Cum dezvoltarea durabilă a localităților rurale influențează

calitatea apei potabile?

Semester: 4
Project theme: Interdisciplinary project within the framework of Sustainable Development
Goals
Project period: Feb – Apr, 2019
ECTS: 5
Supervisory team:
Project group number: 3

_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________

Number of words: 6372

By signing this document, each member of the group confirms participation on equal terms in
the process of writing the project. Thus, each member of the group is responsible for the all
contents in the project.

Chisinau, 2019
This project is funded by the European Commission. Financial support from the European Commission for this project does
not constitute an endorsement of the content that reflects only the views of the authors, and the Commission is not liable for
any use of the information contained in this draft document.

ABSTRACT

Scopul acestui raport este de a identifica prioritățile comune dintre patru obiective din cadrul
agendei 2030 de dezvoltare durabilă: sănătate și stare de bine; apă curată și igienă; orașe și
comunități durabile; acțiunea asupra climei și de a analiza impactul dezvoltării durabile
asupra calității apei potabile din localitățile rurale. Ca rezultat, problema a fost abordată prin
analiza mai multor teorii ale sustenabilității și alegerea unui model conceptual de dezvoltare al
localităților rurale, numit ecovillage. Discutând și analizând procesul de dezvoltare al
localităților rurale în prisma obiectivelor de dezvoltare durabilă, dar și situația resurselor
acvatice din aceste localități, s-a ajuns la concluzia că implementarea modelului de ecovillage
în satele din RM va îmbunătăți considerabil calitatea apei potabile prin minimizarea factorilor
de poluare, utilizarea rațională a resurselor, gestionarea corectă a deșeurilor, îmbunătățirea
abordării populației asupra mediului înconjurător.

Cuprins

1. INTRODUCERE............................................................................................................................1
2. FORMULAREA PROBLEMEI.....................................................................................................2
2.1 Titlul problemei și întrebări de cercetare................................................................................2
3. PROIECTAREA CERCETĂRII....................................................................................................3
3.1 Metode de analiză a datelor....................................................................................................3
3.2 Proveniența datelor.................................................................................................................4
4. CADRUL TEORETIC...................................................................................................................5
4.1 Teoria sustenabilității.............................................................................................................5
4.2 Modelul de dezvoltare eco......................................................................................................7
5. ANALIZA DATELOR.................................................................................................................14
5.1 Analiza conceptului de dezvoltare durabilă..........................................................................14
5.2 Progresul dezvoltării durabile în RM....................................................................................16
5.3 Analiza sectorului apei și sanitației în RM...........................................................................18
6. DISCUȚII ȘI IMPLICĂRI...........................................................................................................25
6.1 Limitările cercetării..............................................................................................................25
6.2 Implementarea modelului strategic ecovillage......................................................................27
7. CONCLUZII................................................................................................................................29
BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................................30

Lista tabelelor

Tabelul 1: Situația indicatorilor de dezvoltare durabilă în Republica Moldova

Tabelul 2: Procentul localităților care dispun de alimentare cu apă pe regiuni

Tabelul 3: Procentul localităților care dispun de sisteme de canalizare pe regiuni

Tabelul 4: Indicatori chimici și microbiologici ai surselor de alimentare

Tabelul 5: Nivelul de conductivitate și cloruri în apă în localități rurale aleatorii

Tabelul 6: Nivelul de duritate al apei în localități aleatorii

Lista figurilor

Figura 1: Modelul conceptual al dezvoltării durabile care ilustrează relația dintre problemele
economice, ecologice și cele din domeniul social.

Figura 2: Cercul sustenabilității

Figura 3: Problemele fundamentale ale dezvoltării durabile

Lista anexelor

Anexa 1: Reflecții despre procesul PBLIP

Anexa 2: Procese verbale

1. INTRODUCERE

Necesitățile cotidiene ale omenirii continuă să crească, deoarece se dorește o calitate a vieții

satisfăcătoare, îndestulată, armonioasă, cu siguranță în ziua de mâine. Pentru a asigura un

echilibru continuu între cerințele unui trai decent și cantitățile de materie (resurse)

indispensabile pentru trai este nevoie de a fi într-o permanentă transformare, schimbare,

adaptare la ceva nou. Se poate păși spre o schimbare fără a fi impus, deoarece odată ce omul

este deschis și implicat în acțiuni care crede că îl vor ajuta să trăiască mai bine, mai sigur la el

acasă, aceasta se plasează în mod automat înainte, are curajul de a face încercări diverse cu

scopul de a obține, a realiza cele dorite. Mediul înconjurător în acest context reprezintă un

depozit de resurse necesare omului, dar care actual devine tot mai sărac sau necalitativ

datorită acțiunilor mediului, dar în mare parte ale omului.

În Republica Moldova se evidențiază o situație stringentă cu o pondere mai mare din punct de

vedere al dezvoltării sociale și culturale în localitățile rurale, și respectiv se impun realizarea

unor schimbări benefice atât din punct de vedere economic cât și social. Una din sferele care

influențează nemijlocit statutul socio-economic este apa. Prin accesul limitat la ea, absența

căilor de evacuare a ei și existența unor surse necalitative, care au impact asupra sănătății

locuitorilor ce o folosesc în scop potabil (Bahnarel, 2000).

Scopul cercetării este de a demonstra impactul dezvoltării durabile asupra localităților rurale,

orientându-ne spre influența asupra calității apei potabile, folosind date secundare apreciate de

specialişti în urma unor cercetări, consultând sursele teoretice pentru a putea determina și

accentua unele modalităţi de ameliorare a situaţiei create în localităţile rurale ale RM datorită

lipsei dezvoltării locale care trage după sine un șir de rezultate nefavorabile, concomitent

prezentând ce reprezintă o localitate dezvoltată durabil, care sunt cerințele unei asemenea

localități, accentuarea punctelor ce nu sunt binevenite în satele RM, prezentarea exemplelor

de acțiuni spre o dezvoltare de lungă durată a satelor asupra cărora se cere acordarea atenției

cuvenite din partea autorităților locale și populației.

2. FORMULAREA PROBLEMEI

2.1 Titlul problemei și întrebări de cercetare

Observând amploarea noțiunii de dezvoltare durabilă în contextul stabilirii modelului ce ar

trebui urmat de către națiunile lumii în procesul lor de dezvoltare, se cercetează cum

dezvoltarea durabilă a localităților rurale influențează calitatea apei potabile?

Pentru a aborda problema menționată au fost formulate următoarele întrebări de cercetare:

- Ce reprezintă dezvoltarea durabilă a unei localități?

- Care este situația curentă referitor la calitatea apei din RM?

- Care este legătura dintre calitatea apei și sănătatea, bunăstarea populației unei

localități?

- Ce impact au schimbările climatice asupra calității apei?

Cercetarea presupune analiza și stabilirea priorităților comune dintre patru obiective din

cadrul agendei 2030 de dezvoltare durabilă:

- sănătate și stare de bine;

- apă curată și igienă;

- orașe și comunități durabile;

- acțiunea asupra climei.

Se vor analiza mai multe teorii și modele de dezvoltare durabilă în lume, printre care teoria

perspectivei neoclasice asupra resurselor naturale, creșterii economice și durabilității; modelul

de dezvoltare eco; teoria populară a durabilității. Se vor stabili punctele tari și slabe ale

dezvoltării durabile în localitățile rurale din RM în raport cu situația economică curentă și se

va analiza cum procesul de dezvoltare durabilă ar putea îmbunătăți situația socială, ecologică

și economică a localităților rurale din RM.

3. PROIECTAREA CERCETĂRII

3.1 Metode de analiză a datelor

Odată ce am încadrat cele patru obiective de dezvoltare durabilă în cadrul Republicii

Moldova, și anume Sănătatea și starea de bine; Apa curată și igiena; Orașe și comunități

durabile și Acțiunea asupra climei, pentru a stabili și a demonstra actualitatea problemei alese

recurgem la determinarea surselor ce ne pot ajuta. Respectiv, metodele de cercetare la care

apelăm sunt: metoda cercetării științifice, statisticii, observației, cercetarea actelor normative,

legislative în vigoare.

