare;
c) intervenții la construcțiile sau amenajările existente.

(2) Lucrările de realizare a construcțiilor noi cuprind:

a) realizarea de clădiri;
b) realizarea de elemente ale infrastructurii de transport;
c) realizarea de elemente ale infrastructurii tehnico-edilitare și de gospodărie comunală;
d) realizarea de construcții hidrotehnice, energetice, pentru telecomunicații și miniere.

(3) Lucrările de amenajare cuprind:

a) realizarea de amenajări civile;
b) realizarea de amenajări și îmbunătățiri funciare;
c) realizarea de construcții provizorii;
d) organizarea de șantier;
e) cercetarea / prospectarea terenurilor (foraje / excavări / cercetări);
f) amenajarea de spații verzi, plantate;
g) amenajare spații publice.

Capitolul III. Clasificarea intervențiilor

Art. 291.[Art. 326.] Intervențiile la investițiile și amenajările existente

(1) Lucrările de intervenție la construcțiile existente au ca scop principal implementarea cerințelor

impuse de noul proiect de investiție. amenajării.
(2) În funcție de cerințele proiectului de investiții, lucrările de intervenție se clasifică în:
[a)] lucrări de întreținere și reparații curente, respectiv lucrări care vizează menținerea sau
readucerea la un nivel preexistent și cunoscut a stării de funcționare sau la nivelului de
performanță și confort ale construcțiilor sau ale părților lor sau împiedicarea degradării
acestora;

132
 a)[b)] lucrări de reparații capitale, respectiv lucrări care vizează extinderea duratei normate de
viață a construcțiilor sau a părților lor prin asigurarea atingerii și continuității unui nivel
corespunzător de performanță și confort;
b)[c)] lucrări de intervenție de urgență, respectiv orice fel de lucrări necesare la construcțiile
existente care prezintă pericol public ca urmare a unor procese de degradare a acestora
determinate de factori distructivi naturali și antropici, inclusiv a instalațiilor aferente acestora,
pentru:
1. punerea în siguranță, prin asigurarea cerințelor de rezistență mecanică, stabilitate și
siguranță în exploatare;
2. desființarea acestora.
c)[d)] lucrări de modernizare;
d)[e)] lucrări de extindere, respectiv lucrări care vizează extinderea volumului construcției prin
juxtapunerea unor volume construite suplimentare, în condițiile menținerii și includerii
integrale a construcției existente (volum, planșee, elemente portante verticale);
e)[f)] lucrări de supraetajare, respectiv lucrări care vizează extinderea volumului construcției prin
adăugarea de niveluri suplimentare, întregi sau parțiale, în condițiile menținerii și includerii
integrale a construcției existente din perspectivă volum, planșee, elemente portante verticale;
în caz contrar, intervenția va fi asimilată uneia de desființare parțială și reconstruire
f)[g)] lucrări de refuncționalizare sau schimbare de destinație;
g)[h)] lucrări de consolidare, respectiv lucrări care vizează ameliorarea nivelului de performanță al
construcțiilor și a componentelor lor din punctul de vedere al rezistenței și stabilității;
h)[i)] lucrări de reabilitare, respectiv lucrări care vizează ameliorarea nivelului de performanță al
construcțiilor și a componentelor lor din punctul de vedere al siguranței și accesibilității în
exploatare, securității la incendiu, igienei, economiei de energie, izolării, protecției împotriva
zgomotului sau utilizării sustenabile a resurselor naturale;
i)[j)] lucrări de strămutare;
j)[k)] lucrări de reconstruire;
[l)] lucrări de conservare și restaurare, respectiv ansamblul de lucrări specializate, proiectate,
avizate, autorizate și executate în condițiile legii, care au drept scop principal menținerea,
reinstituirea, creșterea sau punerea în evidență a valorii culturale a construcției, și care pot
include, după caz, pe baza și cu respectarea prevederilor avizelor și studiilor specifice, lucrări
de conservare, consolidare, reabilitare, sau lucrări de modificare a unor volume, spații, părți
de ale construcției, elemente constructive și de finisaj, precum și realizarea de elemente
constructive noi, sau desființare a unor elemente constructive existente;
k)[m)] lucrări de remodelare exterioară, respectiv lucrări ce vizează modificarea formei volumului
construit fără schimbarea numărului de niveluri sau a suprafeței planșeelor existente sau
remodelarea fațadelor; în situația în care această remodelare vizează creșterea volumului
ultimului nivel al unei clădiri prin schimbarea formei acoperișului aceasta poartă denumirea de
mansardare;
l)[n)] lucrări de remodelare interioară;
[o)] lucrări de conservare
[p)] lucrări de desființare sau demontare parțială sau totală.

Art. 292.[Art. 327.] Intervențiile la investițiile existente aferente infrastructurii de transport

rutier

(1) În ceea ce privește drumurile publice, intervențiile la investițiile existente includ lucrări de
întreținere și de reparații.
(2) Lucrările de întreținere sunt:
[a)] Lucrări lucrări de întreținere curentă care - se execută în mod permanent pentru menținerea
curățeniei, esteticii, asigurarea scurgerii apelor sau pentru eliminarea unor degradări

133
 punctuale de mică amploare la drumuri, lucrări de artă, de siguranță rutiera și clădirilor anexe
drumurilor;
[b)] Lucrări lucrări de întreținere periodică care– se execută periodic și planificat în scopul
compensării parțiale sau totale a uzurii produse structurii rutiere, lucrărilor de artă, de
siguranță rutieră și clădirilor anexe drumurilor.

(3) Lucrările de reparații se clasifică înunt:

[a)] Reparații reparații curente – care se execută periodic pentru compensarea parțială sau totala
totală a capacitații portante și uzurii produse drumurilor, podurilor și anexelor acestora, pentru
a funcționaîn vederea funcționării în condiții normale și de siguranță rutieră;.
[b)] rReparații capitale care– se execută periodic pentru a compensa integral total uzura fizică și
morală sau pentru a ridica îmbunătății caracteristicile tehnice ale drumurilor, podurilor si
anexelor acestora în vederea atingerii la nivelului impus de creșterea traficului rutier și în
raport cu cerințele categoriei din care face parte drumul ținând cont de condițiile prezente și
de cele de perspectivă.

(4) În ceea ce privește drumurile naționale, urcările de întreținere și reparații pe criterii de

performanță suntse clasifică în:
[a)] lLucrări de întreținere (LI) care – se execută permanent pentru a menține toate elementele
componente ale drumului în condiții tehnice corespunzătoare desfășurării continue și fără
pericol din punct de vedere al circulației.; aAceste lucrări includ și operații pentru asigurarea
curățeniei și esteticii drumului național, precum au în vedere și combaterea poleiului și
îndepărtarea zăpezii;
[b)] lLucrări de reparații curente (RC) care – se execută periodic pentru a compensa parțial sau
total uzura sau degradarea elementelor componente ale drumului național pentru a putea fi
dat înîn vederea exploatăriiare în condiții normale și siguranță a circulației;. aAcest tip de
lucrări îmbunătățesc, repară sau chiar înlocuiesc elemente care au suferit deteriorări, în
situația în care daca nu mai pot fi remediate prin lucrări de întreținere;
a) lucrări de plantare / întreținere spații planate de protecție.
.

(5) Lucrările de întreținere sunt compuse din:

[a)] Servicii servicii pregătitoare aferente întreținerii și reparării drumurilor naționale;
[b)] Lucrări lucrări și servicii privind întreținerea curentă a drumurilor naționale;
[c)] Lucrări lucrări și servicii privind întreținerea periodică a drumurilor naționale pe criterii de
performanță;
[d)] Lucrări lucrări de întreținere curenta la poduri.

(6) Lucrările de reparații curente sunt compuse din:

[a)] Reparații reparații curente aferente marcajelor și indicatoarelor rutiere și construcțiilor pentru
dirijarea și siguranța circulației;
[b)] Reparații reparații curente la partea carosabilă;
[c)] Reparații reparații curente la poduri și podețe.

trebuie capitol separat amenajare si întreținere spații verzi / publice – vezi proiect lege 24

[Art. 328.] Intervențiile la investițiile existente aferente infrastructurii de transport

feroviar

134
 (1) În ceea ce privește calea ferată, totalitatea măsurilor care se iau pentru menținerea construcției la
parametri funcționali sunt de prognoză, diagnoză, prevenire, corectare și urgență.
(2) Prognoza este acțiunea de prevedere a evoluției în timp a unor fenomene cunoscute sau
necunoscute, modul în care acestea apar și evoluează.
(3) Diagnoza urmărește stabilirea deficiențelor care apar la o construcție pe baza unor acțiuni de
urmărire și investigare. Totodată, se mai pot urmări efectele pe care le are un fenomen asupra
construcției. Aceasta care trebuie să fie o acțiune sistematică de observare, examinare și investigare a
comportării construcției pe parcursul utilizării ei sub influența acțiunii mediului, condițiilor de
exploatare și interacțiunii cu mediul înconjurător și cu activitățile utilizatorilor, în vederea evaluării
stării tehnice. Prognoza și diagnoza se bazează în general pe urmărirea comportării în exploatare a
construcției.
(4) Acțiunile preventive sunt acele acțiuni ce au rolul de a elimina cauzele (nu efectele) unor defecte
sau situații nedorite, posibile, în scopul prevenirii apariției acestora. Prevenirea apariției unor
fenomene negative acționând asupra cauzelor care le produc. Aceste acțiuni se efectuează la intervale
de timp predeterminate, în scopul reducerii probabilității de defectare sau degradare a performanțelor.
(5) Acțiunile corective sunt acele acțiuni ce au rolul de a elimina cauzele (nu efectele) unor posibile
defecte sau situații nedorite, existente, în scopul prevenirii repetării acestora și a reducerii construcției
în starea de a-și îndeplini funcția specificată. Reparațiile asigură construcției performanțe la nivelul
cerut (inițial). Consolidările sunt acțiuni ce pot aduce structura la un nivel de performanță superior sau
egal celui inițial fără a mări durata de serviciu și de viață a construcţiei. Reconstrucția parţială / totală
va oferi construcţiei un nivel de performanţă superior celui iniţial, contribuind și la mărirea duratei de
viaţă.
(6) Acțiunile preventive și acțiunile corective ale întreținerii se bazează pe primele componente de
prognozare și diagnoza și mai precis pe crearea, menţinerea și exploatarea unei baze de date
complete asupra stării tehnice. Mentenanța (întreținerea) este ansamblul tuturor acţiunilor tehnice și
organizatorice efectuate pentru realizarea acestei sarcini (menținerea sau restabilirea în starea în care
calea ferată propriu-zisă își poate îndeplini funcțiile respective).
(7) Lucrările de urgență sunt lucrările care apar în cazul unor accidente sau situații speciale și necesită
intervenții de urgență.

Titlul II. Managementul proiectului de investiție

Art. 293.[Art. 329.] Managementul proiectului de investiții

Managementul proiectului de investiție cuprinde toate activitățile de organizare, planificare,

monitorizare și control a tuturor proceselor necesare realizării investiției ce face obiectul proiectului,
de la primaul pana la ultima etapă, având în vedere realizarea scopului investiției în limite de timp și
de cost prestabilite.

Capitolul I. Managementul conținutului / scopului

Secțiunea I – Definirea conceptului / scopului

Art. 294.[Art. 330.] Definirea conceptului

(1) Definirea conceptului este etapa în care persoana care inițiază promotorul investițiaei în
construcții:
[a)] identifică și definește necesitatea și oportunitatea investiției;,
[b)] analizează cerințele;,

135
 [c)] fixează obiectivele;,
[d)] definește atributele;,
[e)] propune opțiuni și amplasamente;, face o analiza critică a acestora,
a)[f)] identifică beneficiile așteptate;
b)[g)] previzionează impactul negativ sau riscul economic ce pot decurge din lipsa de acțiune;
[h)] estimează o anvelopa financiară pe baza experienței în domeniu și bazei de date la nivel
național.
(2) În cazul investițiilor publice elementele prevăzute în cuprinsul alin. (1) se prevăd la nivelul notei de
fundamentare a investiției.
(3) În cazul investiției private, elementele prevăzute în cuprinsul alin. (1) se prevăd la nivelul planului
de afaceri.

Secțiunea II – Proceduri de modificare conținutului / scopului

Art. 295.[Art. 331.] Modificarea conținutului/ scopului

(1) Modificarea conținutului/ scopului se va realiza cu acordul dezvoltatorului.

(2) Planul de management al proiectului de investiții va stabili procedurile de urmărire și control al
modificărilor asupra conținutului sau/ scopului precum și condițiile și modalitatea de comunicare a
acestora către dezvoltator.

Secțiunea III – Managementul proiectului de investiție

Art. 296.[Art. 332.] Proiectul de investiție

(1) Proiectul de investiție este rezultatul unei necesități sau a unei oportunități.
(2) Cele trei dimensiuni esențiale ale unui proiect de investiție sunt timpul, costul și calitatea.
(3) Toate dimensiunile unui proiect de investiție sunt supuse monitorizării pe parcursul proiectului,
fiind posibilă ajustarea acestora astfel încât să fie asigurată realizarea scopului proiectului.
Art. 297.[Art. 333.] Definirea managementului proiectului de investiție

Managementul proiectului de investiție cuprinde activitățile de inițiere, planificare, organizare a

derulării proiectului de investiție, monitorizare, control și încheiere a investiției reprezentând toate
procesele necesare realizării investiției ce fac obiectul proiectului, de la primul până la ultima etapă,
inclusiv urmărirea modului în care se derulează toate aceste procese, având în vedere realizarea
scopului investiției în limite de timp și de cost prestabilite.
Art. 298.[Art. 334.] Planul de management

(1) Managerul de proiect va întocmi și va supune aprobării de către dezvoltator planul de

management.
(2) Planul de management este livrabilul în baza căruia se va desfășura întreaga activitate de
management de proiect pe tot parcursul investiției, - care va cuprinde cu necesitate următoarele
elemente:
a) definirea scopului investiției;
b) managementul costurilor și al derulării în timp;
c) managementul graficului de derulare al investiției;
[d)] managementul achizițiilor; (servicii de proiectare și execuție)
[e)] managementul personalului; (achiziții servicii conexe de verificare, consultanță, etc.)

136
 [f)] managementul conținutului (sau al temei de proiectare;)
d)[g)] managementul riscurilor;
e)[h)] managementul problemelor speciale, altele decât cele referitoare la riscuri;
f)[i)] managementul calității, inclusiv al problemelor de sustenabilitate;
g)[j)] managementul comunicării în interiorul proiectului și între proiect și terți.

Capitolul II. Managementul Calității

Art. 299.[Art. 335.] Definirea calității

(1) Definirea corectă a atributelor și caracteristicilor pe care construcția finală trebuie să le

îndeplinească încă din faza de definire a scopului/ conținutului intervenției este condiția obligatorie
pentru asigurarea succesului proiectului de investiție în construcții.
(2) Definirea calității se va face din mai multe perspective diferitese realizează având în vedere
următoarele perspectiva:
[a)] pPerspectiva utilizatorului – se identifică cerințele utilizatorului final / consumatorului și al
administratorilor construcțiilor. Cerințele se identifică în cadrul notei de fundamentare /
planului de afaceri și vor fi detaliate în cadrul temei de proiectare.
[b)] Perspectiva perspectiva produsului – se identifică atributele pe care construcția trebuie să le
îndeplinească și nivelul de calitate al componentelor. Atributele se identifică în cadrul temei de
proiectare.
[c)] Perspectiva perspectiva valorii obținute – se analizează în ce măsură construcția va fi realizată
la un preț adecvat în condițiile respectării specificațiilor și a cerințelor de calitate și
cuantificarea beneficiilor aduse – tangibile și intangibile. Analiza este realizată în cadrul
Studiului de fezabilitate – Analiza cost - beneficiu și Analiza cost - eficacitate.
[d)] pPerspectiva transcendenta – excelența intrinsecă pe care o operă arhitecturală sau
inginerească o poate atinge și care este dată de caracterul de unicitate sau/ și creativitate.
[e)] pPerspectiva producătorului – se identifică specificațiile tehnice și cerințele fundamentale de
calitate minime obligatorii la care trebuie să răspundă construcția. Identificarea se face prin
intermediul temei de proiectare și prin intermediul specificațiilor tehnice. Conformarea este
validată prin verificarea proiectului de către verificatori tehnici atestați în condițiile legii.
Art. 300.[Art. 336.] Specificații tehnice

(1) Specificațiile tehnice sunt părți integrante ale proiectului tehnic de execuție, care reglementează
nivelul de performanță a lucrărilor, precum și cerințele, condițiile tehnice și tehnologice, condițiile de
calitate pentru produsele care urmează a fi încorporate în lucrare, testele, inclusiv cele tehnologice,
încercările, nivelurile de toleranțe și altele de aceeași natură, care să garanteze îndeplinirea
exigențelor de calitate și performanță solicitate.
(2) Specificațiile tehnice se elaborează de către proiectanți, care prestează, în condițiile legii, servicii
de proiectare în domeniul construcțiilor şi instalațiilor pentru construcții, pe specialități, prin
dezvoltarea elementelor tehnice cuprinse în planșe.
, și nu trebuie să fie restrictive.
(3) Specificațiile tehnice împreună cu planșele, trebuie să fie concepute astfel încât, pe baza lor, să se
poată determina cantitățile de lucrări, costurile lucrărilor și utilajelor, forța de muncă.
(4) Redactarea specificațiilor trebuie să fie concisă, și sistematizată și nerestrictivă..
(5) Rolul specificațiilor tehnice este acela de a face legătura între cantitățiative și prețuri (deviz),
piesele desenate (condițiile de amplasare a lucrărilor și geometria acestora) și contractul de execuție.

137
 (6) Specificațiile tehnice împreună cu devizul și piesele desenate constituie parte din elementele de
selecție a antreprenorului, (licitație) constituind baza întocmirii ofertei ofertanților și devin odată cu
semnarea contractului de execuție parte din contractul de execuție.
Art. 301.[Art. 337.] Caietul de sarcini

Rolul și scopul caietelor de sarcini se rezumă la următoarele:

a) reprezintă descrierea elementelor tehnice și calitative menționate în planșe și prezintă
informații, precizări și prescripții complementare planșelor;
b) detaliază notele și cuprind caracteristicile și calitățile materialelor folosite, testele și probele
acestora, descriu lucrările care se execută, calitatea, modul de realizare, testele, verificările și
probele acestor lucrări, ordinea de execuție și de montaj și aspectul final;
c) prevăd modul de urmărire a comportării în timp a investiției;
[d)] prevăd măsurile și acțiunile de demontare/demolare, inclusiv reintegrarea în mediul natural a
deșeurilorr) după ulterior expirăriiarea perioadei de viață, respectiv (postutilizarea).
Art. 302.[Art. 338.] Categorii de caiete de sarcini

(1) În funcție de categoria de importanță a obiectivului de investiții, caietele de sarcini pot fi:
a) caiete de sarcini generale care se referă la lucrări curente în domeniul construcțiilor și care se
elaborează pentru toate obiectivele de investiții;
b) caiete de sarcini speciale care se referă la lucrări specifice și care se elaborează independent
pentru fiecare lucrare.
(2) În funcție de destinație, caietele de sarcini pot fi:
a) caiete de sarcini pentru execuția lucrărilor;
b) caiete de sarcini pentru furnizori de materiale, semifabricate, utilaje, echipamente tehnologice
și confecții diverse;
c) caiete de sarcini pentru recepții, teste, probe, verificări și puneri în funcțiune;
d) caiete de sarcini pentru urmărirea comportării în timp a construcțiilor şi conținutul cărții
tehnice.

Capitolul III. Managementul Costurilor

Secțiunea I – Niveluri de precizie a estimărilor

Art. 303.[Art. 339.] Estimarea costurilor

(1) Estimarea costurilor se realizează în diverse momente ale derulării investiției, precum inițiere,
proiectarea pe faze.
(2) Estimarea se realizează de către:
[a)] investitor, dezvoltator sau de către proprietar la momentul inițierii investiției prin raportare la
experiența proprie și prețurile de referință de piață;.
[b)] proiectant la momentul realizării studiului de fezabilitate și ulterior în faza întocmirii
proiectului tehnic;.
a)[c)] executant în momentul ofertării.
(5) Estimarea este o activitate repetitivă, care implică o marjă largă de aproximare.
(6) Costul final se raportează la terminarea lucrării.
(7) Costurile estimate în diferite faze reprezintă valorile de referință în vederea determinării taxelor
aferente autorizării sau taxelor datorate Inspectoratului de Stat în Construcții.

138
 Capitolul IV. Managementul derulării în timp

Secțiunea I – Graficul investiției

Art. 304.[Art. 340.] Graficul investiției

(1) Graficul investiției este livrabilul prin care se urmărește evoluția în timp a investiției.
(2) Graficul de eșalonare al investiției ilustrează relația între termenele și datele strategice ale
proiectului de investiție şi stadiile investiției şi care va diferi ca structură în funcție de tipul de achiziție
ales de dezvoltator pentru lucrările de execuție.
(3) Graficul de eșalonare al investiției va fi detaliat pe fiecare tip de activitate majoră.
(4) Graficul de eșalonare a investiției poate include:
[a)] graficul achizițiilor; (proiectare, servicii conexe proiectării, execuția lucrărilor de construcții şi
instalații)
[b)] activitățile de proiectare; (graficul proiectării);
[c)] graficul de execuție, respectiv activitățile de execuție a lucrărilor de construcţii şi instalaţii ce
fac obiectul investiţiei; (graficul de execuţie)
a)[d)] graficul aprobărilor;
[e)] activităţile post-execuţie, respectiv ( graficul procedurilor de recepţie;, mai ales atunci când
recepţia se face pe etape)
b)[f)] activitățile în stadiul de exploatare.
(3) Toate graficele vor cuprinde termenele la care sunt prevăzute schimburi de informaţii, intervale de
timp pentru aprobări, avizări şi autorizare, precum și. Se vor preciza în grafice obligațiile pe care şi le
asumă dezvoltatorul, direct sau prin intermediul managementului de proiect, și conținutul livrabilelor
pe care executantul, proiectantul sau constructorul, furnizorul sau antreprenorul de specialitate și le
asumă la fiecare termen din grafic precum şi valorile livrabilelor şi/sau serviciilor şi termenele de
plată.,
(4) Managementul graficului investiției (termene şi valori) constă din permanentaîn adaptarea
permanentă a graficului inițial, parte a din planului de management aprobat de către dezvoltator la
semnarea contractului de management de proiect. la condițiile specifice rezultate din materializarea
unor riscuri sau din modificări survenite la conținutul proiectului de investiție. (tema de proiectare).
(5) Actualizarea permanentă a graficului investiției constituie responsabilitatea managerului de proiect,
iar actualizarea graficelor incluse în graficul de eșalonare a investiției constituie după caz
responsabilitatea proiectantului, a antreprenorului sau, furnizorilor, după caz.

Secțiunea II – Graficul de Proiectare

Art. 305.[Art. 341.] Întocmirea graficul activităților de proiectare

(1) Graficul activităților de proiectare va fi întocmit de către proiectant şi face parte fiind parte
integrantă din contractul de achiziție al serviciilor de proiectare.
(2) Graficul de proiectare va fi actualizat și va face parte din livrabilele ce constituie parte din schimbul
de informații la fiecare etapă a investiției.

Secțiunea III – Graficul de Execuție a Lucrărilor de Construcție

Art. 306.[Art. 342.] Întocmirea graficului de execuție a lucrărilor de construcție

139
 (1) Graficul lucrărilor de execuție, construcții și instalații va fi întocmit de către antreprenorul general,
şi face partefiind parte din documentele cerute în etapa de achiziție, devenind după adjudecarea
contractului de execuție parte din acest contract.
(2) Graficul de execuție va include și lucrările de organizare de șantier şi cele de dezafectare a
șantierului.
(3) În funcție de tipul de achiziție al lucrărilor de construcții şi instalații graficul de execuție va
cuprinde:
a) termenele și livrabilele ce țin de activitățile de proiectare asumate de antreprenorul general;
b) termenele și livrabilele ce țin de activitățile de proiectare asumate de furnizori şi
subantreprenorii de specialitate;
c) fazele determinante, corelate cu prevederile din proiect;
d) recepția pe etape a lucrărilor de execuție.

Secțiunea IV – Durata de viață a construcției – Programul de urmărire în timp – Graficul de

monitorizare

Constructia este livrabilul de baza al unui proiect de investitie in constructii si constituie mijlocul prin
care se atinge scopul proiectului de investitii, prin utilizarea constructiei si a instalatiilor si utilajelor
aferente.

Independent de proiectul de investitii, conform legii, dezvoltatorul initial sau initiatorul unui alt proiect
de investitii avand la baza partial sau total constructia executata, au obligatii legate de urmarirea in
timp a comportarii constructiei.

Ciclul de viata al constructiei are un inceput – declansarea in santier a lucrarilor de constructii si are
un sfarsit – momentul in care se decide urmare a cerintelor rezultate dintr-un proiect de investitie
ulterior celui initial modificarea, refunctionalizarea, extinderea sau demolarea / dezafectarea totala sau
partiala a constructiei si instalatiilor aferente.

Un proiect de investitie stabileste o anume utilizare a constructiei care constituie scopul proiectului
frespectiv. Orice modificare a acestui mod de utilizare se face urmare a unui alt proiect de investitii si
in raport cu primul proiect constituie o etapa de post utilizare. Aceasta etapa de post-utilizare nu face
parte din stadiile proiectului initial de investitie.

Capitolul V. Managementul riscurilor

Art. 307.[Art. 343.] Managementul riscurilor

Managementul riscurilor este o activitate specifică managementului de proiect care presupune

adresare următoarelor categorii de riscuri:
[a)] riscuri generate de fFactori externi naturali/de mediu/de natură excepțională, respectiv
calamități, seism, inundații, atac terorist, război, etc., care ar putea genera situații de
urgență/forță majoră;
[b)] Riscuri riscuri aferente realizării investiției, respectiv de proiectare,/ execuție, /exploatare,
riscuri tehnologice, geomorfologice, neconformități, avizare/ autorizare, de natură juridică;
[c)] Riscuri riscuri în exploatare, astfel cum sunt riscurile tehnologice, vandalizare, furt, utilizare
neconformă, incendiu, cibernetice.

140
 Capitolul VI. Gestionarea comunicării

Secțiunea I – Comunicare în interiorul proiectului de investiție procesului

Art. 308.[Art. 344.] Comunicarea în interiorul proiectului de investiție

Comunicarea în interiorul proiectului de investiție se realizează prin schimbul de informații la fiecare

etapă a investiției și presupune::
[a)] cComunicarea de către beneficiar/ proprietar îin faza de inițiere cu finanțatorul – nota de
fundamentare/ plan de afaceri;
a) cComunicarea de către beneficiar cu echipa de proiectare în faza de studiu de fezabilitate sau
de temă de proiectare;
[b)] Comunicare comunicarea de către investitor/ proiectant cu Autoritatea Publica autorități și
instituții publice;
[c)] cComunicarea de către investitor/ proiectant cu executantul șisi cu Inspectoratul de Stat în
Construcții; – Proiectul de execuție
[d)] Comunicare comunicarea rezultat final al execuției – Proiectul Real executat, inclusiv costul
final de execuție pentru Cartea Construcții si pentru Baza de date.

Secțiunea II – Comunicare cu factorii de autorizare și avizare

Schimb de informații extern (conținut cadru)

Capitolul VII. Gestionarea resurselor umane

Art. 309.[Art. 345.] Gestionarea resurselor umane

Gestionarea resurselor umane în managementul de proiect se referă la procesul de asigurare a

necesarului de personal calificat conform nevoilor investiției.

Secțiunea I – Planul necesarului de personal

Secțiunea II – Contractarea serviciilor

Secțiunea I – Pregătirea profesională continuă

Secțiunea II – Certificarea/atestare profesională în domeniul construcțiilor

[Titlul II din cadrul Cărții I prezintă numeroase elemente de paralelism cu structura și conținutul Cărții
IV și Cărții III, motiv pentru care propunem eliminarea acestui titlu din cadrul Cărții I.]

CARTEA II. CRITERII DE PERFORMANȚĂ ALE CONSTRUCȚIEI

Titlul I. Sistemul calității în construcții

Art. 310.[Art. 346.] Sistemul calității în construcții

(1) Sistemul calității în construcții are ca scop să conducă la proiectarea, realizarea și exploatarea
unor construcții de calitate corespunzătoare, în scopul protejării interesului public și a intereselor
private în echilibru, în formule sustenabile, pentru a proteja sănătatea și viața oamenilor, integritatea

141
 bunurilor acestora în condițiile respectării intereselor patrimoniale și ecologice ale societății și
comunităților.
(21) Calitatea construcțiilor este rezultanta totalității performanțelor de comportare a acestora în
exploatare, în scopul satisfacerii, pe întreaga durată de existenta, a exigențelor utilizatorilor și
colectivităților.
(2) Sistemul calității în construcții reprezintă ansamblul de structuri organizatorice, responsabilități,
regulamente, proceduri și mijloace, care concură la realizarea calității construcțiilor în toate etapele
ciclului de viată al investiției.
(3) Sistemul calității în construcții are ca scop asigurarea proiectării, realizării și exploatării unor
construcții de calitate corespunzătoare, în scopul protejării interesului public și a intereselor private în
formule sustenabile, pentru a proteja sănătatea și viața oamenilor, integritatea bunurilor acestora în
condițiile respectării intereselor patrimoniale și ecologice ale societății și comunităților.
(34) Sistemul calității în construcții se aplică tuturor construcțiilor, definite conform prevederilor
prezentei legi, inclusiv celor care nu necesită autorizație de construire, indiferent de forma de
proprietate, destinație, categorie și clasă de importantă, clasa de consecință sau sursă de finanțare.
(45) Sistemul calității se aplică în mod diferențiat în funcție de clasele de consecință ale construcțiilor,
conform regulamentelor și procedurilor de aplicare a fiecărei componente a sistemului.
(5) Calitatea construcțiilor este rezultanta totalității performanțelor de comportare a acestora în
exploatare, în scopul satisfacerii, pe întreaga durată de existenta, a exigențelor utilizatorilor și
colectivităților.
(6) Sistemul calității definit în cadrul prezentei legi nu se aplică exigențelor privind echipamentelor
tehnologice de producție și instalațiilor aferente acestora.
(7) Sistemul calității în construcții nu este aplicabil echipamentelor tehnologice de producție și
instalațiilor aferente acestora.
[Art. 347.] Componentele sistemului calității în construcții

(1) Sistemul calității în construcții se compune din:

a) activitatea de reglementare în construcții și totalitatea reglementărilor produse de această
activitate;
[b)] activitatea de certificarea performanței și conformității a materialelor și, sistemelor;
[c)] activitatea de agrementare a materialelor, sistemelor, elementelor, componentelor,
instalațiilor pentru construcții tehnică;
b)[d)] activitatea metrologică;
c)[e)] activitatea de acreditare și autorizare;
[f)] activitatea de atestare profesionala șsi de certificare a calificării tehnico-profesionale;
d)[g)] activitate de urmărire și control;
[h)] roluri și responsabilități ale factorilor implicați;, conform prezentei legi
[i)] sistemul de răspundere și asigurare aplicabil factorilor implicați., conform prezentei legi.

