Sunteți pe pagina 1din 48

PUBLICAȚIE DE INFORMARE

TEHNICO - ȘTIINȚIFICĂ

NR. 1/2017
AN XXIII, VOL. 115

DIN CUPRINS:
EditoriaL
NOI ABORDĂRI ÎN GESTIONAREA DEZVOLTĂRII DURABILE
ioan BiCa

ETAPE IMPORTANTE ÎN EVOLUȚIA COMPANIEI


S.C. APA CTTA S.A. ALBA
Cornel Ștefan BardaN

MODEL STRATEGIC PENTRU IMPLEMENTAREA


MANAGEMENTULUI INTEGRAT AL APEI URBANE
Lucian CoNStaNtiN ș.a.
CUPRINS
CONTENTS

EDITORIAL

ROMAQUA ● Noi abordări în gestionarea dezvoltării durabile 3


New approaches in managing sustainable development
I.S.S.N. 1453 - 6986
IOAN BICA
ANUL XXIII, nr. 1/2017, vol. 115
Este o publicație tehnico-științifică DIN EXPERIENȚA OPERATORILOR
de informare periodică, menită să
ofere informații tehnice semnificative, ● Societatea comercială APASERV SATU MARE S.A. 7
idei și opinii ale specialiștilor. Trecut, prezent și viitor
COLEGIUL DE REDACȚIE Trading Company APASERV SATU MARE S.A.
Redactor: Past, present and future
Mihai Necșoiu DĂNUȚIU STEGEREAN
Tehnoredactor:
Viorel Gușatu ● Etape importante în evoluția companiei S.C. APA CTTA S.A. ALBA 14
Secretariat de redacție: Important steps in the evolution of water company
Alina Ciomoș S.C. APA CTTA S.A. ALBA
Alina Rapcencu
CORNEL ȘTEFAN BARDAN
COLEGIUL  COLEGIUL 
TEHNIC AL  ȘTIINȚIFIC ANIVERSARE
COMPANIILOR  Ioan Bica
Diana Robescu ● O viață în slujba cetățeanului - Vasile CIOCODAN
DE APĂ 18
Vladimir Rojanschi A life in the service of citizen - Vasile CIOCODAN
Felix Stroe Anton Anton
Ilie Vlaicu Constantin Florescu PRODUSE ȘI TEHNOLOGII INOVATIVE
Ioan Toma Eden Mamut
Dorin Ciatarâș Gabriel Racovițeanu ● Soluția integrată pompe și mixere FLYGT și aerare SANITAIRE pentru
Mihai Chiriță Daniel Toma reducerea semnificativă a consumului de energie.
Sergiu Calos Studiu de caz localitatea Fond du Lac, Wisconsin, SUA
Melania Voinescu
Alexandru Mănescu 19
Mircea Niculescu Integrated solution FLYGT pumps and mixers and SANITAIRE aeration
Ion Mirel
Ionel Tescaru Florica Manea for significantly reducing of energy consumption.
Dorin Fătu Mihaela Vasilescu Case study Fond du Lac town, Wisconsin, USA
MARIUS PAVEL
EDITOR
ASOCIAȚIA ROMÂNĂ A APEI STUDII ȘI CERCETĂRI
Splaiul Independenței nr. 202 H,
Bl. 2, Tronson 1, Scara A, Parter, Ap. 2, ● Model strategic pentru implementarea managementului integrat
Sector 6, București, România al apei urbane
Cod poștal 060023 22
A strategic model for implementation of integrated urban water
Tel/Fax: (021) 316.27.88 /(021) 316.27.87
E-mail: romaqua@ara.ro management
Website: www.ara.ro, www.araromaqua.ro LUCIAN CONSTANTIN ș.a.

Reproducerea integrală sau parțială este ● Studii de tratabilitate ape subterane cu concentrații ridicate
permisă cu condiția citării sursei. de ioni amoniu cu compuși clorigeni
Autorii sunt în exclusivitate responsabili pentru 31
Treatability studies of groundwater containing high ammonium
conţinutul lucrării transmise, corectitudinea concentrations using chlorine based compounds
rezultatelor experimentale, pentru respectarea
ION VIOREL PATROESCU ș.a.
copyright-ului şi trebuie să se asigure de acordul
tuturor părţilor implicate cu privire la
EVENIMENTE CARE VOR FI
publicarea datelor.
● Concursul de fotografie “APA - De la sursă la emisar” 39
Revista ROMAQUA este indexată
Photography contest “WATER - From source to emissary”
în bazele de date internaționale
INDEX TEMATIC

● Index tematic 2016 40


Thematic index 2016

IN MEMORIAM

● Prof. dr. ing. Marin SANDU - In memoriam 44


Phd. eng. prof. Marin SANDU - In memoriam
EDITORIAL

NOI ABORDĂRI ÎN GESTIONAREA


DEZVOLTĂRII DURABILE

NEW APPROACHES IN MANAGING


SUSTAINABLE DEVELOPMENT
Resursele de care dispunem sunt limitate, iar că trăim într-o lu-
Ioan BICA
degradarea mediului generată de actualul model de me cu resurse li-
dezvoltare îngrijorează și mai mult asupra viitorului mitate. Acest con- Președinte CTS - ARA
omenirii. Conceptul linear al dezvoltării abordat în cept va asigura
prezent, bazat pe exploatare - producție - folosire - dezvoltarea unui
eliminare se dovedește a fi greșit. Se pare că privirea nou model economic care să înlocuiască treptat mo-
și atenția au fost concentrate mai mult asupra veri- delul actual al creșterii economice liniare. Modelul
gilor centrale ale acestui concept al dezvoltării, re- actual al dezvoltării economice, puternic dependent
spectiv producție - folosire și mai puțin asupra verigi- de fluxul continuu al materiilor prime, ceea ce-i in-
lor amonte - exploatare resurse, respectiv aval - eli- duce o anume vulnerabilitate, va fi schimbat și orien-
minare deșeuri. tat cu precădere pe refolosire și reprocesare, acest
Aproape toate societățile umane sunt ghidate de lucru determinând modificări substanțiale în proiec-
un model de dezvoltare consumatorist, care nu ține tarea, procesarea și utilizarea produselor, de orice
seama de exploatarea excesivă a resurselor naturale, natură ar fi acestea.
de impactul tot mai agresiv al schimbărilor climatice Trecerea la economia circulară va face ca econo-
și al poluării, și nici de consecințele economice și so- mia să fie mai durabilă, reducându-i amprenta de
ciale induse asupra generațiilor viitoare. mediu printr-o mai bună gestionare a resurselor, re-
Azi, omenirea este tot mai conștientă că acest ducerea activităților extractive și a poluării; totoda-
model liniar nu numai că s-a blocat, dar riscă, pe ter- tă, ea permite întreprinderilor să dobândească un
men lung, să devină nesustenabil, odată cu reducerea avantaj competitiv, grație unei mai bune administrări
resurselor planetei. Ca urmare, un nou model ar tre- a materiilor prime, economia devenind mai puțin de-
bui să-i ia locul celui vechi. Trebuie realizată o schim- pendentă de materiile prime, de asemenea, acest
bare profundă pentru a asigura, pe termen lung, o proces oferă noi oportunități economice și noi piețe,
dezvoltare economică și socială durabilă. în interiorul și în afara Europei, și generează noi lo-
Comisia Europeană1 este preocupată de aceste as- curi de muncă la nivel local2.
pecte, caută soluții viabile pentru ieșirea din acest Tranziția către o economie circulară necesită o
impas, lansând un nou model de dezvoltare prin abor- abordare globală, care să acopere întregul ciclu de
darea conceptului de economie circulară, prin care viață al produselor, de la exploatarea materiilor pri-
urmărește să minimizeze accentul pus până în pre- me la proiectarea ecologică, comerțul cu amănun-
zent pe producție și consum. În esență economia cir- tul, modelele de consum, reutilizarea, refabricarea,
culară asumă faptul că resursele sunt epuizabile și că recuperarea și eliminarea deșeurilor. Trebuie subliniat
abordarea actuală privind generarea și gestiunea de- însă că tranziția către o economie circulară este un
șeurilor este ne-sustenabilă. proces de lungă durată, care necesită asumarea în
Economia circulară relevă faptul că dezvoltarea comun a responsabilității la toate nivelurile și în toa-
trebuie radical transformată și reorientată, admițând te sectoarele.
1 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comite-
tul Regiunilor – Spre o economie circulară: un program „deșeuri zero” pentru Europa COM(2014) 398 final;
2 Avizul Comitetului Economic și Social European. NAT/676 – EESC-2016-00042-00-01-AC-TRA (EN) 2/6;

nr. 1 / 2017 www.romaqua.ro 3


NOI ABORDĂRI ÎN GESTIONAREA DEZVOLTĂRII DURABILE

Caracteristicile esențiale ale economiei circulare - regulamentul în vigoare nu reușește să răspundă


sunt3: unor anumite preocupări și limitări în ce privește
- Reducerea cerinței de materii prime: minimi- impactul îngrășămintelor CE asupra solului, ape-
zarea și optimizarea exploatării resurselor natu- lor interioare, apelor marine și a produselor ali-
rale; reducerea dependenței de importul de ma- mentare. În lipsa unor orientări la nivelul UE, sta-
terie primă; utilizarea eficientă a resurselor na- tele membre au stabilit limite unilaterale, în spe-
turale; minimizarea consumului energetic; mini- cial în ceea ce privește concentrația de cadmiu din
mizarea consumului de apă; îngrășămintele anorganice pe bază de fosfat, ac-
- Creșterea ponderii resurselor regenerabile și centuând fragmentarea pieței.
reciclabile: resursele neregenearbile vor fi înlo- Fără a intra într-o analiză de detaliu a acestui re-
cuite cu resurse regenerabile; creșterea ponderii gulament încă nedefinitivat și nepus în aplicare (ea
reciclării comparativ cu utilizarea materiilor pri- va fi făcută după apariția acestuia), câteva observații
me virgine; închiderea ciclului materialelor; preliminare sunt totuși necesare:
- Reducerea emisiilor: reducerea emisiilor pe în- - eticheta îngrășăminte CE va crea condiții de con-
treg ciclul de viață al produsului prin utilizarea curență armonizate pentru îngrășămintele inova-
unui volum redus de materii prime; reducerea po- toare și durabile, inclusiv cele produse din materii
luării prin abordarea producției curate; organice (spre exemplu, deșeuri biologice și sub-
- Reducerea pierderilor de materiale: minimi- produse de origine animală) sau materii prime se-
zarea deșeurilor; minimizarea incinerării și a de- cundare;
pozitării la gropi de deșeuri; minimizarea pier- - va asigura garantarea faptului că produsele in-
derii resurselor valoroase; troduse pe piață sunt sigure și de înaltă calitate,
- Menținerea valorii economice a produselor, prin intermediul unui sistem adecvat de control,
componentelor și materialelor: creșterea dura- etichetare și trasabilitate, care să-i implice pe
tei de viață a produselor; reutilizarea componen- producători, importatori, distribuitori și opera-
telor; prezervarea valorii materialelor prin asigu- torii economici și să modernizeze evaluarea con-
rarea unei reciclări de înaltă calitate. formității și supravegherea pieței în conformitate
Comisia Europeană va elabora un cadru legislativ cu noul cadru legislativ;
amplu care să asigure dezvoltarea și implementarea - regulamentul nu face nici o referire directă la
la nivel local a principiilor și criteriilor economiei cir- nămolul de epurare; acesta pare să fie exclus ca
culare. În acest context, în acest an, vor fi emise fertilizator pentru terenurile agricole; acest lucru
peste 45 de noi acte normative care să vină în spri- a rezultat și din dezbateri directe cu oficiali ai
jinul noii politici de dezvoltare economică a Europei. Comisiei Europene, respectiv nămolul nu este dis-
Dintre acestea, strâns legat de abordarea econo- cutat în acest regulament, dar rămâne la libera
miei circulare, este Noul Regulament privind ferti- opțiune a fiecărui stat alegerea soluțiilor de eli-
lizatorii4. Această propunere urmărește să îmbună- minare și valorificare a acestuia; din paragraful
tățească funcționarea pieței interne în sectorul îngră- de mai sus se înțelege însă că se va asigura un con-
șămintelor, în conformitate cu planul de acțiune pri- trol riguros al calității fertilizatorilor (indiferent
vind economia circulară. de natura lor) și în consecință al impactului aces-
Propunerea urmărește abordarea a două probleme tora asupra solului, apelor interioare, apelor ma-
principale, care afectează în prezent piața internă în rine și a produselor alimentare; această referire
sectorul îngrășămintelor: cuprinde orice tip de fertilizator utilizat;
- condițiile de concurență între îngrășămintele ob- - regulamentul face referire doar la apele uzate
ținute din materii prime organice sau secundare menajere, care au un conținut ridicat de fosfor și
în conformitate cu modelul economiei circulare și care, conform noilor concepte ale economiei cir-
cele produse în conformitate cu modelul econo- culare, ar putea fi recuperat din aceste ape și a-
miei lineare le favorizează pe acestea din urmă; poi introdus în procesele de fabricație pentru ob-
3 Circular economy in Europe. Developing the knowledge base. EEA Report. No. 2/2016;
4 Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a normelor referitoare la punerea la
dispoziție pe piață a produselor fertilizante cu marcaj CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1069/2009
și (CE) nr. 1107/2009 [COM(2016) 0157 final - 2016/0084 (COD)];
4 www.romaqua.ro nr. 1 / 2017
EDITORIAL
NOI ABORDĂRI ÎN GESTIONAREA DEZVOLTĂRII DURABILE

ținerea îngrășămintelor cu fosfați; acest lucru es- eliminarea și valorificarea nămolului, a căror fezabi-
te cu atât mai important cu cât aproape toată litate este puternic dependentă de condițiile locale,
producția de astfel de îngrășăminte se bazează pe astfel că fiecare operator va trebui să dezvolte acele
importul de fosfor din afara Europei. Analiza in- opțiuni care corespund cel mai bine din punct de ve-
frastructurii apelor reziduale ar trebui încuraja- dere economic, al protecției mediului și al minimi-
tă, pentru a se obține o apreciere exactă a rapor- zării riscurilor.
tului costuri-beneficii pentru investițiile în dez- Așa cum am arătat, economia circulară pune ac-
voltarea acestei infrastructuri, acordând priori- cent pe recuperarea și refolosirea substanțelor și ele-
tate obținerii de ape reziduale de înaltă calitate, mentelor utile, mai curând decât pe neutralizarea și
separate în mod corect, bogate în substanțe nu- eliminarea acestora. În acest context, dar și legat de
tritive. Urina poate fi o sursă fiabilă de fosfor și problema fertilizanților și a valorificării nămolului și
azot fără conținut de metale grele. a apelor uzate menajere, o dezbatere importantă
Deși nemenționată în reglementarea discutată mai lansată de Comisia Europeană se referă la utilizarea
sus, de mare interes la ora actuală este tema gestiu- durabilă a fosforului6, element esențial pentru viață
nii nămolurilor din epurarea apelor uzate mena- și care poate fi reciclat la nesfârșit. Deși prevederile
jere, în special privind împrăștierea sa pe sol. Proble- acestei comunicări sunt interesante în integralitatea
ma gestiunii nămolului nu este definitiv rezolvată, lor, în acest material vor fi făcute doar câteva referiri
deși există numeroase preocupări în această direcție, la legătura între apele uzate și prevederile acestei
iar economia circulară aduce noi criterii și poate comunicări. Comunicarea constată că eliminarea ape-
restricții în abordarea acestui subiect. Deși nămolul lor uzate urbane este guvernată de reglementări pri-
este azi valorificat prin împrăștiere pe sol în propor- vind calitatea efluentului și nu privind valoarea po-
ție de 40% din volumul produs, sunt țări care au in- tențială a componentelor specifice. Acest aspect ar
terzis sau limitat acest procedeu de eliminare (Elve- trebui revizuit. Reechiparea sistemelor existente de
ția, Germania). Principalele temeri și restricții legate eliminare, epurare a apelor uzate poate fi scumpă.
de aplicarea nămolului în agricultură sunt5: În același context se fac referiri la nămolul din epu-
- îngrijorări legate de contaminanții conținuți în rare, precizându-se că utilizarea biosolidelor pe tere-
nămol și riscul pe care aceștia îl pun asupra eco- nuri agricole ar trebui să se concentreze pe optimi-
sistemului și în mod special asupra populației; zarea recoltelor agricole mai degrabă decât pe res-
- expunerea populației la contaminanții organici pectarea limitelor de eliminare.
conținuți în nămol; sunt necesare noi studii pen- Subiectul este extrem de important, generând la
tru a defini comportarea acestora în sol; îndepăr- nivelul Uniunii Europene deschiderea unei platforme
tarea lor în procesul de epurare este încă incertă; de dezbateri dedicată fosforului7. Scopul principal al
- îngrijorarea legată de substanțele farmaceutice, acestei platforme este de a asigura transferul de cu-
foarte diverse și complexe, conținute în nămol, noștințe în domeniul managementului fosforului, de
uneori la niveluri ridicate; rezistența antibiotice- a facilita dezbateri între toți factorii interesați în
lor este o preocupare semnificativă legată de uti- acest domeniu pentru a contribui la dezvoltarea celor
lizarea nămolului pe culturile agricole; mai bune practici în soluționarea și gestionarea aces-
- nu se cunoaște în detaliu comportamentul conta- tei teme.
minanților în nămol, sol și apoi în plante; CTS - ARA va documenta și dezbate în cadrul
- reticența fermierilor, a distribuitorilor de pro- grupurilor de lucru noul concept al economiei circu-
duse agricole (alimentare) și a consumatorilor, lare precum și al temelor ce decurg din acesta și va
privind folosirea nămolului pentru fertilizarea evalua posibilitățile și modalitățile practice de imple-
culturilor agricole; mentare a tuturor acestor teme în gospodărirea re-
- impactul asupra solului, apelor de suprafață și surselor de apă, inclusiv în alimentarea cu apă și co-
suberane, a mediului în ansamblu și a produselor lectarea și epurarea apelor uzate. Rezultatele acestor
alimentare. dezbateri vor fi diseminate în cadrul unor work-shop-
Rămân însă multe alte rute alternative pentru uri și prezentate în paginile revistei Romaqua.
5 2nd IWA Conference on Holistic Sludge Management, 7 - 9 June 2016, Malmö, Sweden;
6 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și
Comitetul Regiunilor – Comunicare consultativă privind utilizarea durabilă a fosforului COM(2013) 517 final;
7 www.phosphorusplatform.eu.

nr. 1 / 2017 www.romaqua.ro 5


DIN EXPERIENȚA OPERATORILOR

SOCIETATEA COMERCIALĂ APASERV SATU MARE S.A.


