10 HECTARE, RECOMANDĂRI PENTRU

MĂRIMEA IDEALĂ PENTRU O FERMĂ FAMILIALĂ POMICOLĂ CONSERVAREA APEI ÎN SOL

NR. 01 (211) / ianuarie 2021 19 lei

„Agricultura României, dacă e finanţată corect, dacă

21001

suntem sprijiniţi corect pentru a ne dezvolta, poate să

aducă foarte multă stabilitate din toate punctele de vedere,
020029

atât social, cât şi economic. Şi putem deveni independenţi

948492

alimentar.” - Dumitru Andreșoi, fermier jud. Hunedoara

5
Cuprins Revista Fermierului
www.revistafermierului.ro

Editorial Nr. 01 (211), ianuarie 2021

Colegiul știinţific
5 Spre ce ne îndreptăm? Prof. univ. dr. ing. Mihai Berca
Prof. univ. dr. Ioan Nămoloşanu

Opinii Dr. ing. Ioan Bartha

Dr. Viorica Chiurciu

8 În vârful peniței Colegiul consultativ

Silviu Zetea ‑ fermier, Satu Mare
8 Citatul ediției Ion Oprea ‑ pomicultor, Dâmboviţa
Wine Ambassador
10 Vulcanisme Cătălin Păduraru

Gânduri de fermier Redactor‑șef

Mihaela Prevenda ‑ 0758 845 152

12 Cooperativele, între nevoia fermierilor și incompetența politicienilor Coordonator ediția online

Mihaela Prevenda

Paharul cu... visuri Publicist comentator

George Ghidrigan
18 O inactivitate scumpă Editorialist
Ștefan Rancu

Știri Secretar general de redacție

Marinela Cornelia Rancu

Eveniment Redactori
Delia Ciobanu
24 20.000.000 de euro, fonduri nerambursabile pentru tinerii din diaspora Mihai Nistor
Redactori colaboratori
26 Certificatele de carbon, sursă de venit pentru fermierii români Aurel Florentin Badiu
Teodor Marușca
Interviu Dr. ing. dipl. Mihai Racovicean
Corector
28 „Băieţii deştepţi” din agricultură sunt cei care au muncit ani la rând fără www.corectura.ro

niciun beneficiu DTP

Ioan Nedelcu

Cultură mare Știri furnizate de

Agenţia de Presă Rador
40 În Teleorman, producții bune la hibrizii Pioneer® de porumb și floarea- Concepţie și machetare
www.cameradegarda.ro
soarelui, în 2020 Tipografia
Coprint
Horticultură
42 10 hectare, mărimea ideală pentru o fermă familială pomicolă

Protecția plantelor Publicaţie editată de

S.C. Profesional‑Agromedia S.R.L
Oficiul poștal 61, CP 152
48 Protejarea culturilor de atacul bolilor și dăunătorilor, din ce în ce mai dificilă office@revistafermierului.ro
Marketing ‑ Abonamente
Zootehnie office@revistafermierului.ro
Director general
54 Abatoarele de capacitate mică nu prea au căutare în zona montană Adrian Nedelcu
adrian.nedelcu@revistafermierului.ro
Tehnică agricolă ISSN ‑ 2069‑2455

56 Analizele de sol, importante pentru controlul gradului de fertilitate

58 Recomandări pentru conservarea apei în sol
Profesional-Agromedia SRL, editorul
60 Inovații pregătite să ajungă din 2021 în fermele din România publicației Revista Fermierului, al
site-ului revistafermierului.ro și al
64 Semănatul cu rată variabilă emisiunii tv România Agricolă, nu
îi cenzurează din punct de vedere
66 Topul celor mai căutate tractoare rulate, în România ideatic pe semnatarii articolelor
ce apar pe aceste căi și, astfel,
Zâmbiți, vă rog! nu își asumă răspunderea pentru
conținutul lor. Răspunderea aparține
66 By Badiu exclusiv semnatarilor.
REPARĂ ACUM, PLĂTEȘTI LA VARĂ! Editorial
Spre ce ne îndreptăm?
Oare încotro mergem? Ce ne așteaptă
Termene de
acolo? Cum vom ajunge? Atât noi, oa-
menii, cât și activitățile în care suntem
PLATĂ până la
implicați fiecare în parte. Sunt între-
bări pe care e normal să ni le punem la
început de an. Suntem în prima lună
31 MAI 2021
a unui an pe care, cu siguranță, toți
ni-l dorim cât mai aproape de nor-
mal. De ceea ce cunoșteam a fi nor-
malul, pentru că de aproape un an
trăim istoria anormalului pe pielea
noastră, pandemia.
Personal, am sperat că nenorocirea
care a dat peste noi ne va îndrepta, ne
va face mai buni, am sperat că iubirea
își va face loc în inima fiecărui locui-
tor al Planetei, am sperat că ne va uni,
nicidecum că ne va învrăjbi.
Întorc capul și văd un 2020 cu boală,
secetă, lipsuri, răutate, vrajbă, frici, in-
vidie... Bine că s-a dus. Anul! Că restul
se pare le-am luat cu noi și în 2021.
12.2%
Poate că v-ați fi așteptat să găsiți aici
DISCOUNT MANOPERĂ SERVICE un ton optimist, ca la începutul unui
INSPECȚIA SUMARĂ A UTILAJELOR GRATUITĂ* PENTRU TOATE nou an. Însă, mă uit la agricultori și
MĂRCILE COMERCIALIZATE DE TITAN MACHINERY ROMÂNIA văd în ochii lor toate greutățile trecute
și viitoare; așteptau cu sufletul la gură
ajutoarele promise de guvernanți pen-
25% CASE IH ȘI ULEIURI AKCELA
DISCOUNT PIESE DE ORIGINE tru acest început de an – mai au de
așteptat, de la unele poate că ar trebui
să-și ia gândul – ; așteptau un ministru
care să se bată pentru ei cu omologul
de la Finanțe, chiar cu tot guvernul,
*Ofertă supusă unor termene și condiții valabilă până la 28.02.2021. cu toată clasa politică, pentru singurul
Află mai multe detalii de la reprezentanții Titan Machinery România.
domeniu care asigură hrana și securi-
tatea alimentară a țării, Agricultura, și
care contribuie binișor la PIB – n-a
fost să fie nici de data asta –; așteptau,
și eu împreună cu ei, cu nerăbdare,
reluarea evenimentelor agricole, ace-
București: 0374 367600; Alexandria: 0374 367678; Botoșani: 0374 880520; Brăila: lea de care, remarc, ne e dor tuturor,
0374 367 678; Cluj: 0374 367698; Constanța: 0374 367640; Craiova: 0374 367633;
Oradea: 0374 367605; Roman: 0374 367603; Slobozia: 0374 367688; Timișoara:
0374 367604; Tulcea: 0755 016253; www.titanmachinery.ro; office@titanmachinery.ro;
în care interacțiunea este față-n față –
pare că mai avem de așteptat, spațiul
virtual continuă să fie locul de întâl-
nire pentru orice...
Și iată că am ajuns la online, acest me-
diu toxic, în care circulă orice și ori-
cum, de la oricine și în care ar tre-
bui puse cumva niște frâne. Online-ul
otrăvește sufletul, mintea, corpul,
relațiile interumane, fiind din punc-
tul meu de vedere cea mai mare min-
ciună, mai ales pentru aceia, prea
mulți, care nu-și selectează sursele de
informare. Ultimul an ne-a arătat că
toată lumea se pricepe la medicină,
la agricultură, la construcții, la tot și
toate. La fiecare postare pe rețelele de
socializare se grăbesc să răspundă zeci
de „specialiști”, iar dacă-i cercetezi
observi că n-au nicio treabă cu su-
biectul. Îmi amintesc perioada martie
– mai 2020, starea de urgență. Presa
agricolă semnala problemele fermie-
rilor, iar „specialiștii” ieșeau la rampă
și strigau împotriva agricultorilor, că
vezi Doamne nu le mai ajunge și tot
stau cu mâna întinsă la stat, iar presa
de scandal făcea slalom printre agri-
cultori, „specialiști” și autorități – deh,
audiența. Atunci am simțit cea mai
mare vrajbă, atunci, în perioada aceea.
Or, o fi existat de mult, dar dacă eu
n-am fost o devoratoare de online,
n-am cunoscut lumea asta, care-și
aruncă veninul din spatele unei tas-
taturi. Am trăit într-o altă bulă, ori-
cum mai faină, am trăit printre oa-
meni și am socializat, în adevăratul
înțeles al cuvântului.
Perioada petrecută de mine în presa
agricolă se calculează cu două cifre,
MIHAELA PREVENDA
având în față doi. Și mai pot întregi
socoteala, cu sute de mii de kilome-
tri, zeci de mii anual. Am vizitat și
m-am documentat în ferme de toate
felurile, în țară și în afară, unde n-am
mers doar ca suport de microfon ori
de reportofon. Întotdeauna am știut
să ascult omul/oamenii pe care-i in-
tervievam. Așa am învățat să trans-
mit informația corect, așa cum era ea
acolo, în teren. Chiar și în această pe-
rioadă cu restricții, am reușit să țin
legătura cu agricultura și fizic, să fiu
prezentă în teren, dar mi-am petre-
cut mult mai mult timp în online, pe
rețelele de socializare, în grupurile de
agricultori. Lumea din teren diferă
de cea din online. Niciodată în dru-
murile mele nu am întâlnit oameni
în agricultură care să înjure ca la ușa
cortului, care să „sară la jugulară”, care
să instige la violență. Agresiunea este
cuvântul care caracterizează cel mai
bine omul care trăiește doar în spațiul
virtual, iar ăsta n-are nicio legătură cu
omul harnic și bine crescut din spațiul
rural. Nu doar că n-are nicio legătură,
dar îl și face de râs pe omul simplu și
muncitor de la sat, ne face pe toți să
Continuare în pagina următoare, pag. 6
5
 Editorial
Continuare din pagina precedentă, pag. 5 Vă puteți abona la Revista Fermierului
completând datele în acest talon
ne fie rușine.
Prețul unui abonament de un an este 228 de lei.
Ce-am mai descoperit în online. Faptul că unii citesc un
titlu de articol, poate și scurta descriere sau introducere a
articolului, fără a citi articolul, și încep să arunce cu pietre, Coordonatele plătitorului de abonament (pentru emiterea facturii)
să comenteze cu cele mai vulgare cuvinte ale limbii ro- Numele şi prenumele..........................................................................................
mâne, să-și dea cu părerea în cel mai urât mod cu putință, Societatea (dacă e cazul)......................................................................................
poate nici nu-i deranjează în mod real ce scria acolo, dar CUI........................................... / nr. de la Reg. Com. ( J‑ul)..............................
dacă nu ne vede nimeni, de ce nu? Alții citesc, dar tot de- CNP‑ul (pentru persoane fizice) .......................................................................
geaba, că nu înțeleg nimic și… comentează, tot în notele
mai sus amintite.
Am descoperit invidia. Da, sunt oameni care au atâta Adresa la care urmează a fi expediată publicația
venin că dacă și-ar mușca limba s-ar otrăvi. Multă ură! Numele şi prenumele (Societatea).......................................................................
Online-ul mi-a dat prilejul să văd ura, culmea, între fer- Strada...............................................................................................Nr..............
mieri. Parcă n-ar avea toți, mai mici sau mai mari, același Bl.............. Sc............ Et............. Ap.............. Localitatea...................................
interes, adică să le meargă bine. Răutatea este prezentă la judeţ/sector.......................................... Cod poştal............................................
fiecare pas.
„Vorba dulce mult aduce”. Cred în dialogurile construc-
tive, cred în faptul că suntem diferiți, gândim diferit, iar
într-un dialog trebuie să aducă fiecare argumente, cu care, Modul plăţii...................................................... Plata se poate face prin
e adevărat, nu trebuie să fim toți de acord, dar e util să Ordin de Plata (la banca) sau mandat postal (la orice of. poștal)
știm că alții au o altă părere. De aceea dialogul e o artă,
Coordonatele fiscale ale revistei
astfel devine frumos. Prin urmare, nu sunt de acord cu SC Profesional‑Agromedia SRL,
agresivitatea, violența, nici fizică și nici verbală. Pumnul Str. Sg. Tache Gheorghe 13, sect 4, Bucuresti
nu rezolvă problemele decât pentru moment, pe termen
J40/19313/2008, CUI: 24742449,
lung, dialogul civilizat, fără trivialități, aduce soluțiile.
Am mai remarcat un lucru, ne-am obișnuit să cerem pe Contul: RO11 BTRL 0410 1202 P782 33XX BANCA
rețele de socializare consultanță tehnică și consultanță în TRANSILVANIA S.A., Sucursala Lipscani, Bucureşti.
vânzare-cumpărare. Oare e normal? Nu cred. Am mai
RO89 TREZ 7045 069X XX00 8015
scris despre asta. Există specialiști, companii, nu poți da un Trezoreria Statului Sector 4
diagnostic pe o poză sau pe o filmare, decât pe moment,
orientativ, trebuie prezență la fața locului. Oare când vă Dovada plăţii se va anexa talonului de
cumpărați casele sau mașinile nu mergeți să le vedeți, abonament și se va trimite prin email
la office@revistafermierului.ro sau prin
să luați contact cu lucrul respectiv și omul care-l vinde? posta la of.p 61, București, cp 152
Online-ul vă poate minți. Omul are cinci simțuri, pe on-
line nu poți să folosești decât ochii, și aceia influențați de
cum a stat lentila camerei de filmat sau fotografiat.
Să ne uităm încă o dată la 2020, să lăsăm tot urâtul acolo
și să fim mai atenți la adevărata socializare, la oamenii din
jurul nostru, la ce ne transmit, la cei care ne pot alimenta
cu iubire, cu idei, cu informații, la toți cei care ne pot ajuta
să trăim sănătos, pentru că, așa cum am văzut în trecutul
an, fără sănătate suntem nimic.
Pe pământ e loc pentru toți.
Să fim bine!
6 | Revista Fermierului | ianuarie 2021
 Opinii
Mihail
Eminescu
Socialistul Bebel, în foaia sa „Volksstaat", anul 1873,
spune următorul lucru: ,,Sau există Dumnezeu,
ş-atunci suntem traşi pe sfoară, sau nu există,
ş-atunci putem face ce-om pofti". Fraza întoarsă nu
va fi nici mai clara şi mai cuprinzătoare de cum e. Să
zicem : „Sau nu există Dumnezeu, ş-atunci suntem
traşi pe sfoară, sau există ş-atunci putem face ce-
om pofti". Tot astfel sunt toate frazele radicalismului.
Oricum le-ai întoarce, cuprinsul lor nu s-adaogă,
pentru că nu-l au; ba adesea contrariul lor coprinde
mai mult adevăr decât ele înşile. „Luminează-te şi vei
fi". Poate contrariul e adevărat. ,,Fii şi te vei lumina !".
Căci o existenţă lungă şi sigură va avea drept fruct al
ei cunoştinţa, adică lumina. Tot aşa-i şi cu „Voieşte şi
vei putea !". ,,Să poţi, şi-atunci vei şi voi", căci omul
vrea ceea ce poate, iar când vrea ceea ce nu poate
nu-i în toate minţile.
Dar, fie cum o fi, cu vorbe nu-l încălzeşti pe nimenea
şi vorbe rămân toate abstracţiunile şi, cu cât mai
abstracte sunt, cu atât sunt curată vorbă de clacă.
Dar cu asemenea cultură din gazete au început
reformatorii noştri. Căci nu mai este îndoială că n-au
învăţat mai nimic de la străini decât să vorbească
subţire, să se îmbrace subţire şi să puie lumea la cale
cu fraze. [...].
Oamenii scot acolo gazete în toate zilele şi neavând
ce spune, abstracţiunile le vin foarte bine la-
ndemână, căci prin mijlocul lor poţi scrie coale
întregi fără să spui nimic. Să nu ne înşelăm. Beţia de
cuvinte din gazetele româneşti e numai întrecerea
beţiei de cuvinte din cele străine. [...] Se ştie că
sunt făcute pentru a trezi patimele societăţii şi a
crea în public atmosfera ce-i trebuieşte guvernului
sau adversarilor săi spre a inaugura suirea unora
şi coborârea altora; în sfârşit presa nu-i cu mult
mai mult decât o fabrică de fraze cu care făţărnicie
omenească îmbracă interese străine de interesul
adevărat al poporului.
(fragment din „Icoane vechi și icoane nouă”apărut în „Timpul”
în 11, 13, 14, 18, 21 şi 23 decembrie 1877
8 | Revista Fermierului | ianuarie 2021
În vârful peniței
GEORGE GHIDRIGAN
În săptămâna de dinaintea Sfintelor Sărbători,
multă fierbere, supărare şi grijă într-o fami-
lie de creştini bucureşteni. De ce? Uite, de-
aia! Că n-ascultă. Niciodată n-ascultă de
nimeni şi totdeauna face numai şi numai
cum o duce capul. Cum, cine? Dumneaei,
bătrânica de la ţară, de-abia ieşită din spi-
tal, unde medicii i-au recomandat ca măcar
două săptămâni să nu depună niciun efort.
Spre norocul ei, şi al nostru, n-a fost vorba de
Covid, dar nici n-a ajuns bine acasă, că s-a şi apu-
cat iarăşi de trebăluit. „Nu m-am certat niciodată
cu dânsa, spune fiica, dar de astă dată nu m-am putut ab-
ţine.” Păi spuneţi şi dumneavoastră, stimaţi români, dacă nu
v-aţi fi speriat când aţi fi aflat, că „mi-a dat telefon o vecină,
o femeie la o vârstă înaintată, încă în convalescenţă, şi-a gă-
sit, nici mai mult, nici mai puţin, decât să spoiască şi să facă, de
una singură, casa lună. Şi asta, după ce mi-a promis că o să stea
cuminte şi o să aştepte până venim noi, de la oraş, dacă n-or
fi iarăşi ceva interdicții sau carantinări, să facem cele de cuvi-
inţă. A aşteptat? Nici pomeneală! Vezi, Doamne, că aşa-i obi-
ceiul şi o râde lumea, dacă întârzie cu primenirea de dinain-
tea Crăciunului. De parcă mai conta o zi în plus ori în minus!
Când am venit, continuă tărăşenia fiica, totul era gata. Casa
strălucea de curăţenie, iar mama bineînţeles că nu se odih-
nea, ci se ostenea la bucătărie cu cozonacii şi alte felurite bu-
cate pentru masa de ziua Naşterii Domnului”. „Că doar nu s-o
fi îmbolnăvit iarăși”, întreb. „Mărturisesc că ne-a fost teamă să
nu se întâmple şi să fim obligaţi să o ducem din nou la spital.
Numai că, din fericire, se pare că truda i-a priit, se mişca parcă
mai ager ca în ultima vreme, iar pe faţă i se citea mulţumirea
că făcuse totul, ca de obicei, cu mâna ei, şi au ieşit lucrurile, ia-
răşi, ca de obicei, cum şi-a dorit. Unde mai pui că în fiecare
din cele trei zile de sărbătoare ale Sfintelor Sărbători a dat de
duşcă, tot ca să fie în rândul lumii, câte un păhăruţ de ţuică şi o
cană cu vin. Aşa că, până la urmă, totul s-a terminat cu bine.”
„Păi nici nu se putea altfel, zice hâtru nepotul bunicuţei, bă-
iat umblat prin cele străinătăţuri, că pe unii munca îi îm-
bolnăveşte, iar pe alţii, tot mai puţini, din păcate, îi pune
pe picioare, precum un adevărat Izvor al Tămăduirii.”
Drept pentru care şi eu, ca şi dumneavoastră, sunt sigur,
nu pot să-i urez decât zile multe şi senine, maică-mare!
 Opinii

Vulcanisme
DACĂ MĂRITUL DOMN EMINESCU ESTE CU NOI…
IOAN VULCAN‑AGNITEANUL

De ce și pentru ce n-am fi şi noi me- om este menţinut în funcţie, diri-

reu cu el!? Nu de alta, dar drăguţul
Dumnezeu ni l-a dat drept Luceafăr
călăuzitor şi îndrumător de ţară, de
credinţă, de limbă şi de neam ro-
mânesc. Ca urmare, vă propun lec-
turarea câtorva consideraţii gazetă-
reşti ieşite de sub necruţătoarea lui
pană. Aşadar, spicuiri din interiorul
unor mai voluminoase articole de-
ale sale, publicate în ziarul „Timpul”
din Bucureşti în perioada 1870-1889.
Respectăm întru totul originalul scri-
sului său.
jează însuşi cercetările făcute contra
sa; partidul ţine morţiş a-l reabilita,
alegându-l în Senat. Partidele, la noi,
nu sunt partide de principii, ci de in-
terese personale care calcă făgăduie-
lile făcute naţiei în ajunul alegerilor
şi trece, totuşi, drept reprezentanţi ai
voinţei legale şi sincere a ţării. Cauza
acestei organizări stricate e interesul
bănesc, nu comunitatea de idei, orga-
nizare egală cu aceea a partidei ilustre
Mafia şi Comorra, care miroase de
departe a puşcărie.” „P oporul nostru mic este pus
tocmai ca o muchie de des-

„D e când lumea nu s-a văzut un

popor să stea politiceşte sus şi
economiceşte jos, amândouă ordinile
de lucruri stau într-o legătură strânsă;
civilizaţia economică e mama celei
politice.”
„L egile eterne mişcă univer-
sul deasupra noastră, legi
eterne conduc şi societăţile ome-
neşti. Suntem mici pe glob neînsem-
nat în univers, dar inventăm mereu
mijloace ca să ne facem viaţa grea şi
părţire între furtuna ce vine din apus
pentru a întâmpina pe cea din răsă-
rit. Oricare ar fi soarta armelor, ori-
care norocul războiului, oricât de în-
ţeleaptă va fi politica micului popor,
rezultatul va fi totuşi stabilirea unei

„N u există alt izvor de avu-

ţie decât munca, fie actuală,
fie capitalizată, sau sustragerea, fur-
dureroasă.”