(2) Aplicarea cerințelor fundamentale referitoare la componentele sistemului calității menționate în

cadrul alin. (1) se stabilește pe domenii și subdomenii și categorii de construcții și se asigură prin
regulamente, normative, ghiduri și reglementări tehnice de specialitate.
(3) Ministerul de resort și alte ministere, după caz, vor asigura elaborarea, avizarea și aprobarea
reglementărilor cu caracter tehnic menționate în cadrul alin. (2).
Art. 311.[Art. 348.] Activitatea de reglementare

142
 (1) Activitatea de reglementare în construcții constă în elaborarea unui sistem de reglementări tehnice
în domeniu, precum și de activități specifice corelative activității de reglementare, astfel cum sunt
cercetarea, testarea, studiile, auditul, crearea băncilor de date și realizarea de prototipuri..
(2) Reglementările tehnice conțin prevederi privind proiectarea și execuția construcțiilor, eficiența
energetică în clădiri, inspecția tehnică în exploatare a echipamentelor și utilajelor tehnologice, precum
și a instalațiilor pentru construcții, cerințe și nivele de performanta la produse pentru construcții,
exploatare și intervenții în exploatare la construcții existente, precum și post utilizarea construcțiilor, a
căror aplicare este obligatorie în vederea asigurării cerințelor fundamentale aplicabile construcțiilor.
(3) Reglementările tehnice se aprobă prin ordin al Ministerului de resort.
Art. 312.[Art. 349.] Activitatea de certificare

(1) Certificarea performanței produselor pentru construcții cu specificații tehnice de referință

armonizate, respectiv certificarea conformității acestora cu specificații tehnice de referință
nearmonizate se efectuează, prin grija producătorului/fabricantului, de către organisme notificate/
desemnate/acreditate/abilitate, în conformitate cu regulamentele și procedurile aplicabile.
(2) Produsele pentru construcții trebuie să asigure nivelul de calitate corespunzător cerințelor
fundamentale aplicabile construcțiilor în funcție de utilizarea preconizată a acestora.
(3) În cazul La lucrărilore de construcții se interzice utilizarea de produse pentru construcții fără
certificarea și declararea, în condițiile legii, a performanței, respectiv a conformității acestora.
Art. 313.[Art. 350.] Activitatea de agrementare

(1) Agrementele tehnice în construcții stabilesc, în condițiile prezentei legi, aptitudinea de utilizare,
condițiile de fabricație, de transport, de depozitare, de punere în operă și de întreținere a acestora.
(2) În cazul La lucrărilore de construcții care trebuie să asigure nivelul de calitate conform cerințelor
se vor folosi produse, procedee și echipamente tradiționale, precum și altele noi pentru care există
agrementele tehnice corespunzătoare.
Art. 314.[Art. 351.] Activitatea de metrologie

Asigurarea activității metrologice în construcții se realizează conform prevederilor legale privind

etalonarea, verificarea și menținerea în stare de funcționare a mijloacelor de măsurare și control
utilizate în acest domeniu.
Art. 315.[Art. 352.] Activitatea atestare profesionala, de certificare a calificării și de acreditare

(1) Pe teritoriul României orice activitate în domeniul construcțiilor, precum proiectarea, execuția,
managementul, verificarea nu se poate presta decât de persoane fizice și juridice atestate pentru a
practica în domeniul de specialitate, în conformitatea cu legislația specifică.
(2) Ministerul de resort organizează atestarea tehnico-profesională a specialiștilor care desfășoară
activitate în construcții - verificatori de proiecte, experți tehnici, auditori energetici pentru clădiri - pe
domenii/subdomenii de construcții și pe specialități pentru instalațiile aferente, corespunzător
cerințelor fundamentale, precum și confirmarea periodică privind exercitarea dreptului de practică al
acestora.
(3) În îndeplinirea activităților menționate în cadrul alin. (1), Ministerul de resort poate delega, în
cazul în care nu există altă lege specifică în acest sens, activitatea de atestare către asociațiile
profesionale de profil de interes public în baza unei metodologii de supraveghere a activității de
atestare elaborate și promovate prin ordin de ministru.
(4) Inspectoratul de Stat în Construcții organizează autorizarea laboratoarelor de analize și încercări.

143
 (5) Autorizarea și acreditarea laboratoarelor de analize și încercări în construcții se fac în conformitate
cu prevederile legale.

Titlul II. Cerințele de interes public

Art. 316.[Art. 353.] Cerințele de interes public

(1) Cerințele de interes public Programele și lucrările de construcții reprezintă criteriile/ standardele de
performanță minime pe care programele și lucrările de construcții trebuie să le îndeplinească potrivit
prevederilor legale aplicabile.
(2) Cerințele de interes public sunt aplicabile tuturor programelor, construcțiilor, lucrărilor de
construire/ desființare și tipurilor de intervenții asupra construcțiilor.
(3) În cazul intervențiilor la construcțiile existente, în situația în care anumite cerințe de interes public
nu pot fi implementate din motive exclusiv tehnice sau constrângeri impuse de protecția patrimoniului,
se vor stabilii măsuri compensatorii.
(4) În situația prevăzută în cadrul alin. (3), în cazul în care raportul dintre costul lucrărilor și valoarea
construcției nu justifică tipul și nivelul intervenției, se va lua în considerare renunțarea în mod
justificat la intervenție.
(5) Dispozițiile alin. (4) nu sunt aplicabile în cazul monumentelor istorice.
Art. 317.[Art. 354.] Respectarea cerințelor de interes public

(1) Obligația privind respectarea cerințelor de interes public revine tuturor factorilor implicați pe
parcursul tuturor stadiilor etapelor ciclului de viață al investiției în construcții.
(2) Respectarea cerințelor de interes public de către factorii implicați se realizează în acord cu
responsabilitățile atribuite factorilor interesați, potrivit legii.
Art. 318.[Art. 355.] Caracterul obligatoriu al cerințelor de interes public

(1) Este interzisă derogarea de la cerințele de interes public prin contracte încheiate între persoane
fizice și/ sau juridice.
(2) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile în cazul derogărilor care prevăd un nivel de protecție
superior cerințelor de interes public.
Art. 319.[Art. 356.] Cerințele fundamentale

(1) Construcțiile trebuie să corespundă, atât în ansamblu, cât și pe părți separate, utilizării
preconizate, ținând seama mai ales de sănătatea și siguranța persoanelor implicate de-a lungul
întregului ciclu de viață al investițiilor.
(2) În condițiile unei întrețineri normale, construcțiile trebuie să îndeplinească aceste cerințe
fundamentale aplicabile construcțiilor pe o durată de utilizare rezonabilă din punct de vedere
economic.
(3) Pentru obținerea unor construcții de calitate este obligatorie realizarea și menținerea, pe întreaga
durată a ciclului de viață al investițiilor, a următoarelor cerințe fundamentale aplicabile:
a) rezistență mecanică și stabilitate;
b) securitate la incendiu;
c) igienă, sănătate și mediu înconjurător;
d) siguranța și accesibilitatea în exploatare;
e) protecție împotriva zgomotului;

144
 f) economie de energie și izolare termică;
g) utilizare sustenabilă a resurselor naturale.

(4) Aplicarea cerințelor fundamentale se stabilește pe domenii/subdomenii și categorii de construcții și

pe specialități pentru instalațiile aferente construcțiilor, prin regulamente și reglementări tehnice în
construcții.
(5) Obligațiile privind asigurarea cerințelor fundamentale în toate stadiile etapele ciclului de viață al
investiției revine factorilor implicați, potrivit responsabilităților fiecăruia stabilite în condițiile legii.

Capitolul I. Securitatea și sănătatea oamenilor

Secțiunea I – Accesibilitate

Art. 320.[Art. 357.] Accesibilitatea construcțiilor

(1) Accesibilitatea construcțiilor presupune asigurarea protecției utilizatorilor în timpul exploatării unei
construcții în ceea ce privește:
a) accesul și ieșirea din clădire precum și circulația in interiorul clădirii în condiții de siguranță;
b) accesul și ieșirea din clădire a autovehiculelor în condiții de siguranță;
c) asigurarea accesului și circulația în condiții de siguranță în interiorul clădirii a persoanelor cu
dizabilități.

(2) Siguranța circulației pietonale presupune asigurarea protecției utilizatorilor împotriva riscului de
accidentare, in timpul deplasării pedestre, îin interiorul clădirii, precum și îsi in exteriorul clădirilor,
prin spațiul pietonal aferent acestora.

(3) Rezolvările arhitecturale, amenajările interioare și exterioare și echipamentele aferente spațiilor

rezidențiale, deținute de persoane private sau publice, funcțiunilor deschise publicului și locurile de
muncă trebuie să asigure ca aceste spații și facilități sa fie accesibile tuturor și, în special, persoanelor
cu dizabilități, indiferent de tip de handicap, inclusiv fizic, senzorial, cognitiv, mental sau psihic, în
conformitate cu condițiile stabilite prin reglementările specifice întocmite, avizate și aprobate conform
legii.

Secțiunea II – Siguranță în exploatare

Art. 321.[Art. 358.] Proiectarea și executarea construcții în vederea asigurării siguranței

Proiectarea și executarea construcțiilor se realizează astfel încât să nu prezinte riscuri inacceptabile de

accidente sau pagube în cursul funcționării sau al utilizării, cum ar fi alunecări, căderi, loviri, arsuri,
electrocutări, leziuni cauzate de acțiunile naturale, explozii și tâlhării.
Art. 322.[Art. 359.] Siguranța în exploatare

(1) Siguranța în timpul funcționării sau utilizării se referă la:

[a)] siguranța cu privire la riscuri provenite din instalații presupune asigurarea protecției
utilizatorilor împotriva riscului de accidentare, sau stres, provocat de posibila funcționare
defectuoasăa a instalațiilor;
a)[b)] siguranța cu privire la agenți agresanți din instalații si protecția împotriva riscului de
accidentare;
b)[c)] protecția împotriva consecințelor descărcărilor atmosferice (trăsnet);
c)[d)] securitatea la incendiu.

145
 (2) Siguranța îin timpul lucrărilor de întreținere presupune protecția utilizatorilor și a bunurilor din
interior in decursul activităților de curățire sau reparare a unor parți din clădire pe durata exploatării
acesteia.
(3) Siguranța la intruziuni și efracții presupune protecția utilizatorilor împotriva eventualelor acte de
violență, tâlhărie, furt, vandalism, precum și împotriva pătrunderii nedorite a insectelor sau
animalelor.

Secțiunea III – Confortul acustic

Art. 323.[Art. 360.] Performanța acustică

(1) Proiectarea și executarea construcțiilor se realizează astfel încât zgomotul perceput de către
ocupanți sau de către persoane aflate în apropiere să fie menținut la un nivel la care să nu fiesă nu
periclitezeată sănătatea acestora și să le permită să doarmă, să se odihnească și să lucreze în condiții
satisfăcătoare.
(2) Performanța acustică se realizează prin intermediul următoarelor condiții tehnice specifice:
a) protecția față de zgomotul aerian provenit din exteriorul clădirii;
b) protecția față de zgomotul aerian provenit dintr-un alt spațiu închis;
c) protecția împotriva zgomotului de impact;
d) protecția față de zgomotul produs de echipamentele și instalațiile tehnice ale clădirii;
e) protecția împotriva zgomotului reverberat excesiv și zgomotului produs în spațiul respectiv;
f) protecția mediului înconjurător față de zgomotul produs de surse din interiorul construcțiilor,
sau în legătură cu acestea.
(3) Detalierea condițiilor tehnice necesar a fi implementate se va face prin Reglementare reglementare
tehnică elaborată, avizată și aprobata în condițiile legii.
(4) Pentru asigurarea confortului acustic, și obținerea de rezultate optime, măsurile de protecție
acustică se adoptă concomitent pe întregul parcurs „sursă de zgomot - mediu de propagare - spațiu de
recepție (unitate funcțională protejată)”.
(5) Sursele de zgomot luate în considerare în acest scop pot acționa în interiorul unității funcționale ce
se protejează sau în exteriorul ei.

Secțiunea IV – Economie de energie și izolare termicătermică

Secțiunea IV – Sănătatea oamenilor și calitatea vieții

Art. 324.[Art. 361.] Sănătatea oamenilor

(1) Soluțiile arhitecturale, amenajările interioare și exterioare, amplasarea urbanistică și instalațiile și

/echipamentele aferente construcțiilor, indiferent de forma de proprietate trebuie să asigure spațiilor și
facilităților create respectarea condițiilor minime obligatorii de sănătate și igienă a populației, în
conformitate cu condițiile stabilite prin reglementările specifice întocmite, avizate și aprobate conform
legii.
(2) Reglementările minime obligatorii privind igiena și sănătate populației, se referă la:
[a)] iIgiena personală – asigurarea facilităților necesare pentru asigurarea igienei proprii;
a) cCalitatea apei;
b) cCalitatea aerului;
[b)] Asigurarea asigurarea ventilației;

146
 [c)] Asigurarea asigurarea suprafețelor și volumelor minime obligatorii potrivit funcțiunii
construcției;
[d)] Iluminarea iluminarea naturală și artificială;
[e)] Confortul confortul termic;
[f)] Evitarea evitarea igrasiei și mucegaiurilor;.
[g)] Eliminarea eliminarea apelor uzate și apelor industriale;
[h)] Eliminarea eliminarea deșeurilor solide.

Capitolul II. Protecția mediului

Secțiunea I –Reglementarea protecției mediului

[Art. 362.] Acordul de mediuProtecția mediului

(1) Solicitarea și obținerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice ori private sau
pentru modificarea ori extinderea activităților existente, care pot avea un impact semnificativ asupra
mediului, această etapă fiind stabilită de către autoritatea competentă pentru protecția mediului.
(2) Proiectarea, executarea și exploatarea construcțiilor supuse procedurii de evaluare a impactului
asupra mediului se realizează, în toate cazurile, cu respectarea reglementărilor privind prevenirea și
combaterea poluării mediului.protecția mediului, respectiv dezvoltarea durabilă.
(23) Proiectarea, executarea și exploatarea construcțiilor se realizează conform prevederilor acordului
de mediu, emis de autoritatea competentă pentru protecția mediului.
(34) Acordul de mediu cuprinde cerințele specifice în scopul asigurării unui grad ridicat de protecție a
mediului pe perioada realizării proiectului, inclusiv a organizării de șantier, precum și pe perioada
desfășurării ulterioare a activității, demolării sau dezafectării.
(45) Acordul de mediu cuprinde de asemenea planul de monitorizare a mediului, cu indicarea
componentelor de mediu care urmează a fi monitorizate, a periodicității, a parametrilor și a
amplasamentului ales pentru monitorizarea fiecărui factor.
(56) Nerespectarea dispozițiilor privind prevenirea poluării mediului se sancționează în conformitate cu
reglementările instituite prin legi speciale.

Secțiunea II – Organizarea și Funcționarea șantierului din punct de vedere al protecției mediului

Art. 325.[Art. 363.] Organizarea de șantier

(1) Organizarea de șantier se realizează în baza unui proiect întocmit de către antreprenorul general.
(2) Proiectul de oOrganizare de șantier va cuprinde toate lucrările de amenajare necesare desfășurării
lucrărilor de execuție, astfel cum sunt împrejmuire, accese, amplasare și detalii constructive, dacă
este cazul, pentru construcții temporare, birouri, sală de mese, grupuri sanitare, furnizare de utilități
pentru funcționarea șantierului, amplasare utilaje fixe și mobile, platforme de turnare elemente
prefabricate, zone de depozitare materiale, zona de depozitare deșeuri și gunoaie, precum și scenariile
de alimentare cu materiale a șantierului și de evacuare a deșeurilor și gunoaielor.
(3) Proiectul de Organizare organizare de șantier va conține un plan de ocupare temporară ca timp și
spațiu, a spațiilor publice astfel, cum sunt drumurile, trotuarele, alte suprafețe în vederea autorizării
precum silanuluiplanul de management și protecție a vegetației prezente pe situl de intervenție.
(4) Proiectul de organizare de șantier este înaintat către autoritatea publică locală competentă de
către antreprenorul general, după ce i s-a atribuitulterior atribuirii contractului de construire în
vederea autorizării se autorizează de către autoritatea locală competentă.

147
 (5) Acesta Proiectul de organizare de șantier va fi însoțit de avizele specifice pentru utilitățile necesare
desfășurării lucrărilor de construcții și funcționării șantierului inclusiv contractul cu un depozit
specializat în vederea evacuării deșeurilor și a gunoaielor.
(6) Constructorului îi revine sarcina:
a) de a obține toate avizele și acordurile pentru organizarea de șantier, respective pentru
eventualele lucrări provizorii, conform legislației specifice;
b) de a construi organizarea de doar pe terenurile proprii, limitat la minimul necesar, cu
prevederea tuturor utilităților pentru asigurarea unor condiții de lucru în siguranță;
c) de a reda eventualele terenuri ocupate temporar la forma inițială cu amenajările stabilite
de organele competente.

Secțiunea III – Regimul plantațiilor/ defrișărilor

Art. 326.[Art. 364.] Regimul plantațiilor și defrișărilor

(1) Prin intermediul proiectului de organizare a execuției lucrărilor se vor include măsuri specifice de
protecție a vegetației arboricole și de arbuști în timpul lucrărilor.
(2) Defrișările se vor realiza exclusiv în baza unui studiu dendrologic, care va identifica elementele
vegetale a căror menținere pe teren este obligatori precum și elementele vegetale a căror defrișare
este permisă sub condiția replantării ulterioare.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), defrișările eliminarea plantațiilor care afectează
stabilitatea terenurilor sunt în toate cazurile interzise, defrișarea. acestora nu se poate realiza decât în
cadrul lucrărilor de regenerare a fondului vegetal îmbătrânit și/ sau degradat.
(4) Regimul plantațiilor – plantațiile sunt prevăzute în PUG / PUZ (spații verzi / plantate) – în acest
sens plantațiile reprezintă de fapt amenajări spații verzi care trebuie realizate cf legii și trebuie să fie
proiectate de un specialist în peisagistică cu min. 4 ani de studii universitare în domeniu (cf. standarde
mondiale – IFLA) – data fiind absenta unor norme privind spatiile verzi in cod probabil ca își poate găsi
locul aici? – sau trebuie capitol dedicat că nu am avut nicio discuție la codul construcțiilor pe tema asta

Secțiunea IV – Modul de exploatare al clădirii

Secțiunea V– Gestiunea deșeurilor

[Art. 365.] Gestiuneaonarea deșeurilor

(1) Gestiunea deșeurilor se efectuează în condiții de protecție a sănătății populației și a mediului și se

supune prevederilor legislației specifice în vigoare.
(2) În vederea prevenirii acumulării și gestionării deșeurilor generate pe amplasament în timpul
realizării proiectului/în timpul exploatării construcțiilor, în conformitate cu legislația specifică, se vor
implementa următoarele măsuri:
a) producătorii si deținătorii de deșeuri persoane juridice sunt obligați sa încadreze fiecare tip de
deșeu generat din propria activitate in lista deșeurilor, conform codurilor din legislația
națională;
b) elaborarea și implementarea unui program de reducere a deșeurilor generate;
c) elaborarea și implementarea unui plan de gestiune a deșeurilor;

148
 d) producătorii si deținătorii de deșeuri sunt obligați sa colecteze separat cel puțin următoarele
categorii de deșeuri: hârtie, metal, plastic si sticla;
e) producătorii de deșeuri si deținătorii de deșeuri au obligația valorificării acestora, cu
respectarea prevederilor legale;
f) reutilizarea, reciclarea și alte operațiuni de valorificare materiala, inclusiv operațiuni de
umplere rambleiere care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale;
g) obligația sa supună deșeurile care nu au fost valorificate unei operațiuni de eliminare in
condiții de siguranță.
h) costurile operațiunilor de gestionare a deșeurilor se suporta de către producătorul de deșeuri
i) crearea listei deșeurilor generate, clasificate conform codurilor din legislația națională
[b)] elaborarea și implementarea unui program de reducere a deșeurilor generate
[c)] elaborarea și implementarea unui plan de gestiune a deșeurilor.

(23) Strategia de sustenabilitate este unul dintre documentele obligatorii din cadrul etapei 1 este unul
dintre documentele ce trebuie sa facă parte obligatoriu din pregătirea temei de proiectare in etapa de
„tema strategica”. (etapa 1). A
(4) Strategia de sustenabilitate cest document va conține referiri la cele șase elemente cheie ale unei
abordări sustenabile:
a) folosirea rațională a resurselor;
b) minimizarea poluării;
c) crearea unui mediu sănătos;
d) susținerea bunăstării și sănătății comunităților;
e) asigurarea biodiversității;
f) asigurarea managementului proceselor.
(34) Strategia de sustenabilitate trebuie însoțită de documentul denumit „Aspirațiile beneficiarului
referitoare la sustenabilitate” care fixează ținta propusă pentru sustenabilitate pentru investiția ce face
obiectul strategiei.
(45) Strategia de sustenabilitate face obiectul unor revizuiri şiși completări, elaborarea conceptului și a
temei de proiectare, elaborarea soluțiilor și autorizare și elaborarea proiectului tehnic, prevederile
specifice făcând referire la condițiile ce trebuie îndeplinite și cum se face controlul respectării acestor
condiții la fiecare etapă a investiției.
(56) Managerul de proiect şi șeful de proiect vor verifica la fiecare etapă menționată modul în care
evoluția proiectului respectă condiţiile stabilite prin strategia de sustenabilitate şi scopurile fixate prin
„aspiraţiile beneficiarului”.
(67) Responsabilitatea gestionării deșeurilor aparține dezvoltatorului/producătorului (constructorului).

Capitolul III. SustenabilitateaSustenabilitatea

Art. 327.[Art. 366.] Sustenabilitatea construcțiilor

(1) Sustenabilitatea este calitatea unei activități antropice de a se desfășura fără a epuiza resursele
disponibile și fără a distruge mediul, respectivdeci fără a compromite posibilitățile de satisfacere a
nevoilor generațiilor următoare cu resursele pe care ele le vor avea la dispoziție la un moment dat.
(2) Sustenabilitatea unei investiții în construcții presupune proiectarea și executarea acesteia astfel
încât amprenta de carbon pe care construcția o realizează să fie cât mai redusă, în timp ce pentru
perioada de exploatare consumurile de energie necesare funcționării trebuie să fie cât mai reduse și
provenite din surse de energie cât mai nepoluante și a căror rezerve să fie la limită inepuizabile.
(3) Sustenabilitatea poate fi ecologică funcțională sau economică, respectiv fezabilitatea unei investiții
în construcții.
(4) Construcțiile trebuie proiectate, executate și demolate/ demontate astfel încât utilizarea resurselor
naturale să fie sustenabilă și să asigure în special următoarele:

149
 a) reutilizarea sau reciclabilitatea construcțiilor, a materialelor și părților componente, după
demolare;
[b)] durabilitatea construcțiilor;construcțiilor
b)[c)] utilizarea la construcții a unor materii prime și secundare compatibile cu mediul și cu un
impact redus privind consumul;
c)[d)] utilizarea de tehnologii avansate care să favorizeze consumul redus de energie;
d)[e)] utilizarea de surse de energie regenerabile și reutilizabile.

Secțiunea I – Eficiența energetică a clădirii

Art. 328.[Art. 367.] Performanța energetică a clădirii

(1) Performanța energetică a clădirii se referă la energia efectiv consumată sau estimată pentru a
răspunde necesităților legate de utilizarea normală a clădirii, necesități care includ în principal:
încălzirea, prepararea apei calde de consum, răcirea, ventilarea și iluminatul.
(2) Performanțta energetică a clădirii se determină conform unei metodologii de calcul și se exprimă
prin unul sau mai mulți indicatori numerici care se calculează luându-se în considerare izolația termică,
caracteristicile tehnice ale clădirii și instalațiilor, proiectarea și amplasarea clădirii în raport cu factorii
climatici exteriori, expunerea la soare și influenta clădirilor învecinate, sursele proprii de producere a
energiei și alți factori, inclusiv climatul interior al clădirii, care influențează necesarul de energie.
Art. 329.[Art. 368.] Cerințe privind performanța energetică a clădirii

(1) Construcțiile noi și extinderile la construcții existente se realizează astfel încât să se asigure
următoarele condiții:
[a)] cConsumul convențional de energie al unei clădiri trebuie să fie inferior sau egal cu un nivel
de consum maximal, în ceea ce privește: modificare temperaturii, a nivelului de umiditate,
ventilării, producerii de apă caldă menajeră, iluminării artificiale;
[b)] Nevoile nevoile de consum convențional ale unei clădiri necesar încălzirii, producerii de apa
caldă menajeră, iluminat, ventilare și aer condiționat nu trebuie să depășească un nivel de
consum maximal.

(2) Valorile maximale și minimale, metodele de calcul, caracteristicile termice cu efect asupra
performanței energetice a clădirii, metodele de calcul ale consumului convențional de energie, modul
în care se eliberează emit certificatele energetice și de către cine se stabilesc prin reglementări
instituite prin acte normative speciale.
(3) Prezentele cerințe nu se aplică acelor clădiri ce au temperaturi constante sub 12 grade Celsius,
astfel cum sunt clădirile cu funcțiuni agricole, meșteșugărești sau industriale unde cantitățile de
energie necesară încălzirii și producerii apei calde menajere sunt mici, construcțiilor provizorii,
monumentelor istorice.

Secțiunea II – Durabilitatea

[Art. 369.] Durabilitatea construcțieiDurabilitatea construcției

(1) Proiectarea și executarea construcțiilor se realizează astfel încât să fie asigurate pe toată durata
ciclului de viață al construcției cerințele funcționale privind construcția, astfel cum sunt acestea
reglementate prin prezenta lege.

(2) În vederea asigurării durabilității construcțiilor, materiale și echipamentele de construcție,

componentele construcției și metoda de construcție utilizată trebuie să asigure menținerea cerințelor
funcționale ale construcției pe toată durata ciclului de viață, fără a fi necesare intervenții majorare

150
 asupra construcției, consolidări sau renovări ale acesteia, cel puțin în acord cu criteriile codurilor de
proiectare care au stat la baza proiectării construcției și la nivelul cunoașterii din momentul proiectării.

Secțiunea III – Reziliența construcțiilor

Art. 330.[Art. 370.] Reziliența construcției

(1) Proiectarea și executarea construcțiilor se va realiza astfel încât să fie asigurată capacitatea
acestora de a rezista la riscurile naturale și antropice care pot afecta construcția.
(2) O construcție rezilientă este o construcție care prezintă un risc redus de cedare, consecințe reduse
în ceea ce privește avarierile, pierderile de vieți omenești, pierderi economice și sociale, timp redus
pentru readucerea construcției la nivelul de performanță premergător unui eveniment natural sau
antropic care a avut consecințe negative importante pentru construcției, costuri asociate refacerii
reduse.
(3) Codurile de proiectare furnizează prevederi și reguli a căror respectare conduce la un nivel de
performanță al construcției standard, minim acceptabil, cu un nivel de risc acceptabil pentru societate.
(4) Nivelul de performanță al construcției standard este nivelul minim la care se poate proiecta și
construi și pe care orice construcție nouă trebuie să-l atingă, diferențele dintre valorile standard fiind
determinate de clasele de consecințe ale construcțiilor.
(5) Evaluarea nivelului de reziliență și clasificarea construcțiilor din punct de vedere al rezilienței, al
nivelului de risc asociat, va ține seama în principal de:
[a)] Numărul numărul de pierderi de vieți omenești și/sau numărul de răniți;
[b)] Riscul riscul legat de avarierea construcțiilor;
[c)] Timpul timpul necesar reconstruirii/consolidării/reparării și costuri asociate perioadei de
neutilizare, costuri care pot fi directe și indirecte sau de consecință;.
[d)] Nivelul nivelul de hazard indicat de codurile de proiectare aflate în vigoare pentru asigurarea
siguranței construcției.
(6) Având în vedere schimbarea frecventă a nivelurilor de performanță indicate de codurile de
proiectare, care în general este în sensul creșterii, se va avea în vedere reducerea perioadei de timp la
care se face evaluarea.
(7) Evaluarea nivelului de reziliență se realizează la un interval de maxim 10 ani sau ori de câte ori un
apare un eveniment important în viața construcției.
(7) Monitorizarea și creșterea nivelului de reziliență a fondului construit trebuie să fie un obiectiv la
nivel național.
(8) În vederea monitorizării și creșterii nivelului de reziliență a fondului construit Ministerul de resort
va adopta o strategia națională.

Secțiunea IV – Eficiența financiară a investiției

Secțiunea V – Calitatea funcțional tehnologică și ecologică

Art. 331. Calitatea ecologică

(1) Calitatea ecologica a construcțiilor este definita de următoarele obiective:

a) integrarea în mediul de proximitate, opțiune integrata privind procedeele si produsele de
construcție, "șantier verde";
b) gestiunea deșeurilor de construcție;

151
 c) gestiunea energiei;
d) gestiunea apei;
e) menținerea în stare de funcționare;
f) confortul termic;
g) confortul acustic;
h) confortul vizual;
i) confortul olfactiv;
j) condițiile sanitare;
k) calitatea aerului;
l) calitatea apei.
(2) Indicatori suplimentari ai calității ecologice a construcțiilor pot fi:
a) procentul de materiale reciclate utilizate;
b) nivelul de reducere a materialelor toxice folosite;
c) reducerile emisiilor de CO2 la construirea casei;
d) procentul de reducere a necesarului de energie (electrocasnice, încălzirea/răcirea camerelor);
e) utilizarea panourilor fotovoltaice sau a altor surse energetice alternative fezabile;
f) folosirea luminii solare in detrimentul celei artificiale;
g) evaluarea alternativelor tehnice.
(3) Clădirile ecologice sunt construcții eficiente din punctul de vedere al costurilor de întreținere și
operare, a căror valoare crește pe măsura trecerii timpului prin impactul pozitiv asupra mediului
natural și social.

Secțiunea VI – Manualul de întreținere și de utilizare al obiectivului

Art. 332.[Art. 371.] Cartea tehnică a construcției

(1) Cartea tehnică a construcției, al cărei model este prevăzut în [Anexa], cuprinde documentația
privind proiectarea, documentația privind execuția, documentația privind recepția și documentația
privind urmărirea comportării în exploatare și intervenții în timp asupra construcției.
(2) Cartea tehnică se întocmește prin grija dezvoltatorului și se predă proprietarului construcției astfel:
a) documentația privind proiectarea actualizată la data recepției la terminarea lucrărilor și
documentația privind execuția, la recepția la terminarea lucrărilor;
b) documentația privind recepția, precum și documentația privind urmărirea comportării în
exploatare și intervenții asupra construcției, la recepția finală a lucrărilor de construcții.

(3) Proprietarii construcțiilor au obligația să păstreze și să completeze la zi documentațiile prevăzute la

alin. (2). În cazul asociației de proprietari, cartea tehnică a construcției se păstrează și se completează
la zi de către administrator.
(4) Prevederile din cartea tehnică a construcției referitoare la exploatare sunt obligatorii pentru
proprietar, administrator și utilizator.
(5) La înstrăinarea construcției, cartea tehnică se predă noului proprietar.
Art. 333.[Art. 372.] Programul privind urmărirea în timp a construcției

(1) În vederea urmării în timp a evoluției cerințelor funcționale ale construcției, în cartea tehnică a
construcției se prevede o secțiune privind programul de urmărire al construcției.
(2) Criteriile și responsabilitatea realizării programului privind urmărirea în timp a construcției se
stabilesc prin oOrdin al Ministrului de resort.

152
 Capitolul IV. Siguranța construcției

Secțiunea I – Rezistența și stabilitatea construcțiilor

Art. 334.[Art. 373.] Rezistența și stabilitatea construcțiilor

(1) Cerințele privind rezistența și stabilitatea construcțiilor se stabilesc în mod diferit în funcție de tipul
construcției vizate și de categoria de importanță/clasa de consecințe în care aceasta se încadrează.
(2) Cerințele privind rezistența și stabilitatea construcțiilor vizează proiectarea, executarea și
exploatarea clădirilor astfel încât să fie evitate următoarele:
a) prăbușirea totală sau parțială a construcției;
b) producerea unor deformații, deplasări și/sau vibrații de amplitudine inacceptabilă pentru
exploatarea normală;
c) avarierea elementelor nestructurale, a instalațiilor și a echipamentelor ca urmare a
deformațiilor excesive ale elementelor structurale;
d) producerea, ca urmare a unor evenimente accidentale, a unor avarii de tip colaps progresiv
disproporționate în raport cu cauza inițială care le-a produs.

Secțiunea II – Siguranța în caz de incendiu

Art. 335.[Art. 374.] Siguranța în caz de incendiu a construcției

(1) Pentru îndeplinirea cerinței de calitate securitate la incendiu, construcțiile în ansamblu și părțile lor
componente trebuie să fie proiectate, executate, echipate și utilizate în așa fel astfel încât, în cazul
izbucnirii unui incendiu:
a) stabilitatea elementelor portante ale construcției să poată fi asumată pe o perioadă
determinată;
b) apariția și propagarea focului și a fumului în interiorul construcției să fie limitate;
c) extinderea focului către construcțiile învecinate să fie limitată;
d) ocupanții să poată părăsi construcția sau să poată fi salvați prin alte mijloace;
e) să fie luată în considerare siguranța echipelor de intervenție.