Metoda cercetării științifice cuprinde toate activitățile realizate de noi cu scopul de a

descoperi, a acumula și mai apoi perfecționa datele obținute, găsite în sfera unei localități

rurale sustenabile prin determinarea factorilor care cer atenție, și în cazul nostru fiind

dovedirea utilității de a efectua schimbări spre îmbunătățirea nivelului de trai în localitățile

rurale și unul dintre pilonii de bază care prezintă o alarmare este calitatea apei.

Scopul cercetării științifice astfel cuprinde un șir de acțiuni și capacități ca înțelegere,

posedare, rezolvarea unor probleme practice, expunere, lămurire, intuiție, supraveghere.

Metoda statisticii include date colectate asupra unor fenomene de masă din cadrul societății și

mai apoi analizate prin formularea unor concluzii care tind să confirme sau infirme o ipoteză,

o idee, urmărindu-se scopul de a percepe cum se prezintă țara, societatea și tot ce are legătură

cu ea la un moment dat și desigur să se întreprindă anumite măsuri de a îmbunătăți orice

situație neplăcută creată în țară.

Metoda observației reprezintă calea și măsurile întreprinse de noi în procesul analizei datelor

din surse secundare oficiale prin înțelegerea și interpretarea corectă a ideilor expuse în fiecare

din sursele date, precum și evaluarea situației reale la moment în Republica Moldova cu
referință la problema definită de noi pentru a putea deduce care sunt pașii următori necesari de

a fi evaluați. De asemenea, prin această metodă putem remarca și defini diferențele dintre țara

noastră și unele cu un nivel al dezvoltării mai presus și ca urmare să decidem ce schimbări ar

trebui înfăptuite și la noi acasă.

3.2 Proveniența datelor

Proiectul dat include date statistice raportate de Biroul Național de Statistică a Republicii

Moldova, S.A. “Apă- Canal Chișinău”, Portalul Guvernamental al datelor deschise, Portalul

de știri de la noi.md cu referire la localitățile care dispun de alimentare cu apă și sistem de

canalizare; abateri de la normele indicatorilor chimici si bacteriologici în diferite surse de

alimentare cu apă; direcții precise indicate și argumentate care necesită măsuri de

îmbunătățire în spațiul rural, precum ar fi: valoarea materială (financiară) a minimului de

existență; managementul deșeurilor, al resurselor energetice, a apei în agricultură; asigurarea

populației cu servicii indispensabile sănătății și stării de bine; posibilitatea de a se dezvolta

cultural și social.

Astfel încât fiecare abordare a problemei propuse de noi trebuie să fie just argumentată, nu se

poate trece cu vederea și peste cadrul normativ, legislativ al Republicii Moldova. Cercetarea

cadrului legal prin consultarea legilor, actelor legislative subordonate legilor, Hotărîrilor

Guvernului, precum ar fi Constituția Republicii Moldova, articolul 47; Declarația Universală

a Drepturilor Omului, articolul 25; articolul 4 al Legii privind deșeurile; Legea apelor nr. 272

din 23.12.2011, articolul 1; Legea nr. 303 privind serviciul public de alimentare cu apă și

canalizare din 13.12.2013; Legea nr. 272 cu privire la apa potabilă din 10.02.1999, capitolul

3, ne oferă date, informații despre condițiile unui trai decent, gestionarea  deșeurilor prin

metode inofensive mediului și sănătății populației, asigurarea locuitorilor din sectoarele rurale

cu apă potabilă de calitate, sisteme de canalizare, precum și necesitatea protecției acestor

resurse naturale, stabilirea indicilor în normă care se admit a se găsi în sursele de apă potabilă

și metodele obligatorii de a fi efectuate pentru a menține calitatea apei stabil corespunzătoare

normativelor igienice.

Datele determinate prin metodele sus-numite vor fi expuse în proiectul dat pentru a demonstra

importanța și necesitatea schimbărilor de dezvoltare durabilă în localitățile rurale cu referință

față de teoriile care explică pașii ce trebuie mânuiți, iar unul din domeniile care prezintă

interes major de a fi îmbunătățit fiind calitatea apei - o problemă care determină un impact

negativ asupra țării, populaţiei acestei țări, acest fapt fiind demonstrat prin cercetări efectuate

de către specialişti igienişti, epidemiologi.

4. CADRUL TEORETIC

4.1 Teoria sustenabilității

Teoria sustenabilitiății are drept reper micșorarea consecințelor impactului factorului

antropic asupra planetei Pământ, la toate nivelele sale, începând cu cel global până la nivelul

regional și local. Aceasta presupune interconectarea cunoștințelor științifice din domeniul

ecologiei, geologiei, fizicii cu cele socio-umane, astfel încât populația pământului să poată

gestiona protector, eficient și prietenos resursele planetei.

Teoria sustenabilității susține că cererile economice devin responsabile atât în raport

cu procesul ecologic de protejare a ecosferei, cât și cu termenul de echitate socială, ce

presupune asigurarea accesului egal la resurse și minimizarea suferințelor umane. Aceste

cerințe reprezintă fundamentul dezvoltării durabile, așa cum este reprezentat în modelul celor

trei cercuri (elemente principale) de sustenabilitate din Figura 1. Aceste trei elemente

interacționează între ele atât de strâns, încât nu pot fi luate decizii, nu se poate face politică,

fabrica, consuma, practic, fără a lua în considerare efectele și costurile celor trei simultan.

Fiecare cerc (principiul durabilității) este definit după cum urmează (Flint, 2003):
Vitalitatea economică (în relație cu natura) reprezintă protejarea și îmbunătățirea cantităților

de resurse naturale prin îmbunătățirea practicilor și politicilor de management, a tehnologiei, a

eficienței și a schimbărilor în stilul de viață.

Integritatea ecologică presupune înțelegerea proceselor naturale ale naturii și bazinelor

hidrografice pentru a ghida proiectarea strategiilor de dezvoltare economică sănătoasă care

păstrează aceste sisteme naturale.

Egalitatea socială garantează acces egal la locuri de muncă, educație, resurse naturale și

servicii pentru toți oamenii: bunăstare socială totală.

Figura 1. Modelul conceptual al dezvoltării durabile care ilustrează relația dintre

problemele economice, ecologice și cele din domeniul social.

4.2 Modelul de dezvoltare eco

Bunăstarea ecologică a oamenilor este fără îndoială, unul dintre idealurile progresului social.

Într-o epocă de globalizare și urbanizare, locuitorii planetei se confruntă cu un mare număr de

probleme, inclusiv degradarea pădurilor, poluarea apei, a aerului și a solului, dispariția multor

tipuri de organisme vii, amenințarea pierderii resurselor, schimbările climatice, dezastrele

ecologice cauzate de activitatea umană cum ar fi accidentul de la centrala nucleară de la

Cernobâl, bombardamentele atomice din Hiroshima și Nagasaki etc. În acest sens, este

necesar să se caute alternative de dezvoltare a societății umane. Este vorba de așezările

ecologice care pot deveni una dintre astfel de soluții. Un rol important îl atribuim pentru

dezvoltarea comunității rurale, care vizează o largă varietate de alimente, apă curată și surse

de energie, întreprinderi economice și activități publice care vor duce la o mai mare stabilitate

și rezistență la schimbări.

Ideile savanților din domeniul ecologicic se bazează pe conceptul de dezvoltare durabilă.

Sustenabilitatea implică un echilibru cu principalele sisteme ecologice care susțin economia.

Într-adevăr, în așezările ecologice, locuitorii încearcă să creeze un sistem pentru menținerea

echilibrului ecologic în locurile de trai și în activitatea economică, păstrând mediul natural.

Până în prezent, nu există o definiție universal acceptată a unei comunități eco. Robert Gilman

definește conceptul de localitate eco ca o așezare cu toate caracteristicile activității umane, în

limite rezonabile, în care activitatea umană este integrată în condiții de siguranță, în mediul

natural într-un mod care susține dezvoltarea umană sănătoasă și asigură regenerabilitatea

resurselor pe termen nelimitat. (Gilman, Robert and Diane, 1991)

Noțiunea de ecovillage reprezintă o comunitate rurală care este modelată prin interacțiunea

conștientă a tuturor membrilor comunității. Ecovillage îmbunătățește calitatea de viață pentru

locuitorii acestuia și, în același timp, contribuie la protejarea și regenerarea naturii

înconjurătoare. Cele patru dimensiuni ale sustenabilității - ecologie, economie, probleme

sociale și cultură - sunt integrate într-o unitate comună.