TRECUT, PREZENT ȘI VIITOR
TRADING COMPANY APASERV SATU MARE S.A.
PAST, PRESENT AND FUTURE
ABSTRACT. Apaserv Satu Mare S.A. is the licensed supplier of drinking water
Dănuțiu STEGEREAN
and sewerage services in Satu Mare county. Drinking water supply, collection and
treatment of wastewater and industrial water experienced a continuous devel- Director General
opment, together with social and economic evolution. Apaserv Satu Mare S.A. APASERV SATU MARE S.A.
company was founded in november 2004 as a trading company on shares, whose
capital is owned entirely by administrative-territorial units, members of Inter-
community Development Association (IDA) Satu Mare and is organized and
operates on the basis of rules of organization and operation referring to water sector and wastewater, approved by
the IDA. The Regional Operator major shareolder is Satu Mare City which owns 93,73% of share capital.
According to the Statue of the IDA for services in the sector of water and wastewater in Satu Mare County, the
management procedure used is delegated management, which is performed under a Delegation Contract attributed
directly, accordind to art.31 of Law no.51/2006, and art.22 of Law no.241/2006 on water supply and sewerage, Re-
gional Operator Apaserv Satu Mare S.A. whose capital is owned by members of IDA Satu Mare. Through this contract
Apaserv Satu Mare S.A. gained the exclusive right to provide the service water supply and sanitation across the ter-
ritorial competence of administrative-territorial units associated and the exclusive concession of public assets core-
sponding to the systems of water supply and sewer.
Our services are delivered in 52 municipalities across Satu Mare county.
KEYWORDS: Water, collection, distribution, drinking water, treatment, investments.

1. PREZENTAREA SOCIETĂȚII Intercomunitară pentru servicii în sectorul de apă și


apă uzată din județul Satu Mare și Apaserv Satu
Mare S.A., are la bază Contractul de delegare a ges-
APASERV SATU MARE S.A.
Apaserv Satu Mare S.A. s-a înființat în anul 2004, tiunii serviciilor de apă-canal, semnat de părți în anul
prin Hotărârea Consiliului Municipal nr. 16/83 din 25 2009.
august, fiind o societate comercială pe acțiuni cu APASERV SATU MARE S.A. este o societate puter-
capital de stat. Acțiunile sunt deținute de unități ad- nică, dinamică, atentă la confortul şi siguranţa con-
ministrativ-teritoriale din județul Satu Mare, membre sumatorilor. Tradiţia de sute de ani a alimentării cu
ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru apă şi a canalizării din municipiul Satu Mare obligă
servicii în sectorul de apă și apă uzată din județul societatea să fie conectată la un viitor ce înseamnă
Satu Mare. Acționarul majoritar al societății este mu- dezvoltare permanentă, modernizare şi servicii de
nicipiul Satu Mare. cea mai bună calitate.
Începând cu anul 2007, Apaserv Satu Mare S.A. Cifra de afaceri pe anul 2015, a societății, a fost
a devenit Operator Regional, asigurând serviciile pu- de 51.372.440 lei.
blice de alimentare cu apă potabilă, colectare și epu- Pentru asigurarea serviciilor de alimentare cu apă
rare a apelor uzate pe teritoriul județului Satu Mare. potabilă și canalizare pe teritoriul județului Satu
Infrastructura de apă și apă uzată a societății Mare, Apaserv Satu Mare S.A. a înființat 4 zone de
acoperă un număr de 52 de unități administrativ-te- dezvoltare, după cum urmează:
ritoriale, având peste 104 puncte de lucru. - Municipiul Satu Mare și localitățile aferente
În prezent, relația de natură contractuală între zonei Satu Mare;
comunitățile locale beneficiare ale serviciilor furni- - Municipiul Carei și localitățile aferente zonei
zate/prestate, grupate în Asociația de Dezvoltare Carei;
nr. 1 / 2017 www.romaqua.ro 7
SOCIETATEA COMERCIALĂ APASERV SATU MARE S.A.
TRECUT, PREZENT ȘI VIITOR

- Orașul Negrești-Oaș și localitățile aferente zonei Cantitatea de apă potabilă facturată, în județ, în
Negrești-Oaș; cursul anului 2016, este de 7.426.000 m³.
- Orașul Tășnad și localitățile aferente zonei Tăș- 3. SISTEMUL DE CANALIZARE
nad. Apaserv Satu Mare S.A. are în exploatare siste-
mele publice de canalizare din: municipiul Satu
Mare, municipiul Carei, orașul Negrești-Oaș, orașul
Tășnad, orașul Ardud, orașul Livada și din localită-
țile: Odoreu, Păulești, Lazuri, Botiz, Foieni, Crucișor,
Culciu, Turț, Dorolț, Medieșu Aurit, Săcășeni, Valea
Vinului.
În municipiul Satu Mare tipul sistemului de canali-
zare este unul unitar, care colectează și transportă
apele uzate menajere, industriale și apele meteori-
ce spre stația de epurare Satu Mare și deservește
97% din populația municipiului Satu Mare.
La nivelul județului Satu Mare există un număr de
61.039 utilizatori, din care în municipiul Satu Mare
45.880 utilizatori.
Sistemul de canalizare, în județul Satu Mare:
Fig. 1. Zonele de dezvoltare a serviciilor de alimentare cu

- 567 km Rețele de canalizare;


apă și canalizare din județul Satu Mare.

2. SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APĂ - 4 Stații de epurare apă uzată: Satu Mare, Carei,
Apaserv Satu Mare S.A. are în exploatare siste- Negrești-Oaș, Livada.
mele publice de alimentare cu apă din: municipiul Cantitatea de apă uzată facturată, în județ, în
Satu Mare, municipiul Carei, orașul Negrești-Oaș, cursul anului 2016, este de 7.594.000 m³.
orașul Tășnad, orașul Ardud, orașul Livada și din 4. IMPLEMENTAREA PROIECTELOR DE INVESTIȚII
localitățile: Odoreu, Păulești, Lazuri, Dorolț, Micula,
Principalele îmbunătăţiri ale serviciilor de ali-
Culciu, Vetiș, Doba, Moftin, Berveni, Urziceni, Sanis-
mentare cu apă şi de canalizare realizate începând
lău, Cumești, Craidorolț, Halmeu, Turulung, Tere-
cu anii 2000 au fost posibile pentru că Apaserv Satu
bești, Orașu Nou, Botiz, Supur, Beltiug, Medieșu
Mare S.A. s-a orientat, la momentul potrivit, spre
Aurit, Foieni, Crucișor, Săcășeni, Turț, Tiream, Valea
atragerea unor programe cu fonduri nerambursabile.
Vinului.
4.1 Măsura ISPA
Sursele de apă sunt subterane, cu excepția orașu-
A fost primul program important de investiții în
lui Negrești-Oaș unde sursa de apă este de suprafață,
sectorul de mediu implementat de către Apaserv
iar emisarele sunt ape curgătoare.
Satu Mare S.A. în municipiul Satu Mare. Programul
Potrivit datelor pe anul 2016, Apaserv Satu Mare
s-a derulat în perioada 2002 - 2010, iar valoarea to-
S.A. furnizează apă unui număr de 86.190 de utiliza-
tală de investiție a fost de 37 milioane Euro.
tori, din județul Satu Mare, din care în municipiul
Satu Mare 47.716 de utilizatori, gradul de contorizare
fiind de 99%.
La nivelul județului Satu Mare există un total de
47.133 de branșamente de apă, gradul de contorizare
fiind de 97%.
Sistemul de alimentare cu apă, în județul Satu
Mare:
- 996 km Rețele de distribuție apă potabilă;
- 192 km Rețele de aducțiune apă potabilă;
- 5 Stații de tratare apă potabilă - Satu Mare (Măr-
tinești), Doba, Negrești-Oaș, Tășnad, Livada. Fig. 2. Puț reforat - Frontul de captare Noroieni-Micula.
8 www.romaqua.ro nr. 1 / 2017
EDITORIAL
SOCIETATEA COMERCIALĂ APASERV SATU MARE S.A.
TRECUT, PREZENT ȘI VIITOR

Obiectivele principale ale Măsurii au fost îmbună- În calitate de beneficiar a Măsurii ISPA, Apaserv
tățirea sectorului de apă și apă uzată în municipiul Satu Mare S.A. a beneficiat de programul “Asistență
Satu Mare și asigurarea conformității legislației româ- tehnică pentru întărirea capacității instituționale a
nești cu acquis-ul comunitar al Uniunii Europene. beneficiarilor finali ISPA din sectorul apă-canal”.
Obiectivul specific al acestui program a fost acela de
a sprijini regionalizarea serviciilor de apă prin reor-
ganizarea companiilor de apă existente, astfel încât
acestea să devină organizații mai eficiente, oferindu-
le platforma pentru a deveni entități atractive din
punct de vedere comercial, prin reorganizarea siste-
mului de gospodărire a apei. Prin acest program au
fost întocmite o serie de documente cadru, precum
modelele de Contracte de asociere (între municipa-
lități), Statutul Asociației, Actul de înființare al Ope-
ratorului Regional și Contractul de delegare al man-
agementului serviciilor de alimentare cu apă și de
canalizare.
Fig. 3. Statia de pompare de la Uzina Mărtinești. 4.2 Extinderea si reabilitarea infrastructurii de
În urma implementării acestui program s-au reali- apă și apă uzată în județul Satu Mare
zat următoarele lucrări: Apaserv Satu Mare S.A. derulează, în prezent,
- Reechiparea a 31 puțuri de captare a apei, din Proiectul “Extinderea şi reabilitarea infrastruc-
sursă subterană - Frontul de captare Noroieni-Mi- turii de apă şi apă uzată în judeţul Satu Mare”,
cula; cofinanţat din Fondul de coeziune prin Programul
Operațional Sectorial de Mediu 2007-2013 (Faza 1) și
Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020
(Faza 2).
Valoarea inițială aprobată a Proiectului a fost de
420 mil. lei, respectiv 102 mil. euro.
Valoarea totală a Proiectului după atribuirea con-
tractelor este de 331.928.031 lei (cu TVA), din care:
250.386.556 lei reprezintă contribuția nerambur-
sabilă din Fondul de coeziune, Bugetul de stat și con-
tribuția financiară a membrilor ADI de la bugetele
locale; 20.768.358 lei reprezintă contribuția finan-
ciară a Beneficiarului (Apaserv Satu Mare S.A.) asi-
Fig. 4. Stația de epurare Satu Mare reabilitată. gurată prin împrumut BERD, iar 60.773.117 lei este
- Reforarea și reechiparea a 15 puțuri de captare valoarea TVA-ului.
a apei, din sursă subterană - Frontul de captare Obiectivul Proiectului are ca scop îmbunătățirea
Noroieni-Micula; infrastructurii de apă și apă uzată din județul Satu
- Construcția a cca. 6 km rețea de aducțiune nouă; Mare, atât pentru beneficiul locuitorilor, cât și a
- Reabilitarea stației de tratare a apei potabile îmbunătățirii condițiilor de mediu.
de la Mărtinești, la o capacitate de 600 l/s; Obiectivele specifice ale Proiectului sunt:
- Reabilitarea a cca. 13 km rețele de canalizare în - Îmbunătățirea calității apei potabile în vederea
municipiul Satu Mare; atingerii standardelor UE (98/83/EC);
- Reabilitarea a 7 stații de pompare a apelor uzate - Creșterea calității și accesului la serviciile de
în municipiul Satu Mare. apă și canalizare;
- Reabilitarea stației de epurare a apelor uzate - Creșterea ratei de conectare la stațiile de epu-
din municipiul Satu Mare, la o capacitate de 900 rare în vederea conformării cu Directiva de Trata-
l/s și 180.000 l.e. re a apelor uzate urbane;
nr. 1 / 2017 www.romaqua.ro 9
SOCIETATEA COMERCIALĂ APASERV SATU MARE S.A.
TRECUT, PREZENT ȘI VIITOR

- Noile investiții vor avea o contribuție esenţială nat 2 bucăți autospeciale combinate spălător-vi-
în realizarea obiectivelor Articolului 174 al Trata- danjor, una cu o capacitate a rezervorului de 12
tului de aderare; şi anume: Păstrarea, protejarea m³ și cealaltă cu o capacitate a rezervorului de 8
şi îmbunătățirea calității mediului înconjurător; m³;
Protejarea sănătății oamenilor; Utilizarea pru- - 3 contracte de servicii - Managementul, Super-
dentă și rațională a resurselor naturale; Îmbună- vizarea și Auditarea Proiectului;
tățirea calității cursurilor de apă. - 15 contracte de lucrări.
Proiectul constă în investiții pentru îmbunătățirea
tratării apei potabile și a rețelelor de apă în 5 sisteme
de alimentare cu apă din județ: Satu Mare, Carei,
Negrești-Oaș, Tășnad și Livada, precum și a colectării
și tratării apelor uzate în 7 aglomerări din județ: Satu
Mare, Carei, Negrești-Oaș, Tășnad, Livada, Ardud și
Căpleni.
Investițiile au în vedere extinderea și moderniza-
rea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare, con-
struirea/modernizarea stațiilor de tratare a apei po-
tabile și a stațiilor de epurare, precum și creșterea
calității serviciilor publice de apă și canalizare, în Fig. 6. Stația de tratare apă potabilă Doba.
condițiile unor tarife acceptabile pentru populație. În urma finalizării lucrărilor din cadrul proiectului,
Rezultatele Proiectului: clienții Apaserv Satu Mare S.A. vor beneficia de:
Odată cu implementarea proiectului se vor asigura - 4 stații de tratare a apei potabile noi și reabili-
servicii de alimentare cu apă și canalizare în majori- tate în: Negrești-Oaș, Carei-Doba, Tășnad și Li-
tatea zonelor urbane și se vor stabili structurile regio- vada;
nale eficiente pentru managementul serviciilor de - 79 km extindere și reabilitare rețele de distri-
apă și apă uzată. Alte rezultate ale proiectului sunt buție apă potabilă în: Satu Mare, Negrești-Oaș,
reprezentate de reducerea impactului negativ asupra Carei, Tășnad și Livada;
mediului și diminuarea schimbărilor climatice cauza- - 27 km reabilitare rețele de aducțiune în: Carei-
te de sistemele de încălzire urbană în cele mai polu- Doba, Negrești-Oaș;
ate localități, protecția și îmbunătățirea biodiversi- - 3 reabilitări captări din sursa de suprafață:
tății și a patrimoniului natural prin sprijinirea man- Valea Rea, Valea Albă, Tur;
agementului ariilor protejate. - 20 de foraje noi și reabilitate în: Carei - Doba,
Proiectul cuprinde 19 contracte, din care: Livada;
- 1 contract de furnizare, prin care s-au achizițio- - 5 stații de epurare ape uzate noi și reabilitate

Fig. 5. Autospecială combinată spălător-vidanjor. Fig. 7. Extinderea și reabilitarea rețelelor de apă


în județul Satu Mare.
10 www.romaqua.ro nr. 1 / 2017
EDITORIAL
SOCIETATEA COMERCIALĂ APASERV SATU MARE S.A.
TRECUT, PREZENT ȘI VIITOR

în: Satu Mare, Negrești-Oaș, Tășnad, Livada și


Ardud;
- 204 km extindere și reabilitare rețele de canali-
zare în: Satu Mare, Odoreu, Păulești, Botiz, La-
zuri, Foieni, Carei, Negrești-Oaș, Tășnad, Livada,
Ardud și Căpleni;
- 36 stații de pompare apă uzată noi în: Odoreu,
Păulești, Botiz, Lazuri, Foieni, Carei, Negrești-
Oaș, Tășnad, Livada, Ardud și Căpleni.

Fig. 9. Autobasculantă transport nămol.


- 2 km extindere rețele de aducțiune: Moftinu
Mare;
- 1 gospodărie apă: Moftinu Mare;
- 7,7 km extindere rețele de canalizare: Păulești,
Viile, Carei;
- 3 stații de pompare apă uzată noi: Păulești.

