Republica romană

După ultimul rege (503îHr) se instituie un nou sistem politic, Republica Romană
Conducerea se făcea de către SENAT format din 300 PATRICIENI
Principalele funcții politice: CENZORII, CONSULII, PRETORII, CHESTORII,
EDILII
Cea mai importantă - cei 2 consuli, aleși anual. Prezidau senatul și Adunarea
poporului și conduceau armata prin rotație. În caz de pericol, căpătau puteri depline
(numeau un DICTATOR)
Pretorul - judecătorul suprem (atribuții juridice)
Edilul - atribuții administrarea orașului, repararea clădirilor publice
Chestorul - strângerea și distribuirea taxelor
Cenzorul- stabilirea cetățenilor cu drept de vot

Cetățenii și locuitorii Romei se numeau PLEBEI. Nu puteau ocupa funcții publice și

nu se puteau căsători cu fiice de patricieni. De aceea, în anul 494 îHr ei s-au retras din
Roma, provocând paralizarea vieții economice. Astfel, au obținut dreptul de a-și alege
proprii magistrați, numiți TRIBUNI ai PLEBEI.
„Legea celor XII table” conținea drepturile plebeilor.

Expansiunea Republicii Romane

În sec IV-III îHr Roma cucerește aproape întreaga Peninsulă Italică. Sudul peninsulei
este cucerit de la greci care încep să aibă o influență culturală asupra noului stat
roman.
Influența Romei în bazinul Mării Mediterane este contestată de CARTAGINA, o
putere comercială din nordul Africii.
Urmează războaiele PUNICE (264-164 îHr) (romanii îi numeau pe cartaginezi
PUNI).
Interesele Romei și Cartaginei se ciocnesc în Sicilia, teritoriu controlat de cartaginezi
și greci.
– În primul război, Roma cucerește Sicilia, un grânar important. Cartagina se
extinde în Peninsula Iberică, în defavoarea triburilor celtice.
– În al 2-lea război, conducătorul cartaginez HANIBAL traversează munții Alpi,
dar e înfrânt de generalul roman SCIPIO (Africanul) în bătălia de la Zama
(202 îHr). Cartagina este distrusă și teritoriul ei devine provincia romană
AFRICA.