MENIU

PROGR AM TV GIGI BECALI LI

SPORTURI » INVESTIGATII EXTRASPORT » TOLO.RO

Trei dosare în care justiția română a

achitat clanurile din Craiova, în ciuda
dovezilor adunate de DIICOT și FBI!

Articol de GSP - Publicat luni, 15 iulie 2019 07:00

După ani de investigații, zeci de interceptări

telefonice ale DIICOT și sute de nume de
victime furnizate de FBI, cei 7 lideri ai
clanurilor craiovene Chiciu și Sărdaru au
fost achitați.

De Cătălin Tolontan, Adriana Oprea, Alexandra

Nistoroiu, Delia Marinescu

Dosarul de la Tribunal Dolj împotriva celor 7

capi ai traficului de persoane are 10 volume
groase, de un metru înălțime și le-ar fi făcut
mai rău inculpaților dacă le-ar fi căzut pe
picior.

DIICOT: Traficanții au câștigat peste

un milion de euro

Pe 3 iulie 2013, în dosarul 11491/63/2013 au

fost trimiși în judecată următorii: Ovidiu Bil
Chiciu, zis “Bălan”, Dumitru Chiciu, zis
“Paris”, Liviu Rădulean, zis “Grațian”, Filip
Sărdaru, Luigi Popescu, zis “Luis”, Daniel
Rădulean și Florin Izvoranu.

Potrivit Brigăzii de Combatere a

Criminalității Organizate din Poliția Craiova,
cea care a început investigația în 30 ianuarie
2012, ei se ocupau cu “racolarea de pe raza
județelor Dolj, Vâlcea și Mehedinți a unor
familii de etnie romă” pe care le trimiteau
ilegal în SUA “în scopul exploatării lor
ulterioare prin obligarea la desfășurarea de
activități ilicite”.

Potrivit DIICOT, traficanții câștigaseră peste

un milion de euro prin trecerea ilegală a
graniței dintre Mexic și SUA.

Migranți sar gardul care separă Mexicul de

Statele Unite ale Americii. Persoanele care apar
în aceste fotografii nu au legătură cu
personajele din articolul publicat de Libertatea.
Foto: EPA

Potrivit US Border Patrol, poliția de frontieră

a SUA, cei șapte erau parte “a unui grup
infracțional transnațional românesc implicat
în trafic de persoane și diverse forme de
furturi”.

Rețeaua românilor era compusă din zeci de

membri și avea legături cu traficanți sud-
americani și agenți de frontieră mexicani.

Doi agenți americani în România

Pe 24 octombrie 2012, un reprezentant al FBI

și altul al Homeland Security – Immigration
and Customs Enforcement au venit la
București. Ei au înmânat mai multe rapoarte
investigatorilor români.

Americanii documentaseră și legătura dintre

adresa pe care o folosesc cetățenii români
care solicită azilul pe teritoriul SUA (U.S.
7601 Franklin St., apt. 30, Buena Park,
California) și românii Dan Sefcic și Emil
Sărdaru, ultimul fiind fratele stabilit în
California al unuia dintre șefii de clan din
Craiova.

FBI a furnizat o listă cu 785 de nume de

bărbați, femei și copii care au trecut ilegal
granițele Mexic – SUA și Canada – SUA.

Un grup de migranți încearcă să treacă frontiera

cu Statele Unite din Tijuana, Mexic, în Baia
California. Fotografia este ilustrativă. Foto: EPA

În cursul cercetării judecătorești, Filip

Sărdaru, Ovidiu Bil Chiciu și Liviu Rădulean
au recunoscut integral săvârșirea faptelor.
Dumitru Chiciu a recunoscut în parte faptele.

Nici o zi de închisoare, pentru nici unul

dintre cei 7

Pe 8 iulie 2014 Tribunalul Dolj i-a achitat pe

toți:

1. Pentru infracțiunea de trafic, deoarece

fapta fusese dezincriminată (OUG
112/2001 a fost abrogată încă din
noiembrie 2012, prin Legea 187/2012).