„S tarea nastră nu depide de noi,

va fi determinată de alţii. Şi
preiponderenţe politice, pururi fatală
nouă, chiar dacă nu ne-ar ameninţa
cu nimicirea totală.”
tul. Când vedem milionari făcând
avere fără muncă şi fără capital nu
mai e îndoială că ceea ce au ei a pier-
totuşi guvernul se ocupă cu chesti-
uni care au menirea să agite opinia
publică.”
„O are în preziua unor eveni-
mente, determinante pentru
soarta noastră, fac bine oamenii ce ne
dut cineva.”

„M ita e-n stare să pătrunză ori-

şiunde în ţara aceasta, pen-
tru mită capetele cele mai de sus ale
administraţiei vând sângele şi averea
unei generaţii. Oameni care au co-
mis crime grave se plimbă pe strade,
ocupă funcţiuni înalte, în loc de a-şi
petrece viaţa la puşcărie.”
„E păcat şi nedemn ca la situaţia
gravă în care ne aflăm, să mai
jucăm comedia luptelor lăuntrice.”
guvernă de-a pune chestiunea revi-
zuirii constituţiei? Fac bine de a pro-
pune excluderea din viaţa publică a
„D acă privim regularitatea fe-
nomenelor lumii siderale şi
o comparăm cu nestatornicia sor-
elementelor celor mai luminate ale
poporului, cari s’au dovedit în toţi
timpii a fi şi cele mai patriotice, prin
ţii omeneşti, am putea crede că alt- suprimarea colegiului?”
ceva se petrece în ceruri, altceva pe
pământ.” „C u toate acestea curentul fatal
de înoituri, care e caracteristic