(2) Scopurile urmărite prin îndeplinirea cerințelor de siguranța la incendiu vizează:

a) protecția populației împotriva riscului de vătămare sau îmbolnăvire cauzate de incendii;
b) protejarea proprietății/ mediului construit împotriva distrugerilor cauzate de incendii;
c) facilitarea acțiunilor de salvare/ evacuare și de stingere a incendiilor.

Art. 336.[Art. 375.] Definirea condițiilor de performanță din punct de vedere al siguranței la
incendiu

Performanțele, nivelurile de performanta și condițiile de securitate în caz de incendiu a construcțiilor

cu orice destinație se stabilesc și realizează corespunzător prevederilor elaborate si și aprobate în
acest sens, conform legii, precizându-se în documentații corespunzător:
a) clasei de importanță și clasei de consecință a construcției;
b) destinației, tipului de construcție și capacității maxime simultane de utilizatori;
c) riscurilor de incendiu din încăperi, compartimente de incendiu și construcție;
d) nivelului de stabilitate la incendiu al construcției;
e) condițiilor specifice destinației construcției;
f) posibilităților de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu.

Art. 337.[Art. 376.] Cerințele de securitate la incendiu

153
 (1) Îndeplinirea cerințelor de securitate la incendiu, conform reglementărilor instituite prin acte
normative speciale este obligatorie la proiectarea și realizarea construcțiilor noi, precum și la lucrările
de intervenție efectuate asupra construcțiilor existente, indiferent de forma de proprietate destinație,
categorie și clasă de importanță sau sursă de finanțare, în scopul protejării vieții oamenilor, a
bunurilor acestora, a societății și a mediului înconjurător.
(2) Menținerea acestora pe toata durata de viață a construcției este obligația proprietarului/
administratorului construcției.
(3) În cazul lucrărilore de intervenții efectuate asupra construcțiilor existente, atunci când în mod
justificat tehnic nu pot fi îndeplinite unele prevederi de securitate la incendiu normate, se asigură
măsuri alternative de protecție.
(4) În cazul construcțiilor monumente istorice sau de arhitectură clasificate potrivit legii, prevederile
tehnice privind securitatea la incendiu au caracter de recomandare, urmând ca la acestea să fie
asigurate numai măsurile de îmbunătățire a securității la incendiu posibil de realizat și care nu
afectează caracterul monumentelor respective.

Secțiunea III – Siguranța în caz de calamități

Art. 338.[Art. 377.] Riscurile naturale

(1) Riscurile naturale cuprind totalitatea fenomenelor naturale periculoase în cadrul cărora parametrii
de stare se pot manifesta în limite variabile de instabilitate de la normal către pericol, datorate
pământului astfel cum sunt (cutremurele, lichefierile de teren asociate, alunecările de teren,
avalanșele), apei astfel cum sunt (inundațiile, ninsorile abundente), aerului astfel cum sunt (furtunile,
tornadele, uraganele, taifunurile), variațiilor de temperatură astfel cum sunt (înghețul, secetăseceta,
caniculăcanicula, temperaturile extreme), precum și alte evenimente neprevăzute, astfel cum sunt (
pandemiile, epidemiile, epizootiile).
(2) Riscurile antropicenaturale cuprind totalitatea evenimentelor datorate acțiunii umane, involuntare
sau intenționate, care conferă elementelor infrastructurii probabilitatea de a funcționa în limite
cuprinse între normal și periculos, până la efecte distructive asupra siguranței cetățenilor, bunurilor
materiale, valorilor de patrimoniu.
(3) Managementul situațiilor de urgență reprezintă un ansamblu integrat de activități specifice, măsuri
și sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar planificate, organizate și realizate în
scopul prevenirii și reducerii riscurilor de producere a dezastrelor protejării populației, bunurilor și
mediului împotriva efectelor negative ale situațiilor de urgență.
(4) Managementul situațiilor de urgență va avea în vedere hărțile de risc întocmite la nivel local,
regional sau național, pe criterii și niveluri de risc diferite, întocmite sub coordonarea Inspectoratului
General pentru Situații de Urgență.
(5) Hărțile de risc vor fi actualizate la intervale stabilite de către ministerul de resort precum și în
eventualitatea producerii unui dezastru și pe măsura colectării informațiilor, pe baza prelucrării
statistice ale evenimentelor trecute și predicției probabilității de producere a unor evenimente viitoare.

Secțiunea IV – Siguranța în caz de atac terorist

Art. 339.[Art. 378.] Atacul terorist

Atacul terorist este o acțiune umană voluntară cu scopul de a produce teroare și panică și poate avea
forma unor agresiuni asupra unei persoane sau a unui grup de persoane efectuate cu arme albe sau
arme de foc, prin provocare de explozii, atac chimic sau biologic, infestarea surselor de apă, atac

154
 asupra și cu ajutorul mijloacelor de transport sau pot fi concentrate asupra unor capacități sau rețele
de infrastructură.
Art. 340.[Art. 379.] Siguranța în caz de atac terorist

Siguranța construcțiilor împotriva atacurilor teroriste poate fi asigurată prin proceduri tehnologice și
organizatorice, prin luarea în considerare la proiectarea, executarea și exploatarea construcțiilor a
nivelului de risc de atac terorist a unor prevederi constructive suplimentare celor utilizate în mod
obișnuit, cum sunt:
a) elemente constructive de protecție;
b) sisteme de management informatice și automatizări cu care sunt înzestrate construcțiile;
c) redundanță structurală, funcțională, de evacuare, de stingere a incendiilor;
d) sisteme de supraveghere și monitorizare umane, automate și digitale.
Art. 341.[Art. 380.] Adăpostul de protecție civilă

(1) În vederea asigurării siguranței în caz de calamități, atac terorist, război sau în caz de explozii,
pentru construcțiile expres determinate prin acte normative speciale, se realizează adăpostul de
protecție civilă.
(2) Adăposturile de protecție civilă se realizează exclusiv pe baza avizului de protecție civilă emis de
IGSU în cadrul procedurii de autorizarea lucrărilor de construire pentru construcțiile menționate în
cadrul alin. (1).
(3) Realizarea adăpostului de protecție civilă se realizează în conformitate cu normele tehnice privind
proiectarea și executarea adăposturilor de protecție civilă în cadrul construcțiilor noi, aprobate prin
acte normative speciale.

Capitolul V. Cerințe funcționale

Secțiunea I – Programe de arhitectură și arhitectură de interior – reglementări

Art. 342.[Art. 381.] Programe de arhitectură

(1) Programele de arhitectură se elaborează cu respectarea normativelor, ghidurilor de proiectare,

instrucțiunilor, metodologiilor aprobare de către Ministerul de resort.
(2) Normativele furnizează instrucțiuni, reguli și îndrumări tehnice cu caracter obligatoriu și
recomandări cu caracter opțional pentru proiectarea, verificarea proiectelor, execuția si exploatarea
construcțiilor, pe categorii de funcțiuni șsi capacitați, valabile atât pentru construcții noi câat șsi pentru
intervenții la construcții existente.
(3) Prin intermediul documentelor menționate în cadrul alin. (1) se stabilesc cerințe de calitate minime
obligatorii privind elaborarea programelor de arhitectură.

Secțiunea II – Programe inginerești – reglementări

Art. 343.[Art. 382.] Programe inginerești

(1) Programele inginerești se elaborează cu respectarea prevederilor legale și a reglementărilor

tehnice elaborate de ministerul de resort în baza necesităților și priorităților la stabilirea cărora vor
conlucra autoritățile publice, instituțiile de cercetare și de învățământ ingineresc în domeniul
construcțiilor, societatea civilă prin asociații profesionale și patronale de interes public.

155
 (2) Reglementările tehnice furnizează instrucțiuni și îndrumări cu caracter obligatoriu și recomandări
cu caracter opțional pentru proiectarea, executarea și exploatarea construcțiilor prin intermediul
cărora se stabilesc cerințe de calitate minime obligatorii sau standarde privind elaborarea programelor
inginerești.

Secțiunea III – Programe de rețele (drumuri, utilități, transport)

Titlul III – Cerințe specifice

Capitolul I. Cerințe funcționale specifice

Secțiunea I – Specificații tehnice lucrări de execuție

Art. 344.[Art. 383.] Specificații tehnice aferente lucrărilor de execuție

(1) Specificațiile tehnice constituie documentul de bază prin care sunt stabilite cerințele ce trebuie
îndeplinite de lucrările de execuție ce fac obiectul proiectului de investiție.
(2) Specificațiile tehnice trebuie să aibă forma și conținutul adecvate etapei proiectului de investiție
pentru care sunt concepute.
(3) În etapa de selecție a antreprenorului general, indiferent de forma de achiziție aleasă și implicit de
etapa la care se află proiectul de investiție.
(4) Specificațiile tehnice au două componente:
(i) Clauze specifice (ale contractului de execuție) care se referă la specificul amplasamentului și
condițiile de execuție la nivel general și cuprind precizări referitoare la:
[a)] Organizarea organizarea de șantier;
[b)] cCondiții specifice privind Sănătatea Oamenilor și Protecția muncii (SSM);
[c)] cCondiții de preluare și predare a amplasamentului;
[d)] cCondiții referitoare la prevenirea incendiilor;
[e)] cCondiții de subcontractare a lucrărilor de execuție;
[f)] fFaze determinante;
[g)] rRoluri și responsabilități privind asigurarea calității;
[h)] cCondiții referitoare la protocoalele BIM;
[i)] gGaranții;
[j)] rRecepție și punere în funcțiune.e;
(ii) Specificațiile tehnice pentru lucrările de execuție includ precizările de detaliu ale condițiilor
tehnice de realizare a lucrărilor pentru fiecare produs, material, sistem, prefabricate, înglobate
în lucrări și modul de punere în operă.
(5) Conținutul precizărilor din cadrul clauzelor specifice redate la alin. (4) pct. (i) lit. a) nu este limitativ
i se va adapta în funcție de specificul proiectului de investiție.
(6) Specificații tehnice pentru lucrările de execuție menționate în cadrul alin. (4) pct. (i) lit. b) detaliază
clauzele specifice ale contractului pentru fiecare categorie de lucrări în parte.
Art. 345.[Art. 384.] Conținutul specificațiilor tehnice

(1) Fiecare capitol de specificații tehnice va cuprinde obligatoriu trei părți:

[a)] Partea partea 1 – Generalități;
[b)] pPartea 2 – Descrierea lucrărilor de execuție și montaj;
[c)] pPartea 3 – Precizări referitoare la materiale și produse.

156
 (2) Partea 1 – Generalități vca include:
[a)] Generalități (detalierea condițiilor specifice categoriei de lucrări prevăzute în Clauzele
specifice din contractul de execuție);
[b)] Standarde standarde de referință;
[c)] Elemente elemente de proiectare de detaliu;
[d)] Măsurarea măsurarea lucrărilor;
[e)] Mostre mostre şiși testări.
(3) Partea 2 – Descrierea lucrărilor de execuție și montaj include:
[f)] Toleranțe toleranțe admisibile;
[g)] Condiții condiții de preluare/predare a frontului de lucru;
[h)] Manoperă manoperă calificată, atestări, certificări;
a) tTehnologia de execuție;
b) oOrdinea lucrărilor (ce lucrări adiacente trebuie să fi fost deja terminate la începerea
lucrărilor);
c) uUtilaje, scule specifice;
d) pProtejarea lucrărilor după terminare;
e) vVerificare și recepție;
f) rRemedieri;
g) pProtecția muncii, clauze specifice categoriei de lucrări.
(4) Partea 3 – Precizări referitoare la materiale și produse include:
[a)] mManipulare, transport, depozitare a materialelor în șantier;
a) cCondiții de calitate respectiv (caracteristici fizico-chimice, culoare, textură, dimensiuni,
rezistență la uzură;,
[b)] cConsumuri unitare specifice.

Secțiunea II – Specificații tehnice produse pentru construcții

Art. 346.[Art. 385.] Specificații tehnice ale produselor pentru construcții

Produsele pentru construcții vor fi însoțite la momentul livrăriiarea în șantier de instrucțiuni complete
referitoare la:
a) condițiile de manipulare la încărcare şi descărcare în mijloacele de transport;
b) condițiile de recepție în șantier;
c) condițiile de depozitate şi protejare în șantier;
d) condițiile de manipulare în șantier până la locul montajului/punerii în operă;
e) condiții speciale de prelucrare şi montaj în execuția lucrărilor.

Secțiunea III – Programe de arhitectură – caiete de sarcinisarcini

Secțiunea IV – Lucrări de artă și programe inginereștiinginerești

Secțiunea V – Specificații tehnice pentru sisteme de construcții

Art. 347.[Art. 386.] Specificații tehnice pentru sisteme de construcții

(1) Sistemele de construcții sunt alcătuite din mai multe materiale și produse specifice şi fac obiectul
unor contracte de subantrepriză cu furnizori specializați.

157
 (2) La momentul livrăriiarea în șantier sistemele de construcții trebuie însoțite de instrucțiuni tehnice
complete referitoare la:
a) condițiile de manipulare la încărcare şi descărcare în mijloacele de transport;
[b)] condițiile de recepție în șantier;
b)[c)] condițiile de depozitate şi protejare în şantier;
c)[d)] condițiile de manipulare în şantier până la locul montajului/punerii în operă;
d)[e)] ordinea de montaj a diverselor elemente;
e)[f)] lucrări adiacente a căror terminare condiționează începerea montajului;
f)[g)] manipularea în exploatare a elementelor mobile ale sistemului;
b) condiții de curățare şi întreținere;
c) protejarea sistemelor montate până la recepția finală a lucrărilor de execuție.

Capitolul II. Cerințe tehnice specifice

Secțiunea I – Specificații tehnice pentru produse și sisteme pentru construcțiiconstrucții

Secțiunea II – Specificații tehnice pentru tehnologii

Art. 348.[Art. 387.] Specificații tehnice pentru tehnologii

(1) Prevederea de specificații tehnice este necesară în cazul unor lucrări sau sisteme de construcții ce
necesită în execuție adoptarea unor tehnologii noi sau inovatoare caree nu fac parte încă din uzanța
curentă în construcții sau în cazul când montajul este efectuat de subantreprenori specializați iar
controlul în șantier este efectuat de un terţ.
(2) Proiectantul este cel care va decide în ce situații astfel de specificații sunt necesaresunt necesare
specificațiile menționate în cadrul alin. (1).
(3) Furnizorul este obligat să furnizeze odată cu materialele și sistemele respective, instrucțiunile de
montaj specifice care vor include:
a) condiții specifice pentru execuția unor prefabricate în șantier, astfel cum sunt predate,
confecții metalice, panouri pentru fațade ventilate;
b) condiții specifice pentru execuția unor lucrări de montaj aparte, astfel cum sunt panouri de
fațadă, prefabricate de fațadă, elemente structurale şi de acoperiș prefabricate;
c) lista sculelor, dispozitivelor şi utilajelor specifice;
d) condițiile de pregătire a echipelor de montaj;
e) ordinea operațiunilor;
f) toate celelalte instrucțiuni prevăzute mai sus la materiale şi produse.

Secțiunea III – Specificații tehnice pentru echipamente

Secțiune IV – Specificații tehnice pentru dotări și mobilier

Art. 349.[Art. 388.] Specificații tehnice pentru dotări și mobilier

(1) Livrarea specificațiilor tehnice pentru dotări și mobilier este responsabilitatea persoanelor care
realizează montajul acestora.
(2) În cazul în care dotările și elementele de mobilier sunt integrate în sisteme de construcții se vor va
asigura respectarea prevederile referitoare la sistemele de construcții.
(3) Se vor prevedea instrucțiuni precise referitor la modul de livrare în șantier, respectiv ritmul şi
succesiunea livrărilor, precum şi manipularea şi evacuarea ambalajelor.

158
 Secțiunea V – Specificații tehnice pentru utilaje

Secțiunea VI – Specificați tehnice pentru procese (monitorizarea)

Titlul IV – Actualizare și valorificare

Capitolul I. Actualizarea reglementărilor

Art. 350.[Art. 389.] Actualizarea reglementărilor

(1) Actualizarea reglementărilor tehnice, normativelor, ghidurilor și a oricăror prevederi emise în

vederea stabilirii cerințelor funcționale ale construcției se realizează de către autoritățile publice
emitente, în conformitate cu procedura de elaborare și aprobare.
(2) Actualizarea se realizează ori de câte ori prin raportare la evoluția pieței, tehnologiei și creșterea
nivelul de cunoaștere se identifică reglementări care asigură un nivel de protecție mai ridicat.
(3) Actualizarea se realizează, de asemenea, ori de cât ori, din aplicarea reglementărilor existente
rezulte disfuncționalități ale acestora sau neconcordanțe cu reglementările legale de nivel superior.

Capitolul II. Valorificarea experienței din domeniu

Secțiunea I – Înregistrare experienței similare în cadrul proiectelor realizate

Art. 351.[Art. 390.] Înregistrarea experienței similare în cadrul proiectelor realizate cu privire la
performanța construcțiilor

(1) La nivelul Inspectoratelor de Stat în Construcții Regionale regionale se va organiza un registru al

informațiilor privind performanța construcțiilor.
(2) Intrările în registrul menționat în cadrul alin. (1) se vor realiza pe baza constatărilor funcționarilor
publici din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții, realizate cu ocazia acțiunilor de control
desfășurate potrivit competențelor legale.
(3) Intrările în registru se vor realiza, de asemenea pe baza notificărilor transmise de către factorii
implicați, procedura de notificare fiind stabilită prin oOrdin al Ministrului de resort.
(4) Pe baza informațiilor incluse în registrul fiecărui Inspectorat de Stat în Construcții Regional, se va
asigura realizarea unui baze de date la nivel național.
(5) Baza de date va fi utilizată la identificarea disfuncționalităților în reglementarea și aplicarea
acestora, precum și în final la îmbunătățirea și actualizarea reglementărilor tehnice existente și
elaborarea de reglementări tehnice noi referitoare la performanța construcțiilor.
(6) Condițiile specifice, modalitatea de organizare și constituire a registrului menționat în cadrul alin.
(1) se stabilesc prin Ordin ordin al Ministrului de resort.

Secțiunea II – Baze de date pentru BenchmarkingBenchmarking

Secțiunea III – Indici de performanță de referințăreferință

Secțiunea IV – Lista de prețuri și materiale de construcții actualizabilă

Art. 352.[Art. 391.] Actualizarea prețurilor de referință

159
 (1) Actualizarea prețurilor de referință pentru resurse materiale, manoperă, utilaje și, transport se
realizează de către INS prin mijloace specifice o dată la 3 luni.
(2) Prețurile de referință, normele de muncă, indicatoarele de norme de deviz și normele de deviz
pentru tehnologii noi constituie fundamentul elaborării devizelor sau a listelor cu cantitățile de lucrări
prin care se stabilește valoarea totală estimativă a cheltuielilor necesare realizării unui obiectiv de
investiții.
Art. 353.[Art. 392.] Devizul general și devizul pe obiect

(1) Devizul general se structurează pe capitole și subcapitole de cheltuieli.

(2) În cadrul fiecărui capitol/subcapitol de cheltuieli se înscriu cheltuielile estimate aferente realizării
obiectului/obiectelor de investiție din cadrul obiectivului de investiții.
(32) Devizul pe obiect stabilește valoarea estimativă a obiectului din cadrul obiectivului de investiții și
se obține prin însumarea valorilor categoriilor de lucrări ce compun obiectul.
(34) Devizul general se întocmește prin grija beneficiarului dezvoltatorului conform normelor specifice
aprobate in condițiile legii, în fazele de dezvoltare a proiectului conform prezentei legi până la
finalizarea obiectivului de investiții, putând fi actualizat și/ sau revizuit pe parcursul derulării
investiției.
(45) Gradul de exactitate al estimărilor variază pe măsura dezvoltării proiectului și avansării execuției
până la finalizarea obiectului de investiție când marja de toleranță este 0.

Secțiunea V - Listă de indicatori de cost pe părți și etape de construcție

Art. 354.[Art. 393.] Regularizarea taxelor și cotelor legale

(1) La data finalizării lucrărilor de construcții, odată cu efectuarea recepției la terminarea lucrărilor,
solicitantul respectiv investitorul sau beneficiarul are obligația de a regulariza taxele și cotele legale.
(2) Autoritatea emitenta a aAutorizației de cConstruire șsi Inspectoratul de Stat în Construcții vor
comunica anual indicatorii de cost reali de pe piața de construcții ce rezultăa din investițiile finalizate
îin anul de referința.
(3) Metodologia de obținereculegere, prelucrare și diseminare a datelor se va stabili prin ordinul
Mministrului de resort.

CARTEA III – ROLURI ŞI RESPONSABILITĂŢI

Titlul I. Prevederi generale cu privire la roluri și responsabilități

Art. 355.[Art. 394.] Factori implicați în domeniul construcțiilor

(1) Sunt considerați factori implicați în domeniul construcțiilor, cel puțin următoarele categorii de
persoane fizice sau juridice:
a) proprietarul;
b) utilizatorul;
c) dezvoltatorul;
d) executanții;
e) factori cu atribuții de urmărire și control;
f) factorii cu atribuții de avizare și autorizare;
g) alți factori implicați.

160
 (2) Rolurile și obligațiile fiecărui factor implicat sunt definite prin prezenta lege și detaliate prin
reglementări aprobate în condițiile legii.
(3) În cazurile reglementate prin lege, două sau mai multe roluri sau responsabilități pot fi cumulate
de aceeași persoana fizică sau juridică.

Titlul II. Proprietarul și utilizatorul

Art. 356.[Art. 395.] Proprietarul

(1) Proprietarul este titularul dreptului de proprietate asupra construcției.

(2) Proprietarul este principalul responsabilul pentru lucrare și îndeplinește în acest rol o funcție de
interes general.

(3) Proprietarul nu poate renunța la responsabilitățile ce decurg din această calitate.

(4) Proprietarul este obligat să asigure fezabilitatea și oportunitatea investiției în construcție, să

stabilească tema de proiectare, să asigure finanțarea lucrărilor și să recurgă la proiectanți și
executanți de specialitate în funcție de specificul, amploarea și dificultatea investiției în construcție.

(5) Proprietarul construcției are următoarele obligații:

[a)] asigurarea îndeplinirii cerințelor fundamentale de calitate aplicabile, pe toată durata de viațtă
a construcției;
[b)] efectuarea la timp a lucrărilor de întreținere și de reparații curente, prevăzute conform
normelor legale în cartea tehnică a construcției și rezultate din activitatea de urmărire a
comportării în timp a construcțiilor;
a)[c)] păstrarea și completarea la zi a cărții tehnice a construcției și predarea acesteia, la
înstrăinarea construcției, noului proprietar;
b) respectarea obligației de folosință a construcției, în cazul construcțiilor monument istoric;

[d)] asigurarea respectării prevederilor manualului de utilizare, respectiv a caietului de sarcini de

exploatare, care face parte din cartea tehnică a construcției, și a trasabilității acestuia;
c)[e)] asigurarea urmăririi comportării în timp a construcțiilor, conform prevederilor din cartea
tehnică și reglementărilor tehnice;
[f)] efectuarea, după caz, de lucrări de reconstruire, consolidare, transformare, extindere,
desființare parțială, precum și de lucrări de reparații capitale ale construcției numai pe bază de
proiecte întocmite de către persoane fizice sau persoane juridice autorizate și verificate potrivit
legii;
d)[g)] asigurarea efectuării lucrărilor din etapa de post utilizare a construcțiilor, cu respectarea
prevederilor legale în vigoare;
e)[h)] darea în folosință a construcției numai după admiterea recepției la terminarea lucrărilor
asigurarea tuturor utilităților necesare și, dacă este cazul punerea în funcțiune a
branșamentelor autorizate și definitive la rețelele de utilități publice ale infrastructurii edilitare;
f)[i)] permiterea utilizării construcției numai după admiterea recepției la terminarea lucrărilor și
preluarea construcției, având puse în funcțiune și recepționate, de către proprietarul, toate
branșamentele la utilitățile edilitare corespunzător avizelor furnizorilor de utilități anexă la
autorizația de construire;
[j)] stabilirea, la expirarea duratei de viață proiectate a construcției, a direcțiilor privind post-
utilizarea acesteia;
g)[k)] încheierea unei asigurări de acoperire daune care să permită realizarea lucrărilor de
remediere în cazul unor erori.
(6) Încheierea asigurării menționate în cadrul alin. (5) lit. k l nu este obligatorie în cazul unei locuințe
proprietate privată construite pentru uz propriu.

161
Art. 357.[Art. 396.] Utilizatorul

(1) Utilizatorul este persoana, care a dobândit, în condițiile legii, un drept de folosință asupra
construcției.
(2) În timpul utilizării construcției se disting două categorii de persoane fizice:
[a)] pPersonalul alocat unității/ administrativ - operatori, furnizori de servicii;
a) vViitorii beneficiari ai serviciilor oferite astfel cum sunt elevii, studenții, vizitatorii, pacienții,
călătorii.
(3) Utilizatorul construcției are următoarele obligații:
a) folosirea construcțiilor conform manualului de utilizare prevăzut în cartea tehnică a construcției
și conform condițiilor contractuale;
b) efectuarea la timp a lucrărilor de întreținere și de reparații care le revin conform contractului;
c) efectuarea de lucrări de intervenție la construcția existentă numai cu acordul proprietarului și
cu respectarea prevederilor legale;
d) respectarea obligației de folosință a construcției, în cazul construcțiilor monument istoric;
e)[d)] efectuarea urmăririi comportării în timp a construcțiilor conform cărții tehnice a construcției
și contractului încheiat cu proprietarul;
f)[e)] sesizarea, în termen de 24 de ore, a Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C., în cazul
unor accidente tehnice la construcțiile în exploatare;
g)[f)] sesizarea proprietarului în cazul apariției defectelor calitative sau cu privire la orice
eveniment care împiedică buna funcționare a construcției și a subansamblurilor acesteia;
h)[g)] să nu inițieze acțiuni care să conducă la modificarea criteriilor de existente.

Titlul III. Dezvoltatori

Art. 358.[Art. 397.] Dezvoltatorul

(1) Dezvoltatorul este persoana juridică care, conform obiectului de activitate, inițiază și derulează o
investiție în construcții.
(2) Dezvoltatorul poate fi privat sau public și este beneficiarul lucrării de construire.
(3) Dezvoltatorul este responsabilul principal pentru lucrare si îndeplinește în acest rol o funcție de
interes general.
(4) Dezvoltatorul este obligat să asigure de fezabilitatea și oportunitatea investiției in construcție, să
stabilească tema de proiectare, să asigure finanțarea lucrărilor și să recurgă la proiectanți și
executanți de specialitate în funcție de specificul, amploarea și dificultatea investiției in construcție.
(5) Dezvoltatorul are următoarele obligații, pe care le poate aduce la îndeplinire direct sau prin
subcontractanți:
a) obligații față de finanțator conform dispozițiilor legale în vigoare;
[b)] întocmirea notei de fundamentare, în cazul investițiilor publice și a temei de proiectare
pentru toate tipurile de investiție îin conformitate cu conținutul cadru legal;
b)[c)] stabilirea obiectivelor de performanță pe care investiția trebuie să le atingă fără ca nivelul
acestora să fie inferior criteriilor de performanță reglementate;
c)[d)] obținerea acordurilor și a avizelor prevăzute de lege, precum și a autorizației de construire
d)[e)] realizarea proiectării și construirii cu persoane fizice sau juridice acreditate/ atestate;
e)[f)] asigurarea verificării proiectelor prin specialiști verificatori de proiecte atestați, cu
respectarea independenței acestora față de proiectantul construcției;
f)[g)] asigurarea verificării construirii corecte a lucrărilor de construcții prin diriginți de
specialitate, pe tot parcursul lucrărilor;

162
 g)[h)] întocmirea caietului de sarcini pentru alegerea proiectantului și a constructorului;
h)[i)] acționarea în vederea soluționării neconformităților, a defectelor apărute pe parcursul
execuției lucrărilor, precum și a deficiențelor proiectelor;
i)[j)] organizarea recepției la terminarea lucrărilor de construcții, precum și a recepției finale la
expirarea perioadei de garanție;
j)[k)] întocmirea cărții tehnice a construcției și înscrierea construcției în Registrul Construcțiilor;
k)[l)] predarea către proprietar a construcției numai după admiterea recepției la terminarea
lucrărilor de construcții și punerea în funcțiune a branșamentelor autorizate și definitive la
rețelele de utilități publice ale infrastructurii edilitare atât în cazul investițiilor noi, cât și în
cazul intervențiilor la construcțiile;
l)[m)] înscrierea în cartea funciară;

m)[n)] încheierea unei asigurări de acoperire daune care să permită realizarea lucrărilor de
remediere în cazul unor erori, înainte de a se stabili responsabilitățile.

Titlul IV. Executanți

Art. 359.[Art. 398.] Dispoziții generale privind executanții

(1) Executanții sunt persoanele cu un rol executiv în proiectarea, realizarea și verificarea realizării
construcției.
(2) În sensul prezentei legi, au calitatea de executanți următorii factori implicați:
[a)] consultanți și specialiști, respectiv managerul de proiect, expertul tehnic, verificatorul de
proiect, dirigintele de șantier, responsabilul tehnic cu execuția;.
a)[b)] alți specialiști;
b)[c)] proiectanți;
c)[d)] antreprenori.
Art. 360.[Art. 399.] Răspunderea executanților

(1) Executanții răspund potrivit obligațiilor ce le revin în conformitate cu prevederile prezentei legi și a
reglementarilor specifice, dacă este cazul, precum și conform contractelor încheiate cu beneficiarul –
proprietarul sau dezvoltatorul.
(2) Condițiile contractuale agreate între părți nu pot stabili răspunderi inferioare celor legale.
(3) Executanții răspund potrivit obligațiilor ce le revin pentru viciile ascunse ale construcției, ivite într-
un interval de 10 ani de la recepția lucrării, precum și după împlinirea acestui termen, pe toată durata
de existență a construcției, pentru viciile structurii de rezistență rezultate din nerespectarea normelor
de proiectare și de execuție în vigoare la data realizării.

Capitolul I. Consultanți și specialiști

Consultanții și specialiștii pot fi persoane fizice sau juridice cu competențe si experiența relevantă
pentru tipul de investiție în construcție la care beneficiarul investiției în construcții – proprietarul sau
dezvoltatorul – recurge îin mod obligatoriu, sau opțional, conform reglementarilor legale, îin toate
etapele ciclului de viată a investiției în construcții, pe baza contractuală.

Secțiunea I – Manageruli de proiect

Art. 361.[Art. 400.] Managerul de proiect

163
 (1) Managerul de proiect este persoana fizică sau juridică care planifică, organizează, și coordonează
activitățile necesare realizării proiectului de investiție în construcții.
(2) Managerul de proiect asigură resursele materiale, financiare și umane necesare pentru fiecare
etapă din proiect, verifică și controlează lucrările de proiectare si de construcție, se asigură de
instruirea personalului din subordine și de respectarea tehnologiile de execuție, de exploatare și
întreținere a echipamentelor.
(3) Managerul de proiect este cooptatangajat prin contract de către beneficiar pentru toate etapele
ciclului de viată sau cel puțin pentru etapa de execuție.
(4) Managerul de proiect preia prin delegare parțial sau integral, atribuțiile și responsabilitățile care
aparțin de drept dezvoltatorului/ proprietarului.
(5) Atribuțiile și responsabilitățile preluate prin delegare de către managerul de proiect se referă la
următoarele aspecte:
a) economico-financiare, astfel cum sunt aprobările de plăți și deconturile;
b) juridice;
c) organizatorice, astfel cum este stabilirea graficelor de desfășurare a activităților de
proiectare/construire;
d) administrative și de comunicare, astfel cum sunt interacțiunea cu organismele de autorizare și
control ale statului;
e) executive, astfel cum este elaborarea planului de securitate și sănătate ocupațională.

(5) Managerul de proiect răspunde solidar cu dezvoltatorul/ proprietarul pentru acele responsabilități
și atribuții delegate conform contractului intervenit între părți, condițiile răspunderii vor fi stipulate în
contractul de servicii.
(6) Proprietarul/ Dezvoltatorul nu este exonerat de responsabilitățile ce rezultă din activitățile prestate
prin delegare de către managerul de proiect.

