VITICULTURA VREMEA ȘI VREMURILE

DE PE COLINELE DOBROGEI OBLIGĂ LA SCHIMBARE

NR. 07 (217) / iulie 2021 19 lei

PENTRU CE SUNT FĂCUTE VISELE...

PENTRU SIGURANȚĂ, STABILITATE ȘI SATISFACȚIE.

PIONEER SCLEROTINIA PROTECTOR®

combină performanța hibrizilor de rapiță cu toleranța genetică la
Sclerotinia, oferind control pe toată perioada de vegetație
împotriva acestei boli păgubitoare.
VIZITAȚI WWW.CORTEVA.RO

TM ®
Trademarks of Corteva Agriscience and its affiliated companies.
CULTURĂ ÎN SIGURANȚĂ, SOMN LINIȘTIT! © 2021 Corteva.

„Avem o mare problemă a producătorului român: nu

21007

vrea să se asocieze. Producătorii trebuie să înţeleagă,

020029

ca să reuşeşti să fii puternic, să fii competitiv, trebuie

948492

să te asociezi.” - Aurel Simion, secretar de stat MADR

5
Cuprins Revista Fermierului
www.revistafermierului.ro
Nr. 07 (217), iulie 2021
Editorial Colegiul știinţific
Prof. univ. dr. ing. Mihai Berca
5 Ce lipsește agriculturii și satului românesc? Prof. univ. dr. Ioan Nămoloşanu
Dr. ing. Ioan Bartha
Opinii Dr. Viorica Chiurciu
Colegiul consultativ
6 În vârful peniței Silviu Zetea ‑ fermier, Satu Mare
Ion Oprea ‑ pomicultor, Dâmboviţa
6 Citatul ediției
Wine Ambassador
8 Vulcanisme Cătălin Păduraru
Redactor‑șef
Gânduri de fermier Mihaela Prevenda ‑ 0758 845 152
Coordonator ediția online
10 Poveștile ,,bruxelleze” în agricultură (II) Mihaela Prevenda
Publicist comentator
Paharul cu... visuri George Ghidrigan
Editorialist
16 VINARIUM Ștefan Rancu
Secretar general de redacție
Știri Marinela Cornelia Rancu
Redactori
Eveniment Delia Ciobanu
Mihai Nistor
22 Vânzările Corteva Agriscience, în creștere Victor Mihalache
Redactori colaboratori
24 Modificări în conducerea Clubului Fermierilor Români Aurel Florentin Badiu
Teodor Marușca
Interviu Dr. ing. dipl. Mihai Racovicean
Corector
28 Aurel Simion: „Subvenționăm producţia fără să ne gândim la piaţă” www.corectura.ro
DTP
Cultură mare Ioan Nedelcu
Știri furnizate de
36 InVigor®, noii hibrizi de rapiță de toamnă de la BASF Agenţia de Presă Rador

Horticultură Concepţie și machetare

www.cameradegarda.ro

38 Viticultura de pe Colinele Dobrogei Tipografia

Master Print Super Offset
50 Ajutor de minimis pentru legumele în spații protejate

Zootehnie Publicaţie editată de

54 Ajutor de stat pentru sectorul bovin S.C. Profesional‑Agromedia S.R.L
Oficiul poștal 61, CP 152
Tehnică agricolă office@revistafermierului.ro
Marketing ‑ Abonamente
58 Agricultura regenerativă office@revistafermierului.ro
Director general
62 Irigațiile, plasa de salvare a agriculturii Adrian Nedelcu
66 Instalarea punctului de observare și monitorizarea culturii adrian.nedelcu@revistafermierului.ro
ISSN ‑ 2069‑2455
68 Anvelope potrivite pentru activitățile zootehnice

Din fermă în fermă Profesional-Agromedia SRL, editorul

70 Vremea și vremurile obligă la schimbare publicației Revista Fermierului, al
site-ului revistafermierului.ro și al
Satul românesc emisiunii tv România Agricolă, nu
îi cenzurează din punct de vedere
72 Trandafiri cu parfum de profit ideatic pe semnatarii articolelor
ce apar pe aceste căi și, astfel,

Zâmbiți, vă rog! nu își asumă răspunderea pentru

conținutul lor. Răspunderea aparține
exclusiv semnatarilor.
74 By Badiu
 ANI
GARANȚIE

EXCELENȚA DE FABRICARE

Case IH Case IH Case IH Case IH Case IH

PUMA OPTUM MAGNUM STEIGER QUADTRAC

Ca expresie ce reprezintă tradiţia pură a leadership-ului care a pus în mişcare sectorul

agricol timp de aproape două secole și a excelenţei tehnice de fabricare a echipamen-
telor agricole, Titan Machinery România oferă la achiziționarea oricărui tractor Case IH
Stage V mai mare de 150 CP - 5 ani garanție. Beneficiază de cea mai sigură opțiune
de pe piață și acordă-ți liniște campanie după campanie!
Ofertă supusă unor termeni și condiții valabilă în limita stocului. Află mai multe informații de la reprezentanții Titan Machinery.
Imagini cu caracter informativ

www.titanmachinery.ro
Editorial
Ce lipsește agriculturii
și satului românesc?
Pentru că răspunsul e mai simplu, în-
cep cu ce nu lipsește. Agricultura și
satul românesc au, în mare parte, oa-
meni harnici, care muncesc și-și in-
vestesc banii proprii pentru a dez-
volta afacerile agricole și spațiul rural.
Implicit, acești oameni contribuie la
bunul mers al economiei naționale.
Totuși, agricultura și satul românesc
sunt invizibile pentru conducătorii
țării, de mai bine de 30 de ani!
Și... ajung la lipsuri. Atât pentru agri-
cultură, cât și pentru satul româ-
nesc, n-a existat și nu există o strate-
gie. Nici pe termen scurt și nici măcar
pe termen mediu ori lung. Însă, ca să
faci strategii trebuie să-ți propui niște
obiective. Tot caut în memorie și-mi
amintesc doar obiectivele pe care și
le propun politicienii în fiecare cam-
panie electorală. Trec alegerile, obiec-
tivele sunt uitate, la fel agricultura, la
fel satul, nu mai există nici fermierul,
nici țăranul, după ce ei, politicienii, se
văd cu frâiele țării în mâini.
Haos. Ăsta nu lipsește. Circulă de
mult timp acest banc: „- Ce este ha-
osul?, întreabă un ascultător la Radio
Erevan. – Nu dăm răspunsuri la în-
trebări din agricultură”.
Întregul sector agroalimentar româ-
nesc este caracterizat de haos. De ce?
Pentru că îi lipsește legislația adec-
vată, pentru că legile sunt făcute pe
genunchi, ceea ce duce la schimba-
rea lor de la o lună la alta. Or, se fac
legi pentru care nu se mai dau norme
de aplicare în veci, se fac, așa, pen-
tru a închide „gurile rele”. În aceeași
situație este și spațiul rural, care, să
nu uităm, înseamnă vreo 70% din te-
ritoriul României. Și-mi vin acum în
cap legile care vizează terenurile agri-
cole, produsele românești în super-
marketuri, camerele agricole, fondul
mutual.
Oare, clasa politică are o imagine re-
ală a agriculturii și a satului româ-
nesc? Nu, că dacă avea ochi pentru
aceste bogății ale țării altfel ar fi ară-
MIHAELA PRVENDA
tat ele în 2021.
Finanțarea lipsește cu desăvârșire.
Unii poate veți râde și-mi veți zice
că agricultura și satul primesc bani.
Așa e, de la statul român primesc, fi-
rimituri, nu bani. Că banii adevărați
vin de Bruxelles, iar la ăștia nu ajunge
chiar toată lumea și nu sunt pentru
toate nevoile. De unele necesități sta-
tul nostru ar trebui să aibă grijă, nu
Europa, cea care se ocupă și de obiec-
tivele noastre, că noi n-avem la con-
ducerea țării oameni cu viziune, ci
doar cu interese proprii.
Revin la strategie. Dacă o ai, atunci
ajungi și la finanțare. Ar trebui să fie
simplu, dar la noi e complicat pentru
că există, din păcate asta nu lipsește,
nepăsare. În „România lucrului bine
făcut” e foarte multă nepăsare, „merge
și așa”, „lasă-mă să te las”.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării
Rurale, o formă fără fond. Iar pe ac-
tualul șef al acestui minister, nici nu
știu cum să-l caracterizez. O fac zil-
nic agricultorii. Și nu-i face cinste,
din păcate...
Adrian Oros s-a lăudat anul trecut,
2020 – un an de care nimeni nu vrea
Continuare în pagina 7
5
Opinii
Mihail
Eminescu
Atîtea programe au apărut în țară la noi de patrusprezece
ani încoace, emanate ba de la guverne provizorii, ba de
la partizi, ba de la personalități politice izolate, și atîtea
decepțiuni amare au urmat tuturora încît orice om cu bun-
simț trebuie să învingă un sentiment de sfială cînd încearcă
a recuceri pentru cuvîntul ,,program" înțelesul lui adevărat
de serie de principii mărturisite, împărtășite sincer de mii
de cetățeni, realizabile. Ceea ce se cere de la o profesie
de credințe politice este desigur, înainte de toate, ca ea să
corespunză cu simțimintele și aspirațiunile legitime ale țării
și să fie adaptată instituțiunilor ei. S-ar putea într-adevăr
imagina un sistem de idei politice, folositoare chiar, care să
nu fie conforme cu sentimentele și aspirațiunile țării, dar
în lumea strictei necesități un asemenea sistem n-ar fi cu
mult mai mult decît productul unei imaginații fecunde.
Căci un principiu absolut, netăgăduit de nici un om cu
bun-simț, este ca. o stare de lucruri rezultă în mod strict
cauzal dintr-o altă stare de lucruri premergătoare și,
fiindcă atît în lumea fizică cît și cea morală, întîmplarea
nu este nimic alta decît o legătură cauzală. nedescoperită
încă, tot astfel aspirațiunile și sentimentele sînt rezultatul
neînlăturat al unei dezvoltări anterioare a spiritului public,
dezvoltare ce nici se poate tăgădui, nici înlătura. [...]
Deci, stabilind principiul fundamental că orice politică
practică nu poate lucra decît cu elementele cari-i sînt
date, iar nu cu cele pe cari și le închipuiește a le avea și
convinși că idei și interese, fie cît de diverse, sînt și trebuie
să fie armonizabile pentru ca statul să fie cu putință, nici
înțelegem, nici avem vreo încredere în mișcări violente
sau estralegale și, mai puțin încă, în conspirațiuni [...].
Tăgăduim că pe calea aceasta se poate realiza un
adevărat progres, pe care nu-l vedem și nu-l aprobăm
decît în dezvoltarea treptată și continuă a muncii fizice și
intelectuale. Căci cine zice „progres” nu-l poate admite
decît cu legile lui naturale, cu continuitatea lui treptată.
(fragment din „Icoane vechi și icoane nouă”apărut în
„Timpul” în 11, 13, 14, 18, 21 şi 23 decembrie 1877
6 | Revista Fermierului | iulie 2021
În vârful peniței
GEORGE GHIDRIGAN
Despre castraveţi, numai de bine. Cel puţin pentru ăi
dintre noi, matusalemici, reformaţii, de niciun fo-
los nimănui, care în tinerețile noastre comu-
niste – cum altfel – am râs cu hohote la
scheciul spus, cu atâta umor, de Mircea
Crişan. Pentru junii școliți prin cele
străinătăţuri – pe ce parale, de unde în-
vârtite, nu se ştie –, precizez că cel numit
era, la vremea lui şi a noastră, a ălor de
vârsta a noua, cel mai cunoscut comediant
de revistă român. Chit că era de altă etnie.
Dar să revenim la castraveţii care, se ştie, nu
trebuie vânduţi la grădinar, dar nici, Doamne,
fereşte!, prin pieţe, supermarketuri, pe la re-
staurante, pentru că în toate aceste locuri le-
gea este importul. Aşa întrucât şi prin urmare, ce
să facă legumicultorul cu recolta, pentru care nu a pri-
mit nicio subvenţie, nici măcar un şfanţ amărât acolo,
deşi i se promisese, în primăvară, de către guvernanți.
Recoltă cu care a cheltuit o grămadă de parale, s-a în-
datorat până peste cap şi a muncit până la epuizare. Ce
să facă? „Cum adică ce să facă?” – aud o voce. „Să proce-
deze cum s‑a întâmplat la Grădiştea, judeţul Mehedinţi,
parcă, şi să arunce roadele muncii lui, zeci, sute de kilo-
grame, ale strădaniilor de zi şi până-n noapte, ca pe nişte
lucruri nimănui de folos.” Dar tot hazul este că unul din-
tre legumicultori, hâtru din fire, maestru în a face haz de
necaz, ca tot românul angajat la cooperativa „munca în
zadar”, a propus prim-ministrului în funcţiune, da, cel
gureş, ce zice că nu mai putem de bine şi de atâta fericire,
să-şi facă şampon din respectivii castraveţi, că poate i-o
creşte părul, ca să aibă ce să „cănească” – vopsească, vreau
să zic. Or, poate, cine ştie – se mai întâmplă şi minuni –,
să-i vină mintea la cap şi să nu uite vorba nemţească: „Ein
Mann, ein Wort” – „un om, un cuvânt”, adică. Cât despre
cât de mult le pasă celor în mâna cărora este pâinea şi cu-
ţitul de ce se întâmplă în această ţară, să nu vorbim în do-
dii. Adică ce mai calea-valea, nu le pasă nici măcar cât ne-
gru sub unghie, manichiurată, desigur, la Viena, la Paris,
în Dubai şi, de ce nu?, la New York. Unghia de la degetul
mic, se înţelege, aia lăsată lungă să te scobeşti cu ea în nas
pe la parlament ori poate la şedinţele de guvern.
 Vă puteți abona la Revista Fermierului
Continuare din pagina 5
completând datele în acest talon
să-și mai amintească, cum ziceam, s-a lăudat cu mi- Prețul unui abonament de un an este 228 de lei.
liardele de euro pe care le va da agricultorilor, satu-
lui, prin PNRR, planul acela național de redresare Coordonatele plătitorului de abonament (pentru emiterea facturii)
și reziliență făcut și el pe genunchi, că dacă era gân- Numele şi prenumele..........................................................................................
dit nu ne-ar fi fost refuzat de mai-marii Comunității Societatea (dacă e cazul)......................................................................................
Europene. Atunci, ministrul era în campanie electo- CUI........................................... / nr. de la Reg. Com. ( J‑ul)..............................
rală. A trecut, au câștigat ai lui, s-au dus și banii. CNP‑ul (pentru persoane fizice) .......................................................................
Șeful Agriculturii și Dezvoltării Rurale ar trebui să
se bată pentru fiecare bănuț pe care să-l aducă în do-
meniul de care răspunde în guvern, pentru fiecare act Adresa la care urmează a fi expediată publicația
normativ de care sectorul pe care-l dirijează are ne- Numele şi prenumele (Societatea).......................................................................
voie, pentru tot ce ține de agricultură și dezvoltarea Strada...............................................................................................Nr..............
rurală. Ar trebui, așa arată normalitatea. Adrian Oros, Bl.............. Sc............ Et............. Ap.............. Localitatea...................................
în schimb, are grijă de partid și de propria imagine. judeţ/sector.......................................... Cod poştal............................................
Se îmbracă-n ie și se plimbă prin ferme. Lasă im-
presia, inclusiv la întâlnirile cu organizațiile profesio-
nale, că a înțeles problemele, care continuă să rămână
probleme. Între timp mai apar altele. Despăgubirile,
Modul plăţii...................................................... Plata se poate face prin Ordin
irigațiile și multe altele au rămas la stadiul de promi- de Plată (la bancă) sau mandat poștal (la orice of. poștal)
siuni. Ca exemplu, nu a fost în stare să-și convingă
colegii de guvern să aprobe în timp util ajutorul de Coordonatele fiscale ale revistei
SC Profesional‑Agromedia SRL,
minimis pentru legume în spații protejate astfel încât Str. Sg. Tache Gheorghe 13, sect 4, Bucuresti
să intre la subvenție mai multe legume. Asemenea
exemple pot continua. Părerea mea e că îi place foto- J40/19313/2008, CUI: 24742449,
liul de ministru și atât. Și nu e singurul căruia-i place Contul: RO11 BTRL 0410 1202 P782 33XX BANCA TRANSILVANIA
un fotoliu de demnitar. S.A., Sucursala Lipscani, Bucureşti.
Am rămas fără banii din PNRR, ce se întâmplă
RO89 TREZ 7045 069X XX00 8015
cu Planul Național Strategic? Și pe la Bruxelles se Trezoreria Statului Sector 4
plimbă Oros. Ați văzut creionat de dumnealui ceva
privind noua Politică Agricolă Comună? Dovada plăţii se va anexa talonului de
Planul Național Strategic pentru implementarea abonament și se va trimite prin email
Politicii Agricole Comune 2021-2027 este priorita- la office@revistafermierului.ro sau prin
poștă la of.p 61, București, cp 152
tea numărul unu pentru sectorul agroalimentar din
România. Ministrul Adrian Oros trebuie să se așeze
cu adevărat la masa discuțiilor cu organizațiile pro-
fesionale, să asculte, să învețe, să-și pună oamenii la
treabă și să țină seama de propunerile, nevoile, de tot
ce au de zis cei care vin din teren, de la firul ierbii și
coada vacii, că și datorită lor este unde este.
Dacă nu se poate concentra pe Ministerul
Agriculturii și Dezvoltării Rurale, atunci poate ar tre-
bui să lase locul altcuiva. Ceea ce le recomand tuturor
politicienilor care nu pricep că este în joc securitatea
alimentară a românilor și lumea satului românesc.

7
Opinii
Vulcanisme
GÂNDURI ROSTITE SAU SCRISE, REFERITOARE LA OMUL-POET
„Eminescu este darul Providenţei,
dăruit nouă Românilor. Pasiunea
pentru Eminescu este pasiunea tu-
turor.” (Mitropolitul Ardealului Antonie
Plămădeală, 1926-2005); „Pentru mine
Eminescu este de multă vreme un
sfânt, şi nu numai el. La vremea cu-
venită, se va arăta de la Dumnezeu
şi acesta!” (Calinic Argeşanu-Episcopul
Argeşului şi Muscelului, 1944); „Eminescu
ne dezvăluie, în fiinţa lui intimă şi în
minunata expresie a creaţiei lui li-
terare, că dimensiunea creştină re-
prezintă fondul adânc al operei şi al
vieţii lui - operă închinată iubirii şi
viaţă mistuită în jertfire după chi-
pul lui Hristos.” (Constantin Galeriu,
om de cultură şi profesor de teologie orto-
doxă, 1918-2003); „Eminescu este evan-
ghelistul nostru.” (Poetul Tudor Arghezi,
1880-1967); „Eminescu-Sumă lirică
de Voivozi.” (Filosoful Petre Ţuţea, 1902-
1991); „…marele nostru poet a fost un
creştin autentic, ceea ce rezultă din
viaţa, ca şi din opera sa.” (Mitropolitul
Banatului Nicolae Corneanu, 1923-2014);
„Eminescu este numele acestei ţări.
România este numele lui Eminescu”;
„Eminescu nu este un idol, el nu
este un zeu; El este tot ceea ce este:
Noi în noi.” (Poetul Nichita Stănescu,
1933-1983); „Eminescu mi se părea un
zeu tânăr, frumos şi blând.” (Scriitorul
Alexandru Vlahuţă, 1858-1919); „Eminescu
s-a ridicat pe aripi proprii până
la contemplarea lui Dumnezeu.”
(Poetul Nichifor Crainic, 1889-1972);
„E unul care cântă mai dulce de-
cât mine?/ Cu atât mai bine ţării,
şi lui cu-atât mai bine./Apuce îna-
inte s-ajungă cât mai sus,/La ră-
8 | Revista Fermierului | iulie 2021
IOAN VULCAN‑AGNITEANUL
săritu-i falnic se-nchină-al meu
apus.” (Poetul Vasile Alecsandri, 1821-1890);
„Doina lui Eminescu - cea mai ca-
tegorică evanghelie politică a româ-
nismului”; „E cel dintâi român al că-
rui creştet primeşte binecuvântarea
din cer, dar ale cărui picioare sunt în-
fipte până la glezne în pământul stră-
moşesc.” (Poetul Octavian Goga, 1881-1938);
„Eminescu este o revelaţie ce mân-
gâie”. (Filologul italian Rosa Del Conte,
1907-2015, trăitor a 108 ani); „A vorbi des-
pre Eminescu înseamnă pentru un
român a se cerceta pe sine, a se în-
chipui şi ipostazia la puterea maximă
a virtualităţii Neamului său şi a-şi
schiţa fără un pic de pudoare por-
tretul ideal.” (Filosoful-scriitor Nicolae
Steinhardt, 1912-1989); „Umbră care
trepte-nalte suie, / dăruind azur din
mâini subţiri, / sfânt, bătut, pe vea-
cul tău, în cuie, / scânteind, înalt, din
răstigniri.” (Poetul Radu Gyr, 1905-1975);
„Eminescu este una dintre grinzile
de susţinere a neamului. El nu este o
simplă cărămidă, nu este o simplă ţi-
glă sau o simplă fereastră, e grinda
de bază, aia care păstrează neamul
întreg…În Eminescu ne întâlnim
toţi. Asta este o chestiune aproape
fără egal. Nici nu ştiu dacă mai au
alte popoare acest noroc şi această
condamnare divină, să se poată re-
găsi într-un nume.” (Poetul-filosof
Lucian Blaga (1895-1961); „Dacă poe-
tul George Coşbuc este poetul naţio-
nal printr-un consimţământ plebis-
citar, Eminescu este poetul naţional
printr-un legitimism de ordin divin.
Acolo, noi nu putem umbla. Cine
umblă acolo moare, în sens moral sau
estetic. Eu mă rezum să spun doar
atât: Eminescu este cifrul secret al
naţiei.” (Poetul Adrian Păunescu, 1943-2010);
„Eminescu este esenţa noastră”;
„Fiecare lucru poartă în sine însuşi
măsura sa, arborii nu cresc până în
cer. Nici noi nu putem creşte din-
colo de măsura noastră şi măsura
noastră este Eminescu. Nu avem a
creşte mai mult decât atât. Atât însă
să creştem, pentru că sufletul tre-
buie hrănit ca pământul. Şi dacă
nu ne vom hrăni cu Eminescu, nu
cu-n Eminescu idealizat, nu cu-n
Eminescu trimis în genialitatea lui,
în haosul germinativ, dacă nu ne vom
hrăni cu Eminescu acesta, atunci
vom rămâne în cultură, mai de-
parte, înfometaţi.” (Un gând rostit de fi-
losoful-scriitor Constantin Noica (1909-1987),
în data de 15 ianuarie 1985, în Aula Bibliotecii
ASTRA din Sibiu, atunci când se împli-
neau 135 de ani de la ivirea în lume a poetu-
lui Mihai Eminescu şi erau prezentate, pentru
prima oară în public, cele dintâi file fotocopi-
ate din manuscrisele „Caietelor Eminesciene”).
 Gânduri de fermier

Poveștile ,,bruxelleze”
în agricultură (II)
AZI, DESPRE REDUCEREA PESTICIDELOR
DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ

Odată cu comunicarea oficială a Comisiei

Europene către Parlamentul European din data de
20 mai 2020, prin care se făcea publică strategia
dorită a se implementa și cunoscută sub numele
de ,,Farm to Fork”, s-au lansat și câteva
obiective ambițioase privind modularea
tehnologiilor agricole, iar unul dintre
acestea este reducerea consumului de
pesticide cu 50% până în anul 2030.