„F uncţiunile publice sunt, ade-

sea, în mâinile unor oameni
stricaţi, loviţi de sentinţe judecăto-
reşti. Spre exemplu: un om e implicat
într-o mare afacere pe cât se poate de
scandaloasă, care se denunţă. Acest
10 | Revista Fermierului | ianuarie 2021
„S ’ar crede că cu cât cunoştinţele
înaintează, cu cât omul căştigă
convingerea despre nimicnicia lui şi
despre mărimea lui Dumnezeu, ar
scădea deşertăciunea care este izvorul
urei şi al dezbinărilor.”
pentru epoca de spoială în care trăim,
împinge pe majoritatea la punerea
unor chestiuni care nu pot decât să
tulbure ţara şi să accentueze deose-
birile de interese şi de partid dintre
oameni.”
 Gânduri de fermier
Cooperativele, între
nevoia fermierilor și
incompetența politicienilor
DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ
Am trecut de puțin timp în anul 2021, iar
mie îmi zboară deja gândul la problemele
noastre de zi cu zi din agricultură, unde,
după părerea mea, cea mai stringentă
și importantă este noul PNS (Programul
Național Strategic) 2021-2027, care se
zbate în chinurile facerii, prin sertarele
ministeriale ori prin discuții ascunse prin
cotloanele ministerului, precum creștinii
pe vremea lui Nero. Unul din obiectivele
principale enunțate de fostul și noul ministru,
același domn Adrian Oros, îl reprezintă
asocierea fermierilor în cooperativele model
,,made in France” sau dacă acestea s-au
,,terminat”, se pot lua și modele înlocuitoare
tip german, austriac, belgian etc.
Acum, când fermierii, mai ales cei din cul-
tura mare, mai stau la gura sobei sau ci-
lindrul caloriferului, îmi fugi și mie gân-
dul la o experiență petrecută prin vara lui
1994, când pregătindu-mă să fiu ,,latifun-
diar” în agricultura viitorului din România,
spălam cu entuziasm și perseverență
instalația de muls a unui fermier fran-
cez, care mă primise în stagiu de prac-
tică, la ferma lui din sătucul Chatelais
din departamentul Maine et Loire.
Era (și este) o zonă superbă pe va-
lea Loarei, dar unde agricultura era (și
este) o muncă grea din cauza soluri-
lor mai slabe calitativ și cu multă piatră
și unde creșterea animalelor era o activi-
tate aproape obligatorie în orice fermă care
vrea să reziste și să fie rentabilă economic.
Ferma era o asociere între cinci fermieri,
12 | Revista Fermierului | ianuarie 2021
vare lapte și furaje pentru ana-
liză, plus combinezoanele să nu
se murdărească pe haine și chiar
intenționau să se apuce de trebu-
rile lor, când simțul de ,,vajnic apă-
rător al proprietății” din mine se răz-
vrăti și punând mâna pe lopata care
îmi era atunci drept prieten apro-
piat, mă uitai chiorâș la ei și îi între-
bai cine sunt și ce poftesc să facă.
Văzând că nu sunt de-al lor și plus
sub forma unui GAEC, între trei frați și că aveam o figură care ,,spunea tot”
doi dintre copii acestora, deci ce îmi trecea prin cap, începură să
erau în familie și exploatau îmi explice că sunt echipa de control
în comun 170 ha, aveau de la cooperativă, că sunt fermieri și
120 de vaci Holstein ei și au ca sarcină să verifice efecti-
în lactație, cam vele de vaci, să ia probe de lapte pen-
80 de capete ti- tru a vedea calitatea și dacă se res-
neret femel pectă eliminarea laptelui muls de la
de înlocuire animalele sub tratament cu antibi-
(tăurașii îi vin- otic sau cu alte probleme de sănă-
deau la două tate și în plus să ia probe din fura-
săptămâni la cooperativă), aveau și circa 35 de capete vaci jele administrate, în special din cele
matcă de carne Limousine plus tineretul aferent, iar în plus ex- însilozate. Dar, spre surpriza lor, fi-
ploatau și o hală de 3.000 pui de carne pe serie. gura mea în loc să se destindă, se
Dar întorcându-ne la amintirile trecutului, așa cum ziceam, spă- încorda și mai mult, iar cuvintele
lam de zor instalația de muls, când în încăperea unde se afla tan- doar îmi treceau pe la ureche, când
cul de răcire și depozitare a laptelui, intrară trei bărbați, îmbrăcați spre norocul tuturor, apăru fermi-
modest și care arătau a fermieri, aspect care apoi s-a confirmat. erul meu, adică proprietarul și care
Au scos tacticos din servită un registru, un pix, o trusă de prele- aplană repede situația conflictuală.
Acesta, adică fermierul meu, mi-a
explicat care era situația de fapt. El
era membru al unei cooperative a
crescătorilor de vaci din regiune și
care, printre altele, colectau și vin-
deau laptele în comun către o fa-
brică de procesare. Această coopera-
tivă îi reprezenta în raport cu fabrica
de procesare, dar în același timp mai
îndeplinea și sarcinile de a contracta
tehnicieni care controlau și corec-
tau rațiile furajere, sau verificau con-
trolul gestației și al lactației, verificau
starea de sănătate a efectivelor, dar în
același timp îi și controlau ,,la sânge”
pe membrii cooperatori, deoarece în
contractul cu fabrica de lapte se pre-
ciza că eventualele probleme de cali-
tate a laptelui duceau la sancționarea
cooperativei, deci a tuturor membri-
lor, deoarece ei (cei de la fabrică) nu
făceau „poliție” să îl caute pe făptaș.
Atunci membrii cooperatori se apă-
rau singuri și în fiecare an alegeau o
altă ,,echipă de șerifi” dintre ei și care
efectuau controalele de calitate la fer-
mele membre ale cooperativei. Dar
toți înțelegeau că orice problemă de
calitate apărea, aceasta se răsfrângea
asupra tuturor, de aceea toleranța era
zero, iar conceptul de „mușamalizare”
a problemelor nu funcționa.
Într-o altă zi, am văzut dimineața
la micul dejun că fermierul
meu era agitat și mă lămuri re-
pede care era motivul, faptul că
urma să recoltăm grâul în acea
zi și deci aveam multă treabă.
Când să ieșim din casă, se auzi afară
„uruitul ca de tanc” al unei combine,
care deja venise la recoltat. După sa-
luturile protocolare, mă băgai și eu
în seamă și am întrebat combaine-
rul dacă era prestator de servicii,
iar el îmi explică că nu, ci era com-
bina de la CUMA, adică o coope-
rativă a fermierilor care își cumpă-
rau și exploatau utilajele cu costuri
mari, în comun, iar aici se aveau în
vedere combinele, mașinile de tra-
tat, presele de balotat, remorcile de
transport etc., care dacă erau cum-
părate de un singur fermier era un
efort de nesuportat economic, la
mărimea fermelor lor. La această
CUMA aveau și atelier de reparații
pentru echipamentele lor agricole.
Atunci ei s-au reunit în forme asoci-
ative și cumpărau și exploatau împre-
ună utilajele. Interesantă era situația
la utilajele care nu erau autopropul-
sate și care erau luate pe rând, pe
baza unei programări, de către fie-
care fermier și care scria fiecare într-
un registru când au luat și cât au ex-
ploatat acel utilaj, asta fiindcă și
costurile reparațiilor se suportau
proporțional cu durata de utilizare
de către fiecare fermier, adică nu era
13
 Gânduri de fermier
pe principiul la tine s-a stricat, tu plătești.
Nu vorbim de accidente, ci de defecțiuni de
exploatare normală. Nu le trecea prin cap
la niciunul să nu declare realitatea și toată
lumea respecta cu sfințenie regulile de pro-
gramare și exploatare a acestor utilaje, fi-
indcă doar așa puteau rezista economic.
Realitatea din agricultura franceză este că
mulți fermieri au câini, dar nu și covrigii
din coada acestora, adică nivelul de viață al
multora dintre ei este departe de cel vehi-
culat cu nonșalanță de vizitatorii agricultu-
rii franceze, participanți la delegațiile po-
litice sau economice și unde, ca peste tot,
fermierii selectați sunt cei mai de „soi”, dar
nu reprezintă realitatea majoritară, care
este mult mai tristă și cenușie. În fața aces-
tei situații, fermierii francezi au înțeles ne-
voia asocierii în cooperative și au fost ino-
vativi în acest sens, ca forma cea mai bună
de a deveni mai performanți economic
și să poată rezista în mediul concurențial
internațional, care nu este tocmai lejer.
„Socotitorii” noștri de meserie, tot timpul
se referă la agricultura franceză ca având
un nivel de viață al fermierilor foarte ri-
14 | Revista Fermierului | ianuarie 2021
dicat, aspect incorect raportat la nivelul de viață francez și nu nu-
mai, iar ca argument se ridică problema subvențiilor mai mari și care
este o realitate în agricultura franceză, dar să vadă și să calculeze și
care sunt costurile la inputuri, adică semințe, îngrășăminte, pesticide
și care și acestea sunt mai mari (procente cu două cifre), apoi costu-
rile cu forța de muncă, fiindcă costul vieții este altul, taxele și impozi-
tele pe muncă și proprietate și multe altele. Dacă noi credem că statul
francez este liniștit că are o fermă medie de circa 70 de ha, iar lucru-
rile sunt minunate și perfecte în agricultura franceză, atunci nu putem
avea pretenții că înțelegem realitățile europene și ne merităm soarta.
Statul nu poate obliga
,,cooperativizarea”, dar o poate
stimula prin măsuri inteligente
Dacă revenim acum pe plaiurile danubiano-carpatine, de unde agricul-
tura franceză se „adapă cu nesaț” și învață organizarea și performanța
tehnologică a unei agriculturi de viitor, vom vedea că noi, la ni-
vel politic și cu girul „specialiștilor de birou” de la aceea vreme, din
toate structurile consultate pentru a realiza vechiul PNS, au con-
siderat că este cert faptul că fermierii români vor înființa coope-
rative pe bandă rulantă, stimulați fiind de punctajele favorizante
acordate în obținerea cu generozitate a fondurilor europene.
Astfel am avut înființate peste 1.600 de cooperative până la fi-
nele lunii mai 2020, iar dintre acestea doar circa 634 au depus
bilanț (adică circa 47%), adică sunt aparent funcționale și au o me-
die de sub șase membri cooperatori. Prin urmare, vorbim de mai
puțin de 3.600 de membri cooperatori la nivelul întregii țări, în
condițiile în care avem peste 800.000 de beneficiari de subvenție.
O mare reușită a politicienilor care s-au perindat pe la MADR.
Mai mult, ca tabloul să fie complet, dintre aces-
tea doar 147 de cooperative au reușit să aibă cifra de afa-
ceri mai mare de 25.000 euro, adică să fie funcționale cu ade-
vărat, ceea ce înseamnă sub 10%. Impresionant rezultat!!!
Dar, multe dintre aceste cooperative de carton au funcționat exact cât
au trebuit să elibereze adeverințele de membru și în baza cărora fer-
mierii au primit fonduri pentru dotarea unilaterală a fermelor, fiindcă
s-au finanțat în special fermele membrilor cooperatori, dar nu au fost
stimulați pentru a dezvolta o structură asociativă precum cea mai sus
prezentată, iar proiectele să fi fost derulate doar de aceste cooperative.
Dacă am fi făcut „prostia francezilor”, am fi avut o serie de coopera-
tive care cu un parc de utilaje de 500.000 de euro ar fi deservit poate
1.000-1.500 ha, așa la noi deservesc în multe cazuri poate doar cel mult
25% din acea suprafață. În plus, fermierii beneficiari au fost obligați
cinci ani să nu facă prestări de servicii ,,legale”, deoarece codul CAEN
finanțat era cultura cerealelor și nicidecum servicii în agricultură.
După acest model am reușit ,,performanța” de a face în ul-
timii ani foarte multe cooperative pe hârtie, dar care au re-
zistat exact cât pupa unui fluture, pentru cei care înțeleg
ce zic, adică la unele specii doar câteva ore.
De ce oare nu s-au finanțat doar cooperativele pentru achiziția anu-
mitor tipuri de utilaje cu valori foarte mari și care depășeau capaci-
tatea de achiziție normală a unei ferme mici? Păi cum să finanțezi o
combină cu productivitate de 25-30 ha pe zi la o fermă de 150 ha? În
astfel de situații valoarea amortismentului ar fi fost de circa 700 lei/
ha la o durată de 8 ani, asta fără să considerăm și restul utilajelor ne-
cesare, în condițiile în care o fermă poate suporta un amortisment
de circa 1.000-1.200 lei/ha? Iar în restul timpului ce să facă com-
bina decât să ruginească? Este adevărat că, dacă spui unui politi-
cian astfel de lucruri îți va răspunde cu ,,aroganță” că știe el mai bine
ce este de făcut, dar în realitate acela este de o prostie care i-ar per-
mite câștigarea aurului, dacă nivelul acesteia ar fi probă olimpică.
De ce nu s-au finanțat masiv achizițiile patrimoniale doar în ca-
zul existenței de cooperative funcționale și doar cu derularea pro-
iectelor în numele acestora și nu al membrilor cooperatori, mai
ales în sectorul de procesare al laptelui, al cărnii, al cerealelor, al le-
gumelor, atunci când vorbeam de fermieri mici? Astăzi aceste co-
operative ar fi putut fi competitive pe piețe, ar fi putut să asi-
gure nevoile de marfă ale unui supermarket și multe altele.
Nivelul de pregătire managerială la ,,apelul bocancilor” pen-
tru cei care s-au ocupat de vechiul PNS, politicieni și ,,sfătuitori”,
a dus în multe cazuri la un eșec al politicilor agricole guvernamen-
tale, iar faptul că anumite ferme sunt performante astăzi, este me-
ritul doar al fermierilor care au știut ce
au de făcut. Dacă același tip de politi-
cieni vom avea și în viitor, cu ,,sfătuito-
rii aferenți”, se va alege praful și de aces-
tea câte mai sunt, iar fenomenul a început.
Statul nu poate obliga ,,cooperativiza-
rea”, dar o poate stimula prin procese și
măsuri inteligente, dar care necesită pen-
tru implementare existența unor oa-
meni care să posede și ceva pregătire pro-
fesională dar și ceva ,,materie cenușie”
pusă în slujba acestor activități, dar re-
alitatea este departe de nevoia reală.
Poate domnul ministru Oros, măcar acum
în ultimul ceas va înțelege să își caute și oa-
meni care chiar pricep ceva legat de ad-
ministrarea afacerilor și care să îl ajute în
implementarea unui PNS de succes, dar
pentru asta ar trebui să facă transparent pro-
cesul (transmis pe internet), astfel încât să
provoace o dezbatere reală în mediul agri-
col. Nu am mari așteptări de la numirile
politice, unde interesele unor grupuri po-
litico-economice, vor fi mult mai puter-
nice decât interesul unei ramuri economice,
dar poate niște consilieri ,,pro bono” să gă-
sească domnul ministru printre cei dispuși
să ajute, fără a primi funcții sau remunerație.
Legat de cooperative, poate ar trebui să
înțelegem, că aceasta se nasc natural dintr-o
nevoie comună și conștientizată a unor
entități economice, în cazul nostru ferme
agricole, iar dacă acestea sunt conduse de
oameni care înțeleg regulile asocierii, se
naște o cooperativă de succes, dar pen-
tru asta și fermierii care vor deveni mem-
bri cooperatori vor trebui să accepte tipul
de reguli mai sus menționate și nu numai.
Oare câți fermieri români vor accepta ast-
fel de reguli, fără să se gândească mai în-
tâi la favorizarea interesului personal?
Până acum, avem circa 900 de fermieri în
cele 147 cooperative cu adevărat funcționale,
adică având o cifră de afaceri de mini-
mum 25.000 euro. Despre ce vorbim???!
15
 Paharul cu... visuri
O inactivitate scumpă
CĂTĂLIN PĂDURARU
În fața efectelor economice venite la pachet cu pandemia, recunoaștem (chiar
și cei mai optimiști dintre noi) că suntem singuri. Va trebui să ne obișnuim
cu asta și să luptăm pe cont propriu. Într-o zi, poate că „noi” va avea un
alt conținut, iar administrația va ieși elegant din „ei”, alăturându-ni-se.
Până una-alta, lămpii care emana
presupusa „protecție a statului”,
dar și solidaritate socială sau de
breaslă, i-am adăugat prin suma
experienţelor noastre un abajur
consistent, vizibil, care ferește an-
treprenorii ingenui să se mai în-
drepte către ea cu toată forța și în-
crederea, riscând să-și ardă aripile.
Măcar știm cum stăm.
În vremuri de criză, două planuri
majore ar putea da stabilitate și re-
crea speranța. Unul ține de om, co-
munitate, popor: solidaritatea.
Aici, la noi acasă, se pare că resur-
sele sufletești n-au fost atât de în-
destulătoare, dispărând până la
epuizare în noua goană capita-
listă. Cu alte cuvinte, în afara vreu-
nor pepite rătăcite, filonul nostru
uman de întrajutorare, de coezi-
une ideatică și faptică este de ne-
găsit. Dacă o mai fi vreo „vână”
este, cu siguranță, bine ascunsă.
Celălalt plan este apana-
jul autorităților. Auzim (sus-
pect de) des că turbulențele eco-
nomice se vor estompa, că va fi
creștere economică, ceva pe tiparul
„dormiți liniștiți. FNI veghează”.
Istoria ultimului secol, experiența
și analiza critică ne îndreptățesc
să nu căutăm sprijin nici pe
această banchiză plutitoare.
Poate că, în momentul redactă-
rii acestui articol (început de an
16 | Revista Fermierului | ianuarie 2021
2021), la noua administra-
ţie este mai puţin vizibilă
rea-intenția, rea-credința.
Din păcate, nu se zărește
nici supercompetența, nici
abandonul superiorității,
nici dorința de succes co-
lectiv și nici îndrăzneala de a
lupta pentru realizări istorice.
Așa se face că, iarăși justificat, nu
putem privi cu prea mult opti-
mism acest „totul va fi bine” ve-
nit din partea politicului. În
viața reală, pare să aibă sens bu-
tada de pe vremea lui Ceaușescu
în care un copil încerca să afle de
la tatăl său cum e cu estul (so-
cialist) și cu vestul (capitalist).
„Tati, dacă la noi e așa de bine și
la ei e așa de rău, de ce la noi e
așa de rău și la ei așa de bine?!”
Este o evidență că s-au fă-
cut și se fac eforturi.
Bani alocați, programe de spri-
jin, amânări de plată taxe ș.a.m.d.
Dar care este finalitatea? Care
este ținta? Pentru că degeaba se
fac aceste eforturi (bine, să ne
înțelegem, eforturile sunt decon-
tabile, acum sau mai târziu, tot
de către noi), dacă nu știm înco-
tro ne îndreptăm. Să alimentezi
un vehicul care se îndreaptă ine-
vitabil către un munte fără dru-
muri (sau, mai rău, către o pră-
pastie) nu este un demers lăudabil
doar pentru că s-a făcut cu efort.
Ne vom imuniza și se vor des-
chide restaurantele. Câți restaura-
tori vor relua startul cu șanse re-
ale de a continua cursa?... și către
ce? N-a fost alocat niciun ban că-
utării de drumuri noi prin mun-
tele ce ne stă în față, nu știe ni-
meni dimensiunile și conturul
prăpastiei. Când spun nu știe ni-
meni nu fac vreo culpă colectivă,
ci, în mod cât se poate de explicit,
atrag atenția că statul nu a finanțat
niciun studiu, nicio cercetare, ni-
cio măsurătoare din punct de ve-
dere socio-antropologic pentru a
ne furniza date certe despre zonele
necunoscute. Explic și mai exact.
Faptul că restaurantele s-ar des-
chide mâine nu înseamnă în mod
automat o reîntoarcere la punctul
de dinainte de pandemie. O primă
concluzie ar fi că nu putem uza de
aceleași arme, instrumente și obi-
ceiuri pentru a face piața funcţi-
 Paharul cu... visuri
onală în parametrii anteriori.
S-au schimbat obiceiuri de
consum. Se comandă alimente
„utilitare”, se gătește acasă.
S-au instalat frica, panica și
chiar forme de agorafobie, oa-
menii se pot privi cu sus-
piciune și, ca rezultat, pot
evita locurile cu mulțimi,
așa cum sunt restaurantele.
S-au schimbat prioritățile.
Cu excepția câtorva dome-
nii care au avut un ritm ac-
celerat de creștere (unele ex-
ploatând direct situația creată
de virus), altele, extrem de nu-
meroase, se confruntă cu con-
vulsii economice. În legătură
strânsă, antreprenorii și lucră-
torii din aceste domenii afec-
tate (cu toată rețeaua relațională
de business) au de suferit într-
un spectru care poate aco-
peri situații uşor incomode, re-
duceri importante de venituri
sau dispariția totală a acestora.
Acești oameni, este simplu de
înțeles, vor dispărea din cate-
goria „consumator în horeca”.
Costurile de operare vor fi mai
mari. Chiar și cei mai abili
sau mai norocoși antrepre-
nori din industria ospitalității
vor trebui să se adapteze noi-
lor cerințe de siguranță sani-
tară cu costurile de rigoare.
Se poate anticipa că aceste
costuri nu vor „sta” doar pe
substanțe de dezinfectare sau
pe dispozitivele aferente.
Nici măcar reducerea accesului
numărului de persoane nu va fi
grevanta majoră a rentabilității.
Vor apărea costuri de asigu-
rare pentru personal, pen-
18 | Revista Fermierului | ianuarie 2021
tru clienți, costuri cu un per-
sonal posibil fluctuant.
Costurile de comunicare și PR
– care să contrabalanseze po-
sibilele zvonuri sau situații ne-
dorite reale – vor crește și ele.
Creditarea (în orice formă a ei)
expusă riscului ar putea fi și ea
mai costisitoare. Investiția în
noile tehnologii, AI, AR – ca
pioleți de ascensiune obligatorii
în escaladarea muntelui necu-
noscut – se va simți în exercițiul
economic al „restauratorului”
(am folosit acest cuvânt întot-
deauna cu frica de a fi amendat
pe bună dreptate – de un ling-
vist, deși în lexicul profesional
horeca el există. Nu m-am gân-
dit însă niciodată că el va că-
păta un nou sens: persoana care
restaurează... un domeniu).
Pentru toate cele de mai sus,
afirmația că ne vom „relua viața”
particulară și profesională (an-
treprenorială) în normalitate e
o afirmație care nu se susține.
Liniștea vine (atât cât se
poate în lumea afacerilor) din
cunoașterea drumului. Pentru
asta, se inventariază evenimen-
tele trecute asemănătoare, se su-
praveghează ce fac cei din țările
cu o economie mai dezvoltată,
se etalează ideile inovatoare din
plan local (capabil să determine
schimbări în bine), se formu-
lează niște concluzii și direcții.
Adică, cercetare. Banii nealocați
acestei activități se vor do-
vedi, doamnelor și domnilor, a
fi cei mai scumpi. Lipsa cerce-
tării şi a comunicării dedicate
domeniului ne va costa mult.
De ce să nu „luăm mai ieftin”?!
 Știri
Subvenționarea motorinei
continuă până la finalul
anului 2023
Guvernul a prelungit termenul de apli-
care a prevederilor Hotărârii Guvernului
nr. 1.174/2014 privind instituirea unei
scheme de ajutor de stat pentru reduce-
rea accizei la motorina utilizată în agri-
cultură, până la data de 31 decembrie
2023.
Hotărârea Guvernului nr. 1.174/2014 a fost
elaborată având în vedere Regulamentul
(UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie
2014 care era aplicabil până la 31 decem-
brie 2020, iar perioada de aplicare a
Hotărârii Guvernului nr. 1.174/2014 a fost
de asemenea stabilită până la data de 31
Decembrie 2020.
Prin adoptarea noului act normativ se
creează cadrul legal pentru continuarea
acestui ajutor de stat până la finalul anu-
lui 2023.
De asemenea, Executivul de la București
a hotărât suplimentarea cu valoarea de
176.743,00 mii lei suma alocată pentru
plata ajutorului de stat de 629.908,00 mii
lei, până la valoarea de 806.651,00 mii lei.
Măsura vizează asigurarea aplicării sche-
mei de ajutor de stat prin plata sume-
lor aferente perioadei 1 aprilie 2020 – 30
iunie 2020.
Potrivit situației centralizatoare trans-
misă de către Agenția de Plăți și
Intervenție pentru Agricultură pentru
perioada 1 aprilie 2020 - 30 iunie 2020,
cantitățile de motorină determinate
la plată cu acciză redusă sunt de peste
115.835,00 mii litri, iar valoarea ajutoru-
lui de stat acordat sub formă de rambur-
sare este de 176.743,00 mii lei, pentru un
număr de 17.540 beneficiari.
20 | Revista Fermierului | ianuarie 2021
Neonicotinoidele, autorizate
pentru campania de
primăvară 2021 la porumb și
sfeclă de zahăr
Ministerul Agriculturii a emis o
autorizație pentru utilizarea în situații
de urgență a insecticidelor pe bază
de neonicotinoide Nuprid, Cruiser și
Poncho pentru tratamentul seminței de
porumb, respectiv Nuprid și Cruiser pen-
tru sămânța de sfeclă de zahăr.
Autorizarea temporară de urgență pen-
tru neonicotinoide s-a aprobat la soli-
citarea organizațiilor membre ale
Alianței pentru Agricultură și Cooperare
(PRO AGRO, LAPAR, APPR și UNCVS).
Autorizarea este valabilă în perioada 25
ianuarie 2021- 24 mai 2021. Tratamentul
seminței va fi făcut numai de către pre-
statorii de servicii autorizați.
Pentru reducerea riscurilor asoci-
ate utilizării insecticidelor pe bază de
neonicotinoide:
• Semințele tratate se utilizează
doar în regiunile afectate de dă-
unătorii de sol Tanymecus di-
laticollis și Agriotes spp.;
• Fermierii trebuie să semnalizeze
câmpurile însămânțate cu sămânța
tratată cu plăcuțe de avertizare;
• Semințele se etiche-
tează corespunzător;
• Stocurile de sămânță tratată,
dacă există, nu mai pot fi fo-
losite după data de 24 mai
2021 și trebuie distruse.
Primele pentru producătorii
agricoli se amână până în
2022
Acordarea primelor de comercializare
de până la 20.000 euro pentru producă-
torii agricoli a fost amânată de Guvernul
României pentru 1 ianuarie 2022.
Schema de ajutor viza sume anuale
cuprinse între 10.000 şi 20.000 euro, în
perioada 2021-2023, iar primele puteau
fi acordate atât persoanelor fizice, cât şi
firmelor şi întreprinderile individuale ori
familiale.
Legea 236/2020 trebuia să se aplice în
perioada 1 ianuarie 2021 - 31 decembrie
2023, însă OUG nr. 225/2020 a amânat
data de începere pentru 1 ianuarie 2022.
Legea prevede acordarea, la cerere, a
unei prime la comercializarea produse-
lor agricole primare, produselor pescă-
reşti şi de acvacultură.
APIMAR și-a ales noua
conducere
Pe 10 decembrie 2020 a avut loc
Adunarea Generală a membri-
lor Asociației Producătorilor și
Importatorilor de Mașini Agricole
din România (APIMAR), în cadrul
căreia membrii asociației și-au ales
conducerea.
Astfel, președinte este Arnaud van Strien
(IPSO Agricultură) și vicepreședinte
este Leontin Coca (MEWI). Din Consiliul
de conducere al APIMAR fac parte:
Anamaria Damian (NHR Agropartners),
Francis Desbonnets (Agri Alianța) și
Manfred Spendier (Titan Machinery
România).
Asociația Europeană pentru Protecția Culturilor (ECPA)
devine CropLife Europe
Începând cu 6 ianuarie 2021, Asociația Europeană pentru Protecția Culturilor
are o nouă denumire - CropLife Europe și o organizare diferită. Astfel, asociația
CropLife Europe își extinde domeniul de activitate în zona de agricultură digitală
și de precizie, inovație biotehnologică în domeniul plantelor, precum și biopesti-
cide alături de pesticide.
Lansarea CropLife Europe are loc într-un moment în care factorii de decizie,
instituțiile europene de la nivelul Uniunii Europene solicită din ce în ce mai mult
sistemului agroalimentar să adopte un model mai durabil de producere a ali-
mentelor. „Suntem de părere că acest lucru se poate realiza cel mai bine printr-o
abordare holistică, astfel încât o asociație activă care reprezintă o serie de tehno-
logii sub un singur acoperiș va fi mai bine echipată pentru a oferi soluțiile inte-
grate necesare, pentru o agricultură mai durabilă și pentru a răspunde cerințelor
în schimbare rapidă venite din partea societății și a politicilor aflate în evoluție
continuă. Producerea unei cantități suficiente de alimente în mod durabil nu
poate fi realizată prin simpla reducere a disponibilității soluțiilor de protecție și
de hrană necesare plantelor care sunt cultivate de către fermieri. În schimb, tre-
buie să accelerăm dezvoltarea de noi soluții mai bune și mai eficiente, să încu-
rajăm practici agricole îmbunătățite care utilizează mai multe tehnologii inova-
toare pentru a produce hrană necesară în timp ce utilizează mai puține resurse”,
a precizat Géraldine Kutas, director general al CropLife Europe.
Membrii CropLife Europe vor continua să investească în cercetare și dezvoltare,
punând accentul pe inovație pentru a sprijini producția de alimente în cantități
suficiente, într-un mod corect, responsabil și durabil. „Pactul Ecologic European
al Comisiei Europene este un proiect revoluționar. Strategiile UE, De la fermă la
consumator și Biodiversitate 2030, ne oferă tuturor o mare oportunitate, aceea
de a practica o agricultură mai durabilă; de a ne asigura că Uniunea Europeană
sprijină îndeplinirea obiectivelor ONU de dezvoltare durabilă și să consolidăm
în continuare securitatea alimentară nu numai în Europa, ci și la nivel global. Ne
dorim ca industria noastră să facă parte din soluția care va contribui la îndeplini-
rea obiectivelor Pactului Ecologic European. Ne vom juca rolul nostru și sperăm
că și alte părți interesate ni se vor alătura în gestionarea acestor subiecte cruci-
ale”, a declarat Livio Tedeschi (BASF), președintele CropLife Europe.
Programul „Tineri Lideri pentru
Agricultură” continuă. 30 de tineri
fermieri au început cursurile
Clubul Fermierilor Români continuă pentru al
doilea an consecutiv Programul „Tineri Lideri
pentru Agricultură”, implicându-se astfel în pre-
gătirea generațiilor viitoare de tineri fermieri,
răspunzând unei nevoi majore existente nu doar
în România, ci și la nivel european, aceea de pre-
gătire specializată în domeniul agricol, pentru
a asigura succesiunea afacerii, implicit a condu-
cerii viitoarelor ferme. „Ca reprezentant al fermi-
erilor performanți, Clubul Fermierilor Români
se implică activ în elaborarea și implementa-
rea unor programe specifice, dedicate situațiilor
complexe cu care se confruntă toți producăto-
rii agricoli: nevoia de oameni pregătiți, calificați,
motivați, angajați stabili și pro-activi. În luna
octombrie din 2020 am dat startul celei de-a
doua serii a programului Tineri Lideri pentru
Agricultură, o inițiativă gândită fundamental
pentru antrenarea viitorilor lideri din agricultură.
Având în vedere rezultatele obținute cu prima
grupă, am fost încurajați și motivați să conti-
nuăm programul de pregătire cu o nouă serie,
cu mai mulți participanți, astfel încât am început
cursurile cu 30 de tineri fermieri din toate zonele
României. Anul acesta implicăm mai mulți par-
teneri educaționali și traineri, introducem cursuri
noi și folosim o programă mult mai aplicată pe
nevoile de business și de dezvoltare profesională
și personală a tinerilor lideri fermieri”, a declarat
Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului
Fermierilor Români.
Lansat în 2019, Programul „Tineri Lideri pentru
Agricultură” este un proiect care și-a propus să
pregătească copiii fermierilor membri ai Clubului
pentru a continua afacerile familiei, pentru asu-
marea rolului de lider în afacerile familiei și în
comunitate, și pentru a participa activ la mai
buna reprezentare profesională a fermierilor în
structurile administrației publice din România și
de la Bruxelles, sau în dialogul cu acestea. „Anul
acesta suntem onorați să avem alături de noi
parteneri care împărtășesc valori comune și care
investesc în educație. Salutăm inițiativa Grupului
Agricover care a lansat Programul de Burse de
Studiu pentru tinerii din familii de fermieri din
România și susține 10 burse pentru anul 2020-
2021, în cadrul acțiunilor de responsabilitate soci-
ală”, a continuat Florian Ciolacu.
21
 Eveniment
20.000.000 de euro,
fonduri nerambursabile
pentru tinerii din diaspora
AFIR LANSEAZĂ O NOUĂ SESIUNE DE DEPUNERE PROIECTE
PENTRU INSTALAREA TINERILOR FERMIERI
Agenția pentru
Finanțarea Investițiilor
Rurale (AFIR) deschide,
în perioada 4 ianuarie
– 4 mai 2021, o nouă
sesiune de primire a
proiectelor dedicată
tinerilor fermieri din
diaspora. Este vorba de
submăsura 6.1 „Sprijin
pentru instalarea
tinerilor fermieri” din
cadrul Programului
Național de Dezvoltare
Rurală 2014 – 2020.
Alocarea financiară pentru această sesi-
une continuă este de 20 de milioane de
euro. Pragul de calitate pornește de la 70
de puncte, descrescând lunar cu 15 puncte.
Astfel, în ultima lună de sesiune, în perioada
5 aprilie – 4 mai 2021, pragul lunar de cali-
tate va fi de 25 de puncte.
Sprijinul public acordat prin PNDR 2020
pentru instalarea tinerilor fermieri este
100% nerambursabil, în valoare de 40.000
de euro sau de 50.000 de euro, în funcție de
dimensiunea exploatației agricole.
Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub
formă de sumă forfetară în două tranșe:
75% din cuantumul sprijinului la semnarea
Contractului de finanțare și 25% din cuan-
tumul sprijinului în funcție de implemen-
tarea corectă a Planului de Afaceri, fără a
depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile
22 | Revista Fermierului | ianuarie 2021
agrară, solicitanții vor prezenta un docu-
ment oficial a cărui origine va fi autentifi-
cată prin apostilă emisă conform Convenției
de la Haga.
În cazul în care solicitantul nu poate depune
documentul autentificat prin apostilă, acesta
MIHAELA PREVENDA
poate să depună un certificat de înregistrare
care dovedește prezența solicitantului la lo-
cul de muncă cel puţin trei luni neîntrerupte
Astfel, pot solicita finanțare europeană nerambursabilă tinerii fermieri în ultimele 24 de luni, anterioare depunerii
din diaspora care au absolvit, în ultimele 60 de luni, înaintea depunerii cererii de finanţare, emis de autorităţile lo-
cererii de finanțare, un program de studii în domeniul agricol, agroali- cale (de exemplu, poliția sau primăria), care
mentar, veterinar sau economie agrară: postuniversitar, universitar, preu- cuprinde numele şi adresa persoanei înre-
niversitar, în țări membre ale Uniunii Europene (UE) sau țări terțe din gistrate, precum şi data înregistrării, în baza
UE. art. 8 al Directivei 2004/38/CE.
O altă condiție este ca aceștia să fi avut un loc de muncă în țări mem- Ghidul solicitantului și materialele nece-
bre UE sau țări terțe UE în domeniul agricol, agroalimentar, veteri- sare accesării pot fi consultate pe site-ul
nar sau economie agrară, cel puțin trei luni neîntrerupte, în ultimele 24 AFIR, www.afir.info - Investiții PNDR, în
de luni dinaintea depunerii cererii de finanțare. Pentru dovada locului secțiunea dedicată submăsurii 6.1 „Sprijin
de muncă în domeniul agricol, agroalimentar, veterinar sau economie pentru instalarea tinerilor fermieri”.
pomicole) de la semnarea contractului de finanțare. Acordarea sprijinu-
lui va fi proporțională cu gradul de îndeplinire a planului de afaceri.
Depunerea cererilor de finanțare se face doar on-line pe www.afir.info,
conform precizărilor din Ghidul Solicitantului, începând cu data de 4
ianuarie 2021, ora 9:00 și până în data de 4 mai 2021, ora 16:00.
Acces mai ușor la banii europeni
Ghidul solicitantului pentru noua sesiune a submăsurii 6.1 „Sprijin
pentru instalarea tinerilor fermieri” a fost modificat pentru a ușura
accesarea finanțării nerambursabile pentru tinerii cetățeni români
din afara granițelor țării care se instalează ca șefi sau manageri ai
exploatației. „În acest sens, au fost revizuite și clarificate condițiile și
precondițiile pe care tinerii din diaspora trebuie să le îndeplinească
pentru a depune proiectul, simplificându-se modalitatea de depunere a
documentelor doveditoare a studiilor și a locului de muncă”, se preci-
zează într-un comunicat de presă al AFIR.
23
 Eveniment
Certificatele de carbon, sursă de venit
pentru fermierii români
Commoditrader a încheiat un partene-
riat strategic cu Asociația Producătorilor
de Porumb din România (APPR) pen-
tru proiectul CommodiCarbon, prin care
să ofere fermierilor sprijinul necesar în
tranziția spre o agricultură conservativă,
oferindu-le consultanță în adoptarea noi-
lor practici agricole. „Suntem încredințați
că, prin colaborarea cu Commoditrader,
vom putea oferi beneficii suplimen-
tare membrilor noștri, punându-le la
dispoziție un model de afaceri mai adap-
tat nevoilor lor, dar totodată aliniat la
exigențele societății. Politica Agricolă
Comună ar putea juca un rol major în re-
compensarea practicilor agricole durabile,
inclusiv C-farming”, a declarat Cristina
Cionga, director pentru afaceri europene
al APPR.
24 | Revista Fermierului | ianuarie 2021
MIHAELA PREVENDA
Commoditrader, platformă digitală de
comerț cu produse agricole, lansează în
România CommodiCarbon, un program
de certificare a CO2 care încurajează și
recompensează tranziția fermierilor
spre o agricultură conservativă. Pe
lângă beneficiile majore aduse mediului
înconjurător, se așteaptă ca această
inițiativă să diversifice sursele de
venit ale fermierilor și să le ridice
marja de profit cu până la 70%.
Cheia reducerii semnificative
a emisiilor de gaze cu
efect de seră
Agricultura este unul dintre cele mai afectate sectoare de schim-
bările climatice și totodată, una dintre industriile care pot face cea
mai mare diferență prin absorbția de CO2 din atmosferă și îl pot
stoca în sol prin fotosinteza plantelor. Soluția în ambele cazuri
este agricultura conservativă, care se bazează pe reținerea resturi-
lor vegetale de la culturile anterioare, lucrările minime ale solului și
rotația adecvată a culturilor. De asemenea, este cunoscut faptul că
încălzirea globală este determinată și de emisiile gazelor cu efect de
seră, motiv pentru care este necesar un management rațional al so-
lului și al culturilor agricole, ceea ce transformă fermierii în eroii
din prima linie în protejarea mediului înconjurător. „Metodele de
producție și de cultivare sunt cheia unei reduceri semnificative a
emisiilor de gaze cu efect de seră și se estimează că o restructu-
rare totală a întregii agriculturi europene poate duce la o micșorare
cu 11%-23% a nivelului de GES în atmosferă”, menționează Ida
Boesen, fondator Commoditrader.
CommodiCarbon va permite fermierilor să planifice o conver-
sie completă sau parțială către agricultura conservativă, prin care
se captează carbonul în sol și se reduc emisiile de CO2. Evaluarea
conversiei și cuantificarea emisiilor reduse de CO2 se realizează
în fiecare an, având în vedere că CO2 se stochează anual atunci
când se implementează agricultura conservativă. În urma acestora
se eliberează certificatele de carbon, care pot fi vândute mai de-
parte organizațiilor cu obiective climatice ambițioase, iar fermie-
rii sunt recompensați anual. „Fiecare hectar de teren agricol are un
potențial mediu de stocare anuală de la 3 până la 7 tone de CO2 ,
ca rezultat al implementării în totalitate a practicilor agriculturii
conservative. Cu alte cuvinte, un fermier cu 100 de hectare poate
înregistra și stoca amprenta de carbon a 25 de gospodării - în fi-
ecare an, timp de 15-20 de ani. Agricultura are astfel posibilita-
tea de a face o mare diferență în lupta climatică și, în același timp,
de a obține sprijin financiar pentru tranziția în sine”, continuă Ida
Boesen.
Valoarea certificatului este estimată la 10-15 euro, însă variază în
funcție de măsurile adiționale adoptate de fermier de la an la an,
în procesul agriculturii conservative. Comparativ cu alte țări euro-
pene, potențialul României de a face agricultură conservativă este
mai mare, datorită solului înalt calitativ și climei favorabile din țara
noastră.
Beneficii ale agriculturii
conservative
Certificatele de carbon pot fi considerate ca un plus de recoltă, care
este valorificată la sfârșitul sezonului de producție și, la fel ca în ca-
zul culturilor obișnuite, beneficiile încep să apară pe măsură ce se
dezvoltă plantele. Pe lângă veniturile de pe urma vânzării certifica-
telor de carbon, se obțin și alte câștiguri, prin diminuarea semnifi-
cativă a cheltuielilor de producție, deoarece prin metodele agricul-
turii conservative se diminuează costurile cu combustibilul, cu forța
de muncă și cu întreținerea utilajelor, cu până la 50%. Totodată,
reținerea resturilor vegetale la suprafața solului duce la sporirea
cantității de nutrienți benefici și apa înmagazinată în sol, un avan-
taj major având în vedere seceta de anul acesta, dezastruoasă pentru
agricultura României, ce a condus la o scădere cu 14,5% a recoltei
de cereale față de anul anterior.
Inspirația pentru această inițiativă vine
din SUA, unde legătura dintre agri-
cultura conservativă și un comerț ac-
tiv cu certificate de carbon provenite
de la fermele locale funcționează exce-
lent. Marele avantaj al certificatelor de
acest fel este trasabilitatea directă și, deci,
marea lor credibilitate din perspectiva
tranzacționării. Metoda și algoritmii de
calcul din spatele CommodiCarbon se
bazează pe cercetările recunoscute la ni-
vel internațional, ghidurile IPCC (ONU
Climate Panel) și modelelor dezvoltate
de universități europene de vârf.
În spatele
Commoditrader sunt
fermierii, unul având
investiții într-o
mare fermă din
România
Fermier și investitor în Commoditrader,
Kim Kjær Knudsen a făcut parte, în ulti-
mii ani, din echipa Commoditrader și a
fost primul fermier care a sprijinit în mod
activ dezvoltarea companiei și, mai mult
decât atât, a făcut investiții și într-o mare
fermă din România, JD Agro Cocora, din
județul Ialomița. El consideră că proiec-
tul ajută la deschiderea drumului către un
viitor durabil pentru agricultură. „În opi-
nia mea, nu mai trebuie să fim doar pro-
ducători de alimente pentru o populație
mondială în creștere, ci trebuie să fim, de
asemenea, o piesă centrală în rezolvarea
provocărilor climatice. CommodiCarbon
este un mare pas în această direcție și, ca
fermieri, îl susținem!”, punctează Kim
Kjær Knudsen.
25
 Interviu

„Băieţii deştepţi” din Reporter: Cât porumb ați semănat și cum au fost
producțiile, inclusiv la culturile de toamnă?
Dumitru Andreșoi: 2.800 de hectare numai cu porumb și abia suntem
am vrea să ne dezvoltăm mai mult pe pro-
cesare pentru viitor, pentru că, v-am zis,
prin eforturi foarte mari am reuşit să ne do-

agricultură sunt cei undeva la 25% din suprafaţă recoltată, cu o producție de 10 tone/ha.
Porumbul arată foarte bine, în solele unde am intrat până acum, având
precipitaţii foarte multe, umiditatea încă e foarte ridicată şi am înce-
tăm pe partea de utilaje pentru sectorul ve-
getal, şi cu forţe proprii, din resursele pro-
prii ne mai dezvoltăm, dar pe partea de

care au muncit ani put pe solele mai nisipoase şi pe solele mai fragmentate, mai mici, pen-
tru a încerca să recoltăm suprafeţele mai mici până scade umiditatea să
ne mulţumească, şi atunci intrăm în forţă la recoltat. În ce privește cul-
procesare acolo avem nevoie într-adevăr de
sprijin prin proiecte europene. Cred că am
mai discutat noi, avem în derulare acum un

la rând fără niciun turile de toamnă, la grâu am avut undeva la 6.600-6.700 kg/ha, ne-
am închis la orz undeva la 7.000 kg/ha şi ceva mai slăbuţ am avut la
triticale, dar n-am semănat o suprafaţă foarte mare, undeva la o sută
proiect, l-am prins pe zootehnie, pe extin-
dere şi modernizare fermă zootehnică, în
comuna Bretea Română, unde am animale

beneficiu ȘTEFAN RANCU

de hectare, dar şi acolo a fost mulţumitor, între 5.700-6.000 kg/ha.