Modelul de ecovillage demonstrează cum un mod de trai ecologic și sustenabil din punct de

vedere social ne îmbunătățește calitatea vieții. Aceste exemple prezintă niște idei clare:

amprenta noastră ecologică asupra mediului înconjurător poate fi redusă semnificativ; este

posibilă revitalizarea ciclurilor economice și energetice regionale. Comunitățile rurale

sustenabile îmbogățesc regiunile cu afaceri ecologice și oportunități de angajare, activități

culturale, și o atractivitate sporită pentru familii. Prin urmare, ele contribuie activ la

schimbările demografice pozitive.

Figura 2. Cercul sustenabilității

Localitățile eco combină cunoștințele moderne, dar și cele tradiționale cu inițiative inovative

și sustenabile în agricultură, energie, gestionarea resurselor de apă, gestionarea deșeurilor și a

proceselor socială. Ele aduc o contribuție decisivă în cadrul societății noastre, găsind soluții

locale pentru probleme globale.

Derogând de la definiţie, determinăm următoarele premise ale conceptului de comunitate eco:

• Asigurarea unui trai decent

• Asigurarea cu produse de consum de calitate

• Gestionarea eficientă a deşeurilor

• Asigurarea accesului la sursele alternative de energie

• Managementul optim al resurselor naturale şi energetice

• Îngrijirea mediului

• Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei

• Dezvoltarea culturală şi socială

Respectiv, o localitate sustenabilă trebuie să ofere locuitorilor ei un trai decent. “Traiul

decent" este garantat de Constituţia Republicii Moldova, în articolul 47, dar şi de Declaraţia

Universală a Drepturilor Omului, în articolul 25, care prevede că „Orice om are dreptul la un

nivel de trai decent care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea lui şi familiei sale.”

Un trai decent înseamnă aprovizionare cu apă potabilă de calitate, respectiv canalizare,

aprovizionare cu energie electrică, gaz, energie termică, comunicaţii, servicii publice.

Un trai decent, de asemenea, înseamnă ca populaţia să fie asigurată cu salarii care să acopere

cel puţin minimum de cheltuieli, să existe locuri de muncă nemijlocit în localitate, în preajma

acesteia sau în teritoriile de sub administrarea acesteia, pentru a minimiza cheltuielile pentru

transport a muncitorilor. Climatul investiţional trebuie să fie atractiv în localitate pentru a

atrage investiţii, totodată creându-se noi locuri de muncă, ceea ce defavorizează emigraţia

populaţiei din localitate. Un trai decent înseamnă funcţionarea eficientă a organelor publice,

care să asigure securitatea şi liniştea publică. Gestionarea localităţii astfel, încât aceasta să

devină atrăgătoare pentru investitori, aspectul economic fiind important în managementul

activităţii localităţii. Un trai decent înseamnă un mediu înconjurător curat şi sănătos, cu aer şi
ape nepoluate, sol fertil şi cu puţine impurităţi chimice. Energia electrică să fie obţinută din

surse nedăunătoare mediului, flora şi fauna să rămână neviolate şi ocrotite.

O localitate sustenabilă trebuie să fie capabilă să asigure populaţia cu produse de consum de

calitate: acestea să fie crescute fără îngrăşăminte chimice dăunătoare, fără organisme

modificate genetic, şi obţinute din munca localnicilor prin valorificarea resurselor de sol, ape,

animaliere, piscicole, floristice. Un accent major trebuie să se pună pe activitatea agricolă pe

suprafeţele de teren agricol din preajma şi de sub administrarea localităţii, cu implicarea forţei

de muncă locale. Sursă de carne, lapte, ouă pot fi vacile, caprele, oile, păsările domestice,

crescute atât individual de către băştinaşi, cât şi centralizat în cadrul fermelor.

O componentă a asortimentului alimentar a populaţiei pot fi resursele piscicole, crescute în

lacuri şi râuri din preajma localităţii. Este necesar interconexiunea surselor de produse de

consum, pentru o gestionare şi dobândire a acestora mai eficientă şi ecologică. De exemplu

lacurile şi râurile în care este crescut peşte poate sluji ca rezervoare de apă pentru irigarea

terenurilor agricole, resturile biologice de la animalele crescute în ferme pot fi folosite în

calitate de îngrăşăminte naturale la culturile de roşii, castraveţi, porumb, cartofi.

Într-o localitate sustenabilă trebuie să fie gestionate eficient deşeurile: resturile rezultate din

activitatea localităţii trebuie să fie gestionate astfel încât să se dăuneze mediului ambiant şi să

fie valorificate toate beneficiile ce sunt posibil de obţinut pe seama acestora. „Gestionarea

deşeurilor se realizează prin metode şi procedee ce nu poluează mediul şi nu pun în pericol

sănătatea populaţiei” spune articolul 4 al Legii privind deşeurile.

Gestionarea eficientă a deşeurilor presupune colectarea, transportul, tratarea, valorificarea,

reciclarea şi depozitarea acestora cu minim de cheltuieli şi fără a polua habitatul localităţii.

Pentru a optimiza procesul, este nevoie de o staţie de gestionare a deşeurilor, în cadrul căreia

să se efectueze operaţiunile menţionate mai sus.

O comunitate sustenabilă trebuie să asigure accesul la surse alternative de energie: energia

provenită din sursele regenerabile, surse inepuizabile ca energia solară, eoliană, şi cea

geodezică sau energie din utilizarea resturilor biologice trebuie să prevaleze în sistemul

energetic al localităţii, astfel nu doar se asigură inviolabilitatea mediului cu emisii, dar şi

optimizarea cheltuielilor, reprezentând investiţii pe termen lung în autonomia energetică a

localităţii. Instalarea panourilor fotovoltaice şi celor de încălzire a apei folosind energia

solară, morilor de vânt sunt principalele căi de generare a energiei electrice ecologice şi

accesibile. Pentru asigurarea livrării energiei termice pot fi instituite staţii de valorificare şi

utilizare a resturilor biologice şi vegetale, de obţinere a biogazului sau de confecţionare a

peleţilor.

Într-o localitate sustenabilă resursele energetice trebuie să fie gestionate optim: resursele

energetice trebuiesc consumate raţional, doar pentru nevoile aparente, fără a face irosire de

resurse. Aceasta nu doar va reduce emisiunile de gaze în mediu, dar şi va optimiza

considerabil devizul de cheltuieli. Un prim pas spre gestionarea optimă a resurselor energetice

este consolidarea sistemelor de izolare termică, hidro, renovarea locuinţelor şi edificiilor în

vederea eficientizării încălzirii, iluminării, ventilaţiei. O modalitate de motivare a populaţiei

spre optimizarea consumului de resurse energetice ar fi facilităţile fiscale, sociale, şi de alt

gen, dar şi educarea populaţiei în vederea folosirii raţionale a resurselor, evitarea consumului

neutil a resurselor energetice.

O localitate sustenabilă trebuie să contribuie la îmbunătăţirea mediului: derogând de la

proverbul „O minte sănătoasă într-un corp sănătos”, considerăm că pentru dezvoltarea de

durată a unei localităţi este nevoie de un mediu sănătos. Cum am menţionat mai sus, mediul

sănătos înseamnă aer curat, ape nepoluate, soluri fertile, de asemenea păduri, câmpii, parcuri

verzi, şi faună bogată. Pentru a menţine aceste componente într-o armonie, toţi indivizii
localităţii trebuie să contribuie la ocrotirea, protecţia şi îmbunătăţirea mediului. Un rol

important îl are educaţia ecologică, de mici copii trebuie să se cultive valorile ecologice.

Organizarea programelor comunitare de curăţare a pădurilor, lacurilor, câmpurilor, de

înverzire a pădurilor prin sădirea copacilor, arbuştilor, organizarea accesului restricţionat a

cirezilor de vaci, turmelor de oi pe câmpuri păstrează un mediu curat.