În altă ordine de idei, a apărut și opi-
nia, din ce în ce mai puternic și mai
larg manifestată în rândul fermieri-
lor și organizațiilor profesionale ale
acestora, că această dorință (cel puțin
în prezent) va afecta în mod funda-
mental competitivitatea și durabi-
litatea fermelor europene în raport
cu cele din alte țări, mai ales cele din
America.
Toată această formulare se regăsește,
mai exact, într-o mică alocare de
spațiu din cadrul comunicării, unde
se arată: ,,Comisia va lua măsuri su-
plimentare pentru a reduce cu 50 %
nivelul general de utilizare și de risc
al pesticidelor chimice, precum și
pentru a reduce cu 50 % utilizarea
de pesticide mai periculoase, până în
2030. Pentru a deschide calea către
alternative și pentru a menține ve-
niturile fermierilor, Comisia va lua
o serie de măsuri.” (Comunicarea
Comisiei către Parlamentul
European din 20.05.2020).
Dar, din păcate, așa cum este obiceiul
birocratic al funcționarilor europeni,
atunci când nu este foarte clar cum
se dorește a se face un lucru sau nu se
cunoaște exact tipul de răspuns, sau
intensitatea acestuia din partea celor
care vor trebui să implementeze mă-
sura, se merge pe un sistem de a ,,se
arunca năvodul” pentru a se vedea ce
se întâmplă ulterior, modalitate apli-
cată și în acest caz. Spun acest lu-
cru deoarece în mod oficial nu există
încă nicio comunicare publică cum se
va implementa măsura și care vor fi
procedurile, dar voi reveni mai jos la
aceste aspecte.
Am arătat, cu altă ocazie, că la
fel cred că se întâmplă și în cazul
dorinței Comisiei de a se ajunge ca
25% din suprafața agricolă europeană
să fie cultivată ecologic sau nivelul
de folosire a îngrășămintelor chimice
să scadă cu 40%, obiective de apre-
ciat și de dorit a fi implementate în
condițiile schimbărilor climatice glo-
bale, dar care cred că vor fi fără finali-
tate, dacă nu se vor implementa la ni-
vel global, nu doar european, aspect
care nu este chiar simplu de realizat.
Dar astăzi mi-am propus să discutăm
niște cifre simple, referitoare la con-
sumul de pesticide raportate la tere-
nul agricol (include teren arabil, te-
ren cultivat cu vii, legume, livezi, etc.
și pășunile, și fânețele), cifre care sunt
prelucrate după informațiile oficiale
din FAOSTAT și au în vedere peri-
oada 1990-2018, deci aproape 30 de
ani.
Pentru a putea face niște comparații
cât mai sugestive, am făcut 4 grupe
de țări, una a celor cu tehnologii ,,li-
bere”, adică unde se folosesc pe scară
largă inclusiv tehnologiile OMG
(modificate genetic), și am în vedere
Argentina, Brazilia și SUA.
A doua grupă este reprezentată de
forțele agricole din vestul Europei
și mă refer la Franța, Germania și
Belgia, apoi, a treia grupă, un nu-
măr de țări din centrul și estul
Europei comunitare, și am avut în
vedere Austria, Ungaria, Bulgaria și
România, și ultimul grup este cel al
țărilor care sunt deja forțe agricole
din punctul de vedere al producțiilor
totale de produse agricole, nu și al
tehnologiilor (încă), sau mai exact al
randamentelor la hectar, și aici am

10 | Revista Fermierului | iulie 2021

avut în vedere Rusia și Ucraina.
Cifrele prezentate se referă la ki-
lograme de substanță activă, așa
cum este clasificarea FAO, fără a
se preciza alte date sau forme de
comparație, deci pot apărea aici anu-
mite nuanțe, cum ar fi folosirea pes-
ticidelor sulfonilureice, caracteri-
zate prin aplicarea de doze foarte
mici, de până în 100 gr de produs co-
mercial/ha, ceea ce în mod normal
influențează consumul raportat la
hectar, dar acestea sunt datele.
Grafic nr. 1
Evoluția consumului de persticide între 1990 - 2018, raportat la suprafața agricolă
8,00
7,00
6,00
5,00
4,00
3,00
2,00
1,00
0,00
Analizând datele din graficul nr. 1,
vom observa în cazul Argentinei și
al Braziliei o creștere a consumului
de pesticide între anii 1990-2010, cu
peste 750%, adică asta arată că aceste
țări au parcurs o fază de dezvoltare
puternică a agriculturii și având un
vârf al consumului în anul 2010, după
care a urmat o relativă plafonare a
consumului de pesticide.
Această creștere a consumului s-a în-
registrat inclusiv între anii 2000 și
2005, perioadă de introducere și dez-
voltare a culturilor modificate gene-
tic, în special la soia și porumb, care,
contrar multor opinii, nu au adus
o reducere a consumului de pesti-
cide, în condițiile în care de exem-
plu cultura de soia modificată gene-
tic a ajuns să reprezinte peste 20%
din suprafețele totale de cultură din
Argentina sau Brazilia.
În comparație, se poate vedea ma-
turitatea agriculturii americane, care
între 1990 și 2018 are variații ex-
trem de mici ale consumului total de
pesticide, chiar și în perioada ulte-
rioară dezvoltării culturilor modifi-
1990 1995
2000 2005
2010 2016
2017 2018
cate genetic, aspect care pentru mulți
poate constitui o surpriză, în sensul
că o agricultură destul de ,,hulită” din
punctul de vedere al protecției me-
diului are alte realități în raport cu
percepțiile noastre.
Dacă trecem Atlanticul, vom con-
stata în vestul Europei că în cazul
țărilor precum Franța, Germania și
Belgia, realitățile se schimbă, iar con-
sumul de pesticide apare mult mai ri-
dicat, cu vârful de consum în cazul
Belgiei, unde consumul este în jurul a
5 kg substanță activă/ha teren agricol.
În plus, în ultimii ani tendințele în
cazul acestor țări (Franța, Germania
și Belgia) nu sunt clar manifestate și
nu se poate afirma că are loc cu ade-
vărat o reducere a acestui consum în
vreuna din cele 3 țări menționate, cu
toate presiunile de mediu existente în
societate.
Dacă comparăm țările din vestul
Europei cu cele din America, am
considera la prima vedere cum con-
sumul de pesticide este clar mai mare
în cazul țărilor europene, dar vom ve-
dea mai jos că realitatea trebuie ana-
lizată luând în calcul și un alt fac-
tor extrem de important, respectiv
ponderea suprafeței arabile din total
suprafață agricolă.
Analizând țările din centrul și es-
tul Europei, vom constata în cazul
Austriei că în ultimii doi-trei ani a
înregistrat o creștere accelerată a con-
sumului de pesticide, cu peste 35%,
fapt dat de suprafețele însemnate de
rapiță, unde consumul de pesticide
este ridicat, iar interzicerea neoni-
cotinoidelor pare a influența în mod
semnificativ creșterea consumului de
insecticide (vom reveni cu un articol
pe această temă).
Nu trebuie să uităm că asistăm la
această creștere în condițiile în care
Austria este și campioana europeană
a suprafețelor lucrate ecologic și care
reprezintă 25% din suprafața agri-
colă, dar impactul este neglijabil asu-
pra consumului de pesticide, fiindcă
suprafețele ecologice sunt reprezen-
tate de pășuni alpine care oricum
aveau un consum mic de pesticide și
în agricultura convențională.
Apoi, dacă mergem mai departe, vom
constata în cazul Ungariei că a existat
o tranziție de la agricultura de stat
a anilor `90 la noua agricultură pri-
vată pe baze capitaliste, care s-a ma-
11
 Gânduri de fermier
nifestat ca principiu în cazul tuturor
țărilor foste comuniste și, normal, a
influențat și consumul de pesticide în
agricultură.
Diferența este dată de faptul că în
cazul Ungariei s-a atins cel mai scă-
zut consum de pesticide în jurul
anului 2000, după care a avut loc o
creștere accelerată a acestuia, urmată
de o stabilizare relativă în cazul ul-
timilor 20 de ani, ceea ce se corobo-
rează cu nivelul atins de agricultura
ungară, unde tehnologia se aplică
mult mai uniform între exploatațiile
mici și mari.
Surprinzător, Bulgaria se aseamănă
din acest punct de vedere destul de
mult cu Ungaria, cu mențiunea că
acum consumul de pesticide este
mult mai mare decât cel moștenit
din perioada comunistă, iar vecinii
de la sud de Dunăre au turat motoa-
rele de dezvoltare a sectorului agri-
col cu mult mai mult decât în cazul
României.
Amintind de România, este de
menționat că nu am reușit la acest
moment, la 30 de ani de la Revoluție,
să atingem măcar 40% din consumul
de pesticide de atunci și asta nu dato-
rită aplicării unor tehnologii de top,
ci doar datorită incompetenței poli-
tice de a gestiona acest sector și unde
tot felul de neaveniți au ocupat scau-
nele de demnitari, nereușind să pună
Kg/ha teren arabil
bazele agriculturii pe fundații seri-
oase, astfel încât pe mai mult de ju-
mătate din suprafața agricolă a țării
tehnologiile aplicate sunt de-a drep-
tul rudimentare.
Totuși, putem fi ,,mândri” că nu
suntem singura țară incapabilă
de evoluție în domeniul agricol și
o situație asemănătoare este și în
Ucraina, unde, la fel ca și la noi, abia
12 | Revista Fermierului | iulie 2021
au atins 50% din consumul de pes-
ticide din anii ‘90. La acest tandem
de țări se adaugă Rusia, care prost a
lucrat și lucrează în continuare te-
renul agricol, dar, timid, se mani-
festă o tendință de creștere a aces-
tui consum de pesticide. În cazul
Rusiei și în cel al Ucrainei, doar vo-
lumul producțiilor este impresionant,
nicidecum gradul de intensivizare a
producției, situație cu care ne mân-
drim și noi că suntem mari și tari, dar
doar ca volum al producțiilor de po-
rumb, grâu sau floarea-soarelui, nu și
ca randamente la hectar, adică, cum
era o vorbă, mușchi are, cap ce-i mai
trebuie.
Un alt aspect de care s-a ținut seama
în analiză (așa cum am menționat și
mai sus) este ponderea terenului ara-
bil din total teren agricol, indicator
care va permite o analiză mai obiec-
tivă a comparațiilor între consumu-
rile țărilor din America cu cele din
Europa, de exemplu.
Importanța acestui indicator apare
din faptul că în cazul țărilor din
America, ponderea terenului ara-
bil din total teren agricol este mică,
Grafic nr. 2
Evoluția consumului de pesticide între 1990-2018, raportat la suprafața arabilă
8,00
7,00
6,00
5,00
4,00
3,00
2,00
1,00
0,00
cum ar fi în Argentina, de circa 23%,
în Brazilia, de 26%, iar în cazul SUA
ponderea este medie, adică de circa
44%. Adică, mai simplu spus, acest
indicator arată că în principal re-
stul terenului agricol este folosit pen-
tru creșterea animalelor prin pășunat,
unde consumul de pesticide este
foarte redus și apoi mai poate fi folo-
sit într-o mai mică măsură pentru alt
fel de culturi, cum sunt livezile, viile
sau terenurile pentru legumicultură.
O altă observație contrară mitu-
rilor frecvente este reprezentată
de faptul că suprafața agricolă to-
tală în Argentina și Brazilia a cres-
cut în ultimii 30 de ani cu cifre între
3 și 6%, adică foarte mici la orizon-
tul de timp, cu toate că defrișările
din Amazonia sunt puse în cârca
agriculturii (repet, cifrele sunt de la
FAOSTAT), dar nu cred că pe drept,
după aceste date.
Dacă ne întoarcem în Europa, prin
comparație, ponderea terenului arabil
din total teren agricol în cazul unor
țări cum sunt Franța, Germania sau
Belgia oscilează între 62 și 70%, la
care se adaugă suprafețe intensiv lu-
1990 1995
2000 2005
2010 2016
2017 2018
 Gânduri de fermier
crate, cum sunt plantațiile de pomi,
vii, sau legume și unde consumul de
pesticide este accentuat datorită nu-
mărului mare de tratamente și care
influențează semnificativ consumul
total de pesticide.
În cazul în care consumurile de pes-
ticide le-am raporta doar la terenurile
arabile (cum se vede în graficul nr. 2),
constatăm că diferențele între con-
sumurile totale de pesticide la țările
din America de Sud și Nord compa-
rativ cu Europa de Vest se schimbă,
în sensul că în Argentina și Brazilia
consumul de pesticide pe hectarul
de teren arabil este mai mare decât
în Franța sau Germania, cu toate că
în cazul primelor țări culturile mo-
dificate genetic ocupă ponderi foarte
importante.
Campionii consumului de pesticide
în situația noastră rămân fermierii
belgieni, în timp ce chiar și cu acest
indicator luat în calcul, consumul
agriculturii americane este la nivelul
agriculturii din Ungaria sau Austria,
asta pentru că intensivizarea cultu-
rilor de cereale păioase (de exem-
plu) nu este stimulată, iar producțiile
sunt la nivelul a 3.500 kg/ha, com-
parativ cu medii de peste 7.000 kg/
ha în țări ca Franța, Germania sau
Agricultura contează
în economia românească
14 | Revista Fermierului | iulie 2021
Belgia, aspect care se întâlnește și la
alte culturi.
Fără a avea pretenția adevărului ab-
solut, cred că aceste prime cifre me-
rită atenție măcar prin faptul că
ridică niște semne de întrebare în ra-
port cu eficiența culturilor modificate
genetic asupra reducerii consumului
de pesticide, fără a se discuta de siste-
mele tehnologice globale. Nu vorbim
aici de eficiența economică și nici de
ușurința aplicării acestor tehnolo-
gii, unde realitatea poate și este alta,
dar din punctul de vedere al dorinței
de mediu a Comisiei europene lu-
crurile sunt discutabile și cred că tre-
buie făcută o analiză mai profundă a
implicațiilor.
Un alt aspect este că la acest moment
agricultura americană pare a fi cea
mai echilibrată din punctul de ve-
dere al acestui consum și cred că au
găsit un echilibru între tehnologiile
convenționale, sistemele de cultură a
plantelor OMG și au început și dez-
voltarea suprafețelor ecologice. Statul
a înțeles că anumite culturi mai bine
le subvenționează decât să le dezvolte
productivitatea în dauna unor costuri
de mediu și am arătat mai devreme
situația culturii de grâu.
Fără a continua dezvoltarea subiectu-
lui în acest material care este limitat
ca spațiu, îmi pun totuși întrebarea
cum se va reduce consumul de pes-
ticide în Europa comunitară? Doar
prin simpla reducere cu 50% atât la
cei care aplică peste 8 kg substanță
activă la hectar, cât și la cei care abia
aplică un kg la hectar, cum este cazul
României? Care vor fi criteriile de
raportare și comparație între agricul-
turile mature din vestul Europei cu
cele în curs de formare din est? Sau
cum vom rezista în fața competiției
unor țări ca Brazilia și Argentina,
care au și consumuri ridicate de pes-
ticide, dar utilizează și culturi modi-
ficate genetic? Își va permite Europa
să reducă productivitatea la culturi de
genul cerealelor păioase, al rapiței sau
al sfeclei de zahăr, care au un consum
foarte ridicat de pesticide, doar pen-
tru a-și îndeplini ambițiile de me-
diu, care nu sunt foarte clar și hotărât
asumate de alte țări mari producă-
toare în agricultură?
România ca să își atingă potențialul
agricol se estimează că ar trebui să
aibă un nivel de consum ca Franța
sau Germania, ceea ce ar însemna să
înregistrăm o creștere de peste pa-
tru ori față de consumul actual, dar
oare când ar fi posibil acest lucru,
în condițiile în care mai adunăm lu-
cerna cu furca sau săpăm manual
porumbul?
Deocamdată, noi, cei mulți care ac-
tivăm în domeniul agriculturii, nu
știm nici ce se dorește și nici cum se
dorește, dar, din păcate, nici nu are
cine să întrebe aceste lucruri. Poate
se va înțelege odată că nu fermierul
mic sau mare este problema, ci cine
îi ajută și pe unii, și pe alții. În cazul
nostru, toți se ajută singuri, cum pot,
fiindcă nu are cine altcineva.
Paharul cu... visuri
VINARIUM are ca scop consoli-
darea statutului vinului ca element
central al umanităţii, precum și
creşterea notorietăţii vitivinicul-
turii şi relevarea avantajelor create
de aceasta pentru toţi locuitorii
ţării sau din spaţiile etnoculturale
româneşti şi diaspora.
VINARIUM militează, de ase-
menea, pentru implementarea no-
ilor curente de gândire şi a desco-
peririlor tehnologice şi ştiinţifice
pentru o viaţă mai bună, pentru
obţinerea unei valori adăugate cât
mai mari, pentru afirmarea conti-
nuităţii istorice vitivinicole și a ri-
dicării gradului de cunoştinţe spe-
cifice atât pentru profesionişti, cât
şi pentru iubitorii vinului, pentru
înregistrarea vinului ca bun al pa-
trimoniului naţional.
Obiective:
Pentru realizarea scopului pro-
pus, asociația va avea următoarele
obiective:
• Afirmarea valenţelor istorice, de
identitate, sociale, economice şi
culturale;
Redeschiderea șantierului arheologic
Cucuteni. Iniţierea unui grup de lu-
cru interministerial. Proiect de lege
pentru introducerea vinului în pa-
trimoniul cultural.
• Sprijinirea cercetărilor din dome-
niu într-un spectru pluridiscipli-
nar;
S-au făcut deja demersuri pentru
16 | Revista Fermierului | iulie 2021
CĂTĂLIN PĂDURARU
Editarea și tipărirea lucrărilor de
Economie a Vinului, postularea
noii paradigme istorice privind
prezența vitis vinifera pe teritoriul
României (Cultura Cucuteni), prima
carte despre Cramele din țara
noastră - cu extensie A.R.(realitatea
augumentată), diligențe
pentru inițierea unor
legi din partea altor
ministere decât cel al
Agriculturii (Culturii,
Turismului, Ministerul
Muncii şi Protecţiei
Sociale, Ministerul
Afacerilor Externe,
Ministerul Educaţiei şi
Cercetării, Mediului, Ministerul
Românilor de Pretutindeni,
Ministerul Fondurilor Europene
ş.a.m.d.) sunt câteva exemple
ale noilor teme abordate de patrimoniului cultural.
VINARIUM – Institutul Vinului. • · Crearea de concepte avan-
gardiste pentru oenoturism, oeno-
atragerea unor cercetători din dome-
niile: istorie, arheologie, antropologie,
entertainment, spa, oenofarmacos-
metice, suplimente alimentare pe
(paleo)botanică, viticultură, lingvis- bază de substanțe extrase din stru-
tică, IT. guri și vin;
• Valorizarea istoriei şi prezentului • Se lucrează la trasarea corectă a gra-
domeniului, emiterea unor proiec- niţelor oenoturismului, cu toate ex-
ţii ale viitorului, elaborarea anali- tensiile posibile: pescuit, trekking,
zelor şi strategiilor în baza studii- bike tours, bird watching, ateliere cu-
lor coordonate; linare, călărie, golf (inclusiv simula-
• Impunerea pe agenda publică, po- toare de interior), tenis, spa, eveni-
litică şi administrativă a iniţiative- mente culturale ş.a.m.d.
lor care conduc la o armonizare a • Studii și proiecte pentru comerț
potenţialului domeniului şi a stării modern bazat pe tehnologii
de fapt; avansate;
După modelul Franței, încercăm • Avem o bază importantă de studii
„apărarea” vinului prin mai multe proprii în acest sens. Ne lipsesc resur-
legi și asimilarea acestuia ca bun al sele pentru valorificarea acestei baze.
• Crearea de producții de film do-
cumentar, film artistic în domeni-
ile de interes;
• Organizare de festivaluri de film
oenovideo, emisiuni TV, emisiuni
radio. Materiale online (clipuri,
tutoriale, podcasturi, live, strea-
ming, cloud);
• Cercetare, dezvoltare, implemen-
tare – studii multidisciplinare
care au legătură cu vinul – agro-
nomie, geografie, geologie, arhe-
ologie, (paleo)botanică, biologie,
fizică-chimie, antropologie, soci-
ologie, filologie, istorie, economie,
artă, studii medicale (inclusiv me-
tode alternative), fără a se limita
exclusiv la aceste domenii;
• Realizarea de aplicații on și
offline, softuri, programe pentru
Inteligenţa Artificială (AI), neoro-
feedback şi Realitate Augmentată
(AR) în domeniul vinului și al ce-
lor conexe;
• Înființarea unor școli de gândire,
școli de calificare/meserii în do-
meniul vinului.
• Experimente reuşite – în premi-
eră mondială: Sunetul Vinului,
Evaluarea Vinului prin tehnici
neurofeedback;
• Formarea unui curent de gândire –
asimilat la nivelul mediului acade-
mic și de cercetare, dar și în men-
talul colectiv – pentru exploatarea
plenară a vinului (și a domeniilor
și produselor conexe) ca resursă
strategică, de primă importanță,
capabilă să aducă o creștere sem-
nificativă a bunăstării generale, o
creștere a nivelului de trai în zo-
nele rurale – factori esenţiali în
politicile de creştere demografică
şi migraţie inversă;
• Creşterea atractivităţii centrelor
turistice şi a centrelor urbane, prin
includerea activităţilor oenogas-
tronomice ca parte a industriilor
creative;
• Înființarea unui Muzeu al Vinului
(proiectare, realizare, atragere
finanțări pentru Muzeul Vinului);
• Organizare și susținere de concur-
suri naţionale şi internaţionale de
vinuri, editare cărți, reviste, ziare,
foi volante în domeniul vinului;
• Creare și administrare de site-uri,
platforme interactive, vehicule so-
cial media;
• Consultanță pentru și/sau creare
branding pentru firme, regiuni vi-
ticole sau brand de țară;
• Branding multisenzorial,
brand-umbrelă geografic, brand vi-
ticol de țară bazat pe noile descope-
riri și plasarea viticulturii de aici în
primul «sertar istoric».
• Realizarea și testarea modelelor
demonstrative (funcționale, expe-
rimentale) pentru produse, tehno-
logii, metode, sisteme sau servicii
noi sau cu îmbunătățiri semnifica-
tive din domeniu sau de prioritate
publică;
• Sprijinul și educarea operatori-
lor din domeniu pentru proteja-
rea mărcilor comerciale/ breve-
telor/ inovațiilor și invențiilor și
consolidarea brandurilor-umbrelă
geografică;
• Inițierea unor campanii de lobby
pentru includerea României în
cât mai multe lucrări naționale și
internaționale în care se face refe-
rire la domeniu;
• Susţinerea ofertei de produse viti-
vinicole a producătorilor de vinuri
către marii vânzători online, retai-
leri şi cash & carry, turoperatori, în
vederea includerii acestor produse
în ofertele proprii şi în pachetele
de servicii turistice;
• Includerea rutelor turistice vitivi-
nicole în circuitul european şi în
cel internaţional;
• Elaborarea de propuneri pen-
tru îmbunătăţirea infrastructu-
rii de drumuri a zonelor publice
adiacente şi a căilor de acces spre
obiectivele turistice vitivinicole;
• Organizarea vizitelor de lucru
cu membri din asociaţie pentru
schimburi de experienţă în zonele/
ţările cu tradiţie în viticultură;
• Iniţierea unei campanii eficiente
de promovare a produsului turistic
vitivinicol, pe baza măsurătorilor
științifice.
• Acordarea de burse pentru studii
și cercetare în domeniul vinului;
• Studii pentru bune practici în viti-
cultură eco, bio, biodinamică și alte
căi inovative de limitare a impac-
tului negativ al activității umane în
raport cu mediul, precum și studii
pentru bune practici în industria
ospitalității și în învățământul de
specialitate;
• Elaborarea de strategii indivi-
duale, locale și naționale pentru
creșterea vizibilității vitiviniculturii
românești, pentru o mai bună con-
versie comercială și de influență pe
plan mondial. Integrarea spațiilor
etno-culturale românești sub un
brand unic;
• Activitate susținută pentru lărgirea
statutului vinului și admiterea lui
în categoria „ARTĂ”;
• Monitorizarea activității orga-
nismelor de stat, administrației
centrale și locale, funcționarilor,
tuturor factorilor de decizie – pri-
vind îmbunătățirea statutului vi-
nului și a domeniilor conexe, a
17
Paharul cu... visuri
reglementărilor, alinierilor legislative
după modele de succes din alte țări, acte
normative, de clasificare / ierarhizare,
marcare etc.;
• Enoturism. Elaborare și atribuire de
standarde de calitate/ performanță pentru
entități juridice și lucrători. Monitorizare,
ierarhizare în industria ospitalităţii;
• Implementarea în domeniu a tehno-
logiilor avansate, robotică, Inteligenţă
Artificială (AI), Realitate Augmentată
(AR) etc.;
• Susţinerea producătorilor de vin pentru
exportul produselor finite, precum și pen-
tru creşterea valorii adăugate a produse-
lor/ serviciilor din domeniu;
• Promovarea culturii Cucuteni (cultura
Tripolia) și a altor culturi vechi, prin des-
chiderea/ redeschiderea şantierelor ar-
heologice în colaborare cu autoritățile
competente;
• Elaborare studii de piață, cercetare apli-
cată pentru România și străinătate;
• Activitate susținută pentru păstra-
rea și afirmarea identității soiurilor de
viță-de-vie românești;
• Amprentare soiuri, vinuri prin diferite
metode unanim acceptate sau prin unele
noi, inovative și constituirea unei baze de
date în domeniu;
• Monitorizarea pieței vinului prin măsu-
rători de consum, vânzări, tranzacţii, pre-
cum și a dinamicii comportamentului de
consum;
• Inițierea de campanii sub egida
VINARIUM – Institutul Vinului pen-
tru înfiinţarea Muzeului Național al Viei
și Vinului (MNVV) și a Agenției de
Promovare a Viei și Vinului;
• Asocierea cu domeniul vinului a al-
tor produse/ servicii receptate ca
aspiraționale;
• Studii de terroir, schimbări clima-
tice, care vor evidenția modul în care
particularitățile unei anumite regiuni
– clima, solul, poziția geografică și tradiția – influențează vinul pro-
dus în acele regiuni;
• Recompensarea unor personalităţi din domeniu pentru activitatea
lor sau performanţele obţinute;
• Susținere pentru: burse, călătorii specifice, primiri oaspeți din
țară și străinătate (persoane cu autoritate în domeniu, ziariști,
documentariști etc.);
• Înființarea unor centre de cercetare în domeniul vinificației, sprijini-
rea cercetării și cercetătorilor din vitivinicultură și alte domenii pen-
tru delegații în străinătate și/ sau publicarea articolelor științifice în
reviste cu relevanță;
• Inițierea unor campanii de salubrizare, armonizare ambientală, echi-
librare estetică, împădurire a zonelor din areale viticole;
• Cooperarea cu entităţile mass-media pentru susţinerea intereselor
asociaţiei, ale membrilor acesteia şi ale vitiviniculturii româneşti;
• Promovarea rezultatelor şi cunoştinţelor acumulate în cercetarea şi
practica vitivinicolă, către instituţiile publice şi private de învăţă-
mânt, cercetare şi producţie;
• Colaborarea cu alte organizaţii, instituţii, societăţi, asociaţii etc.
din domeniile de interes din ţară şi străinătate, pentru dezvol-
tarea vitiviniculturii din România, a relaţiilor ştiinţifice şi pro-
fesionale, a vizibilităţii pe plan internaţional şi recunoaşterii re-
zultatelor, performanţelor şi noutăţilor obţinute în domeniul
vitiviniculturii;
• Efectuarea de expertize de specialitate, demersuri pentru obţi-
nerea aprobărilor necesare unor proiecte, obţinerea materiale-
lor necesare şi ajutor în întocmirea documentaţiilor tehnice din
domeniile de interes pentru antreprenori şi cercetători.