Reporter: Ne bucură să vedem că sunt fermieri în ţară care ob-

la îngrăşat pentru sacrificat, un proiect care,
spun eu, e destul de complex şi care cumva
închide lanţul „de la furcă la furculiţă”.
Iată că au fost locuri în ţin producţii normale, îmbucurătoare. Observ că aici în câmp,
țară ocolite de secetă, la recoltat de porumb, ați venit însoţit de fiica dvs... Reporter: Prin urmare, vă faceți aba-
unde chiar în cruntul Dumitru Andreșoi: Da, am venit însoţit de fetiţa mea cea mai mică, tor, procesare, un combinat...
an 2020 unii fermieri ea e mezinul familiei, cea care deocamdată este pasionată de zoo- Dumitru Andreșoi: Cu abator, cu pro-
au avut parte de pre- tehnie şi de cultura mare, îi place pe combine, pe tractoare, cunoaşte cesare, cu silozuri, cu FNC, granulator de
cipitaţii suficiente cât toţi tractoriştii… încet-încet e tot mai mult lângă mine, mă bu- 8 tone pe oră... Modernizăm adăpostu-
să facă producții des-
cur că am reușit să-i insuflu dragostea de agricultură, de zootehnie. rile care sunt acolo, mai construim două noi
tul de bune, atât la pă-
ioase, cât şi la prăşi-
adăposturi pentru tineret îngrăşat ovin. Este
toare, producții care un proiect de 4,5 milioane de euro, din care
să le permită agricul- De la furcă la furculiță 50% fonduri europene şi 50% aport propriu.
torilor să-și continue
activitatea. Este cazul Reporter: Este un lucru minunat, mai
județului Hunedoara, Reporter: Asta e bine. Dacă nu se plictiseşte şi stă lângă dvs. de fiecare dată, ales că toţi cei care au trecut pe la con-
unde am ajuns toam- cu siguranţă va avea cine să preia din mers frâiele afacerilor pe care le aveţi. ducerea Ministerului Agriculturii au
na trecută, la final de Revenim la povestea cu partea vegetală a afacerii dvs., când a început? zis că trebuie să facem procesare, să
octombrie 2020, în
Dumitru Andreșoi: În 2016 a început această activitate, care atunci nu mai vindem materie primă.
fermele lui Dumitru
Andreșoi, pe care l-am
a fost o aventură, acum e o activitate pe care o dezvoltăm de la an la Dumitru Andreșoi: Încercăm să dăm plus-
prins la recoltat de an, o activitate pe care eu zic că o facem bine, cu eforturi foarte mari, valoare produselor pe care le obţinem din
porumb. Cu toate că cu achiziţia de utilaje, n-am avut absolut nimic, am avut patru trac- activitatea pe care o facem, atât pe cul-

