Elisabeta I- Regina Angliei

Regina Elisabeta I s-a născut la 7 septembrie 1533

şi a domnit timp de 44 de ani, o perioadă înfloritoare
cunoscută ca era elisabetană. A fost regină a Angliei şi
regină a Irlandei din 17 noiembrie 1558 până la moartea
sa, în 1603. Elisabeta era fiica lui Henric al VIII-lea al
Angliei şi a lui Anne Boleyn, care a fost executată la
nici trei ani de la naşterea sa. Elisabeta este încoronată
în data de 15 ianuarie 1559.

A fost al cincilea şi ultimul monarh al casei Tudor,

deoarece nu s-a căsătorit niciodată, drept pentru care i se
mai spune și Regina Virgină. Prin căsătorie, risca să-şi
piardă puterea ca şi sora ei.
Elisabeta a avut însă o mare dragoste, pentru
prietenul său din copilărie Robert Dudley. Pentru o
perioadă, Elisabeta ia în serios posibilitatea căsătoriei.
Sftenicii săi îşi fac cunoscută dezaprobarea faţă de idea
unei asemenea căsătorii.
Pentru standardele vremii a fost un model de
toleranţă religioasă. Graţie ei, istoria engleză nu a fost
pătată de masacre religioase şi ţara nu a ajuns în război
civil din cauza acestor probleme. Flota engleză şi navele
Elisabetei au condus călătoriile de explorare, punând
bazele procesului ce va duce ulterior la naşterea marelui
Imperiu Britanic.
Elisabeta a fost calificată drept un conducător
temperamental şi uneori indecis. Spre sfârşitul domniei,
o serie de probleme economice şi militare i-au afectat
popularitatea.
Cei 44 de ani de domnie ai Elisabetei au dat
stabilitate regatului şi au ajutat la crearea identităţii
naţionale. Mulţi istorici afirmă, fără teamă de a greşi, că
regina virgină a clădit Anglia modernă.
Convingerile personale religioase ale reginei au
fost mult dezbătute de către cercetători. Deşi
protestantă, ea a păstrat simboluri catolice cum ar fi
crucifixul şi a minimalizat importanţa predicilor, care
erau de o importanţă capitală în religia protestantă.
 În general, Elisabeta a purtat o politică externă
defensivă, o excepţie fiind ocuparea portului Le Havre
de către trupele engleze, în octombrie 1562.
Comerţul şi relaţiile diplomatice cu statele arabe,
înfloresc în timpul domniei Elisabetei I. În ciuda
interdicţiei papale, Anglia exportă armuri, muniţii,
metale şi lemn în schimbul zahărului din Maroc.
Era elisabetană este legat în mod esenţial de
talentul arhitecţilor, muzicienilor, poeţilor şi
dramaturgilor şi nu de Elisabeta I care nu a fost o mare
patroană a artelor.
În martie cade bolnavă la pat şi moare în data de 24
martie 1603. Câteva ore mai târziu, consiliul îl declară
rege pe Iacob al VI-lea al Scoţiei.
Semnătura reginei Elisabeta I