Secțiunea II – Experții tehnici atestați

Art. 362.[Art. 401.] Expertul tehnic

(1) Expertul tehnic este specialistul cu activitate în construcții, arhitect sau inginer atestat în unul sau
mai multe domenii/subdomenii de construcții sau specialități pentru instalațiile aferente construcțiilor
sau de geodezie, care efectuează expertiza tehnică a construcțiilor, a execuției lucrărilor de construcții
și, în situațiile prevăzute de lege, efectuează expertizarea tehnică a proiectelor.
(2) Atestarea și confirmarea periodică privind exercitarea dreptului de practică al experților tehnici în
construcții se face de către Ministrul de resort.
(3) În îndeplinirea activităților menționate în cadrul alin. (2), Ministerul de resort poate delega
activitatea de atestare către asociațiile profesionale de profil de interes public în baza unei metodologii
de supraveghere a activității de atestare elaborate și promovate aprobate prin ordinul de Mministrului
de resort.
(4) În cazul construcțiilor existente încadrate în Lista Monumentelor Istorice, atestarea experților
tehnici se face suplimentar și de către Ministerul Culturii.
(5) Atestarea ca Expert expert Tehnic tehnic este condiționată de atestarea prealabilă și menținerea
calității de Verificator verificator Tehnic tehnic atestat.
Art. 363.[Art. 402.] Condiții privind atestarea experților tehnici

164
 (1) În vederea atestării calității de expert tehnic, specialistul trebuie să facă dovada deținerii
experienței anterioare de minim cinci ani în calitate de verificator tehnic atestat, adică a unui număr
minim de 13 ani de experiență domeniul construcțiilor dintre care cel puțin 8 ani în proiectarea
construcțiilor.
(2) Confirmarea certificării se face prin reatestare la fiecare cinci ani.
(3) În vederea reatestării calității de expert tehnic, specialistul va prezenta comisiei de atestare
dovada experienței de expert tehnic, prezentând o listă a lucrărilor expertizate precum și dovada a
urmării cursurilor de pregătire profesională continuă, pe baza metodologiei de re-atestare elaborate
prin ordinul de mMinistrului de resort.
(4) Limita superioară a vârstei până la care se pot realiza atestarea sau reatestarea expertului tehnic
este de 75 70 de ani.
Art. 364.[Art. 403.] Expertizarea tehnică

(1) Expertizarea tehnică a proiectelor, a execuției lucrărilor și a construcțiilor, denumită în continuare

expertizare tehnică, este o activitate complexă care cuprinde, după caz, încercări, relevee , măsurători
privind deformațiile și deplasările, analize și evaluări, necesare determinării stării tehnice a unei
construcții existente sau nefinalizate, a modului în care au fost executate lucrările de construire sau a
modului în care un proiect respectă reglementările tehnice în vederea asigurării cerințelor
fundamentale aplicabile prevăzute de lege.
(2) Expertizarea tehnică se poate realiza și în următoarele situații:
a) intervenții la construcții existente;
b) în cazul dezastrelor sau accidentelor datorate factorilor naturali sau antropici sau activităților
tehnologice, în vederea evaluării stării tehnice a construcțiilor avariate;
c) la solicitarea autorității contractante sau a beneficiarului privind proiectul/proiectele sau
execuția lucrărilor și a construcțiilor;
d) la cererea proprietarului pentru evaluarea construcțiilor existente și, după caz, stabilirea de
măsuri de intervenție;
e) la expirarea duratei de viață proiectate a construcțiilor;
f) la evaluarea influenței realizării unei construcții asupra vecinătăților .
(3) Expertizele la construcțiile existente se consemnează obligatoriu în cartea tehnică a construcției,
iar sinteza raportului de expertiză tehnică se consemnează la Registrul Construcțiilor.
(4) Intervențiile la construcțiile existente se referă la lucrări de reconstruire, desființare totală sau
parțială, consolidare, reparații capitale, modernizare, remodelare, extindere, supraetajare,
refunctionalizare, reabilitare, reabilitare, creștere a performanței energetice, punere în siguranță,
restaurare și conservare.
(5) Intervențiile la construcțiile existente se efectuează numai pe baza următoarelor documente
elaborate conform legii:
a) studii de diagnosticare ale construcției afectate, respectiv: studii de identificare a alcătuirilor
constructive, inclusiv cele ce utilizează substanțe nocive, studii specifice pentru monumente
istorice, situri arheologice, studii urbanistice, studii peisagistice, studii privind evoluția
deplasărilor spațiale și deformațiilor, analiza compatibilității conformării spațiale a clădirii
existente cu normele specifice funcțiunii și a măsurii în care aceasta răspunde cerințelor de
calitate aplicabile;

165
 b) expertize tehnice întocmite de un expert tehnic atestat;
c) audit energetic întocmit de un auditor energetic pentru clădiri.
(6) Intervențiile presupun proiectarea, execuția și recepția lucrărilor care necesită emiterea, în
condițiile legii, a autorizației de construire sau de desființare, după caz.
(7) Intervențiile la construcțiile existente se consemnează obligatoriu în cartea tehnică a construcției,
iar sinteza raportului de expertiză tehnică se consemnează în Registrul Construcțiilor.
(8) Expertizarea tehnică a proiectelor, a lucrărilor de construire și a construcțiilor se efectuează de
către experți tehnici atestați pe domenii/subdomenii și specialități.
Art. 365.[Art. 404.] Obligațiile expertului tehnic

(1) Expertul tehnic are următoarele obligații:

[a)] elaborarea notei tehnice de constatare, în condițiile prevăzute de lege, în scopul stabilirii stării
tehnice a clădirii din punctul de vedere al asigurării cerințelor esențiale de calitate a
construcțiilor, în principal a cerințelor esențiale "rezistență mecanică și stabilitate", "securitate
la incendiu" și "siguranță în exploatare", prin aplicarea metodei de evaluare calitativă pe baza
examinării directe, la fațta locului, a clădirii, conform reglementărilor tehnice în vigoare din
domeniul construcțiilor;
a)[b)] respectarea reglementărilor tehnice privind investigarea și evaluarea în vigoare la data
semnării contractului de expertiză; în cazul în care expertiza tehnică fundamentează un proiect
de construire sau intervenție la o construcție existentă, atunci expertiza tehnică va fi realizată
pe baza legislației existente la data aplicării pentru obținerea autorizației de construire;
b)[c)] limitarea acțiunilor strict în domeniile și exigențele pentru care deține atestare;
c)[d)] completarea la zi a registrului de evidență a lucrărilor de expertiză;
[e)] indexarea expertizelor realizate în rRegistrul expertizelor tehnice.

(2) Expertul tehnic răspunde timp de 10 ani de la data efectuării expertizei tehnice pentru concluziile
expertizei tehnice.
(3) În situația în care expertul tehnic a evaluat o construcție existentă, la o schimbare de destinație,
de funcțiune, de modificare, adăugare care are rezultat modificarea indicatorilor de performanță a
construcției sau fără scopul unei acțiuni ulterioare precise, ci la cererea proprietarului, ori la
terminarea duratei de viață sau a perioadei de răspundere, iar rezultatul expertizei are ca urmare
stabilirea îndeplinirii cerințelor esențiale atunci expertul tehnic care a evaluat construcția preia
responsabilitatea proiectantului inițial al construcției pentru exigența pe care a evaluat-o. Totodată, în
astfel de situații expertul tehnic trebuie să precizeze și perioada de timp pentru care construcția,
sistemul sau sub-sistemul component al construcției mai poate funcționa în condițiile date. Rezultatul
poate fi prelungire duratei de viață proiectate a construcției sau perioada de timp maximă când se va
face o nouă evaluare.

Secțiunea III – Verificatorii tehnici atestați

Art. 366.[Art. 405.] Verificatorul de proiect

Verificatorul tehnic este specialistul cu activitate în construcții atestat în unul sau mai multe
domenii/subdomenii de construcții sau specialități pentru instalațiile aferente construcțiilor, care
efectuează verificarea tehnică a proiectelor construcțiilor.
Art. 367.[Art. 406.] Atestarea verificatorilor tehnici

166
 (1) Atestarea și confirmarea periodică privind exercitarea dreptului de practică al verificatorilor tehnici
în construcții se face de către Ministerul de resort.
(2) În îndeplinirea activităților menționate în cadrul alin. (2), Ministerul de resort poate delega
activitatea de atestare către asociațiile profesionale de profil de interes public în baza unei metodologii
de supraveghere a activității de atestare elaborate și promovate prin ordin al de Mministrului de
resort.
(3) În cazul construcțiilor existente încadrate în Lista Monumentelor Istorice atestarea verificatorilor
tehnici se face suplimentar și de către Ministerul Culturii.
(4) Pentru a putea fi atestat în calitatea de verificator tehnic trebuie făcută dovada că specialistul are
experiență de minim 13 ani în proiectarea construcțiilor, respectiv minim 5 ani experiență în
activitatea de expert tehnic.
Pentru a putea fi atestat în calitatea de verificator tehnic trebuie făcută dovada că specialistul are
experiență de minim 8 ani în proiectarea construcțiilor, din care minim trei ani ca șef de proiect de
specialitate pentru una sau mai multe construcții aflate în clasele de consecință CC2-CC4.
Pentru a putea fi atestat în calitatea de verificator tehnic trebuie făcută dovada că specialistul are
experiență de minim 13 ani în proiectarea construcțiilor, respectiv minim 5 ani experiență în
activitatea de expert tehnic.
(5) Confirmarea certificării se face prin reatestare la fiecare cinci ani.
(6) Pentru a fi reatestat specialistul prezintă în fața comisiei de atestare dovada experienței de
verificator tehnic, prezentând o listă a lucrărilor verificate precum și a urmării cursurilor de pregătire
profesională continuă, pe baza metodologiei de re-atestare elaborate și promovate prin oOrdin la
Ministrului de resort.
(7) Limita superioară a vârstei până la care se pot realiza atestarea sau reatestarea verificatorului
tehnic este de 70 de ani.
Art. 368.[Art. 407.] Verificarea tehnică a proiectelor

(1) Verificarea proiectelor privind respectarea reglementărilor tehnice referitoare la cerințele

fundamentale aplicabile se efectuează de către specialiști verificatori de proiecte atestați pe
domenii/subdomenii și specialități, alții decât specialiștii elaboratori ai proiectelor.
(2) Verificarea proiectelor se va realiza de către verificatori de proiect atestați în condițiile legii,
persoane fizice sau persoane juridice certificate ce au în componența lor verificatori de proiect atestați,
independente față de proiectant și antreprenor.
(3) Verificatorul de proiect atestat, persoană fizică sau juridică nu poate verifica și semna proiectele
întocmite de către el, proiectele la a căror elaborarea cărora a participat cu excepția construcțiilor
aflate în clasa de consecințe 1.
(4) Verificarea tehnică a proiectelor de construcții se face diferențiat, în funcție de încadrarea
construcțiilor în clase de consecințe, după următoarele niveluri de verificare a proiectelor, după cum
urmează:
a) verificarea de nivel 1;
b) verificarea de nivel 2;
c) verificarea de nivel 3;
d) verificarea de nivel 4.

(5) Detalierea nivelurilor de verificare a proiectelor și a tipului verificării se realizează prin acte
normative speciale.face în legislația subsecventă.

167
Art. 369.[Art. 408.] Verificarea de nivel 1 (NVP1)

(1) Verificarea de nivel 1 se efectuează pentru construcțiile aflate în clasa de consecință 1.

(2) Verificarea de nivel 1, se caracterizează prin asumarea răspunderii pentru proiectul întocmit fără a
exista obligația verificării de către verificatori atestați.
Art. 370.[Art. 409.] Verificarea de nivel 2 (NVP2)

(1) Verificarea de nivel 2 se efectuează pentru construcțiile aflate în clasa de consecință 2.

(2) Verificarea de nivel 2 se caracterizează printr-o verificare amănunțită și se realizează de către
verificatori tehnici atestați, persoane diferite față de cele care au elaborat proiectul.
(3) Verificatorul tehnic poate fi persoană fizică atestată care activează în altă firmă entitate juridică
față de cea în care s-a elaborat proiectul sau dacă verificarea se realizează în cadrul aceleiași firme de
proiectare, aceasta se va realiza de către un verificator tehnic atestat care nu a participat la
elaborarea proiectului sau de către un colectiv condus de un verificator tehnic atestat, altul decât
colectivul care a elaborat proiectul în concordanță cu procedura de organizare.
(4) Verificarea de nivel 2 (NVP2) este o verificare calitativă în care:
a) se verifică datele de intrare, respectiv ipotezele de calcul, combinații de încărcări, scheme
principiale, valorile coeficienților parțiali de siguranță, corectitudinea încadrării în clase;
b) se verifică memoriul tehnic pentru conformitatea proiectului cu legislația în vigoare;
c) se verifică constructibilitatea, respectiv posibilitatea punerii în operă în acord cu terenul, cu
tehnicile și tehnologiile și cu materialele existente și agrementate;
d) se verifică corectitudinea principială a planurilor, secțiunilor și detaliilor;
e) se verifică conținutul proiectului, verificatorul asigurându-se că proiectul conține toate
componentele cerute prin lege, corespunzător fazei de proiectare în care se află proiectul;
f) verificatorul va verifica considerarea în proiectare a condițiilor de calitate și a celor legate de
sănătatea și siguranța ocupațională;
g) verificatorul va verifica considerarea în proiectare a condițiilor de durabilitate, de mediu, de
reziliență și de sustenabilitate economică;
h) verificatorul va verifica existența în cadrul proiectului a caietului de sarcini pentru exploatare.

(5) Verificatorul trebuie să se asigure că au fost luate în considerare toate cerințele legale pentru
satisfacerea calitativă a criteriilor de performanță a construcției.
Art. 371.[Art. 410.] Verificarea de nivel 3 (NVP 3)

(1) Verificarea de nivel 3 se efectuează pentru construcțiile aflate în clasa de consecință 3.

(2) Verificarea de nivel 3 se caracterizează printr-o verificare avansată și se realizează de către un
verificator tehnic persoană juridică terță, diferită de firma societatea de proiectare care a elaborat
proiectul.
(3) Verificarea de nivel 3 corespunde unei verificări calitative și cantitative care față de NPV2
urmărește în plus:
a) corectitudinea modelelor de calcul, a calculelor de dimensionare globale și locale; verificatorul
tehnic atestat face o revizie a tuturor calculelor efectuate de proiectant și confirmă
corectitudinea acestora;
b) se verifică planurile, secțiunile și detaliile la nivel detaliat;
c) se verifică corespondența între toate piesele proiectului: calcule, desene, caiete de sarcini;
d) se verifică și se confirmă corectitudinea caietele de sarcini pentru construire și exploatare;

168
 e) se verifică considerarea și implementarea tehnologiei BIM.

Art. 372.[Art. 411.] Verificarea de nivel 4 (NVP4)

(1) Verificarea de nivel 4 se efectuează pentru construcțiile aflate în clasa de consecință 4.

(2) Verificarea de nivel 4 se caracterizează printr-o verificare extinsă și se realizează de către un
verificator tehnic persoană juridică terță, diferită de firma de proiectare care a elaborat proiectul.
(3) Verificarea de nivel 4 corespunde unei verificări calitative și cantitative care față de NPV3
urmărește în plus:
[a)] verificatorul va realiza un calcul paralel amănunțit la nivel local și global cu instrumente și
metode de calcul de nivel cel puțin egal cu acela utilizat în proiectare; diferențele valorice între
calculul efectuat de către proiectant și calculul paralel efectuat de verificator nu vor depăși
5%;.
a)[b)] verificatorul va verifica existența și corectitudinea extraselor și tablourilor de materiale și
listelor de cantități.

Art. 373.[Art. 412.] Obligațiile verificatorului tehnic

(1) Verificatorul tehnic are următoarele obligații:

a) respectarea reglementărilor tehnice privind proiectarea și verificarea tehnică a construcțiilor în
vigoare la data depunerii documentației pentru obținerea autorizației de construire;
b) respectarea nivelului de verificare a proiectării în conformitate cu clasa de consecință în care
se încadrează construcția proiectată, a prevederilor și cerințelor legate de nivelul de verificare
respectiv;
c) să-și limiteze acțiunile strict în domeniile și exigențele (criteriile de performanță) pentru care
este atestat;
d) elaborarea referatului de verificare tehnică;
e) în situația în care nivelul de verificare a proiectării este NVP4, referatul de verificare va fi
însoțit de notele de calcul și dimensionare, precum și de verificare a cantităților de materiale
efectuate în paralel de către verificatorul tehnic;
f) completarea la zi a registrului de evidență a lucrărilor de verificare;
g) verificarea dispozițiilor de șantier emise între timp până la proxima fază de execuție
determinantă;
h) în situații care ar putea pune în pericol integritatea construcțiilor aflate în execuției, a
lucrătorilor și specialiștilor, a reprezentanților autorităților de control aflați în șantier sau în
situații care ar putea compromite posibilitatea de continuare a execuției construcției la
parametrii vizați precum și compromiterea mediului iar proiectantul dispune prin dispoziție de
șantier punerea în aplicare imediată a unor soluții de remediere/punere în siguranță,
verificatorul tehnic trebuie să avizeze dispoziția de șantier în termen de 72 ore de la emiterea
acesteia.

(2) Verificatorul tehnic răspunde timp de 10 ani de la data predării/recepționării construcției, pentru
concluziile verificărilor realizate.
Art. 374.[Art. 413.] Răspunderea verificatorului tehnic atestat este:

Răspunderea verificatorului tehnic atestat este:

[a)] limitată în cazul NVP2, proporțională cu tipul de verificare, răspunderea verificatorului
suprapunându-se cu răspunderea proiectantului pentru ceea ce a verificat;.

169
 [b)] avansată în cazul NVP3, proporțională cu tipul de verificare, răspunderea verificatorului
suprapunându-se cu răspunderea proiectantului pentru ceea ce a verificat;.
[c)] sSolidară cu cea a proiectantului în cazul NVP4.

Secțiunea IV – Diriginteleții de șantier

Art. 375.[Art. 414.] Dirigintele de șantier

(1) Dirigintele de șantier este specialistul cu activitate în construcții autorizat, cu atribuții privind
verificarea execuției corecte a lucrărilor de construcții, în conformitate cu documentațiile
tehnice/documentațiile tehnica-economice aferente.
(2) Dirigintele de șantier își desfășoară activitatea ca angajat/ contractant al dezvoltatorului/
proprietarului în vederea verificării execuției corecte a lucrărilor de construcții, pe tot parcursul
lucrărilor, asigurând de respectarea legislației în domeniu, fiind independent față de ceilalți factori
implicați.
(3) Activitatea dirigintelui de șantier este incompatibilă cu orice activitate de proiectare, execuție,
verificare sau expertiza pentru lucrarea în care este implicat ca diriginte de șantier.
(4) Autorizarea și confirmarea periodică privind exercitarea dreptului de practică al diriginților de
șantier se realizează de către Inspectoratul de Stat în Construcții.
(5) Autorizarea diriginților de șantier pentru lucrări asupra construcțiilor cuprinse în Lista
Monumentelor Istorice se face, suplimentar, de către Ministerul Culturii.
(56) În îndeplinirea activităților menționate în cadrul alin. (34), Inspectoratul de Stat în Construcții
poate delega activitatea de autorizare către asociațiile profesionale de profil de interes public în baza
unei metodologii de supraveghere a activității de atestare elaborate și promovate prin ordin alde
Mministrului de resort.
(67) Limita superioară a vârstei până la care se pot face autorizarea, reautorizarea în calitate de
diriginte de șantier este de 70 de ani.
Art. 376.[Art. 415.] Obligațiile dirigintelui de șantier

(1) Dirigintele de șantier are următoarele obligații:

a) cunoaște prevederile proiectului pentru autorizarea executării/desființării lucrărilor de
construire și ale proiectului tehnic de execuție, verificat potrivit legii;
b) verifică existenta fișelor și proiectelor tehnologice de execuție, a procedurilor de realizare a
lucrărilor, planurilor de verificare a execuției, proiectelor de organizare a execuției lucrărilor,
precum și graficele de realizare a construcțiilor, actualizate prin eventualele dispoziții de
șantier emise pe parcursul derulării lucrărilor;
c) asigură secretariatul comisiei de recepție la terminarea lucrărilor și întocmește, în numele
dezvoltatorului/proprietarului, documentele de recepție la terminarea lucrărilor și constituie
cartea tehnică a construcției;
d) participă la toate fazele de verificare a execuției lucrărilor, inclusiv la fazele determinante
prevăzute în planul de control al calității lucrărilor de construcții;
e) oprește execuția lucrărilor de construcții când constată neconformități care pot afecta calitatea
acestora;
[f)] oprește execuția lucrărilor de construcții și înștiințează Inspectoratul de Stat în Construcții -
I.S.C. sau, după caz, structurile proprii de control din cadrul instituțiilor competente potrivit
legii, în cazul în care se produc accidente tehnice și/sau constată abateri de la prevederile
proiectului tehnic de execuție;.

170
 f)[g)] întocmește și tine la zi registrul de evidentă a activității și a lucrărilor de construcții la care a
participat.

Secțiunea V – Responsabilulii tehnici cu execuția

Art. 377.[Art. 416.] Responsabilul tehnic cu execuția

(1) Responsabilul tehnic cu execuția este specialistul cu activitate în construcții autorizat, cu atribuții
privind asigurarea calității execuției lucrărilor de construcții pe care le coordonează, din punct de
vedere tehnic, pe tot parcursul procesului de execuție
(2) Responsabilul tehnic cu execuția își desfășoară activitatea ca angajat/contractant al
operatorului/operatorilor economic/economici care execută lucrări de construcții, în vederea asigurării
nivelului de calitate corespunzător cerințelor fundamentale prevăzute de lege.
(3) Autorizarea și confirmarea periodică privind exercitarea dreptului de practică al responsabililor
tehnici cu execuția se realizează de către Inspectoratul de Stat în Construcții.
(4) Autorizarea responsabililor tehnice cu execuția pentru lucrări asupra construcțiilor cuprinse în Lista
Monumentelor Istorice se face, suplimentar, de către Ministerul Culturii.
(4) În îndeplinirea activităților menționate în cadrul alin. (3), Inspectoratul de Stat în Construcții poate
delega activitatea de autorizare către asociațiile profesionale de profil de interes public în baza unei
metodologii de supraveghere a activității de atestare elaborate și promovate prin ordin de ministru.
(5) Limita superioară a vârstei până la care se pot face autorizarea, reautorizarea în calitate de
responsabil tehnic cu execuția este de 70 de ani.
Art. 378.[Art. 417.] Obligațiile responsabilului tehnic cu execuția

(1) Responsabilul tehnic cu execuția are următoarele obligații:

a) cunoaște prevederile proiectului tehnic de execuție, verificat conform legii;
b) verifică existenta fișelor și proiectelor tehnologice de execuție, a procedurilor de realizare a
lucrărilor corespunzătoare caietelor de sarcini din proiectul tehnic de execuție, planurilor de
verificare a execuției, proiectelor de organizare a execuției lucrărilor, precum și graficele de
realizare a construcțiilor, altele decât cele prevăzute în proiectul tehnic de execuție;
c) participă la toate fazele de verificare a execuției lucrărilor, inclusiv la fazele determinante
prevăzute în planul de control al calității lucrărilor de construcții;
d) pune la dispoziția dezvoltatorului documentația de execuție întocmită, în vederea
constituirii/completării, după caz, a cărții tehnice a construcției;
e) oprește execuția lucrărilor de construcții când constată neconformități care pot afecta calitatea
acestora;
f) oprește execuția lucrărilor de construcții în cazul în care se produc accidente tehnice și/sau
constată abateri de la prevederile proiectului tehnic de execuție, înștiințează Inspectoratul de
Stat în Construcții - I.S.C. sau, după caz, structurile proprii de control din cadrul instituțiilor
competente, și permite reluarea lucrărilor numai după remedierea acestora;
g) întocmește și tine la zi registrul de evidentă a activității și a lucrărilor de construcții la care a
participat.

171
 Secțiunea VI – Alți Specialiști

(1) În procesul de fundamentare, proiectare, execuție și mentenanța a unei construcții pot interveni
mai multe tipuri de specialiști care oferă servicii de specialitate proprietarului sau dezvoltatorului sau
participă punctual cu studii de specialitate în toate etapele ciclului de viată al investiției în construcții.
(2) Specialiștii pot interveni pe domenii, astfel:
[a)] fFuncția de funcțiune a obiectivului – scenograf, muzeograf, tehnologi;
a) fFuncția de context – urbanist, arhitect, arheolog, istoric, istoric de artă, peisagist, geograf,
topograf, geolog, climatolog;
[b)] îÎn materie de echipare, securitate, accesibilitate, costuri;
b) în materie de consum de energie – auditor energetic:
[c)] fFuncții suport – juriști și avocați, experți achiziții, sănătate și securitate în muncă,
comunicare, marketing.

(3) Specialiștii își desfășoară activitatea pe bază deîn baza unui contract încheiat cu proprietarul,
dezvoltatorul, proiectantul sau cu antreprenorul..
(3) Unii dintre acești O parte din specialiști desfășoară o activitate de interes public reglementată prin
legi speciale.

Capitolul II. Proiectanți

Art. 379.[Art. 418.] Dispoziții generale privind proiectanții

(1) Proiectanții sunt reprezentați de specialiști sau grupuri de specialiști, persoane fizice, cu
competențte specifice în domeniul construcțiilor care prin activitatea lor propun o soluție din punct de
vedere urbanistic, arhitectural, ingineresc, peisagistic, al plantărilor/plantațiilor, tehnic și tehnic si
economic solicitărilor exprimate de către proprietar/ dezvoltator prin intermediul temei de proiectare.
(2) Activitatea de proiectare reprezintă ansamblul operațiilor de elaborare a documentațiilor tehnice –
piese scrise si desenate – în mai multe faze de proiectare succesive al căror conținut detaliază
succesiv/ progresiv soluția tehnica pîanăa la elaborarea proiectului final de execuție.
(3) Activitatea de proiectare este încredințată pe baze contractuale în totalitate sau pe specialități,
faze, către operatorii economici/ persoane fizice autorizate, abilitate în condițiile legii să presteze
activități de proiectare.
Art. 380.[Art. 419.] Răspunderea proiectanților

(1) Proiectanții de construcții răspund de îndeplinirea următoarelor obligații principale referitoare la

calitatea construcțiilor:
[a)] elaborarea proiectului tehnic – piese scrise șsi desenate - în fazele de proiectare;
[b)] precizarea prin proiect a categoriei de importantă a construcției, a clasei de importanță-
expunere și a clasei de consecință, după caz; încadrarea construcțiilor în categorii și clase se
face de către proiectant la nivel minimal conform legislației subsecvente, însă categoria și
clasa poate fi și de nivel superior dacă dezvoltatorul/proprietarul solicită acest lucru;.
a)[c)] asigurarea prin proiecte și detalii de execuție a nivelului de calitate corespunzător cerințelor,
cu respectarea reglementărilor tehnice și a clauzelor contractuale;
[d)] prezentarea proiectelor elaborate în fațta specialiștilor verificatori de proiecte atestați, stabiliți
agreați de către proprietar/ dezvoltator, precum și soluționarea neconformităților și
neconcordanțelor semnalate;

172
 [e)] elaborarea caietelor de sarcini privind execuția lucrărilor, a caietelor de sarcini privind
exploatarea, întreținerea și reparațiile, precum și, după caz, a proiectelor de urmărire privind
comportarea în timp a construcțiilor;.
[f)] stabilirea, prin proiect, a fazelor de execuție determinate pentru lucrările aferente cerințelor și
participarea pe șantier la verificările de calitate legate de acestea; fazele determinante de
execuție vor fi stabilite pe principiul etalonului;.
b)[g)] participarea la solicitarea proprietarului/ dezvoltatorului la activitatea de selecție a
antreprenorului cu scopul verificării conformării ofertei tehnice a acestuia cu proiectul elaborat
c)[h)] stabilirea modului de tratare a defectelor apărute în execuție, din vina proiectantului, la
construcțiile la care trebuie să asigure nivelul de calitate corespunzător cerințelor, precum și
urmărirea aplicării pe șantier a soluțiilor adoptate, după însușirea acestora de către specialiști
verificatori de proiecte atestați, la cererea dezvoltatorului;
d)[i)] participarea la întocmirea cărții tehnice a construcției și la recepția lucrărilor executate;
e)[j)] asigurarea asistenței tehnice, conform clauzelor contractuale, pentru proiectele elaborate,
pe perioada execuției construcțiilor sau a lucrărilor de intervenție la construcțiile existente.

(2) Documentația privind post utilizarea construcțiilor se efectuează numai la solicitarea proprietarului.
(3) Proiectanții de construcții pot participa numai la elaborarea acelor proiecte pentru care sunt
atestați, în conformitate cu clasele, domeniile și tipurile de construcții precum și a specialității pentru
care sunt certificați.

Secțiunea I – Specialiști în proiectare

Art. 381.[Art. 420.] Arhitecți

(1) Arhitectul este absolventul cu diplomă sau alt document echivalent eliberat de către instituțiile de
învățământ superior de arhitectură recunoscute de statul român, care îndeplinesc criteriile minime
obligatorii de autorizare și acreditare pentru programul de studii universitare de arhitectură din
domeniul de licență arhitectură, conform reglementărilor instituite prin legea specială de organizare și
exercitare a profesiei de arhitect.
(2) Exercitarea profesiei de arhitect este condiționată de dobândirea și exercitarea dreptului de
semnătură.
(3) Exercitarea profesiei de arhitect se poate face atât în sectorul privat, cât și în sectorul public.
(4) Exercitarea profesiei de arhitect se poate realiza în cadrul societăților de proiectare sau altor forme
de asociere constituite conform legii.
(5) Exercitarea profesiei de arhitect se face cu sau fără drept de semnătura.
(6) Dreptul de semnătură se dobândește și exercită conform reglementările instituite prin legea
specială de organizare și exercitare a profesiei de arhitect.
(7) Exercitarea dreptului de semnătură se face numai în cadrul formelor prevăzute prin legea specială
de organizare și exercitare a profesiei de arhitect.
(8) Arhitectul cu drept de semnătură sau conductorul arhitect cu drept de semnătură, vor asigura și
coordonarea întregii documentații, de pe poziția de șef de proiect sau, după caz, manager de proiect,
asigurând integrarea și coordonarea proiectelor de specialitate de inginerie, în cazul construcțiilor
civile.
Art. 382.[Art. 421.] Activitatea arhitectului

173
 (1) Practica arhitectului în domeniile arhitecturii, urbanismului și amenajării teritoriului constă în:
a) elaborarea conceptului, proiectarea, coordonarea proiectării, consiliere, asistența tehnică a
lucrărilor de construcții, restaurări de monumente, peisagistică, design, amenajări și
decorațiuni interioare, scenografie și alte asemenea activități;
b) studiul, cercetarea, planificarea, consultanță și reglementarea specifică în domeniile
arhitecturii, urbanismului, amenajării teritoriului, construcțiilor, utilizării materialelor de
construcție și tehnologiilor specifice;
c) managementul activității de proiectare, avizarea, aprobarea documentațiilor supuse
avizării/autorizării, supravegherea lucrărilor de construcții, verificarea tehnică și expertiza
tehnică a proiectelor de arhitectură, auditarea energetică, expertiza judiciară, controlul și
dirigenția de șantier conform condițiilor și cerințelor legale de calificare și de desfășurare a
activității.
(2) Practica arhitecturii este un act complex de creație tehnică și estetică și de furnizare de servicii,
care se realizează prin întocmirea de proiecte, coordonarea studiilor și documentațiilor conexe
întocmite de alți specialiști, studii, teme și programe de cercetare, proiectare și concursuri,
documentații tehnice, machete, relevee și alte asemenea activități.
Art. 383.[Art. 422.] Ingineri de proiectare în construcții

(1) Inginerul proiectant în construcții este absolventul cu diplomă de licență acordată de o facultate de
construcții și este certificat pe trepte de competență profesionale de către asociațiile profesionale de
interes public de profil.
(2) Recertificarea pe trepte de competență se face la fiecare 5 ani, în acest scop inginerul trebuind să
facă dovada lucrărilor la care a participat în intervalul scurs, a cursurilor urmate de pregătire
profesională continuă susținute de către facultățile de construcții sau de către asociațiile profesionale
de interes public de profil și după caz prin intermediul unui examen organizat de asociațiile
profesionale de interes public de profil, în conformitate cu actele normative speciale.
(3) În situația în care inginerul proiectant este șef de proiect de specialitate, iar construcțiile proiectate
intră în una din clasele de consecință CC2-CC4categoriile de importanță A, B, C, atunci inginerul va fi
certificat într-una din treptele de competență superioare.
(4) Colectivele de proiectare de inginerie sunt alcătuite de către inginerul proiectant șef proiect
specialitate, care este ajutat după caz de alți ingineri proiectanți și de desenatori care pot să fie
licențiați ai unei facultăți de construcții sau tehnicieni specializați.
(5) Dacă organizarea societății/companiei/firmei permite atunci în componența colectivului este și un
manager de proiect.
(6) Pentru desenatorii care dețin studii de inginerie de construcții nu este necesară certificarea
profesională pe trepte de competență.
(7) Inginerul proiectant de construcții efectuează pe baza temei primite de la inginerul proiectant șef
de proiect de specialitate:
a) documentare specifică proiectului;
b) extragere de date din avize și alte date de temă;
c) modelare și analiză structurală sau de instalații;
d) evaluarea răspunsului general și local;
e) determinare de eforturi și deformații;
f) modelare CAD sau BIM;
[g)] întocmirea următoarelor livrabile:livrabilelor
[1.] memoriul tTehnic;
1.[2.] breviarul de calcul;

174
 2.[3.] partea desenată a proiectului în situația în care organizația nu are în componență
desenatori sau întocmesc tema de desen pentru desenatori;
3.[4.] caiete de sarcini, specificații tehnice pentru construire;
4.[5.] program de asigurare a calității în faze determinante;
5.[6.] program de monitorizare în timpul construirii;
6.[7.] caiete de sarcini pentru exploatare inclusiv programul de urmărire în timp al
construcțiilor.
(8) Inginerul proiectant de construcții este verificat de șeful de proiect de specialitate.
(9) Desenatorii sunt cei care întocmesc modelele digitale, piesele desenate ale proiectului, listele și
extrasele de cantități de materiale.
(10) Desenatorul este verificat de către inginerul proiectant de construcții.
(11) Arhitectul și inginerii de proiectare îin construcții desfășoară o activitate de interes public
reglementată prin lege.
Art. 384.[Art. 423.] Ingineri de proiectare în peisagistică

Peisagistul este absolvent al unui program de studii cu diplomă de licență a unui program de studii de
minim 4 ani, acordată de o facultate de profil sau un specialist provenit din domenii conexe, astfel cum
sunt arhitectura, ingineria, mediul, horticultura care a urmat cursuri de specialitate postuniversitare în
peisagistică sau care prin activitatea profesională de durată a dobândit experiență profesională în
domeniu, recunoscută de IFLA Europe.