Într-o localitate sustenabilă îmbunătăţirea stării de sănătate trebuie să fie o direcţie prioritară:

accesul la serviciile medicale primare de calitate este extrem de important pentru populaţie,

nu doar din cauza nevoii de menţinere a stării de sănătate la nivel, dar şi pentru că constituie

un argument ce oferă încredere în ziua de mâine populaţiei, respectiv catalizează

sedentarismul, astfel diminuând emigraţia şi conferă localităţii un pilon pentru dezvoltarea

acesteia durabilă. Îmbunătăţirea stării de sănătate poate avea loc prin asigurarea cu accesul la

medicamente calitative, deschiderea de farmacii, asigurarea cu cadre medicale calificate,

deschiderea de instituţii medicale în localitate. Un rol important o are educaţia populaţiei în

vederea ocrotirii sănătăţii proprii şi a celor din jur. Desfăşurarea proiectelor sociale de

preânmpinare a maladiilor transmisibile, epidemiilor, vor avea un efect considerabil asupra

îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei. Mediul înconjurător influenţează efectiv starea de

sănătate în localitate, deci într-o localitate sustenabilă trebuie să fie un mediu sănătos,

nepoluat care să contribuie la dezvoltarea sănătoasă a organismului uman, trebuie să fie reduşi

la minim factorii ce influenţează nociv sănătatea publică, respectiv educaţia populaţiei în

scopul limitării emisiunilor de gaze, limitarea fumatului, consumului abuziv de alcool

constituie prerogative a unei localităţi sustenabile.

O localitate sustenabilă nu poate exista fără o dezvoltare culturală şi socială a populaţiei :

accesul la serviciile de învăţământ şi educaţie trebuie să fie asigurat fiecărui localnic,

deschiderea şi activitatea grădiniţelor, şcolilor, liceelor sunt vitale şi socializarea populaţiei

tinere din localitate. Integrarea celor mai efective metode didactice şi educarea copiilor şi

adolescenţilor corespunzător tendinţelor ecologice, utilizării raţionale a resurselor şi protecţiei

mediului trebuie să constituie, pe lângă acumularea de cunoştinţe generale calitative de către

copii, premisele sistemului educaţional regional. Organizarea activităţilor comunitare de

promovare a protecţiei mediului să fie încadrate în curriculum-ul şcolar şi educaţia colectivă

în vederea ocrotiri mediului şi dezvoltării durabile sunt necesare de a fi implementate.

Viaţa culturală, la fel, trebuie diversificată prin deschiderea de case de cultură, a edificiilor

culturale şi de agrement, ca centre de creaţie, cluburi, parcuri, stadioane. Dezvoltarea culturală

a populaţiei în continuu menţine potenţialul cognitiv a populaţiei, deci soarta localităţii

depinde în mare parte de cât de dezvoltată cultural este populaţia locală. Generarea de idei şi

iniţiativa trebuie promovate şi binevenite, încadrarea acestora în procesul de dezvoltare

durabilă a localităţii.

5. ANALIZA DATELOR

5.1 Analiza conceptului de dezvoltare durabilă

Dezvoltarea durabilă este cheia spre rezolvarea problemelor referitoare la cantitatea și

calitatea resurselor de apă, securitatea națională, sănătătea economică și bunăstarea populației.

Termenul de durabilitate implică abilitatea de a menține viața, de a crea comfort și de a

prospera. În toată istoria umanității, omul a fost întreținut de către planeta pământ, fiindu-i

acordate hrană, apă, aer și adăpost. Durabilitatea mai presupune și continuitate fără diminuare

a resurselor. Dezvoltarea presupune îmbunătățire, trecere la un nivel mai înalt.

Astfel, dezvoltarea durabilă reprezintă îmbunătățirea productivității omului fără a dăuna sau

submina societatea sau mediul - adică o îmbunătățire socio-economică progresivă, fără a ieși

din limitele capacității ecologice; dobândirea bunăstării umane fără a depăși capacitățile

geologice ale Pământului de a genera resurse naturale și de a absorbi deșeurile.

Regulile ce ilustrează conexiunea dintre conceptul ecologic și economic în contextul

dezvoltării durabile sunt (H. E. Daly, 1990):

- rata de exploatare a resurselor regenerabile trebuie să coincidă cu rata regenerării;

- rata producerii deşeurilor trebuie să coincidă cu capacitatea de absorbţie a ecosistemului;

- resursele neregenerabile trebuie exploatate într-un mod sustenabil, ceea ce presupune ca rata

de consum să nu depăşească rata de înlocuire a lor prin resurse regenerabile.

Conexiunea între dimensiunea economica, socială și de mediu a dezvoltării durabile este

reprezentată de următoarele fluxuri (Figura 3):

1. Dinspre mediu către economie: funcţiile resurselor naturale şi ale emisiilor poluante;

costurile economice ale protecţiei mediului.

2. Dinspre economie către mediu: presiunea exercitată de activităţile productive asupra

resurselor ecologice; investiţii în protecţia mediului; drepturile de proprietate asupra

resurselor naturale şi de mediu.

3. Dinspre mediu către societate: amenităţi de mediu pentru bunăstarea umană; pericole

pentru sănătatea şi securitatea umană provocate de degradarea mediului.

4. Dinspre societate către mediu: presiunea exercitată de modelele de consum asupra

resurselor de mediu; responsabilitatea ecologică a cetăţenilor.

5. Dinspre societate către economie: cantitatea şi calitatea fortei de muncă; planuri sociale

pentru tranzacţiile de piaţă.

6. Dinspre economie către societate: oportunităţile de angajare şi nivelul de trai; resurse

pentru finanţarea programelor de securitate socială; presiunea asupra sistemelor sociale şi

culturale.

Figura 3. Problemele fundamentale ale dezvoltării durabile

Sursa: OECD, Sustainable Development: Critical Issues, OECD, 2001.

Principalele caracteristici ale unei comunități durabile sunt: populație sănătoasă, prosperitate

economică, echitate socială, ecosisteme protejate. Din acest motiv, toate obiectivele de

dezvoltare ale unei comunități ce tinde spre sustenabilitate trebuie să cuprindă domeniul

economic, social și de mediu interconectate și să privească rezolvarea problemelor în

ansamblu.

Progresul dezvoltării durabile în RM

Situația în mediul rural al Moldovei e nefavorabilă din punctul de vedere al indicatorilor ca

gestionarea deșeurilor, a resurselor natural, a apelor disponibile, sănătatea și educația

populației asupra cărora trebuie de lucrat și astfel vom fi cu un pas mai înainte spre o

dezvoltare durabilă. Acești indicatori pe care îi urmărește conceptul de dezvoltare durabilă

sunt analizați în următorul tabel :

 Indicator Situația în prezent Anul Sursa
Valoarea 1830,1 lei /lună Semestrul Statistica.md
minimului de 1 2018
existență
Gestionarea 3 întreprinderi care se ocupă de reciclarea 2011- Date.gov.md
deșeurilor deșeurilor: 2018
SA „Reparaţii Auto” s. Peresecina-
Desfăşurarea activităţii de colectare a 
deşeurilor  de polimeri din masă plastic.
SRL Maxipet-LUX” Dubăsarii Vechi-
Desfăşurarea activităţii de colectare şi
prelucrare a deşeurilor şi resturilor de
cauciuc
SRL „Telemautoservice” s. Varnița-
Colectarea şi prelucrarea deşeurilor din
lămpi, termometre şi baterii uzate care
conţin mercur
Managementul Sunt colectate și utilizte ca sursă 2015- Statistica.md
optim al energetică : 2016
resurselor * lemne de foc- 115,7 miim3
energetice *deșeuri lemnoase- 659,5 mii m3
*deșeuri animaliere-140,3 mii m3
*deșeuri agricole- 1290,6 mii m3

Gestionarea Sunt înregistrate 78 de sisteme de irigare 2018 Noi.md

corectă a apei în construite în anii 1963-1976, dintre care
agricultură doar 10 au fost reabilitate și modernizate.
Înbunătățirea Mediul rural dispune de asigurare gratuită 2017 Statistica.md
stării de sănătate în pondere de 50,7 la sută, pe cont
a populației propriu- 2,1% și nu dispun de ea 31,2 %
din cauza costurilor ridicate
Dezvoltarea s-au înregistrat total 103 școli primare , 2018 Statistica.md
culturală și 780- gimnazii, 350 licee, 13 școli pentru
socială copii cu dificultăți în dezvoltare
intelectuală și fizică

Tabelul 1: Situația indicatorilor de dezvoltare durabilă în Republica Moldova

Sursa: http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=2323
Sursele de apă ale RM sunt suficiente să răspundă cerințelor populației și economiei

naționale, dar acestea nu sunt distribuite uniform în întreaga țară. Criza economică de la

începutul anilor 1990 a condus la o scădere considerabilă a consumului total de apă. Cu toate
acestea, situația nu este legată doar de creșterea impactului nociv al oamenilor asupra surselor

de apă. Sistemele de alimentare cu apă, canalizarea și tratarea apelor uzate au degradat

semnificativ. Începând cu anul 2000 s-a înregistrat o ușoară îmbunătățire în sectorul apei, au

fost adoptate o serie de politici documentale și aprobată legislația în acest sens, au fost

întreprinse acțiuni de îmbunătățire a cadrului instituționa, alocările financiare au crescut.