”
era destul de grăbit toare de mică capacitate care deserveau sectorul zootehnic, iar înce-
și telefonul suna în- pând cu toamna lui 2016 și pe parcursul anului 2017 am început să
truna, având în vede- achiziţionăm toată gama de utilaje cu care să ne putem desfăşura ac- Agricultura României, dacă
re că abia prinsese o tivitatea. La ora actuală spun că suntem foarte bine dotaţi atât pe par- e finanţată corect, dacă
fereastră de vreo pa- tea de tractoare, cât şi pe combine, pe mașini și echipamente agri- suntem sprijiniţi corect
tru zile fără ploi, a stat
cole. Anul acesta, ne-am completat gama de maşini de transport, pentru a ne dezvolta, poate
la taifas cu noi, chiar
TIR-uri, am luat încă trei cap-tractoare cu trei bene de cereale noi.
destul de mult, pen- să aducă foarte multă stabilitate
tru că și problemele din toate punctele de vedere, atât
din sectoarele vege- Reporter: Cu fonduri europene?
tal și zootehnic, încă, Dumitru Andreșoi: Din păcate, n-am mai apucat fondurile euro- social, cât şi economic. Şi putem
sunt nenumărate. pene... Sperăm şi suntem pregătiţi pentru următoarea programare, dar deveni independenţi alimentar.
26 | Revista Fermierului | ianuarie 2021 27
 Interviu
tura mare, cât şi pe zootehnie, pen-
tru că, din punctul meu de vedere,
acesta este viitorul şi la discuţi-
ile pe care le-am avut la Ministerul
Agriculturii, rugămintea noastră,
a fermierilor, a fost să se direcţio-
neze fondurile europene din viitoa-
rea Politică Agricolă Comună foarte
mult spre procesare, spre lucrurile
care aduc plusvaloare unei ferme.
E păcat să vindem porumbul la 50-
60 de bani şi să importăm făină sau
mălai la de trei ori valoarea porum-
bului sau grâului. Eu zic că se poate
dacă e voinţă din partea tuturor, şi
a noastră ca fermieri, şi a guvernan-
ţilor, putem face totul bine şi agri-
cultura într-adevăr să devină mo-
torul României, pentru că avem tot
ce ne trebuie, începând de la pă-
mânt foarte fertil la fermieri price-
puţi care ştiu să-şi facă treaba, faţă
de alte ţări avem foarte multe râuri,
avem Dunărea din care putem iriga
ca să nu stăm la mila Celui de Sus.
Reporter: Că ați ajuns la apă,
aici, în județul Hunedoara,
cum stați cu irigațiile?
28 | Revista Fermierului | ianuarie 2021
Dumitru Andreșoi: Au fost iri-
gaţii, nu peste tot, dar avem noro-
cul să avem râuri, Mureşul, Streiul.
80-90% din terenurile pe care le lu-
crăm sunt pe Lunca Mureşului şi
Lunca Streiului, care sunt foarte uşor
de irigat, şi chiar din primăvara lui
2021 vreau să fac un pilot pe 200-
300 de hectare să vedem ce costuri
sunt şi ce spor de producţie avem,
să vedem cât e de rentabil şi pe vii-
tor să ne stabilizăm investiţia, pen-
tru că din 2016 până acum în jude-
ţul Hunedoara nu am avut probleme
să avem pierderi în procesul tehno-
logic, în fiecare an am făcut profit.
Reporter: Asta este foarte bine pen-
tru că aveţi de unde reinvesti, pen-
tru că dvs. n-aţi stat niciodată pe loc,
adică aţi pornit de la câteva oi şi aţi
ajuns acum unul dintre cei mai mari
crescători de animale din Europa,
nu numai din România. V-aţi dez-
voltat continuu, investind.
Dumitru Andreșoi: În activitatea
pe care o avem noi, atât pe zooteh-
nie, cât şi pe cultura mare, nu ai voie
să stai pe loc. Confortul propriu şi al
familiei trebuie să fie pe locul doi, pe
primul loc sunt investiţiile în fermă şi
noi, fiind şi într-o zonă care nu a su-
ferit de secetă foarte mare în ultimii
zece ani – cam doi ani am avut to-
tuşi secetă cât de cât, dar nu ca fer-
mierii din sud –, şi într-o zonă în
care, dacă-ţi faci treaba sârguincios
şi profesionist, îţi aduce şi satisfacţii.
Sufletește, familia este pe locul întâi,
așa e normal, dar financiar, vă spun cu
mâna pe inimă, familia a fost mereu
pe locul doi. De foarte multe ori con-
fortul familiei l-am pus pe locul doi.
În afară de fata cea mare care a ales
altă cale, medicina, fata mijlocie, me-
zina, soţia sunt lângă mine, şi fami-
lia cu toţi ceilalţi am încercat să creez
o echipă care să fie aproape, să tre-
cem peste toate momentele, că sunt
momente şi mai grele, şi mai uşoare.
Și în fermele zootehnice, şi în cul-
tura mare, eu spun că avem un co-
lectiv foarte bun şi vreau să le mul-
ţumesc şi pe această cale colegilor
mei din grupul de firme pe care-l
avem şi pe care-l administrăm, pen-
tru că fără ei nu puteam face nimic.
Deci, începând de la ciobanul care stă
lângă oi, la tractorist, la conducăto-
rii auto, ingineri, contabilitate până la
inginerul-șef de la cultura mare, fie-
care-şi face treaba foarte bine la locul
lui, pentru că altfel nu putem. Dacă
o verigă din lanţul acesta nu merge,
anulează toate realizările celorlalţi.
Fermierii români
încă au un mare
handicap de
recuperat
Reporter: Vreau să discutăm despre un
subiect abordat şi cu fermieri mai mici,
care au zis: „Pentru mine a fost mai
greu, am intrat mai târziu în domeniul
ăsta, n-am mai găsit teren să arendez
sau să cumpăr”, lucruri de genul ăsta.
A fost greu, a fost uşor în anii aceştia?
Dumitru Andreșoi: Vă daţi seama
că a fost greu. Din 2001, de când am
luat hotărârea să dezvoltăm partea
zootehnică, pentru că eu de când mă
ştiu am avut animale acasă, la vâr-
sta de 9 ani am fost cioban la oi, dar
în 2001 am început să dezvolt această
activitate de zootehnie, de atunci
m-am lovit de lipsa terenului. Dar
am făcut nişte eforturi foarte mari,
am luat credite din bancă, mi-am pus
casele gaj, a mea, a părinţilor, a frate-
lui, tot ce am avut, şi am luat credit
şi am cumpărat teren. În 2001, când
am început să cumpăr teren, nu era
lucrat, era tot pârloagă, toată lumea
spunea că a înnebunit Andreşoi, de
cumpără teren. Eu am cumpărat pri-
mul teren cu 200 de dolari hectarul!
Era foarte ieftin şi am luat credit, am
cumpărat câteva sute de hectare; din
2007 mi-a fost foarte uşor că au venit
subvenţiile, dar tot ce am încasat din
producţiile pe care le-am făcut noi,
din subvenţii, am reinvestit în teren
şi animale; nu am cumpărat fami-
liei nici măcar un pachet de biscuiţi,
vă rog să mă credeţi. Când intrau ba-
nii, fuguţa cumpăram teren, animale
şi aşa ne-am dezvoltat în fiecare an.
Trebuie investit mereu, pentru că aşa
e dinamica în toată lumea, noi sun-
tem pe o piaţă mondială, nu euro-
peană, trebuie să fim cel puţin egali
cu colegii noştri şi încă avem un
handicap foarte mare de recupe-
rat. Ce au făcut ei în zeci şi sute de
ani, noi trebuie să facem în 10-15
ani, să-i ajungem prin tehnologii.
Reporter: Practic, acolo este vorba de
moştenire, e vorba de generaţii care au
venit şi s-au succedat la conducerea unei
ferme. Au preluat de la părinţi, au pre-
luat de la bunici şi au mers mai departe.
În mod real, noi acum suntem la prima
generaţie de agricultori, de fermieri.
Dumitru Andreșoi: Da. Cum v-am
spus, şi eu mă trag dintr-o familie
de fermieri din zona montană, de la
Costeşti, acolo aveau bunicii 100 de
”
Am avut un preţ bun
la miei, faţă de anii
trecuţi, dublu, a fost
undeva între 10-12
lei/kg viu în vara lui 2020.
Un preţ corect la fermier
ar fi de 13-14 lei/kg, ca să-i
rămână şi lui nişte bănuţi.
oi, 10-15 vaci, 3-4 cai, dar până în ’89
crescătorul de oi se ocupa chiar de
creşterea lor, pentru că statul îţi asi-
gura desfacerea. Începând cu 1990,
nu e destul să ai o pălărie pe cap, o
bâtă în mână şi să spui că eşti foarte
priceput. Nu. Eşti priceput să le
creşti, dar dacă nu ştii şi nu poţi, n-ai
capacitatea să vinzi marfa la ade-
vărata valoare, brânza, laptele, po-
rumbul, toate, ai o problemă. Şi anul
acesta, cel puţin pe cultura mare, ne-a
dat un foarte mare exemplu. Dacă nu
aştepţi momentul prielnic când să-
ţi vinzi marfa, ai de suferit. Sunt co-
legi care au făcut contracte din pri-
măvară cu 50-55 de bani la porumb.
Acum (octombrie 2020, n.r.) po-
rumbul este 0,75-0,80 lei. Fiecare-şi
face calculele lui în fermă, cel mai
bun preţ este atunci când te hotărăşti
să vinzi şi să cauţi momentul priel-
nic. Acum nu toată lumea are depo-
zite, dar trebuie creat un mecanism
în fermă care să-ţi aducă plusvaloare,
29
 Interviu
că degeaba faci 10-12-15 tone la hectar dacă
nu vinzi la adevărata valoare. Cheltui foarte
mult, vinzi cu 50 de bani, atunci e mai ren-
tabil pentru cel care face 8 tone, are o teh-
nologie mai ponderată şi vinde la un preţ
mai mare. Totul e la sfârşit de an, când tra-
gem linie să fim pe plus, ca să ne putem
dezvolta. Dacă nu, degeaba muncim, că nu
avem continuitate. M-aţi întrebat cu te-
renurile: într-adevăr, e greu cu terenu-
rile, v-am spus, am început atunci cu teren
şi pe cultura mare am simţit această pro-
blemă de lipsă a terenurilor pentru arendat,
dar eu când am intrat în 2016, de exemplu
la noi în zonă era undeva la 500 kg/hectar
arenda, am intrat cu 1.000 kg. Deci, arenda
era de 500-600 kg în 2016 și eu le-am dat
oamenilor 1000 kg, iar astăzi dăm 1.300
kg la hectar. Sunt foarte multe zone în ţară
unde şi acum arenda este 500-600 kg/ha.
Reporter: Bineînţeles, trebuie să faci teh-
nologie. Dacă nu faci tehnologie, dacă
nu dai, de unde să-ţi dea pământul?
Dumitru Andreșoi: Începând de la să-
mânţă, cumpărăm doar sămânţă de
top, certificată, de la cei mai buni pro-
ducători care produc inputuri, îngră-
şăminte, tot, colaborăm – nu-i un se-
cret – cu firma Alcedo, care pentru mine
”
Încercăm să dăm
plusvaloare produselor
pe care le obţinem din
cultura mare și zootehnie.
Acesta este viitorul. Fondurile
europene din viitoarea PAC ar
trebui direcționate foarte mult
spre procesare, spre lucrurile care
aduc plusvaloare unei ferme.
30 | Revista Fermierului | ianuarie 2021
pot să spun că a fost un foarte mare sprijin din toate punctele de ve-
dere, atât tehnic ne-au susţinut cu tot ce apare nou pe piaţă, cu sfa-
turi, am ţinut cont de sfaturile lor şi pot să spun, mă repet, că suntem
pe un drum bun şi sunt mulţumit şi mândru de ceea ce am realizat.
Subvenția rezolvă problemele
pe moment. E nevoie de
sprijin pentru investiții în
procesarea tuturor produselor
Reporter: Referitor la zootehnie, am o nedumerire, văd oa-
menii la tuns oile în fermele dvs. E totuşi toamnă, ce se în-
tâmplă? Că de obicei primăvara se tund...
Dumitru Andreșoi: Ce aţi văzut dvs. în ferma de la Bretea Română
sunt mieii fătaţi în 2020 care sunt pregătiţi pentru sacrificare. Aşteptăm
să-i încărcăm pentru valorificare. Avem trei ferme zootehnice care sunt
pline, numai masculi, femelele le-am livrat în vară, acum în toamnă am
mai livrat pe Italia, Grecia, ce aţi văzut dvs. avem undeva la 28.000 de
capete, berbecuţi care sunt gata pentru livrare şi din anumite motive nu
s-au livrat până acum. Ei au fost tunşi în primăvară, dar acum le-a cres-
cut lâna şi am hotărât să-i mai tundem o dată pentru a nu avea pro-
bleme la livrare, după cum ştiţi noile norme nu mai permit animalele
să fie îmbarcate cu lână la transport şi atunci le-am băgat la tuns. Sunt
animale care au media undeva la 55 kg. Până la sfârşitul anului, fermele
se golesc şi facem loc pentru următorul ciclu. Din ianuarie-februarie în-
cep oile-mamă, oile de producţie să fete şi să ne pregătim pentru alt an. tat şi în alţi ani, noi am făcut tot ce a depins
de noi să creştem preţul, pentru că s-au li-
Reporter: Unde ajung animalele din România? Sigur, până la etapa chidat foarte multe ferme zootehnice anii
în care veţi face acel complex frumos, acea idee de care ne povesteaţi, trecuţi, în special ovine, pentru că, oricât ai
şi aici ne referim la abatorizare şi procesare, până la acel moment si- face calculul nu ai cum să poţi să rezişti, nu
gur că veţi continua să livraţi în viu. În Italia, în Grecia aţi amintit... să te dezvolţi, nu reziști, nu trăiești cu 5-6-7
Dumitru Andreșoi: Femelele au mers în Italia, Grecia, Croaţia şi mas-
culii în Orient, în ţările arabe. Am livrat în Comunitatea Europeană
lei pe kg de miel în viu, e imposibil! Dar
aici, între 10-12 lei, e un preţ bun. În 2019,
animale şi în viu, şi carcasă, numai că la un preţ un pic mai micuţ, şi dacă ne spunea cineva că vindem în 2020 cu
arabii la femele au reţinere pentru că n-au voie să le sacrifice, ritualul
lor, şi atunci masculii i-am oprit pentru a fi livraţi în ţările din Orient.
10-11 lei făceam contract din prima. Acum,
noi vrem mai mult pentru că, v-am zis, ca să
La ora actuală, din ce cunosc eu, nu sunt ţări care să aibă probleme să
fie închise sanitar-veterinar, sunt Arabia Saudită, Iordania, Siria, Libia,
ne putem dezvolta şi pe partea zootehnică
ar trebui să vindem mielul cu 13-14 lei/kg
Kuweit, foarte multe ţări în care exportăm şi se încarcă, din ce ştiu eu, viu, atunci ar fi un preţ care ar fi chiar mul-
săptămânal. Noi am avut un preţ anul ăsta (2020, n.r.) bun faţă de anii ţumitor. Sperăm ca în 2021 să avem creş-
trecuţi, dublu, ce să mai vorbim. Preţul a fost undeva între 10-12 lei/kg terea aceasta şi atunci totul o să fie bine.
viu în vară, când e grosul mieilor, când se vând mieii am cumpărat şi
eu, şi de la crescători, de la ciobani din câmp am luat între 10-12 lei/kg, Reporter: A crescut în țara noas-
un preţ bun faţă de ce a fost anii trecuţi. Sperăm ca pe viitor să crească, tră, în urma acelei acţiuni „Alege
eu aş spune – cu ce se întâmplă în lume, cu toată pandemia – undeva oaia!”, consumul de carne de oaie?
ar fi un preţ corect la fermier de 13-14 lei/kg în viu, un preţ corect, nu Dumitru Andreșoi: Nu am date oficiale,
foarte bun, dar să-i rămână şi fermierului nişte bănuţi. Am mai discu- dar din experienţa proprie şi din ce discut
Agricultura
contează
în
economia
românească!
o producție pentru
Cine lucrează pământul?
Ce tehnologii aplicăm?
Facem agricultură ecologică fără să știm?
Cum putem face o afacere agricolă?
Ce fonduri europene sunt la dispoziția agriculturii?
Cine vrea să se facă fermier?
Găsiți răspunsuri la orice întrebare în Revista Fermierului și România Agricolă www.revistafermierului.ro
31
 Interviu
cu colegii, dacă în urmă cu 4-5 ani
mergeai în 10 restaurante şi co-
mandai carne de oaie sau de vită,
găseai în maximum două. Acum
e invers, din 10, în 8 găseşti si-
gur cotlet de berbecuţ, carne de
vită, ceea ce denotă că într-adevăr
se consumă. Acum, nu ştiu dacă
în urma acţiunii aceleia sau prin
ceea ce noi oferim la consum, ro-
mânul a avut încredere şi a sim-
ţit gustul cărnii de oaie şi de vită.
Reporter: Revin la tunsul oilor,
mai tundeţi şi în primăvară? Se
adună lână cât cuprinde de la zecile
de mii de ovine. Ce faceţi cu lâna?
Dumitru Andreșoi: Din păcate
lâna, cel puţin la mine în fermă
anul acesta, nu am valorificat ni-
ciun kilogram. Pe toată am dis-
trus-o, am ars-o. Până prin 2018,
lâna se valorifica undeva la un preţ
mic, 1,50 - 2 lei, apoi a venit sub-
venţia, leul pe kilogramul de lână,
în primul an s-a mai dat câte 50
de bani… În 2019, nu că nu pri-
meai nimic, de când s-a făcut 2 lei
subvenţia, dar trebuia să-i mai plă-
teşti celui care venea după ea oa-
menii care o încărcau în saci plus
motorina. Şi nu... În opinia mea,
programul „Lâna” nu a fost gândit
foarte bine, trebuia gândit altfel,
am mai spus-o, de banii aceia care
ni s-au alocat să se fi făcut nişte
centre de colectare, de prelucrare
primară, prima spălare, să scoată
lanolina din ea, pentru că ăsta e vi-
itorul: degeaba produci, dacă nu
ai ce să faci cu produsul. Prin sub-
venţionare nu rezolvi decât pro-
blema pe moment. Trebuie spri-
32 | Revista Fermierului | ianuarie 2021
jin pentru a ne dezvolta şi a crea
oportunităţi de a procesa toate
produsele, începând de la lână,
carne, lapte – trebuie să creăm
plusvaloare prin procesare la orice
produs pe care noi îl producem şi
trebuie neapărat România să de-
vină independentă în sectorul ali-
mentar. Pentru că vedeţi ce ne-
cazuri vin, cu pandemii, cu tot, se
blochează totul, anumite ţări im-
pun restricţii de transport al ali-
mentelor şi să nu rămânem fără
mâncare... Pentru că noi dacă di-
recţionăm banii pe care-i avem,
atât din buget naţional, cât şi eu-
ropean, dacă-i direcţionăm bine
nu trebuie să aducem din import
absolut nimic, putem să producem
totul aici: de la legume, fructe, tot.
Dar trebuie altfel gândit şi progra-
mul „Tomata” şi tot pe viitor, nu
e foarte indicat să dăm banii di-
rect în buzunarul fermierului, mai
”
bine trebuie sprijinit în a se dez-
volta. Trebuie ajutat fermierul să
investească. Vrei să faci legume şi
pe timp de iarnă? Îţi subvenţionez
intrau banii, fuguţa
căldura, îţi dau bani să-ţi faci so-
lar închis, la noi la fel: să ne facem
abatoare, pentru că asta e foarte
important dacă vrem să rămâ-
nem în piaţă şi să fim competitivi.
Pentru siguranță, crescătorii
de ovine trebuie să continue
programele de ameliorare
Reporter: Domnule Dumitru Andreşoi, sunteți președintele
Asociației Crescătorilor de Ovine Dacia, pe care o
coordonați împreună cu specialişti recunoscuţi...
Dumitru Andreșoi: În 27 de judeţe ne desfăşurăm activitatea de COP
(Control Oficial al Performanţelor de Producție) şi Registru Genealogic.
La ora actuală, direct la Asociaţia Dacia avem peste 70-80 de anga-
jaţi, care sunt permanenţi. Plus asociaţiile acreditate să-şi desfăşoare ac-
tivitatea de COP au peste 200. Deci undeva la 300 de persoane de
Tot ce am
încasat am
reinvestit
în teren
şi animale. Când
cumpăram teren,
animale şi aşa
ne-am dezvoltat
în fiecare an.
33
 Interviu
specialitate care desfăşoară această ac-
tivitate. Colectează datele din teren şi
transmit la Registrul Genealogic.
Asociaţia Dacia pe care o conduc desfă-
şoară activitate de COP din anul 2008. Şi
din 2015 deţine şi Registrul Genealogic,
Cartea de Rasă. Primul an de colectare a
datelor din teren a fost anul 2016. Noi am
avut activitate din 2015, din 2016 am înce-
put să colectăm date de la crescători. Am
început cu un efectiv de 27.000 de capete
în 2015, când ni s-a dat acreditarea, când ni
s-a încredinţat; la ora actuală, pe anul 2020
am avut 640.000 de oi mame, deci nu pu-
nem tineretul an curent, şi din discuţiile
cu colegii mei numărul creşte şi o să depă-
şim 750.000-800.000 de capete, oi-mame.
Asociaţia Dacia, din 2008 a început efec-
tuarea Controlului Oficial al Producţiilor
şi până în anul 2018 nu a beneficiat de ni-
ciun ajutor din partea statului. Deci 11 ani
am făcut-o pe banii mei personali, vreau
să se accentueze, nu am luat de la fermi-
eri niciun ban pentru COP. Începând cu
anul 2018, am solicitat şi noi contrava-
34 | Revista Fermierului | ianuarie 2021
loarea serviciilor de la stat. A spune că nu s-a făcut nimic în amelio-
rarea raselor de ovine e o mare minciună şi o mare prostie, care face
numai rău ţării noastre. Vreau să vă spun că în anul 2016, când am fă-
cut primele colectări de date, rasa Ţurcană nu avea calculată estima-
rea valorii de ameliorare. Aici ar trebui să-şi pună întrebarea domnii
de la ANZ şi toţi: ce au făcut din ’89 până în 2016?, când noi, înce-
pând cu anul 2017 am creat un program care să poată calcula valoa-
rea de ameliorare a fiecărui individ, făcut de noi, atât pe lapte, cât şi
pe carne şi lână. Noi avem în programul de ameliorare obiectivele pe
care trebuie să le atingem, şi acolo sunt nişte parametri minimi şi ma-
ximi care sunt atinşi de animale. Dar nu trebuie să fii mare specia-
list să vezi progresul genetic al ovinelor din rasa Ţurcană. Un ani-
mal ca să-şi arate potenţialul lui genetic trebuie să fie furajat, atât la
ovine, cât şi la bovine. Şi la vaca de lapte spui că-ţi dă 12.000-13.000
de litri – ia dă-i coceni de porumb şi vezi, îţi dă 2.000 de litri?
La orice animal, nu contează specia, rasa, sunt trei factori: casa,
masa, rasa. Dacă unul lipseşte anulează şi celelalte două lucruri bune.
Deci eu spun că s-au făcut nişte eforturi foarte mari din partea co-
legilor. Să începi în 2016 cu 27.000 de capete şi să ajungi la efective
de sute de mii de capete trebuie o muncă titanică atât fizică, în te-
ren, cât şi din partea specialiştilor de a califica şi de a pune acei con-
trolori în temă cu tot ce înseamnă – că nu-i foarte uşor să stabi-
leşti şi să aduni nişte date din teren care să fie cât mai concrete şi
cât mai reale. Aţi văzut, în fiecare an facem întâlniri cu ei, îi adu-
năm aici, merg la ei în judeţe specialiştii noştri şi le explică şi le arată
”
Din păcate lâna, cel puţin
la mine în fermă, am
distrus-o, am ars-o.
cum să se facă corect colectarea de date. Că de acolo pleacă totul.
Lucrarea începe de la monta pentru anul următor: montă, fă-
tare, cântăriri, muls, tot. Atunci să spui că nu s-a făcut nimic?
Într-adevăr, mai avem foarte mult de lucru, pentru că în ame-
liorare nu ai voie să stai, de asta se numeşte „ameliorare”.
Reporter: Nu spui că ai ajuns sută la sută la ce ţi-ai propus, că n-ai cum.
Dumitru Andreșoi: Nu există aşa ceva. Perfectul nu există. De asta se
numeşte ameliorare, tot timpul să cauţi să îmbunătăţeşti performan-
ţele animalului unde vrei să-l duci: pe lapte, carne, lână. Și lucrând.
Dar, cum am spus, s-a început în 2008. Eu am început controlul ofi-
cial în 2004, când se făcea de către OARZ şi mai mulţi colegi mai de-
vreme. Şi am făcut de plăcere, pentru că până în 2015 când s-a dat acest
sprijin, dar nu ştiu dacă a intrat cineva dintre colegii mei chiar din pri-
mul an să-şi verifice, dar cam din 2016, până atunci am făcut de plă-
cere. Nu poate să ne acuze cineva că eu, în 2004 când am intrat, ştiam
ce o să vină în 2016. „Băieţii deştepţi” sunt cei care au muncit din 2004
fără niciun beneficiu. Şi ştie toată lumea, eu mă refer la mine, toate târ-
”
Cel mai bun preţ
este atunci când
te hotărăşti să
vinzi şi să cauţi
momentul prielnic.
gurile, începând din 2002, cu berbeci prin
toate târgurile – Haţeg, Poiana Sibiului, ve-
nea lumea ca la urs acolo, vindeam sute de
berbeci fără certificat de origine, certifica-
tul de origine era animalul care era un ani-
mal bun. Eu sunt unul dintre cei care au
pierdut de când au venit certificatele de
origine, pentru că în loc să vând anima-
lul, berbecul, cu 3.000-4.000 de lei, l-am
vândut cu 2.000 că aşa vindea toată lu-
mea! Şi, într-adevăr, s-au vândut şi ani-
male care nu sunt de foarte bună calitate,
dar care îndeplinesc condiţiile şi standar-
dul rasei. Acum la noi la Registru am creat
nişte diferenţe între fermele de elită, fer-
mele de înmulţire şi fermele comerciale.
Reporter: Acesta este un alt proiect...
Dumitru Andreșoi: Un proiect pe care
l-am început în anul 2019, împreună cu in-
troducerea miorilor în testare, şi conti-
nuăm acum să vedem rezultatele. Dar astea
se fac în timp, or, colegii din ţările euro-
pene fac asta de zeci şi sute de ani, noi o fa-
cem de câţiva ani şi ne tot scot ochii că am
cheltuit foarte mulţi bani. Să ştiţi că nu
sunt foarte mulţi bani, cum se vehiculează
în piaţă, şi banii aceia 80% se duc pe sala-
rii, din care jumătate se întorc înapoi la stat
prin taxe şi impozite. Într-adevăr, cum am
spus, mai avem de muncă foarte mult, tre-
buie să trecem la lucrurile de fineţe şi de
acurateţe, să facem acele ecotipuri de Bălă,
Ţurcană, Oacheşă, Bucălaie, dar pe as-
tea nu le poţi face de azi pe mâine şi dacă
se gândeşte cineva să oprească această lu-
crare de ameliorare, face foarte mare rău
şi atunci chiar nu mai avem niciun vii-
tor. Şi poate chiar se vrea lucrul ăsta de ci-
neva de afară, să nu fim foarte perfor-
manţi şi să stăm tot cu mâna întinsă la ei
după genetică, să aducem totul de afară.
Reporter: Într-o perioadă a fost sub-
venţionată genetica adusă de afară.
35
 Interviu
Dumitru Andreșoi: Da. Vă daţi
seama că genetica în orice dome-
niu aduce plusvaloare, dar noi tre-
buie, o parte din efective, şi pe zo-
otehnie, dar şi la cultura mare,
trebuie să avem soiuri, hibrizi,
rase româneşti de care trebuie
să ţinem cu dinţii. Asta e bogă-
ţia noastră. Dacă pierdem astea,
suntem în bătaia vântului, cum se
spune. Ţările care au genetică pro-
fită de acest lucru şi urcă preţurile.
Reporter: Genetica înmaga-
zinează cercetare, înseamnă
ani de muncă în spate.
Dumitru Andreșoi: Cel pu-
ţin noi, cei care am făcut amelio-
rare pe ovine până în 2015, o s-o
facem şi în continuare. Cei mulţi
clar vor lua şi din aceste lucrări şi
e mare păcat, pentru că vedeţi şi
dvs., oriunde mergeţi, în orice ţară
din lume, animalele de reproducţie
se vând cu certificate de origine.
Animalele care nu au certificate de
origine se duc direct la abator. Şi
nu vreau ca peste ani de zile, când
o să se caute animale, femele pen-
tru reproducţie, să se spună: numai
„băieţii deştepţi” vând oi cu certi-
ficate de origine. Şi prin interme-
diul dvs. vreau să le transmit cole-
gilor crescători de ovine, cei care
au intrat în programele de ameli-
orare, să continue această activi-
tate pentru că chiar nu au nimic
de pierdut dacă vor să facă această
activitate pe timp mai îndelungat.
Dacă se gândesc că mai fac un an-
doi şi pe urmă se orientează spre
altceva, atunci nu are rost să supui
animalele acestui control oficial
36 | Revista Fermierului | ianuarie 2021
pentru că într-adevăr nu e uşor să
faci aceste lucrări, şi plus de asta să
mai dai şi bani din buzunar, un-
deva la 6 lei pe cap de animal care
se plătesc pentru Controlul Oficial
al Performanţelor – la Registru
nu se plăteşte. Şi atunci, într-ade-
văr, nu e uşor, dar, repet, dacă
vrem să continuăm această ac-
tivitate, pe cei care doresc îi sfă-
tuiesc să rămână în programele
de ameliorare pentru a avea o si-
guranţă şi a ne urmări evolu-
ţia efectivelor de animale şi pro-
ducţiile din efectivele noastre.
Reporter: Şi eu aştept cu nerăb-
dare să văd acele ferme de elită cu
rasa Țurcană, această suprarasă,
cum îi spun specialiştii, şi care are
acele ecotipuri de care aminteaţi mai
devreme, să vedem ferme de elită
cu aceste ecotipuri şi poate vor de-
veni rase dacă se vor face demersu-
rile necesare. În 2-3 ani ar trebui
să avem aceste ferme de elită, ferme
de reproducţie şi ferme comerciale.
Dumitru Andreșoi: Cu siguranţă
o să vedeţi aceste ferme, acum de-
pinde de guvernanți ce hotărăsc
dânşii cât să ne sprijine. Pentru că
v-am spus: fără sprijin din partea
guvernului e imposibil. La mine
în fermă se face montă dirijată...
Reporter: Oricum, dvs., de
se va da sau nu vreun spri-
jin, nu veţi renunţa.
Dumitru Andreșoi: Eu fac în
continuare. De asta vă spun, e
chestia de câte ferme o să fie. De
făcut se fac sigur, suntem fermi-
eri – v-am spus – am făcut şi îna-
inte de venirea acestor ajutoare,
această activitate o vom face si-
gur. Dar, dacă nu sprijină ferma
de elită, care are nişte costuri fan-
tastice, vedeţi, animalele se intro-
duc pe boxe, se face montă na-
turală „la mână” cum se spune,
montă dirijată, asta se face cu cos-
turi extraordinar de mari şi fermi-
erii, până acum cei care au fost în
Controlul Oficial al Producţiilor
nu au primit niciun ban în plus;
cei care au cumpărat berbeci cu
certificate i-au băgat pe nişte oi
care nu au nicio lucrare de selec-
ţie şi au acelaşi ban, acelaşi spri-
jin cuplat. Deci dacă nu se face
o diferenţiere vă spun că nimeni
nu mai face, nu poţi să faci, efec-
tiv n-ai cum! Totul e economic
până la urmă, trece prin buzunar.
Dacă la sfârşit de an ai văzut că ai
cheltuit cu animalul 1.000 de lei
şi tu ai scos 600, nu mai faci, eli-
mini anumite etape din proce-
sul tehnologic din decursul anu-
lui. Noi am avut discuţii, sperăm
să avem înţelegere şi să venim cu
un sprijin către cei care fac această
ameliorare. Un sprijin corect, deci
nu am avansat nicio sumă pen-
tru că nu poţi să avansezi nişte
sume, asta înseamnă că mergi di-
nainte stabilit. Nu. Eu am făcut la
mine anul trecut, prima dată când
am băgat în testare aşa ceva, acum
la sfârşitul anului să facem calcu-
lul cât ne-a costat, începând de la
montă cu toţi produşii, lotizaţi, ţi-
nuţi spre stabulaţie, cântăriţi, spo-
rurile ce le avem la ei. Pe urmă pu-
tem vorbi de un cost al animalelor
care fac parte din fermele de elită.
Reporter: Aşteptăm cu nerăb-
dare să realizați ce v-ați pro-
pus şi să discutăm la momentul
respectiv. Oricum, sunteţi un op-
timist, sunteţi un om care crede în
agricultura României, pentru că
de asta şi investiţi tot timpul.
Dumitru Andreșoi: Da, din fire
sunt un om optimist, dacă nu ai o
doză şi de nebunie controlată în
ceea ce facem noi, dacă eşti foarte
sceptic tot timpul, până te gân-
deşti ce să faci altul ţi-a luat-o îna-
inte. Deci trebuie să ne mai şi ha-
zardăm câteodată, dar nu să sărim
calul, şi trebuie să fim optimişti.
Agricultura României, dacă e fi-
nanţată corect, dacă suntem spri-
jiniţi corect pentru a ne dezvolta,
poate să aducă foarte multă sta-
bilitate din toate punctele de ve-
dere, atât social, cât şi economic.
Şi putem deveni independenţi ali-
mentar, nu ne trebuie să impor-
tăm absolut nimic, pentru că al-
ţii dacă ar avea ce avem noi, şi
ştiţi foarte bine, am fost şi împre-
ună în Franţa, în anumite ţări din
Uniunea Europeană, nicio ţară nu
are ce avem noi. Una are pământ
– nu are apă, alta are apă – nu are
pământ, noi avem tot ce ne tre-
buie, numai să vrem şi să fim lă-
saţi să facem această activitate,
pentru că am demonstrat că ştim
s-o facem şi că putem s-o facem.
”
Asociaţia Dacia,
din 2008, a început
efectuarea COP şi
până în anul 2018 nu
a beneficiat de niciun ajutor
din partea statului. 11 ani am
făcut-o pe banii mei personali,
vreau să se accentueze,
nu am luat de la fermieri
niciun ban pentru COP.
37
 Cultură mare
În Teleorman, producții bune la
hibrizii Pioneer® de porumb și
floarea-soarelui, în 2020
Pentru sudul țării, 2020 nu a fost tocmai anul
celor mai mari producții la porumb și floarea-
soarelui. Cauzele sunt deja bine cunoscute, iar
efectul schimbărilor climatice este resimțit
de fermieri mai ales la proba cântarului.
Cu toate acestea, susțin reprezentanții
companiei, genetica Corteva Agriscience a
făcut diferența în fermele din toată țara.
În județul Teleorman, compania Corteva
Agriscience este lider de piață, fermie-
rii de top din județ semănând în campa-
nia de primăvară a anului trecut hibrizi
Pioneer® de la care au obținut producții
mult peste așteptări, în condițiile unui
an dificil cum a fost 2020. „Ne-am fi do-
rit să avem și în 2020 producțiile re-
marcabile din alți ani în zonele de sud-
est și sud-vest, însă trebuie să spunem
că mulți dintre fermierii care au ales hi-
brizii și produsele de protecția plante-
lor din portofoliul companiei Corteva
Agriscience au avut rezultate peste
așteptările inițiale. Este și cazul fer-
mierilor din județul Teleorman, cum
sunt Cristian Dincă și Gabriel Mațoi,
care au mizat ca și în alți ani pe hibrizii
Pioneer®, atât la porumb, cât și la floa-
rea-soarelui. Producțiile pe care le-au
obținut dovedesc faptul că, atunci când
un fermier face alegerile corecte, aplică
tehnologia corespunzătoare, este pre-
zent pe câmp și chiar dacă nu are parte
de cele mai bune condiții, poate obține
rezultate. Suntem alături de fermieri
mai ales în astfel de ani dificili și spe-
38 | Revista Fermierului | ianuarie 2021
MIHAELA PREVENDA
răm ca de la an la an să le oferim cele mai bune soluții, cele mai
bune produse și cele mai bune sfaturi, astfel încât să fie mulțumiți
de alegerile făcute”, a declarat Maria Cîrjă, Marketing Manager
România & Republica Moldova Corteva Agriscience.
Inginerul Cristian Dincă, din localitatea Seaca, a obținut re-
zultate remarcabile la porumb și floarea-soarelui. A ales să se-
mene trei hibrizi Pioneer® – P0268, care i-a oferit o producție de
8.200 kg/ha; P9911, la care o obținut 8.100 kg/ha, și P0023, care
i-a adus 8.000 kg/ha. „Anul trecut, am semănat porumbul după
floarea-soarelui, astfel că terenul a fost arat în toamnă, apoi pre-
gătit în primăvară cu discul și combinatorul. Am fertilizat în ne-
gru cu îngrășământ complex 20.20.0 - 200 kg/ha, am semănat la
finalul lunii martie, atunci am administrat și 150 kg/ha de uree.
În stadiul de 4-8 frunze am administrat un erbicid, un insecti-
cid și un fungicid, după care, atunci când plantele aveau în jur de
14 frunze, am prășit. Recoltatul a avut loc începând cu jumătatea
lunii august, iar rezultatele obținute cu hibrizii Pioneer® au fost
cele mai bune din fermă. În acest an, voi semăna tot în jur de 80
ha cu porumb și am ales deja hibrizii Pioneer®, inclusiv pe cei la
care am obținut producții foarte bune în 2020”, a arătat fermierul.
La floarea-soarelui, Cristian Dincă a ales doi hibrizi din por-
tofoliul companiei Corteva Agriscience și a obținut 3.710 kg/
ha cu hibridul P64LE137 și 3.600 kg/ha cu hibridul P64LE99.
„Floarea-soarelui, am semănat-o după grâu și, la fel ca în ca-
zul porumbului, terenul a fost arat, apoi pregătit în primă-
vară cu discul și combinatorul. Am fertilizat cu complex
20.20.0 și uree, iar semănatul a avut loc la finalul lunii mar-
tie 2020. În stadiul de 8 frunze, am erbicidat și am adminis-
trat un fungicid și un insecticid. La începutul lunii august am
recoltat, iar producțiile au fost mulțumitoare, având în vedere
condițiile anului trecut”, a precizat inginerul Cristian Dincă.
Gheorghe și Gabriel Mațoi, doi fermieri tată și fiu, se numără
și ei printre colaboratorii Corteva Agriscience care au obținut kg/ha, apoi la semănat am administrat
în acest an producții mulțumitoare la porumb și floarea-soare- 150 kg/ha îngrășământ NPK 20.20 cu
lui. Aceștia lucrează, în comuna Islaz, 750 ha, dintre care au semă- sulf. Am semănat începând cu 20 mar-
nat 180 ha cu porumb și 210 ha cu floarea-soarelui. În ferma lor, tie, anul trecut, un lucru nu tocmai bun,
la porumb s-au remarcat hibrizii P9903 și P9415, care le-au oferit pentru că apoi a nins. Am erbicidat pre-
producții de 8.300 kg/ha, respectiv 7.700 kg/ha. „La porumb am emergent, dar și cu Express®, și am făcut
avut 100 ha monocultură și 80 ha au fost semănate după păioase. o trecere cu fungicid și bor, atunci când
Am făcut o arătură adâncă în vară, acolo unde au fost păioase, plantele aveau 10-12 frunze. Aceasta a
iar unde a fost porumb am arat în toamnă. În primăvară am apli- fost toată tehnologia, după care am re-
cat nitrocalcar - 120 kg/ha, am pregătit terenul cu combinatorul, coltat începând cu data de 23 august
la 8-10 cm, după care am semănat în perioada 28 martie – 5 apri- 2020. Acum, în 2021, vom semăna 200
lie 2020 și am aplicat 150 kg/ha îngrășământ complex 27.13,5.0, ha cu floarea-soarelui și 180 ha cu po-
iar imediat după semănat, în negru, cum se spune, am mai admi- rumb. Vom alege hibrizi Pioneer® și
nistrat 150 kg/ha de azotat de amoniu. Am aplicat erbicide pen- pentru campania de primăvară a aces-
tru buruieni cu frunza lată, dar și pentru monocotiledonate, și tui an și trebuie să spun că producțiile
am efectuat o prașilă mecanică în stadiul de 8-10 frunze. Am re- menționate reprezintă producțiile me-
coltat începând cu 20 august”, ne-a povestit Gheorghe Mațoi. dii pe fermă. Am avut producții și de
La floarea-soarelui, cei doi fermieri au ales hibrizii P64LE137 10 tone/ha cu hibridul P9903 pe sole
și P64LE25 și au obținut 3.700 kg/ha, respectiv 3.400 kg/ha. unde am întors rapița. Una peste alta,
„Floarea-soarelui a fost semănată după păioase, astfel că tere- pot spune că am obținut producții bune
nul a fost arat în vară, apoi pregătit cu combinatorul în primăvară, pentru un an greu ca 2020”, a con-
însă înainte de această lucrare am administrat nitrocalcar – 120 chis tânărul fermier Gabriel Mațoi.
39
 Horticultură
10 hectare, mărimea ideală pentru o
fermă familială pomicolă
MAI MULTE SPECII INTERCALATE OFERĂ SIGURANȚĂ
La Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru
Pomicultură Iaşi, Pepiniera Sârca are un po-
ligon de plantaţie pomicolă intercalată care
poate fi considerată un pionierat în domeniu.
Cercetătorii de aici au vrut să arate, analizând
toate aspectele, ce înseamnă o plantație pe
cinci hectare, care poate fi în grija unei familii.
Directorul SCDP Iași, dr. ing. Gelu
Corneanu, membru al Academiei
Române, ne explică: „Am vrut să pu-
nem calculele cap la cap și să vedem ce
ar însemna drept cheltuială, ca forţă de
muncă, o fermă de familie de cinci hec-
tare. Pentru că în horticultură este o pros-
tie să mergi cu sute de hectare de plan-
taţii pomicole şi viticole, deoarece a dus,
ştim foarte bine, în cealaltă perioadă la
eşec. Astfel, acum cinci ani am pus ba-
zele acestui poligon în suprafaţă de cinci
hectare, cu pomi fructiferi din specia cireş
şi nuc. Intercalat înseamnă să avem mai
multe specii pe aceeaşi suprafaţă, lucru pe
care l-am văzut acum 10-12 ani în Asia,
în China mai exact, şi merge foarte bine...
şi l‑am mai văzut anul trecut tot în partea
asiatică, în Turcia, după Bosfor”.
Cu acest „copil de trupă al agriculturii ro-
mâneşti”, după cum singur își spune, de-
oarece de la vârsta de 14 ani a prăşit la
CAP, cot la cot cu mama sa, am stat de
vorbă pe îndelete despre ce se face la
Stațiunea Pomicolă de la Iași pentru vii-
torul agriculturii românești.
Nucul are nevoie de un spaţiu de nutriție,
în care ar trebui să se dezvolte, de cel pu-
ţin 10 m, dar este foarte puţin pretenţios,
adică are mai puţine boli şi dăunători.
40 | Revista Fermierului | ianuarie 2021
DELIA CIOBANU
Intercalarea s-a făcut cu cireş deoarece dăunătorii cireșelor nu atacă
nuca, musca cireşelor, de exemplu, intervine în altă perioadă. Mai
mult, între doi nuci cu distanţa de 10 m între ei trebuie să treacă cel
puţin 20-25 de ani astfel încât coronamentul să acopere în totalitate
spaţiul de nutriţie de lângă. Ceea ce fac şi americanii de fapt, care
vin în anul 20-25 cu un utilaj de tăiere a ramurilor, pentru a lăsa lu-
mina soarelui să pătrundă, pentru că şi nuca are nevoie, ca orice alt Dr. ing. Gelu Corneanu,
director al SCDP Iași,
fruct, de soare. „Cireşul având o perioadă până la coacere extrem membru al Academiei Române,
de scurtă, adică de la înflorire până la recoltare – 25 mai sau 1 au-
gust dacă vorbim de soiurile extratârzii pe care le avem în staţiune şi
le-am creat la Iaşi –, atunci am considerat că cele două specii merg extraordinar de bine. Ceea ce ve-
deţi este în anul 5, cireşul deja a in-
trat pe rod nu economic, pentru că
este pe portaltoi generativ şi atunci
va intra cam în anul 7 cu producţie
maximă la hectar, iar nucul, fiind
nuc altoit, a început să facă primele
nuci din al doilea an de la plantare”,
ne-a detaliat directorul SCDP Iași.
Nucul altoit face mai repede
fructele și putem vorbi deja de
producție, chiar dacă nu de cea eco-
nomică. Dar nucul atinge această
producție până spre anul 7. „Dar
ce face un fermier tânăr care are 5
hectare de teren și pune pe roate o
plantaţie pomicolă, de unde ia ba-
nii până în anul 7? Şi atunci m‑am
gândit să intercalez cu o altă spe-
cie, murul, separat, tot între rându-
rile de cireş, cu cantitate mult mai
mică. Dar murul, făcând producţie
în al doilea an, asigură nişte bani cu
care să fac tratamentele la cireş şi la
nuc, adică micile cheltuieli”, a ex-
plicat specialistul.
Mai mult, cireşul are o durată ma-
ximă de viaţă economică până la 25
de ani, timp în care nucul va atinge
maturitatea lui economică de-
plină. Tot atunci va începe cireșul
să moară, dar acest proces va fi
treptat și vom avea parte de o anu-
mită predictibilitate și siguranță.
„Ne lipseşte un lucru major pe care
nu-l poate face o staţiune, dar îl
face economia: lanţul de distribuţie
de la micul fermier către magazine,
depozite şi aşa mai departe”, a adă-
ugat directorul stațiunii.
În horticultură,
cele mai
importante sunt
tăierile
Tehnologia de plantare a presupus
o distanță de 10 metri între nuci,
iar între rândurile de nuci un cireș,
la o distanță de 5 m, care repre-
zintă minimul de nutriţie pentru
cireș. Astfel se asigură nutriția nu-
cului până în anul 20-25, cât şi a ci-
reşului până la sfârşitul vieţii. „Dar
mai este important un lucru: nu am
plantat şi lăsăm. Cele mai impor-
tante în horticultură, în pomicul-
tură, sunt tăierile. Aud diverse teo-
rii că nucul se plantează, nu se taie.
Nu este adevărat! Este o prostie.
Nucul, în primii cinci ani, ca un co-
pil, trebuie format, ca să avem pro-
ducţie mai mare, să ştim cum să ne
ducem cu rodul de pe formaţiunile
laterale, să-i fac eu cu mâna mea
mai multe formaţiuni laterale. Şi
produce din anul doi”, a punctat dr.
ing. Gelu Corneanu.
Nucii sunt în anul 5, recolta
depășind 1,5 tone/ha, o producție
mulțumitoare, care preconizează ca
după anul 10 să ajungă până la 3,5
tone de nucă pe hectar.
Monocultura
trebuie evitată
Mărimea unei ferme pomicole,
ideale pentru o familie, ar fi de
cam 10 hectare, consideră dr. Gelu
Corneanu. Dar culturile trebuie să
fie intercalate, deoarece în caz de
îngheț, monocultura îți poate da
peste cap afacerea. „Dar dacă am
nuc, cireş, peri pe marginea gar-
dului – care aduc şi ei 10-15 tone
anual –, mai am murul, coacăzul,
combinat cu trandafirul de dul-
ceaţă, am o șansă. Din istoria cer-
cetărilor ştiinţifice pe glob nu există
un an în care toate culturile să fie
distruse, că atunci ar fi ori poto-
pul, ori apocalipsa! O să spuneţi:
41
 Horticultură