Secțiunea II – Operatorii economici

[Art. 424.] Operatorii economici care prestează oferă servicii de proiectare

(1) Operatorii economici care prestează servicii de proiectare sunt reprezentați de societăți înființate și
înregistrate conform reglementărilor legale, cu obiect principal de activitate constând în activități de
arhitectură, inginerie și servicii de consultanță tehnică legate de acestea.
(2) Operatorii economici menționați în cadrul alin. (1), îndeplinesc următoarele condiții:
a) au implementat un sistem de conducere și asigurare a calității activităților pe care le
desfășoară adaptat tipurilor de construcții și categoriilor de importanță pentru care poate să
ofere servicii;
b) angajează personal de specialitate care dețin diplomele, certificatele și atestatele necesare
pentru serviciile oferite;
c) sistemul calității și personalul a fost auditat de către un organism specializat în auditarea
operatorilor ce oferă servicii de proiectare în construcții;
d) dețin polițe de asigurare profesională;
e) dețin certificările necesare desfășurării activităților de proiectare pe niveluri de certificare care
țin cont de grupe de criterii tehnice, juridico-economice și economico-financiare.

(3) Certificarea operatorilor economici se face de către organisme autorizate în acest sens, sub
supravegherea Ministerului de resort conform reglementărilor speciale.
(4) Certificarea operatorilor economici în construcții este necesară pe proiectarea construcțiilor cu
dezvoltare publică sau privată, din categoriile A, B și C de importanță a construcțiilor sau clasele de
consecință CC2-CC4.

175
 (5) În cazul în care o societate de proiectare desfășoară servicii integrate de arhitectură și inginerie în
construcții, aceasta va îndeplini condițiile cumulate pentru societățile de proiectare de arhitectură cât
și pentru societățile de proiectare de inginerie.
Art. 385.[Art. 425.] Societăți de proiectare de inginerie în construcții

(1) Societățile de proiectare de inginerie sunt constituite sub forma unor societăți înființate și
înregistrate conform reglementărilor legale, cu obiect de activitate principal constând în activități de
inginerie și consultanță tehnică legate de acestea.
(2) Societățile de proiectare în ingineria dede inginerie în construcții se pot asocia pentru realizarea
unor proiecte deosebite complexe în scopul de a asigura nivelul de cerințe și competențe solicitat prin
contractul de proiectare.
(3) Societate de proiectare de inginerie în construcții, îndeplinește următoarele condiții:
[a)] deține personal de specialitate, respectiv ingineri constructori care dețin certificările necesare
în conformitate cu prevederile legale;
a)[b)] au implementat un sistem de conducere și asigurare a calității activităților pe care le
desfășoară adaptat tipurilor de construcții și categoriilor de importanță pentru care poate să
ofere servicii, în conformitate cu standardele aplicabile sistemului de conducere și de
asigurare a calității.
(4) Societatea de proiectare de inginerie de construcții nu poate încheia contracte de servicii de
proiectare, pentru care nu deține proceduri în sistemul calității și/sau nu deține personal calificat
corespunzător tipologiei proiectului ce face obiectul contractului de servicii de proiectare.

Secțiunea III – Proiectantul general

Art. 386.[Art. 426.] Proiectantul general

(1) Proiectantul general poate fi oricare dintre societățile de proiectare de arhitectură și inginerie, în
acord cu specificul proiectului.
(2) Contractul de proiectare dintre dezvoltator / proprietar și proiectantul general poate include toate
specialitățile de proiectare implicate în proiectarea construcției.
(3) Societatea care reprezintă proiectantul general numește din rândurile sale un șef de proiect
complex care respectă toate cerințele legale aplicabile.
(4) În situația în care dezvoltatorul / proprietarul încheie contracte separate cu specialitățile implicate
în proiect, atunci una dintre societățile de proiectare își va asuma rolul de coordonator al proiectului,
asigurând poziția de șef de proiect, acest aspect stipulat în fiecare dintre contractele de proiectare.
(5) Pentru amenajarea de spații verzi și/sau publice proiectantul general poate fi o societate de
proiectare de peisagistică, în acord cu specificul proiectului.

Secțiunea IV – Șeful de proiect

Art. 387.[Art. 427.] Șeful de proiect

(1) Prin șef de proiect se înțelege specialistul arhitect cu drept de semnătură, urbanist, inginer
persoană fizică, cu rol în conducerea echipei de proiectare complexe, care include toate specialitățile,
sau echipei de proiectare pe specialități, conform specificului proiectului.
(2) Șeful de proiect planifică desfășurarea proiectului, programează desfășurarea in timp, organizează
activitățile și alocă resursele, coordonează echipa, asigură comunicarea cu clientul și în cadrul echipei,

176
 cât și în exteriorul acesteia către forurile interesate, coordonează din punct de vedere tehnic soluțiile
tehnice elaborate pe specialități.
(3) Șeful de proiect de specialitate întocmește conceptul în acord cu tema de proiect, cu cerințele din
legislația în construcții privind criteriile de performanță, precum și cu cerințele dezvoltatorului/
proprietarului fără ca aceste cerințe să se situeze sub cerințele minimale din cadrul prezentei legi și în
reglementărilor tehnice aplicabile.
(4) ÎIn cazul construcțiilor clădirilor civile, poziția de șef de proiect revine de drept arhitectului cu
drept de semnătura.
(5) În cazul construcțiilor inginerești, construcțiilor industriale sau agrozootehnice poate reveni
inginerului proiectant.
(6) În cazul spațiilor verzi și sau publice poziția de șef de proiect poate reveni de drept peisagistului.
(7) În cazul plantațiilor de protecție și sau cu rol ecologic poziția de șef de proiect revine de drept
peisagistului.

Capitolul III. Constructori

Secțiunea I – Antreprenori generaliAntreprenorul general

Art. 388.[Art. 428.] Antreprenorul general

(1) Antreprenorul general este operatorul economic care desfășoară activități de execuție lucrări
conform obiectului de activitate si și care are capacitatea tehnică și organizatorică de a se angaja
exclusiv în nume propriu în relații contractuale cu dezvoltatorul/proprietarul, pentru execuția de lucrări
pe care urmează să le execute prin forțe propriipersonal, sau prin intermediul subantreprenorilor.
(2) În realizarea lucrării contractate antreprenorul general poate încheia contracte cu antreprenori de
specialitate și furnizori.
(3) Antreprenorul general este, din punct de vedere contractual, executantul lucrărilor de construire,
având următoarele obligații principale:
a) sesizarea dezvoltatorilor asupra neconformităților și neconcordanțelor constatate în proiecte,
în vederea soluționării;
b) începerea execuției lucrărilor numai la construcții autorizate în condițiile legii și numai pe bază
și în conformitate cu proiecte tehnice de execuție verificate de specialiști atestați;
c) asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerințelor printr-un sistem propriu de calitate
conceput și realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu execuția autorizați;
d) convocarea factorilor care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse în faze
determinante ale execuției și asigurarea condițiilor necesare efectuării acestora, în scopul
obținerii acordului de continuare a lucrărilor;
e) soluționarea neconformităților, a defectelor și a neconcordanțelor apărute în fazele de
execuție, numai pe baza soluțiilor stabilite de proiectant cu acordul dezvoltatorului;
f) utilizarea în execuția lucrărilor numai a produselor și a procedeelor prevăzute în proiect,
certificate sau pentru care există agrementez tehnice, care conduc la realizarea cerințelor,
precum și gestionarea probelor-martor; înlocuirea produselor și a procedeelor prevăzute în
proiect cu altele care îndeplinesc condițiile precizate și numai pe baza soluțiilor stabilite de
proiectanți cu acordul dezvoltatorului;
g) respectarea proiectelor și a detaliilor de execuție pentru realizarea nivelului de calitate
corespunzător cerințelor;
h) sesizarea, în termen de 24 de ore, a Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C. în cazul
producerii unor accidente tehnice în timpul execuției lucrărilor;

177
 i) supunerea la recepție numai a construcțiilor care corespund cerințelor de calitate și pentru
care a predat dezvoltatorului documentele necesare întocmirii cărții tehnice a construcției;
j) aducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse prin actele de control sau
prin documentele de recepție a lucrărilor de construcții;
k) remedierea, pe propria cheltuială, a defectelor calitative apărute din vina sa, atât în perioada
de execuție, cât și în perioada de garanție stabilită potrivit legii;
l) readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor inițială, la terminarea execuției
lucrărilor;
m) stabilirea răspunderilor tuturor participanților la procesul de producție - factori de răspundere,
colaboratori, subcontractanți - în conformitate cu sistemul propriu de asigurare a calității
adoptat și cu prevederile legale în vigoare (4) Antreprenorul general este răspunzător față de
dezvoltator pentru executarea întregii lucrări în baza contractului de antrepriza încheiat cu
acesta.

Secțiunea II – Antreprenori Antreprenorul de specialitate

Art. 389.[Art. 429.] Antreprenorul de specialitate

(1) Antreprenorul de specialitate este specialistul contractat de către antreprenorul general, în vederea
executării unor activități specifice, a unor părți ori elemente ale lucrării sau serviciilor, pentru care
deține specializarea necesară.
(2) Antreprenorul de specialitate răspunde față de antreprenorul general pentru partea de lucrare la
care s-a angajat prin intermediul contractului de subantrepriză.
(3) Antreprenorul general nu poate delega răspunderea pentru lucrările realizate către antreprenorul
de specialitate.

Secțiunea III – Mâna de lucru calificată

Art. 390.[Art. 430.] Mâna de lucru calificată

(1) În execuția lucrărilor de construcții este implicată forță de muncă necalificată și calificată,
calificarea personalului făcându-se la locul de muncă și/ sau prin cursuri de formare profesională
asigurate de furnizori de formare profesională autorizați.
(2) Angajatorul este obligat să țină evidența meseriilor și a profesiilor prevăzute de legislația
specifică, pentru care este necesară autorizarea exercitării, conform prevederilor legale aplicabile în
domeniul securității și sănătății în muncă.
(3) Pentru exercitarea meseriilor de macaragiu, legător de sarcină pentru macarale, sudor,
responsabil tehnic sudură este necesară absolvirea unui program de formare profesională urmat de o
examinare de către ISCIR, conform prevederilor legale aplicabile.
(4) Autorizarea electricienilor se face de către Autoritatea Națională de Reglementare in Domeniul
Energiei în conformitate cu prevederile legale aplicabile.

Secțiunea IV – Furnizorul

Art. 391.[Art. 431.] Furnizorul

(1) Furnizorul este societatea care asigură livrarea de materiale, sisteme constructive prefabricate,
utilaje și echipamente necesare realizării lucrării și, după caz, montarea acestora.
(2) În funcție de complexitatea serviciilor pe care le prestează, furnizorul poate fi: furnizor general sau
furnizor de specialitate.

178
 Capitolul IV. Laboratoare de încercări

Art. 392.[Art. 432.] Laboratoarele de analize și încercări în construcții

(1) Laboratoarele de analize și încercări în construcții sunt laboratoarele care execută analize și
încercări privind controlul calității pe parcursul execuției lucrărilor de construcții sau în vederea
constatării stării tehnice a construcțiilor sau elementelor de construcții existente, necesare în cadrul
activităților de expertizare tehnică a construcțiilor și de urmărire a comportării în timp a acestora.
(2) Autorizarea și acreditarea laboratoarelor de analize și încercări în construcții se fac în conformitate
cu prevederile legale.
Art. 393.[Art. 433.] Organismele de evaluare și verificare a performanței produselor pentru
construcții

Autorizarea, acreditarea și supravegherea organismelor de evaluare și verificare reglementate potrivit

actelor normative adoptate la nivelul Uniunii Europene cu privire la stabilirea a cerințelor de acreditare
și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor, se realizează conform
reglementărilor europene și dispozițiilor naționale de punere în aplicare.

Titlul V. Factori cu atribuții de urmărire și control

Capitolul I. Inspectoratul de Stat în Construcții

Art. 394.[Art. 434.] Controlul de stat în construcții

(1) Controlul de stat al calității în construcții constituie o componentă a sistemului calității în acest
domeniu, prin care statul exercită controlul în toate componentele acestuia, în scopul prevenirii sau
limitării unor situații ce pot apărea la construcții și care pot pune în primejdie sau afecta negativ viața,
sănătatea, mediul înconjurător sau pot cauza pierderi materiale unor persoane, entități sau societății,
în parte sau în ansamblul ei.
(2) Controlul de stat al calității în construcții se aplică tuturor construcțiilor, inclusiv instalațiilor
aferente acestora, indiferent de forma de proprietate, destinație, categorie și clasă de importantă sau
sursa de finanțare, cu excepția locuințelor unifamiliale parter și anexelor gospodărești din proprietatea
persoanelor fizice, situate în mediul rural și în satele aparținătoare municipiilor și orașelor, precum și
construcțiilor provizorii și lucrărilor de construcții care se pot executa fără autorizație de construire sau
desființare, după caz, potrivit legii.
Art. 395.[Art. 435.] Inspectoratul de stat în construcții

Inspectoratul de Stat în Construcții exercită controlul statului cu privire la aplicarea unitară a

prevederilor legale în domeniul calității construcțiilor, în toate etapele și componentele sistemului
calității în construcții, constată contravențiile, aplică sancțiunile și măsurile prevăzute de lege și
dispune oprirea lucrărilor realizate necorespunzător.
Art. 396.[Art. 436.] Obiectivele controlului de stat

Obiectivele controlului de stat sunt următoarele:

a) îndeplinirea, de către organele de specialitate ale administrației publice centrale, comisiile
tehnice sau operatorii economici, a obligațiilor prevăzute de lege referitoare la:
1. declararea, certificarea, în condițiile legii, a performanței și a conformității produselor
pentru construcții;

179
 2. agrementarea tehnică pentru produse sau seturi, denumite produse pentru construcții,
care nu fac obiectul unei specificații tehnice;
3. atestarea și autorizarea specialiștilor în domeniul construcțiilor;
4. acreditarea și/sau autorizarea laboratoarelor de analiză și încercări în construcții;
5. certificarea sistemelor de management al calității în construcții;
6. certificarea performanței energetice și auditarea energetică a clădirilor;
7. alte obligații similare prevăzute de dispozițiile legale în vigoare.
b) respectarea, de către toți factorii care contribuie sau sunt implicați în producerea și furnizarea
de produse pentru construcții, în conceperea, realizarea, exploatarea și post utilizarea
construcțiilor, a prevederilor legale privind:
1. reglementările tehnice în construcții;
2. declararea, certificarea, în condițiile legii, a performanței și conformității produselor pentru
construcții;
3. agrementarea tehnică pentru produse sau seturi, denumite produse pentru construcții,
care nu fac obiectul unei specificații tehnice;
4. verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor;
5. verificarea calității lucrărilor executate, expertizarea tehnică a execuției construcțiilor,
precum și auditul energetic al clădirilor;
6. implementarea sistemului de management al calității în construcții;
7. verificarea calității execuției lucrărilor pentru care, în condițiile legii, se emit autorizații de
construire/desființare, prin diriginți de șantier autorizați, angajați ai dezvoltatorului și prin
responsabili tehnici cu execuția autorizați, angajați ai executanților;
8. stabilirea de către proiectant a modului de tratare a neconformităților identificate în etapa
de proiectare și a defectelor apărute în etapa de execuție, la construcțiile la care trebuie să
asigure nivelul de calitate corespunzător cerințelor, precum și urmărirea aplicării pe șantier
a soluțiilor adoptate după însușirea acestora de către verificatori de proiecte atestați, la
cererea dezvoltatorului sau proprietarului;
9. utilizarea de produse pentru construcții pentru care este declarată și certificată, în
condițiile legii, performanta și conformitatea
10. funcționarea laboratoarelor de analize și încercări în construcții asigurarea activității
metrologice în construcții;
11. recepția la terminarea lucrărilor, precum și recepția finală la expirarea perioadei de
garanție;
12. urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor și intervențiile în timp asupra acestora;
13. post-utilizarea construcțiilor.
c) respectarea prevederilor autorizațiilor de construire/desființare, a avizelor, acordurilor și a
altor documente referitoare la construcții, emise de autorități sau organe ale administrației
publice centrale și locale, precum și de alte organe abilitate de lege;
d) îmbunătățirea sistemului calității în construcții și a regulamentelor aferente componentelor
acestuia.

Capitolul II. I.G.S.U.

Art. 397.[Art. 437.] Inspectoratul General pentru Situații de Urgență

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în calitate de organ de specialitate în domeniul

apărării vieții, bunurilor și a mediului împotriva incendiilor și dezastrelor, precum și al realizării
măsurilor de protecție civilă și gestionarea situațiilor de urgenta, deține următoarele atribuții în
domeniul construcțiilor:

180
 a) planificarea, organizarea și desfășurarea activității de control tehnic de specialitate la
obiectivele de investiții și unitățile de proiectare;
[b)] avizare și autorizare privind securitatea la incendiu a construcțiilor și în domeniul protecției
civile la realizarea adăposturilor ;
b)[c)] participarea în cadrul comisiilor de recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente acestora
și a obiectivelor de investiții care reprezintă surse mari de risc.

Capitolul III. Poliția locală – disciplina în construcții

Art. 398.[Art. 438.] Poliția locală

Poliția locală, în calitate de compartiment funcțional în cadrul aparatului de specialitate al

primarului/primarului general sau ca instituție publică de interes local, deține următoarele atribuții în
domeniul construcțiilor:
a) efectuează controale pentru identificarea lucrărilor de construcții executate fără autorizație de
construire sau desființare, după caz, inclusiv a construcțiilor cu caracter provizoriu;
b) efectuează controale pentru identificarea persoanelor care nu respectă autorizația de
executare a lucrărilor de reparații ale părții carosabile și pietonale;
c) participă la acțiunile de demolare/dezmembrare/ dinamitare a construcțiilor efectuate fără
autorizație pe domeniul public sau privat al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale ori pe
spatii aflate în administrarea autorităților administrației publice locale sau a altor
instituții/servicii publice de interes local;
d) constată, după caz, conform atribuțiilor stabilite prin legi speciale, contravențiile privind
disciplina în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcții și înaintează procesele-
verbale de constatare a contravențiilor, în vederea aplicării sancțiunii, autorităților publice
locale.

Capitolul IV. Administrația locală

Art. 399.[Art. 439.] Autoritățile publice locale

(1) În condițiile prevăzute de prevederile legale aplicabile în materia amenajării teritoriului și

urbanismului, autoritățile publice locale dețin următoarele atribuții principale în domeniul
construcțiilor:
a) emiterea autorizaților ce stau la baza lucrărilor de construire și a tuturor tipurilor de intervenții
asupra construcțiilor existente;
b) controlul, constatarea și sancționarea contravențiilor la regimul autorizării lucrărilor.

(2) Atribuțiile autorităților publice locale, menționate în cadrul alin. (1) se exercită prin intermediul
structurilor specializate din cadrul aparatului de specialitate sau prin intermediul poliției locale.
(3) Pentru asigurarea competențelor și a unui nivel de performanță autoritățile publice locale cu rol în
autorizare și control vor fi supuse unui proces de certificare.
(4) Autoritățile publice locale care nu sunt capabile sa asigure nivelul de competență și de performanță
minim obligatoriu se pot asocia pentru asigurarea acestuia.
(5) Orice intervenție de construire, în funcție de specific și de amploare nu poate fi realizată fără a fi
supusă avizării și controlului specific al unor organisme și servicii, astfel cum sunt furnizorii de
utilități, branșamente, cadastru, mediu, risc de mediu si antropic, accesibilitate, calitatea aerului,
protecție zgomot.

181
 Capitolul V. Alte instituții sau autorități cu atribuții de control

Titlul VI. Alți factori interesați

Capitolul I. Vecinătăți și Comunități locale

Capitolul II. Agenții de stat, unități PMU ministere

Art. 400.[Art. 440.] Alte instituții cu atribuții de control în materia construcțiilor

(1) Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Administrația Națională a

Penitenciarelor, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de
Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază exercită controlul statului cu privire la
aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calității construcțiilor, în toate etapele și
componentele sistemului calității în construcții, constată contravențiile, aplică sancțiunile prevăzute de
lege și, după caz, dispun oprirea lucrărilor realizate necorespunzător, pentru construcțiile, amenajările
și instalațiile aferente obiectivelor militare și speciale din cadrul acestora, prin structurile proprii de
control, al căror mod de organizare și funcționare se stabilește prin ordine ale conducătorilor
instituțiilor respective.
(2) Ministerul Transporturilor exercită controlul statului cu privire la activitățile descrise în cadrul alin.
(1), în ceea ce privește construcțiile aferente infrastructurii de transport de interes național.

Capitolul III. Asociații profesionale și patronale

Art. 401.[Art. 441.] Asociațiile profesionale și patronale

(1) Asociațiile profesionale și patronale sunt persoane juridice constituite potrivit prevederilor instituite
prin legi speciale, ca urmare a asocierii factorilor implicați.
(2) Scopul înființării asociațiilor profesionale și patronale este de a promova și proteja interesele
economice, sociale, profesionale ale membrilor săi.
(3) Asociațiile profesionale de interes public înființate in baza unor legi speciale au ca scop
reglementarea practicării profesiilor în cauză.
(4) Scopul înființării asociațiilor profesionale de interes public este protecția calității cadrului de viață și
protecția consumatorului de servicii profesionale reglementate.
(5) Asociațiile profesionale asigură în interesul publicului, supravegherea calității serviciilor oferite care
sunt supuse unui cadru reglementat de activitate prin condiții de acces, formare inițială și continuă,
asigurare profesională, respectarea unui cod deontologic și control disciplinar.

Capitolul IV. Societăți de asigurare

Art. 402.[Art. 442.] Societățile de asigurare

(1) Societățile de asigurare sunt persoanele juridice autorizate conform prevederilor instituite prin legi
speciale, în vederea desfășurării activităților de asigurare.
(2) Societățile de asigurare nu dețin obligații cu privire la asigurarea cerințelor funcționale ale
construcțiilor, obligațiile acestora fiind limitate la prevederile incluse în contractele de asigurare
specifice încheiate cu factorii implicați.

182
 Capitolul V. Finanțator

Art. 403.[Art. 443.] Finanțatorul

(1) Finanțatorul este persoana care asigură resursele financiare pentru realizarea investiției.
(2) Finanțatorul construcției nu are obligații cu privire la asigurarea cerințelor funcționale ale
construcției, cu excepția situației în care calitatea de finanțator este deținută concomitent cu calitatea
de proprietar, dezvoltator sau a oricărui alt factor implicat.

CARTEA IV. ETAPELE ȘI STADIILE CICLULUI DE VIAȚĂ AL INVESTIȚIEI ÎN CONSTRUCȚII

Art. 404.[Art. 444.] Dispoziții generale

(1) În sensul prezentei legi, termenul investiție în construcții desemnează ansamblul proceselor
desfășurate și totalitatea cheltuielilor necesare satisfacerii unei nevoi prin construire.
(2) Ciclul de viață presupune dezvoltarea pe parcursul stadiilor ciclului de viață, reunite în patru etape
majore/principale care acoperă definirea, proiectarea, realizarea, și utilizarea investiției.Ciclul de viață
presupune dezvoltarea pe parcursul a opt etape care acoperă în principiu definirea, proiectarea,
realizarea, finalizarea și utilizarea investiției.
(3) După o perioadă de timp determinată, la finalizarea duratei de viață a construcției se va realiza
evaluarea acesteia și luarea măsurilor necesare, fie pentru prelungirea duratei de viață, fie pentru
începerea unui nou ciclu investițional.
(4) Un nou ciclu investițional poate fi început oricând în perioada de viață a construcției, înainte de
finalizarea acesteia, dacă acest lucru se dovedește necesar.

Titlul I. Definirea strategică (Etapa 0)

Capitolul I. Identificarea nevoii

Art. 405.[Art. 445.] Identificarea nevoii de construire

(1) Definirea strategică reprezintă etapa 0 în cadrul ciclului de viață al investiției și este determinată
de identificarea nevoii sau oportunității de construire.
(2) Necesitatea poate fi de rezolvare a unei probleme tehnice, sociale, culturale, sau de mediu sau, de
creștere a performanței unei construcții.
(3) Oportunitatea poate fi de afaceri sau de răspuns la o creștere a cererii de piață ,; la o creștere a
nevoii - sociale, educaționale, culturale, de sănătate, de agrement, loisir, economice, de comunicație
și de comunicare.
(4) În funcție de complexitatea nevoii de construire, în cadrul acestei etape poate fi necesară
angrenarea unui consultant de specialitate.
(5) Proprietarul / dezvoltatorul investiției își asumă în integralitate derularea acestei etape.

Capitolul II. Nota de fundamentare

Art. 406.[Art. 446.] Nota de fundamentare

183
 (1) Nota de fundamentare este documentul prin intermediul căruia, se stabilesc în mod exhaustiv
limitele nevoii de construire și se formulează intenția investițională.
(2) Intenția investițională se formulează, ulterior efectuării unui test de proporționalitate.
(3) Prin intermediul notei de fundamentare, se asigură alinierea investiției cu obiectivele de dezvoltare
durabilă, aprobate prin acte normative speciale.
(4) Alinierea investiției la obiectivele de dezvoltare durabilă este obligatorie.
Art. 407.[Art. 447.] Documentarea inițială

(1) Documentarea inițială este procesul de colectare a informațiilor cu privire la nevoi de construire
similare.
(2) În cadrul procesului de documentare inițială, se procedează la realizarea unui studiu documentar,
care va cuprinde analiza unui număr de minim 3 investiții cu un grad maxim de similaritate sau a unui
număr de minim 6 investiții cel puțin dublu, dacă similaritatea este redusă.
(3) Pentru o cât mai mareÎn vederea obținerii unei relevanțeă contextualeă cât mai mari, exemplele
investiționale analizate se vor alege concentric dinspre cele mai apropiate înspre cele mai îndepărtate,
din punct de vedere spațial și temporal.
(4) Pentru fiecare exemplu, în parte, se vor evidenția caracteristicele și asigura alinierea acestora cu
obiectivele pentru dezvoltare durabilă.. îÎn cazul în care este posibil, vor fi indicate și valorile metrice.
(5) Documentarea inițială este etapa în care promotorul investiției în construcții:
[a)] identifică și definește necesitatea și oportunitatea investiției;,
[b)] analizează cerințele;,
[c)] fixează obiectivele;,
[d)] definește atributele;,
a)[e)] propune opțiuni și amplasamente, face o analiză critică a acestora din punct de vedere
urbanistic si al facilitaților oferite (utilități și accesibilitate);
b)[f)] identifica beneficiile așteptate;
c)[g)] previzionează impactul negativ sau riscul economic ce pot decurge din lipsa de acțiune;
d)[h)] estimează o anvelopa financiară pe baza experienței în domeniu și bazei de date la nivel
național
e)[i)] identifică caracteristicile echipei de proiect;
(6) Îîn cazul investițiilor publice, conținutul literelor a) – i) de mai sus se materializează la nivelul notei
de fundamentare a investiției.
(7) Îîn cazul investiției private, conținutul literelor a) – i) de mai sus se materializează la nivelul
planului de afaceri.

Capitolul III. Tema strategică

Art. 408.[Art. 448.] Tema strategică

(1) Tema strategică este documentul prin intermediul căruia se definesc setul de cerințe funcționale,
limitele nevoii preluate din cadrul notei de fundamentare, astfel cum au fost revizuite cu concluziile
documentării inițiale, și alternativele de construire a unor construcții noi de de la zero sau intervenții
lape clădiri existente.
(2) Prin intermediul temei strategice se identifică cerințele investiției care au potențialul de a acoperi
proporțional nevoia identificată.

184
 (3) Prin intermediul temei strategice, se detaliază indicațiile notei de fundamentare, revizuite conform
concluziilor, se formulează setul de cerințe funcționale păstrând proporționalitatea răspunsului la
nevoie, se indică soluțiile anterioare, precum și idei de reutilizare a unor construcții sau reciclare a
componentelor acestora.
(4) Tema strategică va indica principalele strategii vizate.
(5) Strategiile indicate în cadrul temei strategice, ce vor fi dezvoltate începând cu etapa 2 –
elaborarea conceptului proiectului de investiție, sunt următoarele:
[a)] strategia de fezabilitate constructivă
[b)] strategia de sustenabilitate
[c)] strategia de inginerie a focului
[d)] strategia de asigurare a acceselor și de accesibilitate și circulație
[e)] strategia de evacuare a deșeurilor
[f)] strategia de etapizare a lucrărilor de execuție/montaj
[g)] strategia realizării lucrărilor pentru structura de rezistență
[h)] strategia realizării lucrărilor de instalații
[i)] strategia activităților de recepție și dare in folosința
[j)] strategia instalării utilajelor
[k)] strategia SSM
(6) În situația în care, aceasta a fost realizată de către un consultant de specialitate, după definitivare,
tema strategică este însușită de client.
Art. 409.[Art. 449.] Conținutul temei strategice

(1) Tema strategică este un document scris, cuprinzând anexe grafice și tabelare, dacă este cazul.
(2) Tema strategică cuprinde parțial componentele temei de proiectare, după cum urmează:
a) descrierea succintă a obiectivului de investiții propus din punct de vedere tehnic și funcțional:
1. destinație și funcțiuni;
2. caracteristici, parametri și date tehnice specifice, preconizate;
3. nivelul de echipare, de finisare și de dotare, exigențe tehnice ale construcției în
conformitate cu cerințele funcționale stabilite prin reglementări tehnice, de patrimoniu și
de mediu în vigoare;
4. număr estimat de utilizatori;
5. durata minimă de funcționare, apreciată corespunzător destinației/funcțiunilor propuse;
6. nevoi/solicitări funcționale specifice;
[7.] corelarea soluțiilor tehnice cu condiționările urbanistice, de protecție a mediului și a
patrimoniului.;
b) cadrul legislativ aplicabil și impunerile ce rezultă din aplicarea acestuia.