18 | Revista Fermierului | iulie 2021

Știri
Baza de date cu prețuri
de referință de la AFIR se
actualizează la trei luni
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale
(AFIR) a modificat Ghidul Bazei de Date cu
Prețuri de Referință, utilizat pentru evaluarea
proiectelor cofinanțate din Fondul European
Agricol Pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)
în cadrul programelor naționale de dezvol-
tare rurală.
Având în vedere creșterile prețurilor pentru
materiile prime, s-a impus adaptarea la con-
textul economic și social actual prin modifi-
cări aduse Ghidului Bazei de Date cu Prețuri
de Referință. „Baza de Date cu Prețuri de
Referință pusă de AFIR la dispoziția benefi-
ciarilor PNDR este un instrument util atâta
timp cât reflectă realitatea din piață. Scopul
modificărilor pe care le-am realizat acum
este tocmai acesta – referința corectă la
piață. În condițiile în care, în această peri-
oadă, dinamica prețurilor este una accele-
rată, avem obligația să-i ajutăm pe cei care
planifică achiziția de utilaje sau echipa-
mente să poată face un calcul real al bugete-
lor, din punctul de vedere al achiziției. Astfel,
modificările de preț pot fi operate în baza de
date în cel mai scurt timp”, a declarat Mihai
Moraru, director general AFIR.
Conform noilor proceduri, pe fondul situației
speciale din ultima perioadă în care prețul
materiilor prime a crescut substanțial, în
decursul anului 2021, actualizarea prețurilor
se poate realiza o dată la trei luni, la soli-
citarea oficială a celui care a înscris ele-
mentele respective în Baza de date a AFIR,
însoțită de o comunicare oficială din partea
producătorului.
Această prevedere este o excepție de la
regula de bază, care prevede că actualiza-
rea prețurilor se face la cel puțin șase luni,
dacă prețurile elementelor din Baza de date
au crescut cu până la 5% în ultimele 12 luni.
Dacă prețurile elementelor au crescut cu mai
mult de 5% în ultimele 12 luni, modificarea
prețurilor se poate face la 12 luni de la actua-
lizarea anterioară, indiferent dacă producăto-
rul/ importatorul/ dealerul a solicitat modifi-
carea prețurilor o dată la trei luni sau mai rar.
Din ianuarie 2022, se va reveni la actualizarea
prețurilor conform regulii de bază.
20 | Revista Fermierului | iulie 2021
Asociația Producătorilor
Agricoli din Dobrogea devine
membră a APPR
Pe 8 iunie 2021, Asociația Producătorilor
Agricoli Dobrogeni (APAD) a semnat acordul
de aderare la Asociația Producătorilor de
Porumb din România, devenind membră
cu drepturi depline a acesteia. Organizația
profesională a fermierilor dobrogeni a
fost înființată în condițiile de secetă fără
precedent ale anului 2020, care au afectat
tot sud-estul României, dar cu deosebire
zonele agricole din județele Constanța și
Tulcea. APAD s-a născut din nevoia legitimă
de a apăra interesele specifice ale celor care
se străduiesc să facă agricultură luptându-se
cu o natură nemiloasă și a le conferi o voce,
reunind în prezent mare parte din fermieri
din Constanța și Tulcea. „Apropierea noastră
de APPR s-a făcut un mod natural. Am dorit
ca fermierii din zona Dobrogei să fie susținuți
prin politici adaptate nevoilor acestora și
am identificat în APPR un partener de drum
cu care împărtășim aceleași deziderate și
principii și care este deja un glas articulat și
respectat în peisajul asociativ din România.
Considerăm că alături de o organizație
națională puternică – și pe care parafarea
acestui acord de aderare o întărește, ca
acoperire geografică, reprezentare și resursă
umană – vom putea găsi cele mai bune
căi pentru a ne face auzite doleanțele și
așteptările și a propune soluții”, a comentat
Theodor Ichim, președintele APAD.
Nicolae Sitaru, președintele APPR, a adăugat:
„Avem deja câteva proiecte comune pentru
perioada imediat următoare, cel mai
important fiind cel legat de demersurile
noastre susținute pentru identificarea și
extinderea rapidă a unor soluții sustenabile
de gestionare a apei în regiunile afectate
de secetă. De acest lucru depinde
supraviețuirea agriculturii românești, pentru
că schimbările climatice se întâmplă sub
ochii noștri. Trebuie să fim solidari pentru
a face cunoscute problemele agriculturii
românești și, mai ales, pentru a identifica
soluții adaptate la nivel local”.
Coragen®
Insecticid

PROTECȚIE EXCELENTĂ PENTRU CULTURILE TALE!

Insecticid cu spectru larg în combaterea insectelor dăunătoare la măr, prun, cais, piersic, nectarin, viță de vie,
cartof, porumb și legume.
Insecticidul Coragen® este prietenos cu mediul înconjurător și cu entomofauna utilă (polenizatori, paraziți și
prădători ai dăunătorilor).
Descoperiți tehnologia completă FMC pe site-ul www.fmcagro.ro
Coragen® și Rynaxypyr® sunt mărci comerciale sau afiliate FMC Corporation.
Eveniment

Vânzările Corteva Agriscience,

în creștere MIHAELA PREVENDA

Corteva Agriscience a anunțat,

în cadrul evenimentului Media
Club din 4 iunie 2021, că a crescut
vânzările nete din România și
Moldova cu 19%. Factorii-cheie ai
acestui succes au fost lansarea
de produse inovative – genetică
de top pentru semințe și soluții
avansate de protecția plantelor.

Compania internațională de cerce-

tare și dezvoltare agricolă Corteva
Agriscience a demonstrat o creștere
rapidă a afacerii sale în România
și Moldova în primul trimestru
al anului 2021, cu 19% mai mult
față de aceeași perioadă a anu-
lui trecut. „Afacerea cu semințe din
România a demonstrat o creștere
de 17% susținută de vânzarea hi-
brizilor cu genetică de înaltă cali-
tate. Hibrizii de porumb din gama
Optimum® AQUAmax® au adus
extraperformanțe de producție pen-
tru fermierii români”, a subliniat Jean
Ionescu, Country Leader Corteva
Agriscience în România și Moldova.
Ca noutăți, Corteva va adăuga în
portofoliu cinci hibrizi în fiecare
an, iar în 2021 compania a lansat în
România Sclerotinia Protector, o
tehnologie unică aplicată culturii de
rapiță. „După mai bine de zece ani,
cercetătorii Corteva aduc pe câmp
o combinație de hibrizi cu potențial
înalt de producție plus toleranță
la Sclerotinia, în același produs, în
același sac de semințe. Obiectivul
Corteva este să ajute fermierii ro-
Jean Ionescu,
Country Leader Corteva Agriscience
în România și Moldova
mâni să obțină producții mai mari și
mai stabile, pe fiecare hectar de teren
cultivat”, a adăugat Jean Ionescu.
Vânzările de produse de protecție a
plantelor au crescut în România cu
27% în primul trimestru, mult mai
rapid decât creșterea medie a seg-
mentului de produse de protecție a
culturilor din Europa Centrală (11%).
Creșterea semnificativă s-a datorat
portofoliului mixt de erbicide pentru
cereale păioase: Bizon™, Floramix™,
Pallas™, Pixxaro™ Super, portofo-
liului puternic de erbicide pentru cul-
tura de rapiță: Gallera™ Super și
Korvetto™ care are în compoziție
molecula Arylex™ active. De ase-
menea, o contribuție majoră a rezul-
tatelor s-a datorat produselor pen-
tru tratamentul semințelor derivate
din surse naturale, utilizate de fer-
Maria Cîrjă,
Marketing Manager Corteva Agriscience
România și Moldova.
mierii români începând cu 2019 pe
mai mult de 1,5 milioane de hec-
tare. Molecule inovatoare precum
Spinetoram, Isoclast™ active și
Zorvec® active și-au adus contribuția
pentru această creștere importantă în
segmentul de produse de protecția
plantelor.
În Moldova, segmentul de produse
de protecție a culturilor a demon-
strat o creștere cu 19%, iar segmentul
de semințe a crescut cu 1%. „Corteva
va continua să ofere fermierilor ro-
mâni și celor din Republica Moldova
genetică de ultimă generație, soluții
inovatoare de protecție a culturi-
lor, agricultură digitală, astfel încât
să obținem rezultate excepționale și
să ne atingem întregul potențial”, a
punctat Jean Ionescu.
Jean Philippe Riffat, Commercial

22 | Revista Fermierului | iulie 2021

Unit Leader Europa Centrală, a
completat: „Corteva a avut un start
foarte puternic în 2021, bazându-ne
pe impulsul substanțial pe care
l-am adus odată cu închiderea anu-
lui 2020. Europa Centrală a depășit
creșterea medie a EMEA. Afacerea
noastră a crescut cu +10% organic în
comparație cu primul trimestru din
2020”.
În ceea ce privește lunile urmă-
toare, se întrevede o prognoză po-
zitivă, a continuat Jean Philippe
Riffat. „Industria agricolă globală
se recuperează cu stocuri finale mai
mici, o îmbunătățire a comerțului
global determinat de cererea din
China care va duce la creșterea
suprafețelor cultivate. În cele din
urmă, prețurile-record ale produse-
lor agricole ar trebui să ne ajute să
susținem veniturile fermierilor și ne
așteptăm să valorificăm fundamen-
tele pozitive ale pieței și punctele
forte concurențiale.”
Jean Philippe Riffat,
Commercial Unit Leader Europa Centrală
TalentA pentru
doamnele
fermier continuă
și în 2021
După anunțarea rezultatelor finan-
ciare, în cadrul evenimentului Media
Club a fost relansat Programul
TalentA 2021, program pe care
Corteva Agriscience îl organizează
pentru doamnele fermier al doilea an
consecutiv.
Implementat cu succes anul trecut, în
2021 Corteva Agriscience a decis să
crească valoarea premiilor la 15.000
USD (locul I – 6.000 USD, locul II –
5.000 USD, locul III – 4.000 USD),
pentru a facilita implementarea celor
mai bune planuri de afaceri.
„Prima ediție a programului TalentA
a demonstrat dorința femeilor din
mediul rural de a inova și imple-
menta programe pentru dezvoltarea
comunităților lor. Având în vedere re-
zultatele și răspunsul pozitiv al pri-
milor absolvenți, Corteva Agriscience
a decis să crească valoarea premiilor
în 2021. Continuăm să ne adresăm
doamnelor din mediul rural pentru
că dorim să sprijinim îmbunătățirea
calității vieții în aceste zone. Cu acest
program, Corteva le oferă acces la
informații și finanțare, dar și sprijin
pentru dezvoltarea și modernizarea
afacerii lor, pentru a o face competi-
tivă, productivă și creativă”, a decla-
rat Maria Cîrjă, Marketing Manager
Corteva Agriscience România și
Moldova.
În program se pot înscrie femeile care
lucrează în agricultură şi locuiesc în
zone rurale, cu vârsta peste 18 ani,
studentele la Universitățile Agricole
indiferent de statut, care doresc să
dezvolte proiecte noi și sunt hotărâte
să facă din afacerea lor o afacere sus-
tenabilă, dinamică şi competitivă, pre-
cum şi să contribuie la dezvoltarea co-
munităţilor în care trăiesc şi muncesc.
Toate femeile care se înscriu în pro-
gram pot participa la cursurile gratu-
ite de dezvoltare a competențelor.
Proiectul se derulează pe parcursul
a patru luni și include două module:
cursuri online pentru implementa-
rea Modulului de business (10 lecții)
și Implementarea Modulului de agri-
business (9 lecții). Cursurile sunt
susținute de specialiștii Corteva și de
membri ai echipei Starperfomining.
La final, după construirea și tri-
miterea proiectelor inovatoare, se
vor selecta proiectele câștigătoare.
Festivitatea de Premiere va avea
loc în data de 15 octombrie, când
se sărbătorește „Ziua Mondială a
Femeilor din Mediul Rural”.
23
Eveniment

Modificări în conducerea Clubului

Fermierilor Români
FERMIERII DAN HURDUC, LASZLO BECSEK ȘI NICOLAIE APOPI ASIGURĂ, PRIN ROTAȚIE,
PREȘEDINȚIA CLUBULUI PÂNĂ LA FINALUL ANULUI 2022
MIHAELA PREVENDA

Clubul Fermierilor Români anunță

că își adaptează mecanismele de
conducere și coordonare centrală și
Se instituie principiul președinției
regională la schimbările majore din
agricultura europeană, sub impactul
rotative și al mecanismului de
reformei PAC, al Pactului Ecologic
European și al programelor Planului
Troică a Președinției Clubului
Național de Redresare și Reziliență Schimbările anticipate prin reforma PAC, precum noile reguli și meca-
(PNRR), care vor influența dezvoltarea nisme de finanțare sau eco-schemele, cresc mult importanța identificării
afacerilor agricole în următorii ani. specificului regional și asigurarea contribuției la elaborarea de politici și
programe coerente, fundamentate bine pe nevoile locale, ceea ce trebuie
Clubul Fermierilor Români consideră că să se reflecte în stimularea prezenței regionale în conducerea Clubului
în această perioadă critică este necesar mai Fermierilor Români.
mult ca oricând un dialog permanent, trans- În acest context, membrii Consiliului Director au decis adoptarea unui
parent și constructiv al fermierilor cu struc- nou mecanism de coordonare și conducere a Clubului, care se aplică de la
turile legislative și administrative europene 1 iulie 2021, în paralel cu crearea și dezvoltarea structurilor regionale: in-
și naționale. Fermierii membri în Club sunt stituirea principiului președinției rotative și a mecanismului de „Troică a
implicați direct în consultările care vizează Președinției Clubului”.
procesul decizional legislativ în domeniul
agricol, pentru că ei sunt beneficiarii poli-
ticilor și deciziilor care se adoptă la nivelul
Uniunii Europene și la nivel național.
Clubul s-a angajat în anul 2021 într-un
proces de transformare vizând dezvolta-
rea structurilor de reprezentare regională,
care vor fi responsabile pentru elaborarea de
propuneri pentru rezolvarea unor probleme
specifice și reprezentarea intereselor mem-
brilor în relația cu autoritățile regionale, asi-
gurând creșterea capacității Clubului de
consultare directă a membrilor și partene-
rilor, urmărind astfel valorificarea deplină
a noilor mecanisme naționale și europene Florian Ciolacu,
director executiv, Clubul
de finanțare a programelor de agricultură și Fermierilor Români
mediu.

24 | Revista Fermierului | iulie 2021

 Dan Hurduc
Președinția rotativă este asigurată de
fiecare regiune timp de 6 luni, iar pen-
tru continuitate și desfășurarea în
bune condiții a coordonării Clubului,
se constituie un grup decizional de
tip Troică, format din președintele în
exercițiu, fostul și viitorul președinte
(desemnați de regiune). „Salut decizia
adoptată de Consiliul Director, care
reflectă pe deplin spiritul Clubului și
obiectivul său principal: asigurarea re-
prezentării fermierilor din România
la nivel național și european. În ca-
drul grupurilor de lucru și reuniuni-
lor regionale cu fermierii, punem în
dezbatere deciziile strategice care ur-
mează să fie adoptate prin reforma
PAC, riscurile și oportunitățile privind
creșterea competitivității în agricul-
tură în contextul unui buget european
diminuat și creșterea extraordinară
a ambițiilor de mediu ale Uniunii
Europene. Aceste întâlniri sunt un
prilej de a înțelege cât mai bine speci-
ficul zonelor, ne consultăm cu cât mai
mulți fermieri, identificăm problemele
acestora și soluțiile care pot fi funda-
mentate de experții Clubului, pentru
a fi propuse mai departe instituțiilor
Laszlo Becsek
responsabile pentru agricultură”, a de-
clarat Florian Ciolacu, director execu-
tiv al Clubului Fermierilor Români.
Președinția rotativă pentru următoa-
rele trei perioade va fi asigurată astfel:
• 1 iulie – 31 decembrie 2021: Dan
Hurduc, Regiunea Moldova
• 1 ianuarie – 30 iunie 2022: Laszlo
Becsek, Regiunea Centru
• 1 iulie – 31 decembrie 2022:
Nicolaie Apopi, Regiunea Banat
„Noi, Clubul Fermierilor Români,
am demonstrat până acum că avem
o abordare globală, integrată, la ni-
o producție
Revista Fermierului
pentru
Agro TV
Agricultura contează
în economia românească
Nicolae Apopi
vel european și național, a direcțiilor
de dezvoltare a agriculturii românești.
Suntem preocupați și obligați de
schimbările anunțate în politicile eu-
ropene de mediu și agricultură să ne
adaptăm capacitatea pentru a valori-
fica fiecare euro disponibil din 2023
pe noile reguli PAC, bazate pe in-
dicatori de performanță și valorifi-
carea specificului local. În calitate
de președinte al Clubului și mem-
bru fondator, am făcut această pro-
punere privind noul mecanism de
conducere pentru angajarea mai ac-
25
Eveniment
tivă a membrilor din regiuni la actul
de reprezentare în relația directă cu
autoritățile centrale care conduc agri-
cultura românească, pentru a propune
cele mai bune soluții în susținerea
performanței la nivelul fiecărei regi-
uni agricole din România”, subliniază
Nicușor Șerban, fostul președinte al
Clubului Fermierilor Români.
Dan Hurduc este primul președinte
desemnat la conducerea rotativă
a Clubului, care s-a implicat di-
rect în constituirea grupurilor de lu-
cru din Moldova, regiune în care s-au
desfășurat până în luna mai toate re-
uniunile planificate cu fermierii.
„Misiunea noastră este să transfor-
măm modelul românesc de agricul-
tură performantă în bună practică
europeană, prin dezvoltarea și pro-
movarea inițiativelor legislative care
să fie favorabile fermierilor. Susținem
proiectele care creează valoare adău-
gată în agricultură și care cresc com-
petitivitatea fermierilor din România.
Decizia colegilor mei din Consiliu
mă onorează și le mulțumesc pen-
tru încrederea de a-mi atribui pri-
mul mandat în cadrul mecanismului
nou de coordonare a Clubului. Fiecare
președinte va veni cu un proiect de re-
giune prin identificarea probleme-
lor importante regionale și dezvolta-
26 | Revista Fermierului | iulie 2021
rea unui plan de acțiune și promovare
de care să beneficieze toți fermie-
rii din regiunea respectivă”, susține
Dan Hurduc, membru în Consiliul
Director și primul președinte care asi-
gură președinția rotativă.
Tânărul fermier
Ciprian Olteanu,
membru în
Consiliul Director
Odată cu implementarea noului
mecanism de coordonare, Clubul
Fermierilor Români anunță două
schimbări în structura Consiliului
Director al Clubului: revocarea la
cerere a lui Gheorghe Dume din
Consiliul Director (care s-a retras
din afacerile agricole) și intrarea lui
Ciprian Olteanu ca nou membru în
Consiliu. Ciprian Olteanu este fer-
mier din județul Călărași, membru
al Clubului și absolvent al primei se-
rii a programului de pregătire „Tineri
Lideri pentru Agricultură” organi-
zat de Clubul Fermierilor Români.
„Sunt onorat de această oportuni-
Nicușor Șerban
tate și privesc pasul acesta cu mare
responsabilitate atât față de membrii
Consiliului Director al Clubului, cât
și față de fermierii membri. Pentru
mine personal este un moment im-
portant, mai ales pentru că reprezintă
un moment de validare a succesului
programului de formare a tinerilor li-
deri. Demonstrăm că tinerii fermieri
sunt suficient de maturi și că doresc
să se implice în viitorul agricultu-
rii, iar inițiativa Programului „Tineri
Lideri pentru Agricultură” ne dă
uneltele necesare să putem să repre-
zentăm interesele fermierilor. Ca fer-
mier, am găsit în cadrul Clubului re-
prezentare și profesionalism; ca tânăr,
am găsit viziune și deschidere către
noi oportunități; ca om, am găsit alți
oameni ca și mine, alături de care pot
construi un viitor mai bun pentru so-
cietatea pe care o hrănește fermierul
român. Sunt mândru că fac parte din
Clubul Fermierilor Români”, a spus
Ciprian Olteanu.
Ciprian Olteanu
Interviu

Aurel Simion:
„Subvenționăm
producţia fără
să ne gândim
la piaţă” ȘTEFAN RANCU

Din decembrie 2019, Aurel Simion este secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Ce l-a
recomandat pentru această funcție? Am putea spune că experiența antreprenorială, Aurel Simion deținând
împreună cu fratele său Petre una dintre cele mai vechi firme din industria cărnii – Avi-Giis, înființată în anul
1990. Apoi, secretarul de stat din MADR este fondatorul brandului de produse tradiționale „Ca altădată”, fiind
printre primii producători locali care și-au atestat produsele ca fiind produse tradiționale. Se mândrește cu
munca sa, participând la târguri naționale și internaționale cu produse precum „cârnații din topor”, „carnea la
garniță” sau „cârnații cu ambâț”. Totodată, interlocutorul nostru este președintele Asociației Producătorilor
Tradiționali, Meșteșugari și Artizani Vâlcea și vicepreședinte al Federației Naționale a Producătorilor
de Produse Tradiționale. Aurel Simion are un doctorat în prepararea prin afumare a preparatelor.