bine, sunt asigurători. Dar trebuie
să am calamitate totală, trebuie să
vin să dau banii, e un pic cam com-
plicat pentru noi”, explică directo-
rul stațiunii.
O realitate autohtonă este faptul
că fermierul român nu e capitali-
zat și nu are plantații moștenite. El
a fost nevoit să planteze, să cum-
pere utilaje și să realizeze plantații
abia în ultimii 20 de ani, pentru că
primii 10 ani de după Revoluție au
fost extrem de dificili și fluctuanți
pentru agricultură. „Motorul este
ferma mică, ferma dimensionată –
nu discutăm de cultura mare, care e
cu totul altceva. Ce vrem noi să de-
monstrăm? Să încheiem ciclul pen-
tru ferma de familie, însemnând:
un depozit mic de păstrare a fruc-
telor, o fabrică de sucuri şi dulce-
ţuri, adică de pe poarta fermieru-
lui mic să nu iasă producţia fizică,
să iasă cireaşa, nuca, ci borcanul de
dulceaţă făcută în regim propriu, li-
chiorul de cireşe, lichiorul de nuci,
pentru că aici am plusvaloarea”,
susține dr. ing. Gelu Corneanu.
Costurile ajung la aproximativ
10.000 de euro pentru un hectar.
Investiții în lanțul
de producție
Am avut un an extrem de secetos
şi sursa de apă a devenit un dezide-
rat pentru agricultură. La stațiunea
ieșeană, apa a fost asigurată printr-
un puț forat la 45 m, cu diametrul
de 1,5 m, ce asigură, la 3-4 zile, 40-
60 de tone de apă.
Nu au avut nevoie de irigații. „În
toţi cei cinci ani, nu am irigat cu
absolut nimic, pentru că în zona
Iaşiului am avut parte de ploi. A
dat Dumnezeu în primii trei ani
să pice ploile atunci când trebuia și
uitaţi-vă la pământul acesta: a fost
o secetă extraordinară și s-ar vedea
dacă suferă de lipsă de apă. Solul
este un cernoziom cambic, un sol
greu, un sol rece, dar care în ace-
laşi timp şi păstrează apa. Dacă dis-
cutăm de nisipuri, acolo este cu to-
tul altceva, se schimbă regula. Dar
zona pentru pomicultură este zonă
de deal, de submunte”, ne spune di-
rectorul stațiunii.
Dr. ing. Gelu Corneanu ne-a pre-
zentat însă o altă problemă cu care
se luptă plantațiile: cea a curentu-
lui electric. Este prea scump să te
racordezi la rețea, așa că fermieru-
lui îi rămân două variante: genera-
torul pe benzină sau panourile so-
lare. Dar, ne spune specialistul, cei
10.000 de euro necesari pentru un
sistem fotovoltaic la o suprafaţă de
5 hectare pot fi folosiți de un tânăr
fermier pentru a-și completa lanțul
de producție prin construirea unei
fabrici: „Îi investesc într-o mică fa-
brică de procesare şi rămân la ge-
neratorul cu benzină, pentru că-mi
dă ceea ce este necesar. Pe poli-
gon, noi am făcut calcule şi câţi oa-
meni ne-ar trebui, ca zilieri. În li-
vadă, peste tot în lumea asta, două
lucruri se fac cu mânuţa: tăierile
cu foarfeca, chiar dacă folosim uti-
laje moderne, tot cu foarfecul re-
partizezi şi dirijezi producţia, și re-
coltatul fructelor pentru consum în
stare proaspătă. Încă nu s-a desco-
perit un robot aerospaţial care să ia
cu aşa o fineţe cireaşa, mărul şi aşa
mai departe. Astfel, forţa de muncă
nu-ţi trebuie decât la tăieri şi la re-
coltat. Apoi, în acest poligon am
venit cu soiuri extratimpurii, dar și
cu soiuri cât mai târzii, de august.
Imaginaţi-vă că noi am vândut în
acest an cireşe până la 1 septembrie.
Şi atunci conveierul se mişcă”.
Mai mult, dezvoltarea în me-
diul rural poate fi realizată prin
specialiști: specialiști care să îți in-
dice ce soiuri să alegi într-o anu-
mită zonă, dar și viitorii specialiști
veniți din rândurile elevilor și
specializați pe anumite domenii
agricole.
Specialiștii aduc
dezvoltarea
laud că am adus soiul Lara că
este o modă, dar Lara va îngheţa
în timpul iernii pentru că sun-
tem climat temperat-continental.
Producţia pentru anul viitor o sta-
bilesc din foarfec eu anterior, în ia-
nuarie, când vin la tăieri, iar pomul
şi-o stabileşte acum prin diferenţi-
erea mugurală. El acum lucrează şi
face următoarea producţie. De fapt,
dacă tăiem un mugur şi-l punem
la microscop, o să vedem floarea în
miniatură, cea care va înflori după
10-15 martie la fiecare specie. Şi
atunci de asta este foarte important
să ştim toţi aceşti paşi, să ştim toţi
aceşti parametri”, arată specialistul.
Primul pas pe care trebuie să îl
”
Aud diverse teorii că
nucul se plantează,
nu se taie. Nu este
adevărat! Nucul,
în primii cinci ani, ca un
copil, trebuie format, ca să
avem producţie mai mare.
Şi produce din anul doi.
facă cel care dorește să înfiinţeze o
plantaţie pomicolă este să meargă
la un specialist şi apoi să facă un
proiect.
Iar această idee a început să prindă.
Anul trecut, stațiunea pomicolă a
anunțat că începând cu 1 februa-

”
Dacă am nuc, cireş,
peri pe marginea
gardului – care aduc
şi ei 10-15 tone anual
–, mai am murul, coacăzul,
combinat cu trandafirul de
dulceaţă, am o șansă.
42 | Revista Fermierului | ianuarie 2021
Chiar dacă investim cu fonduri
UE, modernizarea trebuie să vi-
zeze întreg angrenajul, iar stațiunile
ar trebui să aibă acest rol. În ulti-
mii 20 de ani, la Iași, s-au făcut nu-
meroase poligoane cu multe soiuri
aduse de afară, unde erau extrem de
productive și bune, dar la noi nu au
avut randamentul din Germania,
Olanda sau Turcia. „Degeaba mă
43
 Horticultură

rie va primi săptămânal, în toate
loturile demonstrative, câte 50-70
de doritori care să înveţe să taie.
Acțiunea a avut succes, a fost gra-
tuită, la inițiativa stațiunii răs-
punzând de la studenți însoțiți
de profesori la fermieri din zona
Dobrogei. „Chiar a venit un domn
de la Constanţa cu patru băieţi ti-
neri, între 18 și 22 de ani, şi a zis:
«Domnule Corneanu, vreau să-i
pendate ale Babilonului.
Dr. ing. Gelu Corneanu lucrează
de 28 de ani alături de soția sa și
crede că nu a făcut destul. „N-aş
face altceva pentru nimic în lume.
De un singur lucru îmi pare rău,
că au trecut repede anii, totul parcă
a fost ieri. Dar cred că am făcut
prea puţin. Sper ca timpul, Cel de
sus, să mă lase să mai fac ceva. Dar
știţi cine ne-a lăsat cel mai mult
pentru agricultură? Ţăranul ro-
mân! Imaginaţi-vă că ţăranul ro-
mân pentru pământ îşi dădea su-
fletul! Era holeră în sat, era ciumă,
era malarie, dar cu arma în mână
el pleca să apere glia strămoşească.
Acest lucru la noi a dispărut. Avem
Covid – gata, stăm toţi în case. În
agricultură nu poţi sta în casă!”, a
exclamat specialistul la finalul vizi-
tei noastre.

”
învăţ să taie la mine la livadă.» «Şi
dacă nu mai vor să taie la dumneata Motorul este ferma mică. Pe poarta fermierului mic nu
anul viitor?» «Nicio problemă, va trebuie să iasă producţia fizică, cireaşa, nuca, ci borcanul
şti să taie la celălalt bine. E un lucru
bun pentru România». Şi să ştiţi că
de dulceaţă făcută în regim propriu, lichiorul de cireşe,
nu este un mare cultivator de pomi, lichiorul de nuci, pentru că aici am plusvaloarea.
de fapt sunt între amatori şi a
pişca ceva din meserie să facă ceva.
Românii au început să înţeleagă că
trebuie să facă bani şi că bani se pot
face muncind, iar agricultura este
aducătoare de bani”, povestește dr.
ing. Gelu Corneanu, subliniind că
avantajul în agricultură e că, privind
în viitor, va rămâne copiilor, nepo-
ţilor, care o vor dezvolta. Dacă în
Germania, de pildă, un fermier cul-
tivă de 100 de ani usturoi sau varză,
la noi abia de 30 de ani facem asta,
dar sperăm să ajungem la nivelul de
tradiție european.

„În agricultură nu
poţi sta în casă!”
Specialistul ieșean spune că o li-
vadă îți oferă satisfacții, pentru că
poți folosi specii diferite. Ba chiar
afirmă că plantând cais, piersic, ci-
reş, alun, care înfloresc în perioade
diferite, au înălțimi diferite, a cău-
tat să se apropie de Grădinile sus-
44 | Revista Fermierului | ianuarie 2021
 Protecția plantelor
Protejarea culturilor de atacul
bolilor și dăunătorilor,
din ce în ce mai dificilă
EXISTĂ SUFICIENTE SOLUȚII DE PROTECȚIA PLANTELOR
DISPONIBILE PENTRU FERMIERII ROMÂNI?
Asociația Industriei de Protecția
Plantelor din România (AIPROM),
împreună cu specialiştii din domeniu,
cu fermierii şi cu distribuitorii
de input-uri pentru agricultură,
a analizat situaţia produselor de
protecție a plantelor pentru cele
mai importante culturi, pentru boli
şi dăunători specifici, evidenţiind
golurile de protecţie şi încercând
să estimeze pierderile de producţie
înregistrate în absenţa acestor soluţii.
Rezultatele studiului realizat de
AIPROM vor fi puse la dispozi-
ţia factorilor politici, a Ministerului
Agriculturii, Autorității Naționale
Fitosanitare, cât şi la dispoziția
organizațiilor profesionale ale fermi-
erilor. „Scopul proiectului este acela
de a trage un semnal de alarmă cu
privire la faptul că protejarea cul-
turilor de atacul bolilor și dăună-
torilor a devenit din ce în ce mai
dificilă în contextul reducerii nu-
mărului de soluții disponibile pe
piața europeană. A interzice produ-
sele de uz fitosanitar fără a pune ab-
solut nimic în loc credem noi că
nu este sănătos. Astăzi, mai avem
aproximativ 30% - 40% din pro-
dusele de uz fitosanitar disponi-
bile acum 15-20 de ani”, punctează
Vasile Iosif, președinte AIPROM.
46 | Revista Fermierului | ianuarie 2021
MIHAELA PREVENDA
pene. „Un exemplu în acest sens este
Fermierul român Tanymecus Dilaticollis (Răţişoara
rămâne încet, Porumbului). În absența unei dero-
gări pentru tratamentul la sămânță,
dar sigur, fără fermierul român nu are niciun pro-
dus eficient omologat pentru com-
soluții viabile baterea acestui dăunător care pune
de protecția în pericol cultura de porumb, o
cultură extrem de importantă în
culturilor România”, a explicat Vasile Iosif,
președintele Asociației Industriei de
România are organisme de dăunare Protecția Plantelor din România.
specifice, extrem de agresive și care Membrii AIPROM consideră
nu sunt prezente în alte state euro- că inovaţia reprezintă o parte im-
portantă a soluţiei pentru o agricultură durabilă şi produse sănă-
toase într-o societate care respectă mediul şi gestionează cu inteli-
genţă resursele. „Împreună cu fermierii ne-am asumat misiunea de
a furniza hrană suficientă, de calitate și accesibilă pentru o populație
în continuă evoluție. Putem realiza acest deziderat numai dacă sun-
tem pregătiți să îmbrățișăm tehnologia și să permitem inovațiilor
din agricultură să își exprime potențialul. Ne dorim ca factorii de de-
cizie să țină cont de realitățile curente vizavi de inovare și să nu so-
licite industriei de protecția plantelor produse care ar putea fi dis-
ponibile în mod real în 20-30 ani de acum încolo. AIPROM
crede că acesta este momentul potrivit pentru ca toţi factorii in-
teresaţi să coopereze pentru a pune la dispoziţia autorităţilor res-
ponsabile argumente consistente care să servească intereselor agri-
culturii româneşti”, a concluzionat președintele AIPROM.
Fermierii au nevoie de suficiente produse pentru protecția plantelor care
să răspundă punctual problemelor din arealul României. Retragerea
mai multor produse fitosanitare poate pune presiune pe cultivator
care va avea dificultăți în a produce la standardele cerute de piață.
Alegerea unor produse de protecţia plantelor selective pen-
tru fauna utilă şi aplicarea acestora în concentraţii corespunză-
toare reprezintă un deziderat în strategia de management inte-
grat, iar o plajă cât mai largă de produse de protecția plantelor ce
au la bază substanțe active diferite, cu moduri de acțiune diferite
și din clase chimice diferite pot contribui la îmbunătățirea mana-
gementului integrat la nivel de fermă, sunt de părere specialiștii.
Atacuri fără
precedent în
culturile de cereale
Astăzi, culturile de cereale păioase ocupă
cea mai mare suprafață cultivată a țării,
aproximativ 2,6 - 2,7 milioane de hectare.
Pentru a ajunge la maturitate cerealele pă-
ioase petrec aproximativ zece luni în câmp
și sunt expuse unui număr foarte mare de
agenți patogeni: boli, buruieni și dăunători.
„Controlul chimic al acestor patogeni re-
prezintă cea mai eficientă armă în lupta in-
tegrată împotriva acestora, toate celelalte
măsuri agrotehnice de control au rolul de a
reduce atacul agenților patogeni fără a-i pu-
tea controla efectiv. Inițiativa de reducere a
consumului de pesticide în culturile agri-
cole pune fermierii în situația de a nu mai
putea face față presiunilor mari ale atacurilor
principalilor patogeni (gândac ghebos, viermi
sârmă) și totodată creează condiții propice
de dezvoltare pentru agenții patogeni secun-
dari (afide, boli ale bazei tulpinii, boli ale spi-
cului). Controlul parțial sau lipsa controlului
acestor patogeni duce la bioacumulări îngri-
jorătoare în timp foarte scurt, producând ata-
curi fără precedent în culturile de cereale (de
exemplu, atacul masiv de afide, muște ale ce-
realelor și cicade din toamna anului 2019)”,
a arătat Adrian Cosor, membru AIPROM.
Pe termen mediu și lung, fără posibilitatea de
alternare a modurilor de acțiune ale soluțiilor
chimice, inițiativa de reducere a consumului
de pesticide va atrage după sine apariția mai
rapidă a fenomenului de rezistență al pato-
genilor la acțiunea pesticidelor, lăsând astfel
fermierii fără suficiente instrumente necesare
în lupta împotriva dăunătorilor și a bolilor.
Retragerea tratamentului sămânță și ulte-
rior aproape a tuturor insecticidelor sistemice
va duce la o utilizare excesivă a produselor
de contact, cunoscute sub denumirea gene-
47
 Protecția plantelor