Capitolul IV. Bugetul țintă

[Art. 450.] Stabilirea unui bugetului țintă

(1) Stabilirea unui bugetului-țintă va ține cont de valori de investiție identificate prin intermediul
documentării inițiale, amploarea definită de tema strategică și accesibilitatea sursele de finanțare.
(2) În vederea stabilirii unui bugetului-țintă, se va realiza schema de estimare a bugetului țintă, se vor
identifica toate activitățile necesare implementării investiției și costurile adiacente și se vor identifica
modelele de achiziții posibile.
Art. 410.[Art. 451.] Schema de estimare a bugetului țintă

185
 (1) Întocmirea bugetul-țintă rularea schemei de estimare rezultăată din convergența:
a) temei strategice, cu definiri ale setului de cerințe și estimări de gabarit;
b) costurilor de referință deduse din ponderarea costurilor de investiție analizate;
c) obiectivele strategice suplimentare;
[d)] modului de raportare la condiții preexistente, respectiv lucrări de intervenții la construcție
existenta – reabilitare, refuncționalizare, etc., reciclare de componente;
d)[e)] modelelor de achiziție vizate, în funcție de prevalența caracteristicilor urmărite: cost, timp,
calitate, responsabilitate, tipul și amploarea intervenției.

(2) Bugetul-țintă se raportează și la posibilitățile de finanțare accesibile/plauzibile.

(3) Schema de estimare se include în mod obligatoriu în determinarea valorii bugetare-țintă.
(4) Factorii de indexare, și marjele de toleranță între fazele stadiile de dezvoltare a proiectului, astfel
cum sunt scenariile strategice adiționale, reutilizarea construcțiilor sau componentelor existente vor fi
explicitați exhaustiv pentru a permite reevaluarea lor.
(5) Modelele de achiziție alese vor fi justificate prin prisma prevalenței caracteristicilor urmărite.
(6) Pentru investițiile în construcții civile, finanțate din fonduri publice, se recomandă atribuirea
contractului de achiziție a serviciilor de proiectare prin intermediul procedurii de atribuire a concursului
de soluții.

Titlul II. Dezvoltarea temei de proiectare (etapa 1)

Art. 411.[Art. 452.] Dispoziții generale

(1) Dezvoltarea temei de proiectare reprezintă etapa 1 în cadrul ciclului de viață al investiției,
constând în definirea propriu-zisă a condițiilor de concepere a investiției, inclusiv prin localizarea
efectivă a investiției. și este rezultatul mai multor acțiuni.
(2) Specialiștii Consultanți specializați și atestați în domeniul proiectării construcțiilor dețin
responsabilitatea principală privind conținutul profesional al derularea acestei etape.
(3) Titularul/ dezvoltatorul investiției validează și aprobă rezultatele obținute de către specialistul
atestat menționat în cadrul alin. (2) și își însușește tema de proiectare pentru avansarea în etapele
următoare.
.

Capitolul I. Identificarea amplasamentelor

Art. 412.[Art. 453.] Identificarea amplasamentelor

(1) În vederea identificării amplasamentelor posibile, se vor propune de către specialistul atestat, mai
multe opțiuni privind amplasamente alternative, luând în considerare tema strategică și bugetul-țintă
precum și limitele spațiale relevante.
(2) Opțiunile de amplasamente alternative vor include preferențial reutilizarea adaptivă a fondului
construit disponibil.În vederea identificării amplasamentelor posibile, se vor propune de către
specialistul atestat, mai multe opțiuni privind amplasamente alternative, luând în considerare tema
strategică și bugetul-țintă precum și limitele spațiale relevante. Acestea vor include preferențial
reutilizarea adaptivă a fondului construit disponibil.

186
 (23) În vederea identificării zonelor optime de amplasare a investiției, specialistul atestat analizează
contextul reglementărilor urbanistice incidente în teritoriul desemnat și identifică obiecte de fond
construit cu potențial de conversie, pe care le include în paleta de opțiuni.
(34) În cadrul procesului de identificare a amplasamentelor posibile se va opta cu precădere pentru
reutilizarea fondului construit existent, urmărind în primul rând, modernizarea și reconversia
funcțională, și doar în ultimă instanță demolarea și reconstruirea.
(45) Pentru fiecare opțiune se analizează contextul urbanistic, tehnic și legislativ, pornind de la tema
strategică și bugetul-țintă și considerând caracteristicile fiecărui amplasament.
Art. 413.[Art. 454.] Setul de fișe de amplasament

(1) Setul de fișe de amplasament este documentul rezultat ca urmare a procesului de identificare a
amplasamentelor posibile.
(2) Setul de fișe de amplasament are următoarele componente:
[a)] iInformații privind regimul juridic, economic și tehnic al terenului și/sau al construcției
existente, documentație cadastrală;
a) pParticularități ale amplasamentului/amplasamentelor propus/propuse pentru realizarea
obiectivului de investiții, după caz:
1. descrierea succintă a amplasamentului/amplasamentelor propus/propuse (localizare,
suprafața terenului, dimensiuni în plan);
2. relațiile cu zone învecinate, accesuri existente și/sau căi de acces posibile;
3. surse de poluare existente în zonă;
4. particularități de relief, studii de teren cu evidențierea elementelor topo-cadastrale și
avizul geotehnic preliminar;
5. nivel de echipare tehnico-edilitară al zonei și posibilități de asigurare a utilităților;
6. existența unor eventuale rețele edilitare în amplasament care ar necesita
relocare/protejare, în măsura în care pot fi identificate;
7. posibile obligații de servitute;
8. condiționări constructive determinate de starea tehnică și de sistemul constructiv al unor
construcții existente în amplasament, asupra cărora se vor face lucrări de intervenții, după
caz;
9. reglementări urbanistice aplicabile zonei conform documentațiilor de urbanism aprobate -
plan urbanistic general/plan urbanistic zonal și regulamentul local de urbanism aferent;
10. existența de monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau
în zona imediat învecinată; existența condiționărilor specifice în cazul existenței unor zone
protejate sau de protecție;
11. studiul geotehnic preliminar pentru amplasament efectuat prin forare și testare de
laborator, nu numai pe baza informațiilor din zonă.

(3) Suplimentar, Ppentru fiecare amplasament se evidențiază elementele generatoare de costuri.

(4) Geometria imobilelor luate în considerare, incluzând eventuale construcții, trebuie înregistrată în
proces în mod standardizat,. Aceasta constituinde straturi de bazăbaza în proiectarea ulterioară și
legătura cu reglementările urbanistice în vigoare prin corespondența cu sistemul GIS.

Capitolul II. Stabilirea echipei de proiect

Art. 414.[Art. 455.] Componența echipei de proiect

187
 Echipa de proiect va include managerul de proiect, consultanți, experți și antreprenorul.
[Art. 456.] Caietul de sarcini pentru proiectare/execuție/consultanți/experți
(1) Caietul de sarcini pentru proiectare este documentul prin intermediul căruia de realizează:
[a)] definirea actorilor ce vor fi implicați;de implicat
a)[b)] stabilirea cerințelor pentru fiecare rol;
b)[c)] moduri de relaționare și distribuția responsabilităților în contextul modelelor de achiziție
alese;
c)[d)] planificarea desfășurării investiției.

(2) Caietul de sarcini pentru proiectarea are următoarele componente:

[a)] lista specializărilor necesare
[b)] lista rolurilor în investiție, pe stadii, inclusiv matricea de responsabilități și raportare
[c)] graficul-țintă de derulare a investiției
[d)] caiete de sarcini propriu-zise pentru proiectare

Capitolul III. Bugetul estimat

Art. 415.[Art. 457.] Bugetul estimat

(1) Pentru fiecare scenariu din cadrul studiului de fezabilitate se estimează un buget.
(2) Bugetul estimat pentru fiecare scenariu, cuprinde un deviz detaliat estimarea costurilor pe capitole
de investiție:
[a)] tTeren;
a)[b)] amenajare teren si racorduri edilitare, inclusiv șantier;
b) proiectare și studii conexe;
c) construcție - elemente constructive, inclusiv șantier;
d) construcție - echipare tehnica, inclusiv șantier;
e) amenajări exterioare, inclusiv șantier;
[f)] dotare șsi obiecte de artăa;
f)[g)] costuri conexe investiției, inclusiv taxe de autorizare și avizare.
[h)] taxe autorizare si avizare, inclusiv taxe autorizare și avizare, cost credit

Capitolul IV. Strategii

Art. 416.[Art. 458.] Elaborarea strategiilor

(1) Pentru fiecare cerință fundamentală de calitate în construcții, se elaborează o strategie.

(2) Suplimentar, este necesară elaborarea unei strategii pentru fiecare dintredecizia privind
următoarele elemente: planificarea investiției, gestiunea riscurilor și asigurărilor, utilizarea BIM.
(3) La elaborarea strategiilor se va ține de cont de necesitatea corelării acestora cu bugetul estimat.
(4) Declarații de strategie vor fi asumate însușite de către titularul / dezvoltatorul investiției.
(5) Tema de proiectare se va revizuipoate fi revizuită în vederea includerii elementelor stabilite prin
strategii.

Capitolul V. Studiul de fezabilitate

Art. 417.[Art. 459.] Studiul de fezabilitate

188
 (1) Pentru numărul relevant de opțiuni de amplasament sau de intervenție aprobate de către titularul
investiției / dezvoltator se dezvoltă schema de estimare a bugetului-țintă din etapa anterioară prin
evaluarea posibilității de dezvoltare a investiției în contextul specific aferent fiecărui amplasament.
(2) Studiului de fezabilitate se realizează pe baza unui conținut-cadrul, aprobat prin acte normative
speciale.
(3) Pentru fiecare amplasament identificat prin intermediul studiului de fezabilitate se va obține un
certificat de urbanism.

Capitolul VI. Preselectarea constructorului

Art. 418.[Art. 460.] Preselectarea constructorului în cazul investițiilor private

(1) În cazul investițiilor finanțate din fonduri private, preselectarea poate fi realizată anterior
proiectării investiției, din considerente de eficiență a planificării derulării investiției.

(2) Ulterior selectării constructorului, se va proceda la încheierea contractului de antrepriză.

Capitolul VII. Monitorizare și control

Art. 419.[Art. 461.] Monitorizarea și controlul aferente etapei 1

(1) În cadrul etapei 1, monitorizarea și controlul se realizează prin verificarea realizată de către
proiectantcătre proiectant ,evaluarea consultantului și/sau a clientului.
(2) Activitățile de monitorizare și control menționate în cadrul alin. (1) trebuie să aibă loc înainte de
avansarea la etapa următoare, pentru a asigura transparența transpunerii cerințelor identificate inițial
într-un mod satisfăcător.
(3) Evaluarea temei de proiectare este obligatorie și va avea drept rezultat fie confirmarea acesteia,
fie amendarea modificarea acesteia în conformitate cu concluziile activităților etapelor, fie sistarea
proiectului.
(4) Orice control de costuri se realizează inclusiv prin raportare la nivelurile de cost definite în toate
stadiile anterioare.

Titlul III. Elaborarea conceptului (etapa 2)

Capitolul I. Conceptul general

Art. 420.[Art. 462.] Conceptul general

(1) Conceptul general cuprinde soluția tehnică și estetică a investiției.

(2) În vederea elaborării conceptului general, se determină condițiile precise de teren prin studiile
urbanistice și de fundamentare aferente, respectiv ale construcțiilor preexistente prin expertizare și
analize diagnostic și se identifică soluțiae preferabilă dintre cele păstrate ca fezabile în etapa
anterioară.
(3) Conceptul general se va materializa în cadrul proiectului general, document ce integrează soluțiile
conceptuale de specialitate și definește indicatorii de performanță și gabarit, planuri.
(4) Prin intermediul conceptului general se vor defini partea scrisă și cerințele specifice de luare a
deciziei, proiectare, funcționare și exploatare.

189
 (5) Conceptul general va fi însoțit de studiile relevante pentru tipul de investiție și amplasament, astfel
cum sunt ca de ex: studiul de însorire, studiul de consum energetic, studiu de impact urbanistic,
studiu istoric, studiu de trafic și alte studii relevante.
(6) Controlul costului se va face prin raportare la sisteme de informare asupra costurilor, studiilor de
piață și indicatori cost per unitate de măsură, măsurați din piață și actualizați cel puțin bianual.
(7) Conceptul general poate fi pre-testat în BIM pre-testat în BIM din punct de vedere al parametrilor
de funcționare.
(8) Conținutul cadru minimal al conceptului general este prezentat în cadrul Anexei [] la prezenta
lege.

Capitolul I. Proiectarea tehnică de execuție

Art. 421. Proiectarea tehnică integrată

(1) În cadrul acestei etape, proiectul tehnic pentru autorizarea soluției este dezvoltat la nivelul necesar
execuției lucrărilor de construire în bune condiții, nivel care asigură cea mai precisă bază de ofertare și
evaluare a ofertelor de construire.
(2) Coordonarea proiectelor pe specialități este continuată pentru a fi asigurată alinierea soluțiilor
propuse.
(3) Proiectarea tehnică integratăimplică și obținerea avizelor de nivelul interesului propriu al
investiției.
(4) În urma proiectării tehnice integrate, rezultă proiectul tehnic de execuție inclusiv toate detaliile
necesare ofertării soluțiilor tehnice de alcătuire, asamblare, executare, montare și alte asemenea
operațiuni privind părțile/elementele de construcție ori de instalații aferente acestora, în vederea
executării lucrărilor de construcții autorizate.

Capitolul II. Conceptele pe specialități

Art. 422.[Art. 463.] Conceptul pe specialități

(1) În cazul investițiilor se elaborează concepte pe specialități, care cuprind soluții tehnice la nivel
conceptual, pe diferite categorii de specialități, cu rolul de asigura consolidarea conceptului general.
(2) Conceptele pe specialități se realizează cu indicarea indicatorilor țintă și a capacităților și
gabaritelor capacităților și gabaritelor necesare atingerii acestora, . careAcestea se ilustrează atât
schematic, cât și sub formă de memoriu.
(3) Conceptele pe specialități vor fi pre-testate ca prototip digital pentru ilustrarea și calibrarea
soluției.

Capitolul III. Bugetul calculat preliminar

Art. 423.[Art. 464.] Bugetul calculat preliminar

(1) Bugetul calculat preliminar este documentul care evidențiază calculele primare de costuri ale
investiției.
(2) Bugetul calculat preliminar, cuprinde un deviz buget estimativ detaliatdetaliat pe capitole de
investiție:
[a)] Terenteren;

190
 a)[b)] amenajare teren si racorduri edilitare;
b)[c)] proiectare și studii preliminare;
c)[d)] construcție - elemente constructive;
d)[e)] construcție - echipare tehnică;
e)[f)] amenajări exterioare;
[g)] dotare șsi obiecte de artă;a
f)[h)] costuri conexe construcției cuprinzând calculul preliminar prin estimări în baza indicatorilor
de cost și studiului de piață;
g)[i)] estimarea costului de operare;
[j)] costuri cu taxe și avize.

Capitolul IV. Programarea investiției

Art. 424.[Art. 465.] Calendarul investiției

(1) Ulterior realizării primului nivel de proiectare este posibilă realizarea calendarului investiției.
(2) Calendarul investiției cuprinde etapele de implementare a proiectului, și graficul de desfășurare în
timp al acestora conform celor agreate de participanții în cadrul proiectului de investiții.

Capitolul V. Tema de proiectare finală

Art. 425.[Art. 466.] Tema de proiectare revizuită

(1) Tema de proiectare finală cuprinde detaliere soluției preferate la nivelul proiectului de concept,
reprezentând referința permanentă pentru stadiile viitoare și este confirmată definitiv de către client/
beneficiar.
(2) Tema de proiectare se transpune în cadrul unui document scris, care cuprinde capitole pe
specialități, cu indicarea cerințelor detaliate privind proiectarea generală și pe fiecare specialitate în
parte.

Capitolul VI. Monitorizare și control

Art. 426.[Art. 467.] Monitorizarea și controlul aferente etapei 2

(1) Activitățile de monitorizare și control aferente etapei 2, presupun verificarea conceptului general și
conceptelor pe specialități, după caz, a bugetului calculat preliminar și a temei de proiectare detaliate
cu rezultatele corespondente din stadiile anterioare, pentru conformitatea cu, respectiv devierea de la
prevederile acestora.
(2) Activitățile de monitorizare și control menționate în cadrul alin. (1) se derulează de către titularul
investiției/ dezvoltator, potențiali consultanți și de către proiectant.
(3) Ulterior desfășurării activităților de control se întocmește raportul de monitorizare cu evaluarea
procedurii de decizie și a gradului de îndeplinire a cerințelor de temă, cu actualizarea bazei de date
indicatori cost cu valorile finale rezultate în urma procedurii de atribuire.
(4) Orice control de costuri se realizează inclusiv prin raportare la nivelurile de cost definite în toate
stadiile anterioare și la marjele de toleranță stabilite.

Titlul IV. Autorizarea soluției / Autorizarea proiectului în vederea construirii (etapa 3)

Art. 427.[Art. 468.] Prevederi generale

191
 Autorizarea proiectului în vederea construirii reprezintă etapa 3 în cadrul ciclului de viață al investiției,
constând în confirmarea prin intervenția autorităților publice competente, a conformității proiectului de
autorizare propus cu prevederile urbanistice incidenteaplicabile. și a unui impact optim al intervenției
asupra mediului construit existent.

Capitolul I. Proiectarea soluției integrată

Art. 428.[Art. 469.] Proiectarea soluției integrată

(1) Proiectul pentru autorizarea soluției se dezvoltă pe toate specialitățile implicate toate specialitățile
implicate pentru a permite atât coordonarea internă a investiției cât și cele în relație cu prevederile
urbanistice specifice amplasamentului și programului, respectiv cu prevederile imperative ale actelor
normative aplicabile programului și contextului.
(2) Proiectul pentru autorizarea soluției se va realiza cu respectarea modelului BIMBIM cu integrarea
soluțiilor de specialitate și modelul GIS pentru înregistrare la autoritatea publică emitentă a
autorizației necesare realizării investiției, dacă acestea există..
(3) Costurile aferente acestei etape se vor raporta la costuri prevăzute în baza de date cu indicatori de
cost cu privire la proiectare și timpi de execuție a etapei de proiectare.

Capitolul II. Bugetul calculat avansat

Art. 429.[Art. 470.] Bugetul calculat avansat

(1) Bugetul calculat avansat se realizează pe baza soluției integrate, care va fundamenta completarea
și detalierea structurii bugetare a investiției, dezvoltată la etapa anterioară.
(2) Bugetul calculat avansat se realizează pe baza conținutul cadru aprobat prin acte normative
speciale.stabilit prin anexa [] la prezenta lege.

Capitolul III. Avizarea tehnică a soluțiilor

Art. 430.[Art. 471.] Avizarea tehnică a soluțiilor

(1) În cadrul acestei etape, proiectul pentru autorizarea soluției se poateva modificăa astfel încât să
corespundă cerințelor și exigențelor pentru care autorității publice competente în vederea emiterii
autorizației necesare realizării, semnalează neconformități cu actele normative în vigoare.
investiției.investiției.
(2) În sensul alin. (1), proiectul pentru autorizarea soluției se va corela cu avizele solicitate prin
intermediul certificatului de urbanism în vederea emiterii autorizației necesare realizării investiției.
(3) Modelul BIM se va modifica astfel încât să fie asigurară integrarea modificărilor impuse prin
intermediul avizelor menționate în cadrul alin. (2).

Capitolul IV. Procedura de autorizare

Art. 431.[Art. 472.] Autorizarea realizării investiției

Autorizarea realizării investiției se va realiza conform procedurii stabilite prin intermediul

reglementărilor incluse în cadrul Codului Amenajării Teritoriului și Urbanismuluiprezentei legi.

192
 Capitolul V. Revizuirea calendarului investiției

Art. 432.[Art. 473.] Revizuirea calendarul investiției

Revizuirea calendarului investiției presupune adaptarea programării investiției în funcție de rezultatele

rezultatele fazelor de proiectare-avizare-autorizare fazelor de proiectare-avizare-autorizare și ținând
cont de modelele de achiziție aleseținând cont de modelele de achiziție alese, rezultând un grafic de
implementare actualizat.

Capitolul VI. Monitorizare și control

Art. 433.[Art. 474.] Monitorizarea și controlul aferente etapei 3

(1) Activitățile de monitorizare și control aferent etapei 3, presupun verificarea menținerii soluției
autorizate în conformitate cu rezultatele corespondente din stadii anterioare și evidențierea
eventualelor devieri.
(2) Activitățile de monitorizare și control menționate în cadrul alin. (1) se derulează de către titularul
investiției/ dezvoltator, potențiali consultanți și de către proiectant.
(3) Ulterior desfășurării activităților de control se întocmește raportul de monitorizare cu indicarea
etapelor de predare, proceselor verbale predare primire a documentațiilor și gradului de atingere a
obiectivelor stabilite prin stadiile anterioare. Actualizarea bazei de date cu indicatori de cost și timp de
execuție ai activităților parcurse.
(4) Orice control de costuri se realizează inclusiv prin raportare la nivelurile de cost definite în toate
stadiile anterioare.

Titlul V. Proiectarea tehnică de execuție (etapa 4)

Art. 434.[Art. 475.] Prevederi generale

Proiectarea tehnică de execuție reprezintă etapa 4 în cadrul ciclului de viață al investiției, constând în
stabilirea tuturor soluțiilor tehnice și parametrilor funcționali care trebuie respectați de către
constructor și care vor fi avuți în vedere în cadrul bugetului calculat final.

Capitolul I. Proiectarea tehnică de execuție

Art. 435.[Art. 476.] Proiectarea tehnică integrată

(1) În cadrul acestei etape, proiectul tehnic pentru autorizarea soluției este dezvoltat la nivelul necesar
execuției lucrărilor de construire în bune condiții, nivel care asigură cea mai precisă bază de ofertare și
evaluare a ofertelor de construire.
(2) Coordonarea proiectelor pe specialități este continuată pentru a alinierea soluțiilor propuse.
(3) Proiectarea tehnică integrate implică și obținerea avizelor de nivelul interesului propriu al
investiției.
(4) În urma proiectării tehnice integrate, rezultă proiectul tehnic de execuție inclusiv detaliile necesare
ofertării soluțiilor tehnice de alcătuire, asamblare, executare, montare și alte asemenea operațiuni
privind părțile/elementele de construcție ori de instalații aferente acestora, în vederea executării
lucrărilor de construcții autorizate.

193
 Capitolul II. Bugetul calculat final

Art. 436.[Art. 477.] Bugetul calculat final

(1) Bugetul calculat final este bugetul rezultat în urma revizuirii calculul cantităților de lucrări și
materiale și costurile aferente.
(2) Estimarea de cost va fi finalăde cost va fi finală, cu o marjă maximă de eroare va putea fi folosită
drept referință în cadrul procesului de departajare a ofertelor pentru executarea lucrărilor.
(23) Bugetul calculat final va include devizul obiectivului de investiție, întocmit pe baza unor formulare
standardizate, aprobate prin acte normative speciale.
(34) Bugetul calculat final va include: lista cu consumul de resurse, lista cu echipamentele și utilajele
care au nevoie de montaj, indicatoare de norme de deviz pe categorii de lucrări.

Capitolul III. Selectarea antreprenorului pe baza proiectului tehnic de execuțieSelectarea

antreprenorului pe baza proiectului tehnic de execuție

Art. 437.[Art. 478.] Selectarea antreprenorului

(1) Selectarea antreprenorului se va realiza diferențiat se va realiza diferențiat în funcție de natura

investiției, respectiv investiție finanțată din fonduri publice, sau din fonduri private.
(2) Proiectantul asistă clientul/beneficiarul prin alcătuirea documentației tehnice în vederea procedurii
de achiziție, realizează programarea evaluării tehnice a ofertelor și întocmește raportul de evaluare
tehnică a ofertelor cu recomandarea ofertei potrivite.
(3) În cazul investițiilor finanțate din fonduri publice, se vor aplica prevederile legale speciale din
domeniul achizițiilor publice.

Capitolul IV. Monitorizare și control

Art. 438.[Art. 479.] Monitorizarea și controlul aferente etapei 4

(1) Activitățile de monitorizare și control aferente etapei 4, presupun verificarea menținerii proiectului
tehnic de execuție în parametrii soluției autorizate și în acord cu avizele tehnice de conformitate cu
prevederile normate referitoare la interesul propriu al investiției.
(2) Activitățile de monitorizare și control menționate în cadrul alin. (1) se derulează de către titularul
se derulează de către dezvoltatorinvestiției/ dezvoltator, potențiali consultanți și de către proiectant.
(3) Ulterior desfășurării activităților de control se întocmește raportul de evaluare a satisfacerii
cerințelor de temă prin proiectul tehnic și se procedează la actualizarea indicatorilor de cost și timp în
baza de date.
(4) Orice control de costuri se realizează inclusiv prin raportare la nivelurile de cost definite în toate
stadiile anterioare.
(5) Monitorizarea și controlul aferente etapei 4 includ și controlul exercitat de autorități publice
competente.
includ și controlul exercitat de autorități publice competente.

Titlul VI. Construirea (Etapa 5)

Art. 439.[Art. 480.] Prevederi generale

194
 Construirea reprezintă etapa 5 în cadrul ciclului de viață al investiției, constând în materializarea
componentei constructive a investiției, exclusiv în baza proiectului tehnic..
Art. 440.[Art. 481.] Obligații anterioare începerii lucrărilor de construire

(1) Anterior demarării lucrărilor de construire, dezvoltatorul are următoarele obligații:

a) înștiințarea Inspectoratului de Stat în Construcții cu privire la data și ora începerii lucrărilor de
construire;
b) amplasarea la loc vizibil a panoului de identificarea a investiției;
[c)] elaborarea proiectului și autorizarea organizării execuțieiOE, dacă nu a fost realizat/autorizat
odată cu autorizația de construireAC sau nu mai este convenabil.

(2) Aducerea la îndeplinire a obligațiilor menționate în cadrul alin. (1), se realizează în conformitate cu
reglementările aprobate prin Ordin ordin al Ministrului de resort.

Capitolul I. Înființarea șantierului

Art. 441.[Art. 482.] Înființarea șantierului

(1) Înființarea șantierului presupune pregătirea și aprobarea tuturor planurilor de prevenire și gestiune
a riscurilor pe perioada construirii, asigurarea integrității amplasamentului, protecția vecinătăților,
organizarea șantierului și orice alte măsuri sau acțiuni necesare demarării construirii.
(2) În cadrul acestei etape, vor fi elaborate următoarele documente: proces verbal predare
amplasament, plan de sănătate, plan securitate în muncă și planul de eliminare a deșeurilor.

Capitolul II. Administrarea șantierului

Art. 442.[Art. 483.] Administrarea șantierului

Administrarea șantierului presupune instituirea sistemului de control intern al investiției, de calitate a

execuției, de gestiune a participanților, materialelor, utilajelor și tehnologiilor, a deșeurilor.

Capitolul III. Asigurarea obiectivului

Art. 443.[Art. 484.] Asigurarea șantierului

Asigurarea șantierului presupune încheierea contract de asigurare împotriva pieirii bunului înaintea
finalizării execuției.

Capitolul IV. Urmărirea execuției lucrărilor de construire

Art. 444.[Art. 485.] Urmărirea execuției lucrărilor de construire

Urmărirea execuției lucrărilor de construire se realizează în mod obligatoriu pe mai multe planuri:
a) de către antreprenor în mod permanent prin responsabilul tehnic cu execuția;
b) de către dezvoltator în mod permanent prin diriginte de șantier, consultant, după caz;
c) de către proiectant în cadrul fazelor determinante, pentru toate specialitățile;
d) de către autoritatea de control competentă potrivit legii;
e) de către specialiștii implicați în proiectarea de specialitate (de ex. plantări – cine le
urmărește?)
f)

195
Art. 445.[Art. 486.] Serviciile de asistență tehnică

Serviciile de asistență tehnică care pot fi contractate suplimentar de către proiectant sunt:

[a)] Arbitrarea arbitrarea neconformităților de execuție, încheiată cu recomandarea făcută

clientului de (1) acceptare a lucrării; (2) acceptare cu remedieri; (3) respingere (demolare și
refacere);
[b)] Analizarea analizarea datelor tehnice ale materialelor propuse de constructor, încheiată cu
recomandarea făcută clientului de (1) acceptare a materialelor; (2) acceptare cu condiții; (3)
respingere;
[c)] Analizarea analizarea mostrelor de materiale propuse de constructor, încheiată cu
recomandarea făcută clientului de (1) acceptare a materialelor; (2) acceptare cu condiții; (3)
respingere;
[d)] Analizarea analizarea proiectelor de fabricație propuse de constructor, încheiată cu
recomandarea făcută clientului de (1) acceptare a lor; (2) acceptare cu condiții; (3)
respingere;
[e)] Emiterea emiterea dispozițiilor de șantier necesare pentru formalizarea deciziilor de mai sus;
[f)] Participarea participarea la ședințele periodice de coordonare a execuției.

Capitolul V. Urmărirea costurilor efective

Art. 446.[Art. 487.] Urmărirea costurilor efective

(1) Urmărirea costurilor efectivee reprezintă o activitate iterativă, contractată suplimentar compusă
din analiza comparativă a cererilor de plată ale constructorului prin raportare la bugetul calculat final
și cel contractual, precum și prin raportarte la etapa de efectuare a lucrărilor și la calendarul
contractual în contextul calendarului investiției.
(2) Urmărirea costurilor efective se va consemna în cadrul unui raport de constatare cu privire la
respectarea cadrului financiar bugetat, cu menționarea riscurilor de depășire respectiv depășiri de cost
în afara marjei preconizate.
(3) Orice control de costuri se realizează inclusiv prin raportare la nivelurile de cost definite în toate
stadiile anterioare.

Capitolul VI. Urmărirea calendarului investiției

Art. 447.[Art. 488.] Urmărirea calendarului investiției

(1) Urmărirea calendarului investiție reprezintă o activitate de management a investiției, iterativă,

raportată la progresul fizic al efectuării lucrărilor de construire, cu scopul de a profita de posibilită ți de
accelerare a calendarului, respectiv de atenuare a riscurilor din întârzieri datorate fenomenelor meteo.
(2) Urmărirea calendarului investiție se va consemna în cadrul unui raport de constatare cu privire la
respectarea graficului de timp convenit cu menționarea riscurilor de depășire sau a unor depășiri ale
acestuia.

Capitolul VII. Monitorizare și control

Art. 448.[Art. 489.] Monitorizarea și controlul aferente etapei 5

(1) Activitățile de monitorizare și control aferente etapei 5, presupun cel puțin derularea programului
de control obligatoriu și pot fi completate prin contractarea suplimentară cu actualizarea bazei de date

196
 cu privire la indicatori de cost și timpi necesari desfășurării etapei investiției și a devierilor fațtă de
etapele anterioare.
(2) Activitățile de monitorizare și control menționate în cadrul alin. (1) se derulează de către
dirigintele de șantier, responsabilul tehnic cu execuția, proiectant, antreprenor și dezvoltator, fiecare
în raport cu rolurile și responsabilitățile ce îi revin..
(3) Ulterior desfășurării activităților de control se va actualiza registrul de evidență a activității ținut de
către fiecare factor implicat.
(4) Monitorizarea și controlul aferente etapa 5 includ și controlul exercitat de autorități publice
competente.

Titlul VII. Recepționarea și predarea construcției (Etapa 6)

Art. 449.[Art. 490.] Prevederi generale

Recepția și predarea construcției reprezintă etapa 6 din cadrul ciclului de viață al investiției, constând
în durata de la încheierea lucrărilor de construire și până la predarea formală și completă a investiției
către client/operator, aptă de utilizare.