28 | Revista Fermierului | iulie 2021

Reporter: Nu întâmplător facem acest
interviu. Ne știm de multă vreme și
vreau să vă cunoască și cititorii noștri.
Sunteți un pasionat al agriculturii şi
al industriei alimentare, mai precis, a
tot ceea ce ţine de produsul tradiţional
românesc.
Aurel Simion: Încă din şcoala gene-
rală pot să spun că am făcut agricul-
tură, apoi liceul l-am făcut tot agri-
col, la Slatina, apoi facultate, din
1990 am o firmă privată în domeniul
agriculturii, al industriei alimentare,
deci n-am activat în alt domeniu.
Am lucrat şi în Direcţia Agricolă,
în OJRSA – Oficiul Judeţean de
Reproducţie şi Selecţie a Animalelor,
la Industria laptelui, cum era pe tim-
puri, şi aşa mai departe.
Reporter: Ce facultate ați absolvit?
Aurel Simion: Facultatea de
Agricultură la Craiova şi Liceul
Agricol la Slatina.
Reporter: Oltean get-beget.
Aurel Simion: Da. Din Râmnicu
Vâlcea, Oltenia de sub Munte, cum
spunem noi. Eu provin din micul
producător, de fapt agricultura a venit
la minister, îmi dau seama foarte bine
de forma duală a agriculturii, e vorba
de faptul că avem cele mai mari ex-
ploataţii agricole din UE, şi atunci
vorbim de marii fermieri, marii pro-
ducători, câteva sute, dar vorbim şi
de micul producător, baza societăţii
sau baza agriculturii, cum îi spun eu,
iar noi, ca minister, prin politicile pe
care le promovăm, va trebui să avem
grijă şi de marele producător, pen-
tru că o balanţă comercială cu marii
producători o poţi regla, dar trebuie
să avem grijă şi de micul producă-
tor, de ferma de familie, dacă vreţi, şi
v-aş da doar un exemplu: e vorba, din
punctul meu de vedere, de securita-
tea alimentară. În caz de Doamne fe-
reşte, întotdeauna românul s-a spriji-
nit pe micul producător şi atunci nu
trebuie lăsat de izbelişte sau neajuto-
rat, într-o economie de piaţă globală,
spre care tinde omenirea.
Desfacerea,
veriga slabă a
agriculturii
Reporter: Aveţi un rol foarte important
în sprijinirea acestor mici producători,
pentru că, aşa cum aminteaţi faptul că
în caz de Doamne fereşte, micul produ-
cător este cel care asigură până la urmă
hrana de bază, şi aici până la urmă pu-
tem să vorbim de ceea ce se discută la ni-
vel de UE, de acel lanţ scurt, de la pro-
ducător la consumator. Aici trebuie să
intervină ministerul prin facilitarea ac-
cesului la produse, pe de o parte la vân-
zare a micului producător, pe de altă
parte nouă, consumatorilor, să ajungă
produsele direct la noi.
Aurel Simion: De felul meu, eu nu
mă plâng şi am fost pus în situaţii să
găsesc soluţii, cam ăsta a fost rolul
meu în viaţă. N-am aşteptat cu mâna
întinsă la o subvenţie. Avem nevoie
de micul producător, am ajuns, noi,
agricultura românească, să „alergăm”
– între ghilimele – la ora actuală
după consumatorul român. Noi nu
alergăm după un consumator dintr-o
ţară europeană sau un consumator
dintr-o ţară terţă, ci alergăm după –
vă dau un exemplu – în jur de 5 mili-
oane consumatori publici. Atâta timp
cât importăm 70% din ceea ce con-
sumăm, vă daţi seama că şi... armată,
şcoli, copii, grădiniţe şi aşa mai de-
parte, în general se alimentează prin
licitaţii publice cu produse mai ief-
tine. Principiul UE de lanţ scurt de
aprovizionare acum, din punctul meu
de vedere, nouă ne vine ca o mă-
nuşă, numai că trebuie să modificăm
o parte din structura legislativă, în aşa
fel încât să le dăm posibilitatea celor
mici să poată să aprovizioneze o gră-
diniţă, o cantină, o şcoală şi aşa mai
departe. Avem discuţii, deci nu vă as-
cund că avem aproape un an de când
purtăm discuţii cu Agenţia Naţională
a Achiziţiilor Publice, în aşa fel încât
lanţul scurt de aprovizionare, sche-
mele de calitate, calitatea produse-
lor să reprezinte 60%, în eventuali-
tatea unei licitaţii, din punctaj. Doar
40% să fie preţul. Mă bazez pe acest
lucru şi pe rapoartele Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii, care ne spun
clar că – n-are rost să mai dau ci-
fre acum – aproape 70% din popula-
ţie este bolnavă din cauza alimenta-
ţiei şi a mediului în care trăieşte. Şi
atunci trebuie să fim foarte atenţi la
ceea ce punem pe piaţă. Da, aici am
ajuns în 30 de ani, trăim într-o poli-
tică agricolă comună cu o piaţă co-
mună europeană, nu poţi să interzici
să-ţi intre pe piaţă un produs, dar tu
ca stat trebuie să intervii cu măsuri,
în aşa fel încât nu neapărat să-l avan-
tajez pe al tău, că iar nu ai voie, dar
în acelaşi timp să creezi mecanismul
prin care marfa lui proaspătă, bună,
de calitate, să se poată valorifica mult
mai rapid şi într-un termen mult mai
scurt. Una este să aduci produs din
Spania şi să duci la X market şi alta
e să-l iei de lângă Bucureşti şi să-l
aduci la marketul respectiv. Şi lanţul
29
Interviu
scurt înseamnă prospeţime, înseamnă
calitate.
Reporter: Aţi atins un subiect foarte
sensibil, acesta al desfacerii producţiei
agricole, a produselor agroalimentare, în
condiţiile în care supermarketurile sau
lanţurile acestea mari de magazine sunt
cele care fac legea, indiferent ce ne-am
strădui noi să facem, cu toate că există
câte o „floare”, pe ici, pe colo, care a reu-
şit să pătrundă, dar, cum se spune, „cu o
floare nu se face primăvară”, nu putem
să facem decât să sperăm că producătorii
agricoli se vor organiza în aşa fel încât
să impună, până la urmă, dacă şi legis-
laţia o va permite...
Aurel Simion: Hipermarketurile
sunt un lucru existent, sunt înfipte în
tot ceea ce înseamnă desfacere, am
lucrat bine cu hipermarketurile în
perioada stării de urgenţă, când, adu-
ceţi-vă aminte, rafturile erau goale,
chiar am avut o conlucrare bună şi cu
dumnealor, dar şi cu producătorii ro-
mâni. Vedeţi, depinde din ce punct
de vedere priveşti, unde te aşezi, în
ce colţ al problemei. Unui hipermar-
ket, ca să fie rentabil, trebuie să-i dai
30 | Revista Fermierului | iulie 2021
marfă multă, să i-o dai la timp, să
i-o dai standardizată şi de calitate.
Dumnealor, ca să reziste pe piaţă, va
trebui să aibă întotdeauna contracte
antamate cu un an înainte, în aşa fel
încât hipermarketul să n-aibă sin-
cope la aprovizionare. Agricultura ro-
mânească, la ora actuală, nu poate să
le asigure toată cantitatea, ritmicita-
tea, standardizarea produsului, pentru
că n-am fost întotdeauna, prin poli-
tica pe care am desfăşurat-o noi, mi-
nisterul, ne-am gândit la „a produce”,
la a subvenţiona producţia, fără să ne
gândim la piaţă.
Reporter: Adică a dispărut legătura
dintre producţie şi piaţă.
Aurel Simion: Forța unui lanţ stă în
veriga slabă. Veriga slabă a agricul-
turii la ora actuală, din punctul meu
de vedere, printre altele, este desfa-
cerea. Şi atunci va trebui să ne orien-
tăm, ministerul să se orienteze spre a
identifica nevoia şi a crea piaţa. Piaţa
înseamnă nevoie, piaţa înseamnă ne-
cesitate. Şi apoi producătorul, fer-
mierul, vine din spate şi umple go-
lul. Tocmai de aceea, prin Planul
”
Prin politicile pe care
le promovăm, va
trebui să avem grijă şi
de marele producător,
dar trebuie să avem grijă
şi de micul producător,
de ferma de familie.
Naţional de Redresare și Rezilienţă
(PNRR) – vorbesc de planul naţio-
nal, ca să dau un exemplu – ne-am
gândit la reţeaua naţională de de-
pozitare, de fapt era depozitare, co-
lectare, păstrare, standardizare, eti-
chetare şi aşa mai departe, inclusiv
prelucrare primară, care să funcţio-
neze la nivel naţional, în aşa fel încât
să poată să absoarbă toată producţia
pe care o face românul. Odată absor-
bind-o, înseamnă că ai şi calitate, ai
şi standardizare şi poţi să mergi mai
departe – eu o gândisem să funcţio-
neze public-privată, 85% să aibă pri-
vatul – în aşa fel încât să poată să
stabilească contracte şi contacte cu
hipermarketurile, externul, HoReCa,
consumatorul public. Adică ai fi des-
tul de competitiv. Nu a rămas prin
PNRR, nu am putut convinge că
este nevoie de o reformă, din punctul
meu de vedere era o reformă totală
a agriculturii, orientai politica spre
piaţă şi nu neapărat spre producţie.
Va trebui la ora actuală, picând acest
plan piramidal, cum l-am gândit, pe
trei etaje, va trebui să ne regândim, să
ne repoziţionăm, să vedem cum pu-
tem să ajutăm producătorul român,
şi nu neapărat producţia în sine, dar
am rezolva şi o parte din securita-
tea alimentară, lanţ scurt de aprovi-
zionare, balanţă comercială, rezol-
văm asocierea producătorilor – că
aici avem o mare problemă a produ-
cătorului român, nu vrea
să se asocieze chiar dacă
noi în PNDR avem şi mă-
sură de încurajare a asoci-
erii, ba avem şi contract cu
o firmă externalizată care
exact asta face, creează co-
operative şi forme asocia-
tive. Avem o problemă aici,
referitor la asociere, dar în
acelaşi timp şi producăto-
rii trebuie să înţeleagă, de-
oarece, ca să reuşeşti să fii
puternic, să fii competi-
tiv, trebuie să te asociezi.
N-ai şi n-avem noi „in-
dustriaşi”, m-aş bucura,
în aşa fel încât să poată să
ţină piept tăvălugului Pieţii
Comune. Avem nevoie de
asociere, avem nevoie de
digitalizare, avem nevoie
de foarte, foarte multe lu-
cruri. Prin Planul Naţional
Strategic, vom gândi acele
depozite, cele opt depozite
centre logistice naţionale
pe cele opt regiuni de dez-
voltare, sub ele ne-am gân-
dit la reţeaua de dezvoltare
a cooperativelor, şi ultima
bază – ferma de familie şi
producătorul mic – să o
ajutăm în aşa fel încât să-şi
construiască un depozit în
spatele grădinii, în aşa fel
încât să nu mai fie nevoit
să-şi vândă marfa pe nimic
atunci când o culege, ci s-o
păstreze şi s-o vândă mai
târziu, când are un alt preţ
şi o altă valoare adăugată a
produsului.
Reporter: Asocierea, un su-
biect fierbinte. Nu ducem
lipsă de cooperative create
multe dintre ele doar pen-
tru punctaj la accesarea pro-
iectelor europene, pentru că
după aceea s-au desfiinţat
sau au rămas, dar nefuncţi-
onale. Cred că reforma tre-
buie pornită de la mentalita-
tea producătorului, aceea de a
reuşi împreună cu ceilalţi din
sectorul pe care-l reprezintă.
Dacă vorbim, de pildă, de le-
gumicultură, acest sector este
poate cel mai puţin organizat
dintre toate. N-ai cum să faci
depozit de unul singur.
Aurel Simion: O să ve-
nim în ajutorul producăto-
rilor prin Planul Naţional
Strategic. Chiar am discu-
tat cu direcţia pe care o co-
ordonez, vom pleca în ţară
să vedem proiecte finanţate
de Ministerul Agriculturii
ca elemente negative, aşa
ne vom duce şi la proiecte
de succes, şi atunci acele
proiecte de succes va trebui
noi să le promovăm, să se
uite producătorii la ele, să
31
Interviu

”
Prin Planul Naţional Strategic vom gândi opt cuţii în minister pe tema asta, am şi
depozite centre logistice naţionale pe cele opt căzut de acord cu AFIR-ul să lansăm
pe rând calupuri cam de câte două
regiuni de dezvoltare, sub ele ne-am gândit măsuri, una foarte atractivă şi una
la reţeaua de dezvoltare a cooperativelor, şi mai puţin atractivă, în aşa fel încât
ultima bază – ferma de familie şi producătorul mic. sistemul nostru, AFIR-ul, să poată
să înglobeze, să poată să absoarbă.
fie exemple – că e o particularitate a pe cei maturi, sau să şi dezvolt? Sau Pentru că nici să dai drumul la tot şi
românului de a se uita în grădina ve- să merg în paralel şi cu una, şi cu alta, să blochezi tot sistemul, şi să faci un
cinului. Atunci îi arăt eu ceea ce a fă- dar sursele de finanţare sunt aşa cum amalgam nu este bine. Trebuie să ve-
cut un fermier destoinic, bun, care sunt, micuţe şi limitate. dem şi capacitatea noastră de absorb-
a crescut pe piaţă. Apropo, avem un ţie, e vorba de absorbţie instituţio-
procent extrem de mic de trecere la nală: câţi oameni avem, cât putem să
o altă etapă: 5% în 5 ani de la PFA la prelucrăm, cât putem să controlăm
un SRL mic, de la un SRL mic la un Banii nu sunt şi aşa mai departe, mai vin şi firmele
SRL mediu şi mare, păi e un procent de consultanţă, ca să nu dai proiec-
extrem de mic. suficienţi pentru tele peste cap trebuie să le faci destul
E posibil ca unora să le convină să ră- de aşezate. În luna iulie lansăm două
mână mici, pentru că statul tot a sub- câte nevoi are măsuri, dintre care una foarte atrac-
venţionat agricultura mică. Personal, tivă şi foarte căutată, sunt toate în
n-am găsit un răspuns la a „subvenţi- România dezbatere pe site-ul ministerului, vor
ona” – între ghilimele – ceea ce există, fi 3,2 miliarde de euro. Ce trebuie să
a consolida ceea ce avem, sau inves- Reporter: Până la aprobarea Planului ştie opinia publică şi fermierii în ge-
tim şi în forme noi, să-l mai ajut şi Național Strategic, va mai trece ceva neral: 37% din bani se duc pe mediu,
pe altul micuţ şi aşa mai departe. Din vreme, însă avem aceşti doi ani de deci măsuri de mediu şi climă. Ne
punctul de vedere al balanţei comer- tranziţie în care Programul Naţional mai rămâne nu mult, vom încerca să
ciale, ar trebui să ajut ceea ce am: co- de Dezvoltare Rurală continuă, teore- fim echilibraţi în aşa fel încât să aju-
operativele mature, firmele mature, tic, cu aceleaşi măsuri, aşa cum a funcţi- tăm exact sectorul unde noi suntem
avem firme din 1990, 1991, ar trebui onat din 2014 până în 2020. deficitari. Mai concret, pe perioada
să le ajutăm, dacă au rămas în piaţă Aurel Simion: Pe tranziţie avem mă- de tranziţie de exemplu, am introdus
înseamnă că sunt viabile, sunt eli- suri vechi cu bani împrumutaţi din o măsură de prelucrare a soiei, ceea ce
gibile, au un potenţial economic şi noul exerciţiu financiar, 2021-2027. n-a fost. România produce la ora ac-
atunci stăm şi ne gândim acum: cum Sunt doi ani de tranziţie, deja din tuală cea mai bună soia, nemodificată

”
e mai bine? Să-i consolidez, să-i ajut 2021 s-a dus jumătate. Am avut dis- genetic, materie primă care ulterior

Avem o mare
problemă a
producătorului
român: nu vrea să se
asocieze. Producătorii trebuie
să înţeleagă, ca să reuşeşti să
fii puternic, să fii competitiv,
trebuie să te asociezi.

32 | Revista Fermierului | iulie 2021

pleacă la export, deci noi exportăm
şi subvenţia şi importăm şrotul de
soia modificată genetic. Ceea ce pier-
dem de atâtea ori. Cu asemenea mă-
suri vom veni şi în Planul Naţional
Strategic, punctual, după o analiză
extrem de atentă, să vedem ce nece-
sar avem, cât putem să absorbim. Că
degeaba mă apuc eu să fac fabrici, dar
n-am materia primă sau n-am sufici-
entă materie primă. Trebuie să gân-
deşti totul foarte bine şi echilibrat.
Apropo de unităţi de procesare, de
exemplu în panificaţie noi nu folosim
decât 54% din capacităţile noastre de
prelucrare, dar importăm pâine con-
gelată, importăm patiserie congelată,
pentru că noi nu avem şi n-am ve-
nit noi, minister, cu o politică în aşa
fel încât să ne facem şi noi două-trei
unităţi din astea. Avem un deficit de
balanţă comercială de 310 milioane
de euro pe hrana animalelor de com-
panie, dar nu avem unităţi de prelu-
crare. Şi atunci ce facem? Ceea ce re-
zultă, subproduse din abator, mă duc
şi plătesc 2-3 lei pe kilogram ca să le
distrug, să le ard, când aş putea să le
folosesc în partea astălaltă. Deci tre-
buie să fii foarte echilibrat, trebuie să
ne cunoaştem nevoile, să ne cunoaş-
tem necesităţile, şi acolo trebuie să
intervenim. Că, de fapt, prin politică
asta faci, intervii acolo unde tu, ca
ţară, ai o problemă. Banii sunt puţini,
să fim foarte clari, nu sunt suficienţi
pentru câte nevoi are România.
Reporter: Ar putea fi stabilite câteva
priorităţi şi acestea duse până la capăt.
Aurel Simion: Noi trebuie să gân-
dim şi în viitor, să ne uităm puţin şi
peste 15-20 de ani cam încotro se în-
dreaptă agricultura, spre ce se în-
dreaptă, unde merge cercetarea, cum
va fi peste 30 de ani, că degeaba mă
apuc eu acum să fac mastodonţi şi
peste zece ani n-am ce face cu ei.
Înseamnă că am pierdut. Trebuie să
mergem mână în mână cu cercetarea,
să ne uităm care e tendinţa, avem un
studiu, inclusiv l-am discutat şi l-am
pus în practică, aşteptăm rezultatele:
tendinţa gastronomică a consumato-
rului român şi nu numai a consuma-
torului român. Degeaba o să inves-
tesc în mici la grătar, când ei nu mai
consumă mici – dau şi eu un exem-
plu – consumă pârjoale sau consumă
icre negre.
Reporter: Au apărut puncte gastrono-
mice locale în mai multe localităţi. E un
lucru binevenit pentru ceea ce înseamnă
viitorul?
Aurel Simion: Şi aici trebuie fă-
cute studii, pe punctele gastrono-
mice. E foarte bine că am găsit în-
ţelegere şi cu ANSVSA şi am putut
coborî ștacheta la nivelul gospodă-
riei. Uşor-uşor, încep să se dezvolte şi
mai opreşte şi un autocar... şi atunci
sunt 15-20 de persoane – „dar nu pot
să-ţi dau bon fiscal” – „dacă nu-mi
dai bon, nu consum” şi aşa mai de-
parte. Suntem în discuţii cu cei de la
Finanţe şi cu ANSVSA să găsim o
formulă în aşa fel încât totul să de-
vină liniar şi corect.
E nevoie de
zootehnie,
ca să nu mai
exportăm
subvenția
Reporter: Ce ne puteți spune despre ca-
lendarul măsurilor pe care le aveţi în
acest an?
Aurel Simion: Spre exemplu, în luna
mai s-a dat drumul la măsura 4.2 –
Sprijin pentru investiţii în procesarea
şi marketingul produselor agricole,
la care am făcut şi o distincţie pentru
zona montană, zonă defavorizată, așa
cum este pentru instalarea tinerilor
fermieri. Avem 20 de milioane puşi
separat pentru tinerii din diasporă,
ca să nu intre în „coşul mare” şi să nu
33
Interviu

aibă timp, că dumnealor au şi dis-
tanţă, şi au o măsură dedicată. La fel
facem şi pentru zona montană.
Reporter: Dar au fost sume alocate
pentru zona montană, spre exemplu
pentru procesare, pentru acele mici aba-
toare, şi n-a venit nimeni. Şi cei care
şi-ar fi dorit sau, mai bine zis, cei care
făcuseră proiecte în urmă cu ani pe
aşa-zisele abatoare mobile şi-ar fi do-
rit şi în restul ţării, nu numai în zona
montană, ci şi la şes.
Aurel Simion: Banii nu se pierd, o
să-i luăm şi o să-i ducem la alte mă-
suri. Sunt importante, din punctul
meu de vedere, şi abatoarele. La o în-
tâlnire cu o organizație profesională
de la noi din țară, mi s-a zis că dacă
vrei să dezvolţi cultura mare, s-o faci
atractivă, dezvoltă prima dată zoo-
tehnia. Adică exact ce vă spuneam
la început, creează necesitatea. Noi,
dacă vom dezvolta zootehnia, nu ne
vom mai plânge că exportăm mate-
rie primă, că exportăm subvenţie, dar
avem nevoie de zootehnie. Apropo,
şi prin PNRR am avut o măsură
cu crearea a 100.000 de locuri de
scroafe, pentru că avem o problemă
cu carnea de porc, cea mai mare pro-
blemă. S-a dus matca, nu e vorba nu-
mai de pesta porcină africană, nu s-a
investit în reproducţie la porc. Dacă
măsura nu e atractivă, să ştiţi că fer-
mierul sau românul se duce acolo
unde e subvenţie. N-am văzut în ul-
timul timp ferme de reproducţie. A
fost mai uşor, din păcate, să cumpă-
răm. Dacă ne aducem aminte, în si-
tuaţia de criză de anul trecut din
martie, numai aici la minister câte
telefoane ne-au venit pentru crea-
rea acelor culoare verzi, pentru că ne
mureau purceii în TIR-uri la gra-
niţă, era şi frig. Vedeţi că importăm
aproape trei milioane de purcei, ma-
terial genetic.
Trebuie să le spun fermierilor: câștig
ai la reproducţie. N-ai în mod spe-
cial la creştere şi îngrăşare. Şi atunci?
Crescătorii noștri au cumpărat
atunci, anul trecut, cu 114 euro purce-
lul de 20 de kilograme şi l-au vândut
– şi-mi pare rău – cu 5 lei pe kilo-
gram la 120 de kg, deci a fost pier-
dere totală.

Benzile
agro-silvice, în
intențiile MADR
Reporter: La final, aș vrea să vorbim
și despre Green Deal.
Aurel Simion: În opinia mea,
România stă bine. Şi v-aş da un
exemplu. Mergeți cu maşina din
Anglia şi veniţi pe drumurile Europei
până aproape de graniţa cu România,

”
Ministerul trebuie să se orienteze spre
a identifica nevoia şi a crea piaţa.
Piaţa înseamnă nevoie, piaţa înseamnă
necesitate. Şi apoi producătorul,
fermierul, vine din spate şi umple golul.
treci de Budapesta încoace, pe par-
brizul maşinii n-o să vezi niciun flu-
ture, n-o să vezi niciun gândac şi aşa
mai departe. Înseamnă că acolo agri-
cultura este extrem de intensiv fă-
cută. La noi în România, dacă te duci
de la Bucureşti până la Constanţa sau
de la Bucureşti la Piteşti, o să trebu-

34 | Revista Fermierului | iulie 2021

iască să oprești în fiecare benzină-
rie ca să ștergi parbrizul. Ceea ce nu
avem noi, România: nu avem toate
suprafeţele, şi mă refer în primul
rând la pajişti, nu le avem trecute în
culturi ecologice.
Reporter: Eu aş spune că n-avem pa-
talamaua, nu avem acel certificat care
să ateste că este ecologic...
Aurel Simion: Da, dar ca să vă dau
dvs. certificatul trebuie să veniţi la
mine, să vă înregistrez şi să şi dove-
diţi, trebuie să treceţi printr-un orga-
nism de certificare...
Reporter: E vorba despre birocraţie?
Probabil că de asta se feresc producătorii
sau asociaţiile care au păşunile.
Aurel Simion: Nu cred că des-
pre birocrație e vorba. Să vă dau un
exemplu, sunt foarte implicat, şi e o
chestie personală, în risipa alimen-
tară. Un cămin de bătrâni trebuie să
vină la noi doar cu un dosărel să se
înregistreze ca operator primitor, re-
ceptor. De ce nu o fac? De ce avem
doar 14 la nivel naţional? Numai eu
am semnat 5-6 adrese către consi-
liile judeţene şi ar primi alimente
mai mult gratuit. Ce pot eu să fac?
O să mă duc şi în judeţe să-i rog să
vină. La fel şi cu produsul ecologic.
Trebuie să ceri, prima dată. Şi după
aia să văd că este ecologic. Lucrurile
astea va trebui să se întâmple, în mi-
nister nu durează, cel puţin de când
sunt eu, exclus a plimba pe cineva,
nu, sunt foarte transparent, uşa e des-
chisă. Nu mă ocup eu strict de pro-
dusul ecologic, dar n-am auzit să vină
cineva şi să stea la coadă ca să înre-
gistreze o păşune în sistem ecolo-
gic. Şi subvenţiile sunt altele, ajutorul
este altul pentru producţia ecologică.
Avem acum în lucru, pe Directiva ni-
triţi, dacă tot mă întrebaţi şi ţine de
Green Deal, suntem în negociere
acum cu Comisia Europeană referi-
tor la acea bandă de teren pe care tre-
buie s-o lăsăm liberă, fermierul să nu
folosească nitriţi sau nitraţi, îngră-
şăminte pe – CE zice – 5 m, eu am
zis de la 1 la 3 m, pentru că nu tre-
buie să iau şi din potenţialul agri-
col al fermierului, pentru că e vorba
de acea bandă pe lângă râuri, pârâ-
uri şi aşa mai departe, pentru că ori-
cum, prin lege, cursurile de apă sunt
protejate de 6-12 m. Dacă mai las
şi eu 5 m, atunci unde mă duc?, fer-
mierul ce face?, de unde-l despăgu-
besc pe diferenţa de producţie? Tot
pe Green Deal avem în intenție cre-
area acelor benzi agrosilvice. De ce
sunt bune aceste perdele? Nu numai
că ele creează microclimat, nu nu-
mai că stopează şi vântul, stopează
şi înzăpezirea, viscolul îl atenuează,
dar mă interesează, ca agricultor, îm-
bunătăţirea proprietăţilor solului.
Într-o agricultură intensivă nu mai
dai răgaz solului să se ducă un mi-
croorganism, un gândac, o râmă să se
ducă în jos, să creeze acele culoare,
apa să se infiltreze, aerajul, rădăci-
nile şi aşa mai departe. Prin aceste
perdele agrosilvice, este foarte bine
că se îmbunătăţeşte structura solu-
lui, avem în lucru tehnic să ne spună
specialiştii cam în câţi ani se îmbu-
nătăţeşte structura solului, în aşa fel
încât după – să zic – zece ani o des-
fiinţăm, o redăm agriculturii şi o mut
mai încolo. Deci, ce trebuie să fac eu,
minister? Să vin cu măsuri, pe fer-
mieri să-i ajut pentru acea producţie
nerealizată. Afirm cu tărie că fermie-
rii noștri, în mare parte, sunt extrem
de pricepuți, iar în mine, ca secre-
tar de stat în Ministerul Agriculturii,
vor găsi mereu un sprijin.
35
Cultură mare

InVigor®, noii hibrizi de rapiță de

toamnă de la BASF
De peste 25 de ani, BASF
Agricultural Solutions
îmbunătățește continuu semințele
de rapiță pentru a crea o
versiune cât mai productivă,
selectivă la soluții de erbicidat și
toleranță la boli și dăunători.

