UNIVERSITATEA „Constantin Brâncuși” TÂRGU-JIU

F.S.E.D.A.P.

ANALIZĂ TEORETICĂ ȘI PRACTICĂ PRIVIND

TRAFICUL DE PERSOANE

Student: PEAGU NICOLAE-ADELIN

DREPT I.F.
Anul IV
GRUPA 342

TÂRGU-JIU
2023
 Articole de lege relevante în legislația română (noul cod penal intrat în vigoare în
2014) sunt: Art. 182 Exploatarea unei persoane, Art. 209 Sclavia, Art. 210. Traficul de
persoane, Art. 211 Traficul de minori, Art. 212 Supunerea la muncă forțată sau
obligatorie, Art. 213 Proxenetismul, Art. 214 Exploatarea cerșetoriei, Art. 216 Folosirea
serviciilor unei persoane exploatate.

Traficul de persoane, ca formă de manifestare a criminalităţii transfrontaliere

organizate, este o infracţiune caracterizată prin dinamică. Astfel, formele acesteia de
manifestare (exploatare sexuală, exploatare prin muncă, exploatare prin cerşetorie, obligare la
comitere de infracţiuni), particularităţile modus-ului operandi, actorii implicaţi (inculpaţi,
victime, complici) şi rolurile acestora (recrutor, transportator, exploatator) sunt în continuă
transformare. Efectele traficului de persoane nu se răsfrâng însă doar asupra victimelor ci şi
asupra securităţii naţionale. În vederea eficientizării prevenirii şi combaterii traficului de
persoane se impune o atentă analiză al fenomenului la nivel naţional şi corelare a acestuia cu
tendinţele identificate la nivel european. Prin prezentul articol autorii analizează evoluţia
fenomenului traficului de persoane din România şi principalele ţări de destinaţie, felul în care
traficul de persoane poate constitui o ameninţare la securitatea naţională şi măsurile luate, la
nivel naţional şi european, pentru a limita efectele sale.

Evoluţia şi consecinţele traficului de persoane pe plan intern şi european.

Fiind una dintre cele mai complexe forme ale criminalităţii organizate, atât instituţiile
europene cât şi legiuitorul naţional au încercat şi continuă să ajusteze definiţia traficului de
persoane la formele curente de manifestare, astfel încât inovaţiile traficanţilor să nu rămână
fără repercusiuni juridice şi victimele să beneficieze de drepturile specifice acestor categorii
de persoane vulnerabile.
În acest sens, anul 2001 a reprezentat, pentru România, din perspectiva luptei
împotriva
traficului de persoane, un început promiţător, aceasta fiind, la acel moment, printre puţinele
ţări care au transpus, în legislaţia naţională, prevederile protocolului privind „prevenirea,
reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor, adiţional la
Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate”, cunoscut şi
sub denumirea de „Protocolul de la Palermo”.
Astfel, Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combatereatraficului de persoane
definea traficul de persoane, la Art. 12 ca fiind „recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea
sau primirea unei persoane, prin ameninţare, violenţă sau prin alte forme de constrângere, prin
răpire, fraudă ori înşelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei
persoane de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa, ori prin oferirea, darea, acceptarea sau
primirea de bani ori de alte foloase pentru obţinerea consimţământului persoanei care are
autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării acestei persoane.”1
Traficul de fiinte umane reprezintă comertul cu oameni şi folosirea acestora în scopuri
profitabile de catre delincventi. Acest lucru poate insemna a forța sau păcali victimele să se
prostitueze, să cersească sau să muncească.
Este un fenomen care implica multiple dimesiuni: este unul dintre cele mai grave crime din
întreaga lume, o incalcare a drepturilor omului, un fenomen economic si social, un aspect
penal, in care traficantii si nu victimele sunt infractorii. In marea majoritate a cazurilor exista
o abordare directa a victimei, se recurge la o convingere a acesteia in sensul acceptarii unei
aparente oferte avantajoase (promisiunea unui loc de munca in strainatate, tratament, oferta de
studii etc.). Traficul este o afacere extrem de profitabilă pentru criminalitatea organizată, fiind
a treia sursă de profituri ilicite după traficul de droguri şi traficul de arme.
Recrutorii pot fi: vecin, sot/concubin, cunostinta/ prieten, angajati ai unor firme false,
membrii ai unor retele de trafic.
Nivelul de educatie al victimelor traficului de fiinte umane nu este unul ridicat, multe
dintre acestea au doar studii gimnaziale.
Modalitatile de exploatare pot fi consta in exploatarea sexuala, prin munca, obligarea
la cersetorie.
Recrutorii recurg la oferte false de locuri de munca in strainatate, in special profesii
care nu implica o munca calificata, anunturi la mica publicitate, răpire.2

Prevenirea traficului de persoane

Pentru o lupta eficienta împotriva traficului de persoane autoritățile și instituțiile
publice prevăzute în prezentul capitol, organizațiile neguvernamentale și alți reprezentanți ai
societății civile vor desfășura, separat sau, după caz, în cooperare, o activitate susținută de
prevenire a traficului de persoane, în special de femei și copii.
Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Ministerul
Afacerilor Interne, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Ministerul
Sănătății, Ministerul Justiției, autoritățile administrației publice locale, precum și alte