Alimentarea cu apă și canalizarea au fost declarate sectoare prioritare pentru dezvoltarea RM.

În ciuda progreselor modeste realizate în deceniul după anul 2000, în prezent se desfășoară o

activitate semnificativă în acest sector. Au fost alocate fonduri semnificative de la bugetul de

stat pentru acest obiectiv și au fost solicitate împrumuturi de la instituțiile financiare

internaționale pentru a accelera avansul dezvoltării.

Principala sursă de apă pentru consum este apa de suprafață care asigură majoritatea

populației. Dintre sursele de apă de suprafață, cea mai importantă sursă este râul Nistru, care

furnizează circa 83 procente din apa utilizată; râul Prut acoperă 1,8%, în timp ce alte surse

reprezintă 0,2% din resurse. Sursele de apă subterană furnizează aproximativ 15% din

cantitatea de apă. În 2010, volumul de apă capturat de la Sursele de suprafață au fost de 721

milioane de metri cubi. Aproximativ 65-70% din totalul resurselor de apă sunt utilizate în

industrie încălzire și răcire și producția de energie hidraulică, 15-20% sunt utilizate în scopuri

de consum și de uz casnic și 5-8% - pentru irigare. În comparație cu anii 1980, ponderea

consumului gospodăriilor în structura consumului de apă a scăzut de trei ori.

Prin Programul de Apă și Sanitare implementat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și

Cooperare, s-a constatat că sistemele de apă potabilă descentralizate și instalațiile de

salubritate în localitățile rurale sunt opțiuni viabile și că modelul de aprovizionare cu apă

dezvoltat ar putea fi implementat în aproximativ 40% localitățile rurale din centrul Moldovei.

Bazat pe parteneriatele cu autoritățile locale au fost construite sisteme de distribuire a apei

potabile descentralizate în 27 de sate și au fost create 7 zone umede drept surse de apă. Aceste

eforturi au dus la obținerea a peste 40.000 de locuitori din mediul rural de la serviciile

îmbunătățite de apă și salubritate din Moldova centrală (National Report for UN CSD 2012

Rio+20).

5.2 Analiza sectorului apei și sanitației în RM

În Republica Moldova sunt prezente sisteme de alimentare cu apă în 52 municipii/orașe și 708

în localitățile rurale (45,3% din totalul localităților din sud, centru și nord), fiind un procentaj

destul de mic, luînd în considerație că apa este essential necesară pentru viața oricărui om.

Multe sate nu au deloc acces la canalizare și reţele de apă potabilă (23%), sau dispun dar sunt

foarte vechi și de o calitate rea, ceea ce nu permite utilizarea lor eficientă.

Conform datelor prezentate de Biroul Naţional de Statistică,  privind activitatea sistemelor

de alimentare cu apă şi de canalizare pentru anul 2017 sunt următoarele:

Localitățile care dispun de alimentare cu apă (2017)

85.7
90 78.1
80
70 59.7
54.6
60 49.6
50
35.5
40
30
20
10
0
mun. UTA Găgăuzia Sud Centru Nord Total
Chișinău

Tabelul 2: Procentul localităților care dispun de alimentare cu apă pe regiuni

Sursa: http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6012
 Localitățile care dispun de sisteme de
canalizare (2017)
56.8
60
50
40
30 23.1
17.8
14.8
20 9.5 9.5
10
0
mun. UTA Nord Centru Sud Total
Chișinău Găgăuzia

Tabelul 3: Procentul localităților care dispun de sisteme de canalizare pe regiuni

Sursa: http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6012

În concluzie, problema lipsei canalizării este una destul de sesizabilă, înregistrîndu-se în anul

2017 doar 23,1% din totalul populației care dispune de ea. În mediul urban dispun de sevicii

centralizate 770,6 mii persoane (50,6% din pupulația totală urbană a țării), iar din mediul rural

dispun 47,4 mii personae (2,3% din populația totală rurală a țării), fapt care oblige persoanele

să decurgă la alte metode tradiționale care în fine poluarea apelor subterale, care sunt sursa de

bază cu alimentare și a mediul înconjurător în general.

Conform datelor Centrului Național de Sănătate Publică, principala sursă de alimentare cu apă

potabilă a Moldovei sunt sursele de ape subterane, mai ales pentru populația rurală care

depinde de ea în proporție de 100%. În urma unei cercetări realizate în anul 2013 s-au depistat

abateri de la normele sanitare în măsură de 71% a indicilor chimici, fiind analizare 8514

probe dintre care 6030 cu abateri și 30% pentru indicia microbiologici adică 2778 probe din

9205. Cele mai mari abateri sunt cele chimice, cee ace denotă faptul că poluarea este cauzată

de către om și influiența lui negative asupra mediului prin indiferența de colectare a

deșeurilor, respectarea standartelor privind filtrarea apelor și controlul foarte lejer asupra

fabricilor care utilizează în procesul de producție substanțe chimice dăunătoare mediului.

Sursele de Indicatori chimici Indicatori microbiologici

alimentare Total Abateri procentuale de Total Abateri procentuale de

probe la normele sanitare probe la normele sanitare

Nr. % Nr. %

Surse 1908 1283 67 1751 172 10

centralizate de

alimentare cu

apă

Surse 5507 4388 80 6247 2260 36

descentralizate

de alimentare

cu apă

Bazine 1099 359 33 1207 346 29

acvatice de

suprafață în

folosința

populației

Total probe 8514 6030 71 9205 2778 30

Tabelul 4: Indicatori chimici și microbiologici ai surselor de alimentare

Sursa:http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Note_analitice_teritorial/

Nota_Canalizare.pdf
S.A. „Apă-Canal Chișinău” a efectuat investigații de laborator în anul 2017 in urma carora a

depistat că apeductele apelor subterane în proporție de 61% și a apelor din fîntîni-84% au

abateri de la normele sanitare din punct de vedere chimic. În mediul rural în deosebi sursele

principale care afectează calitatea apei subterane sunt : fermele zootehnice, depozitele de

îngrășăminte lăsate neregulamentar, diferite deșeuri, gunoiștile în volum mare și nu cea din

urmă este lipsa sistemelor de epurare. În urma cercetărilor s-au depistat următoarele abateri în

localități rurale alese aleatoriu:

Localitatea Conductivitatea CMA reprezintă

2500 µS/cm*200C

Pitușca 6990 µS/cm*200C

Mereni 6710 µS/cm*200C

Telenești 6040 µS/cm*200C

Fălești 5640µS/cm*200C

Boșcana 5530 µS/cm*200C

Localitatea Clorurile CMA reprezintă 250 mg/l

Coșernița 978,9 mg/l

Pitușca 905,6 mg/l

Telenești 555,8 mg/l

Dobruja 414,6 mg/l

Micăuți 394,4 mg/l

Tabelul 5: Nivelul de conductivitate și cloruri în apă în localități rurale aleatorii

Sursa: http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=1338&id=6022
 Duritatea apei Semnificația și Localitatea Duritatea apei

CMA reprezintă clasificarea apelor CMA

minim 5 grade reprezintă

germane minim 5 grade

germane

0-40 dGH ape foarte moi

4-80 dGH ape moi (Sonde 1,2 0 dGH

arteziene)

Sculeni

8-12 0 dGH ape de duritate medie (Fîntîni cu izvor 1,5 0 dGH

local)

Durlești

12-18 0 dGH ape moderate (Fîntîni cu izvor 3,5 0 dGH

local)

Ursoaia

18-300 dGH ape dure (Fîntîni cu izvor 155,7 0 dGH

local)

Pitușca

Peste 300 dGH ape foarte dure. (Fîntîni cu izvor 141,2 0 dGH

local)

Telenești

Boșcana 145,2 0 dGH

Budești 135,3 0 dGH

Tabelul 6: Nivelul de duritate al apei în localități aleatorii

Sursa: https://acc.md/majoritatea-apelor-din-fantanile-din-moldova-nu-corespund-
parametrilor-de-calitatea-cea-mai-buna-apa-este-cea-din-chisinau/
Problematica necorespunderii calităţii apei potabile folosite în consum de populaţia din

localităţile rurale constă în nerespectarea cadrului normativ în vigoare referitor la monitoring-

ul resurselor de apă.