Hibrizii InVigor® ridică permanent

ștacheta și vin an de an cu noutăți
care îi fac să se remarce prin stabili-
tate, adaptabilitate și productivitate.
Principalele caracteristici ale noi-
lor hibrizi de rapiță de toamnă de la
BASF sunt: toleranță îmbunătățită
la Phoma, datorită genei RLM7;
toleranță ridicată la scuturare și ier-
nare; conținut ridicat în ulei; vigoare
foarte bună la răsărire.
Portofoliul
InVigor® în 2021
Portofoliul BASF Agricultural
Solutions România cuprinde trei hi-
brizi convenționali de rapiță și doi
hibrizi Clearfield®.
InVigor® 1170 Competitor
InV 1266 Clearfield® hibrid InV 1170 Convențional hibrid
semitardiv semitardiv
• Vigoare și stabilitate bună în • Toleranță recunoscută la Phoma și
toamnă Verticillium
• Toleranță bună la Phoma • Vigoare foarte bună în toamnă și
• Toleranță la temperaturi scăzute primăvară
• Toleranță foarte bună la scuturare
InV 1165 Convențional hibrid
semitardiv
• Vigoare bună la răsărire în toamnă
• Stabilitate în producție pe toate ti-
purile de sol
• Toleranță foarte bună la Phoma
• Toleranță foarte bună la tempera-
turi scăzute
InVigor® 1170
• Toleranță foarte bună la scuturare

InV 1166 CL Clearfield® hibrid

semitardiv
• Vigoare foarte bună în toamnă
• Toleranță bună la Phoma
• Potențial ridicat de producție
• Densități mai mari suportate InVigor® 1166 CL

36 | Revista Fermierului | iulie 2021

InV 1188 Convențional hibrid
semitimpuriu
• Stabilitate în producție, adaptată
pe toate tipurile de sol
• Vigoare bună în toamnă
• Toleranță foarte bună la tempera-
turi scăzute
• Toleranță bună la Phoma
InVigor® 1188
• Toleranță foarte bună la scuturare

Test compartiv de scuturare

mai bună împotriva scuturării boabelor,

De ce este important să
alegi un hibrid de rapiță
rezistent la scuturare
Pierderile de recoltă pot surveni dintr-o multitudine de cauze. În
ceea ce privește cultura de rapiță, pierderile apar nu doar din cauza
buruienilor, bolilor, dăunătorilor, compoziției solului sau deficitu-
lui de minerale și substanțe nutritive, ci și din cauza scuturării. Acest
fenomen apare mai ales vara, din cauza vânturilor puternice sau a
furtunilor.
Hibrizii InVigor cu tehnologie de reducere a scuturării au obținut re-
zultate excelente la testele de stres realizate în Europa. O protecție
cauzată de furtunile de vară, oferă fermie-
rilor libertate și flexibilitate în alegerea da-
tei de recoltare.
De asemenea, protecția împotriva scutu-
rării silicvelor oferă mai mult timp pentru
umplerea boabelor, contribuind la creșteri
de producție și la obținerea unui ulei de
calitate superioară.
Mai puține semințe scuturate pe sol în-
seamnă o producție mai mare, dar și mai
puțină samulastră, deci un management
mai bun al buruienilor, după recoltare.
Material furnizat de BASF Agricultural Solutions

InVigor® 1188

37
Horticultură

Viticultura de pe Colinele Dobrogei

ADRIAN NEDELCU ȘI ȘTEFAN RANCU

Lui Panait Trantu,

mai toată lumea îi
zice Iota Trantu. E un
fel de brand, asociat
cu regiunea viticolă
Murfatlar. E un
specialist apreciat și
respectat, dovadă că
este și președintele
Asociației de
viticultori „Colinele
Dobrogei”. Am stat
de vorbă despre o
grămadă de lucruri
foarte interesante,
despre irigații, despre
conversie, despre
eforturile pe care
cineva trebuie să le
facă dacă merge pe
acest drum, despre
banii care nu prea
sunt, sau sunt, dar
nu unde ar trebui,
despre lipsa forței de
muncă, despre poziția
vinului românesc pe
piața internațională
și despre câte
și mai câte.

Iota Trantu este din zonă, dobrogean, din
comuna Stejaru, județul Tulcea. Când era
copil, nu voia să facă agricultură, a urmat un
liceu teoretic cu profil real și apoi s-a pregă-
tit în domeniul industriei alimentare, fiind
absolvent de chimie alimentară, la Galați.
Doar că, pe vremea aceea, nu prea alegeai ce
vrei tu, ți se dădea o repartiție unde aveau ei
nevoie. Iar posturile pe care le primeau cei
care absolveau domeniul amintit erau în lo-
curile unde se valorificau produsele de origine animală sau vegetală.
Așa a ajuns într-o unitate în care se producea vin, care avea în spate și
o însemnată suprafață de vie, vreo 2300 de hectare. Acolo a făcut ceea
ce era pregătit să facă, același lucru pe care îl face și acum. Și nu doar
că face același lucru, dar și în același loc, la Cernavodă. O dovadă de
consecvență, statornicie și optimism. Ultima calitate răzbate din tot ce
face și zice. Nu cred că riscăm prea mult să spunem că această regiune
vitivinicolă îi datorează parcursul bun de care se bucură în ultima peri-
oadă, pentru că a crezut în potențialul zonei și i-a încurajat și pe alții să
treacă peste problemele care apar mereu.

38 | Revista Fermierului | iulie 2021

Deschizător de drumuri
Crama sa, care-i și poartă numele, se află pe locul fostei crame a
IAS-ului Cernavodă, al cărei director a și fost, o perioadă. Pentru că
IAS-ul rămăsese fără nicio suprafață de vie, toate fuseseră retrocedate
foștilor proprietari, în 1999 a hotărât să se privatizeze, înființând com-
pania Vinex Murfatlar. A luat în arendă 300 de hectare de vie, devenind
unul dintre primii producători privați de vinuri din țară.
Recunoaște că nu și-a dat seama cât urma să fie de greu, dar a mers
înainte. „Cea mai grea perioadă a fost prin anii '98-'99, când la toate
unitățile mari au dispărut suprafețele, societatea a intrat în lichidare, dar
am avut noroc că îi cunoșteam pe foștii și noii proprietari, care au fost
de acord să le iau eu să le lucrez. Am fost nevoit, ca urmare a situației
create, nu era nimeni care să dorească să facă lucrul ăsta. Eu eram încre-
zător, dar a fost partea cea mai grea, nu aveam bani. Nu am avut bani să
plătesc prima lună de salarii. Noroc că erau niște firme de inputuri, care
îmi ofereau și motorina, îmi dădeau și avansuri, cei la care vindeam vi-
nul, aveam și o relație pe export, și cu ajutorul lor am reușit să depășesc
problemele, ba chiar am putut să cumpăr la un moment dat o parte
din suprafețele de vie, clădirile...” Acum lucrează doar 200 de hec-
tare de vie, toate, în proprietatea sa, pe care le-a replantat, între 2005 și
2012, prin programele de reconversie, pe care le consideră foarte reușite.
„Programul de reconversie a fost un mare ajutor, în sensul că a venit
când trebuia. Suprafețele vechi aveau cel puțin 20-30 de ani, iar un ciclu
la vie este de 30-35 de ani, maximum 40 de ani, dacă îl exploatezi foarte
bine. Cred că s-au replantat undeva la 34.000-35.000 de hectare, asta
începând din 2007 până în prezent.”
În ultima vreme nu se prea mai accesează banii ăștia, din cei 48 de mi-
lioane de euro pe an, de vreo 5-6 ani nu se mai accesează decât vreo
15-18 milioane pe an, deși loc pentru replantare mai este destul, dar s-au
cam epuizat cei care doresc să își înființeze o suprafață de vie. „Noi în
România avem comunicate la Comisia europeană 185.000 de hectare
de vie. Până acum. Aceste suprafețe care au fost cu vie, ele există în con-

39
Horticultură
tinuare – ce vedeți dum-
neavoastră pe terase, acolo
unde nu se poate cultiva
altceva, cereale –, au ră-
mas. Acum sunt împădu-
rite, neîngrijite. Vă spun că
aici, în zona Constanței,
avem undeva la 6000 de
hectare care nu sunt plan-
tate. Este teren disponi-
bil, numai că trebuie fă-
cute investiții acolo și
trebuie dat ceva, stimulați
beneficiarii care accesează
aceste programe: ajutor și
de la primărie, e vorba de
drum de acces, de faptul că
te-ncurci de niște proprie-
tari care nu se găsesc, și ca
să-ți faci o exploatație viti-
colă trebuie să ai cel puțin
20-25 de hectare parcele de
titluri, nu poți să mergi sa-
cadat cu aceste fâșii, tre-
buie să lucrezi în sistem in-
tensiv. Și găsești proprietari
care nu sunt depistați, te-
40 | Revista Fermierului | iulie 2021
renuri care nu sunt atribu-
ite, iar cei câțiva care vor să
planteze se încurcă de anu-
mite suprafețe, de intabu-
lări, de cadastre, de tot ce
înseamnă...”
Tehnica
lucrărilor
din vie este
învechită
Din păcate, banii ăștia se
pierd, iar viticultorii au ne-
voie de bani pentru teh-
nologizarea procesului
de producție din vie. Ei,
organizațiile de producă-
tori, chiar au cerut trecerea
acestor bani la investițiile
din vie. „Nu știu de ce, ni
se tot spune că nu prevăd
regulamentele, dar nu prea
am găsit în regulamente
unde să ne interzică să fo-
losim. Noi, până acum, pu-
team accesa pentru fermele
viticole doar pe AFIR,
dar acum, după cum bine
știți, nu aveam punctaj,
deci în ultimii 7-8 ani, cei
cu exploatații viticole n-au
putut să-și facă investiții
în zona fermelor, începând
de la tractoare, combine de
recoltat și utilaje de lucrare
a solului, nu au avut acces.
Pur și simplu. Nu știu cum
vor fi, acum, noile Ghiduri
ale solicitantului pe AFIR
pe măsura 4.1 – 4.2, cum
vor arăta și ce punctaj
va fi acordat, că, vă dați
seama, noi am moderni-
zat unitățile de vinificație,
dar avem un handicap la
plantațiile de vie, pentru că
nu avem automatizare, care
ne-ar reduce foarte mult
forța manuală de lucru, în-
cepând de la mașini de tă-
iat și mașini de recoltat și
de stropit. Toți cei care au
accesat și-au cumpărat la
nivelul anilor 2000 majo-
ritatea utilajelor, sunt deja
10-11 ani, uzate moral, iar
atunci mai exista forță de
muncă în România, acum
suferim la acest capitol.”
Capitolul forță de muncă
este unul destul de grav în
toate domeniile de activi-
tate. Nu avea cum să fie al-
tfel în agricultură, iar în
horticultură, în mod spe-
cial, unde rolul acesteia
este foarte mare. „Nu prea
găsim oameni să vină la re-
coltat, forța de muncă pe
care o folosim este for-
mată din femei între 60 și
65 de ani, doar ele au mai
rămas aici, care mai lu-
crează în câmp, care sunt
și foarte ordonate. În rest,
nu mai găsim tineret, pen-
tru că pleacă afară, iar cei
care rămân nu vor să vină
la muncă. Iar ca să lucrezi
cum trebuie, îți trebuie
cam o persoană pe hectar,
începând cu tot fluxul, de
la vița-de-vie până la vin,
cam acolo ajungem.”
Producem
mai scump,
vindem
mai ieftin
Lipsa forței de muncă,
lipsa utilajelor care să su-
plinească oamenii duc
prețul de producție a vi-
nului în sus. Iar acest as-
pect se pare ca este unul
foarte important în de-
calajul pe care viticultura
noastră îl are față de pu-
terile mari din domeniu.
Pentru că degeaba ai o ca-
litate competitivă, dacă
cheltuiești mai mult ca să
o obții. „S-a început bizni-
sul acesta cu vinuri, în zona
privată, cam după anul
2000, și pentru că suntem
într-o piață concurențială,
față de țările cu tradiții noi
am fost dezavantajați, pen-
tru că nu am avut tere-
nuri, nu am avut tehnolo-
gie, nu am avut bani. Noi
suntem, în acești 20 de ani,
la scara investițiilor în vi-
ticultură, într-o perioadă
de început. Cramele din
România sunt foarte bine
dotate, noi producem vi-
nuri de calitate, dar față de
concurență nu avem piață.
Piața din România nu este
la un nivel la care să poată
să absoarbă ce producem
noi și atunci e nevoie să ne
adresăm și către piețele de
afară, iar pe acestea noi nu
avem un nume. Pe piața
europeană și americană
România nu a fost cunos-
cută, poate doar cu vinuri
foarte ieftine. Or, un pro-
dus ca să fie și foarte bun,
și ieftin nu prea se poate.
Noi avem costurile de
producție mai mari decât
ei, pentru că ei s-au tehno-
logizat mult mai rapid de-
cât noi, au acces la fonduri,
la împrumuturi cu dobânzi
foarte mici.”
Nu se pune doar problema
că nu avem acces pe piețele
europene, așa-zise consa-
crate, nouă ne e greu să pă-
trundem pe orice fel de
piață. „Peste tot există o
piață, ea trebuie exploatată.
Ca să ajungi pe această
piață, trebuie să ai tur-
nee de promovare. Noi
nu suntem în stare să fa-
cem asta, nu avem bugete,
nici nu suntem ajutați de
instituțiile din țară. Ca să
penetrezi într-o țară, nu
te duci o singură dată, cu
un stand, și gata. Trebuie
să lucrezi 3-4 ani, să fie
ceva consistent. Trebuie să
investești cam 50000 de
euro într-o țară pe an. Iar
dacă țara respectivă nu mai
este atractivă după ce ai in-
vestit? Sau te răzgândești
între timp. Iar banii eu-
ropeni pe care i-am pu-
tea accesa pentru asta se
obțin foarte greu. Am co-
legi care au încercat și au
renunțat. Se derulează
foarte greu. Este foarte
multă birocrație.”
Pe lângă aceste probleme
pe care le ridică potențialul
redus de care dispun vi-
ticultorii noștri pentru a
pătrunde pe alte piețe, se
41
Horticultură

adaugă o discrepanță între proporția cererii de vinuri albe compara-

tiv cu cele roșii. În România piața solicită 70% vinuri albe, în timp ce în
Vest proporția este inversată. Cum să îți coordonezi producția? Dacă
produci pentru piața locală, insiști pe producerea vinurilor albe, dar
aceasta nefiind capabilă să absoarbă cantitatea produsă, reorientarea că-
tre export se lovește de lipsa cererii de vinuri albe în acea zonă. Cum o
dai tot nu e bine. Tradiția consumului este, în opinia lui Iota Trantu, le-
gată de nivelul de trai, de unele cutume. „Nu am avut un cult al vinuri-
lor roșii. Asta este de înțeles, românul încă nu consumă vinuri la restau-
rant, pentru un vin roșu trebuie să ai un așezământ, trebuie să consumi
carne roșie, să stai undeva să fie pregătită, carne condimentată, la noi cel
mai mare consum se face la evenimente, sâmbăta, duminica, la o nuntă,
la un botez, plus că e obișnuința asta a șprițului, mai ușor de băut.”

Soiurile românești,
cele mai cerute
Consideră că este foarte bine pentru România că s-au plantat foarte
multe soiuri românești. „La un moment dat se cam pierduseră, acum
vreo 20 de ani. Feteasca neagră, la noi a fost pus în plantație prin anii
’85-’86, până atunci erau suprafețe mici, dar după acești ani s-au plan-
tat suprafețe întinse în podgoria Murfatlar. Acum sunt foarte multe
suprafețe cu Fetească albă, Fetească regală, Tămâioasă românească,
Fetească neagră, Băbească neagră. Soiuri de care chiar și noi am fost
surprinși de ce calitate au. Bineînțeles că au apărut și metode noi de
vinificație, utilaje, și le-am scos în valoare, nu că n-ar fi fost ele bune.”
Știm cu toții că sunt regiuni viticole în care predomină ori soiurile albe,
ori cele roșii. Iota Trantu ne-a explicat că asta nu vine ca urmare a im-
punerii din partea vreunei autorități. „Sunt stabilite niște soiuri care
sunt potrivite cu zona, foarte multe variante, din care fiecare, după is-
toricul zonei, cu experiența sa, în baza cunoștințelor pe care le are, își
plantează ce soi dorește, în proporția, de alb, de roșu, pe care o consi-
deră potrivită.”
L-am rugat să comenteze acest trend, care se manifestă de vreo 10-15
ani pe piața mondială, de a consuma vinuri tinere, în special albe și
roze. A zis că pe de o parte sunt puse în valoare prospețimea, cu aro-
mele de flori proaspete de câmp, dar că ar putea să fie și raționamentul
producătorului, care zice „de ce să mai ținem la învechit, atâția ani, și vi-
nul alb, și să nu-l vindem mai repede?”. Despre vinurile roșii zice că se
pretează la învechire, „ele trebuie să mai stea, cel puțin un an, prin bu-
toi, apoi să mai stea și prin vinotecă și la sticlă, putând fi consumate mai
târziu, peste doi, trei, cinci ani. Dar asta înseamnă o blocare a unor va-

42 | Revista Fermierului | iulie 2021

Horticultură
lori în sticlă și trebuie să și suporți.
De aceea e binevenit acest mix prin
care consumăm vinurile albe și roze
proaspete, ușoare, savuroase, pe care
să le bei de plăcere, și vinurile albe
care trebuie «împrietenite», să ră-
mână la învechit”.
Viticultura, cea
mai afectată de
pandemie
Evident că și pandemia și-a pus am-
prenta. Mai mult decât asupra al-
tor agricultori. Și nu în zona de
producție, ci în cea a vânzărilor,
care au fost undeva la 20-30%, față
de anul trecut, cel puțin așa susține
gazda noastră, care vede și un as-
pect pozitiv, creșterea vânzărilor pe
online, dar asta în condițiile în care
acestea erau aproape inexistente. „În
România, 90% din consumatori con-
suma doar la evenimente. A crescut
pe piața de online, dar până acum doi
ani noi nu prea vindeam mai nimic
pe online. E un lucru bun acesta că
44 | Revista Fermierului | iulie 2021
a crescut, dar nu se acoperă pierde-
rile, pentru că românul nu consumă
vin acasă, foarte mult, era obișnuit la
petreceri, la evenimente, nu s-a mai
ieșit la restaurant, de exemplu, anul
trecut, vă spun sincer, pentru cei care
lucrează pentru HoReCa, pe pro-
dusele premium, vânzările au fost
la 50-60% față de 2019. Se vorbește
despre un ajutor de 500 de euro pe
hectar, o sumă care, zicem noi, nu
este suficientă, având în vedere că
lucrările pe hectar ajung undeva la
3000-3500 de euro pe fiecare an, 500
de euro însemnând undeva la 15%,
foarte puțin.”
O soluție ar fi distilarea vinului care,
nefiind vândut, se deteriorează. Dar
nu prea sunt distilerii în România.
„Producătorii nu vor să se autori-
zeze pentru distilerie pentru că e
birocrația foarte mare. În România
nu sunt decât doi-trei producători de
țuică autorizați. Restul sunt produ-
cători de produse tradiționale și sunt
mici care nu apar pe piață, nu se văd
sau sunt pe piața nefiscalizată. În ce-
lelalte țări, Spania, Italia, Franța,
chiar și vecinii noștri bulgari, cam
toți producătorii de vin au și distilerie
pentru vinars.”
Irigațiile, eterna
poveste
O temă extrem de importantă, care
și-a pus, și asupra viticultorilor, am-
prenta foarte puternic, a fost seceta,
chiar extremă în Dobrogea. Cultura
viței-de-vie, în ciuda prejudecății
că seceta ar favoriza o calitate înaltă
a vinului obținut, nu este posibilă
fără apă. Relația dintre calitate și
precipitații este legată de cantita-
tea acestora, care nu este de dorit a
fi prea mare. „Trebuie apă la vie, al-
tfel mor plantele, ca să o înlocuiești
îți mai trebuie trei, patru ani, dacă la
cultura mare pierzi producția pe anul
respectiv, aici pierzi o perioadă de
patru, cinci ani, cu cheltuieli foarte
mari.”
Iar dacă vorbim despre secetă, vor-
bim despre irigații. Care nu prea
sunt. Iota Trantu s-a îngrijit și de
asta, chiar dacă a fost nevoit să plă-
tească mai mult decât face. „Eu
sunt primul care a făcut irigații prin
picurare în 2008, în vie, în România.
Și nu am luat apă nici din canal, nici
din Dunăre, am luat apă de la uzina
de apă a orașului, la un preț mai
mare, dar aveam nevoie. Deși aveam
la îndemână aceste surse, nu am pu-
tut la vremea respectivă să iau de
acolo. Plătesc cu un leu metrul cub,
pentru vie nu e chiar scump pentru
că nu e nevoie de foarte multă apă,
fiind și sistemul de picurare... am ne-
voie undeva la 70-80 de litri pe me-
trul pătrat pe an, împărțite pe trei,
patru luni, totuși e scumpă apa, în
condițiile în care stăm între Dunăre
și Canal la câteva sute de metri.”
Alături de el sunt toți cei din
zonă „Noi suntem un caz fericit
la Cernavodă, această organizație
de udători irigăm toată suprafața
de vie pe teritoriul administrativ al
localității Cernavodă și sunt undeva
la vreo 700 de hectare. Noi irigăm
aici cam de 12 ani, față de ceilalți co-
legi ai noștri din Dobrogea care, cu
toate că sunt riverani Dunării sau
Canalului, nu au reușit.”
Nu au reușit pentru că nici nu este
foarte ușor, chiar dacă sunt fonduri
ce pot fi accesate. Fonduri sunt, dar
sunt și piedici, uneori de netrecut.
Cea mai complicată situație provine
din situația de fapt din România,
unde pământul este foarte fărâmițat,
sunt foarte mulți proprietari, pe mulți
nu-i mai știe nimeni, sunt succesi-
uni nefăcute, iar unii dintre propri-
etari sunt și de rea-credință. „În lege
scrie că trebuie să ai acordul propri-
etarului, acord notarial, or, unii pro-
prietari nici nu sunt cunoscuți, pe
alții nu-i găsești, nu au terenurile in-
tabulate, chiar dacă-l găsești pe pro-
prietar, trebuie să fie terenul intabu-
lat, or, noi știm că în România nici
jumătate din terenuri nu sunt inta-
bulate, și te lovești de un proprietar
care are o fâșie de 50 m și nu poți să
treci conducta. Atunci te lovești pe o
organizație mare, cu 5000-6000 de
hectare, de un singur proprietar unde
nu poți să traversezi și nu se asigură
aceste irigații.”
Iota Trantu zice că ar fi și soluții
care ar putea fi luate în considerare:
„Irigațiile se fac primăvara-vara, nu se
fac iarna, și s-ar putea folosi conducte
care se pot pune suprateran, deci să
nu intri pe proprietatea aceluia sau,
chiar dacă ai intra, cu acordul primă-
riei poți să treci aerian o fâșie de pă-
mânt, după aceea s-o muți de acolo,
să fie flexibilă”.
O altă problemă de care s-au lo-
vit cei din zona lor este faptul că
ANIF-ul nu pompează apă la stațiile
de bază. Trebuie să ai o sursă de apă
independentă, adică o sursă de apă
curgătoare, un lac sau foraje inde-
pendente. „Cred că ar trebui să re-
gândească guvernanții noștri mo-
dul de atribuire a acestor proiecte,
și acolo unde nu se poate face prin
ANIF, ar trebui să lase producătorii
sau cumva să gândească împreună cu
autoritățile locale, cu primăriile, pen-
tru că toate localitățile care sunt ri-
verane Dunării și Canalului, până la
distanțe de 5-6-7 km, se pot alimenta
direct de acolo, ba se poate lua apă
și din niște lacuri, Tașaul, Razelm.
Acum sunt tehnologii, sunt stații de
pompare plutitoare, care nu afectează
integritatea malului sau a digului din
zona respectivă, și se pot amenaja
într-un timp foarte scurt, fără a fi ne-
voie să refaci această structură mare a
ANIF-ului, care durează foarte mult.
De 30 de ani, n-au reușit mai nimic
și tot ce era s-a distrus. Cred că ar
trebui să lase puțin mână liberă sau
să acceseze împreună, într-o asociere
cu autoritățile locale, cu primăriile,
aceste fonduri.”
Consideră că dacă n-ar fi foarte
multă birocrație cu mulțimea de
45
Horticultură
aprobări și autorizații, pro-
gramele de finanțare ar fi
foarte bune. „Pentru vie
sunt alocați 4000 de euro
pe hectar, asta însemnând
75% din investiția necesară
în realizarea unui hectar
de vie. Nu știu anul ăsta, că
am înțeles că s-au scum-
pit foarte mult toate pom-
pele și conductele pe bază
de plastic și inox, este o
situație pe plan mondial,
s-au dublat prețurile, aud
că se și triplează.”
El a implementat recent
un program de irigare prin
picurare, de altfel foarte di-
ficil și costisitor. „Ca să faci
un sistem de irigații prin
picurare sunt necesari cam
6000 de euro pe hectar,
din care 4000 de euro îi
poți lua prin programul de
reconversie. Eu aici, pen-
tru 35 de hectare, am în-
gropat 7 km de conductă
principală și vreo 150 km
de tub de picurare. Numai
să-l întinzi, vă dați seama
ce înseamnă.”
Spune că programele pen-
tru susținerea irigațiilor
46 | Revista Fermierului | iulie 2021
prin picurare, prin APIA,
sunt greoaie. „Sunt bani,
dar foarte mulți renunță
din cauza birocrației, ac-
cesează, dar renunță pe
parcurs. Ar trebui avute
discuții la nivel de minis-
ter, să se facă mai accesi-
bil. Această măsură e de
vreo doi ani, s-a amânat
vreun an și jumătate pen-
tru cei care voiau să pună
conducta îngropată, s-a
stat pentru ca să schimbe
ordinul. Acum sunt mai
mulți solicitanți, în cadrul
asociației noastre, Colinele
Dobrogei, sunt șase care au
depus dosare.”
Nici mare,
nici mic
Din păcate unitățile mai
mici, de câteva hectare, nu
sunt prea eficiente eco-
nomic. Pe de o parte, nu
au posibilitatea să con-
struiască o cramă, nu-
mai autorizațiile și i-ar
copleși, pe de altă parte,
dacă reușesc să obțină vi-
nul, vinificat într-o cramă
din apropiere, cantitatea
obținută nu e nici mică, să
o consume singur, dar nici
mare să o poată vinde efi-
cient. Marketingul presu-
pune cheltuieli care sunt
la fel de mari ca și în cazul
în care ai vinde mai mult.
Doar un preț foarte mare
obținut ar face eficientă
o astfel de plantație. Dar
cine poate vinde la prețuri
foarte mari în România?
Gazda noastră a obser-
vat că există în asociația pe
care o conduce o dilemă
printre cei aflați într-o ast-
fel de situație. „Pentru a
face un biznis din treaba
asta trebuie să îți mărești
suprafața, să treci de 15-20
de hectare, sau lucrezi doar
ca hobby, sub un hectar,
pentru consumul propriu,
iar cei cu patru, cinci, șase
hectare, sunt într-o dilemă
în momentul acesta dacă
să își mărească suprafața
sau să o micșoreze”.
De altfel, în sectorul viti-
vinicol nu este sprijinită
producția în vreun fel, „la
noi subvenția este foarte
mică, raportată la costu-
rile de producție, adică un-
deva la 3-5% din costuri pe
un an, e doar subvenția pe
suprafață, 140 sau 150 de
euro pe hectar, în condițiile
în care costurile la vie sunt
undeva la 2500, 3000 de
euro pe hectar, într-un an”.
Specialistul
face
diferența
Cheltuielile pe care le faci
pentru a produce un vin
de calitate nu sunt doar
în direcția unei tehnolo-
gii înalte, ci și în specialiști.
„Toți cei care au inves-
tit în tehnologie a tre-
buit să își ia și un specialist
care să se priceapă, pentru
că vinurile nu se fac sin-
gure. Noi am avut o școală
bună de oenologi, ve-
 cultivator ctc

PERFORMANŢE RIDICATE:
ÎNCORPORARE, NIVELARE ŞI CONSOLIDARE!