Fig. 8. Modernizarea cu treaptă terțiară


a Stației de epurare Satu Mare.
4.3. Extinderea și reabilitarea infrastructurii de
apă și apă uzată în județul Satu Mare, Etapa II ECO
Din economiile realizate în cadrul Proiectului “Ex-
tinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă
uzată în județul Satu Mare” Apaserv Satu Mare S.A.
a implementat în anul 2015 și Proiectul “Extinderea
și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată
în județul Satu Mare, Etapa II ECO”, în valoare de
Fig. 10. Contoare cu citire la distanță.
33,5 mil. lei, cofinanţat din Fondul de coeziune prin 5. PROIECTE DE VIITOR
Programul Operațional Sectorial de Mediu 2007-2013. Programul Operațional Infrastructură Mare
Proiectul, finalizat integral în luna decembrie Apaserv Satu Mare S.A. desfășoară în prezent
2015, cuprinde măsuri pentru îmbunătățirea servici- activități de pregătire a “Proiectului Regional de
ilor de apă și canalizare la nivelul ariei de operare. Dezvoltare a Infrastructurii de apă și apă uzată
Proiectul a inclus: din județul Satu Mare, în perioada 2014 - 2020”,
- Achiziționarea următoarelor utilaje: 3 bucăți au- în cadrul contractului de servicii nr. 128/15.04.2015
tobasculante transport nămol (capacitate 26 tone) “Asistență tehnică pentru pregătirea aplicației de
și 4 bucăți vidanjoare (capacitate 7 m³); finanțare și a documentațiilor de atribuire pentru
- Modernizarea parcului de contoare de branșa- Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de
ment în municipiul Satu Mare, prin intermediul apă și apă uzată din județul Satu Mare, în perioada
căruia au fost înlocuite 30.000 de contoare, cu al- 2014 - 2020”.
tele mai performante, care permit citirea de la Obiectivul general al proiectului:
distanță a consumului de apă potabilă; Proiectul are drept scop continuarea strategiei re-
- 3 contracte de lucrări. gionale de dezvoltare a sectorului de apă și apă uzată
În urma finalizării lucrărilor, clienții Apaserv Satu din județul Satu Mare în vederea îndeplinirii cerințe-
Mare S.A. beneficiază de: lor acquis-ului de Mediu al Uniunii Europene, prin pro-
- 16,7 km extindere rețele de distribuție apă po- movarea investițiilor în domeniul apei și apei uzate
tabilă: Viile Carei, Moftinu Mare și Ghilvaci; pentru asigurarea conformării cu directivele europe-

nr. 1 / 2017 www.romaqua.ro 11


SOCIETATEA COMERCIALĂ APASERV SATU MARE S.A.
TRECUT, PREZENT ȘI VIITOR

ne privind calitatea apei destinate consumului uman - Extinderea stațiilor de epurare din localităţile
(Directiva 98/83/CE) și epurarea apelor uzate (Direc- Medieşu Aurit și Turulung;
tiva 91/271/EEC), respectiv prin: - Achiziția de utilaje: Autospeciale combinate
a) Extinderea serviciului de alimentare cu apă spălător-vidanjor, Vidanjoare și Autolaborator de-
potabilă, controlată microbiologic, în condiții de tectare pierderi;
siguranță și protecție a sănătații, la populația din - Achiziția de echipamente de laborator la STAP
județul Satu Mare care are peste 50 de locuitori; Satu Mare.
b) Asigurarea colectării și epurării apelor uzate Stadiul de pregătire al Proiectului:
pentru aglomerările mai mari de 2.000 l.e.. - Aplicația de Finanțare, inclusiv documentele su-
Investițiile din cadrul acestui Proiect au o valoare port (Studiu de fezabilitate, Analiza Cost-Benefi-
estimată de aproximativ 169 milioane euro și cuprind: ciu, Analiza Instituțională) au fost transmise la
- Reabilitarea stației de conexiuni şi instalației de Autoritatea de Management POIM, în vederea ve-
medie tensiune de la frontul de captare Satu rificării, evaluării și aprobării acesteia;
Mare; - Procedura de evaluare a impactului asupra me-
- Extinderea sistemului de alimentare cu apă din diului este în derulare;
zona Satu Mare şi a sistemului de canalizare din - Avizele/acordurile/autorizaṭiile la faza de Stu-
clusterele Satu Mare, Ardud, Micula şi aglomera- diu de fezabilitate sunt în curs de pregătire/obți-
rea Medieșu Aurit; nere;
- Extinderea sistemului de alimentare cu apă din - Documentațiile de atribuire pentru contractele
zona Halmeu, Turţ şi a sistemului de canalizare de: furnizare, servicii și lucrări sunt în curs de
din clusterul Turulung şi aglomerările Turt; pregătire.
- Extinderea sistemului de alimentare cu apă din
zona Tarna Mare şi a sistemului de canalizare din
BIBLIOGRAFIE
[1] Contractul de finanțare nr. 2202/RO/1/1 3.12.2002;
clusterele Tarna Mare și Batarci;
[2] POS Mediu Axa Prioritară 1 - Extinderea şi reabi-
- Extindere sistemului de alimentare cu apă din
litarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul
zona Carei (fără localitatea Doba) şi a sistemului
Satu Mare;
de canalizare din clusterul Carei. Aducțiune Ca- [3] Decizia de aprobare a Comisiei Europene nr.
rei - Tiream - Ghenci; C(2011)1612/14.03.2011;
- Extinderea sistemului de alimentare cu apă în [4] Contractul de finanțare nr. 121094/31.03.2011;
localitatea Camarzana și a sistemului de canali- [5] Decizia de aprobare a Comisiei Europene nr.
zare din clusterul Târşolţ. Aducțiune Târșolț - Ali- C(2016)8626/13.12.2016;
ceni și Târșolț - Camarzana; [6] Contractul de finanțare nr. 13/22.12.2016;
- Extinderea sistemului de alimentare cu apă din [7] POS Mediu Axa Prioritară 1 - Extinderea şi reabi-
zona Tăşnad şi a sistemului de canalizare din clus- litarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul
terul Tăşnad. Aducțiune Tășnad - Santau - Cauas; Satu Mare, Etapa II ECO;
- Extinderea sistemului de alimentare cu apă din [8] Contractul de finanțare nr. 14965/01.10.2015;
zona Nergești Oaș și Certeze şi a sistemului de ca- [9] POS Mediu Axa Prioritară 1A - Asistență tehnică
nalizare din aglomerarea Negreşti Oaș. Reabilita- pentru pregătirea aplicației de finanțare și a docu-
re aducțiune Certeze - Negrești Oaș. Aducțiune mentațiilor de atribuire pentru Proiectul Regional de
nouă Talna - Negrești Oaș; Dezvoltare a Infrastructurii de apă și apă uzată din
- Extinderea sistemului de canalizare din aglome- județul Satu Mare, în perioada 2014 - 2020;
rarea Valea Vinului; [10] Contractul de finanțare nr. 5994/20.04.2015;
- Extinderea sistemului de canalizare din aglome- [11] Contractele de furnizare, servicii și lucrări semna-
rările Bârsău şi Oraşu Nou; te în cadrul Proiectelor;
- Construcţia, extinderea şi reabilitarea stațiilor [12] Documentele Proiectelor (Rapoarte intermedi-
de tratare a apei potabile și a captărilor din loca- are, Rapoarte finale);
lităţile Turţ, Tarna Mare, Halmeu, Tășnad, Huta [13] Aplicația de finanțare pentru Proiectul Regional
Certeze, Târșolț/Camarzana și Negrești Oaș; de Dezvoltare a Infrastructurii de apă și apă uzată
- Construcţia stațiilor de epurare din localităţile din județul Satu Mare, în perioada 2014 - 2020.
Bătarci, Oraşu Nou și Târşolţ;

12 www.romaqua.ro nr. 1 / 2017


DIN EXPERIENȚA OPERATORILOR

ETAPE IMPORTANTE ÎN EVOLUȚIA COMPANIEI


S.C. APA CTTA S.A. ALBA

IMPORTANT STEPS IN THE EVOLUTION OF WATER


COMPANY S.C. APA CTTA S.A. ALBA
ABSTRACT. Since its setting up our society, through strong partnership with
local communities in Alba county, as well as with efforts supported of his em-
ployees, managed to bring supply services drinking water and sewage to a level Cornel Ștefan BARDAN
of quality. Drawing up of projects designed to get funds in connection with the
Director General
various European programs constitute one of the most effective ways of funding
for the actions designed to lead to achieve various objectives laid down in insti-
tutional level or within the various components of the development strategy of
the localities Alba county. For fulfilling the necessary conditions accessing SAMTID program has been created the re-
gional operator S.C. APA CTTA S.A. Alba, a joint venture company, in which the shareholders are the Council county,
as a majority shareholder in the project, and local councils of the 11 municipalities and cities in Alba county.
KEYWORDS: Water, wastewater, investments, utilities.

1. PREZENTAREA COMPANIEI S.C. APA CTTA S.A. ALBA nitare de Utilități Publice) iar din 2008 UAT-urile
Pentru îndeplinirea condițiilor stabilite accesării membre ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară
programului SAMTID, la finele anului 2004 a luat Apa Alba, au aprobat o strategie de tarifare cuprin-
ființă Operatorul Regional unic S.C. APA CTTA S.A. să în Contractul de Delegare, stabilită împreună cu
Alba, o societate pe acțiuni, în cadrul căreia acțio- Operatorul Regional, strategie prin care a fost stabi-
narul majoritar este Consiliul Județean Alba, alături lită unificarea tarifului pentru aceste servicii la nive-
de care mai fac parte și Consiliile Locale din cele 11 lul județului Alba.
municipii și orașe ale județului Alba (Alba Iulia,
Abrud, Aiud, Baia de Arieș, Blaj, Cîmpeni, Cugir,
Teiuș, Zlatna, Ocna Mureș, Sebeș), care prin Hotărâri
ale consiliilor locale au delegat gestiunea serviciilor
de apă și canal către S.C. APA CTTA S.A. Alba. Aces-
tea au avut ca scop administrarea bunurilor, activi-
tăților și serviciilor aferente sistemului public de
captare, tratare, transport și distribuție a apei pota-
bile în județul Alba, în așa fel încât acestea să fie la
un nivel de calitate europeană.
Obiectul principal de activitate al Operatorului
Regional este gospodărirea resurselor de apă, capta-
rea, tratatrea, distribuția apei și în același timp și Fig. 1. Sediu S.C. APA CTTA S.A. Alba.
colectarea și tratarea apelor uzate. Pe lângă obiec- Operatorul nostru are în componență 7 sucursale,
tele principale de activitate, S.C. APA CTTA S.A. Alba fără personalitate juridică, în principalele municipii
mai desfășoară și lucrări de construcții a proiectelor și orașe ale județului, și puncte de lucru: laborator
utilitare pentru fluide, construcții hidrotehnice, etc. analize apă potabilă, stația de pompe Galda de Jos,
În ceea ce privește tariful pentru serviciul de ali- stația de tratare Sebeșel și cea de la Petrești.
mentare cu apă și de canalizare, acesta este aprobat Laboratoarele de analiză din cadrul operatorului
de către Adunarea Generală a ADI, printr-o hotărâre, au obligaţia de a efectua următoarele operaţiuni:
pe baza avizului emis de catre ANRSC (Autoritatea • determinarea caracteristicilor apei brute intra-
Națională de Reglementare pentru Serviciile Comu- tă în staţiile de tratare;
14 www.romaqua.ro nr. 1 / 2017
EDITORIAL
ETAPE IMPORTANTE ÎN EVOLUȚIA COMPANIEI
S.C. APA CTTA S.A. ALBA

• stabilirea parametrilor optimi de funcţionare a proiectelor depuse la nivel de țară au fost selectate
fiecărei trepte de tratare; pentru a fi cuprinse în faza pilot proiectele depuse
• controlul calităţii apei trimise spre consum, or- de către asociațiile de orașe din județele: Sălaj, Cluj,
ganizarea şi ţinerea evidenţei privind caracteris- Botoșani, Alba, Călărași și Hunedoara.
ticile apei. Programul SAMTID a avut drept scop reabilitarea
Strategia privind protecţia mediului şi calitatea rețelelor de distribuție a apei potabile din 3 municipii
apei prevede: și 7 orașe din județul Alba: Alba Iulia, Aiud, Blaj,
- Acţiuni ale operatorului: Cugir, Ocna Mureș, Cîmpeni, Zlatna, Teiuș, Abrud și
• aplicarea regulamentelor în materie de mediu Baia de Arieș.
şi calitatea apei ale UE; Contractul de execuție a lucrărilor a fost încheiat
• controlul impactului asupra mediului a tuturor în data 30.11.2004 între Autoritatea Contractantă -
surselor de poluare. Ministerul Integrării Europene și ESER-EMPEDOS JV.
- Obiective ale operatorului: Conform graficului de execuție cuprins în contract,
• asigurarea cu dotări tehnico - edilitare a zonelor ESER-EMPEDOS JV avea obligația de a realiza lucrările
lipsite de acestea; în perioada 01.05.2005 - 31.10.2006. Datorită neres-
• asigurarea colectării şi epurării tuturor apelor pectării termenului de finalizare a lucrărilor, contrac-
uzate de pe teritoriile municipiilor şi oraşelor ju- tul cu ESER-EMPEDOS JV a fost reziliat și s-au organi-
deţului Alba; zat alte licitații în vederea finalizării lucrărilor.
• autorizarea şi dotarea laboratoarelor în vede- Guvernul României a asigurat finanțarea lucrărilor
rea măririi numărului de indicatori analizaţi pen- rămase de executat conform prevederilor Hotărârii
tru creşterea calităţii apei furnizate consumato- de Guvern nr. 1544/2007, inițiată de Autoritatea Con-
rilor şi a apei deversate în emisar, urmărirea înca- tractantă. Beneficiarul, prin Unitatea de implemen-
drării în limitele stabilite în normative ale evacu- tare a proiectului, a pus la dispoziția Consiliilor locale
ării apelor uzate de la agenţii economici. documentația pentru organizarea achiziției lucrărilor
Felul și frecvența analizelor, punctele de prelevare rămase de executat. În perioada februarie 2008 -
a probelor și modul de utilizare a rezultatelor sunt aprilie 2008 Consiliile locale ale localităților Abrud,
stabilite pentru fiecare staţie de tratare şi puncte de Aiud, Alba Iulia, Blaj, Cîmpeni, Cugir, Ocna Mureș,
conformare prin programul de monitorizare de con- Teiuș și Zlatna au organizat achiziția pentru lucrările
trol a calităţii apei potabile întocmit în conformitate rămase de executat, lucrările prevăzute în contractul
cu prevederile Legii nr. 458/2002. “Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă în
2. IMPLEMENTAREA PROIECTELOR DE INVESTIȚII județul Alba” care au fost realizate integral în luna
2.1. Programul SAMTID septembrie 2008.
Întocmirea de proiecte pentru obținerea de fon- 2.2. Programul Operațional Sectorial Mediu
duri, în cadrul diverselor programe europene, a con- 2007 - 2013
stituit una din cele mai eficiente metode de finanțare Devenind stat membru al Uniunii Europene de la 1
a acțiunilor menite să ducă la atingerea diverselor ianuarie 2007, România beneficiază de instrumente
obiective stabilite la nivel instituțional sau în cadrul structurale (Fondurile Structurale și de Coeziune) ca
diverselor componente ale strategiei de dezvoltare a mijloace financiare de realizare a obiectivelor poli-
localităților județului nostru, implicit a societății ticii de coeziune socială și economică, operatorul
noastre ca parte a acestei strategii. Astfel, așa cum nostru a început implementarea unui vast proiect de
menționăm mai sus, în cadrul programului PHARE extindere și reabilitare a sistemelor de alimentare cu
2002 - coeziune economică și socială, există o com- apă și a sistemelor de colectare și epurare a apelor
ponentă de investiții SAMTID - program de dezvoltare uzate prin Programul Operațional Sectorial Mediu
a infrastructurii în orașele mici și mijlocii. 2007 - 2013 (POS Mediu): ”Extinderea și reabilita-
La nivelul județului Alba administrațiile locale din rea infrastructurii de apă și apă uzată în județul
orașele Alba Iulia, Cugir, Blaj, Aiud, Ocna Mureș, Alba”.
Teiuș, Zlatna, Abrud, Cîmpeni, Baia de Arieș și Con- Obiectivul general al Proiectului a fost îmbună-
siliul Județean au format Asociația APA ALBA, aceasta tățirea infrastructurii în sectoarele de apă și canali-
depunând un proiect pentru a accesa fonduri prin zare din localitățile incluse în proiectul din județul
acest program, iar în urma evaluării și ierarhizării Alba, în vederea îndeplinirii obligațiilor de conformi-
nr. 1 / 2017 www.romaqua.ro 15
ETAPE IMPORTANTE ÎN EVOLUȚIA COMPANIEI
S.C. APA CTTA S.A. ALBA

tate din POS Mediu, Tratatul de Aderare și mai ales Sebeş), şi au fost extinse şi reabilitate 175 km reţele
din Directiva Europeană 98/83/CE referitoare la ca- de canalizare astfel:
litatea apei potabile, transpusă în legislația națională - Alba Iulia 49,5 km
prin Legea nr. 311/2004 și Directiva 91/271/CE tran- - Aiud 21,7 km
spusă în legislația națională prin Hotărârea nr. 352/ - Blaj 40,8 km
2005, referitoare la epurarea apei uzate urbane. - Cugir 16,4 km
- Ocna Mureş 29,0 km
- Sebeş 7,8 km
- Cîmpeni 8,6 km
- Gura Sohodol 1,3 km

Fig. 2. Stație de epurare Blaj.


Proiectul în valoare de 102.046.000 euro, a cu-
prins șapte localități din județul Alba: municipiul Alba
Iulia, municipiul Sebeș, municipiul Aiud, municipiul
Blaj, orașul Cugir, orașul Ocna Mureș și orașul Cîm- Fig. 3. Vidanjă.
peni, prin intermediul a 15 contracte, după cum ur- 2.3. Programul Operațional Infrastructură Mare
mează: (POIM 2014 - 2020)
• 3 contracte de servicii: unul de asistență tehnică În ceea ce privește Programul Operațional Infra-
pentru managementul proiectului (AB-CS-02), structură Mare (POIM 2014 - 2020), societatea noastră
unul de asistență tehnică pentru supervizarea lu- se află într-un stadiu destul de avansat cu privire la
crărilor (AB-CS-03) și unul pentru servicii de audit accesarea fondurilor pentru un nou proiect de anver-
al proiectului (AB-CS-04); gură, estimat la peste 100 de milioane de euro, care
• 1 contract de furnizare vehicule operaționale vizează dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă
(AB-CS-01); uzată din județul Alba, în aglomerări de până la
• 11 contracte de lucrări pentru extinderea și îm- 10.000 de locuitori echivalenți.
bunătățirea infrastructurii pentru apă și apă uza- În scopul acestui program s-a semnat contractul
tă la nivelul aglomerărilor Alba Iulia, Aiud, Blaj, de asistență tehnică cu S.C. Halcrow România S.R.L.
Sebeș, Cugir, Ocna Mureș, Cîmpeni și comuna So- în valoare de 12.860.000 lei fără TVA, «Asistență
hodol. tehnică pentru pregătirea aplicației de finanțare
Prin acest proiect au fost reabilitate 3 staţii de și a documentațiilor de atribuire pentru proiectul
tratare apă, au fost construite 7 staţii de epurare în regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și
aglomerările urbane mai mari de 10.000 de locuitori apă uzată din județul Alba, în perioada 2014 -
echivalenţi (Alba Iulia, Sebeş, Aiud, Blaj, Cugir, Ocna 2020», proiect finanţat prin Fondul European de Dez-
Mureş, Cîmpeni), au fost extinse reţelele de distri- voltare Regională, Axa prioritară 1A şi prin Programul
buţie a apei cu 15 km (10,8 km în Aiud şi 4,2 km în Operațional Infrastructură Mare 2014 - 2020.