În Legea apelor, 272 din 23.12.2011, în articolul 1 sunt reglementate şi abordate marea parte a

premiselor conceptului cum ar fi : monitorizarea, gestionarea, evaluarea, protecţia şi folosinţa

eficientă a apelor de suprafaţă şi celor subterane; constituirea mecanismelor de protecţie şi

prevenire a degradărilor mediului acvatic; asigurarea alimentării cu apă de calitate a

populaţiei; stabilirea colaborărilor pe plan internaţional în aceste scopuri.

În Legea privind serviciul public de alimentare cu apă şi canalizare, nr.303 din 13.12.2013

sunt exhaustiv descrise metodele şi modalităţile de construcţie, exploatare, întreţinere,

extindere, dar şi alimentarea cu apă potabilă calitativă a populaţiei, inclusiv din localităţile

rurale. Tot aceasta reglementează securitatea şi fiabilitatea alimentării cu apă potabilă a

consumatorilor(lit. d, al. (1), art. 2) şi accesul liber şi nediscriminatoriu la serviciul de

alimentare cu apă potabilă şi canalizare a tuturor persoanelor(lit. f, al. (1), art. 2).

De asemenea, Legea cu privire la apa potabilă, nr.272 din 10.02.1999, în capitolul III

stipulează care sunt normele de calitate a apei potabile spre consum, cum se controlează şi se

protejează calitatea apei potabile şi că responsabil de astea este statul, care ţine sub

supraveghere aceste procese. De aici constatăm că prevederi legale în domeniul protecţiei şi

monitoring-ului calităţii apei potabile, dar şi în cel de aprovizionare cu apă potabilă şi

canalizare există în vigoare, doar că este evidentă necorespunderea situaţiei reale cu aceste

prevederi.

Considerăm că principalele obstacole în atingerea obiectivelor propuse de lege sunt educaţia

ecologică necorespunzătoare a populaţiei şi deficitul de resurse financiare divizate acestor

nevoi. Dacă premisele legale urmează a fi respectate şi implementate, în special în localităţile

rurale, aceasta va diminua efectiv eforturile necesare pentru a încadra o localitate rurală într-

un cadru de dezvoltare durabil. Ca fundament deja existând consideraţiile de mai sus,

implementarea noilor proiecte privind eficientizarea energetică, orientarea spre consumul

energiei obţinute din surse regenerabile, ocrotirea mediului şi în cumul asigurării

sustenabilităţii localităţilor rurale din Republica Moldova vor fi mai rentabil de implementat,

respectiv mai eficient fiind valorificate.

6. DISCUȚII ȘI IMPLICĂRI

6.1 Limitările cercetării

Societatea se confruntă în mod constant cu probleme legate de economie, mediu și echitate

socială. Fiecare dintre aceste preocupări este influențată într-un mod oarecare de forțele

naturale. Cu toate acestea, modelele de dezvoltare destinate să soluționeze problemele

comunităților au adoptat în mod tradițional o abordare fragmentară, singulară, abordând

problemele economice, de mediu sau de sănătate socială izolat, nu în ansamblu. De exemplu,

sistemele socio-economice se confruntă deseori cu problema "economiei împotriva mediului

înconjurător" și încep să opereze într-o direcție liniară: luând resursele de pe Pământ,

transformându-le în produse și aruncându-le pentru a produce cantități mari de deșeuri. Acest

proces duce la scăderea nivelului de sustenabilitate al comunităților.

Asigurarea executării unor activități durabile necesită o analiză multidimensională asupra

consecințelor acțiunilor prezente într-un model de cauză și efect asupra sănătății publice și a

mediului înconjurător prin examinarea legăturilor dintre problemele de mediu, economice și

sociale atunci când executăm anumite acțiuni.

Este cunoscut faptul că toată viața pe pământ depinde de resursele naturale. Cu toate acestea,

economia și societatea nu sunt mai puțin importante pentru umanitate decât ecologia. Mai

degrabă, există o "direcționalitate" a dependenței. Dezvoltarea durabilă nu încearcă doar să

atingă un "echilibru" între economie și mediu ca și cum ar fi două entități distincte. Mai

degrabă, ea are în vedere direcționalitatea în care activitățile economice și culturale sunt

integrate în procesele naturale într-un mod ciclic, astfel încât mediul să nu degradeze, ci să

prospere economic și să beneficieze de stabilitate socială.

Dezvoltarea durabilă vizează eliminarea disparităţilor în accesul la resurse, atât pentru

comunităţile sărace ori marginalizate, cât şi pentru generaţiile viitoare, încercând să asigure

fiecărei naţiuni oportunitatea de a se dezvolta conform propriilor valori sociale şi culturale,

fără a nega altor naţiuni ori generaţiilor viitoare acest drept.

Echitatea implică o distribuţie justă a costurilor şi beneficiilor dezvoltării, atât între bogaţi şi

săraci, cât şi între generaţii şi naţiuni.

Abordarea pe termen lung înseamnă luarea în consideraţie a nevoilor generaţiilor următoare şi

conceperea de scenarii de dezvoltare echitabile, ce au ca bază resursele naturale limitate ale

planetei.

Cercetarea se limitează la analiza procesului de dezvoltare durabilă a unei localități rurale și

identificarea unui model real de dezvoltare, care ar putea fi implementat în satele din

Republica Moldova. În urma procesului de studiu și analiză, este propusă o idee strategică

care ar putea fi pusă în practică în cadrul localităților rurale din țara noastră. Aceasta nu este o

idee revoluționară sau o noutate la nivel mondial, deoarece acest model a început să prindă

amploare încă în anul 1995, la conferința cu tema „Ecovillages and Sustainable Communities”

din Findhorn, Scoția. Respectiv, se propune o abordare reală, care ar rezolva multe din

problemele comunităților rurale și ar promova o legătură mai strânsă între locuitorii

comunității. Modelul de dezvoltare durabilă a unei localități rurale abordat se numește

“ecovillage”.
6.2 Implementarea modelului strategic ecovillage

O comunitate sustenabilă trebuie să asigure accesul universal la surse sigure de apă potabilă,

la salubritate și igienă, să îmbunătățească calitatea apei și să crească standardele serviciilor

publice. Este necesar ca obiectivele comunității să urmărească utilizarea durabilă și

dezvoltarea resurselor de apă, creșterea și schimbul de beneficii disponibile. Din punct de

vedere al administrării publice, este necesară o guvernare robustă și eficientă a apei, cu

instituții și sisteme administrative mai eficiente. Pentru o dezvoltare eficientă, o comunitate

sustenabilă trebuie să îmbunătățească calitatea apei și să gestioneze eficient apele uzate,

ținând cont de limitele de mediu, dar și să reducă riscul de catastrofe legate de apă pentru a

proteja mediul și pentru a minimiza pierderile economice.

Considerăm că este necesar de accentuat importanţa antrenării surselor regenerabile de

energie, măsurile de curăţare şi ocrotire a mediului, gestionării deşeurilor şi educaţiei

ecologice a populaţiei. Evident procesul de standardizare a localităţilor conform cerinţelor

minime de ecologie va dura ceva timp, dar acesta este extrem de important, mai ales în

condiţiile unei ecologii ce degradează a Republicii Moldova.