LIVRARE IMEDIATĂ!

CTC 427 ACTIPACK 6.300 € REDUCERE

• Gardă la sol 870 mm pentru funcţionare fără blocaje
• 15 ancore dispuse pe 3 rânduri, distanţă între ancore 270 mm
• Daltă 80 mm, tip TigerPoint, durificată cu carburi
• Sistem de protecţie cu bolţ de forfecare
• Grapă frontală cu discuri pentru tăierea şi încorporarea reziduurilor
• Adâncime de lucru 5 - 30 cm
• Roţi frontale pentru reglarea adâncimii de lucru
• Tăvălug Actipack cu răzuitori şi diametru 565 mm, recompactare ridicată 220 kg/m
Ofertă supusă unor termene şi condiţii, valabilă în limita stocului. Reducere în euro, fără TVA. Imagini cu titlu de prezentare.
Horticultură
nită din producție, de la marile unități care
s-au desființat între timp, sau școliți afară,
iar pe lângă aceștia sunt oenologi veniți de
afară, de la care am învățat să fim în tren-
dul actual. Sunt și niște oenologi, Flying
Winemakers se numesc, care vinifică în pri-
măvară în emisfera sudică și vin în toamnă
în emisfera nordică, care au acumulat
experiență și se pricep foarte bine la treaba
asta. A trebuit să facem și noi aceste angajări
de personal, pentru că e bine să vezi ce este
nou, fiecare vine dintr-o altă parte, aduce
ceva nou, un lucru pe care nu l-ai știut. Apar
de la an la an noi metode de vinificație de
fermentare, de păstrare de arome, o altă cali-
tate și trebuie să fii în același trend cu lumea
nouă din industria vinului. Vinificatorii de
la noi s-au specializat și ei și trebuie să ca-
ute cea mai potrivită metodă pentru mate-
rialul din zona lor. O metodă de vinificație
poate fi bună într-un loc, iar în altă zonă,
cu un strugure cu alte caracteristici, nu este
potrivită.”
Arta culinară,
o atracție turistică
Fire optimistă, vede o posibilă creștere a tu-
rismului oenologic, „mai ales după această
perioadă de pandemie, când lumea a văzut
ce înseamnă să stai închis în casă, să vedem
în asta o parte bună a acestei pandemii”.
Crede în potențialul turistic al zonei dobro-
gene, mai ales din perspectiva unor atracții
culinare. „Dobrogea este o zonă bogată în
ceea ce privește arta culinară, avem o di-
versitate mare de etnii și toți au un aport la
această bogăție, sunt aici 18 etnii, rar poți
găsi undeva acest amalgam. Sunt în lucru
foarte multe crame, câteva finalizate, pe par-
tea de turism, și în zona aceasta a Dobrogei
peste doi, trei ani vor fi probabil 15 unități
48 | Revista Fermierului | iulie 2021
de vinificație care pot primi turiști și să le prezinte și partea culinară,
asortată cu vinurile pe care le producem.” Există și un of: „Problema
este partea de infrastructură, șoselele. Autostrada trece pe aici, dar dacă
cobori din ea, s-a terminat”.
Iota Trantu este și președintele Asociației Profesionale Vitivinicole
„Colinele Dobrogei”, în care sunt înscriși 68 de cultivatori de
viță-de-vie, mici și mari – cel mai mare are 700 de hectare, cei mai
mici au câte 3-4 hectare –, acoperind împreună o suprafață de 3800
de hectare. 90% din suprafață este ocupată cu vii tinere, de maximum
12 ani. Toți cei care activează în asociație produc și vinuri, chiar dacă
nu au toți capacități de vinificație, doar vreo 20 au așa ceva, dar ace-
lea care sunt sunt noi și dotate, fapt care îi face să aibă o calitate con-
stant bună. „Vinurile din Dobrogea au fost un reviriment pe piața din
România. Peste tot în țară, pe unde mergem, toți sunt interesați de vi-
nurile dobrogene. Mergem cu conceptul de «vinuri dobrogene» ori-
unde, pe la toate degustările, pe la toate festivalurile de vin. Suntem
asociați, mergem împreună și e mai bine, că suntem mai mulți, pentru
că lumea vede. Noi nu ne considerăm concurenți unul cu celălalt, pen-
tru că suntem din aceeași zonă și trebuie ca toți să avem vinuri de cali-
tate și toți să mergem cu aceeași politică. Am observat că de vreo doi,
trei ani și consumatorul a început să perceapă această calitate a vinu-
rilor dobrogene, mai ales că aici avem litoralul și Delta Dunării și vin
turiști din toată țara, și când ajung aici sunt interesați să consume vinuri
dobrogene.”
Așa cum vă spuneam în deschiderea articolului de față, Iota Trantu este
un lider de opinie, credem că nu doar pentru cei din regiune sau din
asociația pe care o conduce, ci și pentru oricine îl cunoaște. Conștient
de greutăți sau nu, are puterea de a se lupta cu ele și de a le învinge.
Sperăm ca și pentru cititorii noștri să fie un model de urmat.
Horticultură
Ajutor de minimis pentru legumele
în spații protejate
2.000 EURO/1.000 MP PENTRU ARDEI, CASTRAVEȚI, TOMATE ȘI VINETE
Până la data de 20 iulie 2021
inclusiv, Agenția de Plăți și
Intervenție pentru Agricultură
(APIA) primește cereri de înscriere
în Programul pentru susținerea
producției de legume în spații
protejate pentru anul 2021.
Schema de ajutor de minimis se
aplică pe întreg teritoriul României
în anul 2021, pentru ardei gras și/
sau ardei lung; castraveți; tomate și
vinete. Plafonul total alocat acestei
scheme de ajutor de minimis este de
150.000.000 lei, echivalentul a maxi-
mum 30.785.000 de euro la un curs
valutar de 4,8725 lei/euro.
Producțiile minime pe care trebuie să
le realizeze legumicultorii:
• Sere: 2.900 kg/1.000 mp pen-
tru ardei gras și/sau lung; 5.000
kg/1.000 mp pentru castraveți;
8.500 kg/1.000 mp pentru to-
mate și 3.000 kg/1.000 mp pentru
vinete.
• Solarii: 1.600 kg/1.000 mp pen-
tru ardei gras și/sau lung; 3.000
kg/1.000 mp pentru castraveți;
3.200 kg/1.000 mp pentru to-
mate și 2.000 kg/1.000 mp pen-
tru vinete.
Valoarea ajutorului de minimis este
de 2.000 de euro/1.000 mp și se
acordă în lei, la cursul de schimb va-
lutar de 4,8725 lei pentru un euro.
Valoarea totală a ajutoarelor de mini-
mis care se acordă unei întreprinderi/
50 | Revista Fermierului | iulie 2021
întreprinderi unice nu poate depăşi
suma de 20.000 de euro pe durata a
trei exerciţii financiare, în cursul exer-
ciţiului financiar actual, respectiv anul
depunerii cererii de înscriere în pro-
gram şi în cele două exerciţii financi-
are precedente, conform prevederilor
art. 3 alin. (2) din Regulamentul de
minimis în sectorul agricol.
Beneficiarii au obligația transmiterii,
în scris, a notificărilor către centrele
APIA județene/locale, respectiv al
municipiului București, unde au de-
pus cererea de înscriere în program în
vederea efectuării controlului la fața
locului, în termen de zece zile înainte
de recoltare.
Verificările la fața locului se efectu-
ează de către echipe mixte formate
din reprezentanți ai APIA și DAJ, în
termen de șapte zile de la notificare
– APIA confirmă suprafața și cultura
pentru care se solicită ajutor de mi-
nimis, iar reprezentanții DAJ efectu-
ează evaluarea producției.
Pentru obţinerea sprijinului, după
efectuarea verificărilor în teren, ur-
mare a notificării, fermierii au obli-
gaţia să depună la centrele județene/
locale APIA și respectiv al munici-
piului București, unde au depus ce-
rerea de înscriere, documentele jus-
tificative prevăzute la art. 9 alin. (3)
din HG nr. 651/2021, precum și copia
Registrului de evidenţă a tratamente-
lor cu produse de protecţie a plante-
lor, completat la zi şi avizat de oficiul
fitosanitar judeţean, până la data de 3
decembrie 2021.
Valorificarea producției se realizează
în perioada 2 noiembrie - 2 decem-
brie 2021.
Dovada valorificării producției de le-
gume în spații protejate o constituie
bonul fiscal/factura/fila din carnetul
de comercializare.
Beneficiari ai ajutorului de minimis
sunt: producătorii agricoli persoane
fizice care dețin atestat de producă-
tor emis în temeiul Legii nr. 145/2014
pentru stabilirea unor măsuri de re-
glementare a pieței produselor din
sectorul agricol, cu modificările și
completările ulterioare, valabil până
la 31 decembrie 2021; persoane fizice
autorizate, întreprinderi individuale
și întreprinderi familiale, constitu-
ite potrivit prevederilor Ordonanței
Horticultură
de urgență a Guvernului nr. 44/2008
privind desfășurarea activităților eco-
nomice de către persoanele fizice au-
torizate, întreprinderile individuale și
întreprinderile familiale, aprobată cu
modificări și completări prin Legea
nr. 182/2016; producătorii agricoli
persoane juridice.
Cererile de înscriere în Program,
însoțite de documentele obligato-
rii, se depun personal sau se transmit
prin mijloace electronice, fax, poștă
sau e-mail la centrul județean APIA/
local/al municipiului București unde
solicitantul a depus cererea unică de
plată pentru anul 2021 sau unde are
domiciliul/sediul social sau în cadrul
unității administrativ-teritoriale unde
are suprafața cultivată cea mai mare.
Înainte de depunerea cererii de în-
scriere în Program, fermierii solicită
funcționarilor APIA verificarea înca-
drării în plafonul maxim admis în ca-
zul întreprinderilor/întreprinderilor
unice, respectiv încadrarea în suma
de 20.000 de euro în decursul a trei
exerciții financiare (calcul sumă ma-
ximă de 2.000 de euro ce poate fi în-
casată: din maximum de 20.000 de
euro pentru ajutoare de minimis/be-
neficiar se scad valorile celorlalte aju-
toare de minimis încasate în anii an-
teriori, conform datelor transmise de
către DAJ).
52 | Revista Fermierului | iulie 2021
Documentele
care însoțesc
cererea ajutorului
Documentele atașate cererii de în-
scriere în program sunt:
• Copie a B.I./C.I. solicitant sau
al/a reprezentantului legal dacă
cererea este depusă prin reprezen-
tant legal/împuternicit;
• Copie a atestatului de producător
valabil până la 31 decembrie 2021;
• Împuternicire/procură notarială și
o copie a B.I./C.I a unui reprezen-
tant, după caz;
• Copie a certificatului de înre-
gistrare la Oficiul Naţional al
Registrului Comerţului/Registrul
naţional al asociaţiilor şi fundaţi-
ilor sau a actului în baza căruia îşi
desfăşoară activitatea;
• Dovadă cont activ bancă/
trezorerie;
• Adeverinţa, în original, din
Registrul agricol conform înscri-
surilor aferente anului 2021, care
atestă suprafaţa de teren cu spații
protejate utilizată de solicitant în
baza oricărui act juridic care con-
feră dreptul de folosinţă asupra te-
renului în cauză.
Toate documentele depuse în co-
pie vor fi certificate pentru conformi-
tate cu originalul de către solicitantul
ajutorului de minimis, însușite prin
semnătură și vor purta sintagma con-
form cu originalul.
Criterii de
eligibilitate
Criteriile de eligibilitate pentru
obținerea ajutorului de minimis:
• Să fie înregistrați în Registrul Unic
de Identificare, denumit în conti-
nuare RUI, și să dețină cod unic de
înregistrare atribuit de către APIA;
• Să solicite ajutorul de minimis
prevăzut de HG nr. 651/2021;
• Să utilizeze o suprafață cumu-
lată de minimum 1.000 mp, cul-
tivată exclusiv cu una dintre cul-
turile: ardei gras și/sau ardei lung,
castraveți, tomate, vinete;
• Să obțină producțiile minime co-
respunzătoare culturii înființate;
• Să fie înregistraţi în evidenţele
Registrului agricol deschis la pri-
măriile în a căror rază administra-
tiv-teritorială se află suprafeţele
cultivate cu legume în spaţiile pro-
tejate, în anul 2021;
• Să deţină Registrul de evidenţă a
tratamentelor cu produse de pro-
tecţie a plantelor, completat în-
cepând cu data înfiinţării cultu-
rii și avizat de oficiul fitosanitar
județean;
• Să facă dovada valorificării pro-
ducţiei minime realizate, prin do-
cumente justificative în funcție de
forma de organizare.
Zootehnie

Ajutor de stat pentru sectorul bovin

SE ACORDĂ ÎN CONTEXTUL CRIZEI ECONOMICE GENERATE DE PANDEMIA DE COVID-19

Până la data de 9 august

2021 inclusiv, Agenția de
Plăți și Intervenție pentru
Agricultură (APIA) primește
cereri de solicitare a
ajutorului de stat pentru
susținerea activității
crescătorilor din sectorul
bovin, în anul 2021, în
contextul crizei economice
generate de pandemia de
COVID-19, în conformitate
cu OUG 58/2021, publicată
în Monitorul Oficial nr.
632/28.06.2021.

Schema de ajutor de stat în sectorul bo-
vin se aplică pe întreg teritoriul României
în anul 2021, iar plafonul total alocat este
de 225.537.713,79 lei, repartizat astfel:
182.708.014,97 lei pentru efectivele de bo-
vine cu vârsta de minimum 16 luni la data
de 31 ianuarie 2021, la care se pot adăuga
efectivele de bovine cu vârsta de minimum
7 luni la data de 31 ianuarie 2021; respectiv
42.829.698,82 lei pentru cantitatea de lapte
valorificată în luna ianuarie 2021.
APIA calculează cuantumul pe cap de
animal prin raportarea plafonului de
182.708.014,97 lei la efectivul total de bovine
eligibile, iar cuantumul pe tona de lapte,
prin raportarea plafonului de 42.829.698,82
lei la cantitatea totală de lapte eligibilă.
Plata ajutorului de stat se efectuează până
la data de 31 decembrie 2021. APIA preci-
zează că nu se acordă plăți ulterior datei de
31 decembrie 2021 dacă se constată că aces-
tea nu au putut fi efectuate din cauze impu-
tabile beneficiarului, respectiv nedeclararea
unui cont valid la Agenție.
Valoarea ajutorului de stat se calculează pentru fiecare beneficiar în
funcție de numărul de capete de bovine eligibile, la care se poate adăuga
valoarea calculată în funcție de cantităţile de lapte, în tone, produse și
valorificate, eligibile până la concurența plafonului de 225.000 de euro
la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Națională a României, va-
labil la data intrării în vigoare a OUG 58/2021.
Ajutorul de stat se cumulează, fără a depăși echivalentul în lei a 225.000
de euro pentru același beneficiar, și cu alte forme de sprijin acordate în
conformitate cu secțiunea 3.1 din Comunicarea CE, respectiv:
• Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 149/2020 privind institui-
rea unei scheme de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii cres-
cătorilor din sectorul bovin în contextul crizei economice generate
de pandemia de COVID-19, aprobată cu modificări prin Legea nr.
19/2021;
• Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 150/2020 privind aprobarea
Schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din
sectorul suin în contextul crizei economice generate de pandemia de
COVID-19, aprobată cu modificări prin Legea nr. 20/2021;
• Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 151/2020 privind aprobarea
Schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din
sectorul avicol în contextul crizei economice generate de pandemia de
COVID-19, aprobată cu modificări prin Legea nr. 21/2021;
• Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 205/2020 privind aprobarea
Schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii producătorilor

54 | Revista Fermierului | iulie 2021

 TEHNOLOGII PENTRU PRODUCȚIA
DE ULEI ȘI FURAJE FĂRĂ HEXAN

• COMBINARE UNICĂ A EXTRUDERILOR ȘI A PRESELOR CU MELC

• PROCESAREA MECANICĂ ÎN O SINGURĂ SAU ÎN DOUĂ ETAPE
• PROCESAREA EFICIENTĂ A BOABELOR DE SOIA CU RECUPERARE DE CĂLDURĂ (RECU)
• FABRICI DE PROCESARE CU VOLUM MIC, MEDIU ȘI MARE
• PRODUCȚIE FĂRĂ UTILIZAREA CHIMIEI
• PROCESARE ECOLOGICĂ