rică de piretroizi. „Timpul scurt de protecție

și rezistență, pe care o vor căpăta de la uti- Mari pierderi de recoltă
lizarea excesivă, va duce la un număr mare
de aplicări. Astfel că într-un an cu presi-
la floarea-soarelui,
une mare a dăunătorilor acest fapt se va răs- din cauza dăunătorului
frânge într-un mod negativ asupra reziduu-
rilor din recolte, existând riscul ca din cauza Tanymecus dilaticollis
unui număr foarte mare de tratamente să
fie depășite MRL-urile și recoltele respec- Floarea-soarelui este o cultură de mare importanță economică și ali-
tive să fie interzise pentru comercializare și mentară, însă până la momentul în care această plantă să ajungă să
consum, putându-se merge până la obligarea fie consumată, ea suportă atacul a numeroase specii de agenți fito-
fermierului să își distrugă recolta, fiind im- patogeni, dăunători și buruieni. „Prin sămânță se transmit nume-
proprie pentru orice fel de consum”, explică roase boli, în special putregaiul cenușiu, putregaiul alb, mana și al-
Vladimir Cojuhari, membru AIPROM. tele. În faza de germinare/răsărire floarea-soarelui poate fi atacată de
viermii sârmă, gărgărița porumbului - Tanymecus dilaticollis și alți dă-
unători de sol”, susține Andreea Caimac, membru AIPROM.
Producția de Tanymecus dilaticollis reprezintă un pericol deosebit, deoarece
prin roaderea frunzelor cotiledonale în faza de răsărire, rămâne nu-
porumb, în scădere mai tija care se usucă. „De asemenea, plantele pot fi retezate de la
bază, producând mari pierderi de recoltă. De aceea tratamentul la
Aproximativ două treimi din cantitatea de sămânță reprezintă o verigă importantă în combaterea unora din-
porumb produsă în întreaga lume este utili- tre cele mai păgubitoare boli și dăunători. Frunzele, tulpina și cala-
zată ca furaj. În unele ţări randamentul me- tidiul sunt atacate de numeroși agenți patogeni precum Sclerotinia
diu la hectar atinge zece tone, iar o mare sclerotiorum, Botrytis cinereal, Phomopsis helianthin, Phoma macdo-
parte a acestei cantităţi este recoltată în stare naldi, Alternaria spp.”, adaugă Liviu Chira, membru AIPROM.
matură şi utilizată ca furaj. „Atât porumbul
boabe, cât şi porumbul însilozat reprezintă
hrana cu cel mai ridicat conţinut caloric cu
care pot fi furajate animalele şi care con-
ţine mai mult ulei decât grâul sau orzul, dar
are un conţinut de proteine mai mic decât
alte plante cerealiere. În România, porum-
bul face parte din alimentele tradiționale
și de rezistență ale țăranului român,
făcându-și loc până și pe mesele cele mai ra-
finate. Producția de porumb a României
în 2019 a fost de 16,99 milioane de tone de
boabe. Este o recoltă cu 9% mai mică de-
cât cea raportată în 2018, în ciuda faptului
că suprafața semănată cu porumb în 2019
a fost mai mare cu 240.000 de hectare. În
2018, producția de porumb raportată de
România a fost de 18,66 milioane de tone”,
spune Daniel Stanciu, membru AIPROM.

48 | Revista Fermierului | ianuarie 2021

 Protecția plantelor
Producția
de rapiță,
condiționată
de protecția
împotriva
dăunătorilor
Rapița este utilizată pentru pro-
ducerea uleiului de calitate și a bi-
odieselului. În același timp, rapița
are multiple utilizări în industrie,
cât și în producția de furaje pen-
tru animale. „Extinderea culturii
de rapiță a fost însoțită de creșterea
atacului dăunătorilor și de o proli-
ferare pe măsură a bolilor, care se
constituie în reali factori limita-
tivi ai cantității și calității producției.
Siguranța producțiilor de semințe
de rapiță este condiționată nemijlo-
50 | Revista Fermierului | ianuarie 2021
cit și de protecția culturilor împo-
triva atacurilor dăunătorilor”, susține
Liviu Chira, membru AIPROM.
Legumicultorii
noștri folosesc
mult mai puține
PPP, comparativ cu
țările din vestul UE
Fermierii români utilizează cu apro-
ximativ 2/3 mai puține produse de
protecția plantelor pe hectar com-
parativ cu țările din vestul Uniunii
Europene, având în același timp cu
mult mai multe provocări de depășit.
Entomofauna dăunătoare locală
atât ca varietate, cât și ca agresivitate
este mult peste ceea ce se întâlnește
în țările concurente, mari producă-
toare de legume, afirmă specialiștii.
„Pe lângă retragerea multor soluții de
protecție eficiente, legumicultorii în-
fruntă și o concurență foarte agre-
sivă reprezentată de țările din UE
puternic subvenționate și cu un sis-
tem de producție performant, dar și
concurența cu importurile provenite
din țările aflate în afara UE și care nu
au aceleași restricții, acestea putând
utiliza produse mai eficiente, mai
agresive, dar generatoare de profituri
mai mari. Provocările venite din par-
tea unor dăunători nu pot fi sustena-
bil depășite cu actualele soluții și mai
ales cu viitoarele retrageri de pro-
duse. Dăunători ca Tuta absoluta (mi-
nierul tomatelor), Helicoverpa armi-
gera (omida fructelor) sau Musculița
albă de seră (care nu mai este de mult
un dăunător specific spațiilor prote-
jate) sunt deja dăunători cu rezistență
la un număr mare de produse de
protecție a plantelor. Aici apare cea
mai mare nevoie de inovație gene-
ratoare de noi soluții”, arată Sorin
Petrache, membru AIPROM.
În livezi, noi
dăunători
pentru care nu
există soluții
omologate
Una dintre cele mai mari investiții
pe care pomicultorii trebuie să le
facă este investiția în produsele de
protecție a livezilor, deoarece pe tot
parcursul ciclului de vegetație numă-
rul de tratamente poate varia pen-
tru o livadă intensivă de la 14 la 20
și uneori chiar mai mult în cazul în
care se înregistrează o presiune ridi-
cată a bolilor și dăunătorilor. „Având
în vedere numărul mare de trata-
mente care se aplică în livezile su-
per-intensive, există o necesitate clară
de a alterna diferite clase de chimie,
pentru a ține sub control principa-
lele boli și dăunători, și pentru a pre-
veni apariția formelor de rezistență
la substanțele disponibile pe piață,
acestea fiind din ce în ce mai limi-
tate că număr. În plus față de pro-
vocările cu principalele boli și dă-
unători cunoscuți, pomicultorii se
confruntă cu apariția unor noi dă-
unători (de pildă, Dasineura Mali,
Drosophilla Suzukii) pentru care nu
există soluții omologate în acest mo-
ment și care pot afecta calitativ și
cantitativ producțiile obținute în li-
vezile din România”, precizează Ana-
Maria Pascariu, membru AIPROM.
Mai mult, limitarea soluțiilor pen-
tru protecția plantelor poate deter-
mina utilizarea produselor rămase
într-un mod nesustenabil și impli-
cit poate duce la apariția unor forme
de rezistență a agenților patogeni și
dăunători. „În cazul pomilor fructi-
feri fenomenul de rezistență se ma-
nifestă pentru acarienii din fami-
lia Tetranychidae, Păduchele lânos
(Eriosoma lanigerum), Păduchele din
San Jose (Quadraspidiosus pernicio-
sus), Viespea merelor (Hoplocampa
testudinea), Viermele mere-
lor (Cydia pomonella) Afide (Aphis
spp), Musculița cu aripi pătate
(Drosophilla Suzukii) și boli precum
Focul bacterian (Erwinia amylovora)
și Moniliozele. Pomicultorii au ne-
voie de ajutor pentru a depăși pro-
blemele cu care se confruntă: atât
soluții inovatoare de protecția plan-
telor, cât și suport pentru a produce
fructe care să răspundă cerințelor
din ce în ce mai riguroase ale con-
sumatorilor”, a completat Andrei
Doru, membru AIPROM.
51
 Zootehnie

Abatoarele de capacitate mică nu prea 4.2 – componenta investiții de capacitate mică din zona mon-
tană pot ajunge până la maximum 300.000 euro/proiect.
Sunt eligibile pentru finanțare investițiile
în unități de sacrificare de capacitate

au căutare în zona montană

Finanțarea nerambursabilă acordată prin PNDR 2020 este de 50% mică destinate porcinelor, ovinelor, ca-
MIHAELA PREVENDA
din totalul cheltuielilor eligibile pentru realizarea unui abator de prinelor și bovinelor, în conformitate
mică capacitate în zona montană, în cazul în care acesta este rea- cu Ordinul 35/ 2011 (privind aprobarea
DOAR DOUĂ PROIECTE DEPUSE. lizat de către IMM-uri. Pentru grupuri de producători, coopera- condițiilor minime de funcționare a aba-
FERMIERII POT SOLICITA FONDURI EUROPENE PÂNĂ LA 31 MARTIE 2021
tive sau societăți cooperative, intensitatea sprijinului acordat poate toarelor de capacitate mică, cu modifică-
ajunge până la 70%. Dacă este realizat de alte întreprinderi decât cele rile și completările ulterioare), care sunt
menționate anterior, finanțarea PNDR va fi de maximum 40%. amplasate în localități din zona montană.
Capacitatea maximă de sacrificare a unui
abator de capacitate mică, incluzând tă-
ierile de urgență, presupune un maxim
de 5 UVM (unitate vită mare)/zi și în-
cadrarea în 200 de capete/lună pen-
tru porcine, ovine sau caprine și de 40
de capete/lună pentru bovine. În ca-
zul în care se realizează o investiție pen-
tru un centru de sacrificare, acesta trebuie
Sesiunea de depunere a cererilor de finanţare din cadrul să funcționeze pentru cel mult 2,5 UVM/
Măsurii 4 - Investiţii în active fizice, submăsura 4.2 – zi și să se încadreze în 100 de capete/
„Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul lună pentru porcine, ovine sau caprine
produselor agricole” – componenta investiţii în abatoare și în 20 de capete/lună pentru bovine.
de capacitate mică în zona montană se prelungește Pentru a depune o cerere de finanțare
până la data de 31 martie 2021, ora 16:00, a anunțat
a unei unități de sacrificare de capa-
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).
citate mică, în zona montană, fer-
mierii trebuie să respecte prevederile
Ghidului solicitantului și anexele afe-
Reamintim că prima sesiune din 2020 rente acestuia, publicat pe site-ul www.
de depunere a Cererilor de finanţare Sprijin de până la 70% afir.info, la secțiunea Investiții PNDR
pentru submăsura 4.2 „Sprijin pen- în pagina dedicată submăsurii 4.2.
tru investiții în procesarea/market- pentru grupuri de producători Solicitările de finanțare se depun ex-
ingul produselor agricole – componenta
de investiții în abatoare de capacitate
și cooperative agricole clusiv online pe site-ul AFIR până
la data- limită (31 martie 2021, ora
mică în zona montană” din Programul 16:00) sau până când, prin totalul ce-
Național de Dezvoltare Rurală 2014 – Alocarea financiară disponibilă fermierilor prin submă- rerilor depuse, se atinge plafonul ma-
2020 (PNDR 2020) a fost lansată de sura 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/ market- xim de 150% din valoarea alocării.
AFIR pentru perioada 13 iulie – 31 de- ingul produselor agricole” – componenta investiții de capaci-
cembrie 2020, fiind prelungită acum tate mică din zona montană din PNDR 2020 este de 12.930.334
până la finalul lunii martie din 2021. de euro. De asemenea, fondurile totale disponibile pentru de-
Până la ora actuală, conform punere în acest moment sunt de 18.795.555 de euro.
Contorului PNDR de pe site- Pragul minim de selecție pentru proiectele depuse este de 10
ul AFIR, au fost depuse două pro- puncte, valabil pentru întreg intervalul 1 ianuarie 2021 – 31 mar-
iecte, în valoare de 599.946 de euro. tie 2021. Fondurile nerambursabile acordate prin submăsura