2. Pentru constituire de grup infracțional

organizat pentru că “infracțiunea în
scopul comiterii căreia inculpații s-au
constituit în grup infracțional este în
prezent dezincriminată”.

Singurele condamnări au fost pentru

înșelăciune, infracțiune care se pedepsea de
la 1 la 5 ani de închisoare. Sentința a fost:

Filip Sărdaru – un an de închisoare.

Luigi Cristinel Popescu – doi ani de

închisoare.

DIICOT, dar și cei doi inculpați au făcut apel.

Curtea a dat dreptate acuzaților.

Pe 23 iulie 2015, Curtea de Apel Craiova i-a

redus pedeapsa lui Filip Sărdaru la 8 luni de
închisoare.

Numai că arestul preventiv al șefului de clan

fusese fix de 8 luni, astfel încât judecătorii
au constatat că “pedeapsa aplicată este
executată”, iar Sărdaru a plecat din instanță
ca un om liber.

În cazul lui Luigi Cristinel Popescu,

judecătorii au decis “încetarea procesului
penal împotriva inculpatului pentru
săvârșirea infracțiunii de înșelăciune”. Asta
pentru că inculpații s-au împăcat cu
victimele, le-au înapoiat banii și au încheiat
acorduri la notariat.

Alianţa Civică Democrată a Romilor a

intervenit în instanță pentru un cap al
traficului: „A participat ca voluntar la
reabilitarea unor case”

Dar lucrurile nu s-au oprit aici. Căci

nepedepsirea celor 7 nu a fost decât prima
dintr-o serie de achitări spectaculoase.

Soluțiile în dosarele penale ale traficanților

arată fie că magistrații români s-au
transferat în secret într-un ordin caritabil,
fie că acțiunile împotriva acestor interlopi au
fost lovite de furtuna perfectă a clemenței.

Dosar după dosar, foile au fost răvășite de o

combinație de ghinion operativ pentru
polițiști, lipsă de inspirație din partea
procurorilor și schimbări legislative care i-au
năucit pe judecători taman când doreau să
dea cu ciocanul în masă.

Partea cu clemența nu e chiar o exagerare.

În timpul procesului celor 7 lideri de clan,

Alianța Civică Democrată a Romilor a depus o
caracterizare a lui Dumitru Chiciu, zis
“Paris”.

Alianța Civică Democrată a Romilor arată

că bărbatul judecat pentru grup
infracțional organizat e un membru de
nădejde al comunității și că “a participat
ca voluntar la reabilitarea unor case ale
familiilor nevoiașe”.

Migranți din Cuba așteaptă să ajungă în Statele

Unite din Matamoros, Mexic. Fotografia este
ilustrativă. Foto: EPA

La fel de înțelegătoare a fost justiția și în

următorul caz. După ce au fost declarați
nevinovați, traficanții și-au extins traseele,
prin Cuba.

A reclamat traficul spre SUA, iar

statul i-a cerut cheltuieli judiciare!

La un an și ceva după prima achitare, Luigi

Cristinel Popescu, zis “Luis”, a fost cercetat
într-un alt caz de trafic.

D. Alexandru, un cetățean din comuna

Merișani, județul Argeș, a depus o plângere
pentru înșelăciune și trafic de persoane
împotriva a trei bărbați. Luis era unul dintre
ei.

DIICOT Pitești a dispus clasarea: “Din

situația de fapt prezentată în plângere
rezultă că membrii familiei nu au fost
recrutați și transportați spre SUA în scopul
exploatării lor”.

Împotriva acestei soluții, D. Alexandru a

formulat plângere la prim-procurorul
DIICOT Pitești, dar, prin Ordonanța nr.
5/II/2017 din data de 21 aprilie 2017, acesta a
respins plângerea.

“Descrierea faptelor relevă mai mult un

litigiu de natură civilă, pentru că persoana
vătămată a știut de la început că remite o
sumă de bani pentru a ajunge în SUA, însă tot
ea a renunțat la acest demers din cauza unor
evenimente neprevăzute și a riscului la care
se expunea prin trecerea frauduloasă a
frontierei de stat a SUA venind dinspre Cuba,
ceea ce presupunea o deplasare cu o
ambarcațiune pe ocean”, scrie prim-
procurorul în soluția sa.