Respectiv, îngrijirea corespunzătoare a mediului, optimizarea proceselor de reciclare a

deşeurilor şi reorientarea spre sursele regenerabile de energie vor consolida habitatul

localităţii, deci vor influenţa direct asupra calităţii apei potabile din localitate. Respectarea

normelor legale privind comportamentul cu deşeurile, ce sunt stipulate în Legea cu privire la

deşeuri, nr.209 din 29.07.2016, duce la o percepţie corectă despre importanţa gestionării

eficiente a deşeurilor, atât în industrie, cât şi în cotidian. Educaţia populaţiei în vederea

managementul deşeurilor sigur va uşura şi eficientiza gestionarea acestora.

Calitatea apei potabile va fi mai puţin influenţată negativ de substanţele nocive utilizate în

agricultură, dacă se vor respecta normele de cultivare a legumelor, cerealelor, şi de

substanţele nocive rezultate din resturile biologice atât a populaţiei, cât şi a animalelor

domestice crescute în ferme. Astfel, respectând normele de amplasare a toaletelor, scurgerilor

de canalizare şi a fermelor, se face un pas spre îmbunătăţirea calităţii apei potabile din

localităţi.

Protejarea căilor de livrare a apei la consumatorii finali, de asemenea, va influenţa pozitiv

calitatea apei potabile livrate, centralizarea şi înlocuirea sistemelor vechi de apeduct şi

canalizare rezolvă în mare parte problema calităţii apei potabile ce este livrată populaţiei.

Astfel, respectându-se prevederile legilor ce reglementează nişa alimentării cu apă potabilă şi

canalizare a populaţiei, în special a Legii cu privire la apa potabilă, nr.272 din 10.02.1999 şi a

Legii privind serviciul public de alimentare cu apă şi canalizare, nr.303 din 13.12.2013 poate

uşura eforturile de alimenta consumatorii cu apă potabilă de calitate. Strategia de alimentare

cu apă şi sanitaţie pentru anii 2014-2018, aprobată de Guvern în 2014 reglementează

amănunţit eforturile ce trebuiesc depuse pentru a asigura alimentarea populaţiei cu apă

calitativă şi canalizare nedăunătoare.

Încadrarea în localităţile rurale a sistemelor de obţinere a energiei electrice din surse

alternative presupune încă un pas spre armonizarea localităţii cu mediul înconjurător.

Tendinţa de înlocuire a surselor tradiţionale de obţinere a energiei electrice cu cele alternative

trebuie să fie punctul de pornire, şi statul să promoveze şi să privilegieze iniţiativele de

atingere acestui obiectiv. Încadrarea în satele moldoveneşti a cazanelor pe peleţi deja este o

realitate, dar sunt necesare mult mai multe eforturi pentru a valorifica sursele regenerabile de

energie.

Îmbinarea acestor direcții afectează în mod pozitiv situația comunităților în ceea ce privește

resursele acvatice, și anume:

 - sunt prevenite contaminările fizice și chimice ale apelor cu îngrășăminte periculoase și

reziduuri industriale toxice;

- este asigurat accesul tuturor locuitorilor la surse sigure de apă pentru necesitățile

domestice, agriculturale și industriale, la igienă și sanitație;

- cantitatea apelor subterane este monitorizată și protejată;

- toate vietățile ecosistemului acvatic sunt sănătoase și nu prezintă pericol pentru

utilizarea lor în scopuri alimentare;

- constant sunt implementate strategii de conservare și reducere a irosirii resurselor

acvatic, respectiv acestea reușesc să se regenereze;

- apele reziduale sunt tratate în limita posibilităților și sunt reintroduse în circuit;

- instituțiile de administrare locală devin mai competente, mai orientate spre mediu și

vin cu politici robuste și efective de gestionare a apei

- este redus impactul asura schimbărilor climaterice, respectiv sunt reduse amenințările

asupra biodiversității și se reduc sedimentele ce ajung în râuri.

Este evidentă antrenarea excesivă de cheltuieli dacă urmărim încadrarea localităţilor rurale

complet conform premiselor conceptului ecovillage, deoarece gama mare de lucrări de

efectuat şi reproiectări este însoțită şi de devize uriaşe de cheltuieli. Dar există posibilitatea

încadrării conceptului în localităţile rurale din RM parţial, axându-ne pe premisele principale

şi implicând minimum de cheltuieli, totodată prezentând rezultate considerabile.

7. CONCLUZII

Cum dezvoltarea durabilă a localităților rurale influențează calitatea apei potabile?

Observând că dezvoltarea durabilă a unei localități rurale contribuie la bunăstarea populației,

la îmbunătățirea mediului și la creșterea economiei și analizând în particular un model

specific de dezvoltare durabilă ce se potrivește satelor din RM, și anume modelul de

ecovillage, care presupune un comportament extrem de prietenos al populației față de mediu,

putem afirma cu desăvârșire că nivelul calității resurselor acvatice va crește considerabil.

Combinând acest fapt cu ideea conceptului ecovillage de a crea o comunitate strânsă și

interconectată, cu principii comune, putem afirma că apa din aceste localități va întruni toate

calitățile necesare pentru a fi consumată de către membrii comunității.

BIBLIOGRAFIE

Cărți:

Booth, W., Colomb, G., Williams, J., Bizup, J. and Fitzerald, The Craft of Research. The

University of Chicago Press: Chicago, 2016

Flint, R.W. Sustainable Development: What does sustainability mean to the individual in the

conduct of their life and business, 2003

Gilman, Robert and Diane. Eco-villages and Sustainable Communities: A Report of Gaia

Trust. Context Institute, Washington, 1991

H. E. Daly, Towards some operational principles of sustainable development, Ecological

Economics, 1990

I. Bahnarel, Sănătatea în relație cu mediul - problemă majoră a contemporanității, Chișinău,

2000

Malcolm Hollick, Achieving Sustainable Development: The Ecovillage Contribution, 1998

OECD, Sustainable Development: Critical Issues, OECD, 2001

Rienecker, L. and Jorgensen, The Good Paper: A Handbook for Writing Papers in Higher

Education. Narayana Press, Gylling, 2013

Rodica Diaconu, Marieta Vasilov, Iliana Palamaru, Monica Leancă, I. Iorga. Oportunitatea

cercetării calității apei de băut în relație cu sănătatea. Chișinău, 2000

V. Ropot, M. Sandu. Calitatea resurselor de apă ale Republicii Moldova, Chișinău, 1994.

Valentina Gurieva. Problemele resurselor acvatice în Moldova. Chișinău, 2007

Vladimir Garaba, Revista Apelor nr.18, 2013 Realizarea dreptului la apă potabilă pentru

locuitorii satelor, Chișinău, 2013

Pagini web și articole:

STRATEGII ȘI POLITICI EUROPENE DE DEZVOLTARE DURABILĂ -

http://www.cse.uaic.ro/_fisiere/Documentare/Suporturi_curs/II_Strategii_si_politici_europene
_de_dezvoltare_durabila.pdf

34
Eco-village, a model of sustainable architecture
https://www.researchgate.net/publication/314952091_ECO-
VILLAGE_AMODEL_OF_SUSTAINABLE_ARCHITECTURE

What is an ecovillage? http://gaia.org/wp-content/uploads/2016/07/HJackson_whatIsEv.pdf

Influence Of Quality Life On Sustainable Rural Development

https://www.researchgate.net/publication/303896192_INFLUENCE_OF_QUALITY_LIFE_
ON_SUSTAINABLE_RURAL_DEVELOPMENT

Obiectivele de dezvoltare durabilă

http://www.md.undp.org/content/moldova/ro/home/sustainable-development-goals.html