WWW.FARMET.RO
Zootehnie
din sectorul vitivinicol în contextul cri-
zei economice generate de pandemia
de COVID-19, aprobată prin Legea nr.
122/2021, - sau cu Măsura 21 - Măsură
specifică de acordare a unui sprijin tem-
porar cu caracter excepţional în ca-
drul FEADR, ca răspuns la epide-
mia de COVID-19 din cadrul PNDR
2014-2020.
Beneficiari sunt crescătorii care dețin ani-
male din speciile bovine (taurine și bub-
aline), respectiv, persoane fizice, persoane
juridice, întreprinderi individuale, întreprin-
deri familiale, persoane fizice autorizate,
care au în posesie permanentă animale în-
scrise în RNE, în calitate de proprietar de
animale și/sau proprietar de exploatație.
Cererea de solicitare a ajutorului de stat și
documentele justificative pot fi depuse la
Centrele APIA județene/locale, respectiv al
Municipiului București, sau transmise prin
fax, poștă sau în format electronic ca docu-
ment scanat, prin e-mail, cu condiția asu-
mării prin semnătură de către reprezentan-
tul legal al beneficiarului pe fiecare pagină a
documentului transmis.
56 | Revista Fermierului | iulie 2021
În situația în care beneficiarii dețin mai multe exploatații de bovine cu
coduri ANSVSA situate pe raza mai multor unități administrativ-te-
ritoriale din județe diferite, aceștia depun o singură cerere la Centrul
APIA județean/local, respectiv al Municipiului București, pe raza că-
ruia au sediul social sau își au domiciliul, după caz.
Condiții de eligibilitate și
documente necesare
Criteriile de eligibilitate sunt:
1. Deținerea a minimum 3 capete bovine cu vârsta de minimum 16
luni la data de 31 ianuarie 2021, la care se pot adăuga bovine cu vâr-
sta de minimum 7 luni la data de 31 ianuarie 2021, în exploatația cu
cod ANSVSA, înregistrate în RNE;
2. Să fi produs și valorificat lapte în luna ianuarie 2021;
3. Beneficiarul ajutorului de stat poate să fie diferit față de deținătorul
animalelor la data de 31 ianuarie 2021 pentru următoarele cazuri, cu
condiția ca data schimbării formei de organizare/radierii/decesului
să fie cuprinsă între 31 ianuarie 2021 și data depunerii cererii de soli-
citare a ajutorului de stat în sectorul bovin:
- Beneficiarul este persoană fizică autorizată – PFA; întreprindere
individuală - II; întreprindere familială - IF, iar animalele figu-
rează în RNE la data de 31 ianuarie 2021 pe CNP reprezentant
 PFA / II / IF;
- Beneficiarul persoană fizică
(CNP reprezentant PFA / II
/ IF), iar animalele figurează
în RNE la data de 31 ianuarie
2021 pe CUI PFA / II / IF;
- Beneficiarul este moștenitor,
iar animalele figurează la data
de 31 ianuarie 2021 pe CNP al
persoanei decedate.
4. Să fie înregistrați în registrul unic
de identificare, denumit în conti-
nuare RUI, și să dețină cod unic
de înregistrare atribuit de către
APIA;
5. Să nu se afle în reorganizare, li-
chidare sau faliment, la data de
31 decembrie 2019, conform
evidențelor Oficiului Național
al Registrului Comerțului sau
în cazul persoanei fizice nu a
fost emisă o decizie definitivă a
instanțelor judecătorești de con-
statare a falimentului până la data
de 31 decembrie 2019.
6. Beneficiarii care solicită ajutor
de stat pentru efectivul de bovine
pot solicita și ajutorul de stat pen-
tru cantitatea de lapte produsă și
valorificată;
7. Ajutorul de stat pentru cantita-
tea de lapte livrată și valorificată
se acordă dacă beneficiarii solicită
și ajutor de stat pentru efectivul
de bovine.
Cererile de solicitare a ajutorului de
stat în sectorul bovin se depun la
Centrele județene / locale ale APIA,
respectiv al municipiului București,
însoțite de documente generale, pre-
cum: copie de pe BI/CI beneficiar;
certificatul de înregistrare la Oficiul
Național al Registrului Comerțului
al beneficiarului; împuternicire și o
copie a BI/CI al/a reprezentantului
legal, dacă este cazul; coordonatele
bancare/trezorerie.
De asemenea, cererile trebuie însoțite
și de documente justificative spe-
cifice. Astfel, pentru ajutorul de
stat care se acordă pentru efectivul
de bovine, cererea trebuie însoțită
de documentul emis de utilizato-
rii Sistemului naţional de identi-
ficare și înregistrare a animalelor
(SNIIA) din care rezultă efecti-
vul de bovine cu vârsta de minimum
16 luni și / sau efectivul de bovine
cu vârsta de minimum 7 luni la data
de 31 ianuarie 2021, deținut de be-
neficiar în exploatația / exploatațiile
cu cod atribuit de Autoritatea
Națională Sanitară Veterinară și pen-
tru Siguranța Alimentelor, înscrisă /
înscrise în cerere. Documentul se va
emite la solicitarea beneficiarului și
va fi transmis în format electronic de
către utilizatorii SNIIA către cen-
trele locale / județene / al municipiu-
lui București APIA.
Pentru ajutorul de stat care se acordă
pentru cantitatea de lapte produsă și
valorificată este nevoie de:
1. Copie de pe contractul încheiat
pe o perioadă de minimum 6 luni
cu un prim cumpărător, valabil
la data de 31 ianuarie 2021, înso-
ţit de copii de pe factură / facturi
sau de pe fila / filele din carne-
tul de comercializare a produselor
din sectorul agricol pentru produ-
cătorul care a produs și valorificat
lapte în luna ianuarie 2021;
2. Copie de pe atestatul de produ-
cător, emis înainte de 1 ianuarie
2021 și valabil cel puțin până la
data de 30 iunie 2021, însoțit de
copie de pe fila / filele din carne-
tul de comercializare a produselor
din sectorul agricol pentru pro-
ducătorul persoană fizică, din care
rezultă cantitatea de lapte pro-
dus și valorificat în luna ianua-
rie 2021;
3. Copie de pe avizul de însoţire a
mărfii şi de pe dispoziţia de înca-
sare a valorii/ documente fiscale
aferente laptelui comercializat
pentru producătorul care a efec-
tuat valorificarea laptelui în luna
ianuarie 2021 prin automatele de
lapte, indiferent de forma de or-
ganizare juridică;
4. Copie de pe factură/bonuri fiscale
de valorificare a laptelui în luna
ianuarie 2021 pentru PFA, II, IF
şi SC;
5. Copie de pe avizele de însoţire a
mărfii care atestă livrarea şi copie
de pe notele de intrare-recepţie în
unitatea de procesare, din care să
rezulte livrarea şi recepţia laptelui
la unitatea proprie de procesare,
în luna ianuarie, precum şi co-
pie de pe certificatul constatator
emis de ONRC din care să re-
iasă obiectul de activitate, respec-
tiv procesare lapte.
57
Tehnică agricolă
Agricultura regenerativă
VIITORUL ESTE DEJA LA VALEA ARGOVEI, CĂLĂRAȘI
În lunile mai și iunie, aproximativ 500
de fermieri din toată țara au trecut
prin ferma Agro FondInvest din județul
Călărași, de la Valea Argovei, în cadrul
unei serii de seminarii organizate de
Alcedo în colaborare cu Mewi și cu
participarea reprezentanților Horsch.
Scopul respectivelor evenimente a fost
acela de a le arăta și altor agricultori ce
tehnologii se utilizează în ferme din țara
noastră și, mai ales, să se discute despre
agricultura conservativă, regenerativă sau
durabilă (se poate denumi în oricare din
aceste trei variante) și avantajele sale.
Ferma Agro FondInvest aparține familiei
Gheorghe, Ionel (tatăl) și Doru (fiul) îngri-
jindu-se de cele 600 de hectare pe care le
lucrează în comuna Valea Argovei - județul
Călărași și pe care cei doi fac lucruri
excepționale, după cum s-a putut vedea la
seminariile la care au participat agricultori
din toată țara.
58 | Revista Fermierului | iulie 2021
MIHAELA PREVENDA
Pe lângă câmpurile impecabile, cei prezenți au văzut de aproape uti-
lajele agricole care contribuie la performanțele culturilor: semănătoa-
rea Horsch Focus 6 MT cu Maestro 8 RV și cu bara de păioase, discul
scurt Horsch Joker 8 RT, cultivatorul Horsch Tiger 3 MT și tocătoarea
Horsch Cultro, ale căror caracteristici au fost prezentate la eveniment.
Tehnici și tehnologii pentru
conservarea apei și
reducerea cheltuielilor
În opinia proprietarului fermei călărășene, Doru Gheorghe, sunt câ-
teva elemente de bază pentru a obține performanță în cultura mare.
Renunțarea la arătură ar fi unul. „Ca să nu mai distrugem microorga-
nismele din sol și să îi redăm solului calitățile sale naturale, de aceea
ar trebui să se renunțe la arătură. Cel mai bun exemplu ar fi pământul
de pădure. În timpul întâlnirilor am și făcut o astfel de comparație, în-
tre o cutie de pământ luat din pădure și una cu pământ luat din câmp.
Pământul din pădure este aerat, bogat în diferite substanțe, plin de ră-
dăcini și are capacitatea să preia o cantitate mult mai mare de apă, pe
când la pământul din câmp, luat
dintr-o solă unde a fost arat, dis-
cuit etc., se observă procesul de
deșertificare. Nu mai are viață sau ca-
pacitatea să mențină apă mai mult
timp”, arată fermierul.
Fertilizarea localizată la semănat este
la fel de importantă. „Noi în fermă
lucrăm cu Horsch Focus, pe două ni-
veluri, sub și lângă sămânță. În fe-
lul acesta se reduce cantitatea de
îngrășăminte aplicată și, totodată, fa-
cem economie. Se reduce și canti-
tatea de combustibil folosită la hec-
tar, pentru că realizăm mai puține
lucrări. Noi, de exemplu, facem un
simplu dezmiriștit și semănat direct,
ceea ce înseamnă 25, maximum 30 de
litri pentru înființarea unei culturi.
Lucrăm astfel de aproximativ șase
ani, dar am trecut printr-o perioadă
de tranziție, în care am redus numă-
rul de lucrări, iar apoi, după ce am
achiziționat semănătoarea Horsch
Focus, am putut începe să semănăm
direct”, punctează Doru Gheorghe.
S-a discutat și despre tehnologiile
aplicate culturilor de grâu, rapiță, po-
rumb. În ferma familiei Gheorghe se
lucrează cu densități foarte reduse,
normă mică de semănat. „Spre exem-
plu, anul trecut am semănat între 100
și 130 kg grâu/ha”, a precizat Doru
Gheorghe.
Pe lângă economiile de combustibil,
semințe și îngrășăminte, în ferma de
la Valea Argovei s-a redus și numărul
de angajați. „Una dintre problemele
cu care ne-am confruntat înainte a
fost găsirea forței de muncă. În pre-
zent lucrăm 600 de hectare cu doar
doi mecanizatori”.
Doru Gheorghe a ținut să vor-
bească despre importanța introduce-
rii covoarelor vegetale, care necesită
cunoștințe destul de aprofundate și
este destul de delicat de implemen-
tat. „Mai exact, imediat după recol-
tat, fie în momentul în care am făcut
dezmiriștitul superficial, fie ime-
diat după, în funcție de utilajele pe
care le are fiecare, se seamănă un co-
vor vegetal, dintr-un mix de mai
multe plante, cu scopul de a ține te-
renul protejat, rădăcinile plante-
lor afânează și decompactează so-
lul, ca să se poată semăna direct
după aceea. Peste iarnă la fel, tere-
nul rămâne acoperit, iar în primă-
vară se seamănă direct. Lăsăm co-
vorul vegetal să crească până la un
anumit nivel, după care îl distrugem
cu ajutorul glifosatului, pe care deo-
camdată îl mai putem folosi. Când
nu vom mai putea să îl folosim, ne
putem îndrepta spre tehnici de dis-
trugere mecanică a covorului vegetal,
cu ajutorul utilajelor precum Horsch
Cultro, care a putut fi văzut în tim-
pul prezentărilor.”
Acest mod de lucru ajută fermierii
să păstreze cât mai mult apa în sol,
aceasta fiind cea mai mare problemă
pe care au avut-o în ultimii ani. „Cu
cât reușim să păstrăm mai mult apa
în sol și să ne folosim de fiecare li-
tru de apă, cu atât putem merge mai
departe. Cu toate că acum plouă de
câteva săptămâni, încă nu am uitat
seceta de anul trecut”, a încheiat fer-
mierul Doru Gheorghe.
59
Tehnică agricolă
Agricultură
sustenabilă, cu
ajutorul utilajelor
Agricultura durabilă reprezintă, printre al-
tele, renunțarea la arătură și reducerea nu-
mărului de lucrări, a spus Ciprian Ion, res-
ponsabil Horsch în România. După arătură,
în sistemul clasic de lucru, urmează discuit și
una sau două treceri cu combinatorul, iar în
primăvară, semănatul.
Modul de lucru prezentat fermierilor care
au ajuns în ferma din județul Călărași, Agro
FondInvest, a fost:
• realizarea unei operațiuni de dezmiriștire
în spatele combinei sau în maximum trei
zile de la recoltat (cu ajutorul unui disc
scurt Horsch Joker de 8 metri, cu un to-
cător de resturi vegetale în față);
• erbicidare (cu glifosat, atâta timp cât mai
este posibil);
• semănatul cu semănătoarea Horsch
Focus.
Semănătoarea Horsch Focus face mai multe
lucrări dintr-o singură trecere și poate să
aplice îngrășământ localizat. „Face o pre-
lucrare de până la 25 de centimetri – sunt
60 | Revista Fermierului | iulie 2021
disponibile trei tipuri de cuțite, mai înguste, care mobilizează o can-
titate mai mică de pământ sau care doar fac un șanț de aerisire și pla-
sează îngrășământ. Dacă avem resturi vegetale destul de voluminoase la
suprafață, ghearele se pot înlocui cu un disc de fertilizare, de diametru
mare, care permite tăierea covorului vegetal.
Îngrășământul poate fi aplicat în trei locații diferite, la alegerea clien-
tului, în funcție de cultura premergătoare, de ce cultură urmează să fie
înființată, de condițiile de lucru etc. De asemenea, semănătoarea are
până la trei bazine – microgranulator, bazinul principal și bazinul secun-
dar – astfel încât se pot aplica un starter și două tipuri de îngrășământ”,
a explicat Ciprian Ion.
Exemplul clar în ceea ce privește o parte din avantajele acestui mod de
lucru ne-a fost oferit de fermierul Ionel Gheorghe: „Acum șapte ani,
când am făcut primii pași înspre o agricultură sustenabilă, aveam în
fermă șapte operatori, iar pentru înființarea unei culturi de toamnă fo-
loseam în jur de 70-80 de litri de combustibil la hectar. Acum lucrăm
cu doi operatori, iar combustibilul consumat este de sub 30 de litri la
hectar”.
Tocătoarea Horsch Cultro, prezentată în timpul evenimentului de la
Valea Argovei, este un utilaj pentru dezmiriștit sau distrugerea covoru-
lui vegetal. „Este un utilaj de viteză, cu care se poate lucra între 15 și 20
km/h, cu o lățime de 12 metri și un consum de aproximativ 2 litri/ha. Un
consum extraordinar de mic, iar grație caracteristicilor sale, utilajul poate
lucra după trei combine în aceeași solă. Realizează ruperea capilarității
și pune pierderile de la combină în contact cu solul, la suprafață”, a spe-
cificat responsabilul Horsch în România, Ciprian Ion, care a adăugat
că gama Profi Bio din portofoliul Horsch se adaptează perfect acestui
mod de lucru. Printre utilajele din această categorie se numără și Horsch
Finer, care poate înlocui glifosatul prin combaterea mecanică a buruie-
nilor. Este un utilaj cu cuțite, care lucrează superficial solul.
 Oferte exclusiv online
pe vanzari.nissan.ro
n Rezervă sau achită integral online
n Livrare rapidă din stoc
n Livrare la domiciliu sau în showroom

Comandă online modelul Nissan preferat!

Acum poți comanda ce Nissan vrei chiar din confortul casei tale. Îți livrăm
mașina acasă, dacă te afli în aria de acoperire, sau în showroom-ul agentului
de vânzări ales. Iar dacă te răzgandești, nu e nimic, primești banii înapoi!
Intră pe vanzari.nissan.ro pentru mai multe detalii.
Tehnică agricolă

Irigațiile,
plasa de salvare a agriculturii
DR. ING. FLORIN NEACȘU, NHR AGROPARTNERS

Nu mai este pentru nimeni o noutate
că schimbările climatice au devenit o
realitate. An de an ne confruntăm cu
situații extreme, cu secetă, cu variații
mari de temperatură de la o zi la alta
sau de la zi la noapte, cu alternanțe
de zile cu temperaturi mari cu zile cu
temperaturi foarte scăzute, grindină,
vânturi puternice, furtuni, chiar inundații.
Toate acestea fac să se evapore și puțina
apă înmagazinată în sol. Dacă la acestea
adăugăm lucrările agricole, de multe ori
efectuate în afara epocii optime sau cu
utilaje nepotrivite, compactarea solului
prin treceri necontrolate pe sol sau când
solul nu are umiditatea corespunzătoare,
buruienile, de câteva ori mai mari
consumatoare de apă decât plantele
de cultură, constatăm un deficit de apă
greu de acoperit pe cale naturală.
solurilor și obținerea, în condiții de secetă, a recoltelor scontate.
Deși de ani la rând ne chinuim să reabilităm stații de pompare, canale
de irigații, să construim altele noi, în cele mai multe zone din țară nu
s-au făcut pași importanți în domeniul infrastructurii de irigații.
Cu toate acestea, acolo unde există sursa de apă (canale, râuri, lacuri, fo-
raje proprii, rețeaua publică etc.), irigațiile reprezintă o plasă de salvare
pentru agricultură.
Dându-și seama de importanța irigațiilor, pentru a nu fi prinși din nou
pe picior greșit în cazul unei secete similare cu cea din ultimii doi ani,
mulți fermieri au decis să se doteze cu echipamente pentru irigat, fie
prin achiziții directe, fie cu ajutorul programelor pe fonduri europene.
În acest sens, programele cu finanțare europeană pentru îmbunătățirea
infrastructurii de irigații sunt de un real ajutor. Se preconizează des-
chiderea unei noi sesiuni de proiecte pe submăsura 4.3, „Investiții pen-
tru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și sil-
vice – componenta irigații”, cu o alocare de aproape 44 de milioane de
euro, care include, ca parte componentă din infrastructura secundară

Trebuie făcute toate eforturile pentru înma-

gazinarea apei în sol, prin lucrări superficiale
de dezmiriștire imediat după recoltat, care
distrug crusta de la suprafața solului, evitând
evaporarea apei și favorizând germinarea
și distrugerea buruienilor și prin efectuarea
și nivelarea ogoarelor de toamnă. Perdelele
de protecție sunt de asemenea necesare, ele
creând un microclimat favorabil dezvoltă-
rii plantelor și reducând eroziunea solului și
evaporarea apei.
Cu toate acestea, suplimentarea pe cale arti-
ficială a cantității de apă prin irigare în peri-
oadele când plantele au cea mai mare nevoie
rămâne singura soluție viabilă la ora actuală
pentru menținerea capacității de producție a

62 | Revista Fermierului | iulie 2021

de irigații, și achiziția de echipamente pentru irigat, într-un procent de
30% din valoarea proiectului fără echipamente, cu o finanțare neram-
bursabilă de până la 100%.
Pentru a răspunde solicitărilor fermierilor, NHR Agropartners a extins
oferta de echipamente de irigat.
Marani, noi tehnologii în irigații
Pe lângă echipamentele de irigat produse de firma germană Beinlich,
pe care le comercializează de mai mulți ani, NHR Agropartners a în-
ceput de câțiva ani o colaborare cu firma italiană Marani, o firmă aflată
de peste 70 de ani în serviciul fermierilor. Marani se mândrește să fie
partenerul în irigații al fermierilor, oferind o gamă largă de instalații cu
tambur și furtun de circa o sută de modele, pivoți sau instalații lineare,
motopompe și pompe acționate electric sau de la priza de putere a trac-
torului și multe tipuri de accesorii capabile să asigure clientului final cea
mai bună soluție pentru nevoile sale.
Prin 1950, frații Marani au întors prima filă a acestei istorii care a înce-
put cu construcția de țevi galvanizate, fitinguri și instalații de irigat. În
anii 1970, datorită unei imense cereri de instalații de irigat cu tambur și
furtun, Marani a jucat un rol important, prezentând primele mașini de
irigat cu turbină.
De atunci, creșterea companiei a continuat fără oprire, trecând prin
multe inovații tehnologice și o creștere continuă a volumului producției.
Ei au îmbrățișat cu mândrie conceptul calității, stabilind repere și stan-
darde de calitate în acest sector industrial.
Dinamismul său, tipic pentru o companie din prima linie în domeniul
irigațiilor, a condus Marani spre descoperirea și introducerea unor noi
tehnologii și folosirea unor materii prime de cea mai înaltă calitate.
În prezent, marca Marani este indiscutabil
asociată cu calitatea, durata lungă de servi-
ciu și fiabilitatea.
Instalații cu tambur
cu furtun
Marani poate oferi o gamă largă de tam-
buri cu furtun cu aproximativ 100 de mo-
dele, care pot fi echipate cu diferite acceso-
rii, pentru a asigura clientului final cea mai
bună soluție pentru nevoile sale. Pe lângă
folosirea apei de la hidrant, Marani dă po-
sibilitatea folosirii apei din canal, oferind
pompe pentru tractor pentru apa curată sau
cu impurități și pompe centrifuge pentru
motoare termice sau electrice. Sunt dispo-
nibile, de asemenea, pompe „booster” pen-
tru a mări presiunea, în cazul unei rețele cu
presiune mai mică. Opțional, tamburii pot fi
prevăzuți și cu un mic motor termic pentru
înfășurarea furtunului.
Scopul principal al companiei este de a ga-
ranta clienților săi cele mai înalte stan-
darde de calitate, atât la materii prime, cât
și la produsele finale. Această revoluție ca-
litativă se bazează pe un proces continuu
de îmbunătățire a produselor, care permite
63
Tehnică agricolă
companiei Marani să obțină o poziție exce-
lentă pe piață și să-și atingă ținta acestui se-
col de a fi un jucător de primă clasă în do-
meniul irigațiilor.
Sunt disponibili tamburi cu furtun de la 40
mm diametru, cu lungime maximă de 130
m, iar cei uzuali sunt de la 110 mm cu lun-
gime maximă de 850 m până la 160 mm
diametru, cu lungime maximă de 480 m.
Pentru pulverizarea apei se pot folosi as-
persoare (tunuri) sau rampe pentru udare
cu lățimi până la 50 m, cu duze care se pot
monta la înălțime reglabilă și care pot lu-
cra la presiune mică de 1,4...1,5 bari, evitând
tasarea solului și reducând impactul asupra
plantelor, fiind foarte recomandat la culturi
delicate și în legumicultură.
Comanda
instalațiilor
La toate modelele Marani este standard
sistemul electronic i-CAN de comandă al
instalațiilor, cu un computer cu ecran color
de 7” care oferă standard o serie de funcții,
care de obicei sunt opționale.
64 | Revista Fermierului | iulie 2021
Sunt disponibile două computere, Ma-Rain 26 și Ma-Rain 36, cu aju-
torul cărora se pot stabili parametrii de lucru doriți. Pe Ma-Rain 36 se
pot programa următoarele funcții: viteza de lucru (m/h), timpul de lu-
cru, cantitatea de apă de aplicat în mm, întârzierea la pornire/oprire,
viteze de lucru diferite pe 4 zone de lucru, norme diferite de apă pe 4
zone, când instalația este prevăzută cu debitmetru opțional.
Monitorul arată timpul de lucru rămas, viteza de lucru în m/h, lun-
gimea furtunului tras și a celui rămas întins, ziua și ora de înche-
iere a udării, debitul în l/min și m3/h, oprirea automată în cazul unei
defecțiuni mecanice sau reglaj incorect etc. Computerul poate fi conec-
tat la un modem GSM pentru monitorizare și alarmare în caz de lipsă
de presiune, probleme de viteză de lucru și terminarea lucrării. De ase-
menea, operatorul poate trimite un mesaj text către modem și controla
toți parametrii de lucru ai mașinii.
Sistemul i-CAN comandă, de asemenea, toate elementele pivoților sau
instalațiilor liniare (unghiul de rotire a pivotului, unghiul total, presi-
unea apei în diferite zone etc.), printr-un singur cablu, care evită ast-
fel folosirea mai multor cabluri pentru fiecare funcție singulară. Acest
sistem inovativ permite acționarea pe fiecare pivot individual pentru a
efectua alinierea de la panoul central. Aceasta diminuează considerabil
timpii de reglare la punerea în funcțiune.
Toate elementele de structură sunt proiectate pe calculator și construite
din oțel zincat la cald. Elementele, foarte rezistente, sunt realizate din
material cu secțiuni mai mari decât cele disponibile pe piață de la alte
mărci.
Pentru culturile ecologice, singurul sistem de irigare recomandat este
cel prin picurare, deoarece, dacă se utilizează cel prin aspersiune, care
favorizează apariția dăunătorilor, culturile vor fi compromise, în absența
substanțelor chimice pentru stropit.

Instalații liniare
Cu sistemele liniare se pot uda eficient parcele rectangulare, asigurând o
bună uniformitate a udării. Un sistem de ghidare prin brazdă sau cu ca-
blu asigură funcționarea perfect dreaptă.
Grupurile de acționare cu carcasă de aluminiu sunt proiectate pen-
tru rapoarte de 40:1, 30:1 și chiar cu acționare flexibilă prin cablu cu ra-
port 50:1. Roțile, cu jante zincate și protecții pentru valve, au anvelope
late, cu profil specific pentru irigații, asigurând reducerea compactării.
Duzele de capăt, care extind suprafața irigată de pivot sau de rampa li-
niară, au un sistem automat de oprire, care poate fi folosit pentru a evita
udarea obstacolelor sau a drumurilor.
Opțional, este disponibil un sistem de alimentare direct din ca-
nal, prevăzut cu motopompă integrată și sistem plutitor cu filtre cu
autocurățare unic pe piață.
Sisteme pivot
Pivoții Marani sunt realizați din componente zincate cu secțiune și
rezistență mari
și sunt concepuți pentru a oferi o structură compactă și robustă.
Centrul cu un sistem unic de rotire garantează rezistență mare la stres,
asigurând etanșarea ermetică în timpul rotirii. Pivoții Marani sunt dis-
ponibili pentru înălțime standard și pentru înălțime mare, putând fi
utilizați pentru orice tip de cultură, și au diametre de 133 mm pentru
debit maxim de 145 mc/h, 168 mm pentru 242 mc/h și 203 mm pentru
362 mc/h.
Secțiunile (traveele) sunt disponibile de la 36 la 66 m la pivoții cu țeavă
de 133 mm și 168 mm și de la 36 la 54 m la cei cu țeavă de 203 mm
și sunt realizate din țevi identice și struc-
tură modulară care face posibilă orice
configurație, putând fi folosită în orice par-
celă și făcând instalarea mai ușoară.
Cuplarea între travee este cu cardan cu gar-
nitură de cauciuc și cu cuplaj demontabil.
Pivoții pot avea rotire completă de 360o sau
parțială.
Sistemul hipodrom
În afara pivoților și instalațiilor liniare se-
parate, sistemul combinat circular și liniar,
denumit sugestiv „hipodrom”, reunește cei
mai buni pivoți și cele mai bune rampe li-
niare, utilizând elementele mecanice per-
formante ale fiecărui sistem, cum ar fi pi-
vot etanș, un șasiu robust și un sistem de
ghidare performant. Rotația interioară
sau exterioară a traveelor permite iriga-
rea garantată a unor configurații complexe.
Distribuția uniformă a apei este garan-
tată atât la deplasarea liniară, cât și la cea
circulară.
Amplasarea unui sistem de irigații nu se
face la întâmplare, ci în urma unei ana-
lize riguroase a solului, a posibilelor surse
de apă, a modelului de irigare. Sistemul se
poate configura în funcție de condițiile spe-
cifice fiecărei ferme, de forma și dimensiu-
nile parcelei, de necesarul de apă în diferite
parcele, de sursa de apă etc. Un sistem de-
fectuos conceput poate să aibă efecte la fel
de nocive ca și absența apei, favorizând pro-
pagarea agenților patogeni, a poluanților,
eroziunea sau creșterea salinității în sol.
NHR Agropartners oferă soluții pentru
aproape toate condițiile de irigare, putând
rezolva situații complexe. Aceste soluții
ajută fermierii să suplinească lipsa de apă pe
cale naturală și să obțină recolte bune chiar
și în anii secetoși, irigațiile fiind, fără exage-
rare, plasa de salvare a agriculturii.
65
Tehnică agricolă

Instalarea punctului de observare și

monitorizarea culturii
SMART FARM, ETAPA A V-A
BOGDAN CONSTANTIN, SPECIALIST PR & COMUNICARE TITAN MACHINERY ROMÂNIA

Primăvara s-a
sfârșit cu bine, iar
proiectul SMART
FARM din județul
Teleorman, de
la Furculești,
arată conform
prognozelor, din
ce în ce mai bine.