Alexandru D. a depus plângere în cazul

ordonanței de clasare, la Tribunalul Argeș.

Pe 7 decembrie 2017 instanța a respins

plângerea ca nefondată și l-a obligat “la
plata sumei de 70 lei cheltuieli judiciare”
către statul căruia îi reclamase traficul de
persoane.

Dacă procurorii ar fi considerat că Luis era

parte a unui grup infracțional organizat,
Codul Penal prevede ca, pentru ca să fie
pedepsită infracțiunea, e suficient ca traficul
să fi fost planificat de către rețea, nu
neapărat să urce omul în barca dintre Cuba și
SUA. Dar DIICOT n-a crezut acest lucru.

Barurile deținute de traficanți

înconjoară sediul DIICOT Craiova

În al treilea dosar au intrat în scenă celelalte

două clanuri craiovene, Miclescu și Poenaru.

Cercetările au pornit în 2010, de la traficul de

arme pe ruta Bulgaria – România. Procurorii
au vizat grupul de crimă organizată din care
făceau parte Stazian Miclescu, zis “Stazică”,
Altafin Poenaru, Gabi Alin Poenaru, zis
“Patrian”, și un cetățean bulgar.

Arme confiscate de Poliția Română de la

traficanți. Fotografia este ilustrativă.

După 4 ani și jumătate, DIICOT a trimis în

judecată cinci membri ai rețelelor, pentru
constituirea unui grup infracțional organizat
și furtul de bani de pe carduri. Au fost
inculpați: Stazian Miclescu, Toni Cristinel
Cobârlău, Dragoș Rusu, Ovidiu Precob și
Daniel Alexandru Steiner Ghițan. Povestea cu
armele a dispărut din dosar.

Potrivit DIICOT, inculpații au furat bani de

pe carduri, în SUA, iar operațiunile erau
coordonate din România, de unde veneau
dispozitivele și mâna de lucru.

Adăpostiți în zona difuză dintre țări și

sisteme legale diferite, traficanții beneficiază
de o nouă secțiune a Codului Penal,
formulată astfel: “Prindeți-l voi, că noi nu
putem!”. Fiecare stat spune că e jurisdicția
celuilalt.

În timp ce guvernele ezită să coopereze,

pachetele cu bani negri și aurul furat
traversează oceanul.

“Priviți cum sediul DIICOT din Craiova este

înconjurat de baruri deținute de traficanți”,
spune o sursă judiciară, în timp ce indică, din
bărbie, clădirea DIICOT, barurile selecte din
jur și raportul simbolic de forțe dintre ele.

Percheziția informatică a fost făcută

după 4 ani!

În dosarul de furturi de pe carduri, la

percheziții s-au descoperit acasă la traficanți
sau în curțile bunicilor celor inculpați diverse
recuzite ale “cardiștilor”. Printre altele,
polițiștii au găsit “10 perechi de ochelari de
culoare neagră prevăzuți cu cameră video”.

Deși calculatoarele, telefoanele mobile și alte

suporturi de date au fost ridicate în anul
2011, abia din februarie 2015 s-au efectuat
percheziții informatice, așa cum se poate
observa în Volumul IV al dosarului de
urmărire penală nr. 233D/P/2010.

În cei patru ani scurși între captură și

perchezițiile informatice, s-au schimbat
cinci miniștri ai justiției și toate numerele de
telefon ale celor urmăriți.

Achitarea tuturor inculpaților

Când, în noiembrie 2015, cazul clanului

Miclescu a fost trimis în instanță, judecătorii
au făcut praf argumentele acuzării.

În februarie 2016, judecătorul de cameră

preliminară a constatat neregularitatea
rechizitoriului și a restituit cauza la parchet.

Dosarul s-a întors la DIICOT, a fost

completat, a revenit în instanță și, pe 10
noiembrie 2017, Tribunalul Dolj a dispus
achitarea tuturor inculpaților.

Conform concluziilor judecătorilor, frații

Poenaru au avut regim special la DIICOT. În
cazul lui Poenaru Altafin s-a dispus
disjungerea cauzei, iar pentru Poenaru
Gabi Alin – clasarea.