National Report for UN CSD 2012 Rio+20

https://sustainabledevelopment.un.org/content/documents/782Moldova_Report_RIO20_ENG
_12-06-2012_final.pdf

http://tv8.md/2017/11/04/calitatea-apei-din-moldova-are-constant-un-nivel-scazut-cele-mai-
afectate-raione/

http://ansp.md/index.php/legea-privind-calitatea-apei-potabile-a-fost-adoptata-de-parlament/?
fbclid=IwAR2ewHeao54wBZYAplGKLdhw1k0HJcfEPTZ0MoZ_Po6bZespIpObcBV3eVg

http://www.allmoldova.com/ru/news/in-r-moldova-calitatea-apei-potabile-se-inrautateste?
fbclid=IwAR3xkWDoYRmLliHI4L_k1m4PCcc1e_ag_6XZGpwFowAfLP_5eOCY-
BSUVhU

http://diez.md/2017/03/18/apa-potabila-din-republica-moldova-este-factorul-ce-cauzeaza-
aparitia-mai-multor-boli/?fbclid=IwAR1zhlRysSfv8HBa-ngLcFezcASD4St-
nOcQn5dUFre6KBH3529HEzwTtR0

https://noi.md/md/news_id/20082?
fbclid=IwAR0oBPpALLrSicrn5OuO9OWhcH_pK3UjvF1KjVQ4JJT52q12loHnosnb9FA

https://www.adaptation-undp.org/sites/default/files/resources/
yovel_santos_incorporarea_masurilor_de_adaptare_la_schimbarile_climatice_in_documentel
e_strategice_ale_republicii_moldova.pdf?
fbclid=IwAR2IFz9P8h0LSKs5XkLA6ZzcLRJQtcTATll7S_SzYqKqqwoQ3eZVL_JGnMI

https://www.high-health.info/apa/influenta-apei-asupra-sanatatii.htm?
fbclid=IwAR3g20XMzojZ1B-yY5YlVcq9o7CLjC4N9suJ9y7FjzJbbA_7izeYBByh_ao

https://www.who.int/sustainable-development/cities/strategies/en/

https://www.ecovisio.org/ru/eco-village-moldova

https://acc.md/majoritatea-apelor-din-fantanile-din-moldova-nu-corespund-parametrilor-de-
calitatea-cea-mai-buna-apa-este-cea-din-chisinau/

35
Anexa 1: Reflecții despre procesul PBLIP

Dinamica grupului

Am menţionat o atmosferă prietenoasă şi democrată în cadrul grupului, punându-se în discuţie

problemele ce apăreau pe parcurs. Toţi membrii grupului s-au implicat activ în proces,

intervenind cu idei şi propuneri, neînţelegerile fiind, în mare parte, soluţionate prin concurenţă

de idei în cadrul grupului. Orice neclaritate a fost analizată de toţi membrii grupului, cu

consultaţiile supervizorilor.

Procesul de luare a deciziilor

A fost unul dificil din cauza neclarităţii generale asupra scopului proiectului, iniţial acesta

fiind perceput ca găsirea de soluţii pentru problema noastră, ulterior am înţeles că de fapt

trebuie dăm o abordare nouă. Deciziile au fost luate în comun, cu implicarea tuturor

participanţilor.

Am întâlnit anumite obstacole în formularea problemei, dar, după câteva reformulări, am

ajuns la numitorul comun şi a fost identificată problema principală şi unele auxiliare la care

am dat răspuns.

Cea mai problematică parte a fost definirea conceptului pe care să ne axăm, acesta fiind

modificat de câteva ori. Aici am fost nevoiţi să revizuim de câteva ori sensul problemei şi să

alegem cel mai compatibil concept cu problema noastră.

Repartizarea sarcinilor în cadrul grupului nu a constituit o problemă, acestea fiind împărţite

după solicitare, astfel fiecare membru al grupului au fost motivaţi să dezvolte nişa ce-l

interesează din cadrul proiectului. De asemenea, în aşa mod au fost repartizate sarcinile

aferente specialităţii fiecărui membru, adică pe lângă tratarea temei fiecare a contribuit cu

volumul de cunoştinţe acumulat la facultate.

36
Relaţiile cu supervizorii

Considerăm că supervizorii şi-au îndeplinit datoria în volum efectiv, am avut parte de

susţinere şi îndrumări valoroase din partea lor. Aceştia intervenind pentru a soluţiona

conflictele ce apăreau în cadrul grupului, expunându-şi viziunile.

Supervizorii au dat dovadă de pregătire corespunzătoare pentru întrunirile noastre, venind cu

informaţii utile, atât din teorie, cât şi din practică, fapt ce ne-a fost un pilon de orientare în

cadrul dezvoltării temei.

Studenţii, la fel, au dat dovadă de pregătire corespunzătoare pentru întrunirile grupului, de

fiecare dată fiind generate idei şi propuneri noi. Acest fapt a contribuit considerabil la

revizuirile numeroase a formulării problemei şi conceptului abordat, dar în final a dat rezultat

pozitiv. Considerăm că anume varietate de viziuni şi puncte de vedere a studenţilor şi

supervizori a contribuit la integrarea în proiect a volumului de cunoştinţe deţinut de fiecare

dintre noi.

37
 Anexa 2: Procese verbale

Proces verbal nr.1 din data de 12 martie 2019

Locul : UTM, blocul 3

Timpul : 15:00
- distribuirea volumului de muncă
- schimbarea conceptului de bază
Subiecte propuse spre - analiza mai amplă a problemei
abordare

Studenţi :
Badrajan Alina
Componenţa Botezatu Denis
participanţilor Gurduza Vasile - conducător
Lupan Diana
Moraru Daniela - secretar
Tofan Victor
Supervizori :
Catruc Mariana
Ciorbă Dumitru
Gogoi Elena
- A fost redistribuit volumul de muncă studenţilor
- A fost acceptat ca concept de bază Conceptul celor 3R
Decizii şi soluţii - Au fost evidenţiate sarcinile fiecărui student în parte
corespunzătoare părţii acestuia

Programa următoarei întâlniri :

Data, locul şi timpul Ora 11:00, UTM, blocul 3, în data de 17 martie 2019
Studenţi :
Componenţa Badrajan Alina- conducător
participanţilor Botezatu Denis
Gurduza Vasile
Lupan Diana
Moraru Daniela
Tofan Victor - secretar

38
 Proces verbal nr.2 din data de 17 martie 2019

Locul : UTM, blocul 3

Timpul : 11:00
- analiza feed-back-ului
- concluzionarea asupra acestuia
Subiecte propuse spre - determinarea formulării problemei principale
abordare - formularea problemelor secundare
- determinarea conceptelor spre abordare
- repartizarea volumului de lucru
Studenţi :
Badrajan Alina - conducător
Componenţa Botezatu Denis
participanţilor Gurduza Vasile
Lupan Diana
Moraru Daniela
Tofan Victor - secretar
Supervizori :
Catruc Mariana
Ciorbă Dumitru
Gogoi Elena
- A fost reformulată problema principală, care sună astfel : „ Cum
dezvoltarea durabilă a localităţilor rurale influenţează calitatea
Decizii şi soluţii apei? ”
- Au fost elaborate un şir de probleme secundare
- Au fost alese ca concepte de bază conceptele de Smartcity şi
Ecocity
- A fost repartizat volumul de muncă asupra capitolelor fiecărui
student

Programa următoarei întâlniri :

Data, locul şi timpul Ora 11:00, UTM, blocul 3, în data de 31 martie 2019
Studenţi :
Componenţa Badrajan Alina
participanţilor Botezatu Denis - conducător
Gurduza Vasile
Lupan Diana - secretar
Moraru Daniela
Tofan Victor

Proces verbal nr.3 din data de 31 martie 2019

39
 Locul : UTM, blocul 3
Timpul : 11:00
- modificarea conceptului în unul mai potrivit problemei abordate
- redistribuirea sarcinilor de lucru conform noului concept
Subiecte propuse spre - îmbinarea materialului cules
abordare - stabilirea consensului logic în cadrul echipei

Studenţi :
Badrajan Alina
Componenţa Botezatu Denis - conducător
participanţilor Gurduza Vasile
Lupan Diana - secretar
Moraru Daniela
Tofan Victor
Supervizori :
Catruc Mariana
Ciorbă Dumitru
Gogoi Elena
- A fost ales conceptul Ecovillage, ca fiind cel mai compatibil cu
problema noastră
Decizii şi soluţii - A fost descrise etapele de abordare a conceptului
- Au fost redistribuite sarcinile fiecărui student, conform noului
concept ales
- A fost determinat consensul logic datorită structurării
conceptului şi împărţirii corespunzătoare a sarcinilor

40