Fig. 4. Decantor stație de epurare (stânga înainte de reabilitare, dreapta după reabilitare).
16 www.romaqua.ro nr. 1 / 2017
EDITORIAL
ETAPE IMPORTANTE ÎN EVOLUȚIA COMPANIEI
S.C. APA CTTA S.A. ALBA

2.3.1. Activitățile aferente Asistenței Tehnice con- POS Mediu, “protecția și îmbunatățirea calității me-
stau în elaborarea Studiului de Fezabilitate pentru diului și a standardelor de viață în România, urmă-
investițiile prioritare și a studiilor/investigațiilor/ex- rindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de
pertizelor aferente (acolo unde va fi cazul); elabo- mediu’’ și a celor specifice.
rarea Analizei Cost - Beneficiu; elaborarea Analizei Acest Proiect va cuprinde 3 contracte de servicii,
Instituționale; elaborarea Raportului de Evaluare a unul de furnizare vehicule operaționale, și 10 con-
Impactului asupra Mediului; elaborarea Cererii de tracte de lucrări prin care se vor realiza investiții în
Finanțare; acordarea de suport Autorității Contrac- infrastructura de apă și apă uzată după cum urmează:
tante în procesul de evaluare a proiectului de către • reabilitare conducte de aducțiune pentru siste-
autoritățile competente (AM POS Mediu, Comisia mul zonal de apă Alba cu o lungime de 70 km;
Europeană); elaborarea Documentațiilor de Atribuire • reabilitare stație pompare apă Galda de Jos și
pentru contractele de lucrări și servicii; asistență Gospodaria de Apă Blaj (stație de clorinare);
tehnică și juridică pe perioada procedurilor de lici- • reabilitare stație de tratare Zlatna;
tație și contractare; organizarea de seminarii de pre- • modernizare stație de tratare Mihoiești;
zentare a proiectului. • extindere și reabilitare rețele de distribuție a
În perioada Iunie - Septembrie 2015 Consultantul apei potabile în Paclisa pe cca. 5 km;
pentru Asistență Tehnică (S.C. Halcrow România • extindere aducțiune apă de la Cîmpeni la Abrud
S.R.L.), a mobilizat în teren experții responsabili pen- și reabilitare stație de repompare, reabilitare
tru activitatea de colectare a datelor, respectiv pen- aducțiune STAP Mihoiești-Cîmpeni-Garde, extinde-
tru efectuarea de măsurători hidraulice. Măsurătorile re rețele de distribuție în Abrud, Abrud Sat și Gu-
hidraulice din teren sunt necesare pentru determi- ra Cornei cu cca. 4 km, extindere aducțiune de
narea parametrilor de funcționare ale rețelelor de apă între Garda și Baia de Arieș, cu o lungime to-
alimentare cu apă și canalizare. Prin măsurătorile tală de cca. 42 km, precum și realizarea a 3 Gos-
efectuate se stabilește nivelul de pierderi de apă podării de Apă noi și modernizarea celei existente
(pentru rețelele de alimentare cu apă) și de infil- în Baia de Arieș;
trații/exfiltrații (pentru rețelele de canalizare). • extindere rețele de distribuție Baia de Arieș cca.
În urma măsurătorilor efectuate s-au stabilit tron- 5 km;
soanele care necesită lucrări urgente de reabilitare. • îmbunătățirea aducțiunii de apă pentru locali-
Soluțiile tehnice dezvoltate pe baza acestor date au tătile Cistei, Bucerdea, și Crăciunelul de Jos, cu
fost incluse în Studiul de Fezabilitate, acesta fiind aducțiuni și Gospodării de Apă noi;
unul din principalele documente suport ale Aplicației • extindere rețele apă Arieșeni și localitățile
de Finanțare care a fost transmisă spre analiză și apropiate cca. 12 km;
aprobare Autorității de Management POIM și Autori- • extinderea și reabilitarea rețelei de distribuție
tăților abilitate din partea Uniunii Europene. a apei potabile și rețele de canalizare în Pâclișa,
2.3.2. Acum ne aflăm în etapa a II a Proiectului cca. 5 km;
«Asistență tehnică pentru pregătirea aplicației de • extindere rețele de distribuție și de canalizare
finanțare și a documentațiilor de atribuire pentru în Aiud, Aiudul de Sus, Ciumbrud, Sancrai și Ba-
proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii gau, cca. 31 km;
de apă și apă uzată din județul Alba, în perioada • extindere rețele canalizare Petrisat, Sancel și
2014 -2020», cofinanţat din Fondul European de Dez- Iclod, cca. 17 km;
voltare Regională, Axa prioritară 1A şi prin Programul • extindere și reabilitare rețele canalizare Abrud,
Operațional Infrastructură Mare 2014 - 2020, în care cca. 20 km;
Consultantul pentru Asistență Tehnică (S.C. Halcrow • stație de epurare Abrud cu o capacitate de 5200
România S.R.L.) asigură asistență din partea proiec- de locuitori echivalenți;
tantului pe parcursul execuției lucrărilor conform • extindere și reabilitare rețele canalizare Baia
legii nr. 10/1995 și elaborarea documentațiilor de de Arieș, cca. 15 km;
atribuire, conform legislației naționale, pentru con- • stație de epurare Baia de Arieș cu o capacitate
tractele din cadrul proiectului, cu respectarea studiu- de 2500 locuitori echivalenți;
lui de fezabilitate aprobat. Asistența Tehnică va con- • extindere rețele de canalizare aglomerarea
tribui substanțial la atingerea obiectivului global al Unirea, Războieni, cca 16 km.

nr. 1 / 2017 www.romaqua.ro 17


ANIVERSARE
O VIAȚĂ ÎN SLUJBA CETĂȚEANULUI -
VASILE CIOCODAN
A LIFE IN THE SERVICE OF CITIZEN -
VASILE CIOCODAN
Domnul Vasile CIOCODAN, fost Director General la canalizare, în zona rurală a județului Brașov.
Compania APA - BRAȘOV, actualmente pensionar, a A manifestat o dorință permanentă pentru per-
împlinit frumoasa vârstă de 80 de ani. S-a născut la fecționare, în care sens a absolvit o serie de cursuri
data de 25 decembrie 1936 și după ce a absolvit atât în țară (Brașov, București), precum și în străină-
liceul “Petru Rareș“ din Piatra Neamț, a terminat tate: Spania (Barcelona), Franța (Paris), Anglia (Cam-
Facultatea de Electrotehnică din cadrul Institutului bridge), SUA (Los Angeles) privind managementul
Politehnic Iași, în anul 1959. Cu o activitate de a- proiectelor în infrastructură, modernizarea infra-
proape 50 de ani, parcurgând în mod succesiv trep- structurii pentru alimentarea cu apă, relații econo-
tele de Inginer stagiar, Șef de atelier, Șef de secție, mice, legislația privind reforma în România, etc.
Inginer șef, la început la o întreprindere industrială Pe lângă preocuparea din cadrul unităților din
din orașul Azuga, iar apoi și ca Director, Director Brașov, domnul Vasile CIOCODAN a avut și o intensă
General adjunct, la Grupul Întreprinderilor de Gos- activitate în acest domeniu și la nivel național. Astfel,
podărie comunală a județului Brașov. în perioada 1991-2006 a fost Vicepreședinte al Aso-
După 1989, odată cu desființarea Grupului jude- ciației Naționale, Patronale și Profesionale a unită-
țean, a avut o contribuție importantă la înființarea și ților de Gospodărie comunală din România, funcție
organizarea companiei APA - BRAȘOV, fiind prima uni- ce i-a permis să sprijine unitățile din asociație pentru
tate de acest profil din România sub această denu- rezolvarea unor probleme la organele administrației
mire. Ca Director General, cu contract pe bază de centrale, iar prin organizarea unor consfătuiri, sim-
criterii de performanță cu Consiliul Județean, a re- pozioane, schimburi de experiență, a mijlocit cu-
ușit să implementeze la Compania APA - BRAȘOV un noașterea rezultatelor și a metodelor de bună prac-
program de investiții cu fonduri locale și de la Banca tică obținute la Brașov și în alte unități din țară.
Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Din anul 1995 este și membru fondator al Asocia-
program ce a permis servicii mai bune privind ali- ției Române a Apei (ARA), iar după pensionare a spri-
mentarea cu apă potabilă a consumatorilor din Mu- jinit înființarea “CLUBULUI SENIORILOR” - menit să
nicipiul Brașov. A fost o luptă câștigată împotriva atragă și să valorifice, în folosul asociației, experien-
întreruperilor și a restricțiilor privind asigurarea cu ța acumulată în timp de membrii care datorită vârstei
apă, astfel ca orice cetățean, din orice zonă a ora- s-au pensionat.
șului, să beneficieze încontinuu de apă la robinet. Având în vedere activitatea desfășurată, a fost o-
După finalizarea contractului, s-a pensionat, dar norat cu diverse distincții pentru “Contribuția deo-
a continuat activitatea la S.C. Servicii Comunale sebită la modernizarea și dezvoltarea sectorului
Codlea S.A. (2000-2005), unde, ca Director Gene- de apă“ precum și pentru ”Merite deosebite în dez-
ral, prin managementul promovat, proiectele întoc- voltarea mișcării patronale din cadrul serviciilor
mite și finanțate din fonduri PHARE, s-a reușit o îm- publice de gospodărie comunală din România”.
bunătățire a alimentării cu apă și a Municipiului Este căsătorit și are doi fii, unul absolvent al Fa-
Codlea. cultatii de Electrotehnică din cadrul Universității
Având în vedere experiența și rezultatele obținute Brașov, iar celălalt absolvent al Academiei de Știinte
în acest domeniu, a lucrat până în anul 2009 și la Economice - București, ambii în prezent manageri și
Agenția de Dezvoltare Durabilă a județului Brașov, patroni de firme de succes.
unde, în calitate de Director Adjunct, a promovat
proiecte pentru obținerea de fonduri de la Uniunea Îi dorim domnului Vasile CIOCODAN multă sănă-
Europeană în vederea finanțării de lucrări privind tate și o viață cât mai lungă alături de familie și
protecția mediului și instalații pentru apă potabilă și prieteni!

18 www.romaqua.ro nr. 1 / 2017


PRODUSE ȘI TEHNOLOGII INOVATIVE
SOLUȚIA INTEGRATĂ POMPE ȘI MIXERE FLYGT ȘI AERARE SANITAIRE
PENTRU REDUCEREA SEMNIFICATIVĂ A CONSUMULUI DE ENERGIE.
STUDIU DE CAZ LOCALITATEA FOND DU LAC, WISCONSIN, SUA

INTEGRATED SOLUTION PUMPS AND FLYGT MIXERS AND SANITAIRE AERATION


FOR SIGNIFICANTLY REDUCING OF ENERGY CONSUMPTION.
CASE STUDY FOND DU LAC TOWN, WISCONSIN, USA
Marius PAVEL, Director Tehnic CEFAIN CONSTRUCT S.R.L.

1. INTRODUCERE
Ca urmare a cerințelor tot mai restrictive ale stan- energetic a condus la reducerea consumului de
dardelor de tratare/epurare, Stația de Epurare Fond energie în urma modernizării stației.
du Lac a folosit această oportunitate pentru retehno-
logizare, având ca scop reducerea cantității de amo-
niu din efluent. În plus, s-a obținut îmbunătățirea efi-
cienței energetice a stației, s-au redus costurile de
întreținere și exploatare și au fost eliminate deversă-
rile accidentale în Lacul Winnebago pe durata preci-
pitațiilor semnificative.
2. SCOP
Modernizarea stației de epurare a fost proiectată
pentru un debit mediu de aproximativ 37.000 m³/zi
cu o încărcare CBO de 10.200 kg/zi. Pentru a limita
costurile de retehnologizare, Beneficiarul a folosit
suprafața existentă de 89.000 m2 și a reabilitat două
decantoare cu diametrul de 29 m care au servit și ca
bazine de stocare pe durata vârfurilor de debit pentru
evitarea deversării apei uzate netratate în Lacul Win-
Fig.1. Bazine de aerare echipate cu
nebago. Aspectul inedit al proiectului a fost reduce-
difuzoare cu bule fine SANITAIRE.
rea consumului de energie în condițiile dublării capa-
Beneficiar: Fond du Lac, WI, Inginer: Strand Associates Data: 2013.

cității hidraulice a stației și creșterii înălțimii de pom-


Pompele și mixerele FLYGT din cadrul stației
pare cu 50%.
funcționează la două capacități. În perioadele de
3. SOLUȚIE debite reduse, de până la 800 m3/h, sunt folosite
În urma unei analize amănunțite, XYLEM a fost se- două pompe de 62.5 kW, iar în perioadele de vârf sunt
lectat pentru a livra o soluție completă de aerare acționate și alte 4 pompe de 160 kW pentru a acoperi
folosind pompe FLYGT și echipamente de aerare cu debite de zece ori mai mari, aproximativ 8000 m3/h.
bule fine SANITAIRE. Pentru eficientizarea procesului Convertizoarele de frecvență minimizează consumul
cu nămol activat au fost folosite 26 de pompe FLYGT de energie prin sincronizarea combinării pompelor și
de recirculare și peste 1900 de difuzori SANITAIRE adaptarea vitezei de funcționare a acestora la con-
cu diametru 9” (cinci grile pe fiecare bazin). dițiile de debit. Caracteristicile economie-de-energie
Soluția integrată: echipamente de pompare și ale pompelor “N”, cu sistem de auto-curătare, au
de aerare extrem de eficiente din punct de vedere generat reducerea costurilor stației de epurare.

nr. 1 / 2017 www.romaqua.ro 19


SOLUȚIA INTEGRATĂ POMPE ȘI MIXERE FLYGT ȘI AERARE SANITAIRE
PENTRU REDUCEREA SEMNIFICATIVĂ A CONSUMULUI DE ENERGIE.
STUDIU DE CAZ LOCALITATEA FOND DU LAC, WISCONSIN, SUA

asigură eficiența energetică a procesului cu nămol


activat.
Consumul redus de energie al pompelor FLYGT de
recirculare asigură eficiența energetică crescută a
stației de epurare, în condițiile respectării limitelor
pentru amoniu în efluent. Prin recuperarea oxigenului
din nitrați, stația reduce consumul sistemului de
aerare și folosește eficiența energetică a pompelor
FLYGT pentru a transfera nitrații reciclați din zona
de aerare în zona anoxică. Pentru restul cerinței de
aerare, consumul de energie este minimizat prin folo-
sirea tehnologiei de ultimă oră a suflantelor și difu-
zorilor de aerare cu bule fine SANITAIRE.

Fig. 2. Modernizarea Stației de Epurare Fond du Lac


pentru dublarea capacității hidraulice.
Echipamentele FLYGT efectuează o varietate de
sarcini esențiale în procesul stației. Mixerele ames-
tecă nămolul primar cu nămolul activ pentru a fa-
cilita pomparea și fermentarea în metantancurile
anaerobe. Alte pompe de drenaj din clădirea nămo-
lului primar sunt parte a sistemului de colectare a
apelor din stația de epurare, iar două pompe de 1.25
kW mențin uscat radierul clădirii de procesare a
solidelor. Șase pompe axiale de 32 kW transferă apa
epurată în Lacul Winnebago, în timp ce trei pompe
axiale de 20 kW pompează în râul Fond du Lac apa
pluvială colectată separat într-un bazin de retenție.
Echipamentele SANITAIRE de aerare cu bule fine
Fig. 4. Pompă de recirculare în bazinul de aerare.
Compania electrică Alliant Energy a premiat Com-
pania de Apă Fond du Lac pentru tehnologia avansată
utilizată, care a condus la economisirea a 1.95 mi-
lioane de kWh de energie electrică și 188.140 unități
de gaz natural, suficient pentru a furniza energie în
212 locuințe medii pentru un an. Au fost reduse cos-
turile de operare ale stației de epurare și prin redu-
cerea personalului necesar în fiecare schimb, de la
15 la 6 persoane și reducerea cu 20% a timpului de
lucru peste program comparativ cu situația inițială.
În timp ce respectarea normativelor în vigoare nu
este opțională, alegerea tehnologiei utilizate este.
Pompele și mixerele FLYGT împreună cu sistemul
de aerare cu bule fine SANITAIRE oferă o soluție
optimă pentru respectarea parametrilor apei epu-
Fig. 3. Flygt a furnizat pompele de transfer rate, în condiții de maximă eficiență energetică și
influent în stația de epurare. costuri minime de operare.

20 www.romaqua.ro nr. 1 / 2017


STUDII ȘI CERCETĂRI

MODEL STRATEGIC PENTRU IMPLEMENTAREA


MANAGEMENTULUI INTEGRAT AL APEI URBANE

A STRATEGIC MODEL FOR IMPLEMENTATION


OF INTEGRATED URBAN WATER MANAGEMENT
ABSTRACT. Integrated Urban Water Management (IUWM) represents an
integrated approach that aims to reduce urban water demand from cen-
tralised urban water sewerage system through implementation of water con- Lucian CONSTANTIN1
sumption reduction management, use of alternative water sources, water Luisa Roxana POPESCU1,2
recycling and reuse. IUWM is not a scope but rather a tool used to integrate
water resources, economic sectors that are using water, water supply – sew-
Mihaela IORDACHE1
erage systems and water management authorities. Based on the three pillars Carol Blaziu LEHR1
of sustainable development a strategic model for implementation of IUWM
within urban areas was developed. For the implementation of proposed
IUWM strategic model the following main steps are needed to be undertaken:
real diagnosis of the current water management status, setting up the vision, mission and fundamental values, es-
tablishment of strategic objectives structured on four perspectives (financial, partners, internal processes,
learning/growth) and development of key performance indicators set. An example of proposed IUWM strategic model
applied on an urban area is also presented.
KEYWORDS: IUWM, strategic model, water resources.

1. INTRODUCERE selor de apă locale reduce cererea de apă proaspătă


Managementul integrat al apei urbane (Integrated din sursele de suprafaţă sau subterane îmbunătăţind
Urban Water Management - IUWM) reprezintă pasul securitatea apei.
următor în dezvoltarea magementului apei urbane, Eficienţa utilizării resurselor. IUWM promovează
având drept scop general realizarea unui ciclu efi- utilizarea eficientă a resurselor ce implică minimi-
cient al apei urbane care să aducă beneficii comparat zarea utilizării apei, energiei, reactivilor chimici şi a
cu abordările tradiționale. Trei beneficii generale pot celorlalte resurse în vederea reducerii costurilor.
fi menționate comparativ cu managementul tradițio- Mergând dincolo de conceptul de recuperare resurse,
nal al apei [1]: intenţia este de a minimiza amprenta ecologică a sec-
Un ciclu mai „natural” al apei. Acesta presupune torului de apă din mediul urban, ceea ce implică şi
implementarea de soluţii descentralizate şi deconec- recuperarea de componente utile (incluzând aici
tarea corpurilor de apă de zonele urbane astfel încât energie, nutrienţi, apă) din fluxurile de apă reziduale
să se asigure acestora regimuri de debite apropiate [4]. IUWM implică regândirea sistemelor de alimen-
de cele naturale în ceea ce priveşte calitatea, can- tare cu apă şi canalizare în sensul agregării şi inter-
titatea şi frecvenţa, micşorându-se astfel riscul de conectării componentelor sistemului urban de man-
inundaţii [2]. agement al apei şi prin stabilirea de canale de comu-
Securitate sporită a apei prin diversificarea nicare adecvate între structurile coordonatoare, de-
surselor locale. Sursele alternative includ colectarea partamentele interne, administraţia locală, comuni-
apei pluviale şi reciclarea apei [3]. Diversificarea sur- tăţile locale şi celelalte părţi interesate.
1 Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Ecologie Industrială - ECOIND, Drumul Podu Dâmboviței 71-63, Sector
6, 060652, București, România;
2 Universitatea Politehnica din București, Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor, Gheorghe Polizu 1-7, Sector
1, 011061, București, România;
* Studiu prezentat în cadrul Simpozionului Internațional Mediul și Industria - SIMI 2015.