52 | Revista Fermierului | ianuarie 2021 53

 Tehnică agricolă
Analizele de sol, importante
pentru controlul
gradului de fertilitate
Analizele de sol sunt extrem
de importante pentru a putea
determina în mod corect premisele și
necesarul de nutrienți pentru culturi.
Cunoașterea amănunțită a tipului de
sol, a cantității de substanțe nutritive,
dar și a altor particularități îi poate
ajuta pe fermieri să stabilească în
mod corect productivitatea unei
culturi. În același timp, analizele de
sol ajută la determinarea unui plan
de fertilizare, astfel încât să poată
fi obținută o producție sporită.
Analizele de sol reprezintă un
set de procese chimice având
rolul de a determina necesa-
rul de îngrășăminte al plante-
lor, dar și alte proprietăți chi-
mice și biologice ale solului care
pot influența producția unei cul-
turi și sănătatea plantelor.
Analizele de sol sunt foarte impor-
tante înainte de a înființa o cul-
tură, deoarece acestea îi ajută pe
fermieri să determine dacă tipul
respectiv de sol este potrivit pen-
tru plantele care urmează să fie
cultivate, dar și pentru stabilirea
unui plan de fertilizare adecvat.
Operațiunea ar trebui să fie efec-
tuată o dată la patru ani, deoa-
rece în această perioadă parame-
trii se pot schimba semnificativ.
Reiterăm faptul că analizele de sol
reprezintă una dintre cele mai im-
54 | Revista Fermierului | ianuarie 2021
portante etape din stabilirea unui
plan de fertilizare. Mai mult de-
cât atât, rezultatele unei analize
de sol sunt puternic influențate de
proba de sol care urmează să fie
testată, motiv pentru care prele-
varea corectă este esențială. Prin
urmare, o analiză de sol presu-
pune parcurgerea unor etape, pe
care le prezentăm în continuare.
Întocmirea
planului de
prelevare și
determinarea
momentului
potrivit
În această etapă trebuie stabi-
lite suprafețele de teren care ur-
mează să fie analizate. În cazul
în care există suprafețe neuni-
MIHAELA PREVENDA
forme, acestea nu trebuie luate ne-
apărat în considerare, dacă re-
prezintă mai puțin de 10% din
suprafața totală a terenului. Acesta
trebuie împărțit în parcele de
aproximativ 10 ha, pentru cul-
turile de câmp. Din aceste par-
cele vor fi prelevate probe de sol.
Apoi, trebuie determinat momen-
tul potrivit pentru prelevarea pro-
belor de sol. În general, probele
de sol pot fi recoltate pe tot par-
cursul anului, cu câteva condiții.
Acestea trebuie prelevate întot-
deauna după recoltarea cultu-
rii precedente, dar și la cel puțin
30 de zile de la momentul în care
au fost aplicate îngrășămintele.
Probele de sol recoltate după ploaie
sau când nivelul de umiditate este
prea mare nu sunt recomandate,
întrucât pot să apară erori la esti-
marea nivelului de azot, dar și din
cauza nivelului de omogenizare.
O probă corectă este atunci
când solul poate fi sfărâ-
mat în mână și nu se lipește.
Prelevarea probelor
Pentru prelevarea probelor poate fi folosită cazmaua, sonda
sau alte ustensile disponibile. Este important de reținut fap-
tul că ustensilele folosite trebuie să fie curate și fără rugină, pen-
tru a nu contamina probele de sol. Mai este nevoie de un cuțit
pentru mărunțirea pământului, un recipient din plastic pen-
tru a măsura proba prelevată, pungi pentru ambalarea pro-
bei și un sac de polietilenă, pentru omogenizarea probei medii.
În ceea ce privește punctele de prelevare din sol, acestea pot fi
prelevate în zigzag, pe diagonală sau în alte moduri, în funcție
de configurația terenului, fiind considerate probe parțiale.
Un aspect important, înainte de prelevare, este curățarea te-
renului de resturile organice, pe o adâncime de 2-3 cm.
Probele trebuie prelevate pe o adâncime de până la 25
de cm, pentru culturile de cereale, plante furajere și teh-
nice. În cazul pomilor fructiferi și al viței-de-vie, se va pre-
leva o probă pe intervalul de adâncime 20-40 de cm.
Proba prelevată, adică pământul mărunțit, se poate pune, apoi,
în pungi de hârtie sau de plastic, etichetate corespunzător.
Probele parțiale obținute trebuie amestecate, apoi,
într-un sac curat, din care se va extrage proba me-
die, care nu trebuie să depășească 1.000 de grame.
Motivele pentru care sunt necesare analizele de
sol:
• Pentru a determina cantita-
tea de nutrienți disponibili;
• Pentru a putea determina randamen-
tul programelor de fertilizare și pen-
tru a obține recomandările necesare;
• Pentru a putea calcula cantita-
tea necesară de îngrășăminte pen-
tru fiecare cultură în parte;
• Pentru a evalua fiecare tip de nu-
trient disponibil și care este pla-
nul necesar pentru compensare;
• Pentru a determina cultura potrivită care
poate fi înființată pe acel tip de sol;
• Pentru a estima riscul legat de preveni-
rea insuficienței sau a excesului nutritiv;
• Pentru a determina nivelul pH-ului
din sol și alți indicatori esențiali.
Analize de laborator
Probele de sol recoltate trebuie tri-
mise la laborator pentru a fi analizate.
În cazul în care nu pot fi trimise ime-
diat, acestea ar trebui să fie depozitate
în frigider, pentru cel mult 10-15 zile.
După analiză, fermierul primește in-
terpretarea rezultatelor, împreună cu
o recomandare pentru un plan de fer-
tilizare. În general, analiza conține
informații despre azotul nitric, pota-
siu, calciu, fosforul asimilabil și mag-
neziu, dar și despre pH-ul solului, tex-
tura acestuia și conductivitatea electrică.
Recomandările în urma analizei solului
se bazează pe caracteristicile acestuia, cul-
tura pe care fermierul vrea să o înființeze
și recolta pe care dorește să o obțină.
În ceea ce privește prețul unei ana-
lize de sol, acesta este stabilit în funcție
de tipul solului și de suprafața aces-
tuia. Prețul poate porni de la 18 lei,
plus TVA, pentru un hectar.
55
 Tehnică agricolă
Recomandări pentru conservarea
apei în sol
Se observă, din ce în ce mai mult,
tendința fermierilor români de a
aplica rezultatele cercetărilor pentru
reducerea efectelor schimbărilor
climatice și știm că aceștia sunt
foarte atenți la acumularea și
conservarea apei în sol.
NHR Agropartners recomandă
să se țină cont de anumite as-
pecte, pe care le enumerăm mai
jos, pentru conservarea apei în
sol. Fermierii trebuie să găsească
soluțiile optime care se pretează
cel mai bine condițiilor specifice
din ferma lor și să aibă curajul de
a încerca soluții verificate atât în
România, cât și în alte țări și care
se aplică de zeci de ani în diferite
zone ale lumii. Suntem convinși
că agricultura își va schimba fața
și tehnologiile trebuie adaptate
noilor condiții din ce în ce mai
aspre.
1. Toate lucrările trebuie făcute
rațional, în perioada optimă, cu
evitarea trecerilor inutile pe te-
ren, a tasării solului și a lucrări-
lor care favorizează evaporarea
apei. Cât mai puține treceri pe
sol, cu utilaje cu anvelope late
sau cu șenile, când umidita-
tea este optimă și în niciun caz
când este exces de umiditate.
2. Imediat după recoltat, tre-
buie făcută o lucrare superfi-
cială de dezmiriștire, care să
spargă crusta, să distrugă bu-
ruienile, foarte mari consu-
56 | Revista Fermierului | ianuarie 2021
DR. ING. FLORIN NEACȘU, NHR AGROPARTNERS
matoare de apă, și să favori-
zeze răsărirea buruienilor și
samulastrei, care pot fi contro-
late fie mecanic, fie chimic.
3. Renunțarea la arătura cu răs-
turnarea brazdei și aplicarea
unor tehnologii cu număr re-
dus de lucrări sau chiar cu lu-
crări minime. Se poate folosi
cu succes scarificarea, cu pro-
ductivitate mai mare și cu con-
sum mai redus de combusti-
bil, lucrarea solului cu organe
de lucru tip daltă până la o
adâncime de 25-35 cm, pregă-
tirea patului germinativ doar
până la adâncimea de semănat,
mașini combinate care efectu-
ează mai multe lucrări într-o
singură trecere, lucrarea solului
în benzi înguste de câțiva cen-
timetri în care să intre brăzda-
rul de semănat (strip till), se-
mănatul direct sau în mulci.
4. Tocarea și împrăștierea pe
sol a resturilor vegetale (mul-
cirea) este importantă atât
pentru reducerea evaporă-
rii apei, cât și pentru apor-
tul de materie organică pen-
tru creșterea fertilității solului.
5. Folosirea îngrășămintelor or-
ganice și a lucrărilor care con-
tribuie la creșterea calității
și fertilității solului.
6. Crearea de perdele fores-
tiere de protecție, care for-
mează un microclimat favora-
bil, opresc vânturile care usucă
solul, rețin zăpada și contribuie
la menținerea umidității în sol.
7. Irigarea, pentru cei mai
norocoși care au la îndemână
sisteme de irigare. Aceasta tre-
buie făcută în mod rațional, fără
exagerare, aceasta din urmă du-
când la sărăturarea și scăderea
fertilității solului. Probabil, re-
pararea și întreținerea sisteme-
lor de irigații existente, poate
un parteneriat pentru constru-
irea altora noi, întreținerea ca-
nalelor trebuie să devină o
preocupare de moment a fer-
mierilor, până la realizarea sis-
temelor de irigații la nivel
național. NHR Agropartners
SRL colaborează cu doi pro-
ducători pentru a oferi soluții
integrate pentru sisteme de
irigații și suntem oricând la
dispoziția fermierilor pentru a
lucra împreună în găsirea celei
mai bune soluții pentru aceștia.
8. În cazul în care nu se
înlocuiește arătura, nivela-
rea și tăvălugirea arăturii sunt
esențiale pentru acumularea, re-
ducerea evaporării și păstrarea
apei în sol. Tăvălugirea după se-
mănat mărește contactul în-
tre semințe și sol îmbunătățind
germinarea și elimină aerul
din stratul superficial al solu-
lui care poate favoriza evapora-
rea apei. Tăvălugirea de primă-
vară ajută la spargerea crustei
și la realizarea contactului mai
bun între rădăcinile plante-
lor și sol, mai ales la culturile
„descălțate” din cauza eroziunii
eoliene sau prin scurgerea apei
din ploi sau din topirea zăpezii.
57
 Tehnică agricolă
Inovații pregătite să ajungă din 2021
în fermele din România
Anul 2021 aduce cu sine o serie de inovații
în portofoliile marilor producători de
utilaje agricole. Gata să răspundă în cel
mai scurt timp nevoilor fermierilor și să
găsească cele mai complete soluții pentru
problemele cu care aceștia se confruntă,
companii precum Fendt, Horsch sau Valtra,
investesc permanent în cercetare, testare și
inovare. Astfel, produsele dezvoltate sunt,
de la an la an, mai fiabile și mai eficiente,
cu un grad ridicat de adaptabilitate.
58 | Revista Fermierului | ianuarie 2021
Despre ultimele inovații, pregătite să
ajungă în acest an în curțile fermieri-
lor români, aflăm de la specialiști care
MIHAELA PREVENDA
cunosc în cel mai mic detaliu produ-
sele producătorilor pe care îi repre-
zintă la noi în țară compania Mewi.
Fendt:
gestionare mai
facilă a lucrărilor
Fendt și-a îndreptat atenția pe dez-
voltarea unor sisteme performante
pentru gestionarea cât mai facilă
a lucrărilor. Radu Tălpan, brand
manager Fendt la Mewi, punc-
Astfel, împreună cu noul termi-
nal de 12”, clienții vor putea benefi-
cia de o comunicare mult mai ușoară
tează principalele noutăți ale re-
numitului producător german.
Seria de tractoare Fendt 200 Vario
de tip ”off-board-on board” pen-
tru managementul lucrărilor”, pre-
cizează reprezentantul Mewi.
pentru 2021 se aliniază în rând cu Fendt Seria 300 Vario pentru
frații mai mari, în ideea în care vor 2021 aduce pe lângă tehnologia
fi disponibile toate cele trei game de
echipare disponibile – Power, Profi,
FendtOne, un nou model în gamă,
Fendt 314 Vario GEN4, care bene-
Profi+. „În plus față de cele trei va- ficiază de modul de împărțire a pu-
riante de echipare, va fi disponibilă
pe tractoare tehnologia FendtOne.
terii motorului DynamicPower. Cu
acest model, seria 300 acoperă o
59
 Tehnică agricolă
plajă mai mare de putere, de la 113
CP (Fendt 311 Vario) până la 152 CP
(Fendt 314 Vario cu DynamicPower).
În plus, cu nivelul de echipare Profi+,
clienții vor putea beneficia de siste-
mul de telemetrie FendConnect.
Seria 700 Vario GEN6 aduce
pe piață aceeași tehnologie
FendOne. În varianta Profi+ trac-
torul poate fi echipat cu joystick-
ul 3L, care poate prelua până la 27
de funcții din managementul trac-
torului, funcții ISOBUS sau uti-
lizarea încărcătorului frontal.
Pentru 2021 modificările aduse se-
riei Fendt 1100 Vario MT pot fi ob-
servate deja din denumirea tracto-
rului – seria va fi echipată cu mult
apreciata cutie Vario. Prin cele pa-
tru modele disponibile, gama Fendt
1100 Vario MT se adresează acelorași
clienți care se orientează spre lățimi
mari de lucru. „Principalul său plus,
pe lângă transmiterea puterii la
sol, prin șenile, este acum trans-
misia Vario, care își va face simțită
prezența prin corelarea puterii mo-
torului MAN 16,2 l-673 CP (mode-
lul Fendt 1167 Vario MT) cu forța de
tracțiune la sol”, arată Radu Tălpan.
60 | Revista Fermierului | ianuarie 2021
Accent pe
agricultura
viitorului
- Horsch
Înainte ca legea să devină mai re-
strictivă cu tipurile și cantitățile de
substanțe chimice folosite în agricul-
tură, cu gândul la protejarea solurilor
și a sănătății consumatorului final,
producătorul german Horsch aduce
pe piață o linie de utilaje cu prelu-
crare mecanică, echipată cu tehnolo-
gie de ultimă generație. Constantin
Curcă, reprezentantul Horsch în
România, ne-a spus mai multe des-
pre viziunea și proiectele companiei.
Ca noutate, în portofoliul Horsch re-
găsim produsele din clasa ProfiBio,
de tip hibrid. „Termenul de agri-
cultură hibrid, folosit prima dată de
Michael Horsch, reprezintă prac-
tic agricultura viitorului, care tre-
buie neapărat să țină cont de facto-
rul climatic. Scopul este folosirea cât
mai eficientă a resurselor, în favoarea
noastră, regenerarea și reducerea im-
pactului asupra mediului. Agricultura
hibrid nu înseamnă să mergem în ex-
treme, ci se vrea o agricultură în care
resursele sau factorii de producție să
fie folosiți cu responsabilitate. Un
exemplu extrem de simplu: o cultură
de soia, care necesită foarte multe
tratamente, poate avea o evoluție
foarte bună prin aplicarea unei lu-
crări mecanice într-unul din stadi-
ile de dezvoltare. Această lucrare nu
se face neapărat în ideea de a econo-
misi din costul substanțelor chimice,
ci mai degrabă pentru a face ceva
bun pentru plante. Pentru că orice
aplicare de erbicide are efecte nega-
tive în dezvoltarea ulterioară a plan-
telor. Ne-am gândit care ar fi neajun-
surile în domeniul bio în momentul
de față – lățimea mică de lucru și vi-
teza de prelucrare. Practic Horsch a
creat niște prășitori clasice, pe care
le-a adus în secolul XXI, le-a echipat
cu tehnologie de ultimă generație, cu
camere de luat vederi, cu sisteme ac-
tive de păstrare a urmei și de înca-
drare între rânduri. Astfel, fermie-
rii pot realiza o parte din lucrările de
întreținere ale culturilor în acest sis-
tem”, explică reprezentantul Horsch.
Cel mai important utilaj este VL (Variable Large), se adresează G se situează între seriile A și N.
prășitoarea Horsch Transformer, fermierilor mari și foarte mari din Tractoarele sunt puternice, dar com-
cu lățimi de lucru de 6, 9 și 12 me- România. Vor avea o gardă la sol în- pacte, ceea ce înseamnă că sunt potri-
tri, urmând ca producătorul ger- tre 1,60 și 2 metri și o capacitate a vite pentru efectuarea tuturor lucrări-
man să dezvolte și alte lățimi de bazinului între 5.000 și 8.000 de li- lor dintr-o fermă, fie că este vorba de
lucru. „Avem și câteva teste efec- tri. Desigur, mașinile de erbicidat vor lucrări de erbicidat, pentru produce-
tuate în România, iar rezultatele fi echipate cu sistemul de control al rea hranei sau cultivarea legumelor”.
sunt îmbucurătoare pentru noi”, rampei, Boom Control, care deja a Transmisia 24+24 R, cu patru dome-
punctează Constantin Curcă. ajuns la cea de-a treia generație, fi- nii și șase trepte Powershift (comută-
Grebla Horsch Cura este dispo- ind mai stabil, mai eficient și mai rile din domeniul B în C și din C în
nibilă în lățimi de lucru de 12 sau ușor de întreținut”, a specificat re- D sunt automate) înlesnește exploa-
15 m, iar în 2021 urmează să se re- prezentantul Horsch în țara noastră. tarea tractorului. Sunt dotate cu sis-
alizeze câteva prototipuri la 24 m.
teme puternice de prindere frontală și
Utilajul are 6 sau 9 rânduri de or-
hidraulic, oferă o vizibilitate crescută
gane de lucru, foarte apropiate în-
tre ele, care au rolul de a elimina din
De la Valtra, o și un confort sporit la interior, fiind
culturile de bază buruienile în sta- serie de tractoare simplu de utilizat. Este un tractor
ideal pentru lucrările cu încărcătorul
dii incipiente de dezvoltare. Grație
lățimilor mari de lucru, rezulta- complet nouă frontal, acesta fiind integrat șasiului.
tele sunt vizibile imediat: este eli- Are, de asemenea, o distribuție bună
a greutății. „La fel ca toate tractoa-
minată crusta, îngrășămintele de la Valtra a lansat de curând o serie
suprafață vor fi încorporate, rădăci- complet nouă de tractoare, Seria G, rele Valtra, este potrivit și pentru lu-
nile sunt acoperite cu puțin pământ. prima din generația a 5-a. George crări forestiere. Iar funcțiile și siste-
Horsch Finer este un combinator de Tănase, brand manager Valtra la mele inteligente cu care este echipat,
primăvară, dar nu numai. „Utilajul, Mewi, subliniază avantajele sale. „Cu precum cotiera SmartTouch sau sis-
cu care se va putea interveni pen- puteri între 100 CP și 145 CP, dez- temul de telemetrie Valtra Connect,
tru nivelarea unei arături, este în voltate de motoarele în patru cilin- transformă munca într-o plă-
plin proces de dezvoltare. Are inclu- dri AGCO Power 4,4 litri, Valtra cere”, conchide George Tănase.
siv funcția de scalpat, necesară în ca-
zul unei culturi nereușite. Unghiul de
atac al cuțitelor poate fi reglat pen-
tru a fi mai mult sau mai puțin agre-
siv. Rădăcinile vor fi retezate, iar re-
stul plantei va rămâne la suprafață
pentru a se usca și a permite
înființarea unei noi culturi. Produsele
din gama ProfiBio pot fi deja co-
mandate în diferite configurații”,
precizează Constantin Curcă.
O noutate absolută, cu care Horsch
va intra pe piață începând din
acest an, sunt mașinile de erbi-
cidat cu o gardă la sol mai mare.
„Autopropulsatele Horsch Leeb, va-
riantele VN (Variable Narrow) și
61
 Tehnică agricolă
Semănatul cu rată variabilă
SMART FARM, ETAPA A III-A
BOGDAN CONSTANTIN, SPECIALIST PR & COMUNICARE TITAN MACHINERY ROMÂNIA
Semănatul grâului a avut loc în lo-
calitatea Furculești din județul
Teleorman, în perioada 19-21 octom-
brie 2020, și a avut la bază cele mai
avansate sisteme și echipamente pen-
tru agricultura de precizie.
Lucrările premergătoare operațiunii
de semănat variabil au fost
următoarele:
1. Pregătirea patului germinativ
– scarificare la adâncime de 20
cm cu Väderstad TopDown cu o
lățime de lucru de 3 metri și dis-
cuit la adâncime de 10 cm cu
Vogel&Noot Terra Disc 500;
2. Cartarea Agrochimică împre-
ună cu partenerul Cartagris,
obținerea rezultatelor și a
Planului de Fertilizare (n.r. vezi
Revista Fermierului din luna no-
iembrie 2020, în care am publi-
cat despre prima etapă a pro-
iectului SMART FARM);
Proiectul SMART FARM Titan Machinery
reprezintă o premieră pe continentul
european pentru RATA VARIABILĂ de
semănat pentru cultura de grâu. Împreună
cu colaboratorii Titan, vom implementa
tehnologii pentru agricultura de precizie pe
tot parcursul ciclului de producție.
Ne vom folosi de cele mai inteligente sisteme
existente în lumea agriculturii avansate:
roboți, senzori, drone, imagistică satelitară,
utilaje autonome. Ca atare, fii pe fază să
vezi cum se face o agricultură titanică,
inteligentă, cu costuri minime și rezultate
maxime, cu cele mai inovative soluții de pe
piață și de la cap la coadă.
62 | Revista Fermierului | ianuarie 2021
Așteptarea a luat sfârșit, iar proiectul SMART FARM a intrat în etapa a III-a,
respectiv însămânțarea grâului cu rată variabilă. Campania de semănat
s-a desfășurat pe întreaga suprafață de 180 ha, însă variabil pe 103 ha
din aceasta, diferența fiind semănată convențional pentru comparație.
3. Scanarea prin inducție electro-
magnetică a solului cu Senzor
SoilXplorer, prelucrarea datelor
și obținerea hărților VRA și VSR
(n.r. vezi Revista Fermierului din
luna noiembrie 2020, în care am
publicat despre prima etapă a
proiectului SMART FARM);
4. Aplicarea de îngrășământ
(compozit Fosfor și Azot) cu
Rată Variabilă cu fertilizato-
rul Sulky X40 (n.r. vezi etapa
a II-a a proiectului SMART
FARM, despre care am pu-
blicat în Revista Fermierului
din luna decembrie 2020).
Toate aceste etape au un rol esențial
în cadrul SMART FARM, în vir-
tutea atingerii obiectivelor propuse:
producție maximă și costuri reduse!
Cea mai înaltă
tehnologie de
semănat precis în
regim de mare
viteză
Etapa a III-a a acestui proiect a pus
din nou în prim-plan expertiza Titan
Machinery România de Semănare cu
Rată Variabilă, cu echipamentele in-
teligente de care dispune: semănătoa-
rea ce beneficiază de cea mai înaltă
tehnologie de semănat precis în re-
gim de mare viteză, Väderstad Rapid
A 600 (n.r. cu o lățime de lucru de
șase metri), capabilă să aplice norme
de semănat în b.g./m² (n.r. boabe
germinabile / metru pătrat), respectiv
tractorul Case IH Optum 270 CVX,
echipat cu sistemul integrat de au-
toghidare ACCUGUIDE cu sem-
nal de mare precizie RTK+, Terminal
ISOBUX XCN 1050 CASE IH
RTK +, pentru aplicarea Hărții de
Variație.
Alături de Titan Machinery
România ca și în anii precedenți,
partenerii de la Limagrain au fost
parte integrantă a acestei etape de
semănare a soiului de grâu Avenue.
Aceștia au livrat hărțile de semă-
nat cu rată variabilă generate în plat-
forma software Agrility-Easy VR.
Ratele de variație s-au fixat în urma
unor rapoarte detaliate cu privire la:
evoluția culturilor premergătoare din
ultimii cinci ani, suma temperatu-
rilor şi precipitaţiilor înregistrate în
aceeaşi perioadă pe aceste suprafeţe
și caracteristicile solului, ținând cont
totodată de particularitățile soiului
Avenue.
Aceste hărți au fost prelucrate de
către specialiștii Titan Machinery
în programul AFS Software după
care au fost introduse în Terminalul
ISOBUS XCN 1050 Case IH.
Folosind tehnologia unică SeedEye
de la Väderstad a semănătorii Rapid,
ratele fixe au fost setate în valori de
„număr de seminţe pe metru pătrat”.
Pe parcursul operațiunii de semănat,
senzorii au măsurat precis numărul
de seminţe ce trec prin fiecare tub de
semănat. Prin combinarea acestor in-
formaţii cu viteza de deplasare dată
de sistemul de GPS RTK +, rata a
fost ajustată automat pentru a men-
ţine rata fixată în hartă.
Semănatul s-a făcut la o adâncime
de 4 cm, cu viteză de înaintare de
14 km/h. Tractorul a transmis prin
Terminalul ISOBUS către semă-
nătoare normele de semănat pre-
scrise în hartă. Prima parcelă a fost
semănată cu densități cuprinse în-
tre 355 b.g./ m² până la 580 b.g./ m²,
iar martorul – semănat convențional
Limagrain pentru comparație – 12
ha cu rată fixă de 390 b.g./ m². Cea
de a doua parcelă a fost semănată
cu densități cuprinse între 337 b.g./
m², până la 440 b.g./ m² și parcela
convențională semănată de fermier
– 53 ha, fără a cunoaște datele rate-
lor prescrise de Software Agrility, cu
doza de 200 kg/ha.
63
 Tehnică agricolă
Topul celor mai căutate tractoare
rulate, în România
Tradus.com, platformă online pentru vehicule
comerciale rulate cu prezență la nivel global,
a realizat un top 3 al celor mai căutate
tractoare rulate în România în anul 2020. În
prezent, peste 17.000 de vehicule agricole
rulate sunt listate pe platforma online.
Analiza s-a desfășurat în comparație cu
alte țări din Europa, precum Germania,
Italia, Polonia și Olanda. Pentru a ana-
liza comportamentul de consum al ro-
mânilor în sectorul utilajelor agri-
cole rulate online, specialiștii Tradus
au evaluat comportamentul de căutare,
click-urile pe oferte și rata de contac-
tare a vânzătorilor de pe platformă.
64 | Revista Fermierului | ianuarie 2021
MIHAELA PREVENDA
New Holland, Case IH și
Fendt, mărcile preferate
de agricultorii români
Pentru fermierii români, cele mai de încredere mărci
de tractoare sunt cele recunoscute pe plan glo-
bal, care și-au dovedit deja performanța în acest sec-
tor, susțin reprezentanții platformei online Tradus.com.
Pe primul loc în preferințele agricultorilor români care ca-
ută tractoare rulate se află New Holland T, acesta fi-
ind cel mai căutat model de tractoare din România. Cu un
preț mediu pe tradus.com între 32.000 de euro și 45.000
de euro (Tradus Market Value), în funcție de model, New
Holland T este o alegere economică și performantă pen-
tru orice fermă. „Fermierii români au motive întemeiate să
prefere acest brand, seria New Holland T oferind fiabili-
tate și un consum de combustibil eficient, cu cei 150, 175 și
190 de cai-putere”, arată specialiștii platformei online.
Al doilea cel mai popular brand în căutările fermieri-
lor de pe tradus.com este Case IH Mx Series, care oferă
atât versatilitate, cât și productivitate în operațiunile agri-
cole, de la munca pe teren până la munca de încăr-
care. Pe tradus.com, valoarea medie de piață este în ge-
neral cuprinsă între 15.000 de euro și 33.000 de euro, în
funcție de an, model și numărul de ore de funcționare.
Tractorul Fendt Farmer se află pe locul al trei-
lea în preferințele românilor. Eficient și plăcut la con-
dus, modelul rulat Fendt Farmer este accesibil pen-
tru orice fermă și are de obicei o valoare de piață medie
pe tradus.com între 5.000 de euro și 16.000 de euro.
Tradus.com este o platformă online
globală pentru vehicule comerciale
și utilaje grele rulate. Platforma de
anunțuri, cu sediul în Amsterdam
(Olanda), este specializată în
transporturi, logistică, construcții și
agricultură. Lansată în 2017, platforma
B2B conectează cumpărătorii și
vânzătorii din peste 50 de țări, cu
scopul de a face tranzacționarea cu
vehicule comerciale second-hand
mai ușoară și mai transparentă, prin
utilizarea datelor și tehnologiilor
inteligente.
Tradus face parte din portofoliul de
companii al grupului OLX, furnizorul
principal de platforme online pe
piețele emergente. Grupul reunește
peste 20 de piețe cu peste 300 de
milioane de utilizatori lunar sub
acoperișul său și este activ în mai mult
de 30 de piețe de pe cinci continente.
Este numărul unu în unele dintre cele
mai importante piețe emergente din
lume, cum ar fi Rusia, India și Brazilia.
65
 Zâmbiți, vă rog!

by

66 | Revista Fermierului | ianuarie 2021

 Grâul,
declinat
la infinit