1
file:///C:/Users/Peagu/Downloads/Tomita.Schwartz.Decret.pdf
2
https://prorefugiu.org/trafic-fiinte-umane/ accesat la data de 28.12.2022
organisme guvernamentale cu atribuții în domeniul traficului de persoane iau măsurile
necesare pentru aplicarea, în domeniile lor de activitate, a Strategiei naționale împotriva
traficului de persoane și a Planului național de acțiune pentru implementarea acesteia.3

. Studiu de caz

1. Descrierea sistemului client

Nume: C.A.

Gen: feminin

Data nașterii: 16.03.1978

Religia: ortodoxa

Tipul și locul exploatării: exploatată sexual în Olanda

2. Explorarea cazului

a) Istoria de trafic

C. A. are domiciliul în Târgu Mureș și locuia împreună cu tatăl ei și cu patru din cei șase frați,
în trei camere. Ceilalți doi (un frate și o soră) sunt căsătoriți și s-au stabilit la casele lor. Mama
a părăsit familia de aproximativ nouă ani, are o relație de concubinaj și locuiește la țară, în
apropiere de Târgu Mureș. În acest interval de timp - 9 ani - mama și-a vizitat familia de 2 ori.
Tatăl lui C.A. consumă frecvent băuturi alcoolice, este violent verbal și fizic. Și-a abuzat
sexual fiica – pe C.A și pe frații acesteia de mai multe ori. C.A. a absolvit școala profesională,
specializarea Morărie și Panificație. Dorind să devină independentă financiar și să scape de
mediul de acasă, C.A. a decis să meargă ca dansatoare în Spania. Oferta de muncă a primit-o
de la un bărbat, C.N., pe care l-a cunoscut într-un club din Târgu Mureș, în decursul lunii
februarie 2007. Deoarece nu avea bani pentru drum, recrutorul s-a oferit să-i achite

3
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/32589 accesat la data de 28.12.2022
transportul, reținându-i drept garanție pașaportul. Deși i s-a promis că va fi dansatoare în
Spania, C.A. a fost dusă în Olanda și obligată să se prostitueze în folosul lui C.N. C. A. a fost
dusă într-un apartament cu trei camere unde mai erau cazate încă șapte fete. Toate fetele au
fost înscrise în baza de date a unei agenții care se ocupa cu plasarea damelor de companie
clienților doritori. Fetele nu primeau banii pentru activitatea pe care o desfășurau, tot câștigul
fiind reținut de traficant. Fetele nu erau lăsate să iasă din apartament decât însoțite. După
aproximativ trei săptămâni, într-o noapte a reușit să fugă din apartamentul unde era
sechestrată. În noaptea aceea a dormit într-un parc. A fost găsită de un polițist, dusă la secția
de poliție, unde i s-a luat declarație despre cele întâmplate.

C. A. a stat timp de trei săptămâni într-un Centru pentru victimele traficului de persoane, după
care s-a întors în România. În acel Centru i s-a făcut un test de sarcină, iar rezultatul a fost
negativ.

b) Asistența de care a beneficiat clientul

Ajunsă în România, a fost la poliție, unde a dat o declarație, povestind ceea ce i s-a întâmplat
în Olanda. Fiind victimă a traficului de persoane, C. A. a fost referința Agenției Naționale
Împotriva Traficului de Persoane, Centrul Regional Târgu Mureș pentru a i se acorda asistența
de care are nevoie. Inițial a refuzat orice asistență din partea Centrului Regional, dar după
aproximativ șase luni, a contactat din nou Centrul Regional pentru a o sprijini în căutarea unui
loc de muncă. Centrul Regional Târgu Mureș a referit-o la AJOFM Mureș, ca persoană aflată
în căutarea unui loc de muncă. A optat pentu un curs gratuit de lucrător în comerț. La
analizele medicale obligatorii pentru frecventarea cursului, s-a constatat că C.A. este
însărcinată. S-au făcut demersurile necesare pentru ca C.A. să fie consultată de un medic
specialist și s-a constatat că este însărcinată în luna a 7-a, ceea ce excludea orice posibilitate
de a fi angajată în viitorul apropiat. Fiind respinsă de familie la aflarea veștii că este
însărcinată, Centrul Regional

Târgu Mureș al Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane i-a propus internarea ei
în Centrul Maternal Materna din cadrul Direcției Generale pentru Protecția Drepturilor
Copilului Mureș, unde ar fi primit îngrijirea și sprijinul de care avea nevoie. C.A. a refuzat
acest lucru, dar a revenit asupra deciziei după ce a născut o fetiță, la data de 11.02.2008.
Astfel că, la externare C.A. împreună cu fetița ei au fost preluate de Centrul Regional și duse
la Centrul Maternal. unde sunt și în momentul de față.