22 www.romaqua.ro nr. 1 / 2017


EDITORIAL
MODEL STRATEGIC PENTRU IMPLEMENTAREA
MANAGEMENTULUI INTEGRAT AL APEI URBANE

IUWM nu este un obiectiv ci mai degrabă un instru- cunoaşterea adevărului le presupune;


ment a cărui utilizare să ducă la integrarea resurselor • Stabilirea Viziunii strategiei - acea propoziţie
de apă, a sectoarelor ce folosesc apa, a serviciilor de scurtă şi clară care declară răspicat ţinta strate-
apă-canal şi de management a apei luând în conside- giei;
rare următoarele [5]: • Stabilirea Misiunii - deci a componentelor care
• Utilizarea surselor alternative de apă; condiţionează îndeplinirea viziunii;
• Calitatea diferită a sursei de apă în funcţie de • Adoptarea valorilor fundamentale, care include
utilizarea acesteia; coordonatele etice pe care factorii decizionali în-
• Stocarea, distribuţia, tratarea, epurarea, reci- ţeleg să le aplice, în diverse direcţii de acţiune,
clarea, reutilizarea şi descărcarea apei ca părţi pentru punerea în practică a strategiei;
ale ciclului de management al resursei; • Stabilirea obiectivelor strategice şi construirea
• Exploatarea, protecţia şi conservarea surselor politicilor necesar a fi aplicate pentru a atinge
de apă; obiectivele stabilite;
• Existența unor utilizatori interesaţi din alte sec- • Stabilirea indicatorilor cheie de performanţă
toare care depind de aceeaşi sursă de apă; care vor asigura controlul progresului în îndeplini-
• Conştientizarea formală şi informală a părţilor rea obiectivelor strategice;
interesate; • Implementarea strategiei;
• Sustenabilitatea de mediu. Eficienţa economică • Replicarea în cascadă a punctelor de mai sus la
şi echitatea socială. nivelele şi structurile inferioare;
Pentru a implementa o abordare IUWM este nece-
• Monitorizare, evaluare şi control, pentru a asi-
sar să se dezvolte o strategie IUWM. Următoarele
gura îndeplinirea obiectivelor strategice pentru a
paragrafe încearcă să detalieze modelul strategic
le aduce corecturile impuse de evoluţia societăţii
propus pentru implementarea IUWM.
sau de factorii externi.
2. METODOLOGIE
Construirea unei model strategic, deci şi al unuia
3. REZULTATE ȘI DISCUȚII
Un exemplu de dezvoltare a modelului strategic
bazat pe coordonatele dezvoltãrii durabile include
IUWM propus este descris în continuare.
urmãtoarele etape:
• Decizia factorilor decizionali privind această 3.1. Viziunea
acţiune şi informarea întregii comunităţi despre De exemplu: Creşterea calităţii vieţii şi conser-
această intenţie. Fără o participare activă a facto- varea resurselor de apă la nivel local.
rilor decizionali, orice strategie este compromisă; 3.2. Misiunea
• Un diagnostic real al sistemului actual de man- La stabilirea Misiunii, vor fi avute în vedere cel
agement al apei cu toate consecinţele pe care puţin următoarele direcţii de interes:
Tabel 1. Elemente ce vor fi considerate la definirea misiunii strategiei IUWM.
Tehnologii Specialiști Comunitatea locală

Furnizarea de apă de calitate


Satisfacerea
corespunzătoare obținută prin Să sprijinim
consumatorilor,
tehnologii eficiente și Comunicare. comunitatea și
dincolo de
respectarea normelor de pe membrii săi.
așteptările lor
protecție a mediului.
Motivarea și încurajarea
Contribuții la dezvoltarea
Cultivarea Retehnologizare, specialiștilor să își
economică și socială a
consumatorilor aliniere la BAT. folosească întreaga lor
partenerilor noștri.
pricepere și creativitate.
Corectitudine,
respect, Identificare/utilizare surse Condiții și echipamente
mai bune la locul de ZERO descărcări.
încredere, alternative de apă.
promptitudine muncă.

nr. 1 / 2017 www.romaqua.ro 23


MODEL STRATEGIC PENTRU IMPLEMENTAREA
MANAGEMENTULUI INTEGRAT AL APEI URBANE

3.3. Valori fundamentale • Folosirea prudentă a resurselor naturale;


În tabelul 2 sunt sintetizate direcţiile de acţiune • Dezvoltare echilibrată şi stabilă la nivel econo-
comune comunităţilor, împreunã cu coordonatele eti- mic şi social.
ce care trebuie să guverneze acţiunea managerilor. Cu alte cuvinte un model strategic trebuie să fie
Sunt incluse şi aspectele legate de tehnologiile prie- structurat luând în considerare cei trei piloni ai dez-
tenoase pentru mediu şi responsabilitatea socială voltării durabile.
corporatistă. La nivel strategic, obiectivele strategice trebuie
Tabel 2. Elemente pentru modelul strategic IUWM.
Valori fundamentale Conținut

Ne desfășurăm activitatea în deplină integritate, respectând etica afacerilor.


Etica afacerilor Nu facem compromisuri. Se poate conta pe noi!
Ne respectăm cuvântul dat și angajamentele luate.
Contăm, încurajăm și prețuim contribuția specialiștilor.
Strategie și Obiective puţine, simple și clar definite, înțelese și urmate de toți.
management Inovare și creativitate - Flexibilitate.
Capacități folosite eficient, la capacitate maximă.
Tratați cu demnitate și respect. Ei sunt bunul cel mai de preț.
Specialiști Cultivăm tradiția.
Transparență - sinceritate.
Motivare.
Clientul nostru - stăpânul nostru.
Parteneri Încredere, respect reciproc, cooperare reciproc avantajoasă.
Căutăm să venim în întâmpinarea dorințelor și așteptărilor partenerilor noștri.
Să stabilim o politică și un cadru adecvat care să permită și să prețuiască
permanenta comunicare (verticală, orizontală).
Comunicare Așteptăm păreri deschise și critice ca răspuns la acțiunile noastre.
Știm că alții pot fi mai buni ca noi dar încercăm să aflăm cum au reușit,
pentru a-i depăși.
Condiții și echipamente de muncă mai bune, protecția muncii, reducerea riscurilor
legate de activitatea noastrã.
Încurajăm inițiativele angajaților, soluțiile lor de a-și transforma în bine locul de
Condiții de muncă
muncă.
Un mediu curat.
Am reuşit să supravieţuim. Sã fim o echipă de învingători!
Ne străduim să nu-i dezamăgim și să le merităm încrederea.
Investitori
Ne asumăm riscuri calculate, pe care investitorii și acționarii noștri le acceptă.
Înțelegem preocupările lor şi le facem cunoscute problemele noastre.
Autorități locale Cooperare în spiritul totalei transparențe și încrederi în căutarea soluțiilor reciproc
convenabile.
Să îi ascultăm pe vecinii noștri, să răspundem la nevoile și problemele lor.
Comunitate Ne sprijinim pe comunitate pentru a consolida succesul nostru în domeniul
managementului apei.

3.4. Obiective strategice sã ţinã seama de cele trei componente ale dezvoltãrii
Fie că priveşte o unitate economică, o instituţie durabile (economic+mediu+social) dar şi de cele pa-
publică, o comunitate urbană, un judeţ sau un stat, tru perspective inspirate din „Balanced Scorecard“
o strategie pentru dezvoltarea durabilă trebuie să îşi dezvoltate de Kaplan şi Norton [6]:
propună patru componente esenţiale: • Perspectiva financiară;
• Progresul social în care să se ţină seama de ne- • Perspectiva pieţei, a partenerilor;
voile şi aspiraţiile fiecăruia; • Perspectiva proceselor interne;
• O protecţie eficace şi eficientă a mediului ; • Perspectiva creștere și perfecționare.

24 www.romaqua.ro nr. 1 / 2017


EDITORIAL
MODEL STRATEGIC PENTRU IMPLEMENTAREA
MANAGEMENTULUI INTEGRAT AL APEI URBANE

Se structurează astfel harta strategică. La inter- locul ei în mediul economic, în beneficiul pieţei şi
secţia liniilor cu coloanele se înscrie un număr minim consumatorilor.
de obiective relevante. Harta strategică propusă în 3.5. Metrica strategiei
figura 1 include posibile obiective cărora o abordare Fiecare din obiectivele strategice alese pentru a
IUWM li se poate adresa. da substanţă intenţiilor managementului societăţii de
ȚINTĂ STRATEGICĂ: Unde se va afla sistemul de management al apei urbane în 2020

Investiții în
Circulația Investiții în surse
Financiar sănătoasă a tehnologii alternative de Comunitate Informare
fondurilor verzi apă și măsuri verde
de reducere a
consumului
Calitate
Încrederea Servicii cu
Parteneri Consumatori bună a Acțiuni pentru
consumatorilor valoare
noi resurselor comunitate
Perspective existenți adăugată mare
de apă
strategice
Integrarea
Procese Aliniere BAT Tehnologii de elementelor Condiții mai
interne ISO 9000 vârf componente ISO 14000 bune de
ale sistemului muncă
apei urbane
Utilizarea
Valorificarea Surse resurselor de Popularizarea
Creștere și Instruire
priceperii alternative apă în funcție acțiunilor
perfecționare permanentă
specialiștilor de apă de calitatea IUWM
acestora
Consolidare Diferențiere Diversificare
Mediu Social
Economic
Direcții pentru strategia durabilă a IUWM

Figura 1. Harta strategică IUWM propusă.


La alegerea obiectivelor strategice, factorii de- a se alinia cerinţelor dezvoltării durabile trebuie înso-
cizionali ţin seama, conform acestei structuri, atât ţit de unul sau mai mulţi indicatori cheie de perfor-
de intenţiile uşor de cuantificat în monedã sau % dar manţã - ICP (Key Performance Indicators - KPI). Prac-
şi de posibilităţile, infrastructura proprie în stare să tica arată că:
susţină aceste intenţii, şi care uneori nu se pot cuan- 1. ICP trebuie să caracterizeze complet procesul
tifica (de ex., nivelul de pregătire al angajaţilor, strategic şi dinamica sa.
tradiţia serviciilor de apă canal, etc.). Direcţia 2. Nu este indicat ca numărul lor să fie prea mare
economică de dezvoltare a fost subîmpărţită în trei (15-25) pentru a putea fi ușor monitorizați și cal-
componente: culați de factorii decizionali.
• Consolidare; 3. Este bine să existe indicatori inerţiali (lagging
• Diferenţiere; indicators) a căror valoare se evaluează după scur-
• Diversificare. gerea unui interval de timp (de ex.: consumul de
La analiza strategică a dezvoltării economice, fac- apă la finele anului) şi indicatori ţintă (leading in-
torii decizionali trebuie deci să aibă în vedere atât dicators) care privesc înainte, provocând factorii
analiza critică a situaţiei existente şi renunţarea la decizionali și specialiștii la acţiuni decise pentru
acele activităţi dovedite ineficiente cât şi diversifi- atingerea lor (de ex.: atragerea unui număr x de
carea activităţilor în întâmpinarea nevoilor reale ale noi consumatori).
consumatorilor finali. Atributul de diferenţiere tre- 4. Indicatorii cheie se referă atât la domenii teh-
buie să convingă consumatorii finali că societatea are nice înguste (de ex.: consum de apă/locuitor) dar
nr. 1 / 2017 www.romaqua.ro 25
MODEL STRATEGIC PENTRU IMPLEMENTAREA
MANAGEMENTULUI INTEGRAT AL APEI URBANE

și la interacţiunea mai multor sectoare din acti- ţionale.


vitatea sistemului de apă (de ex.: cheltuieli cu 3.6. Implementarea strategiei
epurarea apelor raportate la cifra de afaceri). Transpunerea în practicã a obiectivelor strategice
5. Indicatorii cheie de performanţă tangibili pot presupune stabilirea de ţinte clare pentru fiecare
fi în general uşor calculaţi şi li se pot ataşa valori obiectiv, cu termene de îndeplinire şi cu atribuirea
numerice (de ex.: consum de apă per locuitor). În de responsabilitãţi. Din acest moment, existã posibi-
ultimii ani există însă tendinţa de a folosi indica- litatea delegãrii sarcinilor de ducere la îndeplinire a
tori care să exprime nivelul de performanţă în obiectivelor strategice. Cei numiţi responsabili tre-
domenii intangibile (calitatea serviciilor, satis- buie sã aibã libertatea de a-şi forma echipe, de a sta-
facţia consumatorilor, etc.), includerea indicato- bili planuri de acţiune şi de a lua mãsuri corespunzã-
rilor de performanţă referitori la aceste valori in- toare, rãmânând managementului de vârf numai sar-
tangibile se impune cât de repede posibil. cina supravegherii şi coordonãrii tuturor acestor pla-
6. Indicatorii cheie de performanţă intensivi (con- nuri dar şi sarcina alocãrii de resurse conform cu pri-
sum specific) sunt de preferat celor extensivi (va- oritãţile strategice.
lori absolute), deşi sunt situații în care cei exten- Pentru a exemplifica acest pas, au fost generate
sivi sunt de neevitat. și evaluate 22 de opțiuni tehnice pe baza a opt criterii
7. Este bine ca setul de indicatori cheie de per- ce acoperă aspecte tehnico-economice, de mediu și
formanţă să fie construit pe indicatorii pe care sociale:
sistemul de management al apei îi evaluează • Uşurința în implementare din punct de vedere
deja. tehnic;
8. ICP trebuie să fie însoțiți de indicatori opera- • Costurile/beneficiile economice estimate;
ţionali. • Conservarea resurselor de apă;
Experienţa şi talentul managerial al factorilor de- • Reducerea poluării corpurilor de apă;
cizionali este singura în mãsură sã construiascã un sis- • Alte beneficii de mediu aduse de implementa-
tem de ICP relevant şi coerent, util la nivelul stra- rea opţiunii;
tegiei. Va fi foarte uşor pentru cei ce l-au construit şi • Eventualele probleme legate de aprobări, avize;
care deci îl cunosc în cel mai mic amãnunt, sã-l modi- • Impact social;
fice, sã-l adapteze, ori de câte ori este nevoie, pen- • Considerente social-culturale.
tru a-l face mai eficient sau pentru a-l alinia la ICP S-a realizat o analiză multicriterială prezentată în
recomandat de reglementãri naţionale sau interna- tabelul 3.
Tabel 3. Analiza multicriterială a opțiunilor IUWM propuse.
Nr. Opțiune Scor
crt.
Colectarea precipitaţiilor de pe acoperişuri şi utilizarea acestora pentru toalete şi spălarea
1 123
hainelor.
Colectarea precipitaţiilor de pe acoperişuri şi utilizarea acestora pentru reîncărcarea surselor
2 de apă subterane. 127

Colectarea precipitaţiilor de pe acoperişuri şi utilizarea acestora pentru curăţenia străzilor,


3 122
parcurilor.
4 Colectarea precipitaţiilor de pe acoperişuri şi utilizarea acestora pentru agricultură, irigaţii. 119
5 Utilizarea apei “gri” pentru toaletele publice. 119

6 Reutilizarea apei epurate în agricultură, irigaţii. 119


7 Tratarea şi reciclarea la nivel local a apei uzate pentru aplicaţii nepotabile. 123

8 Utilizarea apei epurate pentru reîncărcarea surselor de apă subterană. 123

Colectarea precipitaţiilor de pe drumuri, parcări, terenuri de sport şi utilizarea acestora


9 131
pentru curăţenia străzilor şi parcurilor.

26 www.romaqua.ro nr. 1 / 2017


EDITORIAL
MODEL STRATEGIC PENTRU IMPLEMENTAREA
MANAGEMENTULUI INTEGRAT AL APEI URBANE

Tabel 3. Analiza multicriterială a opțiunilor IUWM propuse (continuare).


Nr. Opțiune Scor
crt.
10 Colectarea precipitaţiilor de pe drumuri, parcări, terenuri de sport şi utilizarea acestora
pentru reîncărcarea surselor de apă subterane. 127

11 Reţea separată pentru colectarea precipitaţiilor. 127


12 Reţea separată pentru apele “gri”. 123

13 Popularizarea şi implementarea măsurilor de reducere a consumului de apă la utilizatorul


138
final.

14 Campanie de popularizare a managementului durabil al apei în mediul urban. 130

15 Realizarea unui plan la nivel local privind managementul integrat al apei. 132

16 Realizarea de instalaţii pentru tratarea apelor din precipitaţii. 123


17 Capacităţi de stocare pentru apele colectate din precipitaţii. 123
18 Capacităţi de stocare pentru apele “gri”. 119
19 Implementarea de instalaţii mici descentralizate pentru alimentarea cu apă şi epurarea 120
apelor uzate.
20 Realizarea unor instalaţii de compostare la nivel local. 123

21 Realizarea de grădini pe acoperişurile caselor. 132

22 Închiderea parţială sau “totală” a ciclului apei atunci când este posibil. 128

Următorul pas a fost de a dezvolta un plan de ac- tificate (22 opțiuni tehnice prezentate în tabelul 3
țiune bazat pe harta strategică și pe opțiunile pro- sunt incluse). O parte din planul de acțiune propus
puse. Planul de acțiune constă din 40 de opțiuni iden- este prezentat în tabelul 4.
Tabel 4. Plan de acțiune propus pentru implementarea IUWM (selecție).
Obiectiv strategic Opțiuni Indicator de performanță Țintă

Realizarea unui plan la nivel


Comunitate verde local privind managementul Plan la nivel local Plan actualizat privind
integrat al apei IUWM

Popularizarea şi implementarea
măsurilor de reducere a Campanie de informare % din populație
consumului de apă la utilizatorul
Comunicare și
final
conștientizare
Campanie de popularizare a
Campanie de
managementului durabil al apei % din populație
popularizare
în mediul urban
Consumatori noi Atragerea de noi consumatori Număr consumatori noi număr

Realizarea de instalaţii pentru


Capacitate instalații m³
tratarea apelor din precipitaţii
Capacităţi de stocare pentru
Capacitate stocare m³
Servicii cu valoare apele colectate din precipitaţii
adăugată mare Capacităţi de stocare pentru Capacitate stocare m³
apele “gri”
Realizarea unor instalaţii de
Capacitate instalații tone
compostare la nivel local

nr. 1 / 2017 www.romaqua.ro 27


MODEL STRATEGIC PENTRU IMPLEMENTAREA
MANAGEMENTULUI INTEGRAT AL APEI URBANE

Tabel 4. Plan de acțiune propus pentru implementarea IUWM (selecție) (continuare).


