Amprentele digitale - cartea de identitate a infractorului
Întrucât operează cu mâinile, este aproape imposibil ca infractorul să nu lase măcar o
amprentă digitală la locul faptei. Chiar dacă acesta foloseşte mănuşi chirurgicale, impresiunile degetelor sau palmelor sale ramân întipărite pe obiectele atinse. Pentru că există şanse de 1 la 64 miliarde ca doi oameni să aibă aceleaşi caracteristici dactiloscopice, adevăratul infractor este prins uşor după ce se compară amprenta în litigiu (urma lăsată involuntar la locul faptei) cu impresiunea (amprenta luată de la bănuit în laborator). "Nu există doi oameni pe acest pământ care să aibă aceleaşi caracteristici dactiloscopice. Nici macar fraţii gemeni nu au impresiunile digitale identice. Dacă infractorului i s-au găsit amprentele la locul faptei, este ca şi prins. Se face excluderea impresiunilor ridicate de la victimă şi de la alte persoane scoase din cercul bănuiţilor şi rămân urmele infractorului, care îl acuză de la sine. Şi o urmă cât de mică, un fragment infim din impresiunea digitală este fructificat de criminalişti. Ei reconstituie întreaga amprentă şi infractorul e prins. Asta este un fel de carte de identitate a răufăcătorului", a declarat şeful Serviciului Criminalistic Brăila. Ca să întărească cele spuse anterior, şeful Serviciului Criminalistic a dezvăluit modul în care echipa sa, care are o medie de vârstă de circa 26 de ani, a reuşit să descâlcească iţele unor cazuri complicate. "În cartierul Obor s-a comis un furt. Prin metode specifice, s-au stabilit datele antropometrice ale faptaşului. S-au recoltat probe de pe un bec şi, surpriză, s-au gasit amprentele faptaşului. Echipa de criminalişti a luat în calcul şi posibilitatea ca intrusul să fi umblat la sistemul de iluminare." Desi din rândul celor care încalcă legea se ridică adesea voci care contestă expertizele criminalistice, nemulţumirile şi demersurile lor în justiţie eşuează lamentabil. "Chiar dacă infractorul contestă expertizele criminaliştilor, în final tot noi avem dreptate. Au fost avocaţi care au încercat să atace concluziile formulate de noi, însă nu au putut administra probe care să invalideze expertizele Serviciului Criminalistic. O expertiză eronată l-ar putea azvârli după zăbrele pe un om nevinovat. Ori noi nu ne jucăm cu libertatea si cu viaţa omului. Dacă toată populaţia ar fi amprentată nu s-ar mai întimpla cazuri ca, în urma unui accident rutier, spre exemplu, să rămână neidentificat un cadavru, luni de zile. Măcar la atât să ne gândim...", susţine şeful Serviciului Criminalistic Brăila.
(Text adapted from http://www.ziaruldeiasi.ro, 5/08/2000, Secretele criminaliştilor de N. Matei)