De curând a fost inaugurat un punct
de observare a celor două blocuri de
culturi de grâu semănate diferit (n.r.,
convențional și prin tehnologii de
agricultură de precizie), un loc special
creat pentru toți cei care își doresc să
vadă acest proiect cu ochii lor.
Ca atare, s-a creat o cale de acces
bine amenajată în interiorul platfor-
mei, marcată și delimitată corespun-
zător. Astfel, echipa Smart Farm a
Titan Machinery România, împre-
ună cu partenerii săi, are plăcerea de
a vă invita să vizitați această plat-
formă și de a ne transmite opiniile
dumneavoastră.
combaterea buruienilor graminee
apărute în cultură.
Împreună cu fermierul gazdă și cu
partenerii din acest proiect, s-a mo-
nitorizat cultura pe toată perioada de
vegetație.
Conform analizei SysAgria (n.r.,
în ediția din luna iunie a publicației
Revista Fermierului am prezentat
rețeaua de stații meteo inteligente),
dar și în funcție de fertilizarea apli-
cată, producția de grâu prognozată
este de 7,2 tone pe hectar. Ceea ce va
produce un deficit de apă de 336 de
litri pentru cultura viitoare, în cazul
în care apa disponibilă, conform sta-
tisticilor anuale, este în jurul valorii
de 500 l/mp.
În perioada aprilie-iunie 2021,
bilanțul apei în sol a fost de mi-
nus 91,34 litri, având un total de
precipitații de 132 l/m și o pierdere

Monitorizarea
culturii
În această primăvară au fost aplicate
etapizat uree și nitrocalcar și s-au fă-
cut trei tratamente fitosanitare, apoi
s-au aplicat două erbicide pentru

66 | Revista Fermierului | iulie 2021


prin evapotranspirație de 246 l/m.
Conform precipitațiilor căzute și di-
namicii azotului asimilabil pentru
perioada analizată, solul a demon-
strat o capacitate ridicată de refacere
a activității microbiologice afectate
de tratamentele fitosanitare efectuate
în a treia decadă a lunii aprilie. În pe-
rioada monitorizată au fost asimilate
de către cultură aproximativ 50 kg de
azot la hectar, ceea ce garantează cel
puțin 2 tone/ha în momentul recol-
tării (din totalul prognozat).
Tratamentele fitosanitare au fost exe-
cutate corect, ținând cont de pro-
gnoza SysAgria pentru tăciunele
zburător, asigurând o perioadă de
protecție de până la 40 de zile.
Lucrările
premergătoare
1. Pregătirea patului germinativ
– scarificare la adâncime de 20
cm cu Väderstad TopDown cu o
lățime de lucru de 3 metri și dis-
cuit la adâncime de 10 cm cu
Vogel&Noot Terra Disc 500.
2. Cartarea Agrochimică împreună
cu partenerul Cartagris, obținerea
rezultatelor și a Planului de
Fertilizare.
3. Scanarea prin inducție electro-
magnetică a solului cu Senzor
SoilXplorer, prelucrarea datelor și
obținerea hărților VRA și VSR.
4. Aplicarea de îngrășământ (com-
pozit Fosfor și Azot) cu Rată
Variabilă cu fertilizatorul Sulky
X40.
5. Semănarea cu rată variabilă în re-
gim de mare viteză cu semănă-
toarea Väderstad Rapid A 600.
6. Instalarea rețelei de stații meteo
inteligente de la SysAgria și mo-
nitorizarea culturii.
7. Fertilizare cu azot și aplicare tra-
tamente fitosanitare.
Toate aceste etape au un rol esențial
în cadrul SMART FARM, în vir-
tutea atingerii obiectivelor propuse:
producție mare și costuri reduse.
Proiectul Smart Farm Titan Machinery
reprezintă o premieră pe continentul
european pentru RATA VARIABILĂ
de semănat pentru cultura de grâu.
Împreună cu colaboratorii Titan,
implementăm tehnologii pentru
agricultura de precizie pe tot parcursul
ciclului de producție. Ne folosim de
cele mai inteligente sisteme existente
în lumea agriculturii avansate: roboți,
senzori, drone, imagistică satelitară,
utilaje autonome. Ca atare, fiți pe fază
să vedeți cum se face o agricultură
titanică, inteligentă, cu costuri minime și
rezultate maxime, cu cele mai inovative
soluții de pe piață și de la cap la coadă.
67
Tehnică agricolă

Anvelope potrivite
pentru activitățile zootehnice
MIHAELA PREVENDA

„Calitate, calitate și numai calitate” este mottoul unei ferme AGRIMAX V-FLECTO, cu di-
de bovine din Italia, ai cărei proprietari au ales pentru utilajele mensiunea VF 540/65 R 28 pe pun-
lor agricole o gamă largă de anvelope produse de BKT. tea față și VF 650/65 R 38 pe spate,
echipează tractorul New Holland
Povestea fermei Scaglia este una în- Paolo se ocupă cu toate aspectele le- T6.180. Această anvelopă benefici-
delungată, care a început în urmă gate de producția agricolă, Mauro, ază de tehnologia VF, care face po-
cu două generații de bunicul lui de creșterea animalelor, iar Graziano sibilă maximizarea sarcinilor fără a
Graziano, Paolo și Mauro Scaglia, este responsabil de marketing și de schimba presiunea de umflare, in-
frați și parteneri în cadrul exploatației administrarea magazinului fermei. diferent de viteză, permițând astfel
zootehnice cu sediul în Rivoli, pro- „Suntem dispuși, determinați și în- transportul unei încărcături cu 40%
vincia Torino din nordul Italiei. cercăm în permanență să ridicăm mai grele decât o anvelopă standard
Familia Scaglia și-a început aface- ștacheta în ceea ce privește bunăs- din aceeași clasă. Așadar, datorită
rea agricolă cu doar câteva hectare tarea animalelor, valoarea nutritivă amprentei mai mari și benzii de ru-
de pământ și 20 de capete de bovine a furajelor și cantitatea recoltelor”, lare mai late, aceasta contribuie la re-
din rasa Piemontese, efectiv care as- spune Mauro Scaglia. ducerea compactării solului.
tăzi depășește 400. Schimbările prin Pentru a ridica ștacheta în ceea ce AGRIMAX RT 657, cu dimensi-
care a trecut această afacere de la ori- privește calitatea, frații Scaglia mai unile 440/65 R 28 și 540/65 R 38,
gini până în prezent au fost imense, întâi au testat, apoi au ales să-și echi- a fost aleasă pentru tractorul New
dar pasiunea a rămas aceeași. Bunicul peze utilajele cu o gamă largă de an- Holland T5.140. Este o anvelopă fle-
celor trei frați fermieri întotdeauna velope BKT. xibilă, care poate fi utilizată atât pen-
obișnuia să spună: „Produceți calitate,
calitate și numai calitate”, un motto
pe care frații îl respectă în continuare
și îl iau foarte în serios.

Inovație și
dezvoltare
continuă
La ferma Scaglia, unde cei trei frați
se autointitulează „Crescători de
animale de la bun început”, fiecare
frate are îndatoriri bine stabilite:

68 | Revista Fermierului | iulie 2021

tru activitățile agricole, cât și pentru
rulajul pe șosea. Designul special al
benzii de rulare și structura rezistentă
garantează un confort excepțional la
conducere, precum și economii sem-
nificative de combustibil.
Pe puntea spate, tractorul New
Holland T5.95 este echipat cu
AGRIMAX RT 855, cu dimensiu-
nea 420/85 R 30. Aceasta este o an-
velopă dezvoltată pentru activitățile
agricole și pentru transport, atât pe
câmp, cât și pe șosea. Iese în evidență
datorită nivelurilor excelente de
tracțiune și confort, combinate cu
o capacitate ridicată de încărcare.
Proprietățile sale de autocurățare
permit trecerea rapidă de la utilizarea
pe câmp la rulajul pe șosea.
FLOTATION 648, cu dimensiu-
nea 385/65 - 22,5, a fost aleasă pentru
a echipa remorca agricolă Crosetto.
Este o anvelopă multifuncțională,
ideală pentru transportul la câmp
și pe șosea, pentru aplicațiile de
împrăștiat și, de asemenea, pentru re-
coltare, datorită designului special al
benzii de rulare. Garantează o capa-
citate ridicată de încărcare chiar și la
presiune joasă, precum și o compac-
tare redusă a solului.
Anvelopa CON STAR a fost aleasă
pentru a echipa încărcătorul telesco-
pic Merlo. Este proiectată pentru sti-
vuitoare și excelează în orice condiții
datorită aderenței solide, rezistenței
și durabilității, asigurând o stabi-
litate laterală și verticală perfectă.
Anvelopa CON STAR a fost cea
care i-a convins pe frații Scaglia să
adopte o gamă largă de soluții BKT.
„Datorită BKT, beneficiem de avan-
taje importante, mai ales în ceea ce
privește munca în grajduri cu încăr-
cătorul telescopic, un mediu esențial
pentru noi, în care anvelopele altor
producători obișnuiau să patineze.
Anvelopele BKT oferă o aderență
mai bună, care asigură niveluri su-
perioare de securitate și control în
această etapă importantă a activității
noastre”, a comentat Mauro Scaglia.
Paolo Scaglia privește spre viitor și
spune: „Suntem bucuroși că am ales
BKT și anticipăm că vom colabora
mulți ani de acum înainte. Acestea
sunt produse ușoare care nu ne pro-
voacă dureri de spate. Le-am încercat
la încărcătorul telescopic, apoi le-am
ales pentru toate vehiculele și toate
utilizările. De la transport la arat,
de la însămânțare la munca în graj-
duri, BKT ne susține întotdeauna și
suntem foarte mulțumiți de alegerea
făcută!”.
Gândindu-ne la viitor, ferma Scaglia
are baze solide, generații de entuziaști
pasionați și o familie care dorește să
continue afacerea și chiar să își inten-
sifice angajamentul față de strămoși.
„Ne-am asumat responsabilitățile
transmise generației noastre și spe-
răm să ne ridicăm la nivelul realiză-
rilor anterioare ale familiei noastre
și chiar să le depășim. Avem întot-
deauna în vedere inovația și dezvol-
tarea continuă”, a încheiat Marco, fiul
lui Paolo Scaglia.
69
Din fermă în fermă

Vremea și vremurile
obligă la schimbare MIHAELA PREVENDA

De data aceasta, pe
Constantin Anghel
nu l-am întâlnit în
ferma Agrozootehnica
Independența (Călărași),
pe care o gestionează, ci
pe câmpul altei ferme din
Bărăgan. Mai exact, l-am
găsit în lanurile de grâu de la
Mărculești - Ialomița, căutând
soiuri noi, mai productive
decât cele pe care le are în
propria exploatație, soiuri
care să dea producţii cât mai
mari şi să fie rezistente la
boli, mai ales în condiţiile
anului acestuia ploios.

Constantin Anghel s-a aflat prin-
tre cei 400 de fermieri din zona
de sud-est a țării care au partici-
pat la prima ediție „Ziua Grâului
Bărăgan 2021”, eveniment care a
avut loc pe 9 iunie, găzduit de soci-
etatea Agriserv Telehuz, organiza-
tori fiind Asociația Producătorilor
de Porumb din România (APPR) și
Asociația Cultivatorilor de Cereale și
Plante Tehnice (ACCPT) Ialomița.
Conceput pentru a veni în sprijinul
fermierilor cu tehnologii de top în
ceea ce privește genetica, soluții per-
formante privind protecția plante-
lor și fertilizarea, evenimentul a re-
unit 20 de companii, de la furnizori
de utilaje agricole, de semințe la fur-
nizori de soluții digitale, depozitare
și stocare a produselor agricole. „Am
venit să văd cum se prezintă culturile,
să pot să fac o comparaţie. Problema
principală este că din soiurile de grâu
pe care le avem, de exemplu, Glosa
a început să fie depăşit, încercăm să
găsim alte soiuri care să fie mai pro-
ductive, să dea producţii cât mai mari
şi să fie rezistente la boli, mai ales
în condiţiile anului acestuia, când
au fost ploi în exces. Aici, în câmp,
am luat practic soi cu soi de grâu şi
l-am analizat, l-am văzut, m‑am ui-
tat să văd câte frunze are, câte frunze
mai are bune, de asemenea am nu-
mărat boabele pe spic ca să pot să-mi
fac un calcul al producţiilor. Deja
două soiuri îmi stau în cap, pe care
vreau să le şi introduc în producţie la
toamnă, pentru că mâine-poimâine
e toamnă şi trebuie să semănăm. E
vorba de Klima și de soiul Anapurna,
care mi-au sărit în ochi. Nu aş spune
că nu sunt bune celelalte, toată plat-
forma de aici cu toate soiurile de
grâu semănate arată excelent, arată
foarte bine, dar acestea mi s-au părut
mie a fi cele mai bune pentru ferma
mea, având în vedere că pe unele so-
iuri le mai am în cultură şi încercăm
acum să mai schimbăm. Anual, fa-
cem o testare pe 30, 40, 50 de hec-
tare, să putem să introducem soiuri
noi. Ne obligă, dacă vreţi, costurile
sau ne obligă condițiile agrometeoro-
logice”, ne-a zis fermierul.
Anul trecut, la Agrozootehnica
Independența producția de grâu s-a
apropiat de zero. „Am avut pierderi
mari la grâu și nu numai. Vremurile
ne obligă să cultivăm soiuri cât mai
productive, chiar dacă trebuie să fa-
cem două-trei tratamente, dar ni le
dorim cât mai productive, pentru a

70 | Revista Fermierului | iulie 2021

putea obţine un preţ cât mai mare.
Că până la urmă şi la urmă acesta
este lucrul cel mai important, pro-
ducţia pe care o faci şi modul de va-
lorificare şi de vânzare a grâului, că
aici vorbim despre grâu. Încercăm
să ne ţinem de tehnologie, pentru
că, revin, pentru noi sunt foarte im-
portante producţiile pe care le ob-
ţinem, deoarece ne dorim venituri
cât mai mari pe hectar. Dacă acum
doi-trei ani ne mulţumeam cu 1.000
de euro pe hectar, de data aceasta în-
cepem să ridicăm ștacheta şi poate
1.500 de euro pe hectar ar fi un venit
la grâu care într-adevăr îţi dă mari
speranţe. Asta, dacă vreţi să spun, în
contrapondere cu ceea ce se întâm-
plă, că nu ştim ce se va întâmpla cu
noua Politică Agricolă Comună, nu
ştim ce se întâmplă cu plafonarea,
deci va scădea şi nivelul subvenţiilor.
Așadar, va trebui să fim pregătiţi mă-
car din punctul de vedere al produc-
ţiilor să putem să valorificăm şi să ne
asigurăm o mare parte din venituri
din suprafeţele pe care le cultivăm cu
culturile agricole”, arată Constantin
Anghel.
Secerișul, întârziat
Comparativ cu dezastruosul an
2020, 2021 este cu totul diferit.
„Dacă e să fac un calcul, numai în ia-
nuarie, februarie, martie şi aprilie a
plouat aproape 300 de litri, deci vă
daţi seama ce precipitaţii. Culturile
arată bine, şi culturile de rapiţă, cul-
turile de grâu au densitate, au spice
mari, că de asta ne şi uitam la ele, şi
am putut să înfiinţăm cultura de po-
rumb, cultura de floarea-soarelui,
care arată de asemenea foarte bine.
Problema acum este când recoltăm.
Să ştiţi că în agricultură totdeauna
poţi să mai iei plase cu sole foarte
bine încheiate, te uiţi la ele şi crezi
că vei face producţie, iar în schimb
să ai surprize neplăcute. Şi atunci aş-
teptăm să recoltăm. Având în ve-
dere experienţa de anul trecut, până
nu recoltez nu mai spun absolut ni-
mic, decât mă rog la Dumnezeu să
fie ploi, dar să nu fie cu furtuni, să nu
fie cu grindină, ca să putem recolta
în condiţii corespunzătoare, să pu-
tem să adunăm producţia, să putem
s-o valorificăm, să putem să ne in-
tre banii în cont, că până la urmă şi
la urmă noi, fermierii, atunci suntem
satisfăcuţi, în momentul în care au
intrat banii în cont”, precizează agri-
cultorul din județul Călărași.
Aproape de mijlocul lunii iunie,
când am vorbit cu cel care con-
duce una dintre cele mai vechi
societăți agricole din țara noas-
tră, Agrozootehnica Independența,
înființată în 1991, pericolele pentru
culturile semănate în toamna anu-
lui trecut sunt vijeliile sau ploile to-
renţiale cu piatră. Altfel, se așteaptă
intrarea combinelor la recoltat, lu-
crare care va fi vara aceasta întârzi-
ată. „Ploile torenţiale pot să scuture
rapiţa. Piatra poate să-ţi dărâme spi-
cele, să le dea pe jos. Problema este
acum până în 5-6-7 iulie. Să nu fie
vânturi foarte puternice, că având în
vedere că sunt la coacere grâul, or-
zul, mai ales grâul ţi-l poate culca la
pământ şi asta înseamnă o pierdere,
plus că te chinui la recoltat cu moto-
rină mai multă, dar e şi pierdere de
producţie. Având în vedere că noi fa-
cem activitate sub cerul liber, la ce să
ne aşteptăm? Noi nu putem modi-
fica condiţiile climatice. Dacă am fi
avut legătură directă cu Dumnezeu,
am fi putut să-l rugăm frumos să
ne lase să putem să recoltăm şi noi,
dar ce-o vrea Domnu`, ce-o fi este
al nostru, al fermierilor. Totuși, avem
speranţe mari. Anul ăsta e al grâu-
lui, părerea mea”, spune Constantin
Anghel.
Cam cu două săptămâni se va întâr-
zia secerișul orzului, cultură care este
necesară pentru că Agrozootehnica
Independența deține și fermă de ta-
urine pentru producția de lapte.
Combinele sunt pregătite, mijloacele
de transport sunt pregătite, fermierul
așteaptă să recolteze și să se bucure
de roadele muncii de un an. Şi la
grâu va fi puţin întârziată recoltarea.
„Iunie, anul acesta, nu vine cu călduri
mai mari de 26-27° şi chiar şi pri-
mele 7-10 zile din iulie vor fi la fel,
deşi se ştie din popor că iulie e luna
lui cuptor. Dar noi suntem pregă-
tiţi să putem să intrăm şi să recoltăm
într-o perioadă mai scurtă. Pentru
agricultor activitatea cea mai im-
portantă şi pe care eu aş vrea s-o fac
într-o zi e recoltatul. Dacă aş putea
să recoltez într-o zi ar fi extraordinar
de bine, pentru că orice zi de întâr-
ziere la recoltat înseamnă şi pierdere
de producţie. Să dea Dumnezeu să
fie producţie mare, chiar dacă or mai
fi şi pierderi, că trebuie să mai mă-
nânce şi păsările cerului”, a încheiat
Constantin Anghel dialogul nostru.
71
Satul românesc

Trandafiri cu parfum de profit MIHAI NISTOR

Sunt tot mai multe afacerile de nișă,

puse pe picioare din dorința de a
face traiul la sat mai confortabil.
De-a lungul timpului am prezentat
tot felul de mici businessuri, cu
lavandă, șofran, ciupercării sau
plantații de alun. Ei bine, de această
dată, vom vorbi despre o afacere
clădită pe petale de trandafiri.

La Curtea, în județul Timiș, familia
Grecu, Ciprian și Vasilica, și-a inves-
tit economiile într-o mică plantație
de trandafiri, o idee prinsă „din zbor”
și pusă în practică cu succes. „Am
pornit la drum prin 2014, spune
Ciprian Grecu. Stând de povești cu
prietenii, cineva a spus la un moment
dat că ar merge un business cu tran-
dafiri, că sunt ușor de întreținut și se
pot face multe produse pe bază de
trandafiri. Am luat aminte și în 2014
am plantat primii 300 de butași de
trandafiri din soiul Rose de Rescht,
trandafiri pentru dulceață. Am în-
ceput să iubesc cultura de trandafiri
și dacă am văzut că merge, în 2015
am mai plantat 300 de butași.” Soția,
Vasilica Grecu, completează: „Nu am
știut nimic despre cultura de tran-
dafiri. Cele mai multe lucruri le-am
aflat de pe internet. Acolo am văzut
că se poate face dulceață, sirop, oțet,
ulei de trandafiri, apă de trandafiri
sau odorizant pentru cameră. Ne-a
ajutat și soacră-mea cu rețete din bă-
trâni și așa am scos primele pro-
duse. De trei ani am început să vin-
dem mai serios. Ne-a cam încurcat
pandemia, dar am reușit să mergem
pe la târguri și pe la tot felul de eve-
nimente din zona Făgetului și lumea
a început să ne cunoască. Am intrat
și în circuitul Banat Brunch și am
avut de curând oaspeți chiar la noi
acasă pe care i-am tratat cu produsele
din trandafiri și pe care aceștia le-au
apreciat în mod special. Au vizitat
plantația, au făcut poze, le-a plăcut”.
Vedeta, dulceața
Așadar, petalele de trandafiri stau la
baza unor produse diverse și apreci-
ate, dar se pare că dulceața de tran-
dafiri este „vedeta”. Procesul de
producție implică desigur întreaga fa-
milie. Maestrul tehnolog este Vasilica
Grecu. „Petalele trebuie să fie proas-
pete, culese înainte de răsărit ca să
nu-și piardă parfumul. Eliminăm
partea albă din petale care dă un gust
amar, apoi intervine soțul care le fră-
mântă bine până când petalele lasă
zeamă și le lăsăm la dospit de azi pe
mâine. La fierbere, folosim zahărul
invertit, adică fierbem apă cu zahăr
până când se formează un sirop destul
de gros. Adăugăm petalele frămân-
tate cu tot cu lichidul rezultat și con-
tinuăm fierberea până când dulceața
de trandafiri este gata. Mai punem și
zeamă de lămâie care are atât rol de
conservant, cât și ca potențiator de
culoare. Vă asigur că este o bunătate.
Noi dăm garanție un an de zile, dar
dulceața ține mult mai mult, dacă este
depozitată corespunzător.”
Pentru că treburile sunt împărțite
echitabil, apa de trandafiri sau hi-
drolatul de trandafiri este produsă
de Ciprian Grecu. „Hidrolatul îl
obținem prin distilare. Seamănă oa-
recum cu producția de răchie, mai cu
seamă că este și bună de băut, doar
că nu are tărie alcoolică. Se poate fo-
losi cu succes în bucătărie la bla-
turi, prăjituri, clătite. Un produs
foarte apreciat este și oțetul de tran-
dafiri, pe care îl folosim la prepara-
rea salatelor. Procesul este unul mai
de durată, pentru că plantele trebuie
să stea la macerat. Noi folosim trei
ture de petale că să obținem o aromă
pronunțată de trandafiri”, precizează
Ciprian Grecu.

72 | Revista Fermierului | iulie 2021

”
Vasilica Grecu:
Am pierdut o cantitate
mare de petale din
cauza ploilor. De altfel,
asta a fost cea mai serioasă
problemă pe care am avut-o
și pe care nu avem cum să o
contracarăm, pentru că, în rest,
tratamentele pe care le facem
sunt doar pe bază de macerat
de plante și dau rezultate bune.
Terenuri de
calitate slabă
puse în valoare
de trandafiri
Trandafirii din soiul Rose de Rescht
au o inflorescență foarte bogată și în-
floresc în valuri vreme de trei-patru
săptămâni. Din păcate, anul acesta, din
cauza vremii capricioase, recoltatul a
început mai târziu și recolta a fost mai
săracă. „Anul acesta, am cules până
acum o singură dată, din cauza vre-
”
mii. Am avut o primăvară rece și plo-
ioasă. Și anul trecut am pierdut o can-
titate mare de petale din cauza ploilor.
De altfel, asta a fost cea mai serioasă
problemă pe care am avut-o și pe care
nu avem cum să o contracarăm, pen-
tru că, în rest, tratamentele pe care le
facem sunt doar pe bază de macerat de
plante și dau rezultate bune”, ne-a spus
Vasilica Grecu.
Ciprian Grecu a făcut o adevărată pa-
siune pentru trandafiri și speră că
într-un viitor nu foarte îndepărtat afa-
cerea să susțină întreaga familie și
nu să fie doar o sursă suplimentară plantație de trandafiri este mai pro-
de venit. Cel mai mult își dorește o fitabilă decât orice altă cultură
instalație profesională în care să poată convențională, mai cu seamă că tere-
procesa trandafirii. „Deocamdată, tot nurile din zona comunei Curtea sunt
ceea ce facem facem în stil tradițional, de o calitate mai slabă, fiind situate în
adică pregătim totul manual, fierbem zona colinară a județului Timiș. „Noi
în oale pe aragaz ș.a.m.d. Visul meu nu facem agricultură la scară mare.
este să ajung să extrag uleiul din peta- Suntem doar o gospodărie oarecum
lele de trandafir. Este un produs foarte tradițională în care producem mai
căutat și foarte scump, dar mai am mult pentru consum propriu. Avem
de așteptat, pentru că instalația este doi porci, o văcuță, ceva păsări. În
foarte scumpă și suprafața cultivată cu condițiile astea, plantația de trandafiri
trandafiri trebuie extinsă. De extins este mai rentabilă decât toată suprafața
mai am unde, dar deocamdată lipsesc de teren pe care o lucrez la un loc”, a
fondurile...” încheiat capul familiei, Ciprian Grecu.
După opt ani de experiență, fami-
lia Grecu a ajuns la concluzia că o
Ciprian Grecu:
Deocamdată pregătim totul
manual, fierbem în oale pe
aragaz ș.a.m.d. Visul meu
este să ajung să extrag uleiul din
petalele de trandafir, dar mai am
de așteptat, pentru că instalația
este foarte scumpă și suprafața
cultivată cu trandafiri trebuie
extinsă. De extins mai am unde,
dar deocamdată lipsesc fondurile.
73
Zâmbiți, vă rog!

by

74 | Revista Fermierului | iulie 2021

 Grâul,
declinat
la infinit
OFERTĂ LEASING 1
OPERAȚIONAL Combină agricolă
Case IH
Axial-Flow® 5150
Pachet complet pentru recoltare

2
Heder recoltare păioase 3
Case IH Cărucior transport
3050 Varicut heder
6.10 m Cochet GTHS

OFERTĂ
LEASING 90 € ,90
APROXIMATIV 40 EURO LA HECTAR DE GRÂU
ORA DE
FUNCȚIONARE
COMBINĂ
4
Heder recoltare porumb
Case IH 4RX870
8 rânduri
OFERTA CUPRINDE:
● GRATUIT mentenanță periodică, GARANȚIE și CASCO
pe toată perioada contractuală pentru toate
cele 4 UTILAJE.
● Perioada contractuală: 4 ani;

Ofertă supusă unor termeni și condiții valabilă în limita stocului disponibil, până la 17.12.2021.
Află mai multe informații de la reprezentanții Titan Machinery. www.titanmachinery.ro