Obiectiv strategic Opțiuni Indicator de performanță Țintă

Servicii cu valoare Realizarea de grădini pe


Aria acoperită ha
adăugată mare acoperişurile caselor

Calitate bună a Monitorizarea permanentă a


Indicatori conformi 0 neconformități
resurselor de apă parametrilor de calitate

Implementarea de instalaţii
Acțiuni pentru mici descentralizate pentru Număr instalații Număr
comunitate alimentarea cu apă şi epurarea Capacitate instalații m³
apelor uzate

În continuare se are în vederea replicării în casca- - Social.


dă a planurilor de acțiune după cum este exemplificat • Metrica strategiei.
mai jos pentru Opțiunea 13 - „Popularizarea şi imple-
mentarea măsurilor de reducere a consumului de apă
MULȚUMIRI
Autorii mulțumesc pentru suportul financiar oferit
la utilizatorul final” se pot implementa următoarele
de Ministerul Educației și Cercetării Științifice - Au-
acțiuni:
toritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Ino-
- Acţiunea 1 - Micşorarea presiunii apei în funcţie
vare prin proiectul PN 09-13 02 22, munca depusă de
de cerinţa de apă;
către Luisa Roxana Popescu a fost realizată cu supor-
- Acţiunea 2 - Instalarea reductoarelor de debite-
tul Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea
chiuvete, duşuri;
Resurselor Umane (POS DRU) finanțat prin Fondul Eu-
- Acţiunea 3 - Instruirea personalului în utilizarea
ropean Social și Guvernul României prin contractul
eficientă a apei;
POSDRU/159/1.5/S/137390.
- Acţiunea 4 - Achiziţionarea unui echipament de
curăţare pentru suprafeţele acoperite cu gresie/ REFERINȚE
granit. [1] D. Marlow, M. Moglia, S. Cook and D. Beale,
Astfel de planuri de acțiuni se vor dezvolta pentru (2013), “Towards sustainable urban water manage-
fiecare acţiune din cadrul unei opţiuni în funcţie de ment: A critical reassessment,” Water Research,
decizia instituţiei publice respective. vol. 47, pp. 7150-7161;
[2] E. Rozos and C. Makropoulos, (2012), “Assess-
ing the combined benefits of water recycling tech-
4. CONCLUZII
Pornind de la paradigma dezvoltării durabile, s-a
nologies by modelling the total urban water
propus un model pentru implementarea unui IUWM
cycle,” Urban Water Journal, vol. 9, no. 1, pp. 1-
adaptat la specificul comunității locale:
10;
• Diagnosticul corect al situației actuale;
[3] T. Wong and R. Brown, (2009), “The water
• Viziune;
sensitive city: principles for practice,” Water Sci-
• Misiune;
ence and Technology, vol. 60, no. 3, pp. 362-377;
• Valori fundamentale;
[4] S. Burn, S. Maheepala and A. Sharma, (2012),
• Obiective strategice structurate pe patru per-
“Utilising integrated urban water management to
spective:
assess the viability of decentralised water solu-
- Financiară;
tions,” Water Science and Technology, vol. 66, no.
- Parteneri;
1, pp. 362-377;
- Procese interne; [5] V. Iacob, (2013), “The wastewater - a prob-
- Creștere și perfecționare. lem of integrated urban water management,” Pro-
• Includerea celor trei piloni ai dezvoltării dura- cedia Economics and Finance, vol. 6, pp. 436-443;
bile; [6] R. Kaplan and D. Norton, (1997), The Bal-
- Economic; anced Scorecard - translating strategy into action,
- Mediul înconjurător; Harvard Business School Press.

28 www.romaqua.ro nr. 1 / 2017


STUDII ȘI CERCETĂRI
STUDII DE TRATABILITATE APE SUBTERANE CU CONCENTRATII
RIDICATE DE IONI AMONIU CU COMPUSI CLORIGENI
TREATABILITY STUDIES OF GROUNDWATER CONTAINING HIGH AMMONIUM
CONCENTRATIONS USING CHLORINE BASED COMPOUNDS
ABSTRACT. The paper is presenting two case studies from Romania, each
groundwater sources containing ammonium and organic load reactive to chlorine.
Ion Viorel PATROESCU *
Oxidation tests for NH4+ were performed using chlorine and sodium hypochlorite
on water samples with the following characteristics: NH4+ ≤ 4.4 mg/L and DOC Cristiana COSMA *
< 1 mg/L. Oxidation tests with chlorine at the breakpoint showed that a weight
Mihaela ALEXIE *
ratios of Cl2:N-NH4+ ≥ 10:1 and reaction time of 40 min are needed in order to
assure a remanent concentration of NH4+ below the admissible value of 0.5 Lucian CONSTANTIN *
mg/L; residual chlorine concentrations were in the range of 12-20 mg/L, and Ionuț CRISTEA *
THM concentration after 24 h in the range of 102-277 µg/L. Oxidation tests with
NaOCl showed that even at high doses of active chlorine (30 mg/L) and long re-
action time of 24 h, remanent ammonium concentration is higher than the admis-
sible value of 0.5 mg/L, residual chlorine concentration being of mg/L order. In this case, selection of an alternative
raw water source or the replacement of classical oxidation technology using chlorine by biological nitrification are
needed.
KEYWORDS: Ammonium, chlorinated by-products, groundwater, natural organic matter.

1. INTRODUCERE 1. INTRODUCTION
Clorul este utilizat preponderent pentru dezin- The main usage of chlorine in drinking water
fecție în tratarea apei destinată potabilizării (pre și treatment is for disinfection (pre-and post disinfec-
post dezinfecție). Totuși, clorul are și alte aplicații tant). However, chlorine has also found application
în fluxurile de potabilizare, cum ar fi: oxidare fier, for a variety of other water treatment objectives,
mangan, sulfuri și amoniu, prevenirea proliferării al- such as: oxidation of iron, manganese, hydrogen sul-
gelor în bazinele de decantare și în filtre, menține- fide, ammonia, prevention of algal growth in sedi-
rea stabilității biologice a apei potabile prin pre- mentation basins and filters, maintenance of biolo-
venirea reviviscenței bacteriene în sistemul de dis- gical stability of drinking water by prevention of
tribuție [1]. bacteria regrowth in the distribution system [1].
În România, tehnologiile de tratare aplicate cu- In Romania, the treatment technologies currently
rent pentru oxidarea azotului amoniacal (N-NH4+) applied for N-NH4+ oxidation involve use of chlorine,
presupun utilizarea clorului, acesta fiind singurul oxi- the only chemical oxidant which can react with NH4+
dant chimic care reacționează cu ioni NH4+ la valorile ions at the pH current values of natural drinking
de pH specifice surselor naturale de apă potabilă, în water resources.
special apă subterană. The use of chlorine in order to reduce NH4+ con-
Utilizarea clorului pentru diminuarea concentra- centration is based on the oxidation reactions to el-
ției de NH4+ se bazează pe reacțiile de oxidare la emental nitrogen, the intermediates compounds be-
azot elementar, compușii intermediari fiind clorami- ing the chloramines (mono-, di-, chloramines and ni-
nele (mono, dicloramine) și triclorura de azot. Ra- trogen trichloride).
portul stoichiometric între clor și azotul amonical The stoichiometric ratio chlorine to nitrogen am-
* Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Ecologie Industrială ECOIND, Strada Drumul Podu
Dâmboviței 71-73, sector 6, București, tehnologi@incdecoind.ro, România;
* National Research and Development Institute for Industrial Ecology ECOIND, Street Drumul Podu Dâmboviței
71-73, sector 6, Bucharest, tehnologi@incdecoind.ro, România.

nr. 1 / 2017 www.romaqua.ro 31


STUDII DE TRATABILITATE APE SUBTERANE CU
CONCENTRAȚII RIDICATE DE IONI AMONIU CU COMPUȘI CLORIGENI

(Cl2:N-NH4+ = 7,6:1) care asigură formarea majo- monia (Cl2:N-NH4+ = 7.6:1) assuring N2 as major end
ritară a N2 ca produs final nu este afectat de pH, va- product is not affected by pH, the ideal operating
lorile optime de operare pentru clorinarea la break values for break point chlorination being situated be-
point situându-se în intervalul pH = 7 și pH = 8. Nece- tween pH = 7 and pH = 8. Taking into account the
sarul de agent de oxidare pentru clorinarea la break variability of groundwater pollution matrices, the
point a N-NH4+ se determină experimental pentru chlorine demand for N-NH4+ break point chlorination
fiecare caz în parte, domeniul de variație al rapor- is determined by experimental works for each case,
tului masic Cl2:N-NH4+ fiind destul de larg (Cl:N-NH4+ the variation domain of Cl2:N-NH4+ weight ratio be-
= 7,6 ÷ 15 : 1). ing quite large (Cl2:N-NH4+ = 7.6 ÷ 15/1).
Numeroși poluanți/micropoluanți de natură anor- Numerous inorganic and organic pollutants/mi-
ganică și organică pot da reacții cu clorul, specia cropollutants can undergo reaction with chlorine, for
activă fiind HOCl pentru cea mai mare parte dintre most of them HOCl being the major reactive chlorine
aceștia. Substanțele organice naturale (MON) cum ar specie. Natural organic matters (NOM) like humic
fi substanțele humice prezente în resursele de apă substances present in water resources react with
pot reacționa cu formele de clor/brom liber din so- aqueous free chlorine or free bromine, halogenated
luții apoase, cu formare de subproduși halogenați. by-products being formed. Several factors such as:
Formarea subprodușilor halogenați este influențată pH, dissolved organic carbon (DOC), bromide concen-
de mai mulți factori: pH, carbon organic dizolvat tration, temperature and operational factors like
(COD), concentrație bromură, temperatură, doza de chlorine dose, contact time were reported to affect
clor, timp de contact. the formation of halogenated by-products.
Clorul din mediul apos oxidează ionii de bromură Aqueous chlorine converts bromide ion to hypo-
la acid hipobromos (HBrO), care reacționează cu ma- bromous acid (HOBr), which can react with organic
teria organică la fel ca acidul hipocloros (HOCl), cu matter in the same way as hypochlorous acid (HOCl)
formare de subproduși bromoclorurați, HOBr fiind un to form various bromchlorinated by-products, HOBr
agent de halogenare mai puternic decat HOCl. Tri- being a stronger halogenating agent than HOCl. THM
halometanii THM (CHCl3, CHBrCl2, CHBr2Cl, CHBr3) species (CHCl3, CHBrCl2, CHBr2Cl, CHBr3) were pro-
au fost identificați cu efecte adverse asupra sănătății ven to have adverse effects on human health, espe-
umane, speciile bromurate prezentând efecte muta- cially brominated species being suspected to be
gene și cancerigene mai pronunțate decât cele ne- much stronger carcinogens and mutagens than non-
bromurate. brominated species.
Dintre subprodușii clorurați, numai pentru THM s- Only a small percentage of chlorinated by-prod-
au reglementat concentrațiile maxim admise pentru ucts has been quantified/regulated in drinking water:
apa destinată consumului uman, CMATHM fiind varia- THMs, the MAC total THM being 80/100 µg/L (US reg-
bilă 80/100 µg/L (legislație US/legislație UE). ulations/EU regulations).
Alți subproduși identificați la tratarea apei cu clor The other by-products reported for treated water
(reacții de oxidare/dezinfecție) sunt după cum ur- using chlorine (oxidation/ disinfection reaction) are,
mează: acizi haloacetici (HAAs/CMA = 60 µg/L - legis- as follows: haloacetic acids (HAAS/MAC = 60 µg/L
lație US), haloacetonitrili, halocetone, haloaldehide, only in US regulations), haloacetonitriles (HANs),
fenoli clorurați, clorpicrina, etc. [2÷5]. haloketones, haloaldehydes chlorinated phenols,
2. MATERIALE ȘI METODE chloropicrin, a.s.o. [2÷5].
Scopul testelor experimentale a fost de a demon- 2. MATERIALS AND METHODS
stra cum poate influența procesul de clorinare apli- The aim of experimental tests was to demonstrate
cat pentru tratarea apei subterane cu conținut de how the chlorination process applied for the treat-
N-NH4+ peste 1 mg/L și încărcare organică mică (COT ment of groundwater containing N-NH4+ ions higher
< 1 mg/L), calitatea apei de consum. than 1 mg/L, and low natural organic matter (TOC <
S-au efectuat următoarele activități: 1 mgC/L) can affect the quality of drinking water.
• Investigații analitice pentru două surse subte- The following experimental activities were per-
rane (200 - 340 m adâncime) în vederea evaluării formed:

32 www.romaqua.ro nr. 1 / 2017


EDITORIAL
TREATABILITY STUDIES OF GROUNDWATER CONTAINING
HIGH AMMONIUM CONCENTRATIONS USING CHLORINE BASED COMPOUNDS

principalilor parametri de calitate: pH, turbidi- • Analytical investigation of two groundwater


tate, duritate, conductivitate, amoniu, CCO-Mn, sources (200-340 m depth) in order to evaluate
COT/COD, ioni anorganici (Fe, Mn), bromură; the main quality parameters: pH, turbidity, hard-
• Evaluarea potențialului de formare (THMPF) ți- ness, conductivity, ammonia, COD-Mn, TOC/DOC,
nând cont de reactivitatea încărcării organice fa- inorganic ions (Fe, Mn), bromide ion;
ță de clor în condiții specifice (doze clor, pH, timp • Assessment of THM potential formation
de reacție, temperatură). Conținutul de THM a (THMPF), due to the reactivity of NOM towards
fost determinat periodic pe toată durata testului chlorine in specific conditions (Cl2 doses, pH, re-
experimental (7 zile); action time, temperature). Periodically, determi-
• Oxidarea ionilor amoniu în prezența de compuși nation of generated THMs along the experimental
clorigeni (Cl2, NaOCl) în condiții specifice, după period (7 days) was done;
cum urmează: • Oxidation of ammonium ion by using chlorine
- clorinare N-NH4+ la break point based compounds (Cl2, NaClO) in specific condi-
- Cl2:N-NH4+ = 10/15÷1 (raport masic); tions as follows:
- timp de reacție/contact = 40 minute/24 ore. - N-NH4+ break-point chlorination
Ca sursă de Cl2 s-a utilizat apa de clor (Cl2 = 0,9 - - Cl2:N-NH4+ = 10/15:1 (weight ratio)
1 g/l). - reaction/contact time = 40 minutes/24
Parametrii analizați după 40 de minute/24 ore hours.
timp de reacție au fost: pH, NH4+ remanent, Cl2 Chlorine water (Cl2 = 0.9-1 g/L) was used as Cl2
rezidual (total și liber), THM. source.
- oxidare NH4+ cu NaClO Analysed parameters after 40 min/24 hours reac-
- doze Cl* (clor activ) : 10÷30 mg Cl*/l; tion time were: pH, residual NH4+, residual Cl2 (total
- timp de reactie/contact = 40 minute/24 ore. and free), THMs.
Ca sursă de clor s-a utilizat soluție de NaClO (1,84 - NH4+ oxidation using NaClO
g Cl*/l). - Cl* (active chlorine) doses 10÷30 mg Cl*/L
Parametrii analizați după 40 minute/24 ore de - reaction/contact time = 40 minutes/24
reacție au fost: pH, NH4+ remanent, Cl2 rezidual hours.
(total și liber), THM. NaClO solution (1.84 g Cl*/L) was used as chlorine
Pentru caracterizarea apei brute/tratate s-au uti- source.
lizat metode standardizate. Analysed parameters after 40 minutes/24 hours
3. REZULTATE ȘI DISCUȚII reaction time were: pH, residual NH4+, residual Cl2
3.1. Evaluarea calității apei subterane (total and free).
Investigațiile analitice au evidențiat principalii Analytical investigations for raw/treated ground-
poluanți situați peste valorile CMA (NH4+, turbidi- water characterization were performed using stan-
tate/fier total), sau care pot influența generarea de dardized methods.
THM (COT/COD, Br-). Conform datelor prezentate în 3. RESULTS AND DISCUSSION
tabelul 1, se evidențiază următoarele aspecte: 3.1. Assessment of groundwater quality
• concentrațiile de NH4+ sunt destul de ridicate, The analytical investigations emphasized the main
în jur de 4 mg/L (CMA NH4+ = 0,5 mg/L); pollutants which are situated above the MAC values
• valorile de turbiditate sunt peste valoarea CMA (NH4+, turbidity/Fe total) or can influence the gen-
≤ 5 UNT datorită prezenței hidroxidului de fier eration of THMs (TOC/DOC, Br-). According to the
(Fe precipitat ≤ 800 µg/L); registered data (Table 1), the following remarks are:
• încărcarea organică evaluată sub formă de car- • NH4+ concentrations are rather high, around 4
bon organic total/dizolvat (COT/COD) se situează mg/L (MCL NH4+ = 0,5 mg/L);
sub 1 mg C/L (< 0,5 mg C/L), majoritatea MON • Turbidity values are also higher than MAC ≤ 5
fiind solubile (91 - 95%); NTU, due to the presence of iron hydroxide (Fe-
• ionul Br-, care nu este normat de legislația spe- precipided ≤ 800 µg/L);
cifică pentru apă potabilă, se situează sub limita • Organic load evaluated as total organic/dis-
de detecție a metodei (Br- < 100 µg/L). solved organic carbon (TOC/DOC) is situated
nr. 1 / 2017 www.romaqua.ro 33
STUDII DE TRATABILITATE APE SUBTERANE CU
CONCENTRAȚII RIDICATE DE IONI AMONIU CU COMPUȘI CLORIGENI

Tabel 1. Principalele caracteristici fizico-chimice ale surselor subterane localizate în zona Târgu-Jiu: P1 și P2 (probe momentane)/
Table 1. Main physical-chemical characteristics of groundwater located in Targu-Jiu county: P1 and P2 (momentary samples).