“Dintre toate persoanele descoperite și

conduse la DIICOT ST Craiova, singurul care
a dat declarație a fost suspectul Poenaru Gabi
Alin, persoană la care au fost descoperite și
ridicate sisteme informatice, dar materialul
probator administrat în cauză până în
prezent, raportat la persoana sa nu convinge
că ar reprezenta nici un pericol concret
pentru ordinea publică și nici că ar fi probe
rezonabile cu privire la activitatea sa
infracțională”, notau procurorii DIICOT în
rechizitoriu.

Tribunalul Dolj: „Singurul martor

audiat…”

Conform instanței, DIICOT a prezentat

dovezi slabe. Dacă citea rechizitoriul cu susul
în jos în instanță, procurorul ar fi avut
aceeași șanse să fie crezut, rezultă din
lectura motivării tribunalului.

1. “Procurorul nu a precizat modalitatea în

care acele sume de bani au fost obținute
în mod fraudulos, probele care atestă că
acele sume de bani erau obținute
fraudulos, ce reprezentau acele sume de
bani”.

2. “Procurorul nu a audiat nici una dintre

aceste persoane cu privire la perioada în
care s-a aflat în SUA, la modul de
tranzitare a frontierei, la activitatea
desfășurată pe teritoriul SUA”.

3. “Organele de urmărire penală nu fac

niciun demers în a obține probe din care
să reiasă modul în care au fost obținuți
banii, limitându-se în a acuza că aceștia
provin foarte probabil din skimming”.

„Nu au fost identificați și audiați martori,

deși se face referire la mai mult de 100 de
persoane implicate, singurul martor audiat
fiind, de fapt, unul care a avut calitatea de
inculpat, calitate în care nu a dat prea
multe detalii despre săvârșirea vreunei
infracțiuni” – motivarea Tribunalului Dolj,
în dosarul furtului de pe carduri în SUA,
233D/P/2011

DIICOT a făcut apel.

Urmează închiderea unui alt dosar de

trafic, pornit din Toronto

La inculpați s-au descoperit inclusiv

dispozitive de copiat carduri, din cele care se
instalează clandestin pe bancomate. Unul
dintre mecanisme era la Daniel Alexandru
Steiner Ghițan, care locuia în casa lui
Poenaru Altafin.

Potrivit DIICOT, inculpații au furat bani de pe

carduri, în SUA, iar operațiunile erau
coordonate din România. Foto: EPA

Sentința finală s-a pronunțat 5 noiembrie

2018, când Steiner Ghițan și Dragoș Stolojan
(fost Rusu) au fost singurii pedepsiți, la un
an de închisoare, cu suspendare.

Din nou, nici o zi de închisoare pentru

inculpați, ca și în cazurile anterioare.

Așa se întâmplă, arată Curtea de Apel, când

“prezumția de vinovăție nu poate fi
răsturnată” pentru că, spun judecătorii,
probele sunt insuficiente.

S-au scurs ani întregi de anchetă, în care s-

au mobilizat procurori și zeci de polițiști. La
final, singurul rezultat a fost achitarea în
grup a traficanților și un stres suplimentar
pentru ei în privința banilor cash trimiși
către România.

În traficul de oameni, droguri sau arme,

marea problemă rămâne cum transporți
banii și cum îi transformi în plăceri tangibile
fără ca justiția să te prindă, cu condiția ca –
să nu se supere nimeni, dar pe bune?, atâtea
cazuri solide pierdute?! – ea însăși să vrea.

Conform celor mai recente comunicări ale

agenților FBI către autoritățile române, în
această perioadă traficul ilegal a crescut pe
“Canadian Pipe”, țeava canadiană, așa cum
se numesc în jargon polițienesc filierele de la
granița Canada – SUA.

În România, unul dintre serviciile teritoriale

ale DIICOT se pregătește să claseze un alt
dosar de trafic de migranți peste granița
SUA, din lipsă de probe. Plângerea a venit
exact din Canada.

Facebook Whatsapp LiveScore Video Comentarii