Capitolul I. Recepția la terminarea lucrărilor

Art. 450.[Art. 491.] Recepția la terminarea lucrărilor

(1) Recepția la terminarea lucrărilor reprezintă ansamblul de activități de punere în funcțiune, de

testare a funcționalităților, de evaluare a conformității.
(2) Recepția la terminarea lucrărilor presupune predarea cărții tehnice a construcției, manualului de
mentenanță și duratei de viață ale componentelor, realizarea recepției formale și instruirea
operatorilor.
(3) Recepția la terminarea lucrărilor presupune întocmirea următoarelor documente:
a) procese-verbale de recepție;
b) cartea tehnică a construcției;
c) documentația post-execuție (as-built);
[d)] manualul de utilizare și de mentenanță (pe categorii de activități, de materiale, de elemente
constructive și de echipament, în funcție de durata de garanție și viață precum și instrucțiunile
de urmărire a comportării în timp);
d)[e)] fișe de instruire operatori.

(4) Procedura de realizare a recepție la terminarea lucrărilor, în funcție de tipologia investițiilor este
prevăzută în cadrul actelor normative speciale.
(5) De adăugat comunicarea către autoritățile competente privind costurile finale de execuție, plus
datele pentru registrul construcțiilor.

Capitolul II. Evaluarea la finalul perioadei de garanție

Art. 451.[Art. 492.] Evaluarea la finalul perioadei de garanție

Evaluarea la finalul perioadei de garanție este un proces etapizat, în funcție de eșalonarea expirării
termenului de garanție, în mai multe sesiuni.
Art. 452.[Art. 493.] Perioada de garanție

197
 (1) Perioada de garanție se prevede în contractele încheiate între părți, în funcție de categoriile de
importantă ale construcțiilor stabilite potrivit legii, și va avea o durată minimă, după cum urmează:
a) 5 ani pentru construcțiile încadrate în categoriile de importantă A și B;
b) 3 ani pentru construcțiile încadrate în categoria de importantă C;
c) 1 an pentru construcțiile încadrate în categoria de importantă D;
d) 2 ani pentru lucrările de plantare în conformitate cu prevederile contractuale e legate de
pierderi naturale datorate situațiilor meteo și climaterice.

(2) Perioada de garanție se prelungește cu perioada remedierii defectelor calitative constatate în

această perioadă.
(3) Perioada de garanție începe să curgă de la data semnării procesului verbal de recepție la
terminarea lucrărilor.

Capitolul III. Monitorizare și control

Art. 453.[Art. 494.] Monitorizarea și controlul aferente etapei 6

(1) Activitățile de monitorizare și control aferente etapei 6, presupun constatarea privind îndeplinirea
bugetului, calendarului și cerințelor referitoare la nevoia căreia îi răspunde investiția în construcții,
precum și orice alte prevederi ale strategiei de predare a obiectului investiției.
(2) Ulterior desfășurării activităților de control se întocmește raportul de constatare cu privire la
respectarea indicatorilor de temă și actualizarea bazei de date cu privire la indicatorii de cost realizați
și timpi necesari pentru realizarea investiției respectiv etape.
(3) Orice control de costuri se realizează inclusiv prin raportare la nivelurile de cost definite în toate
stadiile anterioare.
(4) Monitorizarea și controlul aferente etapei 6 includ și controlul exercitat de către autorități publice
competente.

Titlul VIII. Utilizarea (Etapa 7)

Capitolul I. Exploatarea/operarea

Art. 454.[Art. 495.] Exploatarea/ operarea

Activitatea de exploatare începe odată cu recepția obiectivului, fiind susținută pe durata de viață, de
activitățile de mentenanță și administrare.

Capitolul II. Mentenanța

Art. 455.[Art. 496.] Mentenanța

(1) Mentenanța este activitatea prin intermediul căreuia se asigură menținerea funcționării obiectului
investiției în parametri cât mai optimi de curățenie, întreținere curentă, revizii la termen, înlocuiri de
elemente și componente la finalul duratei de viață a acestora, reparații curente, remedieri și renovări
locale.
(2) Urmărirea în timp pe parcursul exploatării este parte a procesului de mentenanță, semnalând
defectele și avariile apărute și necesitatea efectuării operațiilor de reparare/reabilitare.
(23) Activitatea de mentenanță presupune completarea documentației post-execuție cu intervențiile
curente asupra investiției.

198
 Capitolul III. Administrarea

Capitolul IV. Monitorizare și control

Art. 456.[Art. 497.] Monitorizarea și controlul aferente etapei 7

(1) Supravegherea comportării în timp se face sistematic, în cadrul urmăririi curente, care are ca scop
semnalarea de modificări ale capacității construcției de a îndeplini criteriile de performanță stabilite
prin proiectul tehnic de execuție și permanent sau temporar, prin urmărirea specială, durata ei
stabilindu-se de la caz la caz, în conformitate cu prevederile proiectului prin care a fost instituită
urmărirea specială a comportării construcției.
(2) Activitățile de monitorizare și control aferent stadiul 7, presupun verificarea costurilor de operare
în relație cu estimările și previziunile de la stadiile anterioare, precum și variația în timp. Se iau în
considerare opțiuni de actualizare și optimizare.
(2) Supravegherea comportării în timp se face sistematic, în cadrul urmăririi curente, care are ca scop
semnalarea de modificări ale capacității construcției de a îndeplini criteriile de performanță stabilite
prin proiectul tehnic de execuție și permanent sau temporar, prin urmărirea specială, durata ei
stabilindu-se de la caz la caz, în conformitate cu prevederile proiectului prin care a fost instituită
urmărirea specială a comportării construcției.
(3) Ulterior desfășurării activităților de control se întocmește raportul de constatare prin care se
monitorizează și actualizează datele conținute în baza de date cu indicatori de cost în exploatare a
imobilului.
(4) Monitorizarea și controlul aferente etapei 7 includ și controlul exercitat de autorități publice
abilitate pe parcursul etapei de utilizare.
(5) Orice control de costuri se realizează inclusiv prin raportare la nivelurile de cost definite în toate
stadiile anterioare, actualizate..

Titlul IX. Post-utilizarea (etapa 8)

Art. 457.[Art. 498.] Prevederi generale

Post-utilizarea reprezintă etapa 8 din ciclul de viață al investiției, constând în situația de ieșire din
ciclul de viață stabilit, prin oricare dintre căile posibile, respectiv între demolare, reciclare și reluarea
unui ciclu de viață.

Capitolul I. Evaluarea la finalul duratei de viață proiectate

Art. 458.[Art. 499.] Evaluarea la finalul duratei de viață proiectate terminarea proiectului de
investiţie

(1) Evaluarea la finalul duratei de viață este un proces complex, realizat pe baze multicriteriale,
presupunând analiza investiției prin prisma:
a) succesului investiției;
[b)] stăriiarea fiziceă;
[c)] rezistențeia structurale;ă
[d)] persistențeia nevoii deservite;
[e)] capacitățiiatea de a satisface nevoia deservită;
b)[f)] contextul urbanistic, inclusiv socio-economic, ecologic, cultural;
c)[g)] ambițiile clientului.

199
 [h)]

(2) Evaluarea la finalul duratei de viață proiectate se consemnează în cadrul unui raport de evaluare
cu revizuirea dinamicii indicatorilor de performanță și cost astfel cum au fost constatate în rapoartele
de monitorizare și constatare din stadiile anterioare.
(3) Proprietarul investiției are obligația realizării evaluării la finalul duratei de viață.
(4) Intervalul de timp în cadrul căruia trebuie realizată evaluarea la finalul duratei de viață este
reprezentat de ultimii trei ani din cadrul duratei de viață proiectată.

Capitolul II. Reluarea ciclului de viață

Art. 459.[Art. 500.] Reluarea ciclului de viață

(1) Capacitatea investiției de a reintra în utilizare poate fi determinată în mod optim după revalidarea
stadiilor ciclului de viață.
(2) Îîn vederea determinării capacității investiției de a reintra în utilizare, se va realiza expertiză
tehnică a investitei și se vor întocmi note de constatare.

Capitolul III. Reutilizarea adaptivă

Art. 460.[Art. 501.] Reutilizarea adaptivă

(1) Reutilizarea adaptivă reprezintă schimbarea nevoii deservite prin utilizarea anterioară a investiției,
a unor strategii, cerințe funcționale sau de altă natură care ar modifica semnificativ tema strategică și
stadiile subsecvente, echilibrând necesitatea satisfacerii unor nevoi noi și consumul redus de resurse.
(2) Reutilizarea adaptivă se realizează pe baza evaluării oportunității re-utilizării și reluarea stadiilor
etapelor premergătoare.

Capitolul IV. Desființarea și reciclarea

Art. 461.[Art. 502.] Desființarea și reciclarea

(1) Desființarea și reciclarea se realizează în baza expertizei tehnice și notelor de constatare precum și
a evaluării efectuate la finalul duratei de viață proiectate care va constata oportunitatea desființări și
reciclării.se va constata oportunitatea desființării și reciclării.
(2) Desființarea investiției se realizează în conformitate cu reglementările instituite în cadrul Codului
Amenajării Teritoriului și Construcțiilorcadrul prezentei legi cu privire la procedura de autorizare a
lucrărilor de desființare.

Capitolul V. Arhivarea documentațiilor

Art. 462.[Art. 503.] Arhivarea documentațiilor

(1) Documentațiile privind investiția și obiectul construit rezultat vor fi arhivate prin grija autorității
emitente a autorizație de realizare a investiției, intervenție sau desființare a acesteia, după caz și
autorităților de control, precum și instituțiilor specifice.
(2) Arhiva digitală va conține următoarele documente:
[a)] Cartea Cartea construcției;
[b)] Proiectul pentru autorizarea construirii/ desființării;

200
 [c)] Proiectul tehnic de execuție;
[d)] Documentația din cuprinsul etapei de monitorizare a construcției.

(3) Metodologia de organizarea și ținere a arhivei digitale se aprobă prin Ordin ordin al Ministrului de
resort.

CARTEA V. PREVEDERI SPECIFICE CU PRIVIRE LA ACHIZIȚIILE PUBLICE

Titlul I. Prevederi generale Forme de achiziții

Capitolul I. Forme de achiziții Prevederi generale

Art. 463.[Art. 504.] Realizarea obiectivelor/ proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice

(1) În vederea realizării de obiective de investiție publică, autoritățile sau entitățile

contractante, definite conforme prevederilor legale, au posibilitatea de a proceda la
încheierea unui contract de achiziție publică, concesiune de lucrări/ servicii precum și la
încheierea unui contract de parteneriat public privat.
(2) Contractelor menționate în cadrul alin. (1) se vor încheia în conformitate cu prevederile
instituite prin legile speciale care guvernează materia achizițiilor publice, concesiunilor și
parteneriatelor public private.
(1) În funcţie de importanţa, dimensiunile, valoarea şi specificul proiectului de investiţii precum şi de
natura investiţiei (din fonduri publice sau private sau în cadrul unor parteneriate public – privat)
dezvoltatorul poate opta pentru o formă de achiziţie sau alta.
(2) În cazul realizării de obiective de investiţie publică, prin legi speciale care guvernează materia
achiziţiilor publice, concesiunilor şi parteneriatelor public-privat se vor detalia condiţiile specifice de
derulare a contractelor în fiecare dintre tipurile de achiziţie.
(3) În cadul unui proiect de investiţii sunt contractate următoarele tipuri de servicii:
a. servicii de consultanţă şi management;
b. servicii de proiectare;
c. servicii de execuţie a lucrărilor de construcţii;
d. servicii de mentenanţă şi management al utilităţilor (facility management).

(4) Din marea varietate de forme de achiziţii existente, alegerea celei care este cea mai adecvată unui
anume proiect de investiţii depinde de modul în care va fi administrat contractul de execuţie a
construcţiei.
(5) În mare aceste forme de achiziţii pot fi grupate în trei categorii, după cum sunt combinate,
respectiv cumulate, tipurile de servicii menţionate la alin.(3) de mai sus, iar decizia privind alegerea
uneia sau alteia dintre metode va depinde de care dintre determinantele esenţiale ale întregului proces
– timp, cost, calitate, repartizarea riscurilor – este considerat prelevant faţă de celelalte.
1. sistemul tradiţional (proiectarea şi execuţia lucrărilor, achiziţionate etapizat, urmare a unor
proceduri distincte);
2. sistemul mixt (proiectare şi execuţia lucrărilor achiziţionate simultan) – într-o etapă sau în două
etape;
3. managementul de contract;

(6) La proiectele mici, în special în domeniul privat există şi sistemul de achiziţie numit generic „în
regie proprie”, care poate căpăta o mare varietate de forme. Important este însă faptul că indiferent

201
 de forma de achiziţie şi indiferent de dimensiunile, valoarea sau importanţa investiţiei, proiectul de
investiţie nu poate fi desfăşurat decât conform legilor în vigoare, într-o formă contractuală în care
rolurile şi responsabilităţile, obligaţiile reciproce ale părţilor să se subscrie prevedrilor acestui cod şi
legilor în vigoare.
(7) La alegerea formei de achiziţie dezvoltatorul va ţine seama de următoarele criterii:
- nivelul de pregătire în domeniu şi experienţa dezvoltatorului;
- complexitatea şi dimensiunile proiectului;
- costul: previzibilitatea fluctuaţiilor preţurilor în piaţă;
- nivelul de risc legat de modificările pe parcurs ale conţinutului proiectului;
- nivelul de risc legat de intervenţia unor modificări în etapele de execuţie a construcţiei;
- urgenţa începerii lucrărilor de execuţie a construcţiei;
- necesitatea scurtării la minimum a duratei întregului proiect până la darea în folosinţă;
- necesitatea realizării unor lucrări de înalt nivel calitativ pentru diminuarea la minimum a cheltuielilor
de întreţinere în exploatare;
- dificultăţin specifice de amplasament care impun un înalt profesionalism în urmărirea execuţiei;
- necesitatea implicării antreprenorului general şi al subantreprenorilor de specialitate din fazele
timpurii ale proiectării;
- nivelurile de risc atribuite fiecăruia dintyre participanţi.

Capitolul II. Proiectarea construcțiilor

Art. 464.[Art. 505.] Concursul de soluții

(1) În domeniul amenajării teritoriului, urbanismului, arhitecturii și ingineriei, autoritățile

sau entitățile contracte au posibilitatea achiziționării unui plan sau program aplicând ca
regulă generală procedura de atribuire a concursului de soluții.
(2) Concursul de soluții este procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică, care
permite autorității sau entității contractante achiziția unui plan sau program selectat de
către un juriu independent, pe baze concurențiale.
(3) Aplicarea procedurii de atribuire a concursului de soluții se realizează, în principal, în
situațiile în care autoritățile sau entitățile contractante urmăresc achiziționarea unor soluții
unice, inovatoare în domeniile de referință.
(4) Aplicarea procedurii de atribuire a concursului de soluții se realizează în acord cu
prevederile instituite prin legea specială care guvernează materia achizițiilor publice.
(5) În vederea aplicării concursului de soluții, prin Ordinul Ministrului de resort se vor
elabora și aproba metodologii specifice aliniate la pe standardele internaționale aplicabile in
materie.
Art. 465.[Art. 506.] Elaborarea și conținutul cadru al documentațiilor tehnico-economice

(1) Elaborarea documentațiile tehnico-economice pentru realizarea obiectivelor de

investiții/ proiectelor de investiții finanțate total sau parțial din fonduri publice, se
realizează în conformitate cu anumite etape și un conținut-cadru prestabilit.
(2) Etapele de elaborare a documentațiilor menționate în cadrul alin. (1), includ:
a) Etapa I – specifică elaborării notei conceptuale și definirii temei de proiectare
b) Etapa II – specifică realizării studiilor de prefezabilitate și de fezabilitate
c) Etapa III – specifică realizării proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor
d) Etapa IV – specifică realizării proiectului tehnic de execuție

202
(3) Conținutul cadrul al documentațiile tehnico-economice pentru realizarea obiectivelor de
investiții/ proiectelor de investiții finanțate total sau parțial din fonduri publice este stabilit
prin acte normative speciale, în funcție de obiectivul de investiție și tipul de intervenție
preconizată.
(4) Rolurile și responsabilitățile specifice ale factorilor implicați pentru fiecare etapa se
stabilesc prin acte normative speciale.
Capitolul II. Sistemul tradiţional (Proiectare + execuţie achiziţionate separat)
Secţiunea I – Corelarea cu Stadiile proiectului de investiţie
Secțiunea II – Roluri și responsabilități
Secțiunea III – Etapele de proiectare
Secțiunea III – Etapele de realizare a construcţiei

Capitolul III. Sistemul mixt (Proiectare și execuție achiziţionate simultan)

Secţiunea I – Corelarea cu Stadiile proiectului de investiţie

Secțiunea II – Roluri și responsabilități
Secțiunea III – Etapele de proiectare
Secțiunea III – Etapele de realizare a construcției

Capitolul IV. Managementul de contract

Secţiunea I – Corelarea cu Stadiile proiectului de investiţie

Secțiunea II – Roluri și responsabilități

Secțiunea III – Etapele de proiectare

Secțiunea III – Etapele de realizare a construcţiei

Capitolul V. Contractul „la cheie”

(1) Contractul „la cheie” este forma de achiziţie în care

Secţiunea I – Corelarea cu Stadiile proiectului de investiţie

Secțiunea II – Roluri și responsabilități

Secțiunea III – Etapele de

Secțiunea III – Etapele de realizare a construcţiei

Capitolul VI. Contractul „la cheie” inclusiv mentenanţa

203
 Secţiunea I – Corelarea cu Stadiile proiectului de investiţie

Secțiunea II – Roluri și responsabilități

Secțiunea III – Etapele de

Secțiunea III – Etapele de realizare a construcţiei

Capitolul VI. Regie proprie

Secţiunea I – Corelarea cu Stadiile proiectului de investiţie

Secțiunea II – Roluri și responsabilități

Secțiunea III – Etapele de

Secțiunea III – Etapele de realizare a construcţiei

Capitolul IV. Contract de management

Art. 466.[Art. 507.] Contractul de management

(1) În vederea realizării de obiective de investiție publică, autoritățile sau entitățile

contractante au posibilitatea încheierii unor contract de management cu operatori
economici de drept privat.
(2) Prin intermediul contractelor de management, autoritatea sau entitatea contractantă
are posibilitatea de a delega activitățile de administrare a contractului de execuție de
lucrări, supraveghere a execuției lucrărilor, evaluarea progresului lucrărilor, realizarea
inspecțiilor și verificărilor pe teren.
(3) Contractul de management se atribuie de către autoritatea sau entitatea contractantă în
acord cu prevederile instituite prin legea specială care guvernează materia achizițiilor
publice.

Secțiunea I – Roluri și responsabilități

Secțiunea II – Stadiile de proiectare

Secțiunea III – Stadiile de realizare a construcției

Titlul II. Strategia de achiziţii

(1) Strategia de achiziţii se elaborează în stadiul de definire strategică (Stadiul 0) al proiectului de

investiţii de către unb consultantn de specialitate sau de către managerul de proiect angajaţi de
dezvoltator.

(1) Strategia de achiziţii constituie primul şi cel mai important element de decizie al dezvoltatorului
după definirea scopului proiectului de investiţie şi va fi cu atât mai detaliată cu cât dimensiunile,
importanţa şi riscurile proiectului sunt mai mari.

204
 (2) Strategia de achiziţii trebuie să stea la baza oricărui proiect de investiţii în construcţii întrucât
constituie mijlocul prin care se identifică drumul de urmat pentru a atinge Rezultatele Urmărite, ţinând
cont de utilizarea optimă a resurselor financiare, a riscurilor şi constrângerilor.

(3) Strategia de achiziţii va presupune deciziile ce trebuie luate pentru mecanismul de finanţare şi
modul de asigurare a mijloacelor necesare realizării proiectului şi utilizării acestuia.

(4) Scopul strategiei de achiziţii este acela de a se obţine echilibrul optim între riscuri, control şi
finanţare.

Titlul II. Preluarea riscurilor

Capitolul I. Asigurări profesionale

Art. 467.[Art. 508.] Asigurări profesionale

(1) Autoritățile sau entitățile contractante vor asigura includerea în cadrul documentațiilor de atribuire
a unor cerințe privind existența și prezentarea de către factorii implicați în cadrul procedurii, a
dovezilor privind asigurarea profesională.
(2) Factorii implicați, încheie asigurarea profesională în conformitate cu prevederile prezentei legi și
prevederile legale specifice profesiei din care face parte respectivul factor implicat.

Capitolul II. Asigurări ale contractelor

Art. 468. Asigurări ale contractelor

Factorii implicați vor reglementa contractual tipurile de asigurări necesar a fi obținute, durata de
valabilitate, acoperirea precum și alocarea responsabilităților părților în legătură cu obținerea și
menținerea în vigoare a respectivelor polițe de asigurare, prin raportare la particularitățile/tipul
contractului.

CARTEA VI. MATERIALE, PRODUSE, ECHIPAMENTE, SISTEME, TEHNOLOGII

Titlul I. Definiții

Capitolul I. Lucrări

Secțiunea I – Lucrări de construcții

Art. 469.[Art. 509.] Lucrări de construire

Lucrările de construire sunt operațiuni specifice prin care:

a) se realizează construcții de orice fel, cum ar fi construcțiile civile, industriale, agrozootehnice,
edilitare, căi de comunicații, lucrări inginerași sau de artă;
b) se desființează construcții prin demolare, dezmembrare, dinamitare, sau prin orice alt mod.

205
 Secțiunea II – Lucrări de montaj cu sau fără preuzinare

Secțiunea III – Lucrări aferente tehnologiilor

Secțiunea IV – Lucrări de plantare, defrișare, mentenanță și protecția vegetației

Lucrările de plantare, defrișare, mentenanță și protecție a vegetației sunt operațiuni specifice prin
care:
- Se realizează plantări noi
- Se desființează plantări
- Se realizează lucrări specifice de formare, conducere, modelare, controlare și protecție a
vegetației

Capitolul II. Materii prime şi Produse înglobate

Secțiunea I – Materiale

(1) „Materiale” este termenul utilizat în cuprinsul acestei legi pentru a denumi materiile prime
inglobate într-o construcţie care nu au suferit în prealabil alte procese de prelucrare decât pentru
curăţare şi sortare. De regulă materialele sunt procurate ca atare direct din natură (de ex: pietriş,
nisip, piatră naturală, argilă, etc.)

Secțiunea II – Produse

(1) Prin „produse” se înţeleg toate elementele constituente inglobate într-o construcţie care au suferit
anterior utilizării lor unul sau mai multe procese de prelucrare pentru a deveni produsele acelui/acelor
procese. Produsele pot fi fabricate sau prefabricate atât industrial cât şi pe şantier.

Art. 470. Produs pentru construcții

Produs pentru construcții înseamnă orice produs sau set fabricat și introdus pe piață în scopul de a fi
încorporat în mod permanent în construcții sau părți ale acestora și a cărui performanță afectează
performanța construcțiilor în ceea ce privește cerințele fundamentale aplicabile construcțiilor.
Art. 471.[Art. 510.] Produs-tip

Produs-tip înseamnă setul de niveluri sau clase de performanță reprezentative ale unui produs pentru
construcții, în ceea ce privește caracteristicile sale esențiale, fabricat prin utilizarea unei anumite
combinații de materii prime sau de alte elemente în cadrul unui proces de producție specific.
Art. 472.[Art. 511.] Produsele comercializate în scopul utilizării acestora la realizarea
construcțiilor

Produsele comercializate în scopul utilizării acestora la realizarea construcțiilor fac obiectul domeniului
reglementat în construcții, după cum urmează:
a) produsele pentru construcții care fac obiectul unei specificații tehnice armonizate sunt supuse
domeniului reglementat de Regulamentul (UE) nr. 305/2011 și de actele normative
subsecvente;
b) produsele pentru construcții care fac obiectul unei specificații tehnice nearmonizate sau unui
agrement tehnic în construcții sunt supuse domeniului reglementat prin legislație secundară

206
 Secțiunea III – Echipamente

Capitolul III. Sisteme de construcții

Capitolul IV. Tehnologii

Capitolul V. Utilaje

Titlul II. Caracteristici și performanțe aferente acestora

Capitolul I. Specificații tehnice

Secțiunea I – Specificații descriptive

Art. 473.[Art. 512.] Certificarea performanței

(1) Certificarea performanței produselor pentru construcții cu specificații tehnice de referință

armonizate, respectiv certificarea conformității acestora cu specificații tehnice de referință
nearmonizate se efectuează, prin grija producătorului/fabricantului, de către organisme notificate/
desemnate/acreditate/abilitate, în conformitate cu regulamentele și procedurile aplicabile.
(2) Produsele pentru construcții trebuie să asigure nivelul de calitate corespunzător cerințelor
fundamentale aplicabile construcțiilor în funcție de utilizarea preconizată a acestora.
(3) La lucrările de construcții se interzice utilizarea de produse pentru construcții fără certificarea și
declararea, în condicile legii, a performanței, respectiv a conformității acestora.
Art. 474.[Art. 513.] Agrementele tehnice

(1) Agrementele tehnice în construcții stabilesc, în condițiile legii, aptitudinea de utilizare, condițiile de
fabricație, de transport, de depozitare, de punere în operă și de întreținere a acestora.
(2) La lucrările de construcții care trebuie să asigure nivelul de calitate conform cerințelor
fundamentale aplicabile în funcție de utilizarea preconizată se vor folosi produse, procedee și
echipamente tradiționale, precum și altele noi pentru care există agremente tehnice corespunzătoare.

Secțiunea II – Specificații prescriptive

Art. 475.[Art. 514.] Documente însoțitoare

(1) Producătorul sau reprezentantul său autorizat sau, după caz, importatorul care comercializează un
produs pentru construcții trebuie să dețină declarația de performanță sau declarația de conformitate a
produsului, inclusiv performanțele determinate și verificate de către producător pentru produsul în
cauză, dosarul tehnic care a stat la baza emiterii declarației de performanță sau de conformitate,
instrucțiunile privind utilizarea produsului în limba română, fișa cu date de securitate a produsului,
precum și alte documente prevăzute de lege.
(2) Distribuitorul care comercializează un produs pentru construcții trebuie să dețină declarația de
performanță sau declarația de conformitate a produsului, instrucțiunile privind utilizarea produsului și
fișa cu date de securitate a produsului și, în cazul pentru care nu există specificații tehnice armonizate
sau specificații tehnice nearmonizate, declarația de conformitate cu agrementul tehnic în valabilitate,
inclusiv performanțele determinate și verificate de către producător pentru produsul în cauză.

207
 Secțiunea III – Specificații de performanțe

Titlul III. Roluri și responsabilități

Capitolul I. Proiectanți

Secțiunea I – Arhitecți, ingineri de structuri, ingineri de instalații, alte tipuri de ingineri

Secțiunea II – Verificatori și experți

Secțiunea III – Consultanți

Capitolul II. Executanți

Secțiunea I – Manageri de proiect

Secțiunea II – Antreprenori generali, antreprenori de specialitate

Secțiunea III – RTE

Capitolul III. Factori cu atribuții de reglementare, avizare, certificare, urmărire și control

Secțiunea I – Autorități de supraveghere a pieței

Art. 476.[Art. 515.] Autorități cu rol de supraveghere a pieței

Supravegherea pieței produselor pentru construcții se asigură de către următoarele autorități ale
administrației publice centrale:
a) Inspectoratul de Stat în Construcții, organ tehnic specializat care exercită, potrivit legii,
controlul de stat cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale privind calitatea în
construcții și supravegherea pieței produselor pentru construcții, pentru toate produsele
pentru construcții, cu excepția celor prevăzute la lit. b);
b) Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, organ de specialitate al administrației publice
centrale, pentru toate produsele pentru construcții care privesc securitatea la incendiu;
[c)] Garda Națională de Mediu care verifică respectarea aplicării prevederilor legislației specifice
speciale privind gestionarea deșeurilor sau din domeniul gestionării deșeurilor.

Secțiunea II – Organisme de reglementare, avizare și certificare

Art. 477.[Art. 516.] Funcții ale ministerului de resort

Ministerul de resort exercită în domeniile sale de activitate, printre altele, următoarele funcții:
a) de reglementare și avizare;
b) de monitorizare și control.

Art. 478.[Art. 517.] Atribuții ale ministerului de resort

Ministerul de resort are, printre altele, următoarele atribuții:

a) eliberează certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor pentru
societățile reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și

208
 completările ulterioare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri
pentru accelerarea privatizării, cu modificările și completările ulterioare;
b) îndeplinește rolul de autoritate de recunoaștere și desemnare pe plan național, respectiv de
notificare la Comisia Europeană a organismelor de certificare a conformității produselor pentru
construcții;

Art. 479.[Art. 518.] Consiliul tehnic permanent pentru construcții

(1) Consiliul tehnic permanent pentru construcții, denumit în continuare CTPC, este constituit și
funcționează ca entitate fără personalitate juridică pe lângă ministerul de resort.
(2) CTPC asigură desfășurarea activității privind agrementul tehnic în construcții, scop în care:
a) evaluează organismele elaboratoare de agremente tehnice în construcții, inclusiv grupele
specializate din cadrul organismelor, în vederea acordării abilitării;
b) propune prelungirea, restrângerea domeniilor, menținerea condiționată, suspendarea
temporară și anularea abilitării organismelor elaboratoare de agremente tehnice în construcții,
după caz;
c) asigură supravegherea periodică a acestor organisme, ulterior abilitării;
d) organizează activitatea comisiilor tehnice de specialitate pentru analizarea și avizarea
agrementelor tehnice în construcții, extinderea sau modificarea agrementelor tehnice în
construcții și prelungirea avizelor tehnice pentru agrementele tehnice în construcții aflate în
perioada de valabilitate;
e) avizează componența nominală a grupelor specializate care asigură avizarea internă a
proiectelor de agremente tehnice în construcții în cadrul organismelor elaboratoare de
agremente tehnice;
f) emite avizele tehnice care însoțesc agrementele tehnice pe perioada de valabilitate;
g) propune prelungirea valabilității avizului tehnic, modificarea, extinderea, suspendarea,
retragerea agrementului tehnic în construcții, după caz.

(3) CTPC asigură desfășurarea activității privind agrementul tehnic în construcții prin comisii tehnice
de specialitate pentru avizarea agrementelor tehnice în construcții, extinderii sau modificării
agrementelor tehnice în construcții și a prelungirii avizelor tehnice pentru agrementele tehnice în
valabilitate.
Art. 480.[Art. 519.] Verificarea și controlul efectuat de unități care prestează activități de
cercetare

Unitățile care prestează activități de cercetare în construcții au obligația de a verifica și controla noile
produse și procedee la solicitarea producătorilor, în vederea eliberării de agremente tehnice, conform
dispozițiilor legale.
Art. 481.[Art. 520.] Valabilitatea agrementului tehnic în construcții

Agrementul tehnic în construcții este valabil numai însoțit de avizul tehnic în valabilitate emis de CTPC.

Titlul IV. Monitorizare și control

Art. 482.[Art. 521.] Activitatea de supraveghere a piețelor

Activitatea de supraveghere a pieței constă în monitorizarea comercializării produselor pentru

construcții în vederea înglobării acestora în construcții, în scopul verificării conformității acestor
produse cu prevederile aplicabile și stabilirii de măsuri de prevenire sau reducere a riscurilor ce pot fi
provocate de produsele pentru construcții neconforme, atunci când sunt constatate abateri.
Art. 483.[Art. 522.] Realizarea activității de supraveghere a pieței

209
 În realizarea activității prevăzute de supraveghere a pieței, autoritățile procedează la:
a) verificarea periodică a produselor pentru construcții și a documentelor aferente pe întreg lanțul
de distribuție, precum și în etapele de execuție;
b) organizarea de controale planificate, tematice, inopinate, punctuale sau ca urmare a unei
sesizări/reclamații, atunci când se pune la îndoială prezumția de conformitate a produsului
pentru construcții cu cerințele privind adecvarea la utilizarea preconizată a acestuia;
c) prelevarea de mostre care se trimit în scopul testării în laboratoare
acreditate/notificate/autorizate, după caz; laboratoarele acreditate/notificate/autorizate
trebuie să fie altele decât laboratoarele implicate în evaluarea conformității produsului pentru
construcții respectiv;
d) solicitarea documentelor însoțitoare;
e) aplicarea de sancțiuni pentru abaterile constatate;
f) stabilirea măsurilor de reducere a riscurilor ce pot fi provocate de produsele pentru construcții
neconforme, potrivit prevederilor legale aplicabile instituire prin acte normative speciale.