Valori/Values
Parametru
U.M.
Parameter
P1 P2

pH - 7.7 8.2

CCO-Mn/ mgO2/L 2.2 1.5


COD/Mn
COT/COD/ mgC/L 0,41 / 0,39 0,34 / 0,31
TOC/DOC
Turbiditate/ UNT/
13.5 19
Turbidity NTU
Duritate totală/ Grade germane/
21 1.3
Total hardness German degree
Conductivitate/
S/cm 1005 361
Conductivity
Fe total g/L 660 838

Fe dizolvat/
g/L 14 <0,2
Fe dissolved
Mn total g/L 33 24

Mn dizolvat/ g/L 28 17
Mn dissolved
NH4+ g/L 4,2 4,35

Br- g/L <100 <100

3.2. Evaluare potențial de formare THM below 1 mg C/L (< 0.5 mg/L), majority of NOM
(THMPF) being under dissolved form (91-95%);
Dozele de clor aplicate au fost în concordanță cu • Br- ion, not normed by specific law for drinking
concentrațiile DOC și N-NH4+ pentru fiecare sursă, water quality, is below the detection limit of
condițiile de lucru fiind similare: raport Cl2:DOC = method (Br- < 100 µg/L).
3:1, raport Cl2: N-NH4+ = 8,1:1, timp de contact 1÷7 3.2. Assessment of THM potential formation
zile, pH tamponat = 7-7,2, temperatura 20-22°C. (THMPF)
În figurile 1 și 2 se prezintă evoluția THM și a The applied chlorine doses where in accordance
clorului rezidual (total/liber) în timp. De asemenea, with DOC and N-NH4+ concentrations for each source,
în figurile 3.1 și 3.2 se prezintă speciația THM în the work conditions being similar: Cl2:DOC ratio =
prima și ultima zi a perioadei de testare. 3:1, Cl2:N-NH4+ ratio = 8.1:1, contact time 1 ÷ 7
Pe baza rezultatelor experimentale, se evidenți- days, buffered pH = 7-7.2, temperature 20-22°C.
ază următoarele aspecte: The evolution of THMs concentrations and residual
• TTHM generați în cele două surse de apă subte- chlorine (total/free) in time is presented in figures
rană (P1, P2) prezintă o evoluție crescătoare în 1-2. Also, the speciation of THMs for the first and last
timp, demonstrând reactivitatea materiilor or- day of tested period is presented in the figures 3.1,
ganice dizolvate (COD = 0,31 - 0,39 mg C/L) față 3.2.
de clor și de bromul generat in situ. Conform da- The following aspects are resulting taking into ac-
telor din literatură, valori de concentrație pentru count the experimental results:
COT de peste 2 mg C/l pot genera THM în concen- • TTHMs generated in the two groundwater
trații mai mari decât CMA (THM = 100 µg/L). sources (P1, P2) present an increasing evolution
34 www.romaqua.ro nr. 1 / 2017
EDITORIAL
TREATABILITY STUDIES OF GROUNDWATER CONTAINING
HIGH AMMONIUM CONCENTRATIONS USING CHLORINE BASED COMPOUNDS

Fig. 1. THMPF - Evoluția concentrațiilor de THM Fig. 3.1. THMPF - Speciația THM (ziua I)/
vs. timp de contact/ THMPF - THMs speciation (day 1).
HMPF - Evolution of THMs concentrations
vs. contact time.

Fig. 2. THMPF - Evoluția clorului rezidual/


THMPF - Evolution of residual chlorine.
Prezența unor concentrații ridicate de poluanți
asociați, cum ar fi ionul amoniu (NH4+ ~ 4 mg/L)
Fig. 3.2. THMPF - Speciația THM (ziua a VII-a)/
necesită doze mai mari de clor pentru oxidare. În
THMPF - THMs speciation (day 7).
acest caz, la doze mari de Cl2, precursorii THM in time, proving the reactivity of dissolved or-
de natură organică/anorganică (COD/Br-) pot ge- ganic matter (DOC = 0.31-0.39 mg C/L) toward
nera subproduși halogenați în sistemul apos; chlorine and in situ generated bromide. According
• Datorită concentrației mici de COD (< 0,5 mg to the literature data, “high DOC” concentration
C/l), THM formați depășesc valoarea CMA după value, potential to produce THMs higher than
4/5 zile (figura 1). Astfel, TTHM se situează sub MAC (100 µg/L) is situated above 2 mg C/L. The
valoarea CMA, între 55 µg/L (P1) și 90 µg/L (P2), presence of high concentrations of associated pol-
speciile generate fiind CHCl3 (54-55%) și derivați lutants such as ammonium ion (NH4+ ~ 4 mg/L),
bromurați (45-465), figura 3.1; needs high doses of chlorine for oxidation. In this
• Concentrațiile finale de TTHM (timp de con- case, the organic/inorganic THMs precursors
tact = 7 zile) sunt de două/trei ori peste valoarea (DOC/Br-) can generate halogenated by-products
CMA (P1/THM = 308 µg/L; P2/THM = 262 µg/L), in watery system, at high Cl3 doses;
specia majoritară fiind CHCl3 (P1/CHCl3 = 56%, • Taking into acount the low concentration of DOC
P2/CHCl3 = 67%). (< 0.5 mg C/L), the generated THMs are exceeded
Derivații bromurați (CHCl2Br, CHClBr2, CHBr3) the MAC value only after 4/5 days (figure 1).

nr. 1 / 2017 www.romaqua.ro 35


STUDII DE TRATABILITATE APE SUBTERANE CU
CONCENTRAȚII RIDICATE DE IONI AMONIU CU COMPUȘI CLORIGENI

reprezintă 44% (P1) și respectiv 33% (P2) din So, TTHMs after 1-2 days are situated below MAC,
TTHM, fapt ce confirmă influența ionilor de bro- between 55 µg/L (P1) and 90 µg/L (P2) the gener-
mură chiar la concentrații mici (Br- < 100 µg/L) ated species being CHCl3 (54-55%) and brominated
asupra speciației THM (figura 3.2); derivates (45-46%), figure 3.1.
• Concentrația de clor rezidual total descrește în • The final TTHMs concentrations (contact time =
timp (figura 2). 7 days) are two/three times higher than MAC
3.3. Evaluarea oxidării ionilor de amoniu prin (P1/THMs = 308 µg/L; P2/THMs = 262 µg/L), the
clorinare la break point main generated specie being CHCl3 (P1/CHCl3 =
Clorul, singurul oxidant chimic care reacționează 56% TTHMs, P2/CHCl3 = 67% TTHMs).
cu NH4+ (clorinare la break point) generează ca pro- The total brominated derivates (CHCl2Br,
duși de reacție cloraminele ca intermediari și azot CHClBr2, CHBr3) are representing 44% (P1) and
gazos (N2). 33% (P2) of final TTHMs, which confirm the influ-
Rezultatele testelor de clorinare efectuate pentru ence of bromide ion even at low concentration
reducerea N-NH4+ sub valoarea CMA (0,5 mg/L) prin (Br- < 100 µg/L) upon THM speciation (figure 3.2).
aplicarea unor rapoarte masice ridicate, Cl2:N- • Total residual chlorine concentration is decreas-
NH4+(10/15:1) sunt prezentate în tabelul 2. ing in time (figure 2).
Tabel 2. Clorinare NH4+ la break point. Influența raportului Cl2 : N-NH4+/
Table 2. NH4+ break point chlorination. Influence of Cl2 : N-NH4+ ratio.
Apa tratată. Concentrații remanente/Treated water. Residual concentrations
Raport/Ratio NH4+, Cl2 liber/Cl2 legat,mg/L TTHM,
Cl2:N–NH4+ mg/L Free Cl2/Combined Cl2, mg/L µg/L

P1 P2 P1 P2 P1 P2

4,3/40 min 11,7/40 min


10:1 0,59 0,48 11/1 15/2,5
102/24 h 250/24 h
4,8/40 min 15,5/40 min
15:1 0,32 0,12 12/2,5 19/1
220/24 h 277/24 h
Condiții experimentale/
Apă brută/Raw water Work conditions
P1: pH = 7,54; NH4+ = 4,2 mg/L Cl2:N-NH4+ = (10÷15):1
P2: pH = 8,2; NH4+ = 4,35 mg/L oxidare = 40 minute/
oxidation = 40 minute
pH = 7 – 7,2

Se evidențiază următoarele aspecte: 3.3. Assessment of ammonium ion break point


• descreșterea concentrației remanente de NH4+ chlorination
cu creșterea dozei aplicate, valori ale NH4+ rezi- The use of chlorine, the only chemical oxidant
dual sub CMA înregistrându-se pentru ambele sur- which can react with N-NH4+, (break point chlorina-
se P1 și P2 la raport Cl2:N-NH4+ = 15:1;
tion), generates as reaction products, chloramines as
• concentrații mari de clor rezidual liber și legat
intermediates and elemental gaseous nitrogen (N2).
(mg/L), peste valoarea CMA după 40 minute de
The experimental results of chlorination testes
contact/reacție;
performed in order to reduce ammonium ion concen-
• creșteri ușoare, nesemnificative ale concentra-
ției de THM după 40 minute de reacție pentru am- trations below MAC (0.5 mg/L) by applying high Cl2:
bele doze de clor (P1/THM < 5 µg/L; P2/THM < 16 N-NH4+ ratios (10/15:1) are presented in the table 2.
µg/L); The following remarks are emphasized:
• dezvoltarea în timp a reacțiilor specifice de • NH4+ residual concentration decreasing with ap-
clorinare (oxidare, substituție), cu creșterea THM plied Cl doses, NH4+ values below MAC for both
2

36 www.romaqua.ro nr. 1 / 2017


EDITORIAL
TREATABILITY STUDIES OF GROUNDWATER CONTAINING
HIGH AMMONIUM CONCENTRATIONS USING CHLORINE BASED COMPOUNDS

peste valoarea CMA după 24 ore (P1/THM 220 treated water samples (P1 and P2) being regis-
µg/L; P2/THM 277 µg/L). tered for Cl2:N-NH4+ = 15:1;
3.4. Evaluarea oxidării ionului amoniu cu NaClO • high residual chlorine free and combined con-
În România, un mare număr de stații de tratare centrations (mg/L) in treated water after 40 min-
apă potabilă (STAP) pentru comunitățile mici utili- utes of contact/reaction above MAC;
zează hipoclorit de sodiu (NaClO) pentru dezinfecție • slow increase of THMs in treated water after 40
și de asemenea pentru oxidarea poluanților specifici minutes of reaction (P1/THMs < 5 µg/L; P2/THMs
(NH4+ ± NO2- ± S2-± Mn2+). < 16 µg/L) for both chlorine doses;
Reacția între NaClO (soluție 12,5% clor liber • development in time of specific chlorinating re-
disponibil) și apă: actions (oxidation, substitution) with the increase
NaClO + H2O -> HClO + Na+ + HO- of THMs above MAC after 24 hours (P1/THMs ≤
eliberează ioni hidroxil care vor crește pH-ul apei. 220 µg/L; P2/THMs ≤ 277 µg/L).
Scopul testelor experimentale l-a constituit eval- 3.4. Assessment of ammonium ion oxidation
uarea reactivității NaClO față de ionii NH4+, dozele using NaClO
aplicate fiind între 10 și 30 mg Cl*/L, la timpi de con- In Romania a large number of DTWPs for small
tact/reacție de 40 minute și 24 ore. communities (raw water-groundwater) is using so-
Influența dozelor utilizate la timp de contact/ dium hypochlorite (NaClO) for water disinfection and
reacție de 40 minute este prezentată în figura 4; de also for specific pollutants oxidation (NH4+ ± NO2- ±
asemenea, s-a evaluat și influența timpului de con- S2- ± Mn2+).
tact la dozele utilizate (tabel 3). The reaction between NaClO (solution, typically
În acord cu rezultatele experimentale, s-au evi- with 12.5% available chlorine) and water:
dențiat următoarele aspecte: NaClO + H2O -> HClO + Na+ + HO-
• Eficiențele de oxidare NH4+ sunt în concordanță releases hydroxyl ions that will increase the pH of
cu doza aplicată, cu o ușoară creștere pe inter- water.
valul 10 ÷ 30 mg Cl*/L (P1 = 17-37%; P2 = 14-36%); The aim of experimental tests was to evaluate the
reactivity of NaClO towards NH4+ ions, the applied
doses being between 10 and 30 mg Cl*/L, at con-
tact/reaction time of 40 minutes and 24 hours.
The influence of applied doses at contact/reac-
tion time of 40 minutes is presented in the figure 4;
also the influence of contact time was evaluated
(table 3).
According to experimental results the following
aspects are emphasized:
• Oxidation yields of NH4+ are depending on oxi-
Fig. 4. Oxidarea NH4+ cu NaClO. Influența dozei de oxidant dant applied dose, a slow increasing being regis-
(timp contact = 40 minute)/ tered (P1 = 17-37%; P2 = 14-36%);
NH4+ oxidation using NaClO. Influence of oxidant dose • The increasing of contact/reaction time at 24
(contact time = 40 minutes). hours leads to the improvement of oxidation ef-
• Creșterea timpului de contact la 24 ore conduce ficiences (NH4+ ≤71%), but the NH4+ residual con-
la îmbunătățirea eficienței de oxidare (NH4+ ≤ centrations are situated above MAC (P1/NH4+ =
71%), însă concentrațiile reziduale de NH4+ sunt 1.33 mg/L; P2/NH4+ = 1.2 mg/L);
mai mari decât valoarea CMA (P1/NH4+ = 1,33 • The residual chlorine (mg/L) is majority under
mg/L, P2/NH4+ = 1,22 mg/L); combined forme.
• Clorul rezidual (mg/L) se găsește majoritar sub 4. CONCLUSION
formă legată.
In Romania, the treatment technologies currently
4. CONCLUZII applied for ammonium ions oxidation involve use of
În România, tehnologiile de tratare curente, apli- chlorine based compounds (Cl2/NaClO).

nr. 1 / 2017 www.romaqua.ro 37


STUDII DE TRATABILITATE APE SUBTERANE CU
CONCENTRAȚII RIDICATE DE IONI AMONIU CU COMPUȘI CLORIGENI

Tabel 3. Oxidare NH4+ cu NaClO. Influența timpului de contact/reacție/


Table 3. NH4+ oxidation using NaClO. Influence of contact/reaction time.

20 mg Cl*/L 30 mg Cl*/L
Indicatori/
= 40 min = 24 h = 40 min = 24 h
Parameters
P1 P2 P1 P2 P1 P2 P1 P2

pH 8,14 8,3 8,12 8,1 8,15 8,35 8,14 8,20


NH4+,mg/L 3,36 2,95 2,02 1,5 2,64 2,62 1,33 1,2

Cl2 rezidual total/


Cl2 liber
8,4/0,1 9,1/0,1 3/0,1 2,7/0,1 10/0,1 10,1/0,1 3,4/0,1 3,2/0,1
Total residual Cl2/
Free Cl2

Apă brută/Raw water


P1 : pH = 7,54; NH4+ = 4,2 mg/L
P2: pH = 8,2; NH4+ = 4,35 mg/L

cate pentru oxidarea ionilor amoniu presupun uti- The experimental tests performed in order to ver-
lizarea de compuși clorigeni (Cl2/NaClO). ify the process aplicability for the treatment of
Testele experimentale efectuate pentru tratarea groundwater containing NH4+ > 1 mg/L and organic
apelor subterane conținând NH4+ > 1 mg/L și încăr- natural matter (DOC < 0.5 mg/L) leads to the follow-
care organică naturală (COD < 0,5 mg/L) au condus ing conclusion:
la următoarele concluzii: - High doses of chlorine required by N-NH4+ break
- Dozele ridicate de clor necesare pentru clorina- point chlorination (Cl2:N-NH4+≥ 10:1) are able to
rea la break point a ionilor amoniu (Cl2:N-NH4+ ≥ affect the quality of treated water;
10:1) pot afecta calitatea apei tratate; - The noncompliance aspects related to the
- Aspectele de neconformitate înregistrate pentru treated water intended to human consumption
apa tratată destinată consumului uman (concen- (THMs concentration, residual chlorine free and
trație THM, raport clor rezidual liber și legat) im- combined chlorine ratio) impose the replacement
pun înlocuirea procesului de oxidare chimică cu of classic process based on chemical oxidation
alt proces (nitrificare biologică). with other process (biological nitrification).

BIBLIOGRAFIE/REFERENCES
[1] EPA, Alternatives Disinfectants and Oxidants, Guidance Manual (1999), United States, Environmental
Protection Agency, Office of Water, 1/5, 2/18-22;
[2] Deborde M. von Gunter U. (2008), Reaction of Chlorine with Inorganic and Organic Compounds During
Water Treatment - Kinetics and Mechanism: A critical review, 42, 13-51;
[3] Chuan T., Ruiping L., Huijuan L., Jiuhui W., (2013), Disinfection By-products Formation and Precursors
Transformation During Chlorination and Chloramination of Highly-Polluted Source Water: Significance of
Ammonia, Water Research, 47(16), 5901-5909;
[4] Cosma C., Nicolau M., Patroescu V., Stefanescu M., Ballo A., Florescu S., (2009), The Incidence of By-
products (THM) Disinfection in Drinking Water, Journal of Environmental Protection and Ecology,1,14-22;
[5] Patroescu V., Jinescu C., Cosma C., Cristea I., Badescu V., Stefan C.S., (2015), How Ammonium Ions
can Influence the Treatment Process Selection of Groundwater Supplies Intended to Human Consumption,
Revista de Chimie, 66(4), 537-541.

38 www.romaqua.ro nr. 1 / 2017


EVENIMENTE CARE VOR FI
CONCURSUL DE FOTOGRAFIE “APA - DE LA SURSA LA EMISAR”
Laura STĂNESCU, Președinte Romanian Young Water Professionals

În cadrul Forumului Regional al Apei - Dunăre Eu- grafie tehnică (realizate în instalații/sisteme de
ropa de Est, 15 - 17 mai 2017, se va organiza a IV-a tratare/epurare apă) sau fotografie artistică.
ediție a concursului de fotografie “APA - De la sursă Participanţii la concurs trebuie să deţină fotogra-
la emisar”. fia cu care s-au înscris, în original, şi sunt obligaţi să
Evenimentul este organizat de ARA - Romanian o pună la dispoziţia organizatorilor în format elec-
Young Water Professionals în parteneriat cu Univer- tronic, la rezoluţie maximă (dimensiunea minimă
sitatea Politehnica Bucureşti - Facultatea de Ener- fiind de 3 Mega pixeli). Fotografiile transmise vor
getică, Departamentul Hidraulică, Mașini Hidra- trece printr-o preselecție preliminară, iar maximum
ulice și Ingineria Mediului şi Universitatea Tehnică 80 vor fi expuse în cadrul Forumului Regional al Apei
de Construcţii Bucureşti - Facultatea de Hidroteh- - Dunăre Europa de Est, pe tot parcursul desfășurării
nică. evenimentului. Organizatorii sunt responsabili pentru
La concurs poate participa orice utilizator al unui imprimarea și expunerea fotografiilor. Asociația Ro-
aparat foto care transmite o fotografie tematică până mână a Apei va acorda trei premii, pe baza voturilor
la data de 20 Aprilie 2017, pe adresa chairywpro@ juriului și a publicului, constând în câte un Hard-
ara.ro. Fiecare participant se poate înscrie la concurs drive extern.
cu o singură fotografie. Regulamentul detaliat este disponibil pe site-ul:
Fotografiile vor fi incluse în una din temele: foto- http://ywpro.ara.ro.

nr. 1 / 2017 www.romaqua.ro 39


INDEX TEMATIC

INDEX TEMATIC 2016 / THEMATIC INDEX 2016


EDITORIAL / EDITORIAL Nr. Revista Pagina

Ieşim din „capcana sărăciei” sau ne afundăm în ea?


Escaping the “poverty trap”? 1 3
Ilie VLAICU

Ziua Mondială a Apei, Apa și locuri de muncă


World Water Day, Water and Jobs 2 3
Ioan BICA

Trecut, prezent şi viitor în dezvoltarea sectorului de alimentare cu apă şi de canalizare-epurare din România
Past, present and future in development of water supply and sewage treatmant plant in Romania 3 3
Felix STROE

Romanian Young Water Professionals. Concursul de fotografie - Apa - de la sursă la emisar


Romanian Young Water Professionals. Photography contest - Water - from source to emissary 4 3
Elena Elisabeta MANEA

Cooperarea internațională a Asociației Române a Apei


International cooperation of the Romanian Water Association 5 3
Teodor POPA

Concursul anual „Detecția pierderilor de apă”


The annual contest „The detection of water leakages” 6 3
Alexandru ALDEA

Cooperarea Româno-Olandeză - O istorie bogată şi un viitor promiţător


Dutch-Romanian Cooperation - Rich History and Promising Future 7 3
Dennis van PEPPEN

Benchmarking - De la Indicatori la Planuri de Acțiune


Benchmarking - From Indicators to Action Plans 8 3
Constantin PREDOI

EXPERIENȚĂ INTERNAȚIONALĂ / INTERNATIONAL EXPERIENCE Nr. Revista Pagina

Tendințe actuale și viitoare în tratarea și gestionarea eficientă a nămolului


Current and Future Trends in Sludge Treatment and Management 3 10
Banu ÖRMECI

INTERVIU / INTERVIEW Nr. Revista Pagina

Interviu Guillermo MOYA - Director Regional pe Europa - Aqualia


Interview Guillermo MOYA - Regional Manager on Europe - Aqualia 3 13

DIN EXPERIENȚA OPERATORILOR / FROM OPERATORS EXPERIENCE Nr. Revista Pagina

”Lungul drum al apei” continuă la Iași


“The long road of water” continues to Iași 1 7
Ion TOMA
Compania de Utilităţi Publice S.A. Focşani a implementat cu succes “Sistemul de Informaţii Geografice” (GIS)
Compania de Utilităţi Publice S.A. Focşani has successfully implemented „Geographic Information System” (GIS) 1 16
Gheorghe VASILESCU

Etape importante în evoluția companiei de apă S.C. APAREGIO Gorj S.A.


Important steps in the evolution of water company S.C. APAREGIO Gorj S.A. 2 9
Traian PĂTRĂȘCOIU

Stații noi de epurare în județul Hunedoara


New wastewater treatment plants in Hunedoara County 2 17
Victor ARION

Etape importante în evoluţia Companiei APA Braşov S.A.


Important steps in the evolution of Compania APA Brașov S.A. 3 16
Dorin FĂTU

Etape importante în evoluţia S.C. Compania de Apă Oltenia S.A.


Important steps in the evolution of S.C. Compania de Apă Oltenia S.A. 3 32
Constantin MITRIȚĂ

Compania AQUASERV S.A. Tîrgu-Mureş - Furnizor de civilizaţie!


Investiţii în infrastructura de apă şi canalizare cofinanţate din fonduri europene
AQUASERV S.A. Targu Mures Company - Supplier of civilization! 4 8
Investment in water infrastructure and sanitation financed from European funds
Sorin LAZĂR

40 www.romaqua.ro nr. 1 / 2017


EDITORIAL
THEMATIC INDEX 2016

Compania de Apă SOMEȘ în pas cu timpurile … și cerințele


SOMES Water Company in step with times … and requirements 5 7
Dorin CIATARÂȘ

APĂ CANAL 2000 S.A. Piteşti - o reţea de viaţa pentru viitor


APA CANAL 2000 SA Pitesti - a network of life for the future 5 20
Mihail MARINESCU
Societatea comercială VITAL S.A. - Trecut, prezent și viitor
VITAL S.A. trading company - Past, present and future 6 6
Alexandrina BANCOȘ

Etape importante în evoluţia companiei de apă Ecoaqua S.A. Călăraşi


Important steps in the evolution of Ecoaqua S.A. Călăraşi Water Company 7 8
Cezar Paul NEAGU

Compania de Apă Arieș S.A. Turda. Dezvoltare durabilă cu finanțare europeană


Arieș Water Company S.A. Turda. Sustainable development with european financing 7 16
Cristina BURCIU

Compania Secom S.A. Drobeta-Turnu-Severin


Trecut, prezent și viitor
Secom S.A. Company. Drobeta-Turnu-Severin 8 7
Past, present and future
Liviu-George LUPULESCU

Apă sănătoasă şi la tine acasă!


Healthy water at your home! 8 16
Alina LUPU
Investiții de peste 100 de milioane de Euro în sistemul de alimentare cu apă și canalizare al județului Hunedoara
Over 100 million Euro investments in water supply system and sewerage în Hunedoara County 8 23
Victor ARION

PRODUSE ȘI TEHNOLOGII INOVATIVE / INNOVATIVE PRODUCTS AND TECHNOLOGIES Nr. Revista Pagina

Inelele Distanțiere și Izolatoare - Soluții profesionale, consacrate pentru sub- și supratraversările țevilor de apă și
canal prin tuburi de protecție
Spacers and insulators - Professional solutions, dedicated for sub and overpass the water and sewer pipes through 1 26
protective tubes
Szokoly VIKTOR
Hidranți de incendiu din fontă ductilă
Ductile iron fire hydrant 1 29
Dan PANTAZI

Procedee neconvenționale de îndepărtare a arsenului din ape de adâncime


Unconventional methods of removing arsenic from ground water 1 34
Adrian COSTACHE

Capacul de cămin tip Self-Level - O soluţie modernă pentru un trafic rutier civilizat
Fireplace cover type Self-Level - A modern solution for a civilized road traffic 2 27
Bogdan CRISTESCU

Soluţii moderne de apărare contra inundaţiilor


Modern solutions for defense against floods 2 29
Petre Dan DUMITRESCU

Către pierderi minime prin tehnologii, politici pro-active şi sustenabilitate


Towards minimal water losses through technologies, proactive policies and sustainability 3 38
Bogdan ARDELEANU

Obturatoarele pneumatice volumetrice: Simple, Sigure, Etanșe


Volumetric pneumatic shutters: Simple, Secure, Watertight 3 40
Szokoly VIKTOR

Soluția Flygt Experior de la Xylem reduce consumul de energie electrică în stația de pompare cu 27%
Flygt Experior solution from Xylem reduces electrical energy consumption in pumping station by 27% 3 44
Marius PAVEL

Sisteme performante de recuperare a energiei


Performant systems for energy recovery 5 33
Laurențiu COMĂNESCU, Vasile CATAN

Nămolurile de la stațiile de epurare, de la cost la sursa de venit


The sludge from wastewater treatment plant, from cost center to income source 6 16
Valentin FEODOROV

STUDII ȘI CERCETĂRI / STUDIES AND RESEARCH Nr. Revista Pagina

Dinamica fluidului bifazic aer-apă în bazinele de epurare biologică


Air-water fluid dynamics in biological wastewater treatment 1 39
Corina BONCESCU, Lăcrămioara Diana ROBESCU

nr. 1 / 2017 www.romaqua.ro 41


INDEX TEMATIC 2016

Reducerea pierderilor de apă în orașul Deva prin monitorizarea debitului de noapte


Water Loss Reduction In The City Of Deva By Night-Flow Monitoring 2 33
Alin DASCĂR, Bogdan PĂIUȘAN, Fabius KISZELY, Alexandru ALDEA

Clostridium Perfringens - Prezența acesteia în apele de suprafață supuse potabilizării și impactul asupra procesului
de tratare
Occurrence of Clostridium Perfringens in surface water and their impact in the drinking water treatment process 2 41
Daniela GOLOGAN, Raluca Mihaela CONDRUZ, Elena Anda ȘINCA, Gheorghe POIENARIU

Contribuțiile școlii hidrotehnice din Timișoara la dezvoltarea rețelelor hidroedilitare din România
Hidrotechnical school's contribution from Timisoara to the development of water supply system in Romania 3 47
Ion MIREL, Constantin FLORESCU

Igienizarea nămolurilor de epurare - Tratamente, incertitudini și riscuri, cerințe legislative


Sewage sludge sanitation - Treatments, uncertainties and risks, legislative requirements 4 17
Orest TROFIN

Reducerea conținutului de patogeni din nămolul rezidual. Cerință pentru valorificarea în agricultură
Pathogen Content of Sewage Sludge Mitigation. Requirement for Agricultural Valorization 4 30
Viorel PATROESCU, Costel BUMBAC, Cristina COSMA, Alina BANCIU, Mihai ȘTEFĂNESCU, Laurențiu DINU

Tehnologii de tratare a nămolului municipal. Realizări și perspective


Municipal sludge treatment technologies. Achivment and perspective 5 35
Constantin DAMIAN, Ioana BERCU

Posibilitatea valorificării energetice a nămolului şi co-substratelor organice, într-o staţie de epurare regională
The sludge and organic substrates energy recovery possibility, for a regional waste water treatment plant 5 47
Ilie VLAICU, Ioan NEAMȚ

Optimizarea tratării nămolurilor municipale prin dezintegrare ultrasonică și uscare termică.


Studiu de caz stația de epurare Tîrgu Mureș.
Optimising municipal sludge treatment using ultrasonic disintegration and thermal drying. 6 26
Case study Tîrgu Mureș wastewater treatment plant.
Csaba BAUER

Considerații asupra metodelor posibile de tratare și eliminare a nămolurilor specifice pentru zona Cluj, România
Consideration regarding possible sludge treatment and disposal methods suitable in the area of Cluj, Romania 6 32
Marius-Daniel ROMAN

Cercetare privind activitatea de comunicare şi activitatea comercială a operatorilor regionali de servicii


de alimentare cu apă şi de canalizare-epurare din România
Research regarding the communication and the commercial activities of the Romanian regional water suppliers 6 40
Alina CIOMOȘ, Augustin BOER
Valorificarea rezultatelor epurării apelor uzate dintr-o locuință
Revaluation on small-scale wastewater treatment plants products 7 27
Mirela-Laura MUREA, Florian DRĂGĂNESCU

Starea trofică a Dunării şi afluenților săi utilizând concentraţia de clorofilă “a” ca indicator
Trophic status of Danube river and its tributaries using chlorophyll “a” as an indicator
7 35
Cătălina STOICA, Elena STĂNESCU, Iuliana PĂUN, Mihai NIȚĂ-LAZĂR,
Ștefania GHEORGHE, Alina BANCIU, Irina LUCACIU

Simularea proceselor biologice de epurare a apelor uzate


Simulation of full-scale wastewater treatment biological processes 8 28
Elena Elisabeta MANEA

Efecte adverse induse de derularea activităților în stații de epurare municipale, în imediata vecinătate a
amplasamentelor
Adverse effects induced by activities developed in the municipal wastewater treatment plants in the proximity 8 35
areas
Adriana CUCIUREANU, Bogdan STĂNESCU, Lidia KIM

APA ÎN LUME / WATER IN THE WORLD Nr. Revista Pagina

Monitorizarea progresului în ceea ce priveşte apa şi sanitaţia în raport cu Ţintele ONU stabilite prin Agenda de
Dezvoltare Durabilă – orizont 2030
Monitoring of the progress on Sustainable Development Goal for water and sanitation, as defined by 5 52
the 2030 agenda
Alina CIOMOȘ

EVENIMENTE CARE AU FOST / PAST EVENTS Nr. Revista Pagina

Forumul Regional al Apei "Dunăre-Europa de Est" 2016


Expoziția specializată Expoapa, a XVIII-a ediție
“Danube-Eastern Europe” Regional Water Forum 2016 4 36
Expoapa specialized exhibition,18th edition

42 www.romaqua.ro nr. 1 / 2017


EDITORIAL
THEMATIC INDEX 2016

Conferinţa Internaţională “Sludge Management 2016”, 16-18 Mai, Bucureşti, România


International Conference “Sludge Management 2016”, May 16-18, Bucharest, Romania 4 38
Ileana Doina VASILESCU

Atelierul de Lucru - Tarifele pentru serviciile de apă si suportabilitatea


The workshop - Water tariffs and affordability 4 40
Teodor POPA

Ședința Grupului Specializat în Economie și Statistică al Asociației Internaționale a Apei de la București


Meeting of the International Water Association Specialist Group on Statistics and Economics, Bucharest 4 44
Teodor POPA

Participarea ARA la a 50-a ediție a IFAT


RWA participation to the 50th edition of IFAT 4 47

Cei mai buni instalatori


The best plumbers 7 42
Alin ANCHIDIN

EVENIMENTE CARE VOR FI / FUTURE EVENTS Nr. Revista Pagina

Conferința Internațională - Managementul Nămolurilor 2016


International Conference - Sludge Management 2016 1 23

Concursul de fotografie “APA - De la sursă la emisar”


Photography Contest “Water - From source to emissary” 1 25

Conferința Internațională - Managementul Nămolurilor 2016


International Conference - Sludge Management 2016 2 25

INDEX TEMATIC / THEMATIC INDEX Nr. Revista Pagina

Index tematic 2015


Thematic index 2015 1 44

INSTRUCŢIUNI DE REDACTARE
A ARTICOLELOR ROMAQUA
I. ARTICOLUL TREBUIE SÃ CONŢINĂ: - Redactare în WORD (OFFICE) cu font
l TITLU - cât mai succint exprimat; Times New Roman corp 12;
l AUTORII - Prenume NUME, Funcţia / - Pentru promovarea în BAZE DE DATE
INTERNAŢIONALE, este de dorit ca
Titlu academic, Instituţia, Foto autor(i)
articolul să fie prezentat şi într-o
l REZUMAT - în limba engleză; limbă de circulaţie internaţională.
l KEYWORDS / CUVINTE CHEIE -
între 4 - 7 cuvinte, în limba engleză; II. MOD DE RECENZARE
l TEXT ORGANIZAT (în capitole, subcapi- - Articolul propus va fi recenzat de 1-2
membri ai colegiului ştiinţific;
tole, etc), în limba română și engleză,
- Durata: două săptămâni;
în maxim 10 pagini A4 dactilografiate
- Rezoluţie:
(a 2000 semne/pg), cu figurile incluse; l acceptat sub forma propusă;
l UN CAPITOL DE “CONCLUZII”; l acceptat cu modificări sau completări;
l “BIBLIOGRAFIE”; l respins.

nr. 1 / 2017 www.romaqua.ro 43


IN MEMORIAM

PROF. DR. ING. MARIN SANDU


- IN MEMORIAM

A contribuit la formarea a peste 5.000 de ingineri


hidrotehnicieni.
A îndrumat peste 300 de lucrări de diplomă și de
licență și peste 30 de teze de doctorat.
A fost autor/co-autor a 10 invenții și a publicat
peste 70 de cărți și articole științifice.
A fost expert tehnic și verificator de proiecte
atestat în domeniile B9 - Construcții Edilitare și de
Gospodărie Comunală și D - Igienă, Sănătatea Oame-
nilor, Refacerea și Protecția Mediului.
A deținut pozițiile de Decan al Facultății de
Hidrotehnică (1979-1990) și de Șef al Catedrei de
Inginerie Sanitară și Protecția Apelor.
Activitatea abordată ca dascăl a fost dublată de
activităţile de cercetător științific, expert tehnic şi
S-a născut la 14 martie 1939, în comuna Bucşani, consultant.
judeţul Giurgiu. A colaborat cu majoritatea operatorilor de apă din
După absolvirea Facultăţii de Hidrotehnică a Insti- România, în încercarea permanentă de a promova
tutului de Construcţii Bucureşti (Universitatea Teh- noul și de a moderniza și perfecționa sistemele de
nică de Construcţii Bucureşti), în anul 1961, a în- alimentare cu apă și canalizare din țară.
ceput activitatea în învăţământul superior în cadrul A coordonat elaborarea a peste 150 de proiecte de
Catedrei de Alimentări cu Apă şi Canalizări, deţinând cercetare științifică, studii de fezabilitate, proiecte
următoarele funcţii didactice: preparator (1961 - tehnice și detalii de execuție pentru sistemele de
1962), asistent (1962 - 1968), şef de lucrări (1968 - alimentare cu apă din țară.
1976), conferenţiar (1976 - 1990), profesor (1990 - A fost coordonator de proiecte ISPA pentru confor-
2016). marea la cerințele Uniunii Europene a infrastructurii
A urmat o specializare la Universitatea Liège - Bel- de apă și apă uzată în România, pentru reabilitarea
gia 1971 - PNUD-OMS unde a studiat recircularea infrastructurilor din următoarele orașe: Cluj, Buzău,
nămolului cu ajutorul hidroejectorului. Piatra Neamț, Pitești și Rm. Vâlcea.
Ca urmare a studiilor realizate a elaborat proiec- Profesorul Sandu Marin a fost membru fondator al
tul decantorului suspensional cu recircularea hi- Asociației Române a Apei (ARA), Președinte al Con-
draulică a nămolului, ulterior brevetat și aplicat în siliului Tehnico-Științific (CTS) al ARA și membru al
numeroase stații de tratare a apei din țară. Asociației Internaționale a Apei (IWA).
În decursul activităţii didactice a predat la un Colegii, colaboratorii și prietenii regretă trecerea
nivel înalt pedagogic şi ştiinţific următoarele disci- prematură în neființă a Dlui Profesor Marin SANDU,
pline: Alimentări cu apă şi canalizări, Tratarea apei, o pierdere grea pentru Facultatea de Hidrotehnică,
Procedee speciale de tratare a apei, Hidraulică şi pentru Asociația Română a Apei dar mai ales pentru
construcţii edilitare, Reţele edilitare. domeniul Alimentărilor cu Apă și Canalizării din
A fost conducător de doctorat începând cu anul România.
1991. Dumnezeu să îl odihnească!

44 www.romaqua.ro nr. 1 / 2017