Art. 484.[Art. 523.] Controlul calității în construcții

(1) Controlul de stat al calității în construcții cuprinde inspecții la dezvoltatori, la unitățile de

proiectare, de execuție, de exploatare și de postutilizare a construcțiilor, privind existența și
respectarea sistemului calității în construcții.
(2) Controlul de stat al calității în construcții se exercită de către inspectoratul de Stat în Construcții,
care răspunde din punct de vedere tehnic de executarea controlului statului cu privire la aplicarea
unitară a prevederilor legale în domeniul calității construcțiilor.
(3) Inspectoratul de Stat în Construcții exercită controlul statului cu privire la aplicarea unitară a
prevederilor legale în domeniul calității construcțiilor, în toate etapele și componentele sistemului
calității în construcții, constată contravențiile, aplică sancțiunile și măsurile prevăzute de lege și
dispune oprirea lucrărilor realizate necorespunzător.
(4) Prin excepție de la prevederile alin. (2) nu se supun controlului de stat al calității în construcții,
exercitat de către inspectoratul de Stat în Construcții, locuințele unifamiliale parter și anexele
gospodărești din proprietatea persoanelor fizice, situate în mediul rural și în satele aparținătoare
municipiilor și orașelor, precum și construcțiile provizorii și lucrările care se pot executa fără
autorizație de construire, potrivit legii.

210
ANEXA NR. 1. DEFINIREA TERMENILOR UTILIZAȚI ÎN CODUL AMENAJĂRII TERITORIULUI,
URBANISMULUI ȘI CONSTRUCȚIILOR

Acordul de mediu Actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecția

mediului, prin care sunt stabilite condițiile și, după caz, măsurile
pentru protecția mediului, care trebuie respectate în cazul realizării
unui proiect.

Adăpostul pentru Spațiu special amenajat pentru protecție în situații specifice,

protecție civilă proiectate, executate, dotate, echipate și autorizate potrivit normelor
și instrucțiunilor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru
Situații de Urgenta și aprobate de ministrul administrației și
internelor."

Agrement tehnic în Aprecierea tehnică favorabilă, concretizată într-un document scris,

construcții asupra aptitudinii de utilizare în conformitate cu cerințele
fundamentale aplicabile construcțiilor a unor produse sau seturi, care
nu fac obiectul unei specificații tehnice.

Anexe gospodărești Construcțiile cu caracter definitiv sau provizoriu, menite să

adăpostească activități specifice, complementare funcțiunii de locuire,
care, prin amplasarea în vecinătatea locuinței, alcătuiesc împreună cu
aceasta o unitate funcțională distinctă.

În categoria anexelor gospodărești, de regulă în mediul rural, sunt

cuprinse: bucătării de vară, grajduri pentru animale mari, pătule,
magazii, depozite și altele asemenea, în mod similar, sunt asimilabile
noțiunii de anexe gospodărești și garajele, serele, piscinele și altele
asemenea.

Anexe gospodărești ale Construcțiile cu regim de înălțime parter, utilizate de lucrători agricoli,
exploatațiilor agricole situate în zone izolate în extravilan menite să adăpostească mașini
agricole, utilaje, mici ateliere, scule, alte bunuri ale acestora, inclusiv
animale - în suprafață de maxim 200 mp -, precum și spații pentru
cazare temporară pe timpul campaniilor agricole.

Aprobare Opțiunea forului deliberativ al autorităților competente de încuviințare

a propunerilor cuprinse în documentațiile prezentate și susținute de
avizele tehnice favorabile, emise în prealabil

Așezare informală Grupare de minimum 3 unități destinate locuirii dezvoltate spontan,

ocupate de persoane sau familii care fac parte din grupuri vulnerabile
definite conform Legii asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările
și completările ulterioare, și care nu au niciun drept asupra imobilelor
pe care le ocupă.

Avizare Procedura de analiză și exprimare a punctului de vedere al unei

comisii tehnice din structura ministerelor, administrației publice locale
ori a altor organisme centrale sau teritoriale interesate, având ca
obiect analiza soluțiilor funcționale, a indicatorilor tehnica-economici

211
 și sociali ori a altor elemente prezentate prin documentațiile de
amenajare a teritoriului și de urbanism. Avizarea se concretizează
printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) cu caracter tehnic și
obligatoriu.

Aviz de amplasare Aviz emis de către autoritatea administrației publice locale pentru
stabilirea condițiilor de amplasare temporară, în baza unui
regulament local aprobat, pentru construcții provizorii ce nu fac
obiectul autorizării.

Autoritatea competentă Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, Agenția

pentru protecția Națională pentru Protecția Mediului, agențiile județene pentru
mediului protecția mediului, Administrația Rezervației Biosferei "Delta Dunării",
precum și Garda Națională de Mediu și structurile subordonate
acesteia.

Autorități de Autorități ale administrației publice centrale care răspund, potrivit

supraveghere a pieței legii, de controlul de stat cu privire la aplicarea unitară a prevederilor
legale privind calitatea în construcții și de supraveghere a pieței
produselor pentru construcții.

Caracter director Însușirea unei documentații aprobate de a stabili cadrul general de

amenajare a teritoriului și de dezvoltare urbanistică a localităților,
prin coordonarea acțiunilor specifice.

Caracter reglementator Însușirea unei documentații de amenajare a teritoriului sau de

urbanism aprobate de a impune anumiți parametri soluțiilor
promovate și sau norme de implementare, cu caracter obligatoriu.

Cartea tehnică a Cuprinde documentația privind proiectarea, documentația privind

construcției execuția, documentația privind recepția și documentația privind
urmărirea comportării în exploatare și intervenții în timp asupra
construcției.

Clădire Ansamblu de spatii cu funcțiuni precizate, delimitat de elementele de

construcție care alcătuiesc anvelopa clădirii, inclusiv instalațiile
aferente acesteia, în care energia este utilizată pentru asigurarea
confortului interior.

Coeficientul de utilizare Raportul dintre suprafața construită desfășurată (suprafața

a terenului (CUT) desfășurată a tuturor planșeelor) și suprafața parcelei inclusă în
unitatea teritorială de referință. Nu se iau în calculul suprafeței
construite desfășurate: suprafața subsolurilor cu înălțimea liberă de
până la 1,80 m, suprafața subsolurilor cu destinație strictă pentru
gararea autovehiculelor, spațiile tehnice sau spațiile destinate
protecției civile, suprafața balcoanelor, logiilor, teraselor deschise și
neacoperite, teraselor și copertinelor necirculabile, precum și a
podurilor neamenajabile, aleile de acces pietonal/carosabil din incintă,
scările exterioare, trotuarele de protecție.

Construcție Clădiri și lucrări de inginerie civilă, inclusiv instalațiile și sistemele de

instalații aferente

Construcție cu caracter Construcțiile, amenajările și instalațiile la obiective militare, precum și

212
special cele realizate în scopul îndeplinirii atribuțiilor specifice instituțiilor din
domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, deținute cu
orice titlu de către acestea.

Date spațiale Orice date având o legătură directă sau indirectă cu un amplasament
ori cu un areal geografic specific.

Deșeu Orice substanță, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de
legislația specifică privind regimul deșeurilor, pe care deținătorul îl
aruncă, are intenția sau are obligația de a-l arunca.

Detalii de execuție Documentații cu caracter tehnic cuprinzând reprezentări grafice

realizate la scările 1:2, 1:5, 1:10, 1:20 sau, după caz, la alte scări
grafice, în funcție de necesitățile de redactare, precum și piese scrise
pentru explicitarea reprezentărilor grafice, elaborate în baza
proiectului tehnic de execuție și cu respectarea strictă a prevederilor
acestuia, care detaliază soluțiile tehnice de alcătuire, asamblare,
executare, montare și alte asemenea operațiuni, privind
părți/elemente de construcție ori de instalații aferente acesteia și care
indică dimensiuni, materiale, tehnologii de execuție, precum și
legături între elementele constructive structurale/nestructurale ale
obiectivului de investiții.
Detaliile de execuție, elaborate în condițiile legii și verificate pentru
cerințele esențiale de calitate în construcții de către verificatori de
proiecte atestați în condițiile legii, detaliază proiectul tehnic, în
vederea executării lucrărilor de construcții autorizate.

Dezvoltare durabilă Satisfacerea necesităților prezentului, fără a se compromite dreptul

generațiilor viitoare la existenta și dezvoltare.

Deviz general Partea componentă a studiului de fezabilitate sau a documentației de

avizare a lucrărilor de intervenții, prin care se stabilește valoarea
totală estimativă, exprimată în lei, a cheltuielilor necesare realizării
unui obiectiv de investiții.

Documentație de Documentație de amenajare a teritoriului și de urbanism - ansamblu

amenajare a teritoriului de piese scrise și desenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin
și de urbanism care se analizează situația existentă și se stabilesc obiectivele,
acțiunile și măsurile de amenajare a teritoriului și de dezvoltare
urbanistică a localităților pe o perioadă determinată.

Documentație tehnică Documentația incluzând toate actele, proiectele, avizele, acordurile,

titlurile depuse de către titularul solicitării de autorizare în fața
autorității emitente competente în vederea emiterii autorizației de
construire, intervenție, amenajare sau desființare.

Drept de semnătură Dreptul care implică asumarea de către arhitect a întregii

responsabilități profesionale pentru documentele/documentațiile
tehnice pe care le coordonează, elaborează și semnează în condițiile
legii; dreptul de semnătură se acordă de către Ordinul Arhitecților din
România, în conformitate cu legislația în vigoare, și se atestă prin
înregistrarea arhitectului beneficiar al dreptului în Tabloul National al
Arhitecților.

213
Drum public Drum de utilitate publică și/sau de interes public destinat circulației
rutiere și pietonale, în scopul satisfacerii cerințelor generale de
transport ale economiei, ale populației și de apărare a țării.

Durabilitate Intervalul de timp în care construcția își păstrează toate

caracteristicile funcționării normale a acesteia.

Evaluarea impactului Proces menit să identifice, să descrie și să stabilească, în funcție de

asupra mediului fiecare caz și în conformitate cu legislația în vigoare, efectele directe
și indirecte, sinergice, cumulative, principale și secundare ale unui
proiect asupra sănătății oamenilor și a mediului.

Factori implicați Dezvoltatori, proprietarii, administratorii, utilizatorii, executanții,

cercetătorii, proiectanții, verificatorii de proiecte atestați, experții
tehnici atestați, auditorii energetici pentru clădiri atestați,
responsabilii tehnici cu execuția autorizați, diriginții de șantier
autorizați, producătorii/fabricanții de produse pentru construcții,
reprezentanții autorizați ai acestora, importatorii, distribuitorii de
produse pentru construcții, organismele de evaluare și verificare a
constanței performanței produselor pentru construcții, organismele de
evaluare tehnică europeană în construcții, organismele elaboratoare
de agrementez tehnice în construcții, laboratoarele de analize și
încercări în construcții, universitățile tehnice și institutele de cercetare
în domeniul construcțiilor și asociațiile profesionale de profil.

Geo – portal INSPIRE Site internet sau un echivalent care permite accesul la de date
spațiale asociate datelor incluse în seturile de date geospațiale,
definite conform legi speciale.

Imobil Prin imobil, în sensul prezentului titlu, se înțelege una sau mai multe
parcele de teren alăturate, indiferent de categoria de folosință, cu sau
fără construcții, aparținând aceluiași proprietar, situate pe teritoriul
unei unități administrativ-teritoriale și care sunt identificate printr-un
număr cadastral unic.

Interdicție de construire Regulă urbanistică potrivit căreia, într-o zonă strict delimitată, din
(non aedificandi) rațiuni de dezvoltare urbanistică durabilă, este interzisă emiterea de
autorizații de construire, în mod definitiv sau temporar, indiferent de
regimul de proprietate sau de funcțiunea propusă.

Instalații aferente Totalitatea echipamentelor care asigură utilitățile necesare

construcțiilor funcționării construcțiilor, situate în interiorul limitei de proprietate,
de la branșament/racord la utilizatori, indiferent dacă acestea sunt
sau nu încorporate în construcție. Instalațiile aferente construcțiilor se
autorizează împreună cu acestea sau, după caz, separat.

Investiție Ansamblul de procese si totalitatea cheltuielilor necesare de

echipamente ce se vor achiziționa.

Împrejmuiri Construcțiile definitive sau provizorii, cu rolul de a delimita suprafețe,

ariiarii sau parcele asupra cărora există forme de proprietate,
executate pentru protecție împotriva intruziunilor, realizate din
diferite materiale - beton, cărămidă, piatră, lemn, metal, inclusiv
sârmă ghimpată întinsă pe bulumaci -, ori prin plantei specifice.

214
Localitate Formă de așezare stabilă a populației în teritoriu, alcătuind un nucleu
de viață umană, cu structuri și mărimi variabile, diferențiate în funcție
de specificul activităților de producție dominante ale locuitorilor,
caracteristicile organizării administrativ-teritoriale, numărul de
locuitori, caracterul fondului construit, gradul de dotare social-
culturală și de echipare tehnico-edilitară.
În funcție de specificul și de ponderea activității economice
dominante, de numărul de locuitori, caracterul fondului construit,
densitatea populației și a locuințelor, de nivelul de dotare social-
culturală și de echipare tehnică localitățile se împart în două mari
grupe: localități urbane și localități rurale.

Localitate rurală (sat) Localitate în care:

a) majoritatea forței de muncă se află concentrată în agricultură,
silvicultură, pescuit, oferind un mod specific și viabil de viață
locuitorilor săi, și care prin politicile de modernizare își va
păstra și în perspectivă specificul rural
b) majoritatea forței de muncă se află în alte domenii decât cele
agricole, silvice, piscicole, dar care oferă în prezent o dotare
insuficientă necesară în vederea declarării ei ca oraș și care,
prin politicile de echipare și de modernizare, va putea evolua
spre localitățile de tip urban.
Localitate urbană Localitate în care majoritatea resurselor de muncă este ocupată în
activități neagricole cu un nivel diversificat de dotare și echipare,
exercitând o influenta socio-economică constantă și semnificativă
asupra zonei înconjurătoare.

Locuință Construcție alcătuită din una sau mai multe camere de locuit, cu
dependințele, dotările și utilitățile necesare, care satisface cerințele
de locuit ale unei persoane sau familii.

Lucrări de construire Lucrările de execuție a construcțiilor noi, inclusiv a instalațiilor

aferente acestora, precum și lucrările de intervenții în timp asupra
construcțiilor existente și instalațiilor aferente acestora, constând în
lucrări de reconstruire, consolidare, transformare, reabilitare,
extindere, desființare parțială și reparații, după caz.

Localitate Formă de așezare stabilă a populației în teritoriu, alcătuind un nucleu

de viață umană, cu structuri și mărimi variabile, diferențiate în funcție
de specificul activităților de producție dominante ale locuitorilor,
caracteristicile organizării administrativ-teritoriale, numărul de
locuitori, caracterul fondului construit, gradul de dotare social-
culturală și de echipare tehnico-edilitară.
În funcție de specificul și de ponderea activității economice
dominante, de numărul de locuitori, caracterul fondului construit,
densitatea populației și a locuințelor, de nivelul de dotare social-
culturală și de echipare tehnică localitățile se împart în două mari
grupe: localități urbane și localități rurale.

Localitate rurală (sat) Localitate în care:

[a)] majoritatea forței de muncă se află concentrată în
agricultură, silvicultură, pescuit, oferind un mod specific și

215
 viabil de viață locuitorilor săi, și care prin politicile de
modernizare își va păstra și în perspectivă specificul rural;
[b)] majoritatea forței de muncă se află în alte domenii decât cele
agricole, silvice, piscicole, dar care oferă în prezent o dotare
insuficientă necesară în vederea declarării ei ca oraș și care,
prin politicile de echipare și de modernizare, va putea evolua
spre localitățile de tip urban.
Localitate urbană Localitate în care majoritatea resurselor de muncă este ocupată în
activități neagricole cu un nivel diversificat de dotare și echipare,
exercitând o influenta socio-economică constantă și semnificativă
asupra zonei înconjurătoare.

Locuință Construcție alcătuită din una sau mai multe camere de locuit, cu
dependințele, dotările și utilitățile necesare, care satisface cerințele
de locuit ale unei persoane sau familii.

Manual de utilizare Documentul care stabilește cerințele minime și obligațiile privind

(caiet de sarcini de exploatare a construcției în condiții care să asigure cerințele
exploatare) funcționale ale construcției pe toată durata de exploatare a acesteia.

Mobilier urban Elementele funcționale și/sau decorative amplasate în spațiile publice

care, prin alcătuire, aspect, amplasare, conferă personalitate aparte
zonei sau localității.
Prin natura lor, piesele de mobilier urban sunt asimilate construcțiilor
dacă amplasarea lor se face prin legare constructivă la sol (fundații
platforme de beton, racorduri la utilități urbane, cu excepția energiei
electrice), necesitând emiterea autorizației de construire. Fac parte
din categoria mobilier urban: jardiniere, lampadare, bănci, bazine,
fântâni arteziene sau decorative, pavaje decorative, pergole, cabine
telefonice și altele asemenea.

Modificare de temă Orice schimbare inițiată de către investitor/proprietar care are în

vedere funcțiunile și/sau capacitățile funcționale caracteristice,
indicatorii tehnico-economici aprobați, soluțiile spațiale și/sau de
amplasament și alte asemenea cerințe, care au fundamentat
elaborarea proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de
construire/desființare, care a stat la baza emiterii autorizației de
construire.

Monument Construcție sau parte de construcție, împreună cu instalațiile,

componentele artistice, elementele de mobilare interioară sau
exterioară care fac parte integrantă din acestea, precum și lucrări
artistice comemorative, funerare, de for public, împreună cu terenul
aferent delimitat topografic, care constituie mărturii cultural-istorice
semnificative din punct de vedere arhitectural, arheologic, istoric,
artistic, etnografic, religios, social, științific sau tehnic.

Monumente de for public Bunuri imobile, lucrări de artă plastică, artă monumentală, construcții
sau amenajări neutilitare, având caracter decorativ, comemorativ și
de semnal, amplasate în spatii publice, într-o zonă de protecție, pe
terenuri aflate în domeniul public sau privat al statului ori al unităților
administrativ-teritoriale.

Monumente istorice Bunuri imobile, construcții sau părți de construcție, împreună cu

216
 instalațiile, componentele artistice, elementele de mobilare interioară
sau exterioară care fac parte integrantă din acestea, precum și lucrări
artistice comemorative, funerare, de for public, împreună cu terenul
aferent delimitat topografic, situate pe teritoriul României și care
constituie mărturii cultural-istorice semnificative din punct de vedere
arhitectural, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social,
științific sau tehnic , pentru istoria, cultura și civilizația națională și
universală și desemnate ca atare în condițiile legii.Bunuri imobile,
construcții și terenuri situate pe teritoriul României, semnificative
pentru istoria, cultura și civilizația națională și universală.

Notă conceptuală Documentația întocmită de beneficiarul investiției în scopul justificării

necesității și oportunității realizării unui obiectiv de investiții, finanțat
total sau parțial din fonduri publice.

Obiect de investiții Parte a obiectivului de investiții, cu funcționalitate distinctă în cadrul

ansamblului acestuia, care constă îh lucrări de construcții pentru
realizarea unor obiecte noi de investiții sau în lucrări de intervenții la
construcții existente.

Obiectiv/proiect de Rezultatul scontat la investirea de capital pe timp limitat, ca urmare a

investiții realizării unuia sau mai multor obiecte de investiții, situate pe un
amplasament distinct delimitat, care asigură satisfacerea cerințelor
formulate de dezvoltator; în sintagma "obiectiv de investiții" se
cuprinde, după caz, obiectivul nou de investiții, obiectivul mixt de
investiții sau intervenție la construcție existentă.

Oraș polizatorpolarizator Oraș în jurul căruia se formează o zonă periurbană, influențând în

mod direct evoluția localităților vecine, fiind unitatea administrativ-
teritorială cea mai dezvoltată din cadrul zonei periurbane din
perspectiva activităților economice, a aprovizionării cu produse
agroalimentare, a accesului la dotările sociale și comerciale, a
echipării cu elemente de infrastructură și cu amenajări pentru odihnă,
recreere și turism.

Ordinul Arhitecților din Autoritatea competentă pentru recunoașterea titlurilor oficiale de

România calificare în profesia de arhitect, pentru cetățenii statelor membre ale
Uniunii Europene, cetățenii statelor membre ale Spațiului Economic
European și cetățenii Confederației Elvețiene.

Organism de evaluare a Organism care evaluează produsele pentru construcții în conformitate

conformității produselor cu o specificație tehnică nearmonizată și care emite certificate de
pentru construcții conformitate sau rapoarte de încercări cu respectarea cerințelor acelei
specificației tehnice.

Organism de evaluare și Organism de certificare a produsului, organism de certificare a

verificare a performanței controlului producției în fabrică sau laborator notificat conform cap.
produselor pentru VII din Regulamentul (UE) nr. 305/2011 care evaluează performanta
construcții produsului pentru construcții și verifică constantă performanței
acestuia potrivit unei specificații tehnice armonizate.

Patrimoniu arheologic Reprezintă ansamblul bunurilor arheologice care este format din:
1.siturile arheologice înscrise în Repertoriul arheologic național, cu
excepția celor distruse ori dispărute, și siturile clasate în Lista

217
 monumentelor istorice, situate suprateran, subteran sau subacvatic,
ce cuprind vestigii arheologice: așezări, necropole, structuri,
construcții, grupuri de clădiri, precum și terenurile cu potențial
arheologic reperat, definite conform legii.
2.bunurile mobile, obiectele sau urmele manifestărilor umane,
împreună cu terenul în care acestea au fost descoperite.

Patrimoniu natural Ansamblul componentelor și structurilor fizica-geografice, floristice,

faunistice și biocenotice ale mediului natural, ale căror importanță și
valoare ecologică, economică, științifică, biogenă, sângeră,
peisagistică și recreativă au o semnificație relevantă sub aspectul
conservării diversității biologice floristice și faunistice, al integrității
funcționale a ecosistemelor, conservării patrimoniului genetic, vegetal
și animal, precum și pentru satisfacerea cerințelor de viață,
bunăstare, cultură și civilizație ale generațiilor prezente și viitoare.

Peisaj Parte de teritoriu perceput ca atare de către populație, al cărui

caracter este rezultatul acțiunii și interacțiunii factorilor naturali și/sau
umani.

Performanță energetică Energia calculată conform metodologiei prevăzute de lege pentru a

răspunde necesităților legate de utilizarea normală a clădirii,
necesități care includ în principal: încălzirea, prepararea apei calde
menajere, răcirea, ventilarea și iluminatul.

Plan de management al Documentul care descrie și evaluează situația prezentă a ariei

ariei naturale protejate naturale protejate, definește obiectivele, precizează acțiunile de
conservare necesare și reglementează activitățile care se pot
desfășura pe teritoriul ariilor, în conformitate cu obiectivele de
management.

Procent de ocupare a Raportul dintre suprafața construită (amprenta la sol a clădirii sau
terenului (POT) proiecția pe sol a perimetrului etajelor superioare) și suprafața
parcelei. Suprafața construită este suprafața construită la nivelul
solului, cu excepția teraselor descoperite ale parterului care depășesc
planul fațadei, a platformelor, scărilor de acces. Proiecția la sol a
balcoanelor a căror cotă de nivel este sub 3,00 m de la nivelul solului
amenajat și a logiilor închise ale etajelor se include în suprafața
construită.

Proiect pentru Proiectului realizat în vederea emiterii autorizației de construire,

autorizarea construirii elaborat de colective tehnice de specialitate în funcție de specificul
(PAC) lucrării, însușit și semnat de cadre tehnice cu pregătire superioară din
domeniul arhitecturii, urbanismului, construcțiilor și instalațiilor
pentru construcții.

Proiect pentru Proiectul realiza în vederea emiterii autorizației de desființare,

autorizarea desființării elaborat de colective tehnice de specialitate în funcție de specificul
(PAD) lucrării, însușit și semnat de cadre tehnice cu pregătire superioară din
domeniul arhitecturii, urbanismului, construcțiilor și instalațiilor
pentru construcții.

218
Proiect tehnic de Documentația tehnico-economică - piese scrise și desenate -,
execuție elaborată în condițiile legii, care dezvoltă PAC, cu respectarea
condițiilor impuse prin autorizația de construire, precum și prin
avizele, acordurile și actul administrativ al autorității competente
pentru protecția mediului, anexe la autorizația de construire.
Proiectul tehnic de execuție cuprinde soluțiile tehnice și economice de
realizare a obiectivului de investiții, pe baza căruia se execută
lucrările de construcții autorizate.

Punctul de vedere al Documentul scris emis de aceasta după etapa de evaluare inițială,
autorității competente respectiv după etapa de încadrare a investiției în procedura de
pentru protecția evaluare a impactului asupra mediului.
mediului

Registrul Național al Bancă de date ce se actualizează lunar, cuprinzând toate lucrările

Construcțiilor publice și construcțiile autorizate care se realizează din fonduri
publice sau private, cu excepția construcțiilor speciale autorizate de
instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate
națională organizată de către Ministerul de resort pe baza
informațiilor transmise de către autoritățile publice locale competente
în vederea emiterii autorizațiilor.

Resurse naturale Elemente geomorfologice, de climă, de floră și de faună, peisaje,

zăcăminte de substanțe minerale și alți factori.

Resurse turistice Componente ale mediului natural și antropic, care, prin calitățile și
specificul lor, sunt recunoscute, înscrise și valorificate prin turism, în
măsura în care nu sunt supuse unui regim de protecție integrală.
Resursele turistice pot fi naturale și antropice.

Reziliență Capacitatea construcției de a rezista și de a suferi consecințe adverse

reduse în urma unor evenimente adverse.

Risc Estimare matematică a probabilității producerii de pierderi umane și

materiale pe o perioadă de referință viitoare și într-o zonă dată
pentru un anumit tip de dezastru.

Set de date spațiale Colecție identificabilă de date spațiale.

Soluție tehnică Parte a scenariului/opțiunii tehnico - economic(e) din studiul de

fezabilitate, respectiv din documentația de avizare a lucrărilor de
intervenție, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnic,
constructiv, tehnologic și funcțional-arhitectural, a principalelor lucrări
pentru investiția de bază, corelată cu nivelul tehnic, calitativ și de
performanta ce rezultă din indicatorii tehnico-economici propuși.

Stațiune balneară Localitatea sau/și arealul care dispune de resurse de substanțe

minerale, științific dovedite și tradițional recunoscute ca eficiente
terapeutic, de instalații specifice pentru cură și care are o organizare
ce permite acordarea asistenței medicale balneare în condiții
corespunzătoare.

Stațiune turistică Localitate sau parte a unei localități cu funcții turistice specifice, în

219
 care activitățile economice susțin exclusiv realizarea produsului
turistic.

Tema de proiectare Exprimă intențiile investiționale și nevoile funcționale ale

dezvoltatorului sau beneficiarului investiției, evidențiate în nota
conceptuală, determinând concepția de realizare a obiectivului de
investiții, în funcție de condiționările tehnice, urbanistice generale ale
amplasamentului, de protecție a mediului natural și a patrimoniului
cultural sau alte condiționări specifice obiectivului de investiții.

Teritoriu administrativ Suprafața delimitată de lege, pe trepte de organizare administrativă a

teritoriului: național, județean și al unităților administrativ-teritoriale
(municipiu, oraș, comună).

Teritoriu intravilan Suprafața construită și amenajată a localităților ce compun unitatea

administrativ-teritorială de bază, delimitate prin planul urbanistic
general aprobat și în cadrul cărora se poate autoriza execuția de
construcții și amenajări.

Teritoriu extravilan Teritoriile extravilane sunt terenurile cuprinse în afara limitei

teritoriilor intravilane stabilite prin intermediul planurilor urbanistice
generale.

Unități administrativ Unități administrativ-teritoriale sunt comunele, orașele și județele.

teritoriale

Unitățile administrativ- Unitățile administrativ-teritoriale de bază sunt orașele și comunele

teritoriale de bază care cuprind una sau mai multe localități.

Unitate administrativ- Unitate administrativ-teritorială care a obținut peste 25,00 de puncte

teritorială cu resurse din maximul de 50 de puncte atribuite resurselor turistice, conform
naturale și antropice metodologiei de calcul reglementată prin lege specială.
foarte mari

Unitate administrativ- Unitate administrativ-teritorială care a obținut între 14,00 și 24,99 de

teritorială cu resurse puncte din maximul de 50 de puncte atribuite resurselor turistice,
naturale și antropice conform metodologiei de calcul reglementată prin lege specială.
mari

Unitate administrativ- Unitate administrativ-teritorială care a obținut între 0,00 și 0,08

teritorială cu resurse puncte din maximul de 20 de puncte atribuite infrastructurii specific
naturale și antropice turistice, conform metodologiei de calcul reglementată prin lege
mari și foarte mari care specială.
are probleme ale
infrastructurii specific
turistice

Unitate administrativ- Unitate administrativ-teritorială care a obținut între 0,00 și 11,00

teritorială cu resurse puncte din maximul de 30 de puncte atribuite infrastructurii tehnice,
naturale și antropice conform metodologiei de calcul reglementată prin lege specială.
mari și foarte mari care
are probleme ale
infrastructurii tehnice

220
Zona de protecție a Zona delimitată pe baza reperelor topografice, geografice sau
monumentului istoric
Zonă de protecție
Zonă de risc natural
Zonă funcțională
Zone cu destinație
specială
Zone protejate
Zonele de risc natural
Zonele de risc antropic
urbanistice, în funcție de trama stradală, relief și caracteristicile
monumentului istoric, după caz, prin care se asigură conservarea
integrată și punerea în valoare a monumentului istoric și a cadrului
său construit sau natural.
Suprafața delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu construit sau
natural, al unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor
fronturi la apă, elemente de infrastructură etc. și în care se instituie
limite legale ale dreptului de proprietate și servituți de urbanism
pentru păstrarea și valorificarea acestor resurse și bunuri de
patrimoniu și a cadrului natural aferent. Zonele de protecție sunt
stabilite prin acte normative specifice, precum și prin documentații de
amenajare a teritoriului sau urbanism.
Areal delimitat geografic, în interiorul căruia există un potențial de
producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta
populația, activitățile umane, mediul natural și cel construit și pot
produce pagube și victime umane.
Parte din teritoriul unei localități în care, prin documentațiile de
amenajare a teritoriului și de urbanism, se determină funcțiunea
dominantă existentă și viitoare. Zona funcțională poate rezulta din
mai multe părți cu aceeași funcțiune dominantă (zona de locuit, zona
activităților industriale, zona spațiilor verzi etc.).
Zone evidențiate în documentațiile de urbanism aprobate potrivit legii
cu simbolul DS (destinație specială) aflate în
proprietatea/administrarea instituțiilor cu atribuții în domeniul
apărării, ordinii publice și siguranței naționale.
Zone protejate sunt zonele naturale sau construite, delimitate
geografic și/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural
și/sau cultural și sunt declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor
specifice de conservare a valorilor de patrimoniu.
Arealele delimitate geografic în care intensitatea mărimilor ce
caracterizează fenomenele naturale distructive are probabilități de
depășire ridicate, conducând în mod obligatoriu la pagube materiale
și/sau pierderi de vieți omenești.
Arealele delimitate geografic în care intensitatea mărimilor ce
caracterizează riscurile tehnologice are probabilități de depășire
ridicate, conducând în mod obligatoriu la pagube materiale și/sau
pierderi de vieți omenești.
221
 Servicii de expertiză pentru „Sistematizarea legislației din domeniul amenajării teritoriului,
urbanismului și construcțiilor și consolidarea capacității administrative a structurilor de
specialitate din instituțiile publice centrale cu responsabilități în domeniu”

Cod SIPOCA 50

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației

Iulie 2020

„Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate
Administrativă 2014-2020”

„Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene
sau a Guvernului României”

222